34567NOIEMBRIE 2019

EDI �TIA CU CARACTERE MARI

ARTICOLELE DE STUDIU PENTRU PERIOADA:30 DECEMBRIE 2019 – 2 FEBRUARIE 2020

2

ARTICOLULDE STUDIU 44

Sa legam prieteniitrainice ınainte devenirea sfar �sitului

„Un tovara �s adevarat iube �ste tot timpul.” (PROV. 17:17)

CˆANTAREA 101

Sa slujim ın unitate

PREZENTARE

Pe masura ce sfar �situl se apropie, cu to �tii trebuie sa neıntarim rela �tiile de prietenie cu fra �tii de credin �ta.

ˆIn acest

articol vom ınva �ta cateva lec �tii practice de la Ieremia. Deasemenea, vom ın �telege ca prieteniile stranse pe care leavem ın prezent ne vor fi de folos ın vremurile dificile dinviitor.

ˆIN TIMP ce ınaintam spre finalul „zilelor dinurma”, am putea sa ne confruntam cu probleme se-rioase. (2 Tim. 3:1) De exemplu, dupa o campanieelectorala, o �tara din vestul Africii a fost zguduitade tulburari sociale �si de violen �te stradale. Maibine de �sase luni, fra �tii �si surorile noastre nu auavut libertate de mi �scare deoarece se aflau ıntr-ozona de conflict. Cum au reu �sit sa faca fa �ta aces-tor greuta �ti? Unii s-au refugiat ın casele fra �tilorcare traiau ıntr-o zona mai sigura. Un frate a rela-tat: „

ˆIn acea situa �tie grea, m-am bucurat mult sa-i

am pe prieteni aproape �si sa ne ıncurajam reci-proc”.

2 Cand se va declan �sa „necazul cel mare”, ne vombucura sa avem langa noi prieteni adevara �ti, carene iubesc. (Rev. 7:14) De aceea, acum e momentulsa ne ıntarim rela �tiile de prietenie. (Cite �ste 1 Pe-tru 4:7, 8.) Putem ınva �ta multe lucruri utile de laIeremia. Prietenii apropia �ti l-au ajutat sa supravie-�tuiasca perioadei ce a precedat distrugerea Ierusa-limului.� Cum ıi putem urma exemplul?

� Evenimentele din cartea Ieremia nu sunt prezentate ın ordine crono-logica.

1, 2.ˆIn conformitate cu 1 Petru 4:7, 8, ce ne va ajuta sa facem fa �ta

timpurilor grele din viitor?

NOIEMBRIE 2019 3

S˘A

ˆINV

˘A �T

˘AM DE LA IEREMIA

3 Cel pu �tin 40 de ani, Ieremia a trait printre oa-meni care nu-i erau loiali lui Iehova: vecini �si, pro-babil, rude din ora �sul sau natal, Anatot. (Ier. 11:21;12:6) Cu toate acestea, el nu s-a izolat. De fapt, �si-adeschis inima ınaintea secretarului sau loial, Ba-ruc �si, implicit, ınaintea noastra. (Ier. 8:21; 9:1;20:14-18; 45:1) In perioada ın care Baruc a scris re-latarea tumultuoasa despre Ieremia, cei doi au ın-va �tat sa se aprecieze �si sa se respecte. (Ier. 20:1, 2;26:7-11)

4 Ani la rand, Ieremia i-a avertizat cu mult curajpe israeli �ti cu privire la ceea ce urma sa se ıntam-ple ın Ierusalim. (Ier. 25:3) Incercand sa-i ındem-ne pe oameni la cain �ta, Iehova i-a spus lui Ieremiasa consemneze ıntr-un sul avertismentele date is-raeli �tilor. (Ier. 36:1-4) In timp ce colaborau la ın-deplinirea acestei sarcini ıncredin �tate de Iehova,care a durat, probabil, cateva luni, Ieremia �si Ba-ruc au purtat multe discu �tii ziditoare.

5 Cand a trebuit sa fie citit sulul, Ieremia s-a ba-

3. a) Ce l-ar fi putut determina pe Ieremia sa se izoleze? b) Ce i-aımparta �sit Ieremia lui Baruc �si care a fost rezultatul?4. Ce i-a cerut Iehova lui Ieremia �si la ce a contribuit aceasta sar-cina?5. Cum s-a dovedit a fi Baruc un prieten bun pentru Ieremia?

4 TURNUL DE VEGHE

zat pe prietenul sau Baruc pentru a le transmiteoamenilor mesajul lui Iehova. (Ier. 36:5, 6) Baruca ındeplinit ın mod curajos aceasta sarcina pericu-loasa. Sa ne imaginam cat de mandru trebuie sa fifost Ieremia cand Baruc s-a dus ın curtea templu-lui �si a citit sulul! (Ier. 36:8-10) Prin �tii din Iuda auauzit ce facuse Baruc �si i-au poruncit sa le citeas-ca �si lor cu voce tare sulul. (Ier. 36:14, 15) Ei au de-cis sa-i spuna regelui Ioiachim cuvintele lui Iere-mia, iar lui Baruc i-au zis cu multa considera �tie:„Du-te, ascunde-te �si tu, �si Ieremia! Sa nu �stie ni-meni unde sunte �ti!”. (Ier. 36:16-19) Acesta a fostun sfat foarte bun!

ˆIn timpul ‘marelui necaz’, vom avea nevoie de prieteni adevara �ti

(Vezi paragraful 2)

6 TURNUL DE VEGHE

6 Regele Ioachim s-a ınfuriat atat de tare canda auzit cuvintele scrise de Ieremia, ıncat a ars su-lul �si a ordonat arestarea lui Ieremia �si a lui Baruc.ˆInsa Ieremia nu s-a lasat intimidat. I-a dat lui Ba-ruc un alt sul �si i-a dictat mesajul lui Iehova, astfelca Baruc a scris ‘toate cuvintele sulului pe careIoiachim, regele lui Iuda, ıl arsese ın foc’. (Ier.36:26-28, 32)

7 ˆIntre oamenii care trec ımpreuna printr-o ın-

cercare se formeaza, adesea, o legatura stransa. Deaceea, putem presupune ca, ın timp ce colaboraula rescrierea mesajului din sulul distrus de Ioia-chim, Ieremia �si Baruc �si-au descoperit unul altuiacalita �tile, iar prietenia dintre ei s-a ıntarit. Ce ın-va �tam din exemplul acestor doi barba �ti fideli?

S˘A NE DESCHIDEM INIMA FA �T

˘A DE AL �TII

8 Probabil ca ne este greu sa ne deschidem inimafa �ta de al �tii din cauza unor experien �te negative dintrecut. (Prov. 18:19, 24) Sau, poate, sim �tim ca nuavem timp �si energie pentru a cultiva rela �tii apro-

6. Cum au reac �tionat Ieremia �si Baruc la persecu �tia ındreptata ım-potriva lor?7. La ce a dus, probabil, colaborarea dintre Ieremia �si Baruc?8. Ce ne-ar putea ımpiedica sa ne facem prieteni �si de ce nu ar tre-bui sa renun �tam?

NOIEMBRIE 2019 7

piate cu al �tii. Totu �si, trebuie sa ne straduim sa nefacem prieteni. Daca vrem ca fra �tii sa stea langanoi ın timp de necaz, trebuie sa ınva �tam sa avemıncredere ın ei fara rezerve. Putem face acest lu-cru ınca de pe acum ımparta �sindu-le sentimentele�si gandurile noastre. Acesta este un pas esen �tial ındezvoltarea unei prietenii adevarate. (1 Pet. 1:22)

9 Isus a aratat ca avea ıncredere ın prietenii saicomunicand deschis cu ei. (Ioan 15:15) Putem sa-limitam ımparta �sind cu prietenii bucuriile, grijile �sidezamagirile noastre. Daca ascultam cu aten �tiecand cineva ne vorbe �ste, am putea descoperi caavem multe ganduri, sentimente �si obiective comu-ne. Cindy, o sora de 29 de ani, s-a ımprietenit cuMarie-Louise, o pioniera ın varsta de 67 de ani.Cindy �si Marie-Louise merg ımpreuna ın predicareın fiecare joi diminea �ta �si vorbesc deschis despre omul �time de subiecte. Cindy spune: „

ˆImi place sa

port conversa �tii profunde cu fra �tii �si surorile pen-tru ca a �sa pot sa-i cunosc �si sa-i ın �teleg mai bine”.Prieteniile ınfloresc ın atmosfera calda a unei co-municari deschise. Asemenea lui Cindy, �si noi vomdezvolta prietenii puternice daca vom lua ini �tiativa

9. a) Cum a aratat Isus ca avea ıncredere ın prietenii sai? b) Cumne pot ajuta discu �tiile deschise sa legam prietenii stranse cu al �tii?Exemplifica �ti.

8 TURNUL DE VEGHE

�si vom purta conversa �tii deschise �si calde cu al �tii.(Prov. 27:9)

S˘A COLABOR

˘AM CU FRA �TII NO �STRI

10 La fel ca Ieremia �si Baruc, cand colaboram cufra �tii no �stri �si le observam calita �tile, ınva �tam de laei �si ne apropiem unii de al �tii. (Cite �ste Proverbele27:17.) Ce sim �tim cand, ın lucrarea de predicare, ıiauzim aparandu- �si cu convingere credin �ta sau vor-bind din inima despre Iehova �si despre scopurilesale? Sim �tim dorin �ta de a sta �si mai mult ın compa-nia lor.

11 Iata doua exemple care eviden �tiaza beneficiilepe care le aduce colaborarea cu fra �tii ın lucrarea depredicare. Adeline, care are 23 de ani, a rugat osora pe nume Candice sa o ınso �teasca ıntr-un teri-toriu lucrat rar. „Voiam sa predicam cu mai multzel �si sa pre �tuim mai mult lucrarea de predicare,spune ea. Amandoua aveam nevoie de ınviorarespirituala.” Ce efect a avut colaborarea asupra lor?Adeline spune: „La sfar �situl fiecarei zile, discutamdespre sentimentele noastre, despre cum ne ıncu-

10. Potrivit cu Proverbele 27:17, ce beneficii ne aduce colaborareacu fra �tii �si surorile de credin �ta?11, 12. Cum ne poate ajuta lucrarea de predicare sa legam priete-nii stranse?

NOIEMBRIE 2019 9

rajasera conversa �tiile purtate cu oamenii �si desprecum am sim �tit ındrumarea lui Iehova. Amandouaam apreciat mult aceste discu �tii �si am ajuns sa necunoa �stem mai bine”.

12 Laıla �si Marianne, doua surori celibatare dinFran �ta, au mers sa predice cinci saptamani ın Ban-gui, aglomerata capitala a Republicii Centrafrica-ne. Laıla poveste �ste: „De �si am trecut prin situa-�tii dificile, discu �tiile sincere �si iubirea adevaratane-au ajutat sa ne consolidam prietenia. Vazanddispozi �tia lui Marianne de a se adapta la noile con-di �tii, iubirea fa �ta de localnici �si zelul ei ın lucrareade predicare, am ajuns sa o admir �si mai mult”.

ˆInsa

nu trebuie sa mergem ıntr-o �tara straina ca sa neıntarim legaturile de prietenie. De fiecare datacand predicam ın teritoriul nostru alaturi de unfrate sau de o sora, avem posibilitatea de a ne cu-noa �ste mai bine �si de a ne apropia mai mult unii deal �tii.

