Lecţia a X-aLecţia a X-a

Memoria socialăMemoria socială

Planul lecţieiPlanul lecţiei■ ■ Ce este memoria?Ce este memoria?■ ■ Tipuri de memorieTipuri de memorie■ ■ MMemoria socialăemoria socială■ ■ Organizarea şi reorganizarea socială a Organizarea şi reorganizarea socială a memorieimemoriei■ ■ Reorganizarea memoriei sociale în tranziţia Reorganizarea memoriei sociale în tranziţia postcomunisă din Româniapostcomunisă din România

BibliografieBibliografieBaddeley, Alan D. [1982](1998). Baddeley, Alan D. [1982](1998). Memoria umanăMemoria umană. Bucureşti: . Bucureşti:

Teora.Teora.Chelcea, Septimiu (1998). Memorie şi identitate – constructe Chelcea, Septimiu (1998). Memorie şi identitate – constructe

sociale. În S. Chelcea (coord.). sociale. În S. Chelcea (coord.). Memorie socială şi Memorie socială şi identitate naţionalăidentitate naţională (pp. 5-22). Bucureşti: Editura INI. (pp. 5-22). Bucureşti: Editura INI.

Halbwachs, Maurice [1950](2007). Halbwachs, Maurice [1950](2007). Memoria colectivăMemoria colectivă. Iaşi: . Iaşi: Institutul European. Institutul European.

Neculau, Adrian (1999). Neculau, Adrian (1999). Memoria pierdută. Eseuri de Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbăriipsihosociologia schimbării (pp. 179-198). Iaşi: Polirom. (pp. 179-198). Iaşi: Polirom.

Neculau, Adrian şi Constantin, Ticu (2003). Memoria socială.Neculau, Adrian şi Constantin, Ticu (2003). Memoria socială. În A. Neculau (coord.). În A. Neculau (coord.). Manual de psihologie socialăManual de psihologie socială (pp. (pp. 308- 326). Iaşi: Polirom.308- 326). Iaşi: Polirom.

Todorov, Tzvetan [1995](1999). Todorov, Tzvetan [1995](1999). Abuzurile memorieiAbuzurile memoriei. . Timişoara: Amarcord. Timişoara: Amarcord.

MnemosinaMnemosinaZeiţa memoriei, fiica lui UranusZeiţa memoriei, fiica lui Uranus

MnemosyneMnemosyne.. Pictură Pictură (1881)(1881) de de Dante Gabriel RossettiDante Gabriel Rossetti (1828(1828 – – 1882)1882)

■ ■ Ce este memoria?Ce este memoria?

◙ ◙ MM = Un sistem de stocare şi recuperare a = Un sistem de stocare şi recuperare a informaţiilor, constând din trei etape strâns legate informaţiilor, constând din trei etape strâns legate între ele: codificarea (între ele: codificarea (encodingencoding), stocarea (), stocarea (storagestorage), ), regăsirea (regăsirea (retrievalretrieval) informaţiilor ) informaţiilor (Roger M. Tarpy, (Roger M. Tarpy, 1997, 472).1997, 472).

Hermann Ebbinghaus Hermann Ebbinghaus ((1850 – 1909)1850 – 1909)

Über das GedächtnisÜber das Gedächtnis ((18851885))

◙ ◙ Teorii explicative ale memorieiTeorii explicative ale memoriei

◘ ◘ Teoria sinapticăTeoria sinaptică (Lisman, 1985; Lynch şi Baudry, (Lisman, 1985; Lynch şi Baudry, 1984; McGaugh, 1974; Sagan, 1977 ş.a.)1984; McGaugh, 1974; Sagan, 1977 ş.a.)

◘ ◘ Teoria molecularăTeoria moleculară (Altman, 1983; Benner, 1984; (Altman, 1983; Benner, 1984; Blackmore, 1977; Erickson, 1985)Blackmore, 1977; Erickson, 1985)

SinapsaSinapsa

■ ■ Tipuri de memorieTipuri de memorie

▼ ▼ Ipoteza existenţei a două tipuri de Ipoteza existenţei a două tipuri de MM, susţinută de cazurile , susţinută de cazurile de “amnezie anterogradă” datorată leziunilor de “amnezie anterogradă” datorată leziunilor hipotalamusuluihipotalamusului..

