Soc Cardiogen Toretic

8/12/2019 Soc Cardiogen Toretic

1/21

NOTIUNI GENERALE DESPRE BOALA-SOCUL CARDIOGEN

Dezechilibrele hemodinamice majore, adic strile de oc i respectivstrile de debit cardiacsczut reprezint n jur de 25-35 % din cauzele

de admisie n seciile de terapie intensiv.Diferena ntre cele dou realiti clinice: ocul i respectiv starea dedebit cardiac sczut (insuficiena cardiac acut) rezid nu numai nfaptul c n unelestri de oc debitul cardiac poate fi chiar crescut, ci in amploarea i reversibilitatea sau nereversibilitatea hipoperfuziei sauperfuziei neadecvate la nivel tisular.n strile de debit cardiac sczut reversibilitatea manifestrilor clinice ia rsunetului metabolic, secundare scderii debitului cardiac, pot fi

obinute cu ajutorul terapiei intite cu viz cardio-vascular (inotrope,vasomodulatoare, diuretice, suport circulator mecanic), pe cnd n strilede oc (cu excepia celuicardiogen) terapia disfunciei cardio-vasculare estedoar una dintre multiplele intervenii terapeutice obligatorii.

FIG.1.


2/21

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INIMII

INIMA-este un organ cavitar si musculos alcatuit din patru

cavitati:(doua atrii si doua ventricule).Intre atrii si ventricule seafla septul atriovascular.

Inima prezint un nveli numit pericard:

o pericard fibros

o pericad seros:

foi parietal

cavitate pericardic (o pelicul de lichid lubrifiant)

foi visceral (epicard)

-peretele cardiac

-epicard

-Miocard (este format din esut muscular cardiac i fibre musculare cardiacemodificate, ce formeaz esutul excito-conductor nodal) are o grosime diferit. Lanivelul atriilor, miocardul este mai subire dect la nivelul ventriculelor, iar lanivelul ventriculului drept, muchiul inimii este mai subire dect la nivelulventriculului stng. Miocardul prezint i o component conjunctiv, pe seamacreia se difereniaz scheletul fibros al inimii, cu rolul de a ancora valvulele de la

nivelul cordului.-Endocard: membran format din endoteliu nsoit de un strat de esut conjunctiv-Miocardul are capacitatea intrinsec de a genera i a conduce impulsuri n vedereacontraciei ritmice. Aceast proprietate, numit i automatism cardiac se datoreazesutului excito-conductor nodal. Componentele acestei structuri sunt: nodululsino-atrial, nodulul atrio-ventricular, fasciculul Hiss i reeaua Purkinje.


3/21

FIG.2.Compartimentele inimii

-inima prezint 4 camere: 2 atrii, situate la baza inimii i 2 ventricule, situate lavrful inimii.-Atriile sunt separate ntre ele prin septul interatrialVentriculele sunt separte ntre ele prin septul interventricular-Atriile nu comunic ntre ele, la fel i ventriculele.-n atriul drept se deschid venele cav superioar i inferioar, care aduc sngeneoxigenat de la corp. Atriul drept comunic cu ventriculul drept prin orificiulatrioventricular, prevzut cu valvula tricuspid (Fig. 151).-n atriul stng se deschid venele pulmonare, care aduc snge cu oxigen de la

plmni. Atriul stng comunic cu ventriculul stng prin orificiul atrio-ventricular,

prevzut cu valvula mitral, care este bicuspid (Fig. 151).-Ventriclul drept primete snge de la atriul drept, pompat apoi n trunchiul

pulmonar. Acesta din urm prezint la baz valvula semilunar pulmonar.Ventriculul prezint muchi papilari care susin corzi tendinoase, ce ajut lanchiderea i deschiderea valvulei atrio-ventriculare-Ventriculul stng primete snge ncrcat cu oxigen din atriul stng i l pompeazn artera aort, care prezint la baz valvula semilunar aortic.


4/21

Fig.2.Structura inimii-interior.