S˘A REMARC

˘AM CALIT

˘A �TILE CELORLAL �TI

�SI S˘A FIM IERT

˘ATORI

13 Cand lucram zi de zi cu fra �tii no �stri, le vedemnu numai calita �tile, ci �si defectele. Cum putem

13. Ce am putea observa cand lucram zi de zi cu fra �tii no �stri?

10 TURNUL DE VEGHE

pastra rela �tii apropiate ın pofida imperfec �tiunilor?Sa ne gandim din nou la Ieremia. Ce l-a ajutat sapriveasca la calita �tile altora �si sa treaca peste de-fectele lor?

14 Dupa cat se pare, Ieremia a scris Prima �siA doua carte a Regilor. El a redactat �si cartea careıi poarta numele. Acest privilegiu l-a con �stientizatde ındurarea pe care o manifesta Iehova fa �ta deoamenii imperfec �ti. De exemplu, Ieremia �stia cadupa ce Ahab s-a cait de faptele sale rele, Iehoval-a scutit de suferin �ta de a- �si vedea familia ucisa.(1 Regi 21:27-29) De asemenea, el a �stiut ca ac �tiu-nile lui Manase l-au ıntristat pe Iehova chiar mai

14. Ce a ınva �tat Ieremia despre Iehova �si cum l-a ajutat acest lucru?

Prietenii adevara �ti colaboreazaın predicare, se iarta cu larghe �te�si se ajuta ın timp de necaz(Vezi paragrafele 10, 16 �si 18)

NOIEMBRIE 2019 11

mult decat cele ale lui Ahab. Totu �si, Iehova l-a ier-tat pe Manase ıntrucat el s-a cait. (2 Regi 21:16, 17;2 Cron. 33:10-13) Aceste ıntamplari trebuie sa-l fiajutat pe Ieremia sa imite, ın rela �tiile cu priete-nii apropia �ti, rabdarea �si ındurarea lui Dumnezeu.(Ps. 103:8, 9)

15 Sa ne gandim la modul ın care Ieremia l-a aju-tat pe Baruc cand acesta s-a lasat distras de la mi-siunea sa. El nu a renun �tat ın mod pripit la priete-nul sau, ci i-a transmis ıntr-un mod amabil, darferm mesajul lui Iehova. (Ier. 45:1-5) Ce lec �tii des-prindem din exemplul lor?

15. Cum a imitat Ieremia rabdarea lui Iehova cand Baruc s-a lasatdistras de la misiunea sa?

12 TURNUL DE VEGHE

16 Obiectiv vorbind, nu putem a �stepta perfec �tiu-ne de la fra �tii �si surorile noastre. De aceea, dupace am legat o prietenie stransa cu cineva, trebuiesa ne straduim sa o pastram vie. Daca prieteniino �stri gre �sesc, le vom da sfaturi amabile, dar fer-me, bazate pe Cuvantul lui Dumnezeu. (Ps. 141:5)Iar daca ne-au ranit, trebuie sa-i iertam. �Si, odatace i-am iertat, nu vom mai vorbi despre gre �sealalor nici cu ei, nici cu al �tii. (Cite �ste Proverbele17:9.) Este foarte important ca, ın aceste timpuricritice, sa ne concentram asupra punctelor forteale colaboratorilor no �stri, nu asupra celor slabe.Daca vom proceda a �sa, prietenia dintre noi se vaıntari. Este vital sa facem acest lucru acum deoare-ce ın marele necaz vom avea nevoie de prieteniadevara �ti.

S˘A MANIFEST

˘AM IUBIRE �SI LOIALITATE

17 Profetul Ieremia s-a dovedit a fi un prietenadevarat ın timp de necaz. De exemplu, dupa cedemnitarul Ebed-Melec l-a salvat din rezervorul cunoroi ın care urma sa moara, Ebed-Melec s-a temut

16. A �sa cum reiese din Proverbele 17:9, ce trebuie sa facem pentrua nu ne pierde prietenii?17. Cum s-a dovedit Ieremia a fi un prieten adevarat ın timp de ne-caz?

NOIEMBRIE 2019 13

pentru propria siguran �ta gandindu-se ca prin �tii sevor ıntoarce ımpotriva sa. Cand a aflat acest lucru,Ieremia nu a ramas pasiv sperand ca prietenul sause va descurca singur. De �si se afla ın ınchisoare, ela facut tot ce a putut pentru a-i ımparta �si luiEbed-Melec promisiunea extraordinara a lui Ieho-va. (Ier. 38:7-13; 39:15-18)

18 ˆIn prezent, fra �tii �si surorile noastre trec prin

tot felul de necazuri. De exemplu, mul �ti suferadin cauza dezastrelor naturale ori a unor dezastreprovocate de oameni, precum terorismul sau raz-boaiele. Cand au loc astfel de evenimente, am pu-tea sa-i invitam sa stea la noi acasa. De asemenea,le putem da ajutor financiar. �Si cu to �tii putem sa-lrugam pe Iehova sa-i ajute. Cand aflam ca un cola-borator ın credin �ta este descurajat, poate ca nu�stim ce sa-i spunem sau cum sa reac �tionam. Darfiecare dintre noi ıl poate ajuta. De exemplu, pu-tem petrece timp cu el, putem sa-l ascultam cu em-patie sau ıi putem citi un verset biblic care ne pla-ce foarte mult. (Is. 50:4) Ceea ce conteaza este safim langa fra �tii no �stri cand au nevoie de noi. (Ci-te �ste Proverbele 17:17.)

18.ˆIn conformitate cu Proverbele 17:17, ce ar trebui sa facem cand

un frate sau o sora trece prin necazuri?

19 Trebuie sa fim hotara �ti sa construim �si sa pas-tram rela �tii apropiate cu fra �tii �si cu surorile noas-tre ınca de pe acum. De ce? Deoarece du �smanii vorıncerca sa ne dezbine prin minciuni �si dezinforma-re �si sa ne ıntoarca unii ımpotriva altora. Dar efor-turile lor vor fi zadarnice deoarece iubirea dintrenoi va fi de neclintit. Nimic din ce-ar putea face einu va distruge fraternitatea noastra. De fapt, prie-tenia dintre noi va dura ve �snic!

19. Cum ne vor ajuta ın viitor legaturile de prietenie pe care le con-struim ın prezent?

�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 5: Aceasta scena prezinta o posibilasitua �tie din timpul ‘marelui necaz’. Mai mul �ti fra �ti �si surori se adapostescın podul casei unui frate. Ei se ıncurajeaza reciproc ın acea perioadagrea; paginile 10 �si 11: Ace �sti fra �ti �si surori �si-au facut prieteni adevara �tiınainte de ınceperea marelui necaz.

CUM CONTRIBUIE LA CONSOLIDAREA UNEI PRIETENII:

˛ comunicareasincera?

˛ colaborareaın lucrareade predicare?

˛ ajutorarea celorafla �ti ın necazuri?

CˆANTAREA 24

Veni �ti la muntele lui Iehova!

15

ARTICOLULDE STUDIU 45

Cum ne ajutaspiritul sfant

„Pentru toate lucrurile am tariedatorita celui care ımi da putere.” (FILIP. 4:13)

CˆANTAREA 104

Spiritul sfant, un dar de la Dumnezeu

PREZENTARE

Acest articol arata cum ne ajuta spiritul sfant sa perse-veram. De asemenea, vom vedea ce putem face pentrua beneficia la maximum de ajutorul spiritului sfant.

16 TURNUL DE VEGHE

„CˆAND ma gandesc la ıncercarile prin care am trecut,

ımi dau seama ca n-a �s fi rezistat prin propriile for �te.”Am rostit vreodata cuvinte asemanatoare? Poate ca da,gandindu-ne, probabil, la modul ın care am facut fa �taunei boli grave sau pierderii ın moarte a cuiva drag.Privind ın urma, ne dam seama ca ceea ce ne-a ajutatsa perseveram ın fiecare zi a fost „puterea care depa-�se �ste normalul”, primita prin spiritul sfant. (2 Cor.4:7-9)

2 Tot pe spiritul sfant ne bizuim �si pentru a ne ımpo-trivi influen �tei acestei lumi nelegiuite. (1 Ioan 5:19) Deasemenea, trebuie sa luptam „ımpotriva for �telor spiri-tuale rele”. (Ef. 6:12) Vom analiza doua modalita �ti princare spiritul sfant ne ajuta sa facem fa �ta acestor pre-siuni �si cum putem beneficia din plin de acest ajutor.

SPIRITUL SFˆANT NE D

˘A PUTERE

3 Spiritul sfant al lui Iehova ne da puterea sa ne ın-deplinim responsabilita �tile ın situa �tii grele. ApostolulPavel a sim �tit ca putea sa-i slujeasca ın continuare luiIehova ın pofida ıncercarilor deoarece se bizuia pe „pu-terea lui Cristos”. (2 Cor. 12:9) Pe parcursul celei de-adoua calatorii misionare, Pavel nu numai ca a predicat

1, 2. a) Ce anume ne ajuta sa perseveram ın fiecare zi? Explica �ti.b) Ce vom analiza ın acest articol?3. Men �tiona �ti o modalitate prin care Iehova ne ajuta sa suportamıncercarile.

NOIEMBRIE 2019 17

cu mult zel, dar s-a �si ıntre �tinut din punct de vedere fi-nanciar. El a stat ın Corint, ın casa lui Aquila �si a Pris-cilei, care confec �tionau corturi.

ˆIntrucat Pavel cuno �s-

tea �si el aceasta meserie, ı �si petrecea o parte din timplucrand cu ei. (Fap. 18:1-4) Spiritul sfant i-a dat pu-terea de a- �si efectua atat serviciul laic, cat �si cel sacru.

4 Cite �ste 2 Corinteni 12:7b-9. La ce s-a referit Pavelcand a spus ca lupta cu „un spin ın carne”? Un spin ıncarne poate provoca multa durere. Pavel voia sa spu-na ca se confrunta cu o ıncercare foarte dureroasa. Ela numit aceasta ıncercare ‘un ınger al lui Satan care ılpalmuia fara ıncetare’. Poate ca nu Satan sau demoniii-au ınfipt lui Pavel acel spin ın carne. Dar, cand acelespirite rele au observat „spinul”, le-a facut placere sai-l ımpinga �si mai adanc, figurativ vorbind, pentru a-ispori durerea. Ce a facut Pavel?

5 La ınceput, Pavel a vrut ca Iehova sa-l scapede „spin”. El spune: „De trei ori l-am implorat peDomnul [Iehova] ca sa-l ındeparteze”.

ˆInsa, ın pofida

rugaciunilor lui Pavel, spinul nu i-a fost ınlaturat.ˆInseamna aceasta ca Iehova nu a raspuns la rugaciuni-le lui? Nicidecum. El nu a ındepartat problema, dari-a dat lui Pavel puterea de a o ındura. Iehova i-aspus: „Puterea mea este facuta perfecta ın slabiciune”.

4.ˆIn conformitate cu 2 Corinteni 12:7b-9, cu ce problema s-a con-

fruntat Pavel?5. Cum a raspuns Iehova la rugaciunile lui Pavel?