◙ ◙ MM de “ de “scurtă duratăscurtă durată” ( “primară”” ( “primară” sau “activă”sau “activă”)) – – informaţiile stocate în ultimele 15-20 de secunde.informaţiile stocate în ultimele 15-20 de secunde.

◘ ◘ Capacitatea de memorare: 7 Capacitatea de memorare: 7 ±± 2 elemente. 2 elemente.◙ ◙ MM de “ de “lungă duratălungă durată” (informaţiile stocate cu mult timp” (informaţiile stocate cu mult timp în trecut)în trecut)

▲▲ModelulModelul “modal “modal““ sau “ sau “multimemoriemultimemorie” (” (Richard CRichard C. . Atkinson Atkinson şişi Richard Shiffrin, 1968 Richard Shiffrin, 1968): informaţiile stocate în ): informaţiile stocate în MM de “scurtă de “scurtă durată” se transferă în durată” se transferă în M M de “lungă duratăde “lungă durată”.”.

Creierul uman: structura internăCreierul uman: structura internă

◙ ◙ MM “ “semanticăsemantică” – stocarea conceptelor, fără reţinerea ” – stocarea conceptelor, fără reţinerea circumstanţelorcircumstanţelor..

◙ ◙ MM “ “episodicăepisodică” – stocarea informaţiilor autobiografice ” – stocarea informaţiilor autobiografice împreună cu contextul spaţio-temporar.împreună cu contextul spaţio-temporar.

◘ ◘ Diferenţe:Diferenţe: ● ● ccaracteristicile operaţiiloraracteristicile operaţiilor ● ● mmodul de procesare a informaţiilorodul de procesare a informaţiilor ● ● aaplicaţiile în lumea reală şi în laboratorplicaţiile în lumea reală şi în laborator (Endel Tulvin, (Endel Tulvin, Elements of Episodic MemoryElements of Episodic Memory, 1972), 1972)3.3.

Endel Tulving (n. 1927) Endel Tulving (n. 1927) profesor de psihologie, Universitatea din Torontoprofesor de psihologie, Universitatea din Toronto

▪ Memory, Consciousness and the Brain: The Tallinn Conference

▪ The Oxford Handbook of Memory (eds.)

▪ Organization of Memory

▪ Memory Systems, 1994 (coautor)

▪ Elements of Episodic Memory

◙ ◙ MM “ “flashflash” (” (flashbulb memoryflashbulb memory) – stocarea, ) – stocarea, prelucrarea şi regăsirea în detaliu a informaţiilor prelucrarea şi regăsirea în detaliu a informaţiilor despre evenimentele semnificative pentru propria despre evenimentele semnificative pentru propria persoană, adesea despre evenimentele naţionale sau persoană, adesea despre evenimentele naţionale sau internaţionale şocante.internaţionale şocante.

▲ ▲ Termenul a fost creat de către Roger Termenul a fost creat de către Roger BrownBrown şi şi James James Kulik (1977)Kulik (1977): “Amintirile flash sunt : “Amintirile flash sunt amintirile despre circumstanţele în care luăm amintirile despre circumstanţele în care luăm contact pentru prima dată cu un eveniment foarte contact pentru prima dată cu un eveniment foarte surprinzător sau foarte important prin consecinţe surprinzător sau foarte important prin consecinţe şi/sau intens activat emoţional” (şi/sau intens activat emoţional” (apudapud Ticu Ticu Constantin, 2000, 86)Constantin, 2000, 86)..

Fuga lui CeauşescuFuga lui Ceauşescu

Atacul terorist asupra “Turnurilor gemene”Atacul terorist asupra “Turnurilor gemene”

Este rândul dvs.