-Vascularizaia inimii este asigurat de arterele coronare i venele cardiace, iarinervaia extrinsec este asigurat de fibre simpatice (aparin de nervii spinali ai

plexului cardiac) i parasimpatice (aparin nervului vag). Fig.3. Structura vaselorsanguine.


5/21

Vasele sistemului circulator- Vasele sistemului circulator sanguin sunt reprezentate de artere, vene i

capilare.

- Acestea sunt organe tubulare, a cror perete este format n general din 3tunici:

o Tunica intim: format din endoteliu i un strat subire de esut

conjunctiv (subendoteliu)

o Tunica medie: conine celule musculare, fibre elsatice i de colagen

o Tunica extern: esut conjunctiv, ce conine fibre de colagen i

elastice. n cazul vaselor mari, aceasta conine vase sanguine (vasa

vasoruum) ce hrnesc peretele vasului.

- Arterele sunt vase ce duc sngele de la inim la organe. Sunt de 3 tipuri:o Elastice: au diametrul cel mai mare (aorta i ramificaiile ei), tunica

medie are o cantitate mare de esut elatic

o Musculare: au diametru mediu, asigurnd vascularizaia organelor,

predominnd n tunica medie, componenta muscular.

o Arteriolele au calibrul cel mai redus, tunica medie este foarte subire.

- Venele sunt vase care aduc sngele la inim. Au perele mai subire dect

arterele de acelai calibru, ns lumenul este mai mare. Tunica extern este

mai groas dect media, aceasta din urm prezint mai puine elemente

elastice. Cele mai mici vase se numesc venule. La nivelul venelor exist

valvule, n special la organele situate inferior fa de inim, unde sngele

circul antigravitaional.

- Capilarele sunt cele mai mici vase, formate din endoteliu i o membran

bazal. Acestea au rolul de a rennoi lichidul interstiial (situat ntre celule).

Acestea formeaz reele interpuse, de obicei, ntre o arteriol i o venul.

Exist i excepii: cnd se interpun ntre 2 arteriole, formeaz o reeaadmirabil (glomeulul renal), iar cn se interpun ntre 2 venule, formeazo

reea port (hepatic, hipofizar).


6/21

Circulaia sanguin

- La om este ntr-un sistem nchis (inim-artere-capilare-vene-inim) i dublu

(circulaia pulmonar i sistemic) de vase sanguine.

Circulaia pulmonar

- Se realizeaz ntre plmni i inim, cu scopul de a elimina dioxidul de

carbon i de a prelua oxigenul.

Mica circulaie (circulaia pulmonar)

Circulaia sistemic (marea circulaie)

- Se realizeaz ntre inim i corp, pentru a asigura celulelor nutrienii i

oxigenul i pentru a elimina dioxidul de carbon i alte reziduri.

Marea circulaie (circulaia sistemic)


7/21

Fiziologia InimiiProprietile inimiiAutomatismul cardiac: proprietatea inimii de a-i continua activitatea ritmic decontracie n condiiile izolrii din organism. Automatismul este imprimat de

esutul excitoconductor nodal (fig. 152), prin descrcarea automat de impulsuri.Structura corespunztoare de imprimare a contraciei inimii este nodulul sino-atrialKeith-Flack (60-80 contracii/min.). n ceilali centri de automatism stimuliigenerai au o frecven mai mic (nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara 40/min, fasciculul Hiss 25/min). Ei preiau comanda atunci cnd centrul deautomatismu superior este scos din funcie.Excitabilitatea (funcia batmotrop): capacitatea muchiului aflat n repaus de arspunde la excitani prin apariia potenialului de aciune. Particular pentrumiocard este faptul c prezint inexcitabilitate periodic de lung durat. El nuintr niciodat n tetanos, fapt ce asigur ritmicitateacontraciilor cardiace.Conductibilitatea:proprietatea miocardului de a conduce impulsurile de la nivelulnodulului sino-atrial n tot muchiul. Viteza de conducere a excitaiei este maimare prin cile internodale (1m/s) dect prin fibrele miocardului atrial (0,3m/s). Lanivelulul nodulului atrio-ventricular, viteza de conducere este mai mic pentru aasigura ncheierea sistolei atriale, naintea apariiei celei ventriculare necesarumplerii ventriculilor cu snge. La nivelul nodulului atrio-ventricular viteza 0,03-0,05m/s. Fasciculul Hiss i fibrele Purkinje au viteze mari de transmitere aexcitaiilor pentru sincronizarea contraciilor fibrelor miocardului ventricular dintimpul sistolei ventriculare (5m/s).

