Specificul culturii maruluiImportanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative, terapeutice si profilactice a fructelor, insusirilor lor tehnologice specifice, particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari. Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omului. Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura, care poate fi consumat fara alte adaosuri, fie in stare proaspata, fie consumate ca sucuri, compot, dulceata, cidru, marmelada etc. Datorita insusirilor tehnologice, merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara (A.Gherghi). Astfel, din punct de vedere chimic, merele contin in medie: 84,5% apa, 14,1% zaharuri, 0,2% substante pectice, 0,6% substante grase, 90 UI vitamina A, 0,02 mg% vitamina B2, 0,1mg% vitamina B1, 7mg% vitamina C, 7 mg% calciu, 10 mg% potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu, mangan, sulf, cobalt si altele. Valoarea terapeutica a merelor consta in actiunea lor asupra aparatului digestiv, absorbante ale toxinelor si microorganismelor la nivelul intestinului, tratament in afectiunile renale, diataze urice, artritism, reumatism, etc. Merele influenteaza pozitiv in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului, au efect benefic in prevenirea bolilor cardiovasculare, afectiunile respiratorii, combaterea obezitatii si au actiune anticancerigena (A. Gherghi). Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice. Existenta unui numar mare de soiuri, cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna, asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului, circa 10 luni din 12 ale unui an. Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare, fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari. 2.1. Consideratii generale Marul este specia cu posibilitati mari de aclimatizare la conditiile de mediu diferite si se cultiva pe toate continentele globului, desigur, cu exceptia zonelor foarte reci. Limita nordica a arealului de raspandire a speciei in Europa este Norvegia, iar in America de Nord - Canada. Limita sudica a arealului trece prin America de Sud (Chile, Argentina), Africa (Republica Africa de Sud), Oceania prin Australia, Noua Zeelanda si se extinde aproximativ pana la paralela 40. Ca altitudine, marul se poate cultiva de la altitudinea 0o, - nivelul marii si pana la 2000-3000 m in tari din zona tropicala cum ar fi Zimbabwe, Guatemala, Bolivia, Ecuador etc. 2.1.1. Cultura marului in lume Tarile cele mai mari producatoare de mere din lume sunt: Asia (29 milioane tone), Europa (17 miloane tone), America de Nord (5 milioane tone), America de Sud (3 milioane tone), Africa (2 milioane tone), Oceania (1 milion tone) vezi tabelul 2.1.

Cele mai mari tari, producatoare de mere sunt: China, cu peste 9 milioane tone, S.U.A., cu 4,7 milioane tone, Franta, cu 2,3 milioane tone, Italia cu 2,1 milioane tone si Turcia cu 2 milioane tone. In lume, Romania ocupa locul 13-14 cu 0,4 milioane tone, iar in Europa, tara noastra ocupa locul al VI-lea.

Conform datelor F.A.O. marul se cultiva in 84 de tari pe o suprafata de peste 4.500.000 ha. Productia mondiala de mere a fost in ultimele doua decenii aproximativ 55.095.000 tone, ceea ce reprezinta circa 13,2% din totalul fructelor, marul ocupand locul III in lume dupa portocale si banane, impreuna cu acestea, asigurand 41,2% din productia mondiala de fructe. Desi in ultimii ani, Europa a trecut pe locul II la productia de mere, locul I fiind ocupat de Asia, totusi ii revine un rol foarte important, deoarece aici se produce peste 30,1% din recolta mondiala. Spre deosebire de Asia care in ultimii ani a inregistrat progrese mari in ceea ce priveste productia de mere, Europa a ramas la nivelul anilor 1976 - 1977. Un prim grup de tari si anume: Italia, Austria, Cehia, Slovacia si Suedia se incadreaza in tendinta generala de mentinere a productiei la nivelul ultimilor trei decenii. Un al doilea grup de tari europene il formeaza acelea in care productia de mere inregistreaza tendinta limpede de reducere a recoltelor. Din acest grup fac parte majoritatea tarilor membre ale Comunitatii Economice Europene, printre care si primele mari producatoare ale acestei specii: Germania, Franta, Olanda, Danemarca si Finlanda. In aceste tari, intrucat productia a depasit cererea, au fost luate masuri de subventionare a cultivatorilor, care au acceptat sa defriseze o parte din livezi. Subventiile au fost acordate de organizatiile profesionale si uneori chiar de stat. Motivele sunt: - mentinerea preturilor la acelasi nivel; - imbunatatirea calitatii fructelor.

Actiunile de reducere a suprafetelor au fost orientate spre defrisarea plantatiior de pomi cu trunchi inalt si cu soiuri traditionale care aduc pe piata fructe de calitate scazuta, destinate industriei alimentare precum si spre livezile intensive imbatranite, care nu mai asigura fructe de calitate superioara, chiar daca soiurile provin din sortimentul modern. Desi in literatura de specialitate sunt citate peste 10.000 de soiuri de mar (majoritatea pastrate in colectii pomologice), numai cateva sunt cultivate in tarile mari producatoare si fac obiectul comertului international cu mere. In tarile Comunitatii Economice Europene, principalele soiuri ce se cultiva sunt: soiul Golden ce detine peste 55%, in Franta 42%, in Italia 76% etc. Anglia cultiva vechiul soi Cox's Orange Pepping 60%. Pe langa aceste soiuri se mai cultiva: Ionagold, Idared, Ionathan, Elstar, Fuji, Gloster, Gala, Granny Smith, Florina etc. In Japonia 38% din productia de mere este data de soiul Fuji si 27% de soiul Starking delicious. In Rusia se cultiva soiurile: Antonova, Anis, Papirovka, Coricinoc Polosatoe si Osenoe Polosatoe. Exportul de mere proaspete nu este semnificativ. Dintre continente, Europa exporta cel mai mult (0,6 milioane tone) si America de Sud (circa 0,5 milioane tone). Tari mari exportatoare de mere sunt: Franta (cu 0,6 milioane tone), Chile (0,4 milioane tone), Olanda (0,3 milioane tone) si Ungaria (0,3 milioane tone). Importul de mere este de aproximativ egal cu exportul. Europa importa circa 2,5 milioane tone mere anual, urmata de Asia cu 0,7 milioane tone si America de Nord cu 0,3 milioane tone. Tari mari importatoare de mere sunt: Germania (0,75 milioane tone), Anglia (0,50 milioane tone) si Olanda. In ceea ce priveste consumul de mere pe cap de locuitor, diferentele sunt foarte mari, ceea ce ne arata unul dintre indicatorii nivelului de trai.

2.1.2. Cultura marului in Romania In Romania marul este cultivat pe circa 75.000 ha (2000), de pe care se obtine o productie de circa 600 tone. Principalele judete sunt: Arges, Suceava, Mures, Maramures, Dambovita, Iasi, Cluj, Bihor, Bistrita, Nasaud, Bacau, Salaj, Valcea.