◘ Ce deosebiri există între: ● M obişnuită ● M eidetică ● M flash

◘ Ce amintiri flash aveţi?

◘ De ce amintirile flash se conservă diferit faţă de amintirile obişnuite?

◙ ◙ Memoria eidetică (sau “fotografică”)Memoria eidetică (sau “fotografică”)

Etimologie: l. greacă, Etimologie: l. greacă, eidoseidos, formă., formă.Prezentarea unor imagini câteva secunde şi Prezentarea unor imagini câteva secunde şi

recunoaşterea lor “perfect” fotografică.recunoaşterea lor “perfect” fotografică.

Artişti cu Artişti cu MM eidetică: eidetică: Wolfgang Amadeus Mozart Wolfgang Amadeus Mozart Claude MonetClaude Monet

Wolfgang Amadeus Mozart Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791)(1756 – 1791) Peste 600 de compoziţii (simfonii, concerte simfonice şiPeste 600 de compoziţii (simfonii, concerte simfonice şi

de cameră, opere, coruri etc. de cameră, opere, coruri etc.

Claude Monet Claude Monet (1840 – 1926)(1840 – 1926)

UitareaUitareaAlan D. BaddeleyAlan D. Baddeley (1994): uitarea poate fi şi benefică, (1994): uitarea poate fi şi benefică,

nu numai catastrofală: nu numai catastrofală: ● ● ne permite să ne debarasăm de informaţiile fără ne permite să ne debarasăm de informaţiile fără

utilitate. utilitate. ● ● interferenţă retroactivă (competiţia între o nouă interferenţă retroactivă (competiţia între o nouă

învăţare şi ceea ce a fost anterior achiziţionat)învăţare şi ceea ce a fost anterior achiziţionat)● ● interferenţă proactivă (învăţarea anterioară ca bază interferenţă proactivă (învăţarea anterioară ca bază

pentru noile achiziţii).pentru noile achiziţii).

Salvador DalíSalvador Dalí (1904 – 1989)(1904 – 1989)

Persistenţa memoriei (detaliu), 1931

■ ■ Memoria socialăMemoria socială

◙ ◙ MM “socială” – două accepţiuni: “socială” – două accepţiuni: ◘ ◘ MM a societăţii: societatea oferă indivizilor limba şi a societăţii: societatea oferă indivizilor limba şi

categoriile gândirii.categoriile gândirii. ◘ ◘ Pentru fixarea elementelor ne folosim de anumite Pentru fixarea elementelor ne folosim de anumite

repere, care sunt legate de anumite circumstanţe sociale.repere, care sunt legate de anumite circumstanţe sociale.

◙ ◙ MM “ “colectivă” – amintirea de către grupurilor umane colectivă” – amintirea de către grupurilor umane a evenimentelor din trecut care au semnificaţie specială.a evenimentelor din trecut care au semnificaţie specială.

▲ ▲ MM “socială” = df. “Sistemul de stocare şi regăsire a “socială” = df. “Sistemul de stocare şi regăsire a informaţiilor de către colectivităţile umane (grupuri, informaţiilor de către colectivităţile umane (grupuri, colectivităţi, popoare)” (S. Chelcea, 2003, 221)colectivităţi, popoare)” (S. Chelcea, 2003, 221)

◙ ◙ Teoria “Cadrele sociale ale memoriei”Teoria “Cadrele sociale ale memoriei”Formulată de Formulată de Maurice HalbwachsMaurice Halbwachs Les cadres sociaux de la mémoireLes cadres sociaux de la mémoire (1925)(1925)

La Topographie legendaire des Evangiles en Terre SainteLa Topographie legendaire des Evangiles en Terre Sainte (1941) – trei legi ale (1941) – trei legi ale MM sociale: sociale:

1) 1) legea concentrăriilegea concentrării (tendinţa de localizare în acelaşi spaţiu (tendinţa de localizare în acelaşi spaţiu a mai multor evenimente care nu au nici o legătură între a mai multor evenimente care nu au nici o legătură între ele); ele);

2) 2) legea divizăriilegea divizării (fragmentarea unei amintiri în mai multe (fragmentarea unei amintiri în mai multe elemente, fiecare element fiind diferit localizat; elemente, fiecare element fiind diferit localizat;

3) 3) legea dualităţiilegea dualităţii (acceptarea plasării în două localităţi a (acceptarea plasării în două localităţi a unuia şi aceluiaşi eveniment desfăşurat cu mult timp în unuia şi aceluiaşi eveniment desfăşurat cu mult timp în urmă).urmă).