Contractilitatea: contraciile miocardului se numesc sistole, iar relaxrile senumesc diastole. Contracia miocardului este o secus. Sursa de energie pentrucontracie o constituie ATP-ul.Tonicitatea: reprezint proprietatea miocardului de a asigura o anumit tensiune a

peretelui muscular i n timpul diastolei.Ciclul cardiac

- O succesiune regulat a unei sistole i a unei diastole a miocardului. n

timpul sistolei, n compartimentele respective se creeaz presiuni crescute

care asigur curgerea sngelui de la presiune mare la presiune mic. nti

se contract atriile apoi ventriculele. Prin contracia atriilor sngele trece nventricule, iar prin contracia ventriculelor, sngele este mpins n sistemul

arterial. Prezena valvulelor n diferitele caviti ale inimii asigur sensul de

curgere a sngelui.

- Ciclul cardiac ncepe cu sistola atrial, care dureaz 0,1s. Urmeaz imediat

sistola ventricular care dueaz 0,3s. Sistola ventricular ncepe n


8/21

momentul cnd ventriculele sunt pline cu snge i valvulele semilunare de

la baza arterei pulmonare i aortei sunt nchise. Prin intrarea n contracie a

miocardului ventricular, presiunea intraventricular crete i sngele tinde

s se rentoarc n atrii. Valvulele atrio-ventriculare se nchid i opresc

ntoarcerea sngelui. Ventriculul este acum o cavitate nchis. Sistola

ventricular are 2 faze de contracie. n prima faz, muchiul se contract

izometric. Presiunea intraventricular crete nct reuete s nving

presiunea din sistemul arterial, deschiznd valvulele semilunare. n faza a

doua, are loc contracia izotonic i se produce expulsia n arter, a sngelui

ventricular. Urmeaz diastola ventricular n care ventriculele relaxndu-se,

presiunea intraventricular scade. Sngele din aort i artera pulmonar

tinde s revin n ventricule, dar valvulele semilunare se nchid. Prin

deschiderea valvulelor atrioventriculare, sngele din atrii, datorit

diferenei de presiune, trece n mod pasiv n ventricule. Diastola

ventricular ncepe ntr-un moment cnd atriile sunt relaxate, adic se

gsesc n diastola atrial. Deci aproximativ 0,4s inima se afl n diastola

general. Cnd, prin umplerea ventriculelor cu snge, presiunile din

ventricule i atrii tind s se egaleze, atriile se contract i ciclul rencepe.

CICLUL CARDIAC

Se observ c diastolele sunt mai lungi dect sistolele, ceea ce explicpentru ce inima poate lucra tot timpul vieii fr s oboseasc.

Debitul cardiac

La fiecare sistol, din ventricul este pompat un volum sanguin de 70 -90 ml debitul sistolic. Debitul cardiac reprezint volumul de snge pompat de fiecareventricul/minut (l/min). Este egal cu frecvena cardiac *debitul sistolic. La un ritm


9/21

normal de 72contracii/min, debitul cardiac este de 5l/min. n timpul efortuluipoate ajunge pn la 30 l/min.Manifestrile activitii inimiiManifestrile mecanice: ocul apexian poate fi simit prin aplicarea palmei ndreptul spaiului al cincilea intercostal stng. Se datoreaz contactului mai intim pecare vrful inimii l stabilete n timpul sistolei cu peretele toracic.Manifestrile electrice: n timpul contraciei se produc cureni care pot finregistrai cu aparate speciale, iar nregistrarea grafic se numeteelectrocardiogram (EKG).Fig.3.