18 TURNUL DE VEGHE

(2 Cor. 12:8, 9) �Si, cu ajutorul lui Dumnezeu, Pavel aputut sa- �si pastreze bucuria �si pacea sufleteasca! (Fi-lip. 4:4-7)

6 L-ai implorat �si tu vreodata pe Iehova, asemenealui Pavel, sa te scape dintr-o situa �tie grea? Daca, ın ciu-da rugaciunilor tale insistente, problema a persistatsau chiar s-a ınrauta �tit, te-ai gandit cu ıngrijorare caIehova este nemul �tumit de tine? Daca ai avut astfel desentimente, mediteaza la exemplul lui Pavel. Iehova araspuns la rugaciunile lui Pavel �si va raspunde, cu sigu-ran �ta, �si la ale tale! Poate ca el nu va ınlatura proble-ma. Dar, prin intermediul spiritului sfant, ı �ti va da pu-terea sa o supor �ti. (Ps. 61:3, 4) Chiar daca vei fi ‘trantitjos’, Iehova nu te va parasi. (2 Cor. 4:8, 9; Filip. 4:13)

SPIRITUL SFˆANT NE AJUT

˘A

S˘A MERGEM

ˆINAINTE

7 Cum ne mai ajuta spiritul sfant? Asemenea unuicurent de aer favorabil pe o mare agitata, spiritul sfantne poarta prin ıncercarile furtunoase ale vie �tii ducan-du-ne la liman, ın lumea noua promisa de Iehova.

8 Fiind pescar, apostolul Petru era obi �snuit sa navi-gheze. De aceea, cand vorbe �ste despre modul ın care

6. a) Cum ar putea sa raspunda Iehova la rugaciunile noastre?b) Ce versete biblice din paragraf ı �ti dau putere?7, 8. a)

ˆIn ce sens este spiritul sfant asemenea unui curent de aer

favorabil? b) Cum descrie Petru ac �tiunea spiritului sfant?

NOIEMBRIE 2019 19

ac �tioneaza spiritul sfant, el folose �ste o expresie dinterminologia nautica. El scrie: „Profe �tia n-a fost nicio-data adusa prin voin �ta omului, ci oamenii au vorbit dela Dumnezeu, fiind purta �ti de spiritul sfant”. (2 Pet.1:21) Cuvantul grecesc tradus prin „a purta” ınseamnaliteralmente a duce, a transporta dintr-un loc ın altul.

9 Ce imagine vizuala a vrut sa creeze Petru prin ex-presia „fiind purta �ti”? O forma similara acestui cuvantgrecesc a folosit �si Luca, scriitorul Faptelor apostoli-lor, pentru a descrie un naufragiu: „Am lasat-o ın voiaei [corabia] �si am fost purta �ti [de vant] ın deriva”. (Fap.27:15) Prin urmare, cand Petru a spus ca scriitorii Bi-bliei au fost „purta �ti de spiritul sfant”, el a folosit„o metafora deosebit de sugestiva din domeniul nau-tic”, afirma un biblist. Petru voia sa spuna ca, a �sa cumo nava este purtata de vant pentru a- �si putea ıncheiacu bine calatoria, �si scriitorii �si profe �tii Bibliei au fostpurta �ti de spiritul sfant pentru a- �si putea ıncheia cubine misiunea. Acela �si biblist adauga: „Profe �tii au ridi-cat panzele, figurativ vorbind”. Da, Iehova �si-a facutpartea dandu-le curen �ti de aer favorabili, adica spiritulsfant. �Si scriitorii Bibliei �si-au facut partea lucrand ınarmonie cu ındrumarea spiritului sfant.

10 Evident, astazi Iehova nu mai folose �ste spiritul

9. Ce imagine sugestiva a creat Petru prin cuvintele „fiind purta �ti”?10, 11. Ce trebuie sa facem pentru a ne asigura ca suntem purta �tide spiritul sfant? Ilustra �ti.

20 TURNUL DE VEGHE

sfant pentru a-i inspira pe oameni sa scrie car �ti ale Bi-bliei. Totu �si, el folose �ste ın continuare spiritul sfantpentru a- �si ındruma slujitorii. Iehova ı �si face �si ın pre-zent partea. Cum putem beneficia de ajutorul spiritu-lui sfant? Trebuie sa ne asiguram ca �si noi ne facempartea.

ˆIn ce mod?

11 Sa ne gandim la urmatoarea compara �tie. Pentru aprofita de vant, un marinar trebuie sa faca doua lu-cruri: 1) trebuie sa direc �tioneze corabia ın bataia van-tului, deoarece nava nu va ınainta daca sta ın port, de-parte de curen �tii favorabili; 2) trebuie sa ridice �si sadeschida cat mai larg panzele, ıntrucat curen �tii de aerfavorabili nu sunt suficien �ti daca vantul nu umfla pan-zele.

ˆIn mod asemanator, nici noi nu vom ınainta ın lu-

crarea lui Iehova daca nu beneficiem de ajutorul spiri-tului sfant. Pentru aceasta ınsa, trebuie sa facem doualucruri: 1) trebuie „sa ne pozi �tionam ın bataia” spiritu-lui sfant participand la activita �ti care ne aduc sub in-fluen �ta acestuia �si 2) trebuie sa ridicam panzele �si sa ledeschidem cat mai larg posibil angajandu-ne din toatainima ın aceste activita �ti. (Ps. 119:32) Astfel, spiritulsfant ne va ımpinge ınainte prin valurile persecu �tiilor�si ale ıncercarilor pana cand vom ajunge la destina �tie,lumea noua.

12 Am trecut ın revista doua modalita �ti prin care spi-ritul sfant ne ajuta. El ne da putere ca sa ramanem fi-

12. Ce vom analiza ın continuare?

NOIEMBRIE 2019 21

deli ın ıncercari. De asemenea, este o for �ta care ne ım-pinge ınainte pe calea care duce la via �ta ve �snica. Vomvedea ın continuare patru activita �ti pe care trebuie sale facem pentru a beneficia la maximum de ajutorulspiritului sfant.

CUM S˘A BENEFICIEM LA MAXIMUMDE SPIRITUL SF

ˆANT

13 ˆIn primul rand, trebuie sa studiem Cuvantul lui

Dumnezeu. (Cite �ste 2 Timotei 3:16, 17.) Cuvantulgrecesc redat prin „inspirata de Dumnezeu” poate fi

13. Potrivit cu 2 Timotei 3:16, 17, ce poate face Biblia pentru noi,dar ce responsabilitate ne revine?

PASUL 1:Sa participamcu regularitate laactivita �tile spirituale(Vezi paragraful 11)

PASUL 2:Sa ne implicam din plinın aceste activita �ti(Vezi paragraful 11)

22 TURNUL DE VEGHE

tradus �si „insuflata de Dumnezeu”. Dumnezeu a folositspiritul sfant pentru „a insufla” gandurile sale ın min-tea scriitorilor Bibliei. Cand citim din Biblie �si medi-tam la cele citite, gandurile lui Dumnezeu patrund ınmintea �si ın inima noastra. Aceste ganduri inspirate neimpulsioneaza sa ne armonizam via �ta cu voin �ta luiDumnezeu. (Evr. 4:12) Dar, pentru a beneficia la ma-ximum de ajutorul spiritului sfant, trebuie sa ne facemcu regularitate timp sa citim Biblia �si sa ne gandimprofund la cele citite. Atunci Cuvantul lui Dumnezeune va influen �ta ın tot ce spunem �si facem.

14 In al doilea rand, trebuie sa ne ınchinam lui Ie-hova ın unitate cu fra �tii no �stri. (Ps. 22:22) Simbolicvorbind, ıntrunirile cre �stine sunt evenimente aflate „ınbataia vantului”, adica a spiritului lui Iehova care ac-�tioneaza acolo. (Rev. 2:29) De ce spunem asta? Deoa-rece atunci cand ne ınchinam lui Iehova alaturi de fra-�tii �si surorile noastre, ne rugam pentru spirit sfant,intonam cantari ale Regatului, bazate pe Cuvantul luiDumnezeu, �si ascultam cuvantari prezentate de fra �tinumi �ti prin spiritul sfant. Acela �si spirit sfant le ajutape surori sa- �si pregateasca �si sa- �si sus �tina par �tile pecare le au ın program.

ˆInsa, pentru a beneficia la ma-

ximum de ac �tiunea spiritului sfant, trebuie sa venim la

14. a) De ce putem spune ca ıntrunirile cre �stine se afla „ın bataiavantului”? b) Cum putem participa la ıntruniri „cu panzele desfacu-te larg”?

NOIEMBRIE 2019 23

ıntruniri pregati �ti sa raspundem.ˆIn acest mod, vom

participa la ıntruniri „cu panzele desfacute larg”.15 In al treilea rand, trebuie sa participam la lucra-

rea de predicare. Cand folosim Biblia ın lucrarea depredicare �si de predare, ıi permitem spiritului sfant saac �tioneze. (Rom. 15:18, 19)

ˆInsa, pentru a beneficia din

plin de ajutorul spiritului sfant, trebuie sa participamcu regularitate la lucrarea de predicare �si sa folosim Bi-blia ori de cate ori este posibil. Am putea fi mai efi-cien �ti daca ne bazam prezentarile pe conversa �tiile-mo-del din caietul Via �ta cre �stina �si predicarea.

16 In al patrulea rand, trebuie sa ne rugam lui Ie-hova. (Mat. 7:7-11; Luca 11:13) Cel mai direct mod dea primi spirit sfant este acela de a i-l cere lui Iehova ınrugaciune. Nimic nu poate opri rugaciunea noastra sase ınal �te la el, nici zidurile unei ınchisori, nici chiar Sa-tan. De asemenea, nimic nu poate ımpiedica darul mi-nunat al spiritului sfant sa coboare la noi. (Iac. 1:17)Cum ar trebui sa ne rugam pentru a beneficia din plinde spiritul sfant? Sa analizam o ilustrare pe care o ga-sim doar ın Evanghelia dupa Luca.�

� Luca, mai mult decat ceilal �ti scriitori ai evangheliilor, ne ajuta sa ın-�telegem ca rugaciunea a fost o parte integranta a vie �tii lui Isus. (Luca3:21; 5:16; 6:12; 9:18, 28, 29; 18:1; 22:41, 44)

15. Cum ne ajuta spiritul sfant ın lucrarea de predicare?16. Care este cel mai direct mod de a primi spirit sfant?

Avem nevoie de spirit sfant pentru a putea ınfrunta valurilezbuciumate ale ımpotrivirilor �si ale ıncercarilor. Iata patruactivita �ti importante care ne pun „ın bataia” spiritului sfant:(Vezi paragrafele 13-16)

Sa beneficiem din plinde ajutorul spiritului sfant!

STUDIEREABIBLIEI

PARTICIPAREALA

ˆINTRUNIRI

PREDICAREA

RUG˘ACIUNEA

NOIEMBRIE 2019 25

S˘A NE RUG

˘AM CU INSISTEN �T

˘A

17 Cite �ste Luca 11:5-9, 13. Din ilustrarea lui Isus ın-�telegem cum ar trebui sa ne rugam pentru a primispirit sfant. Barbatul din ilustrare a primit ceea cedorea datorita ‘insisten �tei lui suparatoare’. El nu s-atemut sa-i ceara prietenului sau ajutor ın toiul nop �tii.(Vezi mwbr18 iulie, pag. 4.) Cum a aplicat Isus aceas-ta ilustrare la rugaciune? El a spus: „Continua �ti sa ce-re �ti �si vi se va da, continua �ti sa cauta �ti �si ve �ti gasi,continua �ti sa bate �ti �si vi se va deschide”. Ce ınva �tamde aici? Pentru a primi ajutorul spiritului sfant, tre-buie sa-l rugam cu insisten �ta pe Iehova sa ni-l dea.

