Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 174 • februarie 2015

pag. 8-9

pag. 2-3

Ziua Culturii NațioNale la aCademia româNă – Filiala timișoara

ora de religie, darul lui

dumNeZeu peNtru Noi

Nu putem să-i creştem pe copiii noştri

fără Hristos!

editorial Vatră nouă nr.174 februarie 20152

Cu cinci ani în urmă, atunci când se împlineau 160 de ani de la naşterea poetului nostru naţional şi la 140 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, la solicitarea acad. Eugen Simion și a mai multor academicieni, împreună cu preşedintele acad. Ionel Haiduc, am iniţiat şi propus Parlamentului României un proiect de lege pentru instituirea unei zile omagiale dedicate culturii naţionale, alegându-se, sim-bolic, după cum este firesc, ziua de 15 ianuarie, data de naștere a lui Mihai Eminescu.

De ce este necesară o zi, atât de omagiere a înaintaşilor noştri, creatori de cultură, dar şi de analiză a stării de azi a culturii româneşti şi, mai presus de toate, de susţinere şi sprijinire a celei mai fertile şi perene activităţi intelectuale?

Apreciez, că din multiplele răs-punsuri care s-au dat la această între-bare, în decursul timpului, cel mai rigu-ros aparţine, atât inegalabilului critic literar și om politic, T. Maiorescu, dar şi unui alt român celebru, Mircea Eliade.

Deci, din nou, de ce M. Eminescu? De ce 15 ianuarie, ziua când s-a născut Eminescu, să fie Ziua Culturii Naţionale?

Iată primul răspuns, dat de T. Maio-rescu, în anul 1889, anul morții lui Mihai Eminescu. „Cât se poate omeneşte pre-vedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului său şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării româneşti.”

La cele afirmate de Titu Maiorescu, în anul1889, mai adăug și eu faptul că și secolul al XXI-lea a început tot sub aus-piciile geniului lui Eminescu și, proba-bil, încă multe secole de acum înainte, până ce va apărea un nou Luceafăr al literaturii și culturii române, vor conti-nua sub imensa influență eminesciană.

Cu aproape jumătate de secol mai târziu, Mircea Eliade, încă aflat în România, scria: „Este simptomatic fap-tul că restaurarea demnităţii şi a valo-rilor româneşti coincide cu un moment Eminescu”… Mii de oameni au făptuit

după îndemnurile, viziunea şi logica lui Eminescu … Şi, cu toate acestea, mi se pare că marea lecţie pe care ne-o dă viaţa şi opera lui Mihai Eminescu – nu a fost încă bine înţeleasă. Astăzi, mai mult ca altă dată, inteligenţa, talentul, geniul, cultura – sunt dispreţuite şi umilite (parcă ar vorbi azi, M. Eliade)”. Şi tot în acelaşi an, Mircea Eliade, scriind despre des-chiderea săptămânii cărţii, spune:

„M.S. Regele (este vorba, evident,de Regele Carol al II-lea, fiind deschiderea săptămânii cărții din anul 1935) în dis-cursul său a afirmat un adevăr pe care l-am dori intrat cu sila în toate capetele care încearcă să conducă azi destinele Ţării Româneşti. A afirmat Regele nos-tru că toate sunt pieritoare, că toate mărimile şi bogăţiile ceasului politic sunt ursite uitării, în afară de opera gândului. România îşi va căpăta locul (în lume) pe care îl merită prin ceea ce va crea (în) artă şi filosofia românească. Destinele României, cât de paradoxal ar părea, nu se decid numai la Londra, Roma sau Paris (spunea M. Eliade) sau la Bruxelles, Berlin şi Washington, adaug eu, în anul 2015, ci şi în mansarda pictorului, a matematicianului, a gânditorului şi a scriitorului român”.

Tot Mircea Eliade, dar de data aceasta din exil, cu două decenii mai târziu, în anul 1953, vorbind despre destinul culturii româneşti de atunci, de fapt despre destinul culturii timp de aproape jumătate de secol, scria: puţine neamuri – aprecia marele filozof şi scriitor – se pot mândri că au avut atâta nenoroc în istorie, ca neamul românesc. Ca să putem înţelege destinul culturii româneşti, trebuie să ţinem seama de vit-regia istoriei românilor. Am fost aşezaţi de soartă la frontierele răsăritene ale Europei, pe ambele versante ale ultimilor

munţi europeni, Carpaţii, de-a lungul şi la gurile celui mai mare fluviu european, Danubiul. Traian ne-a predestinat drept popor de frontieră. Ocuparea şi colo-nizarea Daciei a însemnat acţiunea de expansiune cea mai răsăriteană pe care a încercat-o imperiul roman în Europa. Într-un anumit fel, şi geografic şi cul-tural, dincolo de Bug, Europa încetează; romanitatea – cu tot ce reprezenta ea ca sinteză şi moştenire a marilor civilizaţii maritime şi continentale care o precedaseră – n-a izbutit să se întindă mai la răsărit de Bug. De acolo înainte începe o altă geografie şi o altă civilizaţie, care poate fi interesantă, dar care nu mai aparţine Europei, ci altei forme istorico-culturale pe care René Grousset o numea „imperiul stepelor”.

Aceste câmpii şi aceste stepe au alcătuit din cele mai vechi timpuri dru-mul invaziilor asiatice către Europa. Culturaliceşte, aceste năvăliri au fost de o cumplită sterilitate. Nici dacii, nici daco-romanii, nici românii n-au avut nimic de învăţat de la aceşti nomazi răsăriteni, nici după ultima invazie, ocupaţia din 1944. Făcând parte, trupeşte şi spiri-tualiceşte, din Europa, mai putem fi sacrificaţi fără ca sacrificiul acesta să nu primejduiască însăşi existenţa şi integritatea spirituală a Europei? De răspunsul care va fi dat de istorie acestei întrebări nu depinde numai supravieţuirea noastră, ca naţiune, ci şi supravieţuirea Occidentului”.

Cred că acum, cu prilejul Zilei Naționale a Culturii Române, trebuie să reflectăm mai mult cu privire la locul și rolul culturii noastre românești în context european, mai cu seamă dacă avem în vedere și ce se întâmplă în prezent pe pământul întinselor stepe ucrainene care, din păcate, se află, geo-grafic vorbind, nu departe de hotarele noastre.

La festivitatea destinată Zilei Culturii Naționale au vorbit mai mulți reputați oameni de știință și cultură. În primul rând, este cazul IPS Ioan Selejan, noul Mitropolit al Banatului, care a prezentat comu-nicarea “Cultura-candela neamu- lui”, pe care o prezentăm, în continu-are, în revista noastră.

Ziua Culturii NațioNale la aCademia româNă – Filiala timișoara

Academician Păun Ion Otiman

Vatră nouă nr.174 februarie 2015 3editorial

Identitatea națională se păstează prin cultură, cultura fiind ogorul unde cresc florile unui neam.

Astăzi, cultura română este supusă efectului globalizării și, în loc să fie în progres, mai mult asimilează curente și idei din exterior.

Am putea afirma că avem de-a face cu o agresiune culturală externă care, nu întotdeauna, este și de calitate și nu promovează idei de o înaltă ținută morală.

Se pune însă întrebarea: până unde o cultură poate primi și elemente din exteriorul său?

Dacă nu vom reactiva izvoarele culturii românești, riscăm să devenim doar o populație care trăiește într-o regiune din sud-estul Europei.

Marile bătălii nu s-au dat pe câm-purile de luptă, ci în conștiința unui om și a unei națiuni.

Astăzi, suntem obișnuiți să ana-lizăm mai mult efectele și acțiunile militare ale unor state împotriva altora, neglijând faptul că bătăliile din spațiul cultural, de multe ori, au, pe termen mediu și lung, efecte devastatoare asu-pra unei nații, efecte mai mari decât ale unei însângerate bătălii.

Va domina lumea cine va câștiga marea bătălie culturală. Ea nu ia pri-zonieri, ci domină conștiințe.

Efectele unor asemenea bătălii se pot vedea și azi; sunt țări și popoare care sunt acum un deșert cultural.