Manifestrile acustice: n timpul ciclului cardiac se nregistreaz 2 zgomote ale

inimii. Zgomotul I (sistolic) este dat de nchiderea valvulelor atrio-ventriculare ieste de intensitate, durat mare i de tonalitate joas. Zgomotul II (diastolic) estedat de nchiderea valvulelor semilunare i este scurt i de tonalitate nalt.Circulaia sngelui prin arteren artere sngele circul sub presiune, datorit mai multor factori:Fora de propulsie a corduluiElasticitatea arterelor: asigur curgerea continu a sngelui n artere. Scdereaelasticitii (ateroscleroz) conduce la creterea presiunii arteriale.Rezistena de efect: n vasele de calibru mare, rezistena este mare. Se datoreaz

vasomotricitii (contracii/dilataii) aflate sub influen neuroumoral.Volumul de lichid circulant: masa sanguin circulant i vscozitatea sngelui.Creterea volumului sanguin i a vscozitii sngelui determin creterea presiuniiarteriale.Tensiunea arterial: presiunea cu care sngele apas asupra pereilor arterelor. Ianatere n timpul SV i este meninut datorit rezistenei pe care o ntmpinsngele n timpul curgerii sale spre periferia sistemului vascular. n arterele din


10/21

apropierea inimii este mai mare i se micoreaz spre periferie. Msurareapresiunii arteriale se fce cu ajutorul tensiometrelor. Se constat 2 valori: valoareamaxim (100-140 mmHg), corespunztoare SV (este presiunea cu care esteexpulzat sngele n arterele mari) i valoarea minim (60-80 mm Hg)corespunztoare diastolei. Creterea valorilor peste limitele fiziologice se numetehipertensiune arterial, iar scderea hipotensiune.Pulsul arterial const n unda de distensie a pereilor arteriali n timpul sistoleiventriculare. Este perceput cnd se comprim o arter pe un plan osos.Circulaia sngelui prin capilareLa nivelul capilarelor, circulaia sngelui se face continuu i lent pentru a asiguracele mai importante funcii ale sistemului circulator. Schimbul de substanenutritive i a produilor de excreie. La captul arterial al capilarelor, apa isubstanele nutritive trec din snge n lichidul interstiial prin difuziune i filtrare.La captul venos, dup filtrarea apei au loc procese de absorbie. O zecime din

lichidul filtrat trece n capilarele limfatice, asigurnd circulaia limfatic.Circulaia sngelui prin vene

- Mai lent dect n artere.

- Este asigurat de:

Pompa cadiac: scderile de presiune arterial i ventricular permit ntoarcereasngelui din vene n atrii.Aspiraia toracic: acioneaz n timpul inspiraiei, prin accentuarea presiuniinegative intratoracice. Deasemenea, coborrea diafragmului n inspiraie apas

asupra viscerelor, permind ntoarcerea sngelui spre AD.Fora gravitaional faciliteaz ntoarcerea sngelui n AD, pentru venele situatedeasupra atriilor. Pentru cele situate sub atrii, exist valvule situate la 5-7 cm, carecompenseaz efectul forei gravitaionale. Degradarea sistemului de valvule

predispune la staz venoas i varice, care dac se suprainfecteaz, dau nateretromboflebitelor.Contracia muchilor scheletici asigur deplasarea sngelui spre AD.Pulsaiile arterelor comprim venele aflate n preajma lor, facilitnd ntoarcereasngelui spre inim.Reglarea activitii cardio-vasculare

Organismul este forat ntotdeauna s se adapteze la schimbrile dinmediu. La fel este i cazul sistemului circulator, acesta adaptndu-se la nevoile

metabolice ale organismului. Astfel, are loc adaptarea inimii, pe de o parte i a

vaselor sanguine, pe de alt parte.