In tara noastra, marul se cultiva pretutindeni, de la nivelul marii pana la zonele premontane. Cultura marului pe teritoriu locuit de romani este foarte veche iar pasionati pomicultori anonimi au contribuit la crearea unor soiuri de calitate superioara, unele dintre ele mentinandu-se si astazi in cultura, ca de exemplu: Cretesti, Domnesti, Patul etc. In epoca moderna au patruns in tara si numeroase soiuri straine care s-au inmultit si raspandit dupa bunul plac al pepinieristilor si amatorilor. Netinandu-se seama de originea lor si de conditiile de clima si sol, in care se raspandeau, multe din aceste soiuri au disparut. Pana in anul 1975 au fost introduse in cultura un numar mare de soiuri romanesti si straine. Astfel, studiile efectuate in cadrul I.C.A.R. Bucuresti recomandau la acea data 35 de soiuri de mar, din care circa 20 de soiuri erau noi pentru timpul respectiv. Studiile efectuate in cadrul Institutului de Cercetare pentru Pomicultura Maracineni prin intreaga sa retea de statiuni a dus la reducerea numarului de soiuri recomandate cultivatorilor si o mai buna amplasare a lor, in functie de capacitatea de adaptare la zonele respective. Studiind tendintele remarcate pe plan mondial, privind diversificarea sortimentului si adaptarea la cerintele social-economice, cercetarea si-a intensificat activitatea de perfectionare a sortimentelor folosind urmatoarele cai: - introducerea celor mai bune soiuri din sortimentul mondial, verificarea capacitatii lor de adaptare in diferite zone pomicole si extinderea in cultura a celor corespunzatoare; - crearea de noi soiuri autohtone competitive calitativ, cu cele mai bune soiuri din sortimentul mondial, dar mai bine adaptate conditiilor de sol si clima din zonele pomicole romanesti; - alegerea permanenta a celor mai bune exemplare dintre pomii soiurilor valoroase din cultura si inmultirea lor; - introducerea in cultura a unor soiuri cu rezistenta genetica la boli scutind pomicultorii de mari eforturi si cheltuieli, prin reducerea tratamentelor fitosanitare. De-a lungul anilor atat suprafata cat si structura soiurilor s-au schimbat, existand mai multe etape distincte, unele de crestere altele de descrestere. Astfel, in perioada 1960-1980 cultura marului a cunoscut o perioada de dezvoltare semnificativa. A urmat perioada 1980-1990 caracterizata prin dificultati majore, dar reusindu-se cu greu mentinerea productiei in special cantitativ la un nivel superior. Ca urmare a schimbarii structurii de proprietate si a patrimoniului dupa 1990, productia de mere si suprafetele cultivate cu mar in Romania au scazut foarte

mult. Conform datelor F.A.O., Romania avea in 1980 circa 125 mii ha cultivate cu mar ajungand in 2001 la o suprafata de circa 75 mii ha, care va scadea in continuare, avand in vedere si imbatranirea livezilor cat si nepriceperea noilor proprietari si lipsa fondurilor banesti. Productia de mere din tara noastra a avut mari fluctuatii in decursul anilor, evolutia acesteia fiind influentata de numerosi factori inclusiv de cei climatici. Daca la sfarsitul anului 1989 productia de mere era de 718900 tone, la sfarsitul anului 1999 productia de mere era de 425000 tone mere. Cea mai mare productie de mere din ultimii 50 de ani s-a inregistrat in Romania in anul 1993 si anume de 1097200 tone. Scaderea productiei de mere se datoreaza atat defrisarii necontrolate si haotice cat si neglijarea efectuarii lucrarilor de ingrijire. In Romania marul ocupa locul II, urmand dupa specia prun si reprezinta circa 30% din totalul suprafetelor cu livezi. In prezent, sortimentul de mar din tara noastra avizat pentru inmultire si legiferat prin lista oficiala de soiuri, cuprinde un numar de 42 soiuri, impartite in trei grupe si anume: soiuri de vara, soiuri de toamna si soiuri de iarna.

Pepiniera Sarca are o vechime de peste patru decenii si a inmultit peste 20 milioane pomi fructiferi din toate speciile pomicole, asta insemnand cel putin un pom pentru fiecare locuitor al Romaniei. In prezent, pepiniera Sarca, apartinand Statiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, inca mai dispune de un personal de cercetare si productie bine format, poseda plantatii mama specializate producatoare de ramuri altoi, plantatii de seminceri, marcotiere si o baza tehnico-materiala buna si se putea onora in viitor necesarul de pomi altoiti, atat pentru Romania cat si disponibilitati pentru export. Dupa 1989 facand media pe 10 ani, pepiniera Sarca a produs circa 15-20% din totalul de pomi produsi in Romania, material certificat de inalta valoare biologica.

Idared

- Soi originar din S.U.A. - Pomul de vigoare mijlocie spre mare, foarte productiv si precoce,

rezistent la ger si seceta, sensibil la fainare. - Fructele sunt mari (180-220g), sferic turtite, cu cinci coaste largi. Epiderma este subtire, culoarea de fond galben-verzui iar cea de acoperire rosu pe cca. 90%. Pulpa este alba, placut aromata. Se pastreaza bine in depozit. - Soi de iarna: Se recolteaza in octombrie.

Cardinal- Soi originar din Australia. - Pomul este foarte viguros, cu coroana rasfirata, larga, fructifica pe ramuri scurte. - Fructul este mare (110-240 g), sferic-turtit, culoarea de fond albgalbuie, acoperita cu o rumeneala vie pe toata suprafata, dar mai ales, pe partea inferioara. Pe partea insorita se observa dungi de culoare rosie-corai. - Soi de vara: Se recolteaza in decada a doua a lunii august.

Florina

- Soi originar din Franta. - Soi imun la rapan, tolerant la fainare, precoce, foarte productiv. - Pomul de vigoare mijlocie spre mare, fructifica in special pe ramuri lungi. - Fructele sunt mari (150-180g), tronconice, crestate, rosii-visinii, cu puncte subcutanate. Epiderma groasa si aciditatea scazuta le diminueaza din calitati, de altfel certe datorate fermitatii, parfumului si in general gustului placut. - Soi de toamna-iarna: Se recolteaza in octombrie. - Soi originar din S.U.A. - Pomul are vigoare mica, fructifica pe ramuri de rod scurte, destinat plantatiilor superintensive. Precoce, productiv, are tendinta de supraincarcare cu fructe. Prefera zonele cu umiditate relativa mai