Cultura este mintea unui neam. Avem, ca nație, atâta minte câtă cultură avem. În spațiul mental al unui neam se plămădește viitorul lui.

În cultură se ascund marile taine ale unui neam.

Taina neamului nostru este sfântă deoarece creștinismul a sfințit mintea și cultura neamului nostru.

O parte din taina lumii este tezau-rizată în cultura noastră românească.

Avem datoria morală de a păstra acest tezaur pentru că face parte din tezaurul universal al omenirii.

Cultura română este și ea o stea din constelația culturii universale.

S-a studiat până azi prea puțin despre influența culturii care s-a plămădit pe pământul nostru, asupra altor culturi vecine.

Aici a fost un izvor de cultură care s-a revărsat ca un râu peste spațiul european.

Oare, în zadar au încărunțit munții noștri?!

Înainte de a scrie, strămoșii noștri și-au zidit munții și i-au zidit pentru veșnicie.

Memoria munților păstrează o parte din taina poporului nostru român.

Dimensiunea culturii române are o amplitudine cosmică și aceasta a dovedit-o însuși țăranul român.

El și-a construit casă cu pridvor, de unde, niciodată, nu s-a exclus din uni-versul astral, nu s-a exclus din comu-niunea Luceafărului sau a Carului Mare.

Țăranul român și-a construit pe bolta cerului un car din stele.

El a fost permanent în dialog cu Lumina din univers.

El întreba stelele când să pună plu-gul în brazdă și când să arunce viața sub brazdă.

Prin brațul țăranului român, Dum-nezeu Și-a continuat actul de creație și a revărsat pe mai departe darul vieții.

Din pridvorul casei sale, românul n-a dialogat doar cu astrele, ci și cu Cel Care le-a semănat pe albastrul ogor al cerului.

Dumnezeu seamănă stele în cer, iar pe pământ l-a lăsat pe om, în locul Lui, să semene bobul de grâu.

Eminescu merge pe urmele înaintașilor săi și continuă acest dialog cu astrele din albastrul infinit al cerului.

Pentru el, Luceafărul este blând, este personajul astral cu care poartă un dialog ca între doi vecini și astfel îl integrează pe român în universalitate.

Cultura română nu este un adaos la cultura universală, ci este parte integrantă, păstrând în ea marile adevăruri: de unde am venit și spre ce spații siderale ne îndreptăm.

Azi ne întrebăm: Încotro, cultură? Vrei să te stingi?!

Suntem noi, cei de azi, groparii luminii neamului nostru?!

Să nu fie!Cultura s-a plămădit pe altarul

vieții. Cei ce iubesc cultura, iubesc viața.

Românul se întrista când plângeau stelele, el le cheama la nunta sa. La nunta românului luau parte și stelele: „Că la nunta mea a căzut o stea”.

Iată în ce comuniune cosmică trăia românul odinioară!

Nunta românului era o nuntă cu stele.

Casa românului era împodobită cu stele, cununa casei românului era împletită din stele și tot ele îi arătau cărarea spre Creator.

Cărarea către Adevăr este presărată cu stele.

Până mai ieri, veneau stelele la noi, iar azi, dorim să ajungem la ele și constatăm că nu-i cu putință, pentru că s-au înstrăinat de noi.

O cultură fără luceferi se afundă în adânc și așa se trage cortina ultimului act din ființa unui neam.

Toți cei ce astăzi suntem chemați la lucrarea minții neamului, avem sacra datorie de a face tot ce ne stă în putință ca o picătură din sudoarea minții noas-tre s-o punem în candela culturii, ca aceasta să rămână întru dăinuirea neamului nostru românesc.

† Ioan al Banatului,de profesie român

Cultura - CaNdela Neamului

Vatră nouă nr.174 februarie 20154 știaŢi Că ...

Pagină realizată de LăCrIMIoara toMIuC

Nalbă mare, Nalbă albăSpecie perenă cu rădăcină

cărnoasă, cilindrică, lungă de 10-30 cm, groasă până la 2 - 3 cm, la exterior cenuşie sau cenuşie - brun deschisă. Tulpinile, înalte până la 1,5 m sunt lemnoase, la bază, puţin ramificate. Frunzele sunt 3 - 5 lobate cu lobul mijlociu alungit, catifelate. Florile, situate la subsuoara frunzelor supe-rioare au un caliciu dublu, cele cinci petale libere sunt alb-roz sau albe. Fructul, situat în caliciul persistent se desface în 12 – 20 mericarpe. Înfloreşte din iulie pînă în septembrie.

Nalba mare este răspândită la noi prin locuri nisipoase, de-a lungul apelor curgătoare, prin zăvoaie, lunci. Întrucât flora spontană nu asigură necesarul, iar calitatea produsului nu este uniformă, se recomandă introdu-cerea în cultură.

Amplasarea culturii se face pe un sol uşor, luto-nisipos sau nisi-pos, suficient de bogat în humus, cu apă freatică la 2 – 3 m adâncime. Semănatul se face în pragul iernii la 70 cm între rânduri şi 1 – 2 cm adân-cime. De obicei se folosesc seminţe de cel puţin doi ani, la care se adaugă şi o plantă indicatoare.

Planta este atacată de obicei de puricii nalbei sau de gărgăriţa nalbei care atacă mai ales în Banat şi Oltenia.

Recoltarea tulpinilor se face când 50 % din fructe au devenit cenuşii; se leagă în snopi, se pun la uscat şi se bat. Se obţin 200 – 500 kg/ha fructe uscate.

Recoltarea rădăcinilor se face în toamna anului doi sau trei, când planta s-a uscat şi înainte ca pământul să îngheţe. Rădăcinile curăţate se cojesc până la stratul alb din interior. Se taie în bucăţi de 10 – 20 cm şi se usucă. Frunzele se recoltează fără peţiol, numai în anul al doilea de vegetaţie. Atât rădăcinile, cât şi frun-zele conţin 8 – 12% substanţe muci-laginoase. Rădăcinile sunt bogate în amidon.

Produsul se întrebuinţează în inflamaţiile acute ale căilor respira-torii. Din 5 gr rădăcină la 100 m apă se prepară un macerat la rece, iar din frunze o infuzie în aceleaşi proporţii. Se consumă în ziua preparării.

Se poate folosi şi în gastrite şi colite, ca permanent protector a mucoaselor.

Extern, frunzele de nalbă mare opărite cu apă caldă se aplică pe piele sub formă de cataplasme emoliente în furunculoză. În afecţiuni bucale (afte, stomatite) se clăteşte gura cât mai frecvent cu un ceai neîndulcit, obţinut din frunze de nalbă mare singure sau în combinaţie cu coada şoricelului sau jales.

o seCuNdă a lumii îN mersLa al cincilea semnal va fi ora H.

Timpul trece, spunem noi, încet sau repede, în funcţie de cel care aşteaptă o bucurie sau un necaz. Iar pentru cei mai mulţi secunda este probabil o uni-tate de timp neglijabilă.

Dar iată că o scurtă informaţie: „Anul 2015 va fi cu o secundă mai lung”, mi-a sugerat o interesantă incursiune.

Ce înseamnă o secundă pentru lumea noastră în necontenită mişcare?

Nevoia de precizie absolută preocupă de mult pe savanţi. Unii au încercat, de pildă, să materializeze a mia parte dintr-o miliardime de secundă (!!!), descompunând impulsu-rile unui laser, fotografiind urma aces-tor impulsuri şi măsurând intervalul de timp care separă interacţiunea dintre doi fotoni.

Toate acestea pot părea doar ca un rafinament subtil; acestor

pico–secunde (a milioana parte din-tr-o secundă) spiritul însuşi le refuză imaginea.

Totuşi, în viaţa de toate zilele nevoia de precizie nu este atât de evidentă, în schimb în întâlnirile lunare, de pildă, ale capsulei spaţiale, precizia calculului la a mia parte din secundă capătă o importanţă vitală.

Omul nu este capabil să depăşească într-o clipă de viaţă 10 m/secundă, în timp ce rachetele pe care el le fabrică concurează cu vitezele cosmice.