Spre exemplu, n efort fizic, debitul cardiac crete de 5-6 ori.


11/21

Sistemul nervos simpatic determin tahicardie i constricia vaselor.

Parasimpaticul determin vasodilataie i bradicardie.

De asemena, adrenalina stimuleaz inima.


12/21

SOCUL CARDIOGEN

Definitie.Socul cardiogen este datorat unor afectiuni cardiace care duc la alterarea functiei, depompa a inimii, prin boli care lezeaza direct miocardul sau inhiba contractilitatea lui.Tulburarile hemodinamice sunt cauzate de inima.

Etiopatogenia.

Intre cauzele principale, ale socului cardiogen, mentionam:

- infarctul de miocard care reprezinta cauza, cea mai frecventa;

- contuzia muschiului cardiac, in traumatismele toracice;

- miocardite sau miocardoze;

- tulburari sau complicatii, in cadrul chirurgiei cardiace.

Se produce un debit cardiac scazut, brusc, in conditiile unei presiuni de umplere,crescuta. Aceasta, duce la scaderea tensiunii arteriale sistolice sub 90 ml Hg si unraspuns neuroendocrin, cu eliberare, de catecolemine, in exces.

Se produce cresterea frecventei inimii, asociata cu vasoconstrictia periferica care suntcontraproductive deoarece cresc sarcina cordului ducand la agravarea ischemiei initialea miocardului.

- in edemul pulmonar (infarct al inimii drepte): dispnee severa, cianoza si prezenta deraluri crepitante, la ascultatie

PATOLOGIE

Ischemia miocardica necroza VS, VD, amandoua

Disfunctia miocardica sistolica contractilitatea DC IC

TA sistemica

Disfunctia miocardica diastolica complianta VS PTDVS presiunea retrograd PCPB congestie pulmonara hipoxemie


13/21

Raspuns neuro-vegetativ stimularea simpatica + cortizol, ADH + SRAA vasoconstrictie periferica oligurie + acidoza metabolica

Mecanismele compensatorii duc in timp la fenomene decompensatorii

Cercuri vicioase = spirala mortii

TABLOU CLINIC

Hipotensiune arteriala

Semne de hipoperfuzie tisulara


14/21

Semne de congestie pulmonara Alterarea statusului mental Tegumente cianotice, transpirate, extremitati reci TA scazuta, puls filiform Tahipnee, dispnee, raluri la bazele pulmonare, jugulare turgescente Tahicardie, aritmii (bradi-/tahiaritmii), sufluri sau zgomote supraadaugate Oligurie

SEMNE SI SIMPTOME

SImptomele socului cardiogen includ:

- frecventa respiratorie crescuta;

- dispnee severa;

-tahicardie; (puls rapid);

- confuzie;

- pierderea cunostintei;

- puls slab;

- transpiratii;

- piele palida;

- maini si picioare reci;

- urinare mai putin frecventa sau absenta urinarii;

Intrucat socul cardiogen apare cel mai frecvent la pacientii care sufera un infarct miocardic

masiv, este important sa fie cunoscute semnele si simptomele infarctului miocardic.

Acestea sunt:

- senzatie de durere sub forma de presiune, plinatate sau strangere in mijlocul toracelui

care dureaza mai mult de cateva minute;

- durerea se extinde dincolo de torace sau umar, brat, spate, chiar pana la dinti

si mandibula;

- episoade recurente de durere toracica;

- durere prelungita in abdomenul superior;

- dispnee;

- transpiratie;- pierderea cunostintei;

- greata si varsaturi;

Daca pacientul solicita consult medical de urgenta cand prezinta aceste simptome, poate

scadea riscul de a dezvolta soc cardiogen.