Gold Spur

scazuta. - Fructele sunt mijlocii spre mari ovosferice, cu cinci coaste largi, putin proeminente, de culoare galben-aurie cu puncte de rugina mari, rare. Este sensibil la rapan si se deshidrateaza usor in spatii de pastrare improvizate. Pulpa este galbena, crocanta, dulce, slab acidulata, cu aroma specifica. - Soi de iarna: Se recolteaza in octombrie - Soi originar din S.U.A. - Pomul de vigoare mijlocie, fructifica in primul rand pe ramuri de rod lungi dar si pe tepuse, foarte sensibil la fainare, este precoce si productiv. Este autofertil si bun polenizator. - Fructele sunt foarte apreciate, mijlo-cii ca marime, tronconice, cu suprafata neteda, intens colorate in rosu pe partea insorita. Pulpa, albgalbuie, este ferma, foarte suculenta, dulce, armonios acidulata, fin aromata, de calitate foarte buna. - Soi de iarna: Se recolteaza in octombrie. - Soi originar din S.U.A. - Pomul de vigoare mica (tip spur), recomandat pentru plantatii superintensive, precoce, foarte productiv, mediu rezistent la ger si fainare, slab rezistent la rapan, pretentios la sol si caldura mai ales in timpul infloritului si a maturarii fructelor. - Fructele sunt mari (150-180g), conic-trunchiate, cu cinci coaste proeminente, de culoare rosuintens, cu puncte subcutanate galbene. Pulpa este alb-galbuie, dulce, cu aciditate redusa. La aparitia soiului a fost o realizare deosebita. - Soi de iarna: Se recolteaza in octombrie. - Soi originar din Romania. - Soi rezistent la rapan, mediu rezistent la fainare. - Pomul de vigoare mijlocie-mare, cu coroana rara, aerisita, este precoce si productiv, fructifica in

Jonathan

Starkrimson

Generos

principal pe ramuri scurte. - Fructele sunt mari (160-200g), culoarea de fond galben-verzuie iar cea de acoperire rosie-rubinie, 2/3 din suprafata, cu multa ceara. Pulpa ferma, potrivit de suculenta, aromata, cu gust placut. - Soi de iarna: Se recolteaza in septembrie. - Soi originar din Romania. - Soi rezistent la rapan, mediu rezistent la fainare. - Pomul de vigoare submijlocie, rodeste pe ramuri scurte si mai putin pe ramuri lungi, este precoce si productiv. - Fructele sunt de marime mijlocie (100-130 g), sunt sferice, usor crestate spre caliciu, mai intens colorate decat Romus 1, asemanatoare cu soiul Jonathan. - Soi de vara: Se recolteaza in decada a II-a a lunii iulie. - Soi originar din Romania. - Pomul de vigoare mica, tip spur, precoce, productiv, rezistent la ger si seceta. - Fructele sunt mijlocii ca marime (130-150g), sferic-turtite, usor crestate, de culoare rosie-rubinie aproape pe toata suprafata. Se recomanda pentru zonele colinare. - Soi de iarna: Se recolteaza in octombrie.

Romus 2

Delia

2.3. Tehnica formarii coroanelor Pe langa ingrijirile date pamantului, trebuie sa avem o grija tot atat de mare de pomi in ceea ce priveste formarea coroanei, dimensiunile scheletului si grabirea intrarii pe rod. Formarea coroanei se face prin taieri de scurtare si rarire a ramurilor. Aceste taieri, au rostul de a imparti ramurile principale (cele mai groase) deopotriva (egal), in jurul trunchiului, precum si asezarea lor cat mai buna in inaltime, pe axul pomului. Tinand seama de anumite reguli de asezare a ramurilor pomului in coroana, facem ca lumina si aerul sa patrunda cu usurinta in coroana, lucru care are ca urmare fabricarea unei cantitati mai mari de hrana in frunze. Totodata, prin taieri inlesnim ingrosarea ramurilor, imputernicind asadar coroana, pentru a putea sa tina cu mult mai multa usurinta greutatea rodului. Tot prin taieri, ajutam imbracarea ramurilor mari cu altele mijlocii, a celor mijlocii cu altele mai mici si asa mai departe. Toate aceste ramuri la un loc formeaza scheletul coroanei si se numesc ramuri de schelet. Pe ramurile mijlocii si mici (de schelet) iau nastere ramurelele de rod care poarta flori si apoi fructele. Cu cat ramurelele de rod sunt mai numeroase, cu atat se formeaza mai multe flori si

fructe, iar pomul incepe sa rodeasca mai devreme. Toate aceste avantaje se obtin prin scurtarea si rarirea ramurilor tinand seama de forma de coroana ce vrem sa o facem. In literatura de specialitate la specia mar sunt prezentate si recomandate mai multe tipuri de coroana. Pentru livada de langa casa vom prezenta cele mai uzuale si usoare forme de coroana, care nu necesita cheltuieli prea mari cum sunt: piramida etajata, piramida intrerupta (vasul) si palmeta libera. 2.3.1. Taieri de formare a coroanei in forma de piramida etajata

In anul I dupa plantare, primavara, pomul sub forma de varga se va scurta la 80 cm de la punctul de altoire. In timpul anului se vor elimina lastarii de pe tulpina pana la 60 cm inaltime. Se vor lasa sa creasca circa 3 (trei) lastari dispusi la un unghi de 120 si axul pomului sau varful de crestere. In anul al doilea,: primavara cele trei ramuri se vor scurta la 30-40 cm lungime iar axul (ramura din mijloc sau de prelungire a trunchiului) se va taia cu 20 cm mai lung decat ramurile laterale. Dupa o astfel de taiere, in timpul verii din mugurii asezati la varfurile ramurilor laterale cresc lastarii puternici de prelungire. Din ceilalti muguri asezati mai jos, cresc, de asemenea lastari,dar mai slabi. Cei mai importanti pentru noi sunt lastarii de prelungire din varfuri, pe care, daca e nevoie in cursul verii, ii putem intari prin ciupirea varfurilor celorlalti lastari asezati mai jos. In anul al treilea, primavara, inainte de a porni seva,ramura principala de schelet care este prinsa cea mai jos pe tulpina se scurteaza la 60-70 cm (impreuna cu prelungirea ei), masurat de la punctul de prindere (baza) pe trunchi spre varful ramurii. Celelalte doua ramuri principale de schelet impreuna cu prelungirea lor se scurteaza la aceeasi inaltime cu cea dintai. Axul sau ramura de mijloc (prelungirea trunchiului) se taie cu 25 cm deasupra celor trei ramuri principale (cu o lungime de foarfece). Celelalte ramuri (numite ramuri secundare de schelet) crescute pe ramurile principale si pe ax se scurteaza la 3-4 muguri buni iar cea care ameninta prelungirea se inlatura. Taierea de scurtare atat la ramurile principale cat si la celelalte se face totdeauna la o muchie de briceag deasupra unui mugure care priveste in afara coroanei, caci numai acesti muguri dau prelungiri bune care cresc in afara si nu inauntru coroanei. Dupa o astfel de taiere, spre varful fiecarei ramuri principale, precum si spre varful axului, cresc 3-4 lastari puternici. Noi insa nu avem nevoie de toti lastarii si pentru a nu irosi fara rost hrana, cat si pentru a intari lastarii de trebuinta, cand ei au ajuns la lungimea de 20-25 cm, trebuie sa facem urmatoarea lucrare: La fiecare ramura principala se alege un lastar bun de prelungire si un alt lastar asezat, fie in dreapta, fie in stanga si care nu ameninta sa-l intreaca pe cel de prelungire spre a forma prima ramura secundara de schelet (ramificare). Acesti doi lastari, se lasa intregi, ceilalti lastari vigurosi de la varfuri se scurteaza la 5-6 frunze iar daca unul dintre ei creste inauntrul coroanei, sau drept in sus si este asezat pe partea dinauntru a ramurii principale se taie de la baza (la ras).

