Proiect Optional

Post on 24-Jul-2015

215 views 1 download

Transcript of Proiect Optional

Universitatea de Vest TimisoaraFacultatea de Economie si Administrare a Afacerilor

PROIECT LA BAZE DE DATE MAGAZIN DE JUCARII

Studentele:

1.Berariu Andreea

2.Ilies Mariana

3.Ionescu Cornelia Introducere

Microsoft Access 2007 este aplicaţia de management al bazelor de date pusă la dispoziţie de suita Microsoft Office. Spre deosebire de Excel, Access va permite să

stocăm şi să administrăm volume mari de date, organizate în unităţi numite înregistrări. O bază de date Access constă din următoarele obiecte:

Tabele – conţin toate înregistrările Interogări – localizează înregistrări specifice Formulare – afişează înregistrările din tabele, una cîte una Rapoarte – tipăresc loturi de înregistrări Pagini de acces la date – pun la dispoziţie date prin intermediul paginilor Web Macrocomenzi – acţiuni automate uzuale Module – stochează declaraţii si proceduri Visual Basic, care ne permit să scriem

programe pentru bazele de date, astfel încât acestea să poată interacţiona cu alt software.

Utilitarele de asistenţă din aplicaţia Access asigură un proces simplu, pas cu pas, de configurare a tabelelor, formularelor, paginilor de acces la date, rapoartelor şi interogărilor. Prezenta lucrare conţine 5 paragrafe. § 1 conţine noţiuni de baze de date,tipuri BD. O bază de date (BD) reprezintă o colecţie de date integrată, anume structurată şi dotată cu o descriere a structurii şi a relaţiilor dintre date. § 2 conţine caracteristica generală a SGBD Access. § 3 conţine tabelele Access ,care în baza lor se definesc celelalte clase de obiecte. § 4 conţine funcţii Access. Ultimul § conţine interogări Access care include şi subpunctele interogări de selecţie,de sortare, de actualizare a datelor,de excludere a înregistrărilor, de grupare şi totalizare şi interogări încrucişate.

Noţiune de bază de date.Tipuri de BD.

Printre multiplele forme de organizare a datelor, bazele de date ocupă un loc aparte. O bază de date (BD) reprezintă o colecţie de date integrată, anume structurată şi dotată cu o descriere a structurii şi a relaţiilor dintre date.În funcţie de modul de organizare a informaţiilor, se cunosc cîteva modele de BD:ierarhic (arborescent), reţea, relaţional ş.a. Modelul ierarhic.Cu ajutorul modelului conceptual ierarhic, schema bazei de date poate fi reprezentată sub forma unui arbore în care nodurile exprimă colecţii de date, iar ramurile reflectă relaţiile de asociere între înregistrările colecţiilor de date superioare şi inferioare.

Accesul la înregistrările colecţiilor de date inferioare se face prin traversarea arborelui, adică se parcurg toate colecţiile aflate în subordonare ierarhică dintre colecţia – rădăcină şi colecţia cercetată. Unui element superior îi pot corespunde unul sau mai multe elemente inferioare, iar unui element inferior îi corespunde un singur element superior. Modelul reţea. Modelul reţea se aseamănă cu cel ierarhic, diferenţa constînd în aceea că unui element inferior îi pot corespunde unul sau mai multe elemente superioare. Modelul relaţional. Modelul relaţional este în prezent cel mai răspîndit model de baze de date. Acest model are o singură structură de date: relaţia sau tabelul. O bază de date relaţională este un ansamblu de relaţii (tabele) grupate în jurul unui subiect bine definit. Deci, o relaţie poate fi redată printr-un tabel, în care fiecare rînd reprezintă o înregistrare diferită, iar fiecare coloană un atribut. Coloanele tabelului sunt identificate prin nume diferite şi reprezintă cîmpurile (atributele, caracteristicile) modelului conceptual. În fiecare coloană datele trebuie să fie de acelaşi tip. Căutarea în acest model de BD se face secvenţial toate articolele şi comparînd criteriile de căutare. Articolele ce satisfac conditiei căutării se selectează şi pot fi afişate. Subiectele pe care se axează tabelele unei BD pot fi cele mai diverse: activitatea unei firme, stocarea mărfurilor la un depozit, rezultatele unui recensămînt,etc. Deşi în modelul relaţional principala structură de date o reprezintă tabelul, o bază de date este mai mult decît o simplă mulţime de tabele.Pe parcurs vom vedea că între tabelele bazei de date există o interdependenţă strînsă, în timp ce între tabelele de calcul obişnuite această interdependenţă practic lipseşte. Gestiunea bazelor de date.

Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) este acel sistem de programe care facilitează şi supervizează introducerea de informaţii în baza de date, actualizarea şi extragera din bază, controlul şi autorizarea accesului la date. Un sistem de gestiune a bazelor de date trebuie să fie capabil să îndeplinească următoarele funcţii: de descriere ,care rezidă în definirea structuriidatelor, a relaţiilor dintre acestea şi a condiţilor de acces la informaţile conţinute în baza de date; de actualizare, care presupune inserarea, redactarea şi suprimarea datelor; de interogare a BD, care permite obţinerea diferitor informaţii din BD conform unor criterii de căutare; de obţinere de date noi, care constă în prelucrarea informaţiei iniţiale în scopul obţinerii unor totaluri, medii etc.; de întreţinere, care constă în crearea copiilor de rezervă, compactarea BD şi repararea ei în cazul deteriorării;

de securitate a datelor, care rezidă în protejarea BD împotriva accesului neautorizat şi în atribuirea drepturilor de acces.

Administrarea bazelor de date. Administrarea BD presupune coordonarea lucrărilor de proiectare a BD, protecţia (securitatea) informaţiei, dezvoltarea BD,etc. Aceste funcţii le îndeplineşte Administatorul Bazei de Date (ABD). El defineşte obiectele sistemului , elaborează principiile de protecţie a datelor, răspunde de alegerea şi implimentarea SGBD, asigură funcţionarea normală a sistemului.

Database relationship

Tipuri de relaţii folosite

Pentru tratarea simultană a informaţiilor, ce provin din mai multe tabele, un prim pas in reunirea lor îl constituie definirea relaţiilor dintre tabelele bazei de date.

Cand se defineşte o relaţie între două tabele, valorile campului de legatură din prima tabela trebuie sa fie aceleaşi cu valorile din tabela a doua a relaţiei. Pentru a crea o relaţie, se impune ca în una sau în ambele tabele valorile folosite în relaţie să fie unice. In mod normal, pentru a se realiza o legatură, este folosit în tabela părinte un index iar în tabela copil un camp. Campul de legătură din tabela copil poate fi şi cheie primara, dar nu este obligatoriu. Se recomandă de aseamenea să se seteze regulile de integritate referenţiala în caseta de dialog a relaţiei prin bifarea opţiunii “Enforce Referential Integrity”. Cand se aplică integritatea referentială, se spune că nu se doreşte nicio înregistrare în tabela copil fără corespondent în tabela părinte. Dacă cheia străina are valoarea nula, articolul respectiv va fi interpretat ca fiind neasociat. În proiectul de faţa, majoritatea relaţiilor sunt relaţii de la 1 la n, iar acest lucru se datorează faptului că unei inregistrari din tabela părinte îi corespund mai multe înregistrari din tabela copil. În acest caz, în tabela părinte campul de legatură este cheie primară, iar in tabela copil acest camp este cheie straină.

Popularea bazei de date

1.Popularea tabelei CLIENTI

Tabela CLIENTI contine: cod_cl; nume; localitate; adresa; telefon; e-mail.

2.Popularea tabelei COMENZI CLIENTI

Tabela COMENZI CLIENTI contine: cod_comanda_clienti; data_comanda_clienti;

suma; cod_client; cod_produs; cantitate; data_livrare_client.