15/21

Diagnostic clinic/diferential

Anamneza:

-antecedente patologice, tratamente urmate;

- debut si evolutia simptomatologiei;

Semne cardiovasculare:

- puls filiform, pAS 3 sec;

- paloare, transpiratii, oligurie, tegumente marmorate;

- semne de insuficienta cardiaca dreapta: jugulare turgescente, reflux

hepato-jugular +/- insuficienta cardiaca stanga;


16/21


17/21

Testele care pun diagnosticul de soc cardiogen includ:

- Masurarea tensiunii arteriale. Pacientii cu soc deseori au o tensiune arterialafoarte

mica. Daca persoana in soc este adusa la spital de ambulanta, tensiunea arteriala va fi

masurata inainte ca pacientul sa ajunga la spital;

- Electrocardiograma .Acesta este primul test care se face pentru a pune diagnosticul deinfarct miocardic. Deseori este realizata in timp ce pacientul este intrebat despre simptome.

Acest test inregistraza activitatea electrica a inimii prin electrozi plasati pe piele. Impulsurile

sunt inregistrate ca unde pe un monitor sau pe hartie milimetrica speciala. Intrucat

muschiul cardiac lezat nu conduce impulsul electric normal, EKG poate arata ca un infarct

miocardic s-a produs sau este in curs de desfasurare;

- Radiografia toracica. O imagine radiologica a toracelui permite medicului sa verifice

forma inimii si a vaselor de sange;

- Teste de sange. Sangele va fi recoltat pentru a evidentia eventualele leziuni ale rinichilor

sau ficatului, pentru a cauta semne ale unei infectii a inimii, si pentru a confirma prezenta

unui infarct miocardic. Alt tip de test de sange (gazele arteriale sanguine) poate fi folosit

pentru a determina saturatia de oxigen din sange;

- EcocardiogramaAcest test foloseste unde pentru a produce o imagine a inimii. In timpul

unei ecocardiograme, aceste unde sunt directionate spre inima dintr-un transductor plasat

la nivelul toracelui. Undele se lovesc de inima si sunt reflectate inapoi de la inima fiind

procesate electronic oferind imagini video ale inimii. O ecocardiograma poate ajuta la

identificarea ariei inimii care a fost lezata de infarctul miocardic si nu pompeaza normal;

- Cateterizarea coronariana (angiograma).Acest test poate arata daca arterele

coronariene sunt blocate sau ingustate. O substanta de contrast este injectata in arterele

inimii printr-un tub lung, subtire numit cateter care este impins prin artera, de obicei de la

nivelul coapsei pana la arterele inimii. Pe masura ce substanta de contrast umple arterele,

acestea devin vizibile la radiografie, aratand zonele de blocaj.

In plus, in timp ce cateterul este in pozitie, medicul poate trata blocajul prin angioplastie.

Angioplastia foloseste un balon mic trecut prin vasul de sange si artera coronara pentru a

largi ingustarea. In majoritatea cazurilor, un stent este plasat in interiorul arterei pentru a o

mentine deschisa si a preveni ingustarea in viitor.

EVOLUTIE SI COMPLICATII

Evolutia spontanaeste catre deces sigur.Sub tratament, este posibila supravietuirea.-Daca nu este tratat imediat, socul cardiogen poate fi fatal. Alta complicatie serioasa a

socului cardiogen este reprezentata de leziunile altor organe. Daca inimanu poate pompa

suficient sange oxigenat spre restul corpului, ficatul, rinichii sau alte organe pot fi lezate.


18/21

-Leziunile ficatului sau ale rinichilor pot inrautatii socul cardiogen, deoarece rinichii

elibereaza substante care mentin functionarea musculara, iar ficatul elibereaza proteine

care ajuta la coagularea sangelui. In functie de intervalul de timp in care pacientul este in

soc cardiogen, leziunile pot fi permanente.

TRATAMENT

Tratamentul socului cardiogen se concentreaza pe repararea leziunilor muschiului cardiac

si a altor organe determinate de lipsa de oxigen.

