MARIAN NAZAT

Suflet in exil

I

tfreditura rao

CupnrNs

Cuvintinainte. .......9Sufletinexil... ......11Iarnanecrofagilor... ........13Eu,sumerianul...... .........15Ieqireadinrost. ......18O,,lumeeronati" ,...20f,arlgregiti .........22Frisoane .....24,,Lan1ultrofic ........27Iocuridenenoroc. ..........28Nagtereadinmoarte. ........31Oinmormintare.... ........33Meteoritul ..........35Acedegheap .......32,,Compromisulechitabil". ...........39Cubifulpringard.. ........4tFleacuri? ....44,Colindul"poliligtilor .......46ADNpicItos ........48Blandianisime..... .........51Ironiicordiale .......54,,Definitivgipentrutotdeauna" ......57Meditafii ....59,,Suntdep6git[...".. .........61ImagineaRomAniei .........63Chavez,ultimulsocialistutopic. ...,.66Sictir! . ........ ......69Falsete ......72

362 MARIANNAZAT

Lacheilacheu """'75Acasilamine. """77Zboruldinvis """'79Agchiidemelancolie..... '.."""'81PildaPilat. .........'84Maitaredecitdracu'!. . " ' " '86AltiscrisoarecitreRaluFilip' " " " '89Dugicusorcova... .. ' " " " '90,,Observaliuni veninoase" " "93Stropidepelin.. "'"95Epidermalustiliei. .. " " ' " '98VielenDank,Deutschland! . ' " ' " " 101

Secvenleberlineze " " " " ' 103

Principiuldominoului " " " 108

Sdmburi de miracol " " " ' ' 111

Invazia cdpuselor. "'113Cartelulticllogilor. ....." '116Politicieni de crAqml . . . ' ' ' ' 119

PrinBalcania ."""L21Strigitedindegert. ...... " '125Am crezut in.... . " '128Eugen Simion la senectute ' ' ' 131

Braziliamea! .. .....133Pe stadion, la Turnu Mlgurele " " " 139

Ce mai parodie de !ari! ' ' ' ' '142

fustiliecuvibra{ie. .. " " "'145TivisocgiTivismoc. . " " " ' 148

Valeapuilororbi... " " " " 150

VisulUzurpatorului. " " " '152

,,chiloleii"luicrin .........155focuripolitice?.... .."""L57Mergeminainte.... ..... !.. " " ' " '159

,[iulapei' """"'161Democralia serviciilor secrete " " "162ToamnlinElvefia. " " " " ' 165

Lecliidevia{i.. ""170Pactulcudiavolii " '172MariusTuci,Poetul " " " "174

SUFLETINEXIL 363

AugustinBuzura. ...176lntdmpliridegeaba. ........L78Monahieqiiubire ...181Oamenigianimale .........183PremonifiileluiHenryMiller... ....185,Gaudeamus",casteluldecirfi ......I89Grevasexuale..... ........190Premier pe coji de nuci . . . . .192MardeiaguldinDeal. .......195Fulguiri ....t97NelsonMandela ....199

Agezareain iubire. .........204Povestecubunici ...207

Fratidebasm .......211Nulalanula. .......214Cubiciul! ...215Conspirafiiinternalionale..... .....2L7Jhra de sub scut . . . .Z2ODin jurnalullui LevTolstoi...... ...222Deszdpeziripolitice ........226Maiscuti[i-me!..... .._....228Scenarii ....23LEuro-maidanul .... ........233Dragulmeumagistrat.... .........236Mamelucii .........238Parfum de femeie . . .Z4LDedemult .........243Olumeindelir .....246Invenfianoastrigoviielnici... ......249Slrbltoaresaupriveghi? ....252PefitorliclaCotroceni. .....254Adeviratainviat! ...256AlexandruBucur,spiritulrenascentist ......25SSconcsulgi democrafiafurtului .....260NeaMihai .........262Mlrulvierminos ... .......265