Revenind la informaţia mai sus amintită, în acea secundă în plus, tone de petrol, cărbune, mii şi mii de kwh s-au adăugat bilanţului economiei mondiale.

Şi când te gândeşti că de fapt această secundă nu este altceva decât o a doua parte dintr-o miliardime din durata unei vieţi umane! su

rsa

foto

: ww

w.th

echr

onic

leso

fb.c

om

sursa foto: www.naturawl.ro

Vatră nouă nr.174 februarie 2015 5

sursa foto: www.glasul-hd.ro

Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU

sFatul speCialistului

România a fost şi este recunoscută pe plan mondial pen-tru calitatea fructelor de măr, păr, prun, cireş, vişin, gutui, piersic, cais, etc.

Calitatea acestora este determinată în primul rând de condiţiile climatice deosebit de favorabile, de pedogeneza şi structura solului, de soiurile cultivate şi nu în ultimul rând de tehnologia de cultură realizată.

Parfumul şi aroma acestor fructe este determinată de factorii enumeraţi mai sus, cât şi de dragostea şi priceperea fiecărui pomicultor, neexistând curte, grădină, spaţiu verde fără un pom plantat.

Trebuie remarcat faptul că, în verigile tehnologice din domeniul pomiculturii, combaterea bolilor şi dăunătorilor ocupă un rol primordial. Spre deosebire de ţările dezvol-tate unde această verigă în tehnologie se realizează prin 13-15 tratamente pe an, la noi numărul acestora se limitează la 2-4 tratamente pe an, folosindu-se mai mult metode tradiţionale, agrotehnice, etc.

Pot să afirm cu tărie că în livezile extensive şi pe lângă casă se practică o agricultură biologică, fapt ce determină calitatea superioară a produselor pomicole. Din păcate, în ultimii ani, producţiile obţinute la unitatea de suprafaţă sunt reduse, pe de o parte datorită îngheţurilor cu temperaturi foarte scăzute din perioada rece a anului, cât şi lipsei unor minime lucrări din tehnologie. În asemenea situaţii s-au importat din alte ţări cantităţi imense de fructe, cu gust fad, de slabă calitate.

Comportarea speciilor pomicole faţă de temperatura aerului şi a solului este diferită în funcţie de fenofază, de factorii tehnologici şi orografici. În perioada de repaus rela-tiv, speciile pomicole s-au adaptat să reziste la temperaturi destul de scăzute.

Alăturat consemnăm limitele maxime de rezistenţă la ger a speciilor:

În cadrul fiecărei specii sunt soiuri cu diferenţe foarte mari în ceea ce priveşte rezistenţa la ger.

Din datele prezentate reiese că în cadrul speciilor pomi-cole şi de arbuşti, cele mai puţin rezistente la îngheţ sunt: smochinul, căpşunul, piersicul şi caisul. Rezistenţa la ger depinde mult de modul de îngrijire al livezii în anul ante-rior. Pomii bine căliţi, cu suficiente substanţe de rezervă în ţesuturi rezistă mult mai bine.

În perioada rece a anului 2014-2015, în zona Banatului, în prima decadă a lunii ianuarie 2015, s-au înregistrat tempera-turi negative de până la -18...-200C. La aceste temperaturi negative singura specie care a suferit datorită îngheţului este smochinul. Până la această dată celelalte specii pomi-cole nu au avut de suferit datorită temperaturilor negative.

Nu cunosc evoluţia vremii în continuare, dar recomand ca pomicultorul să verifice permanent evoluţia speciilor de pomi şi să ia măsuri preventive de contracarare a temper-aturilor negative prin fumigaţii cu materiale specifice (gunoi de grajd nefermentat, paie umezite, roţi din cauciuc).

pomii FruCtiFeri și reZisteNŢa la îNgHeŢ

specia pomicolă temperatura minimă absolută

Mărul -33...-360CPărul -32...-330C

Gutuiul -28...-300CPrunul -30...-320CCaisul -26...-280C

Piersicul -24...-260CCireșul -29...-320CVișinul -30...-320C

Căpșunul -22...-240CSmochinul -14...-160C

Vatră nouă nr.174 februarie 20156 poliŢia ComuNală – 0256.205118

Șeful postului de polițieAgent șef principal de poliție

MAtEI IONEL

poliŢia gHiroda Vă iNFormeaZăatenţie la apelurile telefonice primite de la necunoscuți

care pretind că sunt de la cunoscute firme de telefonie mobilă şi vă oferă o excursie, sume de bani sau un auto-turism dacă cumpărați cartele reîncărcabile de la o anumită valoare, sau transmiteți sume de bani prin Western Union şi ulterior, tot telefonic, le divulgați codul acestora. Veţi rămâne şi fără premiu şi, mai ales, nu veţi nai putea folosi cartelele reîncărcabile.

solicitați întotdeauna, să vă prezentați la sediul sau la una dintre filialele societăţii menţionate de către persoana necunoscută care v-a contactat. Până ce nu ați discutat per-sonal u un reprezentant oficial, nu transmiteți nici un fel de date personale sau de siguranță ale telefonului personal, ale cartelelor reîncărcabile pe care le posedați, sau conturi bancare.

Nu transmiteți nimănui datele dvs. personale, mai ales atunci când anumite persoane vă solicita aceste date prin telefon, mesaj sau e-mail.

în cazul în care v-ați pierdut telefonul sau a fost furat, contactați de urgență prima reprezentanță a firmei la care sunteți abonat şi solicitați sprijin de specialitate ( ex. anu-larea abonamentului).

Ulterior (în cazul furtului), contactați Politia.atenţie la mesajele primite prin e-mail în care sunteți

anunțați că ați câștigat o excursie în străinătate şi vi se solicită datele personale (nume, prenume, CNP, seria şi numărul cărții de identitate) şi numărul de cont.

evitați tranzacțiile dubioase pe internet. Fiţi precauți atunci când vi se solicită datele personale şi numărul de cont urmate de depunerea unei anumite sume de bani în contul dvs.

este posibil ca într-o primă etapă pentru a vă câștiga încrederea să vi se solicite să deschideți un cont sau să virați bani în contul dvs., pentru ca ulterior să comunicați datele personale şi numărul de cont cu care escrocii, folosindu-se de acte false, să golească contul respectiv.

întrebați persoanele care vă contactează de unde au datele, numărul de telefon al dvs. Asigurați-vă că este vorba de o firmă autorizată.

Fiţi precauți atunci când vi se solicită sume de bani înaintea prestării unui serviciu.

în toate cazurile prezentate mai sus, primul lucru este să sesizați de îndată politia, să verificați sau să vă consultați dacă informațiile sunt adevărate luând legătura cu persoanele apropiate.

sursa foto: www.ziarulunirea.ro

Hotărâri adoptate de Consiliul local ghiroda în luna ianuarie 2015

" HOTĂRÂREA nr. 01 din 08.01 privind aprobarea defi-citului aferent secţiunii „De Dezvoltare” pentru anul 2014.

" HOTĂRÂREA nr. 02 din 08.01 privind aprobarea gratuităţilor acordate unor categorii de cetăţeni pentru transportul public local în comun asigurat de Societatea Metropolitană de Transport Timişoara, pentru anul 2015.

" HOTĂRÂREA nr. 03 din 08.01 privind aprobarea facilităţilor aferente anului 2015, acordate angajaţilor din cadrul Primăriei Comunei Ghiroda, pentru transportul pu-blic local în comun, asigurat de Societatea Metropolitană de Transport Timişoara şi cu autoturismul personal, pentru angajaţii care au domiciliul în localitatea Giarmata Vii.

" HOTĂRÂREA nr. 04 din 08.01 privind aprobarea facilităţilor acordate cadrelor didactice din unităţile de învăţământ de stat din cadrul Comunei Ghiroda, pentru transportul public local în comun asigurat de Societatea Metropolitană de Transport Timişoara, pentru anul 2015.