18 De asemenea, aceasta ilustrare ne ajuta sa ın �tele-gem motivul pentru care Iehova ne da spirit sfant.Barbatul men �tionat de Isus voia sa fie o gazda buna.El dorea sa-i ofere mancare acestui musafir venit ıntoiul nop �tii, dar nu avea ce sa-i puna pe masa. Isus aspus ca omul a primit paine datorita cererilor lui in-sistente. Ce voia sa scoata ın eviden �ta Isus? Daca unom imperfect este dispus sa ajute un vecin insistent,cu atat mai mult Tatal nostru ceresc ıl va ajuta pe celcare-i cere cu insisten �ta spirit sfant! Prin urmare,

17. Ce lec �tie privitoare la rugaciune ınva �tam din ilustrarea lui Isusconsemnata ın Luca 11:5-9, 13?18.

ˆIn armonie cu ilustrarea lui Isus, de ce putem fi convin �si ca Ie-

hova ne va da spirit sfant?

putem fi siguri ca Iehova va raspunde la cererile noas-tre staruitoare. (Ps. 10:17; 66:19)

19 Chiar daca Satan face eforturi sus �tinute pentru ane ataca, suntem siguri ca-i putem �tine piept. De ce?Deoarece spiritul lui Iehova ne ajuta ın doua moduri:ne da puterea de a persevera �si, asemenea vantului, neumfla panzele ajutandu-ne sa ınaintam �si sa-i slujim luiIehova pana vom ajunge la destina �tie: lumea noua.

ˆIn

concluzie, sa fim deci �si sa profitam la maximum de aju-torul spiritului sfant!

19. De ce suntem siguri ca vom rezista pana la capat?

�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 21: PASUL 1. Un frate �si o sora sosesc lasala Regatului. Ei li se alatura fra �tilor �si surorilor de credin �ta la o ıntrunireunde ac �tioneaza spiritul sfant. PASUL 2. Ei sunt pregati �ti sa raspunda laıntrunire. Ace �sti doi pa �si se aplica �si la alte activita �ti men �tionate ın acestarticol: studierea Bibliei, predicarea �si rugaciunea.

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ˆIn ce modurine ajuta spiritulsfant?

˛ Ce trebuie sa fa-cem pentru a be-neficia la maxi-mum de ajutorulspiritului sfant?

˛ Cum ar trebui sane rugam pentruspirit sfant?

CˆANTAREA 41

Pleaca- �ti urechea la ruga mea!

ARTICOLULDE STUDIU 46ˆI �ti ıntre �tii ınpermanen �ta „marelescut al credin �tei”?

„Lua �ti marele scut al credin �tei.” (EF. 6:16)

CˆANTAREA 119

Trebuie sa avem credin �ta

PREZENTARE

Solda �tii foloseau scuturi pentru a se apara de pericole.Credin �ta noastra se aseamana cu un scut. La fel ca unscut propriu-zis, ea trebuie ıntre �tinuta. Acest articol aratace putem face pentru a ne asigura ca „marele [nostru]scut al credin �tei” este ıntr-o stare excelenta.

27

28 TURNUL DE VEGHE

AVEM �si noi ‘un scut mare al credin �tei’? (Cite �steEfeseni 6:16.) Cu siguran �ta ca da. Asemenea unuiscut care protejeaza cea mai mare parte a corpului,credin �ta ne protejeaza de influen �tele imorale, violente�si corupatoare ale acestei lumi rele.

2 ˆInsa, ıntrucat traim „ın zilele din urma”, credin �ta

ne este testata fara ıncetare. (2 Tim. 3:1) Cum putemverifica daca scutul credin �tei noastre este ın starebuna? �Si cum putem �tine strans acest scut simbolic?ˆIn continuare vom analiza raspunsul la aceste ıntre-bari.

S˘A NE VERIFIC

˘AM

CU ATEN �TIE SCUTUL3 ˆ

In timpurile biblice, solda �tii aveau, ın general,scuturi acoperite cu piele. Ei le ungeau cu ulei pentrua ıntre �tine pielea �si pentru a preveni ruginirea par �ti-lor de metal. Daca un soldat observa ca scutul sau eradeteriorat, ıl repara. Astfel, el era ıntotdeauna gatapentru urmatoarea batalie. Ce legatura exista ıntreacest exemplu �si credin �ta noastra?

4 La fel ca solda �tii din vechime, �si noi trebuie sa ne

1, 2. a) Potrivit cu Efeseni 6:16, de ce avem nevoie de „marele scutal credin �tei”? b) Ce ıntrebari vom analiza?3. Cum ı �si ıntre �tineau solda �tii scuturile �si de ce?4. De ce trebuie sa ne verificam periodic scutul credin �tei �si cum pu-tem face acest lucru?

verificam �si sa ne ıntre �tinem ın permanen �ta scutulcredin �tei pentru a fi mereu pregati �ti de lupta. Raz-boiul pe care ıl purtam este spiritual, iar printre du �s-manii no �stri se numara �si spiritele rele. (Ef. 6:10-12)Nimeni nu poate ıntre �tine scutul credin �tei ın loculnostru. Cum ne putem asigura ca suntem gata saınfruntam ıncercarile?

ˆIn primul rand, trebuie sa ne

rugam lui Iehova pentru ajutor. Apoi, trebuie sa folo-sim Cuvantul sau pentru a ne vedea a �sa cum ne vedeEl. (Evr. 4:12) Biblia spune: „

ˆIncrede-te ın Iehova din

toata inima ta �si nu te bizui pe priceperea ta”. (Prov.3:5, 6)

ˆIn lumina acestui principiu, am putea analiza

unele decizii pe care le-am luat ın ultimul timp. Deexemplu, daca am ıntampinat recent probleme finan-ciare, am meditat la promisiunea lui Iehova din Evrei13:5: „Nicidecum nu te voi lasa �si nicidecum nu te voiparasi”? Ne-a dat ea convingerea ca Iehova ne va aju-ta? Daca da, ınseamna ca scutul credin �tei noastre estebine ıntre �tinut.

5 La o examinare atenta, am putea constata cu sur-prindere fisuri ale credin �tei noastre care au tre-cut neobservate. De exemplu, ne-am putea da seamaca ıngrijorarile inutile, minciunile sau descurajareane-au erodat credin �ta. Daca �si noi ne aflam ın aceastasitua �tie, ce putem face pentru a remedia lucrurile?

5. Ce am putea descoperi cand ne examinam credin �ta?

NOIEMBRIE 2019 29

30 TURNUL DE VEGHE

S˘A NE PROTEJ

˘AM CREDIN �TA DE

ˆINGRIJOR

˘ARI

INUTILE, MINCIUNI �SI DESCURAJARE6 Unele ıngrijorari pe care le-am putea avea sunt

normale. De exemplu, preocuparea de a nu le displacealui Iehova �si lui Isus este sanatoasa. (1 Cor. 7:32) Dacapacatuim grav, suntem nelini �sti �ti �si dorim sa ne resta-bilim rela �tia de prietenie cu Dumnezeu. (Ps. 38:18) Deasemenea, suntem preocupa �ti sa ıi placem parteneru-lui de casatorie �si sa ne ıngrijim de membrii familiei,precum �si de colaboratorii no �stri. (1 Cor. 7:33; 2 Cor.11:28)

7 Pe de alta parte, ıngrijorarile inutile ne pot afectacredin �ta. De exemplu, ne-am putea ıngrijora ın per-manen �ta din cauza hranei �si a ımbracamintei �si, ca ur-mare, am putea sa ne concentram eforturile spre acu-mularea de bunuri materiale. (Mat. 6:31, 32)

ˆIn timp,

iubirea de bani ar putea prinde radacini ın inima noas-tra. Daca lasam sa se ıntample acest lucru, credin �tanoastra ın Dumnezeu va slabi �si spiritualitatea noastrava avea de suferit. (Mar. 4:19; 1 Tim. 6:10) Sau am pu-tea cadea victima unui alt tip de ıngrijorare: dorin �taexagerata de a le placea altora. Drept urmare, teama dea nu fi ridiculiza �ti sau chiar persecuta �ti ar putea eclip-

6.ˆIn ce situa �tii este firesc sa ne ıngrijoram?

7.ˆIn armonie cu Proverbele 29:25, de ce nu trebuie sa ne temem de

oameni?

sa teama de Iehova. Pentru a nu cadea ın aceasta cap-cana, trebuie sa ıl imploram pe Dumnezeu sa ne deacredin �ta �si curajul de a nu ne teme de oameni. (Cite �steProverbele 29:25.) (Luca 17:5)

8 Satan, „tatal minciunii”, se folose �ste de cei caresunt sub controlul sau pentru a raspandi minciunidespre Iehova, precum �si despre fra �tii �si surorilenoastre. (Ioan 8:44) De exemplu, aposta �tii spun ne-adevaruri despre organiza �tia lui Iehova pe internet, lateleviziune �si prin alte mijloace media. Aceste minciunise numara printre „sage �tile aprinse” ale lui Satan. (Ef.6:16) Cum ar trebui sa reac �tionam daca cineva nespune astfel de minciuni? Trebuie sa le respingem! Dece? Deoarece avem credin �ta ın Iehova �si ıncredere ınfra �tii no �stri. De fapt, noi evitam orice contact cu apos-ta �tii. Nu vom discuta cu ei nici macar din curiozitate.

9 Descurajarea ne poate slabi �si ea credin �ta. Nu pu-tem ignora problemele prin care trecem, ıntrucat arınsemna sa fim lipsi �ti de sim �tul raspunderii. De aceea,putem fi uneori descuraja �ti.

ˆInsa nu trebuie sa permi-

tem problemelor sa ne acapareze aten �tia. Altfel, amputea pierde din vedere speran �ta extraordinara pecare ne-a dat-o Iehova. (Rev. 21:3, 4) Sentimentele dedescurajare ne-ar putea epuiza �si ne-ar putea face sa

8. Cum ar trebui sa reac �tionam cand auzim minciuni despre Iehova�si despre fra �ti?9. Cum ne poate afecta descurajarea?

NOIEMBRIE 2019 31

nu-i mai slujim lui Dumnezeu. (Prov. 24:10)ˆInsa pu-

tem evita aceasta situa �tie.10 Sa analizam experien �ta unei surori din Statele

Unite care ı �si pastreaza credin �ta vie ın timp ce are gri-ja de so �tul ei bolnav.

ˆIntr-o scrisoare catre sediul

mondial, ea a scris: „Situa �tia ın care ne aflam ge-nereaza mult stres �si descurajare, dar speran �ta noas-tra este puternica. Sunt impresionata de informa �tiilepe care Iehova ni le da pentru a ne ıntari credin �ta �sipentru a ne ridica moralul. Avem mare nevoie deaceste sfaturi �si ıncurajari. Ne ajuta sa mergem maideparte �si sa suportam ıncercarile la care ne supune

10. Ce ınva �tam din scrisoarea surorii men �tionate ın paragraf?

Dupa o batalie, solda �tiise asigura ca scuturile lorsunt ın stare buna(Vezi paragraful 3)

32 TURNUL DE VEGHE

Satan”. Din cuvintele acestei surori ınva �tam ca putemınvinge descurajarea. Cum? Daca ın �telegem ca Sataneste cauza ıncercarilor, iar Iehova, Sursa noastra demangaiere. De asemenea, trebuie sa pre �tuim hranaspirituala pe care ne-o ofera Dumnezeu.