364 MARTAN NAZAT

Olumemaibuni? ..,......267Finala! .....270Curajgibestialitatel -.......274Asasiniideflri ....'276Ginduridebunicdemodat' ........278Strigltdedisperare.. ..... ' '280Bisici, Bisescu qiblseii. " "282Lumearide!.. ......285Brazilia 20L4.. .....287Cumetriinagpa! . ...;... "'289FreddyGdrbaci,romancierul ... " "292DinParacletcitire! .. .-.....295Rominiainwemeafuziunii ........299Schimbarealiniilor ....'....-....'302Dincolodeaparenle .1..... ....."'304PetrePandrea,inmemotiam ..,, " '307Despreviermiibugetivori . ' '309Dinspatelefrontului .. '. " '311Altfelderegulipentrujusti[iapenale..... .... -...'3L4Zigzag. .""316pre-electorale..... ........318PeruineleRomdniei. . -... '.321cirteli " " '323DinlurnaleleluilohnFowles .. '....326Unpronostic '..."'329Temeri ""'331Nedumeririelectorale ......333,,Ma$iniriiletrlndave"' .... '335

]aramereu furati. .... '... '337Rominia,,fenomenall". '.... . '....339Dacii vlzu{i de Hadrian. . . . .342

lnaintedeschimbare .......344

$i rdd 9i plang... ' ' ' '348BocetdeCrlciun ...350Epistolidinexil ."'351Uninterviu ...-....353Cuvint-inapoi...... ...... '360

SUFLET IN nxIT

Noapte de noapte mi intorc la Islaz qi-mi cutreier copillria. Imivlsez bunicii, aga cum erau la bitrinele. De fapt, nici nu-i refin alt-( umva decAt impovira[i de ani. Tinerefea lor mi-a scipat, aveam

prca multe de descoperit in uimirile [dncului de odinioarl. Copilul

tlln mine ciuta joaca dincolo de ei, mereu in afara bititurii. Pe cim-pil la care tinjesc bolnivicios, degi o port in mine dintotdeauna.

Intllnirile astea cu ma-marea qi tata-mare, in taina nop(ii, se petrec

pe ticute. Arar ne incumetim si vorbim. T[cem cu tofii gi nu ne

nrir[m deloc ci ne vedem. Habar n-au c[ sunt morfi! Se poarti de

pnrcl ar fi vii! Trebiluiesc prin casl ori prin obor, ca atunci. Ba rinesc

le animale, ba deretici prin odiile mirosind a busuioc, ba riscolesc

cu palmele cripate rizoarele, ba stau in jurul mesei gi mindnci.Alteori ii insofesc la cAmp, in carul ce se leagini printre gloduri. E

enld, gi aerul, migcat de adierile prelinse dinspre Dunire, ridici la cer

miresmele pirndntului. Boii calci alene, nu se sinchisesc de sudalma

mpri abitrdnului rezemat de loitri. Ajungemlavie, dejugim anima-

lcle gi o iau la goan[ pe intinsoarea nemirginiti. Alerg, gi dintr-odatiplutesc peste farini, cu mdinile desfbcute. Chiui cit mi fine gura,

ecoul imi rispunde ascufit, gi valea se cutremuri. Speriate, pisirilevrlzduhului se pitesc dupi norii alburii qi mI iscodesc chiordE. O

burzi sanchie igi duce aripile la ochi, nedumiriti de ciudipnia ivitioproape de Soare. Cobor pe la asfintit qi o cotesc inspre casi, mingA-

lnd lirAna impriqtiati de copitele bldndelor dobitoace.