" HOTĂRÂREA nr.05 din 28.01 privind aprobarea Planului de acţiuni sau de lucrări de interes local pentru prestarea

orelor de muncă a benficiarilor de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat .

" HOTĂRÂREA nr. 06 din 28.01 privind aprobarea investiţiei: „Pietruire drum de exploatare sector Pod Bega – Balta cu Nuferi din comuna Ghiroda, jud. Timiş”.

" HOTĂRÂREA nr. 07 din 28.01 privind aprobarea investiţiei: „Reabilitare sector de drum între DJ609D şi Uni-tatea Militară din comuna Ghiroda, jud. Timiş”.

" HOTĂRÂREA nr. 08 din 28.01 privind aprobarea investiţiei:„Modernizarea străzilor Buşteni, Cimbrului, Vic-toria, Bega şi Câmpului din comuna Ghiroda, jud. Timiş”.

" HOTĂRÂREA nr. 09 din 28.01 privind aprobarea P.T. pentru investiţia: „Desfiinţare vestiare şi grupuri sanitare şi contruire clădire multifunţională cu spaţii conexe activităţi sportive: vestiare, sală de forţă, recuperare sala de confe-rinţe, camera de odihnă, grupuri sanitare şi terasă în comuna Ghiroda, jud. Timiş”.

(continuare în pagina 14)

Vatră nouă nr.174 februarie 2015 7Fotbal

Câştigătoarea, în toamna anului trecut, a unui nou titlu continental, România va reprezenta Europa, între cele 12 participante, la primul turneu al Campionatului Mondial de Mini Fotbal, care se va desfăşura luna aceasta (20-30 martie ) în SUA.

O onoare pentru FC Giarmata Vii o constituie convocarea a patru jucători din lotul nostru la echipa naţională a României. Aceştia sunt: Popa Cristian, capitanul echipei naţionale şi antre-norul nostru, Costandana Nicu, Nicolin Miroslav şi Călugăreanu Adrian.

Le urăm bafta şi, de ce nu, un titlu mondial în premieră! Hai româNia !!!

În 2015 echipa noastră a început în forţă: reuniunea lotului a avut loc în 07 ianuarie cu un program de 2-3 antre-namente pe săptămână şi meciuri de

pregătire: FC Giarmata Vii - Dumbrăviţa 3-2 ( Inoveanu Bogdănel (2) şi Marius Nichitea), FC Giarmata Vii - AS Murani 3-1 (Lobonea Sebastian, Dochita Florin, Inoveanu Bogdănel), FC GiarmataVii - Electrica, urmând a se disputa meciuri contra celor de la Voinţa Biled si Voinţa Maşloc până la începerea returului de campionat.

În Cupa de Iarnă Fotbal la Sala, am avut o evoluţie bună, ajungând până în finală (3-3 cu Voinţa Biled), fiind adjudecată câstigătoarea la loteria penalty-urilor, 5-3 în favoarea Voinţei Biled.

Aşteptăm cu nerăbdare începerea returului de campionat. În prima etapă (15 martie ) facem deplasarea la AS Bazoşul Vechi, echipa clasată pe podium.

În următorul număr al ziarului local Vatră Nouă, căruia îi mulţumim pentru paginile dedicate fotbalului, vom prezenta programul returului şi achiziţiile de jucători facute în această iarnă, componenţa lotului, dar şi întregul staff al echipei noastre.

Suntem recunoscători Consiliu-lui Local pentru continuitatea în susţinerea echipei şi a activităţilor cultural-sportive locale, precum şi domnilor: Primar Cadariu Vasile, Secre-tar Prilipceanu Sorin, Vice-Primar Cinca Marcel, Consilier Primărie Ursu Dan, dar şi suporterilor care sunt alături de noi meci de meci!

Forza giarmata Vii !!!Costel Baci

FC giarmata Vii "JuCători la moNdiale"

Clasament Fotbal Liga V timiş 

Loc   Echipa Jucate Câştigate Egale Pierdute Goals Diff Puncte1 • lorena giarmata Vii 15 14 0 1 54:5 49 422 • Vulturii II Lugoj 15 13 1 1 61:12 49 403 • FC Bazoş 15 12 1 2 57:15 42 374 • AS FC Chevereș Real Dragşina 15 9 2 4 41:29 12 295 • Viitorul Știuca 15 8 1 6 35:34 1 256 ↑ Autoliv Lugoj 15 7 2 6 41:37 4 237 ↑ Buziaș 2013 15 7 2 6 50:57 -7 238 ↓ Gloria Moșnița Nouă 15 7 1 7 38:41 -3 229 ↓ Voinţa Gruni 15 6 2 7 33:35 -2 20

10 • Avântul Chizătău 15 5 2 8 31:45 -14 1711 ↑ Timişul Urseni 15 5 0 10 42:49 -7 1512 ↓ Boldur 15 5 0 10 30:38 -8 1513 • Padeşul Nădrag 15 3 2 10 22:48 -26 1114 • Bacova 15 3 2 10 22:49 -27 1115 • Meget Remetea Mare 15 2 2 11 19:65 -46 816 • Avântul Topolovăţul Mare 15 4 0 11 16:33 -17 6

8 iconostas nr.174 februarie 2015

continuare în pagina 9 >>

eduCaŢie religioasă

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xVi nr. 174 FEBruariE 2015

Măriuca Neagu, inspector şcolar pentru disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, a transmis presei un material în care militează pentru menţinerea în şcoli a orei de religie.

”Gândul meu, prin scrierea acestui articol, este să nu supăr pe nimeni şi să-i accept pe toţi cei ce nu sunt în asen-timentul adevărului în care cred şi să-i înţeleg la măsura la care au putut să ajungă fiecare dintre ei.

Vă mulţumesc că încă mai pot folosi numele lui Dum-nezeu în exprimarea mea publică (şi în titlul articolului), căci discuţiile se poartă nu numai asupra orei de religie din şcoală, ci şi asupra faptului ca, în discursul public, să fie interzisă orice trimitere către Dumnezeu. „toleranţa” domniilor lor, a celor ce vor educaţie fără religie, devine, de fapt, intoleranţă.

Doresc ca-n următoarele rânduri să arăt care este importanţa şi frumuseţea orei de religie văzută din mijlocul copiilor şi nu din perspectiva unui studiu.

Ora de religie aduce bucurie şi pace sufletească în sufletul copiilor, multă speranţă şi nădejde, satisfacţie şi entuziasm. E ora unde elevul învaţă că e dreptul lui să aleagă în viaţă o anume cale, dar şi să nu-l jignească pe cel ce nu alege drumul său. Învaţă că această libertate implică responsabilitate şi că Dumnezeu este Iubire şi este îndelung-răbdător, că este

Lumină care–l luminează dacă stă în Lumină. Dumnezeu nu pedepseşte, El este numai Iubire, însă alegerea sa de a se depărta de Dumnezeu şi greşelile sale îşi au plata lor.

Depărtarea de aceste valori pe care, chiar dacă elevul nu le percepe atunci în ora de religie în profunzimea lor, le va înţelege mai târziu şi va avea unde să se întoarcă (să se ridice), atunci când va avea nevoie, şi nu va striga, cu disperare: „Mamă, unde este Dumnezeu? tată, unde este Dumnezeu?” Ele, valorile, se aşează în mintea şi sufletul său şi va putea să se întoarcă asemeni fiului risipitor, care a ple-cat de-acasă, dar a avut puterea să se ridice şi să se întoarcă. Această putere şi aceste valori se regăsesc în temele discu-tate la ora de religie. Ele poartă în sine puterea împlinirii.

Exemplific aceasta prin câteva subiecte care sunt cuprinse în programa şcolară şi-n care se regăsesc valo-rile amintite mai sus: „Dragostea faţă de aproapele - Pilda samarineanului milostiv” - clasa a V-a, „Binefacere şi recunoştinţă - Vindecarea celor 10 leproşi” - clasa a VI-a, „Hristos, Lumina lumii - Vindecarea orbului din naştere”, „Căinţă şi iertare - Pilda Fiului Risipitor”, „Iubirea prin fapte - ajutorarea celor aflaţi în suferinţă” – clasa a VII-a, ”Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu”, ”Imnul dragostei creştine”- clasa a VIII-a, (să nu cunoască cel mai frumos imn închinat virtuţii iubirii !?).

ora de religie, darul lui dumNeZeu peNtru Noi

Nu putem să-i creştem pe copiii noştri fără Hristos!

