Ziarul Flux, Ed. 3 (976)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

31.01.2015

Noros, 1 8 0C

30.01.2015

Noros, 7 8 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................20.19491 Do lar ame ri can ............. 17.85351 Leu românesc ................. 4.54351 Ru blă ru sească ............... 0.2576Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Oamenii nu obosesc să fi e banali. Și uneori sunt fericiţi

tocmai din această cauză.

Octavian Paler

Cursul valutar 30.01.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 30 ianuarie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Antonie cel Mare

Leul continuă să se deprecieze. Experţii anticipează o criză majoră

Elena Udrea, acuzată de spălare de bani în dosarul Microsoft

Argentina. Preşedintele a dizolvat principalul serviciu de informaţii

De ce au rămas spitalele fără medicamente?

33

44

55

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

ROMÂNIA

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 3 (976)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

America vrea noi sancţiuni împotriva Rusiei, în timp ce preşedintele Parlamentului

European se opunePreședintele Parlamen-tului Euro-pean, Mar-tin Schulz, se opune instituirii de noi sancţiuni împotriva Rusiei, pe fondul esca-ladării confl ictului din estul Ucrainei, relatează agen-ţia ucraineană de presă Unian, citată de AGERPRES.

„Sancţiunile (în vigoare) sunt destul de efi ciente. Nu este nevoie de al-tele noi”, a afi rmat Schulz, într-o declaraţie pentru agenţia de presă APA.

„Mă îndoiesc că instituirea de noi sancţiuni va pune capăt crizei ucrai-nene”, a opinat el, subliniind că pentru rezolvarea confl ictului din Ucrai-na este nevoie să se insiste cu răbdare asupra dialogului, pe baza acor-durilor de la Minsk.

Continuare în pag. 5

Așa cum era de așteptat și cum și-au dorit demo-craţii, săptămâna trecută a fost semnat Acordul de constituire a noii alianţe de guvernare, formată de PD și PLDM. Cele două partide au declarat că își asumă „responsabilitatea guvernării” în Republica Moldova, iar fracţiunea PCRM s-a angajat să sprijine coaliţia în ceea ce privește instituirea organelor de conducere a Parlamentului și învesti-rea Guvernului.

Acordul care va reglementa func-ţionarea Alianţei Politice pentru o Moldovă Europeană (APME), la fel ca și precedentele acorduri, conţine, în temei, generalităţi de genul renun-ţării la atacuri reciproce, coordonării opiniilor exprimate public, interdic-ţii pentru miniștri și alţi reprezen-tanţi ai coaliţiei în autorităţile publi-ce de a avea atitudini critice faţă de deciziile luate de partenerii de Ali-anţă, interdicţii pentru deputaţi de a vota proiecte promovate de opoziţia parlamentară. Semnatarii Acordului s-au angajat să nu blocheze, „inten-ţionat și cu rea-credinţă”, deciziile în cadrul coaliţiei. De asemenea, aliaţii

se obligă să nu utilizeze eventuale-le cazuri de corupţie, confi rmate de instanţă, pentru atacuri reciproce. Evident, despre presupusele cazuri de corupţie, nici vorbă. Totul va fi păstrat în „familie”.

Acordul semnat de părţi stabilește și modul de funcţionare a APME, dar și de partajare a funcţiilor în viitorul Guvern. Documentul nu face referi-re însă la modul în care se va inter-acţiona cu deputaţii comuniști și ce

vor obţine ei în schimbul sprijinului acordat. Evident, nu ne bate gândul că opoziţia ar fi comis un gest altru-ist, iar unii analiști sunt tentaţi să creadă că, în afara Acordului prezen-tat publicului, ar mai exista și unul secret, care stipulează aceste anga-jamente reciproce.

Săptămâna trecută, noua coaliţie (de interese) a trecut prima probă. Deși după mai multe ezitări și amâ-nări, fostul ministru al Economiei,

alias fi nul lui Vladimir Plahotniuc, a fost instalat, cu votul comuniștilor, în fotoliul de președinte al Parla-mentului. Ceea ce denotă clar cine face jocurile atât în Partidul Demo-crat, cât și în APME. Președintelui de faţadă al PD, Marian Lupu, nu i-a ră-mas altceva de făcut decât să laude prestaţia fostului spicher, Igor Cor-man, despre care se știe că este un mai vechi apropiat al său.