t2 MARTANNAZAT IDeunizi, in vis, mi s-au aritat citeva bibufe riposate. Mergeau I

pe linie cu impdrfit. Cirau coqnife inc[rcate cu colaci qi sticle cu Ivin roqu, cu jumiri de porc Ei felii de cozonac. Veneau 9i la ma-marea. I,,Si fie lu'bdtu' Ion', ori ,,mumii Cutare", le auzeam rostind vorbele Ide pomenire evlavioasi. Se inchinau cu sfinlenie 9i schimbau intrelele dania morfilor dragi. Erau imbricate in straie negre ca tlciu- |nele, din cap pini-n picioare. Pireau niscute din intuneric qi de Iaceea le iscodeam cu o tulburare greu de stipinit. I

lntr-o noapte, tata-mare lqi chema in beci feciorii, din care unul Is-a dus. Ii ademenea la butoiul cu rachiu de dudi, si guste din licoa- |rea clipocind in cinzeaci. I-am privit indelung, incremenit de fricn. IM-am ciznitsi strig la nenicu Darie, s6-l opresc, ci e semn rnu pre- |vestitor daci ascultl porunca pirintelui. Darie este singurul frate al Imamei care triieqte gi nu-l doream stins. Strigitul mi-a infepenit in Igit, n-a fost chip si se slobozeasci dinl[untru-mi. I

Odati l-am gisit pe prispi pe nenea Mitici, celilalt unchi. $edea Iposomorit gi nu zicea nimic. Deodati mi s-a plins ci s-a siturat de Ipribegie gi ci se vrea inapoi, in casa din care fusese izgonit de-a

I

pururi. ,,Dar eqti mort, nu mai e cale de intoarcere, aici s-a mutat I

altcineva!", i-am goptit cu sfiali. Degeaba. L-am implorat si mi Iasculte, i-am dat de gtire ce s-a mai lntimplat ln lipsa lui, dar n-am I

putut s6-l induplec. I

Ieri, pe uhp, infloriseri moqmonii 9i zarzlrii. Sosise primivara, I

cu toate c[ era inci iarni in lumea reali. Se biteau in mine doui I

anotimpuri, trecutul gi prezentul. in cel vechi se incllzise, po.,.ut' I

mugurii gi bobocii, bdziiau bondarii prin gridinile lui Tomal

Dorcea gi Pandele Cone. Pe sirma de telegraf, sticlefi 9i rdndunici I

cintau qi se ciuguleau drigistos. Doamne, pufin a lipsit si nu I

rimin in primivara aia visati! in timpul nou este iarni, trosnescrl

pietrele de ger qi mi-a inghefat sufletul. L-a toiegit exilul in care-i ]

condamnat si triiasci dupi izgonirea din Islazul mitic. D-aia,'

noapte de noapte, hoinarul nostalgic mi pdndeqte si adorm qi apoi I

SUFLET IN EXII 13

o tule$te intr-acolo, si-gi ostoiasci dorul. Vasizici, nu trebuie si teirlli la mii de kilometri de locul inifiatic ca si-[i simfi sufletul in exil.

l)cpirtarea doar amplifici aleanul. Cu timpul insi devine rani,tlurere de care nu te mai vindeci decdt prin moarte. Fiindci abia

rnoartea te lecuiegte definitiv de boala exilului. $i nu numai...

4 ianuarie 201i

IARNA NECROFAGILOR

I)ini si ajungi cenuqi, memoria lui Sergiu Nicolaescu a fostlile utl praf qi pulbere de,,toleranta" noastri societate. Mai intii au

tnhilrit hienele din presi, innebunite si-gi infigi collii lacomi inlrulca de qtire iviti pe neaqteptate. Nici nu le venea si creadi pleaqca

pit atl la {anc, in toropeala stearpi a Sirbitorilor de iarni. Brusc,

lirrrrilia indoliati le-a retezat avintul necrofag, cu un anunf sec:

.,Nrr se filmeaz| gi nu se inhumeazi, discrefie!" Decenfl, intr-o farilrilrncsiti si se holbeze la ea insiqi prin gaura cheii gi si-qi atirnetrutli glii pe prispi? Haida-de, mofturi inacceptabile... Devoratoriirle stirvuri au turbat, au niscocit fii nelegitimi gi cereri de oprirel prucesiunii, abjecfii care mai de care! Parci vedeam filmulltllmlropica qi scena cu diversiunea snopirii in bitaie a amirituluirr'dprrt gi el la o fripturl in restaurant, devenit brusc erou televistic.