11 Observam ca scutul credin �tei noastre necesita re-para �tii?

ˆIn ultimele luni, am reu �sit sa evitam ıngrijo-

rarile inutile? Am rezistat tenta �tiei de a-i asculta peaposta �ti sau de a vorbi cu ei despre minciunile pe carele raspandesc? Am reu �sit sa facem fa �ta descuraja-rii? Daca raspunsul la aceste ıntrebari este afirmativ,

11. Ce ıntrebari ne pot ajuta sa stabilim care este starea credin �teinoastre?

ˆI �ti ıntre �tii „marele scut al credin �tei”?(Vezi paragrafele 8 �si 11)

NOIEMBRIE 2019 33

atunci credin �ta noastra este ıntr-o stare buna. Dartrebuie sa fim vigilen �ti, deoarece Satan are �si altearme pe care le folose �ste ımpotriva noastra. Sa anal-izam una dintre ele.

S˘A FIM ATEN �TI LA PERICOLUL

MATERIALISMULUI12 Materialismul ne poate distrage, determinan-

du-ne sa nu ne mai ıntre �tinem marele scut al credin-�tei. Pavel a spus: „Niciun om care sluje �ste ca soldat nuse amesteca ın afacerile vie �tii, ca sa-i placa celui carel-a ınrolat ca soldat”. (2 Tim. 2:4) Solda �tii romani nuaveau voie sa se implice ın niciun fel de afaceri. Ce seputea ıntampla daca un soldat ignora aceasta cerin �ta?

13 Sa ne imaginam urmatoarea situa �tie. Mai mul �tisolda �ti ı �si petrec diminea �ta antrenandu-se ın folosireasabiei, dar unul dintre ei lipse �ste. El este ın ora �s �si ı �sideschide un magazin de alimente. Solda �tii ı �si petrecseara verificandu- �si armura �si ascu �tindu- �si sabiile.Dar cel din ora �s pregate �ste alimentele pentru a douazi.

ˆInsa, ın diminea �ta urmatoare, du �smanul ataca pe

nea �steptate. Care dintre solda �ti crede �ti ca va fi prega-tit pentru lupta �si va putea ca �stiga aprobarea coman-dantului? Pe cine a �ti dori sa ave �ti langa voi ın timpul

12. Ce pericol poate ascunde materialismul?13. De ce nu trebuiau solda �tii sa se implice ın afaceri?

34 TURNUL DE VEGHE

luptei, pe un soldat care s-a antrenat sau pe unul cares-a lasat distras?

14 Ca ni �ste buni solda �ti, nu ne lasam distra �si de laobiectivul nostru principal: ob �tinerea aprobarii Co-mandan �tilor no �stri, Iehova �si Isus. Aceasta aprobareeste mult mai pre �tioasa decat orice ne-ar putea oferilumea lui Satan. Trebuie sa ne asiguram ca ne folosimtimpul �si energia pentru a-i sluji lui Iehova �si pentrua ne pastra scutul credin �tei, precum �si restul armuriispirituale, ın stare buna.

15 Nu trebuie sa ne pierdem niciodata vigilen �ta.Apostolul Pavel ne-a avertizat ca ‘cei care sunt hota-ra �ti sa fie boga �ti se vor rataci de la credin �ta’. (1 Tim.6:9, 10) Termenul „ratacire” arata ca acumularea debunuri materiale inutile ne-ar putea abate de la obiec-tivul nostru. Ne-am putea expune apoi la „dorin �tenesabuite �si vatamatoare”.

ˆIn loc sa permitem acestor

dorin �te sa ne acapareze inima, ar trebui sa le vedemın adevarata lor lumina, ca pe ni �ste arme care ne potface rau.

16 Sa presupunem ca avem resursele financiarepentru a cumpara multe bunuri materiale. Facem

14. Ca solda �ti ai lui Cristos, ce pre �tuim cel mai mult?15. Ce avertisment ne-a dat apostolul Pavel �si de ce?16. Ce ıntrebari ar trebui sa ne punem dupa ce citim relatarea dinMarcu 10:17-22?

NOIEMBRIE 2019 35

un lucru gre �sit daca achizi �tionam lucruri de care nuavem cu adevarat nevoie? Nu neaparat. Dar sa medi-tam la urmatoarele ıntrebari: Chiar daca ımi permitun anumit lucru, am timpul �si energia necesare pen-tru a-l ıntre �tine? Risc sa ma ata �sez prea mult de bunu-rile pe care le am? Ar putea iubirea pentru lucrurilemateriale sa ne faca sa ac �tionam la fel ca tanarul bo-gat care a refuzat invita �tia lui Isus de a face mai multpentru Dumnezeu? (Cite �ste Marcu 10:17-22.) Este

O sora �tine strans scutul credin �tei citind din Cuvantul lui Dumnezeu,participand cu regularitate la ıntruniri �si luand parte din plin la predicare

(Vezi paragraful 19)

ˆINGRIJOR

˘ARI INUTILE

MINCIUNI

DESCURAJARE

MATERIALISM

mult mai ın �telept sa ducem o via �ta simpla �si sa ne fo-losim timpul �si energia – care sunt atat de pre �tioase –pentru a-i sluji lui Iehova!

S˘A �TINEM STR

ˆANS SCUTUL CREDIN �TEI

17 Nu trebuie sa pierdem niciodata din vedere caparticipam la un razboi �si ca trebuie sa fim pregati �tide lupta ın orice moment. (Rev. 12:17) Fiecare avemresponsabilitatea de a ne purta scutul credin �tei �si dea-l �tine strans. Fra �tii �si surorile nu ıl pot purta ın lo-cul nostru.

18 ˆIn trecut, faptele de curaj demonstrate ın lupta ıi

aduceau onoare unui soldat. Dar ar fi fost ru �sinospentru el sa se ıntoarca de la lupta fara scut. Istoriculroman Tacitus a scris: „Pentru un soldat era culmeaumilirii sa- �si abandoneze scutul”. Acesta este unuldintre motivele pentru care solda �tii ı �si �tineau stransscuturile.

19 Vom �tine strans scutul credin �tei daca vom asistacu regularitate la ıntruniri �si daca vom vorbi cu al �tiidespre numele lui Iehova �si despre Regatul sau. (Evr.10:23-25) Mai mult, trebuie sa citim Cuvantul luiDumnezeu ın fiecare zi �si sa ıl rugam pe Iehova sa ne

17. Ce nu trebuie sa pierdem din vedere?18. De ce ı �si �tineau strans scuturile solda �tii din vechime?19. Cum putem �tine strans scutul credin �tei?

NOIEMBRIE 2019 37

ajute sa aplicam sfaturile sale ın toate aspectele vie �tii.(2 Tim. 3:16, 17) Astfel, nicio arma pregatita de Satanımpotriva noastra nu ne va cauza un prejudiciu ireme-diabil. (Is. 54:17) „Marele scut al credin �tei” ne va pro-teja. Vom persevera umar la umar cu fra �tii no �stri.

ˆIn

acest fel, vom ie �si ınvingatori ın lupta noastra de zi cuzi �si, mai mult, vom avea onoarea sa fim de partea luiIsus cand va ca �stiga razboiul ımpotriva lui Satan �si acelor care ıl sus �tin. (Rev. 17:14; 20:10)

�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 33: Cand la televizor apar aposta �ticare raspandesc minciuni despre Martorii lui Iehova, o familie deMartori ınchide imediat televizorul. Mai tarziu, ın timpul ınchinariiın familie, tatal se folose �ste de un pasaj din Biblie ca sa-i ıntareascafamiliei sale credin �ta.

CUM NE PUTEM PROTEJA CREDIN �TA DE:

˛ ıngrijorari inutile? ˛ minciuni �sidescurajare?

˛ materialism?

CˆANTAREA 118

„Da-ne mai multa credin �ta”

39

ARTICOLULDE STUDIU 47

Lec �tii practicedin cartea Leviticul

„Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu �si de folos.”(2 TIM. 3:16)

CˆANTAREA 98

Scripturile, inspirate de Dumnezeu

PREZENTARE

Cartea Leviticul cuprinde legi date de Iehova Israeluluiantic. De �si noi nu trebuie sa respectam acest cod de legi,putem trage multe foloase analizandu-le.

ˆIn acest articol

vom studia cateva idei utile din cartea Leviticul.

40 TURNUL DE VEGHE

APOSTOLUL Pavel i-a reamintit tanarului sauprieten Timotei ca „toata Scriptura [inclusiv car-tea Leviticul] este inspirata de Dumnezeu �si de fo-los”. (2 Tim. 3:16) Cum consideram aceasta cartebiblica? Unii o vad ca pe o culegere de reguli ınve-chite, dar adevara �tii cre �stini au o alta parere.

2 De �si cartea Leviticul a fost scrisa cu 3500 deani ın urma, Iehova a pastrat-o „pentru instruireanoastra”. (Rom. 15:4) Dorim din toata inima sa oaprofundam deoarece ea ne dezvaluie gandurile �sisentimentele lui Iehova. Sa analizam patru dintrelec �tiile pe care le desprindem din aceasta carte in-spirata.

CUM PUTEM OB �TINEAPROBAREA LUI IEHOVA

3 Prima lec �tie: Pentru ca sacrificiile noastre safie acceptate de Iehova trebuie sa avem aproba-rea lui. Anual, ın Ziua Ispa �sirii, membrii na �tiuniiIsrael se adunau �si aduceau jertfe de animale.Aceste jertfe le reaminteau israeli �tilor ca aveau ne-voie de iertare.

ˆInsa, ınainte ca marele preot sa

aduca ın Sfanta Sfintelor sangele animalului sacri-

1, 2. De ce ar trebui cre �stinii de azi sa aprofundeze cartea Leviticul?3. De ce erau oferite jertfe ın Ziua Ispa �sirii?

ficat, el trebuia sa ındeplineasca o alta sarcina,chiar mai importanta decat iertarea pacatelor na-�tiunii.

4 Cite �ste Leviticul 16:12, 13. Sa ne imaginamscena: ın Ziua Ispa �sirii, marele preot intra ın ta-bernacol. Este prima dintre cele trei ocazii ın careel intra ın Sfanta Sfintelor ın acea zi.

ˆIntr-o mana

�tine un recipient plin cu tamaie parfumata, ın cea-lalta, un fara �s pentru foc, plin cu carbuni aprin �si.El se opre �ste un moment ın fa �ta perdelei de la in-trarea ın Sfanta Sfintelor. Apoi, cu mult respect,intra ın ıncapere �si sta ınaintea arcei legamantului.ˆIn sens simbolic, el se afla ın prezen �ta lui Iehova!Preotul pune cu grija tamaia sfanta peste carbuniiaprin �si, iar ıncaperea se umple de un miros pla-cut.� Mai tarziu, el va intra din nou ın Sfanta Sfin-telor cu sangele jertfelor pentru pacat. Sa remar-cam ca el arde tamaia ınainte de a oferi sangelejertfelor.

� Tamaia arsa la tabernacol era considerata sfanta, iar ın Israelul anticera folosita doar pentru ınchinarea la Iehova. (Ex. 30:34-38) Nu existanicio dovada ca, ın secolul I, cre �stinii ar fi folosit tamaia ın ınchinare.

4. Dupa cum se arata ın Leviticul 16:12, 13, ce facea marele preotcand intra prima data ın Sfanta Sfintelor ın Ziua Ispa �sirii? (Veziimaginea de coperta.)