Maurice HalbwachsMaurice Halbwachs (1877 – 1945)(1877 – 1945)

La classe ouvrière et les niveaux de vie. Recherches sur la hiérarchie des besoins dans les sociétés industrielles contemporaines (1912)Les cadres sociaux de la mémoire (1925)Les causes du suicide (1930)Esquisse d'une psychologie des classes sociales (1938)Morphologie sociale (1938)

◙ ◙ Teoria “Structurarea memoriei de către Teoria “Structurarea memoriei de către cultură”cultură”

Frederick C. BartlettFrederick C. Bartlett (1932): (1932):

● ● Pierderea informaţiilor în timp nu se datorează Pierderea informaţiilor în timp nu se datorează uitării, ci restructurării de sens a memoriei.uitării, ci restructurării de sens a memoriei.

●● Organizarea informaţiilor mnezice în jurul unui Organizarea informaţiilor mnezice în jurul unui element semnificativ. element semnificativ.

●● Cultura contribuie la fixarea semnificaţiilor şi, Cultura contribuie la fixarea semnificaţiilor şi, prin aceasta, la structurarea memoriei.prin aceasta, la structurarea memoriei.

Frederick Bartlett Frederick Bartlett (1886 - 1969)(1886 - 1969)

Psychology and Primitive Psychology and Primitive Culture Culture (1923) (1923)

Remembering. A Study in Remembering. A Study in Experimental and Social Experimental and Social Psychology Psychology (1932)(1932)

The Study of Society: Methods The Study of Society: Methods and Problems and Problems (în colab., (în colab., 1939) 1939)

Thinking: An Experimental and Thinking: An Experimental and Social StudySocial Study (1958) (1958)

■ ■ Organizarea şi reorganizarea socială a memorieiOrganizarea şi reorganizarea socială a memoriei

◙ ◙ Construcţionismul socialConstrucţionismul social

◙ ◙ Procesarea informaţieiProcesarea informaţiei

■ ■ Reorganizarea memoriei sociale în Reorganizarea memoriei sociale în tranziţia postcomunistă din Româniatranziţia postcomunistă din România

◙ ◙ CeremoniiCeremonii

◙ ◙ MuzeeMuzee

◙ ◙ Denumiri de străzi, pieţe, instituţiiDenumiri de străzi, pieţe, instituţii

◙ ◙ Manuale de istorieManuale de istorie

Bibliografie selectivăBibliografie selectivăBrown, R., Kulik, J. (1977). Flashbulb memories. Brown, R., Kulik, J. (1977). Flashbulb memories.

CognitionCognition,, 5 5,, 73–99. 73–99. Linton, Marigold (1982). Transformations of Linton, Marigold (1982). Transformations of

memory in everyday life. În U. Neisser (ed.) memory in everyday life. În U. Neisser (ed.) Memory Observed. Remembering in Natural Memory Observed. Remembering in Natural ContextContext (pp. 77-91). NY: Freeman and Co. (pp. 77-91). NY: Freeman and Co.

Meisser, Ulric (eds.) (1982) Meisser, Ulric (eds.) (1982) Memory Observed. Memory Observed. Remembering in Natural ContextRemembering in Natural Context (pp. 77-91). (pp. 77-91). NY: Freeman and CoNY: Freeman and Co

Tarpy, Roger M. (1997) Tarpy, Roger M. (1997) Contemporary Learning Contemporary Learning Theory and ResearchTheory and Research. NY: . NY: McGraw-HillMcGraw-Hill..