Lucrarea aceasta se face la toate trei ramurile principale, avandu-se grija ca ramura secundara de schelet sa se lase la toate de aceeasi parte adica fie in dreapta, fie in stanga. Pe ax (ramura de prelungire a trunchiului) se alege mai intai lastarul de prelungire, apoi inca trei lastari, impartiti deopotriva in jurul pomului si distantati la 70-80 cm de primul etaj, care vor forma al doilea rand de ramuri (sau al doilea etaj). In al patrulea an, primavara devreme, inainte de pornirea sevei, prelungirea ramurilor principale de schelet se scurteaza cu jumatate sau cu o treime din lungimea lor, dupa vigoare, adica cam 50 cm cel putin si 70 cm cel mult, masurand de la prima ramura secundara de schelet. Ramura secundara se scurteaza si ea cu 15-20 cm mai jos fata de varful (taiat) prelungirii ramurii principale. In unele cazuri, la pomii vigurosi, in urma ciupirii de vara a varfurilor, facuta pentru ingrosarea lastarilor de prelungire, apar in apropierea locului ciupit noi ramuri laterale (secundare). Daca aceste ramuri au crescut bine, la taierea din primavara, se opreste si cea de-a doua ramura secundara de schelet, taind pomul ca pentru anul urmator. In acest fel se castiga un an in formarea coroanei. Cele trei ramuri lasate pentru formarea celui de-al doilea etaj se scurteaza cu 20 cm mai sus decat varfurile taiate ale prelungirilor ramurilor principale de schelet din primul rand de ramuri (primul etaj). Axul de prelungire al trunchiului se taie cu 25 cm mai sus de varful ramurilor din etajul al doilea. Toate celelalte ramuri se scurteaza mai mult sau mai putin dupa cum au sau nu loc sa creasca, dar cele puternice de la varfuri si mai ales cele crescute inauntrul coroanei se taie de la baza (la ras), incat pomul sa primeasca lumina si aer suficient. In urmatorii ani, la etajul intai se continua a se scurta prelungirea si a doua ramura secundara dupa aceleasi reguli folosite in anul al patrulea. Etajul al doilea se taie la fel ca etajul intai in anul al patrulea adica se lasa o prelungire si prima ramura secundara.

Fig. 2.1. Formarea piramidei etajate. Aspectul pomilor dupa; taiere in anul I (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d) dupa; plantare Dupa acesti 4-5 ani de formare a ramurilor principale si secundare scheletul coroanei poate fi socotit terminat. Dupa acest timp pomii incep sa rodeasca bine si de la aceasta vreme taierile puternice (asa cum s-au facut pentru formarea coroanei) ar dauna pomilor si in primul rand ar intarzia rodirea. 2.3.2.Taieri de formare a coroanei in forma de - Palmeta libera Aceasta forma de coroana este recomandata pentru soiurile de vigoare mijlocie, altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. Taierea pomilor in anul intai dupa plantare este conditionata de cativa factori. Pomii plantati sub forma de vergi se scurteaza la 75/80 cm de la nivelul solului, in scopul proiectarii primelor doua ramuri principale si a axului pomului. Odata cu dezmugurirea se suprima toti mugurii din zona trunchiului pe o distata de 50 cm de la nivelul solului. In luna mai, cand lastarii ating lungimea de 20-25 cm, se aleg doi pe directia randului, la un interval de 8-12 cm unul de altul, pentru formarea etajului intai si unul pentru prelungirea axului. Ceilalti lastari se suprima. In anul al doilea primavara se corecteaza unghiul de insertie al sarpantelor (ramuri principale) din primul etaj prin inclinare si se echilibreaza intre ele prin scurtarea ramurii mai viguroase. Daca lungimea ramurilor alese pentru primul etaj este mai mare de 60 cm, ele se scurteaza la 45-50 cm de la baza. In timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaza lungimea de 10-15 cm, se suprima concurentii lastarilor de prelungire a axului si ai ramurilor de schelet. De asemenea, se plivesc lastarii verticali de pe latura superioara a sarpantelor (ramurilor principale) si de la baza lor. Lastarul de prelungire al axului nu se ciupeste, pentru a obtine lastari anticipati. Dat fiind faptul ca lipseste spalierul, reglarea unghiului de ramificare se face in fiecare an, prin transferul directiei de crestere a sarpantei pe o ramura exterioara orientata de-a lungul randului. In anul al treilea inainte de pornirea pomilor in vegetatie, primavara devreme se scurteaza axul la 5070 cm fata de punctul de insertie al celei de-a doua sarpante (ramura principala) a etajului intai. In acest an, precum si in anii urmatori se urmareste ca unghiul de ramificare sa fie cuprins intre 50-60. Daca ramurile de prelungire a sarpantelor sunt prea lungi, ele se scurteaza la 50-55 cm. De asemenea se scurteaza si ramurile ramase pe

ax si la baza sarpantelor la o lungime de maxim 20 cm (o lungime de foarfeca). Ramurile concurente ale sarpantelor (ramurilor principale) si cele ce cresc pe partea superioara (pe creasta) se elimina. Ramurile cu pozitie laterala fata de sarpanta se scurteaza la circa 50 cm lungime. Pe ax se lasa 2-3 ramuri de vigoare mijlocie, orientate preponderent spre intervalele dintre randuri, care se scurteaza slab si in anii urmatori se transforma in formatiuni fructifere. Daca ramurile lasate sunt viguroase, atunci se scurteaza la 10-12 muguri, pentru ca in anul urmator sa se transfere cresterea la o ramificare orientata spre orizontala. Celelalte ramuri aflate pe ax se suprima. In timpul vegetatiei cand lastarii au lungimea de 15-20 cm, se aleg doi pentru formarea sarpantelor si unul pentru prelungirea axului. Lastarii alesi pentru sarpante trebuie sa fie vigurosi, cu un unghi larg de insertie (prindere) si orientati preponderent de-a lungul randului de pomi in directii opuse. In anul al patrulea, primavara inainte de pornirea sevei, se corecteaza unghiul de insertie (prindere) a sarpantelor din primul etaj prin transferarea directiei de crestere a lor, pe o ramura orientata de-a lungul randului sub un unghi necesar, dupa aceasta procedandu-se la o scurtare a ei la 55 cm sau la nivelul celei mai putin viguroase. Ramurile concurente, lacome, precum si cele amplasate pe ramura superioara a sarpantei (pe creasta) si la baza lor se suprima. Ramurile 3 - 4, alese ca sarpante se scurteaza slab iar daca sunt viguroase scurtarea se face la 50 cm. Ramurile lasate pe ax intre sarpante se scurteaza transferandu-le cresterea la o ramura orientata spre orizontala. Axul se scurteaza in functie de vigoarea pomului la 50-60 cm de la punctul de insertie a celei de-a patra sarpanta.