Continuare în pag. 3

Împărţirea funcţiilor, pe ultima sută de Împărţirea funcţiilor, pe ultima sută de metri. Câţi „vlazi” vor fi la guvernare?metri. Câţi „vlazi” vor fi la guvernare?

Scumpirile sunt inevitabile.

Sindicatele vin cu propuneri

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Piaţa românească, invadată de brânza care nu a văzut laptele

30 IANUARIE 201522F L U XF L U X Actual

Tot mai mulţi experţi avertizează asupra unor scumpiri în masă a mărfurilor și serviciilor, cauzate în special de devalorizarea leului mol-dovenesc. Recent, cel mai mare furnizor de energie electrică, Gas Natural Fenosa, a solicitat Agen-ţiei Naţionale pentru Reglementare în Ener-getică (ANRE) majorarea tarifelor pentru consu-matori. Nu este exclus să vină cu astfel de solicitări și „Moldovagaz”, dar și furnizorul de căldură.

Majorarea tarifelor la energia elec-trică, în condiţiile în care azi Ucraina a întrerupt exportul în ţara noastră, este inevitabilă, și asta va deveni o problemă sesizabilă pentru locui-tori. Această opinie a fost exprimată de Nicolai Mogoreanu, expert în do-meniul energeticii, într-un interviu exclusiv pentru studioul „Sputnic-Moldova”, citat de News-Moldova. Potrivit lui, situaţia se agravează și din cauza devalorizării valutei naţi-onale.

„Din cauza devalorizării leului a venit deja momentul ca tarifele să se majoreze. Ai noștri nu fac acest lucru când tarifele trebuie să crească cu 3-5%. Acest lucru îl fac ca să producă un șoc – se va majora dintr-odată cu

20%. E foarte rău că nu există o vari-antă de rezervă. Am rămas doar cu Cuciurganul – și atât. Dacă vom mai avea probleme și cu gazul, atunci ne putem întoarce la anii ’90, când se făceau deconectări periodice. Ener-gia noastră este cu mult mai scumpă decât cea pe care o cumpărăm de la Cuciurgan sau din Ucraina”, a remar-cat expertul.

Totodată, pe piaţă se înregistrea-ză deja creșteri substanţiale a pre-ţurilor la alimentele de bază, cum ar fi uleiul, orezul, pastele făinoase etc. Potrivit comercianţilor, preţurile au crescut cel mai mult la produsele de import, cauza fi ind deprecierea leului în raport cu euro și dolarul. Majorarea preţurilor la resursele energetice vor condiţiona însă și o sporire substanţială a preţurilor la produsele autohtone, inclusiv a ce-lor alimentare. Ceea ce ar fi o catas-trofă pentru populaţie, îndeosebi pentru persoanele cu venituri mici, în condiţiile în care și așa, potrivit statisticii, moldovenii cheltuiesc aproape jumătate din veniturile ob-ţinute pentru alimentaţie.

Confederaţia Naţională a Sindica-telor din Moldova (CNSM) a propus recent reducerea cotei TVA până la 5% la produsele alimentare, ur-mând experienţa ţărilor din Uniu-nea Europeană în acest sens. Astăzi ţara noastră se afl ă în topul statelor europene cu cele mai mari cote TVA la alimente. Potrivit sindicatelor, această reducere va constitui un factor de susţinere a păturilor de-favorizate. În felul acesta, ei ar avea

posibilitate să-și procure cel puţin strictul necesar.

În prezent, potrivit art. 96 din Codul Fiscal, produselor alimenta-re li se aplică o cotă standard TVA de 20%. Excepţie fac produsele de panifi caţie, produsele lactate, pro-ducţia din fi totehnie și horticultură în formă naturală, producţia din zo-otehnie în formă naturală, masă vie și sacrifi cată, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, zahărul din sfeclă de za-hăr, pentru care se aplică TVA în mă-rime de 8%, se arată într-un comuni-cat CNSM, citat de MOLDPRES.