NOIEMBRIE 2019 41

42 TURNUL DE VEGHE

5 Ce ınva �tam din folosirea tamaii ın Ziua Ispa-�sirii? Biblia arata ca rugaciunile celor loiali, pecare Iehova le accepta, sunt asemenea tamaii. (Ps.141:2; Rev. 5:8) Sa ne amintim ca marele preot pre-zenta tamaia ınaintea lui Iehova cu mult respect.ˆIn mod similar, cand ne rugam lui Iehova, o facemcu un respect profund, fiind anima �ti de un senti-ment de venera �tie.

ˆIi suntem foarte recunoscatori

Creatorului universului, care ne permite sa ıi vor-bim �si sa ne apropiem de el, a �sa cum un copil seapropie de tatal lui. (Iac. 4:8) El accepta sa ıi fimprieteni. (Ps. 25:14) Pre �tuim nespus acest privile-giu �si nu vrem sa facem nimic ce l-ar dezamagi peIehova.

6 Sa ne amintim ca marele preot trebuia sa ardatamaia ınainte de a oferi jertfele. Astfel, el se asi-gura ca avea aprobarea lui Dumnezeu. Ce putem ın-va �ta de aici? Cat timp a fost pe pamant, Isus a fa-cut ceva foarte important ınainte sa- �si dea via �ta cajertfa, ceva chiar mai important decat salvareaomenirii. El a trebuit sa creeze condi �tiile pentruca Iehova sa ıi accepte jertfa traind ın integritate �siloialitate. Astfel, Isus a aratat ca ındeplinirea voin-

5. Ce putem ınva �ta din folosirea tamaii cu ocazia Zilei Ispa �sirii?6. Ce ınva �tam din ac �tiunea marelui preot de a arde tamaie ınaintede a aduce jertfe?

�tei lui Iehova este cel mai bun mod de a ne trai via-�ta. Isus avea sa justifice suveranitatea Tatalui sau�si sa arate ca modul sau de guvernare este drept.

7 ˆIn timpul vie �tii sale pamante �sti, Isus a respec-

tat perfect normele drepte ale lui Iehova. Niciotenta �tie �si nicio suferin �ta – nici macar perspectivaunei mor �ti chinuitoare – nu i-au slabit dorin �ta dea apara modul de guvernare al Tatalui sau. (Filip.2:8) Cand a trecut prin situa �tii dificile, Isus s-a ru-gat „cu strigate puternice �si lacrimi”. (Evr. 5:7) Ru-gaciunile lui fierbin �ti, spuse din inima, dintr-oinima loiala, i-au ıntarit dorin �ta de a ramane ascul-tator. Pentru Iehova, rugaciunile lui Isus erau camirosul placut al tamaii parfumate.

ˆIntregul mod

de via �ta al lui Isus i-a fost placut Tatalui sau �si i-ajustificat suveranitatea.

8 Putem urma exemplul lui Isus straduindu-ne saascultam de Iehova �si sa-i fim loiali. Cand ne con-fruntam cu ıncercari, ıl rugam fierbinte pe Ieho-va sa ne ajute deoarece dorim sa ıi fim placu �ti.Astfel, aratam ca sus �tinem modul lui de a gu-verna. De asemenea, ın �telegem ca Iehova nu neva asculta rugaciunile daca facem lucruri pe care

7. De ce a aprobat Iehova via �ta dusa de Fiul sau pe pamant?8. Cum putem imita modul de via �ta al lui Isus?

NOIEMBRIE 2019 43

44 TURNUL DE VEGHE

le condamna.ˆInsa, daca traim potrivit normelor

sale, putem fi siguri ca rugaciunile noastre since-re vor fi ca tamaia parfumata ınaintea lui. Sa fimconvin �si ca integritatea �si ascultarea de care damdovada ıl bucura pe Tatal nostru ceresc. (Prov.27:11)

UN SERVICIU MOTIVATDE RECUNO �STIN �T

˘A �SI IUBIRE

9 A doua lec �tie: Noi ıi slujim lui Iehova motiva �tide recuno �stin �ta. Pentru a ın �telege mai bine acestaspect, vom examina porunca referitoare la jertfe-le de comuniune, o alta parte importanta a ınchi-narii israeli �tilor.� Din cartea Leviticul ınva �tam caun israelit putea aduce o jertfa de comuniune„ca mul �tumire”. (Lev. 7:11-13, 16-18) El nu o adu-cea din obliga �tie, ci de bunavoie. Era un dar pecare israelitul ıl oferea din iubire fa �ta de Dumne-zeul sau, Iehova. Cel care aducea jertfa, familiaacestuia �si preo �tii mancau din animalul jertfit.

ˆInsa

unele par �ti ale animalului sacrificat ıi apar �tineauexclusiv lui Iehova.

� Pentru mai multe informa �tii despre jertfele de comuniune, vezi Per-spicacitate pentru ın �telegerea Scripturilor, volumul 2, p. 526 (engl.).

9. De ce erau oferite jertfele de comuniune?

10 A treia lec �tie: Noi ıi oferim lui Iehova ce avemmai bun deoarece ıl iubim. Iehova considera gra-simea cea mai buna parte a unui animal. De ase-menea, el a men �tionat ca unele organe, inclusivrinichii, aveau o importan �ta speciala. (Cite �ste Le-viticul 3:6, 12, 14-16.) Drept urmare, Iehova privea

10. Ce ne dezvaluie jertfele de comuniune descrise ın Leviticul 3:6,12, 14-16 despre motiva �tia cu care Isus a ınfaptuit voin �ta Tataluisau?

Iubirea pentru Iehova ne motiveaza sa ıi oferim ce avem mai bun(Vezi paragrafele 9-12)

NOIEMBRIE 2019 45

46 TURNUL DE VEGHE

cu placere spre jertfa unui israelit care ıi ofereaacele organe �si grasimea animalului sacrificat. Celcare aducea jertfa arata ca dore �ste sa ıi dea luiDumnezeu ce avea mai bun.

ˆIn mod similar, Isus i-a

oferit de bunavoie lui Iehova ce avea mai bun. Eli-a slujit din tot sufletul, fiind motivat de iubire.(Ioan 14:31) Pentru Isus, ınfaptuirea voin �tei lui Ie-hova era o placere; el pre �tuia mult legea lui Dum-nezeu. (Ps. 40:8) Cat de mult trebuie sa-l fi bucu-rat pe Iehova serviciul pe care Isus i-l aducea debunavoie!

11 Asemenea jertfelor de comuniune, serviciul pecare i-l aducem lui Iehova este o expresie a senti-mentelor noastre fa �ta de el. Noi ıi dam ce avem maibun deoarece ıl iubim din toata inima. Cat de bucu-ros trebuie sa fie Iehova cand vede ca milioane deınchinatori ıi slujesc din iubire �si pre �tuiesc legilesale! Putem gasi alinare la gandul ca el remarca �siapreciaza nu doar ac �tiunile, ci �si motiva �tiile noas-tre. De exemplu, daca e �sti ınaintat ın varsta �si numai po �ti face atat cat �ti-ai dori, fii sigur ca Iehovaın �telege limitele tale. Poate consideri ca nu po �tiface mult pentru Iehova, dar el observa iubirea taprofunda, care te motiveaza sa faci ceea ce po �ti.

11. Cum se aseamana serviciul nostru cu jertfele de comuniune �side ce ne ıncurajeaza acest lucru?

El se bucura cand vede ca ıi oferim ce avem maibun.

12 Ce mai putem ınva �ta analizand jertfele de co-muniune? Pe masura ce focul mistuia cele maibune par �ti ale animalului, fumul se ınal �ta spre cer,iar Iehova privea cu placere la acea ofranda. Sa fimsiguri ca el accepta �si serviciul nostru oferit din totsufletul. (Col. 3:23) Sa ne imaginam zambetul sauaprobator. Iehova observa �si pre �tuie �ste toate efor-turile noastre motivate de iubire �si le considera co-mori de care ı �si va aminti cu apreciere pentru tot-deauna. (Mat. 6:20; Evr. 6:10)

IEHOVAˆI �SI BINECUV

ˆANTEAZ

˘A ORGANIZA �TIA

13 A patra lec �tie: Iehova binecuvanteaza parteapamanteasca a organiza �tiei sale. Sa remarcam ces-a ıntamplat ın 1512 ı.e.n., cand tabernacolul seafla la poalele muntelui Sinai. (Ex. 40:17) Moiseprezida ceremonia de numire a lui Aaron �si a fiilorsai ca preo �ti. Na �tiunea era ıntrunita �si a �stepta capreo �tii sa aduca primele jertfe de animale. (Lev.9:1-5) Cum a aratat Iehova ca aproba preo �tia nou

12. Cum privea Iehova jertfele de comuniune �si cum ne ıncurajeazaacest lucru?13. Potrivit cu Leviticul 9:23, 24, cum a aratat Iehova ca aprobapreo �tia nou instituita?

NOIEMBRIE 2019 47

48 TURNUL DE VEGHE

instituita?ˆIn timp ce Aaron �si Moise binecuvantau

poporul, Iehova a mistuit complet prin foc jertfade pe altar. (Cite �ste Leviticul 9:23, 24.)

14 Ce a demonstrat manifestarea deosebita deputere de la numirea marelui preot? Iehova �si-aaratat sprijinul complet fa �ta de Aaron �si fiii lui, pecare ıi alesese preo �ti. Cand israeli �tii au vazut cuclaritate ca Iehova ıi sus �tinea pe preo �ti, au ın �telesca �si ei trebuiau sa faca la fel. Ce importan �ta areaceasta idee pentru noi? Preo �tia din anticul Israelprefigura o preo �tie mult superioara, aceea ın careCristos este Marele Preot, iar cei 144000 slujescalaturi de el ın cer ca regi �si preo �ti. (Evr. 4:14;8:3-5; 10:1)

15 ˆIn 1919, Isus a numit un mic grup de fra �ti un �si

pentru a sluji ca ‘sclav fidel �si prevazator’. Acestsclav este ın fruntea lucrarii de predicare �si le dacontinuatorilor lui Cristos „hrana la timpul potri-vit”. (Mat. 24:45) Observam cu claritate dovezilecare arata ca Dumnezeu aproba acest sclav fidel �siprevazator?

16 Satan �si lumea lui fac toate eforturile pentru aımpiedica activitatea acestui sclav. Daca sclavul fi-

14. Ce prefigura preo �tia aaronica?15, 16. Cum arata Iehova ca aproba „sclavul fidel �si prevazator”?

del nu ar avea sprijinul lui Iehova, i-ar fi imposibilsa- �si ındeplineasca responsabilitatea.

ˆIn pofida a

doua razboaie mondiale, a persecu �tiei ınver �sunate,a crizelor economice mondiale �si a tratamentuluinedrept la care a fost supus, sclavul fidel �si preva-zator continua sa le dea slujitorilor lui Cristos depe pamant hrana la timpul potrivit. Sa ne gandimla abunden �ta de hrana spirituala din prezent: pu-blica �tiile noastre sunt disponibile gratuit ın peste900 de limbi! Acestea sunt dovezi incontestabileale sprijinului divin! O alta dovada a binecuvantarii

Iehova ı �si binecuvanteaza �si ı �si ındruma organiza �tia,iar noi o sus �tinem fara rezerve

(Vezi paragrafele 15-17)

NOIEMBRIE 2019 49

50 TURNUL DE VEGHE

lui Iehova este lucrarea de predicare.ˆIn prezent,

vestea buna este predicata realmente „pe tot pa-mantul locuit”. (Mat. 24:14) Nu avem nicio ındoia-la ca Iehova ı �si ındruma �si ı �si binecuvanteaza cugenerozitate organiza �tia.