Interventia de urgenta

Sustinerea vitala de urgenta este un tratament necesar pentru majoritatea pacientilor cu soc

cardiogen. In timpul sustinerii vitale de urgenta, pacientului i se administraza oxigen pentru

a minimaliza leziunile muschilor. Daca este necesar, pacientul va fi conectat la un ventilator.

De asemenea, va primi medicatie si lichide intravenos.

Medicatie

Medicatia pentru tratarea socului cardiogen ajuta la imbunatatirea fluxului sanguin la nivelul

inimii si a creste abilitatea inimii de a pompa sange.

- Aspirina. Pacientului i se poate administrde catre personalul medical de urgenta imediat

cand pacientul ajunge la camera de garda.Aspirina reduce coagularea sangelui si ajuta la

trecerea sangelui prin vasele ingustate. Se recomanda ca pacientul sa ia singur o

aspirina in asteptarea ajutorului de urgenta doar daca medicul i-a spus acestuia sa faca

acest lucru in eventualitatea aparitiei unui infarct miocardic.

- Trombolitice. Aceste medicamente, pot ajuta la dizolvarea cheagului de sange care

blocheaza fluxul de sange prin inima. Cu cat mai devreme pacientul primeste un agent

trombolitic dupa infarct, cu atat cresc sansele de supravietuire si micsoreaza leziunile inimii.

Cel mai probabil pacientul va primi trombolitice doar daca, cateterizarea cardiaca de

urgenta nu este disponibila.

- Superaspirine. Medicii de la camera de garda pot administra pacientului alte

medicamente care sunt intr-un fel similare cu aspirina, pentru a preveni formarea unor noi

cheaguri de sange.

- Alte medicamente pentru subtierea sangelui. Posibil pacientului i se vor administra sialte medicamente, cum ar fi heparina pentru a face sangele mai putin vascos si cu risc mai

mic de a forma cheaguri periculoase. Heparina se administraza intravenos sau prin injectie

subcutanata si este de obicei folosita in timpul primelor zile dupa infarctul miocardic.

- Agenti inotropici.Acestea sunt reprezentatede dopamine si epinefrina in incercarea de a

amelioara si sustine functionarea inimii pana cand alte tratamente vor incepe sa actioneze.


19/21

Proceduri medicale

Procedurile medicale pentru tratamentul socului cardiogen de obicei se concentreaza pe

reluarea fluxului sanguin prin inima.

Acestea sunt:

- Angioplastia. De obicei, o data ce fluxul de sange a fost restabilit prin artera blocata,semnele si simptomele socului cardiogen se amelioreaza.Angioplastia de urgenta deschide

arterele coranare blocate, lasand fluxul de sange sa circule mai usor prin inima. Medicii

insereaza un tub lung si subtire (cateter) prin artera, de obicei la nivelul coapsei, pana la

artera blocata din inima. Acest cateter este echipat cu un varf special cu balon. Odata

pozitionat la locul dorit, balonul este umflat pentru a deschide artera coronara blocata si

pentru a o mentine deschisa pe termen lung, restabilind astfel fluxul de sange prin inima. In

functie de starea pacientului, medicul poate alege sa plaseze un stent acoperit cu o

substanta care elibereaza treptat medicatie pentru a ajuta la mentinerea deschisa a arterei.

- Pompa cu balon. In functie de starea pacientului, medicul poate decide sa insereze o

pompa cu balon in principala artera ce pleaca de la inima(aorta). Pompa cu balon se umfla

si se desumfla pentru a mima actiunea de pompare a inimii, ajutand la circulatia sanguina.

Interventia chirurgicala

Daca medicamantele si procedurile medicale nu sunt eficiente in tratarea socului cardiogen,

medicul poate recomanda interventia chirurgicala.