,,(lrrirasatele" gazetiriei neaoge gi-au lansat mortierele pline cu

f'et rrle, trigind din toate pozifiile scabroase. Ba civaloarearegizoru-Iul este umflati aiurea, ba c[ decedatul s-a gudurat pe lAngi puterea

cotrrunistl qi aga s-ar explica droaia de producfii cinematografice,

ha t rl vlduva n-a prea plins, ba ci... Ce mai, ,,curajogii", falniciitnArrtritori de pixuri sau de clevetiri stercorale, qtiau ci mortul nu6lrr in stare si rispundi micimii lor de caracter gi sI-i provoace la

t4 MARTANNAZAT I

duel! Vi dati seama cit ribdase silbatica haiti, citi frustru,. " ud,- |

nat? Exemple superbe de laqitate, nu altceva! S-au descoperit prin Ihaznale vecini slobozi la mirturisiri zoioase, cu unghiile negre de Imurdirie gi sufletul aqijderea, momili la vorbi cu te miri ce, sures- |citafi de qansa nevisati de a evada din cotidianul mahmur. I

Afifatn de necrofagii nipustifi asuPra cogciugului acoperit, a Iintrat in sceni brava Biserici Ortodoxi. fifnoasl 9i neinduplecati, Inu s-a lisat pani nu gi-a reconfirmat rimiLnerea in canonul stramt Ial rinduielilor strimogegti. ,,Firi prelafi la crematoriu, disidentul Ide la dogma religioasi nu pupi slujbi la catafalc!", a bitut toaca

Idinspre Patriarhie. Tagma popeasci s-a aritat ofuscati qi ziu ci am Iinfeles-o. Pii dac6 toti qi-ar pdrjoli trupul gi ar refuza si se intoarcl

Iin pimint, sutaniStiil iqtia ar cripa de foame. Ioc parale 9i colaci,

Iioc palate gi limuzine! D-aia s-au olirit ei, de teami si nu-qi piardn

Iafacerile infloritd Pe groaPd, ci nu e greu de priceput! Bntaia pe

N

mugteriii creqtini (adesea gi cretini) e ftri scrupule, turmele de cre- {

dinciogi trebuie pistrate cu orice pre6 altfel pistorul flimdnzeqte. IIn cele din urmi, bomboana pe colivi a Pus-o gloata spurcati I

la pliceri morbide. Cum si nu se revolte, de vreme ce i se luase I

de la guri blidul cu arpacag? Se gitise pentru marele spectacq| 9i {dintr-odati e trimisi acasi. ,,Si intervini statul, si faci ceva!", a

I

urlat o ripinoasi. ,,Asta e inmormintare? E superurdt!", a fost de I

pirere un rufos cu dinlii riri[i. ,,Merita o ingropiciune frumoasi", I

a conchis o ochelaristi gantalie. Iar comisarii dn mililia religioasd Is-au agternut pe huiduit, cu venele si le plesneasci de urn indig- |nati, nu alta! ,,Rugine! Rugine!" qi ,,Profitoareo!" s-a auzit din piep- |tul ipochimenilor incregtinafi lntru apirarea Sfintelor Taine. Cand

Ie nevoie si fie ceti{eni, ii gisegti in birt ori in fa[a ecranelor otevi-

|zate. Oriincolonati pe la sediile de campanie electorali, cu mana

I,""1^ r"tl^ t"-*^r*i se inchinl cu evlavie toati gleahta clericala. O vocaH Iinlocuiti gi ar iegi satanilti, puqchea pe limb6! Deqi li s-ar potrivi 9i ,,alintul" Isutanele negre... (n.a.) I