17 Ne putem ıntreba: Sunt recunoscator ca apar-�tin par �tii pamante �sti a organiza �tiei lui Iehova? Elne da multe dovezi ca aceasta este organiza �tia lui,dovezi la fel de convingatoare ca focul din cer pecare l-a trimis ın zilele lui Moise �si Aaron.

ˆIntr-ade-

var, avem multe motive de recuno �stin �ta! (1 Tes.5:18, 19) Cum putem arata ca sus �tinem organiza �tiape care o folose �ste Iehova? Demonstram ca o spri-jinim aplicand ındrumarile bazate pe Biblie pe carele primim ın publica �tii, la ıntruniri �si la congrese.De asemenea, ne aratam loialitatea fa �ta de aceastaorganiza �tie luand parte cat mai mult posibil la lu-crarea de predicare �si de predare. (1 Cor. 15:58)

18 Sa fim hotara �ti sa aplicam lec �tiile practice ın-va �tate din cartea Leviticul. Sa cautam aprobarealui Iehova, astfel ıncat jertfele noastre sa fie placu-te ınaintea lui. Sa-i slujim motiva �ti de recuno �stin-

17. Cum putem arata ca sus �tinem organiza �tia pe care o folose �steIehova?18. Ce suntem hotara �ti sa facem?

�ta �si sa ıi dam tot ce avem mai bun, impulsiona �tide iubire. De asemenea, sa sus �tinem fara rezerveorganiza �tia pe care el o binecuvanteaza. Astfel,vom arata ca pre �tuim privilegiul de a-i fi Martori.

�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 45: Din recuno �stin �ta fa �ta de Iehova,o familie israelita ıi aduce preotului o oaie, ca jertfa de comuniune.

ˆIn

timpul serviciului sau de pe pamant, Isus �si-a demonstrat iubirea fa �tade Iehova respectand poruncile sale �si ajutandu- �si continuatorii sa facala fel. O sora ın varsta depune marturie prin scrisori �si astfel, ın pofida li-mitelor sale, ıi da lui Iehova ce are mai bun; pagina 49:

ˆIn februarie 2019,

fratele Gerrit Losch, membru al Corpului de Guvernare, a lansat edi �tiarevizuita aTraducerii lumii noi, ın limba germana, ın fa �ta unui auditoriuentuziast �si recunoscator.

ˆIn prezent, fra �tii �si surorile din Germania

folosesc cu bucurie ın predicare edi �tia revizuita a Bibliei.

CE PUTEMˆINV

˘A �TA ANALIZ

ˆAND:

˛ modul ın care erafolosita tamaiaın Ziua Ispa �sirii?(Lev. 16:12, 13)

˛ masura privitoarela jertfele de co-muniune? (Lev.3:6, 12, 14-16)

˛ episodul desprefocul trimis deIehova cu ocazianumirii preo �tieiaaronice? (Lev.9:23, 24)

CˆANTAREA 96

Cartea lui Dumnezeu – o comoara!

52

ARTICOLULDE STUDIU 48

Sa ducemla bun sfar �sitceea ce ıncepem

„Duce �ti-o la bun sfar �sit.” (2 COR. 8:11)

CˆANTAREA 35

‘Sa ne asiguram de lucrurile mai importante’

PREZENTARE

Ai luat vreodata decizii pe care apoi le-ai regretat?ˆI �ti este

greu sa iei decizii �si sa le duci la bun sfar �sit? Articolulde fa �ta te va ajuta sa depa �se �sti aceste dificulta �ti �si satermini ce ai ınceput.

NOIEMBRIE 2019 53

IEHOVA ne da libertatea de a alege cum sa ne traim via-�ta. Ne ınva �ta sa luam decizii care sa-i bucure inima �si neajuta sa le ducem la bun sfar �sit. (Ps. 119:173) Daca apli-cam sfaturile pline de ın �telepciune din Cuvantul sau, neva fi mult mai u �sor sa luam decizii bune. (Evr. 5:14)

2 Insa, chiar �si atunci cand luam decizii ın �telepte,ne-ar putea fi greu sa le ducem la bun sfar �sit. Sa ne gan-dim la urmatoarele exemple: un tanar ı �si propune sa ci-teasca ıntreaga Biblie. Cite �ste zilnic pre �t de cateva sap-tamani, dupa care se opre �ste. O sora se hotara �ste safaca pionierat regular, dar tot amana data la care sa ın-ceapa. Un corp de batrani stabile �ste ın unanimitate sase implice mai mult ın pastorirea congrega �tiei, ınsa,de �si au trecut mai multe luni de la luarea deciziei, nu aufacut nicio vizita. Chiar daca sunt diferite, aceste situa-�tii au ceva ın comun: deciziile luate nu au fost puse ınaplicare. Cre �stinii din secolul I care locuiau ın Corints-au confruntat cu aceea �si problema. Sa vedem ce pu-tem ınva �ta de la ei.

3 Aproximativ ın anul 55 e.n., cre �stinii din Corint auluat o decizie importanta. Ei au aflat ca fra �tii lor din Ie-rusalim �si din Iudeea treceau prin greuta �ti �si ca altecongrega �tii strangeau bani pentru a-i ajuta. Bunatatea�si generozitatea i-au ındemnat pe corinteni sa le vina

1. Ce ne permite Iehova sa facem?2. Cu ce problema ne-am putea confrunta dupa ce luam o decizie?3. Ce decizie au luat corintenii, ınsa ce s-a ıntamplat apoi?

54 TURNUL DE VEGHE

ın ajutor celor afla �ti ın nevoie, sus �tinandu-i pe plan ma-terial. Intrucat cre �stinii din Corint l-au ıntrebat pe Pa-vel cum puteau sa contribuie �si ei, acesta le-a dat in-struc �tiuni �si l-a numit pe Tit responsabil cu strangereadona �tiilor. (1 Cor. 16:1; 2 Cor. 8:6) Dupa cateva luniınsa, Pavel a descoperit ca fra �tii din Corint nu ac �tiona-sera ın armonie cu decizia lor. Se pare ca darul acesto-ra nu putea fi trimis ın timp util la Ierusalim ımpreunacu contribu �tiile celorlalte congrega �tii. (2 Cor. 9:4, 5)

4 Corintenii luasera o decizie buna, iar Pavel i-a lau-dat pentru credin �ta lor remarcabila �si pentru dorin �talor sincera de a fi genero �si. Totu �si, i-a ındemnat sa ter-mine ceea ce ıncepusera. (Cite �ste 2 Corinteni 8:7,10, 11.) Din aceasta relatare ınva �tam ca, uneori, chiar �sicre �stinilor fideli le poate fi greu sa duca la ındeplinire odecizie buna pe care au luat-o.

5 Asemenea corintenilor, �si noua ne-ar putea fi greusa ac �tionam ın conformitate cu deciziile luate, ıntrucatsuntem imperfec �ti �si tindem sa amanam aplicarea lor.Sau, din cauza unor evenimente neprevazute, ne esteimposibil sa ducem la ındeplinire ceea ce am hotarat.(Ecl. 9:11; Rom. 7:18) Cum putem stabili daca e nevoiesa revenim asupra unei decizii �si cum ne putem asiguraca vom finaliza ceea ce am ınceput?

4. Potrivit cu 2 Corinteni 8:7, 10, 11, ce i-a ındemnat Pavel pe cre �s-tinii din Corint?5. Ce vom analiza ın acest articol?

NOIEMBRIE 2019 55

ˆINAINTE DE A LUA O DECIZIE

6 Exista decizii importante pe care nu am vrea nicio-data sa le schimbam. De exemplu, suntem hotara �ti sa ne�tinem promisiunea de a-i sluji lui Iehova �si sa respectamjuramantul facut partenerului conjugal. (Mat. 16:24;19:6) Dar sunt decizii asupra carora ar putea fi nevoiesa revenim cand situa �tia ni se schimba. Ce pa �si ne potajuta sa luam decizii cat mai bune?

7 Sa ne rugam pentru ın �telepciune. Iehova l-a inspi-rat pe Iacov sa scrie: „Daca vreunuia dintre voi ıi lipse �s-te ın �telepciunea, sa i-o ceara neıncetat lui Dumnezeu,caci el le da tuturor cu generozitate”. (Iac. 1:5) Intr-undomeniu sau altul, tuturor ne „lipse �ste ın �telepciunea”.A �sadar, trebuie sa-i cerem ajutor lui Iehova cand avemde luat decizii sau cand trebuie sa revenim asupra unordecizii din trecut, iar el ne va ajuta.

8 Sa facem cercetari. Trebuie sa cercetam Cuvantullui Dumnezeu, sa citim materialele publicate de organi-za �tia lui Iehova �si sa ne consultam cu persoane de ın-credere. (Prov. 20:18) Ace �sti pa �si sunt esen �tiali ınaintede luarea unor decizii precum: schimbarea locului demunca, mutarea ıntr-o alta regiune sau alegerea instrui-rii necesare pentru a ne ıntre �tine ın serviciul cre �stin.

6. Cand ar putea fi nevoie sa revenim asupra unor decizii?7. Pentru ce ar trebui sa ne rugam �si de ce?8. Ce ar trebui sa facem ınainte de a lua o decizie?

56 TURNUL DE VEGHE

9 Sa ne analizam motiva �tia. Motiva �tia noastra esteimportanta pentru Iehova. (Prov. 16:2) El vrea sa fimcinsti �ti ın toate aspectele vie �tii. De aceea, cand luam de-cizii, vrem sa fim one �sti cu noi ın �sine �si cu al �tii. Dacanu suntem pe deplin one �sti, ne va fi greu sa ducem laındeplinire unele decizii pe care le-am luat. De exemplu,un tanar ı �si propune sa faca pionierat regular. Dar, dupaun timp, el atinge cu greu necesarul de ore �si ı �si pierdebucuria ın predicare. Probabil ca, ini �tial, el �si-a spus caprincipalul motiv pentru care ıncepe pionieratul estedorin �ta de a-i fi placut lui Iehova. In realitate ınsa, mo-tiva �tia sa a fost sa le faca pe plac parin �tilor sau unei per-soane pe care o admira.

10 Sa ne gandim acum la o persoana care studiaza Bi-blia �si care decide sa renun �te la fumat. La ınceput, de �siıi este greu, reu �se �ste sa se ab �tina o saptamana sau doua,ınsa apoi cedeaza tenta �tiei. Totu �si, ıncearca din nou sarenun �te, iar de data aceasta are succes. Iubirea ei pen-tru Iehova �si dorin �ta de a-i fi placuta au ajutat-o sa ın-vinga acest obicei. (Col. 1:10; 3:23)

11 Sa ne stabilim obiective concrete. Cu cat vom fimai concre �ti cand ne stabilim obiectivele, cu atat ne vafi mai u �sor sa le atingem. De exemplu, poate ca am ho-tarat sa citim mai des din Biblie. Insa, daca nu avem un

9. Ce foloase vom trage daca suntem sinceri cu noi ın �sine?10. Ce ne va ajuta sa facem schimbari?11. De ce trebuie sa ne stabilim obiective concrete?

NOIEMBRIE 2019 57

program clar ın minte, ne-ar putea fi greu sa ne atin-gem obiectivul.� Sau poate ca batranii decid sa faca vi-zite de pastorire mai des, ınsa, de �si au trecut mai mul-te luni de la luarea acestei decizii, nu reu �sesc sa faca ce�si-au propus. Ei ar trebui sa se ıntrebe: „Am facut o lis-ta cu cei care au mare nevoie de o vizita de pastorire?Am stabilit un interval de timp ın care sa facem vizite-le?”.