3.Popularea tabelei COMENZI FURNIZORI

Tabela COMENZI FURNIZORI contine: cod_comanda_furnizori; data_comanda_furnizori; suma; cod_furnizor; cod_produs; cantitate; data_livrare_furnizor.

4.Popularea tabelei FACTURI EMISE

Tabela FACTURI EMISE contine: cod_factura_emisa; data; cod_cl.

5.Popularea tabelei FACTURI PRIMITE.

Tabela FACTURI PRIMITE contine: cod_factura_primita; data; cod_furnizor.

6.Popularea tabelei FURNIZORI.

Tabela FURNIZORI contine: cod_furnizor; nume; localitate; adresa; telefon; cod_fiscal; numele_banci; cont_bancar.

7.Popularea tabelei INCASARI.

Tabela INCASARI contine: cod_incasari; data; suma; mod_incasare; cod_factura_e.

8.Popularea tabelei LINII FACTURI EMISE.

Tabela LINII FACTURI EMISE contine: id; cod_produs; cod_factura_emisa.

9.Popularea tabelei LINII FACTURI PRIMITE.

Tabela LINII FACTURI PRIMITE contine: id; cod_produs; cod_factura_primita.

10.Popularea tabelei LIVRARE.

Tabela LIVRARE contine: cod_livrare; cod_comanda-clienti; data_incasarii; suma_incasata.

11.Popularea tabelei MAGAZIE.

Tabela MAGAZIE contine: cod_magazie; document; denumire; cod_personal; cod_produs.

12.Popularea tabelei PERSONAL.

Tabela PERSONAL contine: cod_personal; nume; varsta; sex; localitate; adresa; telefon; e_mail; functie.

13.Popularea tabelei PLATI.

Tabela PLATI contine: cod_plati; data; suma; mod_plata; cod_factura_primita.

14.Popularea tabelei PRODUCATORI.

Tabela PRODUCATORI contine: cod_producator; nume; localitate; adresa; telefon; e_mail.

15.Popularea tabelei PRODUSE.

Tabela PRODUSE contine: cod_produs; denumire; unitate_masura; cantitate; pret; tip_produs; material_produs; cod_producator; poza.

16.Popularea tabelei RECEPTIE.

Tabela RECEPTIE contine: cod_receptie; cod_comanda_furnizori; data_platii; suma_platita.

17.Popularea tabelei REUNIUNE.

Tabela REUNIUNE contine: cod_comanda_clienti; data_comanda_clienti; suma; cod_cl; nume; cod_factura_emisa; data; cod_produs; denumire; unitate_masura; cantitate; pret.

Interogări

O interogare este o metoda mai formală de căutare şi filtrare; ea permite vizualizarea, modificarea şi analiza datelor în diferite moduri. Prin intermediul lor utilizatorul poate specifica campurile de date din tabelele asociate pe care doreşte să le vada, ordinea de afiţare a campurilor, criteriile de filtrare şi de sortare a articolelor asociate.

O interogare de acţiune selectează înregistrări care corespund criteriilor de selecţie şi schimbă datele conţinute în acele înregistrări într-un singur pas. Access-ul permite patru interogări diferite: adăugare, ştergere, interogarea de construire a unei noi tabele şi actualizare înregistrări. O interogare da adăugare adaugă înregistrări în tabel. Interogarea de ştergere elimină din tabelă grupurile de înregistrări ce corespund criteriilor de selecţie formulate în vederea ştergerii. Interogarea de creare a unei tabele genereză o tabelă nouă cu rezultatele selecţiei. Interogarea de actualizare schimbă informaţiile conţinute şi scrie schimbările în acelaşi tabel.

1.Interogarii APPEND.O interogare de adăugare (APPEND) oferă o metodă pentru adăugarea înregistrărilor în unul sau mai multe tabele. Este folositoare atunci cand se transferă înregistrări dintr-un tabel în altul, sau pentru a aranja tabele înrudite.