Fig 2.2. Formarea palmetei libere. Aspectul pomilor dupa taiere in anul I (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d) dupa plantare

Pe sarpante se aleg lastarii de prelungire, se suprima concurentii, cei lacomi si care cresc pe partea superioara (pe creasta). Lastarii aparuti pe ax intre sarpante se ciupesc la 4-5 frunze, pentru a-i obliga sa fructifice. Dupa formarea coroanei, in anii urmatori prin taieri de productie se urmareste structurarea sarpantelor, o garnisire corespunzatoare cu formatiuni de rod si atingerea parametrilor specifici formei de coroana. 2.4. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia mar

Pomicultura se confrunta astazi cu o serie de mari neajunsuri. Lipsa fondurilor banesti, a masinilor si a aparaturii de stropit si aplicarea tehnologiilor de azi pe maine au dus la declinul livezilor. Daunatorii de temut in livezile de mar care pot distruge productia si livada sunt: paduchele lanos (Eriosoma lanigerum), paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), insectele minatoare si defoliatoare, afidele si acarienii, gargarita florilor de mar (Antonomus pomorum) si viermele merelor (Cydia pomonella). Toti acesti daunatori se pot distruge folosind produse insecticide si acaricide. Bolile cele mai raspandite care dijmuiesc sau distrug in totalitate recolta de mere sunt: rapanul (Venturia inaequalis), fainarea (Phodosphaera leucotricha), focul bacterian (Erwinia amylovora), moniliozele, bolile de scoarta, virusurile latente si proliferarea marului. Tratarea marului se va face cu produse fungicide sistemice cat si fungicide de contact. Daunatori pentru livezile de mar pot fi soarecii de camp si iepurii care pot provoaca mari pagube, atunci cand solul nu este intretinut sau pomii protejati.

PARTICULARITI TEHNOLOGICESpecificul producerii materialului sditor Portaltoii. Datorit modului de comportare n procesul polenizrii ifecundrii, soiurile de mr trebuie nmulite prinaltoire.Ca portaltoi se folosescmrul franc i tipuri selecionate care se nmulesc vegetativ.Asociaia soi/portaltoi.Compatibilitatea soiurilor de mr cu numeroii portaltoi este bun, cu foarte puine excepii. n cazul c se altoiesc soiuri foarteviguroase pe portaltoi de vigoare foarte sczut, se nregistreaz cazuri de formarea unor tumefieri sau de apariie a unor diferene ntre grosimea celor doi partenerila nivelul punctului de altoire.Altoirea soiurilor viguroase pe portaltoi viguroi se folosete n vederea producerii pomilor pentru livezile clasice, cu coroane globuloase. n vedereanfiinrii plantaiilor cu forme aplatisate, soiurile viguroase de mr se altoiesc peM-4 sau M-104.Soiurile de mr de vigoare mijlocie dau cele mai bune rezultate dac suntaltoite pe portaltoi de vigoare mijlocie, submijlocie (MM-106), eventualsupramijlocie (MM-111).n plantaiile cu densitate foarte mare (superintesive) se utilizeaz pomi dinsoiuri de vigoare mijlocie altoii pe portaltoi de vigoare sczut (M-9) sau soiurispur" altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie i mare.nmulirea portaltoilor.Portaltoii franc" se obin din seminele soiurilor locale. Acestea au o perioad scurt de postmaturaie, n aa fel nct se stratifictrziu, ntre 1 decembrie i 1 ianuarie. Se pot semna toamna (situaie n care numai este necesar stratificarea) sau primvara, la o adncime de 2,5 pn la 3,5 cm.n coala de puiei portaltoiul are o cretere nceat, motiv pentru care li se rezervcele mai bogate terenuri din pepinier i se aplic ngrminte suplimentare iudri la circa 25 de zile dup rsrire. Puieii se rresc la 58 cm pe rnd, pentru aavea un spaiu suficient de hrnire. De asemenea, sunt necesare tratamente mpo-triva rapnului i a finrii.Portaltoii vegetativi se obin nmarcotier (marcotaj prin muuroire sau prinorizontalizare). n cmpul I al colii de pomi altoii mrul crete de asemenea ncet, nct nunii ani puieii portaltoi nu ajung la grosimea