12 Sa fim reali �sti. Niciunul dintre noi nu are timpul,resursele sau energia pentru a face tot ce ı �si dore �ste. Deaceea, trebuie sa fim reali �sti �si rezonabili. Cand ne damseama ca este peste puterile noastre sa punem ın prac-tica o anumita decizie, este ın �telept sa revenim asupraei. (Ecl. 3:6) Sa presupunem ca ne-am adaptat decizia �siconsideram acum ca o putem duce la ındeplinire. Saanalizam cinci pa �si care ne vor ajuta sa sfar �sim ce amınceput.

CE NE POATE AJUTAS

˘A PUNEM

ˆIN APLICARE O DECIZIE

13 Sa-i cerem lui Iehova puterea de a trece la ac �tiu-ne. Dumnezeu ne poate da puterea de a lua ini �tiativa �si

� Pentru a ne planifica citirea din Biblie, putem folosi bro �sura „Programpentru citirea din Biblie” de pe site-ul jw.org˙.

12. Ce ar trebui uneori sa facem �si de ce?13. Cum putem dobandi puterea de care avem nevoie pentru a ducela bun sfar �sit o decizie?

58 TURNUL DE VEGHE

ˆINAINTE DE A LUAO DECIZIE1. Roaga-te pentru

ın �telepciune.2. Fa cercetari.3. Analizeaza- �ti motiva �tia.4. Stabile �ste- �ti obiective

concrete.5. Fii realist.

DUP˘A CE AI LUAT

O DECIZIE1. Roaga-te pentru putere.2. Fa- �ti un plan.3. Fa eforturi.4. Folose �ste- �ti cu ın �telepciune

timpul.5. Concentreaza-te la rezultat.

NOIEMBRIE 2019 59

de a duce la bun sfar �sit o decizie. (Filip. 2:13) A �sadar,sa ne rugam pentru spirit sfant ca sa primim puterea decare avem nevoie. Chiar daca raspunsul pare sa ıntar-zie, trebuie sa perseveram ın rugaciune. Isus a spus:„Continua �ti sa cere �ti [spirit sfant] �si vi se va da”. (Luca11:9, 13)

14 Sa ne facem un plan. (Cite �ste Proverbele 21:5.)Pentru a duce la bun sfar �sit un proiect, trebuie sa ne fa-cem un plan �si sa ac �tionam ın armonie cu el. In mod ase-manator, cand avem de luat o decizie, trebuie sa ne no-tam pa �sii necesari pentru a o implementa. Daca avemde ındeplinit o sarcina complexa, putem sa o ımpar �timın sarcini mai mici. Astfel, ne va fi mai u �sor sa ne urma-rim progresul. Pavel i-a ındemnat pe cre �stinii din Corintsa nu stranga dona �tiile atunci cand venea el, ci sa punabani de-o parte „ın prima zi a fiecarei saptamani”.(1 Cor. 16:2) Cand ımpar �tim o activitate complexa ınsarcini mai mici nu vom ajunge sa ne sim �tim cople �si �ti.

15 Cand ne notam detaliat planul stabilit, ne este maiu �sor sa trecem la ac �tiune. (1 Cor. 14:40) De exemplu,corpurile de batrani sunt ındrumate sa numeasca un ba-tran care sa noteze fiecare decizie, persoana numita sao ındeplineasca �si data limita la care trebuie finalizata.Batranii care �tin cont de aceasta ındrumare reu �sesc

14. Cum ne poate ajuta principiul din Proverbele 21:5 sa ne imple-mentam deciziile?15. Ce trebuie sa facem dupa ce ne-am ıntocmit un plan?

60 TURNUL DE VEGHE

sa- �si puna mai u �sor ın aplicare deciziile. (1 Cor. 9:26)Am putea sa urmam aceasta ındrumare �si cand avem derezolvat chestiuni personale. De exemplu, ne putemface o lista cu sarcinile zilnice �si ordinea ın care vremsa ne achitam de ele. Astfel, vom duce la ındeplinireceea ce am ınceput �si ne vom folosi timpul mai eficient.

16 Sa facem eforturi. Trebuie sa ne dam toata silin �tapentru a ne respecta planul �si pentru a duce la bun sfar-�sit ceea ce am ınceput. (Cite �ste Romani 12:11.) Pavel i-aspus lui Timotei ‘sa continue sa se dedice’ artei de a pre-da. Acest ındemn se poate aplica la orice obiectiv spiri-tual pe care ni-l propunem. (1 Tim. 4:13, 16)

17 Sa ne folosim cu ın �telepciune timpul. (Cite �steEfeseni 5:15, 16.) Este ın �telept sa stabilim un interval detimp ın care sa realizam activitatea pe care ne-am pro-pus-o �si sa-l respectam. Nu trebuie sa a �steptam momen-tul ideal pentru a trece la ac �tiune, ıntrucat acesta poateca nu va veni niciodata. (Ecl. 11:4) Sa nu permitem ac-tivita �tilor neesen �tiale sa ne distraga, astfel ıncat sa numai avem timp �si energie pentru lucrurile importante.(Filip. 1:10) De asemenea, cand ıncepem o activitate,este bine sa ne alegem un moment din zi ın care sa nufim ıntrerup �ti. Putem chiar sa le spunem celorlal �ti caavem nevoie de acel timp pentru a ne concentra. ˆIn plus,

16. Potrivit cu Romani 12:11, ce trebuie sa facem pentru a imple-menta o decizie?17. Cum putem aplica ındemnul din Efeseni 5:15, 16 cand avem deluat o decizie?

putem ınchide telefonul �si verifica mai tarziu e-mailul �simesajele de pe re �telele de socializare.�

18 Sa ne concentram la rezultat. Rezultatul unei de-cizii se aseamana cu destina �tia unei calatorii. Daca nedorim cu adevarat sa ajungem la destina �tie, nu ne vomopri cand ıntalnim un drum ınchis. Mai degraba, ne vommodifica itinerariul.

ˆIn mod asemanator, daca ne con-

centram la rezultatul deciziilor noastre, nu vom renun-�ta u �sor cand apar obstacole sau devieri de la traseu.(Gal. 6:9)

19 Nu este u �sor sa luam decizii bune, iar a le pune ınpractica poate fi adesea o provocare. ˆInsa, cu ajutorullui Iehova, vom dobandi ın �telepciunea �si puterea necesa-re pentru a duce la bun sfar �sit ceea ce am ınceput.

� Pentru mai multe sugestii privitoare la gestionarea timpului, vezi arti-colul „20 de modalita �ti de a ca �stiga timp”, aparut ın numarul din aprilie2010 al revistei Trezi �ti-va!

18, 19. Ce ne poate ajuta sa nu renun �tam cand ıntampinam obsta-cole?

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ Ce problemaputem ıntampinadupa ce am luato decizie?

˛ Cum putem stabilidaca e nevoie sarevenim asupraunei decizii?

˛ Ce trebuie safacem pentrua duce la bunsfar �sit ceea ceam ınceput?

CˆANTAREA 65

Progresa �ti spre maturitate!

62 TURNUL DE VEGHE

ˆIn timpurile biblice, un administrator se ıngrijeade casa sau de proprietatea altei persoane. Terme-nii grece �sti �si ebraici tradu �si prin administrator au�si sensul de supraveghetor sau de intendent al uneicase.

Iosif, fiul patriarhului Iacob, fusese vandut ca sclavın Egipt �si, mai tarziu, a devenit administrator pestecasa stapanului sau. De fapt, proprietarul sau egip-tean „a lasat ın mana lui Iosif tot ce avea”. (Gen.39:2-6) Cand Iosif a ajuns un conducator puternic ınEgipt �si el a numit un administrator peste casa lui.(Gen. 44:4)

Pe timpul lui Isus, proprietarii de terenuri locuiaude obicei ın ora �se, departe de fermele lor. De aceea,numeau administratori care sa supravegheze activi-ta �tile de zi cu zi ale muncitorilor care lucrau pe pro-prieta �tile lor.

V-A �TIˆINTREBAT?

Ce rol aveaun administratorın timpurile biblice?

NOIEMBRIE 2019 63

Ce calita �ti trebuia sa aiba un administrator? Colu-mella, un scriitor roman din secolul I, a spus ca, pentrua fi numit administrator, un sclav trebuia sa fie „o per-soana cu multa experien �ta”. El trebuia „sa suprave-gheze cu con �stiinciozitate lucratorii, fara a fi ınsa vio-lent cu ei”. Columella a adaugat: „Cel mai importantlucru care i se cerea era sa nu considere ca �stie �si ceeace nu �stie, ci sa fie mereu dornic sa ınve �te lucruri noi”.

Cuvantul lui Dumnezeu face referire la un admi-nistrator pentru a ilustra activita �tile care au loc ın con-grega �tia cre �stina. De exemplu, apostolul Petru ıi ıncu-rajeaza pe cre �stini sa- �si foloseasca darurile primite dela Dumnezeu pentru a le sluji „altora ca buni adminis-tratori ai bunata �tii nemeritate a lui Dumnezeu”. (1 Pet.4:10)

�Si Isus a folosit termenul administrator ın ilustrareaconsemnata ın Luca 16:1-8.

ˆIn plus, ıntr-o profe �tie de-

spre semnul prezen �tei sale ca Rege, el �si-a asiguratdiscipolii ca avea sa numeasca ‘un sclav fidel �si preva-zator’, ‘un administrator fidel’. Principalul rol al aces-tui administrator este sa le dea hrana spirituala conti-nuatorilor lui Isus ın timpul sfar �sitului. (Mat. 24:45-47;Luca 12:42) Sclavul fidel pregate �ste �si pune la dispo-zi �tia cre �stinilor de pe ıntregul glob publica �tii care sa leıntareasca credin �ta. Suntem foarte recunoscatori pen-tru munca acestui administrator!

wlp

19

.11

-M1

90

80

7

The Watchtower (ISSN 0043-1087) November 2019˘ 2019WatchTower Bible and Tract Society of Pennsylvania.Printed in Germany.˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.

�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 44: saptamana 30 decembrie – 5 ianuarie 2Sa legam prietenii trainice ınainte de venirea sfar �sitului�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 45: saptamana 6-12 ianuarie 15Cum ne ajuta spiritul sfant�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 46: saptamana 13-19 ianuarie 27ˆI �ti ıntre �tii ın permanen �ta „marele scut al credin �tei”?�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 47: saptamana 20-26 ianuarie 39Lec �tii practice din cartea Leviticul�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

Articolul de studiu 48: saptamana 27 ianuarie – 2 februarie 52Sa ducem la bun sfar �sit ceea ce ıncepem�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������

V-A �TIˆINTREBAT? 62

Ce rol avea un administrator ın timpurile biblice?

Accesa �ti site-ul jw.org˙

sau scana �ti acest cod

s

34567 November 2019Vol. 140, No. 14 ROMANIAN

Aceasta publica �tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ıncadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus �tinute prindona �tii. Pentru a face o dona �tie, va rugam sa accesa �ti donate.jw.org.

Daca nu exista alta indica �tie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

IMAGINEA DE PE COPERT˘A:ˆ

In Ziua Ispa �sirii, marele preot intra ın Sfanta Sfintelor cu tamaie �si carbuni aprin �si,iar mirosul placut al tamaii umplea ıncaperea. Mai tarziu, el intra din nou ın SfantaSfintelor cu sangele jertfelor pentru pacat. (Vezi articolul de studiu 47, paragraful 4)