- Bypass-ul coronarian. Chirurgia de bypass implica depasirea zonei ingustare sau

blocate cu ajutorul unei grefe de vena sau artera. Astfel este restabilit fluxul sanguin prin

inima. De asemeni, medicul poate sugera ca aceasta interventie sa aiba loc dupa un

interval de refacere a inimii afectate de infarct miocardic;

- Interventia chirurgicala de reparare a unei leziuni cardiace. Uneori, o leziune a inimii,

o ruptura a peretelui cardiac sau a unei valve, poate determina soc cardiogen. Daca o

leziune de acest tip determina soc cardiogen, medicul poate recomanda interventia

chirurgicala pentru corectarea problemei;

- Pompele cardiace. Aceste dispozitive mecanice, numite dispozitive de asistenta pentru

ventriculul stang, sunt implantate in abdomen si atasate inimii slabite pentru a o ajuta sa

pompeze sangele. Pompele cardiace implantate pot extinde si imbunatatii semnificativ viataunor pacienti in ultimul stadiu de insuficenta cardiac care nu sunt eligibili pentru transplantul

de inima sau sunt in asteptare pentru o noua inima;

- Transplantul cardiac.Daca inima este atat de afectata incat nici un tratament nu este

eficient, transplantul cardiac poate fi ultima solutie pentru tratarea socului cardiogen.

PROFILAXIE


20/21

Cea mai buna cale de prevenire a socului cardiogen este prevenirea aparitiei infarctului

miocardic. Modificarile stilului de viata necesare tratarii afectiunilor cardiace pot ajuta la

prevenirea aparitiei infarctului miocardic. Aceste schimbari ale stilului de viata sunt:

- Controlul hipertensiunii arteriale.Unul dintre cele mai importante lucruri care pot fifacute pentru scaderea riscului de aparitie a infarctului miocardic si a socului cardiogen este

mentinerea sub control a tensiunii arteriale. Exercitiul fizic absenta stresului, mentinerea

unei greutati corporale sanatoase si limitarea consumului de sodiu si alcoolsunt cai de

prevenire a aparitiei hipertensiunii. In plus fata de aceste recomandari pentru o modificare a

stilului de viata, medicul poate prescrie pacientului medicamente pentru

tratarea hipertensiunii, cum ar fi diuretice, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei si

blocanti ai receptorilor de angiotensina.

- Limitarea consumului de colesterol si grasimi saturate.Consumul a cat mai

putin colesterolsi grasimi, in special grasimi saturate, pot scadea riscul de aparitia a placilor

de aterom din artere. Daca pacientul nu poate tine tensiunea sub control doar prin

modificari ale dietei, medicul poate prescrie un tratament pentru scaderea colesterolului.

- Renuntarea la fumat. Renuntarea la fumat reduce riscul de aparitie a infarctului

miocardic. Mai multi ani dupa renuntarea la fumat, riscul unui fost fumator pentru accidentul

vascular cerebral este acelasi cu al unui nefumator.

- Mentinerea unei greutati corporale sanatoase. Supraponderabilitatea contribuie la alti

factori de risc pentru infarctul miocardic si socul cardiogen, cum ar fi hipertensiunea

arteriala, bolile cardiovasculare si diabetul. Pierderea in greutate a 4,5 kilograme poate

imbunatati tensiunea arteriala si nivelul de colesterol.

- Exercitiul fizic regulat.Practicarea exercitiului fizic reduce riscul de aparitie a infarctului

miocardic in mai multe feluri. Exercitiul fizic poate determina scaderea tensiunii arteriale,

creste nivelul de HDL colesterol si imbunatati nivelul general de sanatate al vaselor de

sange si al inimii. De asemeni, ajuta la scaderea ponderala, controlul diabetului sireducerea stresului. Se recomanda o activitate fizica gradata de pana la 30 de minute zilnic,

cum ar fi mersul pe jos, alergarile, inotul sau mersul pe bicicleta, daca nu in fiecare zi,

macar in majoritatea zilelor. Pacientilor care dezvolta un infarct miocardic li se recomanda

sa se prezinte cat mai rapid la medic pentru a nu dezvolta soc cariogen.


21/21

Soc Cardiogen Toretic

Documents

Transcript of Soc Cardiogen Toretic