Sindicatele menţionează că majo-ritatea ţărilor europene practică im-pozite pentru mărfurile alimentare mai scăzute faţă de cota standard. Mai mult decât atât, există și state care nu impozitează deloc alimente-le, cum ar fi Marea Britanie, Irlanda și Malta. Practica internaţională de-monstrează că o cotă mare a TVA nu constituie întotdeauna venituri mari pentru buget. Dimpotrivă, cote ma-jorate conduc la acţiuni masive de evaziune fi scală.

În opinia sindicaliștilor, această măsură ar reduce evaziunea fi scală și ar spori încasările din TVA la bu-get. Veniturile Republicii Moldova din TVA constituie circa 47% din total venituri fi scale, conform Legii Bugetului de Stat pentru anul 2014. Principala cauză al acestui indicator redus ar fi evaziunea fi scală anume pentru produsele suprataxate, se arată în comunicatul CNSM.

Iniţiativa sindicatelor de a reduce

taxa pe valoare adăugată la produ-sele alimentare de la 20% la 5% este susţinută și de producătorii de con-serve.

Solicitat de agenţia „Infotag”, pre-ședintele Asociaţiei Producătorilor de Conserve „Speranţa-Con”, Ivan Sandic, a spus că conducătorii fabri-cilor consideră reducerea impozitu-lui „actuală și oportună”.

Potrivit lui, reducerea TVA-ului va contribui la păstrarea și protejarea veniturilor populaţiei pe fundalul oscilaţiilor preţurilor, provocate de reducerea cursului leului moldove-nesc.

„Dacă 5% sunt prea puţine, pro-punem ca TVA-ul să fi e redus până la 8%. Asemenea rată se aplică în privinţa produselor agricole și za-hărului. Toţi procesatorii de materie primă agricolă trebuie să activeze

în condiţii egale. Ar fi logic să exis-

te o singură rată – de la producţia

fermierilor până la rafturile magazi-

nelor la toate produsele alimentare.

Aceasta ar rezolva problema spri-

jinului neechilibrat al ramurilor”, a

mai afi rmat Sandic.

Unii experţi economici afi rmă însă

că iniţiativa sindicatelor nu va adu-

ce benefi cii consumatorilor, ci doar

pierderi la bugetul de stat.

„Această reducere practic nu va fi

resimţită în societate. Preţurile, așa

cum se stabilesc pe piaţă, vor rămâ-

nea la același nivel. Consumatorul

cum plătește un preţ, în continua-

re va plăti același preţ”, a precizat

directorul de programe al „Expert-

Group”, Dumitru Budianschi, pentru

PublikaTV.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

„Dacă managerii spitale-lor din țară ar fi respectat normele în vigoare, nu s-ar fi pomenit fără medicamen-tele necesare pentru trata-mentul pacienților. Spitalele singure sunt vinovate că au ajuns la început de an fără medicamente. Asta pentru că ele ar fi trebuit să aibă o rezervă de medicamente pentru două luni înainte. În pofi da faptului că compa-niile farmaceutice nu au în-ceput să distribuie medica-mente, spitalele ar fi trebuit să dispună de tot necesarul

atât pentru luna ianuarie, cât și pentru luna februarie. În orice perioadă a anului, instituțiile medicale trebuie să aibă în stoc medicamen-te pentru două luni înainte, pentru orice eventualita-te. Așa prevede un ordin al Ministerului Sănătății”, a adăugat Alexandru Coman. Responsabilul a evitat să precizeze totuși când criza de medicamente ar putea fi rezolvată, subliniind doar faptul că „medicamente în țară sunt, însă acum se efec-tuează procesul birocratic”.

De cealaltă parte, unii di-rectori de spitale spun că nu au reușit să-și facă rezervele necesare de medicamente deoarece companiile farma-ceutice nu și-au respectat obligațiile contractuale pe parcursul anului precedent.

„În anul precedent, com-paniile farmaceutice ne dis-tribuiau medicamente cum doreau, nu cum prevede con-tractul. Deși trebuie constant să ne aducă o anumită canti-tate de preparate, aceștia ne aduceau ba cantități mai mici, ba mai rar decât ar fi trebuit.

În consecință, nu am putut să suplinim rezervele pentru două luni înainte”, a afi rmat directorul Spitalului raional din Nisporeni, Roman Vasiliu.