I

,l

SUFLET IN EXIL 15

lrrtinsi la o pufoaici sau la un kil de pici. Privind calicimea redeg-

leptati in simfu-i cMc de paltonul alb al sofiei rlposatului, am con-

ltientizat inci o dati ci de barbarizarea norodului nu este delocrlrlini Biserica Ortodoxl. Acolo e musai si ciutim pricina inapo-icrii nafiei de la gurile Dunirii, ridlcinile aplecirii sale spre bArfi qi

lli7.me. In loc si predea lecfii de intransigenfn gi flflrnicie, mai.legrabi qiar invifa enoriagii si se spele qi si-gi miture oboarele, sille cetifeni cu frici de cele lumegti, nu doar pomanagii de mahala.\rrrr brute cavernoase.

Cumpliti pildi, in fara aceasta este greu nu numai si triiegti, ci

1l sri mori! Dumnezeu si ne ierte addnca striciciune!

7 ianuarie 2013

EU, SUMERIANUL...

l)eunlzi, pini la desemnarea actualului premier, a umblat zvo-

lurl ci cineva din PSD a negociat in secret cu duEmanul de lat hlroceni. Nu s-a dat vreun nume, dar tofi au aritat cu degetullnrpre Geoanl. Care, hodoronc-tronc, a dezminfit rumoarea,negAnd ci gi-ar dori fotoliul suprem din Palatul Victoria. OricumIttril, senatorul de Dibuleni a pierdut mai apoi orice func{ie in par-

hrtrcnt, semn ci fumul n-a iegit degeaba. Iar de focul ila mocnit s-a

pArlit oleaci gi primarul Vanghelie, mesagerul dintotdeauna al

"prostlnacului". Dar gi adversarul declarat al ,,pisicu$lui". SI fi fost

"Mrtrcart'' negociatorul intilnirii de taini? Posibil, ci altfel nu pri-

fep scoaterea dintr-odatl, pe paginile ziarelor opozifiei, a contreixlllrrlui ferentarian cu comisarii de integritate. Cici Vanghelie are

pnrhleme cu ANI din cauza... Oanei, s-au intrecut destui, indeosebi

dln labira ,,strapontinarilor", si toace subiectul. $i si-i intirdte pe

I7O MARIANNAZAT

LECTII DE VIATA

Cindva, undeva prin America, o mami, inghesuiti de siricie 9i

de culoarea pielii, gi-a cicilit de mic copilul si invefe, si citeascl. ,,Nu

gtii cind ce gtii te poate ajuta!" i-azis ea premonitoriu pugtiului' cam

ind[ritnic gi miop. copilul a ascultat-o 9i a crescut devorind cirfi.

Azi, este un neurochirurg renumit gi recunoscut dincolo de ocean.

Numele lui este vehiculat in mediile politice caviitor succesor al exo-

ticului Obama. Ben Carson se numegte personajul Ia modi al noii

povegti americane de succes. O poveste mereu reinventati' tocmai

pentru ca visul american si nu se ofileascl niciodati' Propaganda

,,Unchiului Sarn" lucreazl cu spor, neintrerupt 9i fbrl rateuri majore'

Darpildarimine,fiindcidoarinstrucfiailpoateimpingeinfallpe individul oropsit de soarti. intr-o societate care mai are cit de cAt

respect pentru valori gi care mai crede in meritocrafie' desigur'

Altfel, e mai importantl pila, nicidecum competenfa profesionall'

insi cdli dintre noi mai sunt in stare si refuzeodraslei lor accesul la

deliciile calculatorului Ei televizorului in exces? Cine mai reuqeqte

azi s[-gi convingi progenitura si citeasci, impuindu-i capul cu

basme despre recunoa$terea muncii? Societatea in care trILim este

stricati iremediabil, nimic 9i nimeni nu o mai salveazi' Pe malurile

Ddmbovilei, povafa auzttipe Potomac este ugor schimbati' dupi

tradilia locului: ,,Nu gtii cind lla pe care-lgtii te poate ajuta""'