necesar pentru altoire. n astfel decazuri trebuie s li se administreze ngrminte suplimentare cu azot. Portaltoiivegetativi trebuie altoii la mijlocul sezonului, deoarece i ncheie vegetaia mairepede ; se ncepe cu cei de vigoare sczut i se continu cu cei semiviguroi iviguroi ; ctre sfritul sezonului urmeaz altoirea portaltoilor obinui dinsemine. n cmpul II al colii creterea altoilor este i ea destul de nceat. Exist cazuricnd soiurile de mr de vigoare mic nu ating nlimea necesar pentru proiectarea coroanei. Pentru a accelera ritmul de cretere i aici se utilizeaz ngrarea suplimentar cu azot. Unele soiuri ca Red delicious", Goldendelicious" cresc, ns, viguros. Marea majoritate a soiurilor nu emit lstarianticipai n cmpul II. Specificul nfiinrii livezilorTipuri de plantaii.Mrul poate fi cultivat n toate sistemelei toate tipurile de plantaii clasice, cu 150200 pomi la ha ;semiintensive, cu circa 400 pomi/ha ; intensive, cu desime mare(8331 250 pomi/ha) ; superintensive, cu desime mare (1 2502500 pomi/ha) i superintensive, cu desime foarte mare (peste 2500 pomi/ha). Livezile intensive cu desime mare se amplaseaz pe terenuri cupant mic pn la 15%, care s asigure mecanizarea, iar nzonele cu precipitaii sub 600 mm anual s aib posibiliti deirigare. ntruct, la mr, se manifest relativ uor fenomenul deoboseal a solului", este indicat ca terenul s nu fi fost ocupat cumr 23 ani nainte de nfiinarea livezii.Terenul ales se pregtete n vederea plantrii.Pentru realizarea desimii dorite la hectar, materialul sditor(asociaia soi-portaltoi), distanele de plantare i formele decoroane care se vor da pomilor trebuie stabilite n strnscorelaie. Plantarea pomilor. Att n livezile clasice intensive, ct isuperintensive se planteazvergi,de preferin cu ramurianticipate. Imediat dup plantarea pomilor livezile intensive isuperintensive vor fi mprejmuite pentru a fi aprate de iepuri. ncele clasice, este mai economic protecia individual.Specificul nfiinrii plantaiilorDirijarea formrii coroanelor.n livezile intensive de mrpomii sunt condui, n majoritatea cazurilor, cu coroane aplatisate (palmeta etajat, palmeta neetajat, drapel Marchand, tripl ncruciare Delbard, schelet arcuit) i n mai mic msurcoroanele globuloase au volum redus (fus-tuf, vas aplatisat). nlivezile superintensive predomin coroanelor globuloase de volumredus (fus zvelt, Pillar, axul vertical).La alegerea formei de coroan este necesar s se in seamai de particularitile biologice ale soiului cultivat.Tipul I de fructificare.Pentru soiurilede tip spur apar maicorespunztoare formele n volum : ax vertical, fus zvelt, formde tuf iniial cu numeroase arpante, dintre care mai trziu unelevor fi eliminate progresiv. Tendina basiton care difer ca intensitate de la un soi laaltul, dar este ntotdeauna mai evident pe portaltoi viguroi imai estompat pe cei slabi, favorizeaz formarea coroanelor nvolum printr-o singur tiere, la plantare, a vergii. Aptitudinea dea ramifica n partea bazal n toate sensurile face relativ dificil,dar nu imposibil, aplatisarea, n sensul c aceasta necesit tierirepetate, ceea ce ntrzie rodirea i are ca urmare reducereavolumului i suprafeei productive.Tipul II de fructificare(,,Parmen auriu"), care n mod naturalformeaz o structur solid, spre deosebire de spururi, prezint opredominan net a axului, tendin basiton, puternic i ea,manifestndu-se n al doilea an de livad i fiind foarte evidentpe portaltoii viguroi. Aceast asociaie (tip II/p. alt. viguros) secomport perfect numai n forme libere, n livezi clasice.Soiuriletip IIaltoite pe portaltoi semiviguroi pot fi utilizate nculturile intensive, de preferin n forme globuloase, cudificultile privind aplatisarea enumerate i la spur. Altoireaacestor soiuri pe portaltoi de vigoare mic menine

predominanaaxului central, n schimb tendina basiton se estompeaz, astfelc pomii pot fi condui n forme globuloase de mic volum.Tipul III de fructificare (standard)itipul IV cuprind soiuri carese preteaz, fr dificulti, la toate formele de coroane. Suntindicate formele cu volum redus pentru pomii altoii pe portaltoislabi i mijlocii i palmetele pentru cei altoii pe portaltoi mijlocii iviguroi. Datorit fructificrii pe lemn tnr, n cazul utilizriiformelor aplatisate este necesar susinerea (pe spalier), pentru ase evita aplecarea arpantelor sub greutatea fructelor.

Lucrri de formare a coroanelor. n legtur cu formarea coroanelor la soiurile detip I spur i, n msur ceva mai mic, latip II,numrul de arpante poate fi mai mare dect este ngeneral indicat pentru diversele forme de coroan. La spur sepoate chiar dubla numrul de arpante indicat pentru soiurilestandard.La soiuriletip IIIiIV numrul de arpante trebuie astfel ales nct s asigure spaiul necesar pentru ramificarea bogat(ramurile de semischelet) care trebuie s mbrace scheletul petoat lungimea lui. La tipul IV, n primii trei ani dup plantare esteuneori necesar scurtarea ramurilor de semischelet alungite ntimpul vegetaiei, dup nclinarea lor sub greutatea fructelor.n scopul grbirii intrrii pe rod, n cazul soiurilorstandard cuvigoare mare (Red delicious", Starking delicious", se vor evitatotal t-ierile sau vor fi reduse la minimum posibil ; n schimb,este necesar arcuirea unora dintre ramurile anuale care nu suntfolosite n formarea scheletului.La soiurile de vigoare mic i intrare timpurile pe rod (toate soiurile tip spur, precum i cele standard, puin viguroase ca : Golden delicious", Jonathan" etc.)arcuirea ramurilor nu este necesar. Aceste soiuri se suprancarc cu rod n modnatural. Ca urmare, este foarte util suprimarea inflorescenelor de pe poriuneaterminal, pentru a se evita arcuirea ramurilor cu schelet sub greutatea rodului idiminuarea exagerat a creterilor scheletului. Tot la aceste soiuri, n cazul c,datorit suprancrcrii cu fructe, creterea este foarte redus, se va recurge lasuprimri de ramuri i dintre cele supranumerare reinute iniial.Prin lucrrile de formare a coroanelor, se urmrete de asemenea : s rezultegarduri fructifere cu grosimea mic (0,81 m) a cror zon fructifer s nceap la2530 cm de la nivelul solului, iar nlimea total s nu depeasc 23,5 m nlivezile intensive i 1,52,0 m n cele superintensive..Lucrri de ntreinere a coroanelor.n perioada de rodire maxim, mrul arenevoie de tieri de ntreinere i fructificare susinute. La soiurile tip III standard i IV,n perioada de rodire maxim ramurile desemischelet sunt alungite i atrnnde, ramurile de rod mbtrnite cu vetre de rodcomplicate (cu multe ramificaii), iar rodul" se deplaseaz ctre exteriorulcoroanei. Din aceste cauze, la soiurile tip III i IV este necesar tierea sistematic dennoire att a semischeletului, ct i a ramurilor de rod. Aceasta se efectueaz n perioada de repaus a pomilor.Ramurile de semische1et, care constituie principala verig n lucrrile dentreinere la aceste tipuri de soiuri, sunt scurtate de ndat ce ajung la 34 ani. Dac i menin poziia normal de cretere, li se aplic tierea de reducie laaproximativ 1/2 din lungime. Dac, ns, ramurile de semischelet sunt atrnnde,ceea ce apare frecvent la soiurile standard, ele vor fi scurtate la 13 ramuri de rod,eliminndu-se poriunile descendente.Intensitatea tierilor de scurtare depinde de ncrctura cu rod i de vigoarea