9 iconostas nr.174 februarie 2015

>> urmare din pagina 8

eduCaŢie religioasă

Am enumerat doar câteva teme ce prezintă valorile menţionate, pe care le-am selectat aleatoriu pentru că întreaga programă a disciplinei Religie e alcătuită din aceste valori cuprinse toate într-una singură, iubirea. Aş putea să vă arăt acesta făcând o scurtă prezentare a lecţiilor pe fiecare an de studiu. Acum, rândurile sunt limitate, dar, dacă e nevoie, am să mă străduiesc să vă fac să înţelegeţi că toate acuzaţiile pe care le aduceţi orei de religie sunt neîntemeiate.

Câtă frumuseţe şi înţelepciune găsim în pildele Mântuitorului, pe care le aşteaptă elevii la oră şi sunt însetaţi să le cunoască! Aproape în fiecare oră de religie, ei zic: „Ne mai spuneţi şi astăzi o poveste?” Răspunsul este DA (până mai putem), pentru că nu putem să-i lip-sim de înţelepciunea şi învăţăturile pildelor. Dacă lângă inteligenţă (deşteptăciune) punem pe Hristos, vom dobândi înţelepciunea.

Nu putem să-i creştem pe copiii noştri fără Hristos. Nu puteţi, câteva glasuri, să luaţi acest dar al lui Dumnezeu, pe care l-am primit, dar pe care trebuie să-l valorificăm. Într-o lume care se străduieşte ca asemenea mentalităţi – educaţie fără religie - nu numai să fie cunoscute ci şi să fie impuse celorlalţi, desconsiderându-i dacă nu gândesc la fel, în loc să facă reverenţă în faţa celor ce văd evidenţa, misiunea dascălilor de religie - care au aceeaşi pregătire ca a colegilor profesori, devine tot mai grea.

Avem încă generaţii de părinţi care, chiar dacă n-au făcut Religie în şcoală (mă refer la generaţia mea, cei de 35-40-45 ani), au fost educaţi de părinţii lor, care L-au cunoscut pe Dumnezeu şi-n cadrul orelor de religie. A urmat o perioadă

în care copiii au fost lipsiţi de această bucurie. După revoluţie, am redobândit acest dar şi copiii lor au putut să-L cunoască pe Hristos, încă din şcoală, reuşindu-se astfel, ca acest liant între oameni, generaţii - Hristos, să rămână în mijlocul nostru.

Şi acum...? Lăsaţi-i pe copiii acestor vremuri să devină părinţi adevăraţi şi nu doar „părinţi instruiţi” ca să nu ajungem în situaţia de a rupe acest liant dintre generaţii. Lăsaţi-i să se bucure de izvorul nesecat al Sfintei Scripturi şi de tradiţia Sfântă, pe care cei ce n-au cunoscut-o, desco-perind-o, devin admiratori ai Sfântului Ioan Gură de Aur, ai Sfântului Vasile cel Mare şi ai altor Sfinţi Părinţi, care ni l-au arătat pe Hristos.

Să ne ferim de învinuirea copiilor care, mai târziu, dacă le vom lua această şansă, ne vor reproşa că le-am furat darul primit de la Dumnezeu - ora de religie. În marea Sa iubire, Dumnezeu îi va ajuta şi pe ei, dar de ce să-i punem în situaţia delicată de a cere explicaţii cu privire la faptul că disciplina Religie lipseşte din foaia lor matricolă şi de ce şi de ce...

Sunt multe lucruri pe care trebuie să le îndreptăm în predarea orei de religie şi a celorlalte ore, şi-n general, în sistemul educaţional, dar nu aşa. De foarte multe ori, dis-ciplina de învăţământ este asociată cu profesorul care o predă. Unor elevi le place o anumită materie pentru că le place profesorul. E firesc! De aceea, aceste noi provocări trebuie să ne determine pe toţi profesorii, nu numai pe cei ce predau religia, să medităm profund la ceea ce facem şi cum facem ca să nu fim părtaşi la ignorarea acestui dar de la Dumnezeu – ora de religie”.

sursa: internet

10 iconostas nr.174 februarie 2015șCoala și biseriCa

Educaţia religioasă se naşte, în primul rând, în sânul familiei, dar ea se continuă apoi în şcoală şi în Biserică. Această educaţie are rolul de a trezi în sufletul copilului sentimentul iubirii, al libertăţii şi permanentei legături cu Dumnezeu.

Atunci când există un adevărat parteneriat între Biserică şi şcoală, profesorii de religie împreună cu slujitorii bisericii reuşesc să îndrepte paşii elevilor către adevăratele valori creştine.

În acest sens, e necesar să amintim aici strânsa colaborare care există între şcolile Giarmata Vii şi Ghiroda şi Biseri-cile ortodoxe Giarmata Vii şi Ghiroda Veche.

Între cele două instituţii s-a înche-iat un parteneriat care a funcţionat foarte bine în anii trecuți, în primul semestru şcolar şi avem convingerea că se va desfăşura la fel şi în următorul semestru.

Elevii noştrii au participat la Sfânta Liturghie, în postul Naşterii Domnu-lui au mers cu toţii la Sfânta Taină a Spovedaniei şi s-au împărtăşit cu Tru-pul şi Sângele Mântitorului.

În luna decembrie au avut loc mai multe concursuri pe teme religioase la care elevii şcolilor din comuna noastră (localitatea Ghiroda și localitatea Giarmata Vii) au participat câştigând numeroase premii.

Biserica ortodoxă Giarmata Vii a găzduit şi anul acesta etapa zonală a Concursului ,,sfântul iosif de la partoş”. Acesta a avut mai multe secţiuni cu tema ,,sfânta taină a euharistiei”: memorare şi recitare de poezie religioasă; realizare de desen religios (în ziua concursului); inter- pretare de pricesnă psaltică orto-doxă; scriere şi prezentare de eseu religios.

Elevii şcolilor noastre s-au prezentat într-un mod onorabil: Jurjescu sandra larisa a câştigat locul I la secţiunea eseu, răchitan ana-maria locul II la secţiunea desen, borlea Filip locul III la secţiunea desen, alboni elena locul III la secţiunea poezie, militaru iulia menţiune la secţiunea poezie. În finala acestui concurs care s-a desfăşurat la Mitropolie, ne-a reprezentat Jurjescu sandra larisa şi s-a clasat pe locul IV (Menţiune) din cei zece finalişti la secţiunea eseu.

Un alt concurs la care au participat multe şcoli din judeţ a fost ,,bucuria Naşterii domnului în suflet de copil”. În desfăşurarea acestui concurs au fost implicaţi elevi, profesori de religie şi preoţi parohi, el a fost adresat elevilor de clasa a IV.

Toţi elevii participanţi la concurs au primit premii constând în cărţi, di-plome şi iconiţe. Câştigătorul locului I din fiecare clasă a realizat o compu-nere cu care a participat la etapa finală. Eleva iepure delia a obţinut locul V (Menţiune) din patruzeci de lucrări selectate.

Şcoala Gimnazială Ghiroda a partici-pat cu un grup de colindători la con-cursul judeţean ,,Colinde şi datini de Crăciun”, desfăşurat la liceul ,,Ion Vidu” unde a câştigat un merituos loc III.

Mulţumim tuturor celor implicaţi în acest parteneriat, d-nei directoare Vlaicu Claudia, preotului Vasile D. Suciu, preotului Caius Andraşoni, preo- tului Ciprian Cristea şi elevilor celor două şcoli pentru efortul depus în desfăşurarea acestor activităţi.

Vom continua acest partene-riat Şcoală - Biserică cu dorinţa de a transmite elevilor învăţăturile Bisericii, tradiţiile religioase şi vir-tuţiile creştine.