Altundeva, in Suedia, .r, utt.lpit, ,,creativ qi ambilios, interesat

de teatru

"

tot dintr-o familie sirmani, 9i-a dorit si ,,fie luat in serios

gi tratat precum o persoani inteligenti". La maturitate, Sture

Bergwall - aga il cheaml pe excentricul scandinav - a descoperit

calea spre celebritate. ,,Cind i-am spus medicului ci am ucis pe

cineva, deja ii captasem atenfia", s-a confesat incintat falsul crimi-

nal. $i recunoa$terile s-au adunat, vreo treizeci de crime' Ca qi anii

SUFLET IN EXIL I7I

de izolare penitenciari. Perseverent gi iste(, criminalul stringeadinziare, din comunicatele polifei gi le preftcea in adeviruri

iare. Pin[ intr-o zi cind gi-a dat seama ci inteligenla la care

atata il infundi definitiv. S-a trezit la realitate, dupi 20 de

de pugcirie, qi s-a declarat nevinovat. )ustifia a luat act, i-a revi-toate dosarele gi, in final, l-a achitat. ,,Pentru mine, incepe o

eri. Este o zi a marilor bucurii gi chibzuinfe", a rostit la ieqirea

carceri proaspitul vindecat de... inteligenfi.Noua eri ar trebui si inceapi pentru |ustifie, ea este obligati sI

mai mult. Fiindci nu-i permis si condamni numai inunei simple mirturisiri. Lecfia este duri gi ingrozitoare,

reazd din nou vulnerabilitatea sistemului judiciar de acolode aiurea. Micar de-ar invifa ceva din pi{ania magistrafilor sue-

gi omologii lor de pretutindeni...

, ,,De cdteva siptlmani mi detest teribil pentru lipsa mea de curajrelafia cu propria via{i. Altidati flceam atitea lucruri, imi sfidam

, acum abia mai indriznesc si ies din cas6. Mi s-a impufinattriiesc mai mult temindu-mi de una, de alta...", mi se

un om special. Septuagenar mijlociu gi scriitor pe deasupra.

zguduitoare destiinuire !

lnchid telefonul gi rumeg sinceritatea devastatoare a vdrstniculuiprieten. in definitiv, autodetestarea ne sileqte la luciditate qi la

contact permanent cu ceea ce este realitatea. ExersAnd-o intruna,ci nu suntem nici mai buni, nici mai rii decit ne inchi-

, ci suntem misura fiecirui gest pe care il sivdrqim la undat. Dar nu oricine se incumeti la o astfel de cintirire,oamenii au prostul obicei de a se autoadula. De a se autoa-

cu fel de fel de insuqiri qi mirunfiguri. Fuga de adevir este anti-muritorilor la neeternitatea la care i-a condamnat Creatorul.

detest, deci exist, vasilzicd,sunt muritor...

172 MARIANNAZAT

$i mai presupune autodetestarea o condilie greu de realizat -libertatea interioari. Or, vorba lui Henry Miller: ,,Se fii hber (...)

este si congtientizezi cIL toate cuceririle sunt zadarnice, chiar gi

cucerirea propriului eu, care este ultimul act de egoism". De aici, dinaceasti ultimi cucerire, porneqte autoadularea de care pomeneam.

Orbim adesea gi nu mai glsim lumina, a cirei absenfi nici n-oresimfim in bdjbiiala noastri caraghioasi. Iar in intuneric lucidita-tea pilegte, insi infloregte amorul de sine, narcisismul.