decretere, i anume :a) cnd lstarii de prelungire au vigoare mare (5060 cm) i ncrctura cumuguri de rod este redus, scurtrile se fac la circa 1/3 (maximum 1/2) dinlungimea ramurii de semischelet;b) dac lstarii de prelungire indic vigoare redus (2530 cm), iar ncrcturacu mugurii de rod este exagerat de mare, ramurile de semischelet se scurteaz maisever nlturnd 2/3 din lungimea lor, iar unele dintre ele, socotite supranumerare,sunt eliminate prin suprimare de la inel : eliminarea se face n mod diferit nfuncie de poziia n coroan : din partea superioar a coroanei se elimin ramurile de semischeletviguroase cu unghiuri de ramificare mai mici de 30, care favorizeaz creterea ;asemenea ramuri apar n mare numr n poriunea superioar, mai ales la pomiiobligai la un volum redus al coroanei, aa cum se ntmpl la gardurile fructifere ;n urma acestei lucrri, n partea superioar a coroanei rmn numai ramuri devigoare mic i mijlocie cu unghiuri mai mari de 30, crora li se aplic apoiscurtri corespunztoare (conf. pct. a sau b) ; din partea bazal a coroanei se elimin ramurile de semischelet de vigoaremic i se pstreaz cele oblice cu unghiuri de 3040 i cu vigoare mai mare,crora li se aplic apoi scurtarea corespunztoare.Ramurile desemischelet atrnnde, care apar frecvent la tipurile III i IV, vor fiscurtate la 13 ramuri de rod, eliminndu-se poriunea descendent, indiferent delocul lor n coroan. n privina ramurilor de rod existente pe ramurile de semischelet, sunt necesareintervenii specifice n funcie de tipul de ramuri, i anume : - n anii cu ncrctur excesiv de muguri de rod, epuele, smicelele i nuieluele trebuie rrite la 815cm ; mldiele cu 23 muguri de rod se rresc i ele, iar cele care au mai mulimuguri se scurteaz deasupra celui de-al 2-lea sau al 3-lea mugure de rod. Vetrele de rod trebuie simplificate eliminnd poriunile cu coturi sau gtuiri i pstrnd 1 2 ramuri de rod (florifere sau neflorifere).Ramurile anuale vegetative, care apar n mod obinuit la periferiacoroanei, constituie i ele obiectul unor intervenii n cadrul lucrrilor dentreinere, i anume :se suprim ramurile concurente, cele situate deasupra i dedesubtul ramurii, precum i o parte dintre laterale ; cele reinute, cu poziie lateral, vor deveni ramuri de semischelet i trebuie s rmn distanate la 3050 cm (ca i n perioada de nceput a rodirii) ramurile anuale de prelungire se scurteaz n funcie de vigoarea lor : celecare au 2530 cm se scurteaz la 1/2 ; dac ramurile terminale au 5060 cm(deci pomii au nc vigoare de cretere), se scurteaz cu 1/3 sau chiar rmn ntregi; ramurile lacome" care apar n perioada de rodire maxim, ca urmare a unor tierii greite sau la tipul IV, datorit formrii arcadelor de rodire (arcuirearamurilor de schelet), sunt tratate n funcie de poziia lor; cele care dispun despaiu suficient sunt scurtate, pentru a se ramifica i a completa coroana ; cele careapar n interior i sunt supranumerare se suprim de la inel. La soiurile de tip I i II lucrrile de ntreinere aplicate n perioada de repaussunt mult simplificate. Datorit capacitii reduse de ramificare coroanele rmnrare, cu arpante de volum redus. La aceste soiuri rennoirea formaiunilor de rodnu se bazeaz pe ramurile de semischelet, care sunt aproape inexistente la spur ireduse ca numr la tipul II ; obinerea de lemn nou, care va purta timp ndelungatramuri

fructifere, se face prin reducia i nlocuirea ramurilor de schelet. Lucrareaeste favorizat de apariia unor ramificaii n 1/3 bazal a ramurii de scheletdeasupra crora se taie arpanta btrn.Datorit specificului lor de ramificare i tipului de rodire, ntreinereacoroanelor la soiurile spur se realizeaz cu un numr mult mai redus de ore demunc n comparaie cu ntreinerea coroanelor la soiurile standard.n afar de lucrrile de ntreinere a coroanelor aplicate n perioada de repaus,mrul necesit i o serie de intervenii n perioada de vegetaie. Acestea suntcuprinse n tehnologia culturii mrului sub denumireatieri n verde" i seefectueaz n cursul lunii iulie. Cu aceast ocazie se elimin lstarii de prisos,aplicnd aceleai reguli ca i pentru ramurile anuale vegetative. Lstarii necesaricompletrii scheletului se vor pstra n coroan i, dac au o poziie care ar puteafavoriza creterea exagerat, sunt palisai n poziie oblic sau orizontal. i ncazul lucrrilor n verde soiurile aparinnd tipurilor III i IV necesit un volummult mai mare de munc dect tipurile II i I. La acestea din urm capacitatearedus de ramificare face ca lucrrile n verde s fie foarte rar utilizate.ntreinerea i lucrarea solului.n livezile intensive i superintensive tinere i pe rod, asigurate cu suficient umiditate din precipitaii naturale sau prin irigaie,cel mai indicat sistem de ntreinere a solului estenierbareaintervalelor dintrernduri combinat cuafnarearepetat sau erbicidarea pe rnduri (sub coroane).Se mai folosete sistemul de afnare repetat pe intervale, combinat cu erbicidarea pe rnd sau afnarea repetat pe ntreaga suprafa.Lucrrile aplicate solului sunt n strns legtur cu sistemul de ntreinerefolosit, i anume : poriunile nierbate secosescde 56 ori pe an, iarba cosit fiind utilizatca mulci pe loc ; poriunile cu sol lucrat (ntreaga suprafa sau numai pe rnduri) sear toamna la 1518 cm adncime, iar n cursul perioadei de vegetaie se aplic 45cultivaii(praile) ; poriunile erbicidate n lungul rndurilor se mobilizeaz manual saumecanic n perioada de repaus, apoi se aplicerbicidele.Institutul de Cercetare iProducie pentru Pomicultur Mrcineni recomand urmtoarele erbicide :Caragard", care se aplic primvara devreme n mustul zpezii n cantitate de 8 10 kg la ha suprafa efectiv tratat ; Simazin", n cantitate de 810 kg la ha,aplicat toamna dup mobilizarea solului sau primvara foarte devreme. n solurilenisipoase nu se folosesc erbicide sistemice ci erbicide de contact, ca ,,Gramoxone"care se aplic n doze de 34 l/ha, cnd buruienile au 1520 cm nlime.n livezile clasice, care mai ocup nc suprafee importante n ara noastr,terenul se ntreine prin lucrri repetate n prima parte a perioadei de vegetaie, pentru ca n a 2-a jumtate s fie ocupat cungrminte verzi,dac panta este sub14%. Pe terenuri cu nclinaie mai mare se folosete alternarea nierbrii unor intervale cu altele n care solul este lucrat. Fertilizarea (ngrarea ) livezilor de mr. n livezile tinere,mrul necesit de 1,53 orimai mult azot dect potasiu i reacioneaz favorabil la doze moderate dengrminte. Rezultate bune la merii tineri s-au obinut aplicnd, anual, doze de120 kg N, 80 kg P203i 40 kg K 20 la hectar. O dat la 23 ani se aplic 20 t/hagunoi de grajd, ocazie cu care doza de ngrminte chimice se reduce la hectar.ngrmintele se aplic pe fii de-a lungul rndurilor de pomi ; limeafiilor este mrit anual cu 0,5 m, astfel c dup 34 ani se ngra ntreagasuprafa. n livezile pe rod consumul de potasiu este mai mare dect cel de azot, iar neglijarea acestui lucru, ngrarea excesiv cu azot, depreciaz calitatea merelor ile scurteaz perioada de pstrare. Datorit,

ns, faptului c solurile noastre sunt bine aprovizionate cu potasiu, dozele de ngrminte aplicate nu conin acestelement dectaproximativ la acelai nivel sau chiar ceva mai puin dect azotul. n livezile pe rodcantitile de ngrminte recomandate sunt n strns corelaie cu recolta planifi-cat, cu zona pedoclimatic i cu tehnologia aplicat (tab. 15.9). Gunoiul de grajd, fosforul, potasiul i 1/3 din azot se introduc la artura detoamn pe toat suprafaa livezii. Primvara se aplic 1/3 din doza de N. n anii cuncrctur normal de muguri de rod, aceast ngrare se face dup legareafructelor; cea de-a treia parte de N se aplic n timpul creterii intensive a lstarilor.