Profesor de religieCruceru Cecilia

șCoala și biseriCa

11 iconostas nr.174 februarie 2015 ageNda Cultural sportiVă

Nr. denumirea acţiunii perioada desfăşurării

locul desfăşurării

total cheltuieli roN organizator

1. Aniversarea poetului Mihai Eminescu Ianuarie GIARMATA VII500

1.0001.500

C.J. TimişC. Local

2. Campionatul prieteniei, open şah pentru copii şi juniori până la 20 ani Ianuarie GIARMATA VII

5001.2001.700

C.J. TimişC. Local

3. Schimb de experienţă folclorică „Flori din câmpie” Ianuarie-Februarie GIARMATA VII

1.5004.0005.500

C.J. TimişC. Local

4. Campionat de tenis de masă Februarie GIARMATA VII 2.000 C. Local

5. Spectacol de 8 Martie – Ansamblul „Flori din câmpie” Martie GIARMATA VII

400800

1.200

C.J. TimişC. Local

6. Reuniune corală jubiliară – Căntari Pascale, ediţia a X-a Aprilie – Iunie GIARMATA VII

1.5002.0003.500

C.J. TimişC. Local

7.

Simpozionul - Biserica Ortodoxă Giarmata Vii, factor de cultură şi creaţie artistică în cadrul comunităţii locale, prin editarea revistei Vatră nouă şi prin Cercul de pictură „Icoana, fereastra spre cer”

Septembrie-Decembrie GIARMATA VII 2.000 C. Local

8. Spectacol de Paşte al ansamblului folcloric „Flori din Câmpie” Mai GIARMATA VII

8002.0002.800

C.J. TimisC. Local

9 Campionat de Dartz Mai - august GIARMATA VII500

1.5002.000

C.J. TimişC. Local

10. Concert de fanfară „Hristos a înviat” în parteneriat cu fanfara Proamiciţia din Timişoara Aprilie - Iunie GIARMATA VII 2.000 C. Local

11. Festivalul „Valea lui Liman” August Valea lui Liman 5001500

2.000

C.J. TimişC. Local

12.Participarea la un eveniment cultural naţional sau internaţional al ansamblului „Flori din câmpie” (excursie)

Iunie - Octombrie 20.000 C. Local

13. Ruga satului – Hramul Bisericii Ortodoxe Septembrie GIARMATA VII 20.000 C. Local

14. Zilele satului GIARMATA VII Octombrie GIARMATA VII15008000

9.500

C.J. TimişC. Local

15. Spectacol de Crăciun – „Flori din câmpie” Decembrie GIARMATA VII 3.000 C. Local

16. Campionatul familiilor sahiste, open sah rapid ediţia a XI-a Mai-Iunie GIARMATA VII 1.500 C. Local

17.

Concert de colinde jubiliar „Din an in an”, ediţia a X-a Decembrie GIARMATA VII 2.500 C. Local

7.700 C.J. Timiş

73.000 C. Local

total geNeral loCalitatea giarmata Vii 80.700 lei

ageNda Cultural sportiVă a loCalităŢii giarmata Vii peNtru aNul 2015,

aProBata PrIN HotararEa CoNSILIuLuI LoCaL GHIroDa Nr. 135/2014

12 iconostas nr.174 februarie 2015

•Să nu nutreşti duşmănie împotriva vreunui om; altminteri rugăciunea ta nu va fi plăcută lui Dumnezeu. Avva Isaia

•Cine nu are numele de om iubitor de pace, acela nu poate avea nici numele de fiu al lui Dumnezeu. Fericitul Augustin

•Rugăciunea pomenitorului de rău este totuna cu semănatul pe piatră. Sfântul Isaac Sirul

•Cine trăieşte în discordie cu creştinii acela nu poate fi în unire cu Hristos. Fericitul Augustin

•Nu e nimic mai primejdios decât să nu îl ierti pe vrăjmaş; nu e nimic mai primejdios decât să te răzbuni împotriva lui.

Sfântul Ioan Gură de Aur

•Dacă vei răspunde cu mustrare la mustrare atunci vei aprinde focul. Sfântul Ioan Gura de Aur

•Smerenia şi răbdarea sunt mai biruitoare decât încăpăţânarea care poate fi chiar întemeiată pe dreptate.

Filaret- mitropolitul Moscovei

•E bine ca nici să ne temem peste măsură de învinuirile nedrepte, nici să nu le neglijăm cu desăvârşire. Sfântul Ioan Gură de Aur

•Să suferi ocara în tăcere e o faptă mai slăvită decât să birui printr-un răspuns. Sfântul Grigorie Teologul

•Nu există în lume nimic mai vrednic de mirare decât iubirea de vrăjmaşi. Fericitul Augustin

Cugetări ale sFiNŢilor păriNŢi

Fericitul augustin

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

Pagină realizată de prof. VaLENtINa PoPa

CateHism

Doamne, mult prea milostiveN-ai lăsat până-n sfârşitSă rămâie sub osândăOmul cel dezmoştenit!

Cel viclean în chip de şarpePe Adam l-a fost surpatTu voind a-i da viaţăNou Adam te-ai arătat!

Nu putea intra la ceruriChipul nostru cel stricatPentru asta însuşi cerulCătre noi s-a aplecat.

Prin căderea strămoșeascăStă închisă cu blestem

Ușa cea de altădată A cerescului Eden.

Vesnic rămânea închisăPentru bietul muritorNeaflându-se în lumePreţul răscumpărător.

Chiar de se jertfea tot neamulȘi soborul îngeresc,Nu putea ca să ne speleDe păcatul strămoșesc.

Împăcarea omeniriiCu Părintele cerescNumai Tu o faci HristoaseMielule Dumnezeiesc!

Cugetărila dumNeZeiasCa iCoNomie

de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

13 iconostas nr.174 februarie 2015 semNalăm

seNtimeNte, îN poeZia lui ioaN i0NesCu

Ioan Ionescu, născut la 29 aprilie 1948, în localitatea Babșa, judeţul Timiş; absolvent al Facultăţii de Drept, din Bucureşti, promoția 1980. Literar debutează în anul 2004, având mai multe cărți publicate până în prezent, altele în manuscris așteptând editarea. Dintre cei care i-au înţeles mesajul poetic şi s-au exprimat în referințe cri-tice, îi amintim pe Ion Scorobete, Emil Şain, Corina Bădulescu.

Ioan Ionescu scrie o poezie sen-timentală, în versuri curate şi liniștite la suprafaţă. Seninătatea trăirii şi limpe-zimea meditației exprimă împăcarea cu timpul, felul acela de resemnare propriu firilor optimiste ce găsesc în memorie un mediu consolator.

Atitudinea firească este aici o nos-talgie, dar una din care orice tendință spre elegiac a dispărut sub presiunea lucidității, poetul având înțelepciunea de a privi relativist şi de a-şi supune sentimentele unei cenzuri de ordin reflexiv, în consecinţă, poemele au un aspect solar, leit-motivul lor fiind aspirația spre lumina pură, absorbită-n rouă, dătătoare de liniște şi favorizând recrudescența, prin rememorare, a unor sentimente ce păreau demult stinse. Se înţelege că rememorarea îşi face din visare un mod predilect.

Versificația e corectă, nu mai mult decât atât, lirismul e direct şi discret, poetul manifestă o grijă deosebită pentru cromatica poeziilor şi dacă este ceva obsesiv în ele, ceva cu adevărat memorabil, fără îndoială că numai vârtejul coloristic poate fi.

Spectrul coloristic revine în mereu alte sintagme, într-un fel democratic şi în afara oricărei alte semnificații speciale, simbolice, din pura plăcere de a vedea colorat. Nu pictural, ci pur şi simplu colorat, fiindcă nu sesizăm vreo intenție estetică, totul fiind de proveniență livrescă, exacerbarea unui ecou din lecturi, probabil tim-purii, probabil de pasteluri. Uneori ecoul îşi conține cu precizie sursa, al cărei model e pastelul manierist al lui Adrian Maniu.