$i ce minunifie ne transmite prozatorul american -,,miiestriadesivirqiti a oricirei forme de expresie ar trebui si conduci ine-

vitabil la expresia finali - miiestria deplini in viaf6"! Chiar, cdli

dintre noi sunt maegtri in viaf6? Fiindci am cunoscut de-a lungulvremii destui oameni desiv6rgifi in profesiile 1or, dar cu viefi con-

torsionate, urdte, dispre(uite. Harul dlruit de ursitoare nu le fu-

sese suficient si le infrumuseteze existenfa, si le-o desivirgeasci

in m5'iestrie"' 4 0ctombrie 2013

PACTUL CU DIAVOLII

,,Porita minte cum respir6!", ne-a avertizat Nenumitul de la

Cotroceni. $i a ris gros, dupi cum ii e gi obrazul. Iar,,mincinogii firtr

memorie riscl si cadi in propriile lor minciuni", s-a lungit insul a

cirui singuri preocupare constitufionalI este si-i jigneasci pe cei-

la\i. $i ce memorie scurti are cuvdntltorul, ne-a dovedit-o de mil

de ori, cu cinism qi neruginare. O mahalagioaici perfidl cu stenra

republicii in spate, asta avem in Dealul umilinfei de neam. Ala, ctr

doar v-am zis ci nu pot si-i pronun! numele, ,,minte de inghealil

apele", a ribufnit Ponta. Prea se simfea tivilit, prea fusese insultat ql

scuipat in public. in definitiv, cu un huligan manierele alese nu-[l

SUFLET IN EXIL 173

'folosesc la nimic. Dimpotrivi. Ce soarti ne-a mai rezervatdemo-asta perversl, si fim conduqi de doi mincinogi... La ce ne-o

i capitalismul ocirilor?Ca Ei cum nu ne era indestul, mai alaltiieri premierul l-a dat

vileag pe Sandokan ci ar: fi bigat in buzunar niscaiva pepite de

Rogia Montani. ,,Ba nu, si ne spuni Ponta cili bani a luat de laieni!*, a slrit ca ars spinzuratul cu funia atdrndndu-i de gdt.

ne ajungea ci primii oameni in statul caricatural romin suntmai sunt gi corupfi! Comedianfii cartierului dimbovi-

sunt desivdrgifi. Se injuri peste gardul figei postului gi al buneii, in vizul unei nafii seduse ancestral de spectacolul vul-

-agresiv. in definitiv, d-aia l-am votat de doui ori pe individul cui maidaneze, si ne batjocoreascl permanent. Se-i supor-

toanele gi dejecfiile, ci aga l-au obignuit cartienii gi porele servi-ui abject. Dumnezeule, chiar si nu mai fim in stale si ieqim

haznauain care ne-a impins un om firi scrupule? Mirosim lao-a scdrni, miasml grea, de lagitate gi capitulare. Iarvidanjorii au

o, s-au ascuns, ca nu cumva si-l infrunte pe slobozitorul sca-

Mi ruqinez pe zi ce trece de condilia mea de romdn, silit siporfia zilnici de rahat. Guvernul qi legislativul au inciput pe

unor ,,bebeluqi" gi parci hoagca bitrini are dreptate aici.

, ce-au ciutat si ia puterea daci nu gtiu s-o supuni? RomAniiimpus zdrobitor nu ca si se plingi asemenea unor mucoqi ci

atul le strici juciriile, le furl creioanele sau le tragescatoalci. Mesajul lor este lamentabil, suni cam aga: ,,Noi

si facem atdtea, insi ne impiedici nenea cel riu..." Si nu fipriceput pdni acum ci ,,scopul poate justifica mijloacele, at6Lta

cit existl ceva care justifici scopu['? ii sfltuiesc si-l citeascipe Trofki qi sd-qi justifice scopul. Dar repede, fiindci altfel

lua calea gherlelor jilave,in uralele rALmelor niscute sI pupe-a pururi dosul Comandantului Suprem. Culmea tupeului, per-

sonajul imparte lumea politicienilor bigtinaqi in frecventabili gi