Irigarea. n livezile tinere de mr situate n zonele de step i sil- vostep, pentru pomii pe portaltoi vegetativi cu nrdcinare superficial se folosesc 200 250 m3/ha de ap la o udare, n vedereaumectrii solului pe 4045 cm adncime. Pentru pomii cu nrdcinare mai profund se utilizeaz 300350 m3 de ap la o udare, pentru a se umecta solul pe o adncime de 50 60 cm. Udarea se face, n perioadele secetoase,de 23 ori pe an. n livezile pe rod se aplic 45 udri pe an cu cantiti mult mai mari de ap, n funcie de profunzimea sistemului radicular: 450500 m2/ha pentru portaltoiicu nrdcinare superficial i 550 700 m2/ha pentru pomii pe portaltoi cunrdcinare profund. Epocile de udare sunt :a)nainte de dezmugurit (dac iarna a fost secetoas) ; b)la 1520 zile dup legare (luna mai) ; c) dup cderea fiziologic din iunie, ntimpul creterii intensive a lstarilor ; d)la 1520 zile nainte de recoltarea fructelor i n luna noiembrie, pentru aprovizionarea" solului.

Norma de ngrare Pentru livezile de mr cuproducie de 2025 t/ha (orientativ) ngrijirea recoltelor. Unele soiuri de mr, cum esteJonathan",au o mare capacitate de autoreglare a ncrcturii cu rod princderea fiziologic, astfel c nu necesit intervenii n afar detieri de ntreinere.Alte soiuri, cum este Golden delicious", pstreaz un numr prea mare defructe, cte 34 sau chiar mai multe ntr-o inflorescen. Ca urmare, fructelermn mici i de calitate sczut. n cazul acestor soiuritierile de rodiretrebuiecompletate cu lucrri de normare a ncrcturii cu rod, i anume :rrirea chimic a florilor; rrirea chimic i, eventual,manual a fructelor.Pentru rrirea chimic a florilor se aplic stropiri cu DNOC (San- dolin") saunaftilacetamid. DNOC se aplic n faza de nflorire sau cel mai trziu la cderea petalelor, n concentraie de 200500 mg/l, pentru soiurile autosterile (Reddelicious", Starking delicious") i cu 50100% mai concentrate pentru soiurile parial autofertile (Golden delicious"). Naftaliacetamida se aplic n momentulcderii petalelor sau n urmtoarele 5 zile, n concentraie de 500100 mg/l.Pentru rrirea chimic a fructelor se folosesc stropiri cu Sevin" sau acidulalfanaftilacetic (ANA). Sevinul (Carbaryl") se aplic n concentraie de 1 0002500 mg/l, cnd fructele au 1214 mm diametru la soiul Golden delicious".Acidul alfanaftilacetic se aplic n concentraie de 1020

mg/l, dup 1425 zilede la cderea petalelor.Rrirea manual a merelor trebuie fcut n limita de maximum 40 zile dupnflorirea primelor flori. n fiecare inflorescen se reine fructul cel mai binedezvoltat. Dup rrire distana ntre fructele rmase trebuie s fie de 1015 cm ncazul soiurilor cu fructe mici i 1520 cm n cazul soiurilor cu fructe mari.Combaterea bolilor i duntorilor.Mrul, cea mai important speciefructifer de pe glob, are un numr extrem de mare de organisme vegetale ianimale adverse care i provoac daune. Parker (1979), citat de W a y (1988), antocmit o list cuprinznd 80 de boli (provocate de virusuri, micoplasme, bacteriii ciuperci) i dezechilibre fiziologice crora li se adaug 64 specii de insecte iacarieni, precum i 8 specii de nematozi. Beneficiind" de aceast copleitoare listde organisme adverse i dezordini fiziologice", cultura mrului i obinerea derecolte de calitate sunt imposibile fr preocupri susinute de diminuare saucombatere a agenilor care produc daune.n condiiile actuale de tehnologie, cnd principalul accent se pune pecombaterea chimic a bolilor i duntorilor animali, exist chiar pericolul camerele, ale cror virtui alimentare i terapeutice sunt unanim recunoscute nc dinantichitate, s devin o surs de poluare a mediului i a alimentaiei, dac dozareasubstanelor active folosite n tratamentele antiparazitare nu este fcut cu maximatenie.Din fericire, nu toate organismele adverse catalogate pn la data actual nu sunt prezente n toate zonele de cultur a mrului i nici acolo unde exist nu toate provoac pierderi economice importante. Mai adugm c destul de numeroaseorganisme nocive pot fi combtute prin una i aceeai substan activ, astfel c nueste nevoie s se aplice tratamente chimice pentru fiecare n parte.n climatul nostru, dintre boli provoac mari pagube economice n specialrapnul(Venturia inaequalis)i finarea(Podosphaera leuco- tricha),iar dintreduntorii animali viermele merelor (Carpocapsa po- monella),pduchele din SanJose(Aspidiotus perniciosus)i, relativ recent, molia minier", alturi de altediverse specii. Mai exist multe specii care, n general, provoac daune mici, dar care, n anumite regiuni i condiii climatice, pot cauza pierderi economiceimportante.Pentru diminuarea pierderilor provocate de organismele duntoare, ntehnologia culturii mrului interveniile antiparazitare trebuie s aib o ponderemai mare dect n alte culturi fructifere. Desigur, n concepia modern, estenecesar s se aplicecombaterea integrat a bolilor i duntorilor animali, prinutilizarea mijloacelor agrotehnice, fizice, chimice i biologice. Merit s subliniemc, n ultima vreme, n ara noastr s-a dezvoltat utilizarea feromonilor ncombaterea duntorilor. Astfel, Institutul de Cercetri Chimice i Catedra de protecia plantelor de la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca au reuit s rezolve,n colaborare, problema combaterii viermelui merelor prin utilizarea capcanelor cuferomoni metod care, dup difuzarea n producie, va contribui n mare msurla micorarea pagubelor produse de acest daunator.