Ceea ce determină în ultimă instanță, această poezie nu e decât absenţa oricărei determinări, altfel

zis, o omenească, suavă şi înălţătoare nevoie de poezie.

Poet cu sensibilitatea cumpănită, dar receptivă atât la mirajul, cât şi la agresivitatea realului, Ioan Ionescu îşi construiește poemele pe firul înfiorării elegiace, al nostalgiei reflexive.

Atât notația în direct, cât şi senzațiile aduse la suprafaţa poemu-lui de memoria afectivă, sunt filtrate printr-o instanță cerebrală, care le estompează liniile brutale, dar le şi intensifică indicele de vrajă. Intelec-tualizarea discursului e mai curând o problemă de climat receptiv decât una de program poetic şi prezenţa sa în câmpul reveriei nu reprezintă un factor de violentare a stării, ci mai degrabă unul de difuzie a ei, de intimizare şi de rafinare.

Coeficientul cerebral din sinteza nostalgică n-are un regim agresiv, iar dacă intervine în procesul decantării lirice, nu se interpune niciodată între poet şi lume. Relația aceasta din pro-funzimea acestei poezii, rămâne una armonică, neintermediată în mod ostentativ şi poetul păstrează întreg confortul contactului genuin cu elementele.

Fluxul sensibilității are o mișcare directă, dar naturală şi lumea este mediul ei de jubilație, o jubilatie în regim elegiac, fireşte, dar care se realizează pe un fond de pură transparenţă şi care atinge mirajul din

inima lucrurilor. Acestea sunt departe de a fi opace şi, între ele şi sensibili-tatea poetului este instituit un circuit direct, neagasat de prezenţa unor intermediari.

Voluptatea transparentizării dă acestei relaţii cu elementele o nuanţă de plenitudine a senzaţiei şi de con-tact intim şi candid cu substratul fragil al celor din jur. Această diafanitate a relaţiei cu lumea, face ca în poezia lui Ioan Ionescu elementele de agresiune din sfera realului să intre într-o curbă de deviaţie şi, atunci când climatul candid al sensibilităţii e ameninţat, fac-torul reflexiv are o mai mare iniţiativă în structurarea poeziilor, devenind un halou de protecţie al fragilităţii acestora.

Exultanta melancolizată tempe-rează factorii de vertij şi, sub pre-siunea agresivităţii exterioare, sen-sibilitatea trece la un regim retractil, schimbându-şi fluxul în reflux. Ea se repliază în sine din faţa vehemenţei, opunându-i un registru de fragilitate şi de inocenţă elegiacă. Această dialectică a sensibilităţii, trăind când din impli-carea în fior, când din retragerea în intimitate, cu liniile estompate de o constantă reflexivă, rămâne mişcarea ei esenţială în acest volum, în care însă Ioan Ionescu deschide mai larg poarta de acces a realului; nu până la a-i stiluma agresivitatea şi a-şi expune sensibilitatea într-un proces de ultra-giere, dar reciclând, cel puţin în parte, poetica de notaţia crudă, fără un indice ridicat de diafanizare.

La Ioan Ionescu, formula lirică atât de actuală a notaţiei exacte, de „jurnal de bord“, se întoarce către o idealizare prdn senzualitate şi rafinament, de natură impresionistă. Factorii decep-tivi intensifică notaţia, îi deschid aces-teia golfuri de ancorare în poezii, iar spiritul elegiac pluteşte acum pe dea-supra stivuirilor realului, impregnân-du-le şi transformând proliferarea lor în confesiune.

Dar presiunea deceptivă a realului şi agresiunea sa asupra poeticii con-stituie doar unul din polii între care se mişcă acum poezia lui Ioan Ionescu.

H.Ţ.

14 iconostas nr.174 februarie 2015diN ViaŢa paroHiei • 1 - 31 ianuarie 2015

donaţii ComemorăristoiadiN eCateriNa

S-a născut în data de 15 iunie 1922 în localitatea Giarmata Vii, județul Timiș. A decedat în data de 01 ianuarie 2015. Un ultim și pios omagiu din

partea familiei. O vom purta veșnic în sufletele noastre și nu o vom uita niciodată. Dumnezeu să o odih-nească în pace!

bodor iuliaNaS-a născut în data de 01 aprilie 1937 în loca-litatea Bălan, județul Sălaj. A decedat în data de 08 ianuarie 2015. Un ultim și pios omagiu din

partea copiilor și nepoților. Te vom plânge mereu, te vom purta veșnic în sufletele noastre și nu te vom uita niciodată! Fie-i tărâna ușoară!

măriuță aurelS-a născut în data de 01 septembrie 1955 în localitatea Fălticeni, județul Suceava. A decedat în data de 13 ianuarie 2015. Un ultim

și pios omagiu din partea soției, nepoților și rudelor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Hotărâri adoptate de Consiliul local ghiroda în luna ianuarie 2015

decese

geapaNa rareș

Fiul lui Geapana Dan și Crina

Data nașterii: 26 septembrie

2014Data botezului:

10 ianuarie 2015Nași: Milutin Adrian și Mihaela

La mulţi ani!

moldoVaN aNtoNia-

mariaFiica lui

Moldovan Nicolae şi DafinaData naşterii: 09 decembrie 2014Data botezului:

24 ianuarie 2015Naşi: Gherheş Sorin şi Marcela

La mulţi ani!

botezuri

Cu adâncă durere în suflete și cu lac-rimi în ochi, amintim că s-au împlinit 6 săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră

mamă, socră, bunică și străbunică stoiadiN eCateriNa. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată!Fie-i ţărâna ușoară!

În 24 februarie s-au împlinit 6 săptămâni de când a plecat fulgerător dintre noi măriuță

aurel cel mai drag soţ, unchi şi cumnat. Îţi vom păstra veşnic vie amintirea! Dumnezeu să-l odihnească-n pace! Soţia îndurerată, îm- preună cu familia.

În amurgul zilei de 8 ianuarie 2015 ne-a părăsit scumpa noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică bodor iuliaNa (iuliŞCa) în etate de 77 de ani. Îţi mulţumim mamă pentru tot

ce ne-ai învăţat şi pentru grija ce ai avut-o pentru noi! Rugăm pe Bunul Dumnezeu să-ţi aşeze sufletul în loc luminat şi liniştit. Să poţi să ne păzeşti de acolo de sus

cum ai făcut-o toată viaţa! Dormi în pace suflet bun! Dumnezeu s-o ierte! Te iubim mamă! Familia.

Boici Vasile 50 kg făinăMoldovan Antonia 50 leiMoldovan Dragoș 50 lei

" HOTĂRÂREA nr. 10 din 28.01 privind modificarea şi apro-barea structurii Organigramei şi a Statului de Funcţii pentru aparatul de specialitate al primarului comunei Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 11 din 28.01 privind constatarea apartenenţei la domeniul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în CF nr. 406749 Ghiroda, intravilan comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 12 din 28.01 privind alocarea unor sume de bani pentru tipărirea şi editarea Revistei ,,Lumina” a Comunei Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr.13 din 28.01 privind alocarea unor sume de bani pentru tipărirea şi editarea periodicului ,,Vatră Nouă“ a comunităţii locale Giarmata Vii.

" HOTARARAEA nr. 14 din 28.01 privind refuzul ofertei de donaţie a terenului pentru drum înscris în C.F. nr. 402596 Ghiroda (nr. C.F. vechi 586 Giarmata Vii).

" HOTĂRÂREA nr. 15 din 28.01 pentru modificarea şi com-pletarea H.C.L. nr. 119 din 29.10.2014 privind acordarea de burse sociale elevilor de la Şcoala Gimnazială Ghiroda şi Şcoala primară Giarmata Vii pentru anul şcolar 2014- 2015.

" HOTĂRÂREA nr. 16 din 28.01 privind revocarea Hotărârii Consiliului Local nr. 141/23.12.2014; a Hotărârii Consiliului Local nr. 142/23.12.2014, a Hotărârii Consiliului Local nr. 143/23.12.2014 si a Hotărârii Consiliului Local nr. 144/23.12.2014.