2. Interogarii DELETE. Interogarea de ştergere a unor înregistrări (DELETE) dă posibilitatea de a se şterge un set de înregistrări din tabela specificată. Dacă a fost creată deja o relaţie care întăreşte integritatea referenţială cu ştergere in cascadă, va trebui doar să se şteargă înregistrările din tabela principală. Înregistrările din tabela secundara se vor şterge automat.

3.Interogari MAKE TABLE.Interogarea pentru construire tabela va da posibilitatea sa se creeze o tabela pentru export; ea ofera baza pentru un raport; ofera o metoda pentru a face acoperiri; si prezinta o imagine instantanee a datelor la un moment dat.

4.Interogari UPDATE. O interogare de actualizare (Update) poate face schimbări de înregistrări într-o tabelă sau într-un set de tabele. Acest tip de interogare este necesar penrtu a înlocui rapid informaţii.

5.Interogari pe baza de filtrare

fig.1

fig.2

fig.3

fig.4

fig.5

fig.6

fig.7

6.Interogari de selectie

fig.1

fig.2

fig.3

fig.4

fig.5

fig.6

7.Interogari de calcul

fig.1

fig.2

fig.3

Formulare

Formularele reprezinta interfata principala dintre utilizator si aplicatiile Access, se folosesc in general pentru introducerea datelor si pentru vizualizarea lor intr-o maniera atractiva.Informatiile tiparite pot fi grupate,filtrate,sortate, se pot obtine rezultate sintetice cum ar fi subtotalurile si totalurile.

1.Formular CLIENTI

2.Formular COMENZI CLIENTI

3.Formular COMENZI FURNIZORI

4.Formular FACTURI EMISE

5.Formular FACTURI PRIMITE

6.Formular FURNIZORI

7.Formular INCASARI

8.Formular LINII FACTURI EMISE

9.Formular LINII FACTURI PRIMITE

10.Formular LIVRARE

11.Formular MAGAZIE

12.Formular MENIU

13.Formular PERSONAL

14.Formular PLATI

15.Formular PRODUCATORI

16.Formular PRODUSE

17.Formular RECEPTIE

Rapoarte

Rapoartele sunt destinate tiparirii diferitelor rezultate.Informatiile tiparite pot fi grupate,filtrate,sortate, se pot obtine rezultate sintetice cum ar fi subtotalurile si totalurile.Rapoartele contin informatii extrase din tabelele bazei de date,din interogari sau alte elemente ce se adauga la proiectarea raportului.

1.Raport CLIENTI

2.Raport COMENZI CLIENTI

3.Raport COMENZI FURNIZORI

4.Raport FACTURI EMISE

5.Raport FACTURI PRIMITE

6.Raport FURNIZORI

7.Raport INCASARI

8.Raport LINII FACTURI EMISE

9.Raport LINII FACTURI PRIMITE

10.Raport LISTA CLIENTI IN FUNCTIE DE LOCALITATE

11.Raport LISTA FACTURI

12.Raport LISTA PRODUSE GRUPATE DUPA MATERIAL

13.Raport LIVRARE

14.Raport MAGAZIE

15.Raport PERSONAL

16.Raport PLATI

17.Raport PRODUCATORI

18.Raport PRODUSE

19.Raport RECEPTIE

20.Raport REUNIUNE

Concluzii

Această bază de date structurează toate datele unui magazin de jucarii, le organizează şi le clasifică. Colecţia de date corelate din punct de vedere logic reflectă un aspect al lumii reale şi este destinat tuturor angajaţilor magazinului de jucarii. Prin utilizarea acestei baze de date, munca angajaţilor magazinului de jucarii va fi uşurată, se va avea o viziune clară asupra clientilor, produselor şi asupra producatorilor. Baza de date facilitează atat marketingul intern, reprezentat prin relaţiile intercolegiale, precum şi cel exterior, o sursa de promovare a serviciilor oferite de magazinul de jucarii. Acest program sporeşte atractivitatea produselor propuse de maazinul de jucarii şi oferă clientilor plusul de credibilitate ce îi oferă un detaşament clar faţă de alţi concurenţi.