" HOTĂRÂREA nr. 17 din 28.01 privind constatarea apartenenţei la domeniul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în C.F. nr. 403756 Ghiroda, intravilan comuna Ghiroda.

" HOTĂRÂREA nr. 18 din 28.01 privind constatarea apartenenţei la domeniul privat al comunei Ghiroda a terenului pentru drum înscris în C.F. nr. 406442 Ghiroda, arabil intravilan extins, comuna Ghiroda.

(urmare din pagina 6)

Vatră nouă nr.174 februarie 2015 15iNFo șaH

Pagină realizată de ELEoNora și PartENIE MIHaI, antrenori la C.S. Mediator

de-a V-aŢi asCuNselea“N-am cuvinte destule ca să îndemn învăţătorii şi

profesorii să îndrume preocupările copiilor şi spre şah”.MIHAIL SADOVEANU

Pasionat propagator al jocului de şah, în rândurile co-piilor, profesorul francez Gerard Vichard a pus la punct un sistem original de popularizare a jocului de şah în şcoli.

Un studiu pe care l–a condus el a arătat că elevii care întâmpină greutăţi şcolare, le întâmpină mai uşor dacă joacă şah.

Vichard a povestit experienţa sa în cartea trezirea prin şah, care cuprinde şi o nouă şi frumoasă legendă a jocului:

„Au fost odată două castele apropiate, unul alb şi celălalt negru, şi fiecare din castele aveau câte două turnuri.

- Bonjour!, le spuneau turnurile negre celor albe. - Salut!, răspundeau acestea. În castelul alb locuia un rege îmbrăcat în alb. În castelul

negru trăia un rege îmbrăcat în negru. Amândoi regii se plic-tiseau de moarte. Cel negru a cunoscut odată în cursul unei plimbări o făptură de care s-a îndrăgostit şi pe care a adus-o la palatul său, Regina neagră ...

La fel a procedat şi suveranul alb. Perechile au trăit fericite un timp, însă, după un timp au început iarăşi să se plicisească.

Până ce regele negru a întâlnit pe o colină un fabulos cal negru, care vorbea. L-a adus şi pe acesta la castel şi l-a aşezat lângă un turn. Regina a vrut şi ea un cal, iar rugămintea ei a fost îndeplinită.

Suveranii albi au procedat la fel. După un timp, însă, plic-tiseala a revenit, din nou...

Regele negru a avut ideea să aducă în castel un personaj straniu din împrejurimi, pe care locuitorii îl numeau „nebunul”. Era tare amuzant!

Dar... aţi ghicit! – a trebuit să aducă un nebun şi pentru regină. Şi suveranii albi au urmat exemplul vecinilor lor.

Într-o zi, regele negru a spus că nu mai vrea să se îmbrace singur şi că îi trebuie un slujitor. Şi-a găsit unul şi i-a dat numele de „pion”. Dar a fost nevoie să aducă astfel de slujitori, şi pentru regină, cai, nebuni şi turnuri.

- Dacă nu primim şi noi, se auzise ameninţarea, atunci dărâmăm castelul!.

Şi astfel, au apărut în preajmă, opt slujitori modeşti îmbrăcaţi în negru, numiţi „pioni”.

Iar regele şi regina din castelul alb nu s-au lăsat mai prejos.Mare noroc cu pionii!! De când au venit ei, nu a mai fost

plictiseală în cele două palate. Mai ales după ce unul din ei a propus jocul „de-a v-aţi

ascunselea”: toţi locuitorii din castelul alb vor dori să-l vadă pe regele îmbrăcat în negru, în timp ce toţi locuitorii din castelul negru vor încerca să-l vadă pe regele alb. În momentul în care va fi „văzut” , oricare din cei doi regi va fi „în şah”.

- Regele care va fi văzut va pierde jocul?, a întrebat cineva. - Încă nu, a răspuns pionul. El va putea aresta sau va putea

ordona arestarea celui ce l-a „văzut” , să nu-l mai „vadă”; sau în sfârşit, va putea pleca într-un loc apropiat, de unde nu mai poate fi „zărit”.

- Şi dacă nu va putea în nici un fel să facă să nu fie „văzut”, ce se va întâmpla?

- Atunci va pierde şi va fi „mat”. Locuitorii celor două castele au început să joace acest joc

„de-a v-aţi ascunselea”, care le-a plăcut mult şi, în cele din urmă, a primit numele de şah ”.

Sursa: internet „cartegheorghevăsii.pdf.” (Ghid șahist pentru preșcolari și elevi din clasele I - IV)

Vatră nouă nr.174 februarie 201516

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

issN 1584-4323

tehnoredactare şi tipar s.C. partoş s.r.l. , timişoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din giarmata Viiadresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975e-mail: suciuvasile1966@yahoo.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

mod de preparare:Nucile se pun la copt în cuptor şi se urmăresc să nu

se ardă, doar să se rumenească bine. Între timp, se căleşte ceapa şi usturoiul laolaltă cu

ciupercile şi le asezonăm cu sare, piper şi puţin cimbru. Se adaugă puţină apă şi se lasă să fiarbă până se înmoaie bine legumele. Se pun deoparte şi se lasă să se răcească.

Nucile se pun în blender şi se mărunţesc. Adăugăm în blender, peste pudra de nuci, ciupercile călite cu legu-mele, pâinea înmuiată, sare (dacă e nevoie), suc de lămâie (dacă vă place mai acrişor) şi vegeta sau alte condimente după gust.

Dacă e nevoie se poate adăuga şi una-două linguri din zeama de la ciuperci, dar doar dacă e nevoie.

Aranjaţi frumos pate-ul într-o farfurie sau caserolă şi lăsaţi-l puţin la frigider înainte de a-l consuma.

sursa: www.delly.garbo.ro

pateu de ciuperci (de post) Chec cu morcovi şi mere

mod de preparare:Punem cu o seară înainte stafidele la înmuiat în sucul

de portocală. Cernem făina şi o amestecăm cu praful de copt şi

bicarbonatul stins în puţin oţet. Batem bine zahărul cu uleiul şi adăugăm făina,

scorţişoara, stafidele, morocul ras mărunt, mărul ras, coniacul şi coaja de portocală. Amestecăm totul energic, cu ajutorul unei linguri de lemn.

Ungem tava şi asternem o hârtie de copt. Turnăm aluatul în tava şi îl punem la cuptor la foc mediu aprox. 50 minute sau până când trece testul scobitorii.

Îl lăsăm 15 minute să se răcorească, apoi se scoate din tavă şi se feliază.

sursa: www.crestinortodox.ro

ingrediente:- 250 gr zahăr- 250 gr ulei- 1 ceaşcă morcov ras- 1 ceaşcă măr ras- 1/2 ceaşcă stafide- 1/2 ceaşcă suc de portocală

- 3 ceşti făină- 1 linguriţă bicarbonat- 1 lingurţă praf de copt- 1 linguriţă scorţişoară- 1/3 ceaşcă coniac- 1 lingurţă coajă de portocală rasă

ingrediente:- o cană de nuci coapte în cuptor şi măcinate- 500 gr ciuperci fierte în apă cu sare şi scurse- 2 cepe

- 2 căţei de usturoi- o felie de pâine înmuiată- o jumătate de linguriţă de cimbru- sare, piper şi suc de lămâie - după gust

anunţ importantParohia Ortodoxă Giarmata Vii anunţă că, prin intermediul epitropiei, se comercializează

calendare creştin ortodoxe de perete pentru anul 2015 (preţ – 5 lei) şi materiale de colportaj: cărbuni, tămâie, vin liturgic, cărţi de rugăciuni, CD-uri, acatistiere, etc.

totodată, vă rugăm să achitaţi la început de an contribuţia de cult a Bisericii pentru 2015, respectiv pentru anii precedenţi, cei care nu au plătit-o la timp.

Rugăm familiile mutate anii trecuţi în localitatea Giarmata Vii să se înscrie la Biserică şi să achite contribuţia de cult aferentă numărului de persoane din cadrul familiei.

Contribuţia de cult este de 35 lei de persoană pe an.Preot paroh Vasile D. Suciu