Managerul se plânge că din această cauză, instituția pe care o conduce duce lipsă de anumite preparate, iar altele sunt sufi ciente doar pentru câteva zile. „Ducem lipsă de soluție fi ziologică și de prepa-rate analgezice, aceasta este cea mai mare problemă. Nu dispunem de mai multe pre-parate, altele sunt pe termi-nate. Cu părere de rău, punem

pacienții să cumpere singuri

medicamentele care lipsesc,

dar le promitem că ulterior

pot veni pentru a-și recupera

banii. Anul trecut am avut pro-

bleme la acest capitol, dar nu

așa mari”, a precizat Vasiliu.

Sunt însă și spitale care au

reușit să-și suplinească sto-

curile, astfel încât acum, când

majoritatea instituțiilor medi-

cale cer pacienților să achite

medicamentele care, în mod

obișnuit, sunt acoperite de

poliță, nu întâmpină proble-

me în tratamentul acestora.

„Avem o rezervă pentru

60-90 de zile, așa cum pre-

vede ordinul Ministerului

Sănătății. Însă continuăm

să luăm din această rezervă,

dar nu prea punem la loc, ca

aceasta să fi e constantă. Spe-

răm ca situația să se rezolve

până se epuizează rezerva

noastră. Am discutat cu direc-

torul unei companii farmace-

utice și mi-a spus că în cel mai

scurt timp urmează să distri-

buie medicamentele”, a decla-

rat Gheorghe Roșu, directorul

Spitalului raional din Râșcani.

Amintim că spitalele din

Moldova au probleme cu sto-

curile de medicamente încă

de la începutul lunii ianuarie,

însă autoritățile în Sănătate nu au găsit soluții nici până acum. Guvernul dă asigurări însă că instituțiile medicale vor avea medicamentele ne-cesare în cel mai scurt timp, după ce la 27 ianuarie a avut loc o ședință cu responsabi-lii companiilor farmaceutice, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Mi-nisterul Sănătății și Agenția pentru Achiziții Publice. Ast-fel, în cadrul ședinței Iurie Leancă a cerut ca structuri-le de resort să întreprindă eforturile necesare pentru a exclude defi citul de medica-mente în spitale, astfel încât pacienții să nu aibă de suferit.

Din cauza creșterii dolaru-lui și cursului euro, în ultime-le luni au crescut prețurile la circa 2000 de medicamente. Piața Republicii Moldova este direct afectată, din cauza faptului că 85 la sută dintre preparate sunt de import, iar restul depind de materia primă pe care o procură, la fel, în dolari sau euro. În plus, spitalele deja au difi cultăți cu banii, din cauza faptului că CNAM a încheiat contracte de fi nanțare provizorii.

Sursa: e-sanatate.md

Scumpirile sunt inevitabile. Scumpirile sunt inevitabile. Sindicatele vin cu propuneriSindicatele vin cu propuneri

De ce au rămas spitalele fără medicamente?Directorii de spitale sunt vinovați de faptul că au rămas fără medicamente în stocuri. Ar fi trebuit să-și facă rezerve pentru cel puțin două luni, așa cum prevede un ordin al Ministerului Sănătății, pentru a asigura buna funcționare a instituțiilor medicale. Declarația a fost făcută pentru Sănătate INFO de Alexandru Coman (în imagine), directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, după o ședință la Guvern cu pre-mierul, companiile farmaceutice, Ministerul Sănătății și cel al Finanțelor. Stocurile cu medicamente, le-a reproșat responsabilul de la AMDM managerilor de spitale, trebuie suplinite așa cum sunt completate cele cu alimente sau cu petrol.

30 IANUARIE 2015 33 F L U XF L U XPolitic

Moneda naţională continuă să se deprecieze în raport cu principalele valute de referin-ţă, iar experţii vorbesc tot mai insistent despre o criză fi nan-ciară care se va aprofunda în perioada următoare.

Cursul afi șat de Banca Naţională pentru ziua de ieri a fost de 17,84 lei pentru un dolar american, iar un euro a costat 20,26 lei. Deprecierea leului a provocat deja scumpirea mai multor produse, atât alimentare, cât și neali-mentare, în special a celor de import. În aceste condiţii, se devalorizează veniturile și scăderea puterii de cum-părare a populaţiei. Experţii prezic in-evitabilitatea creșterii tarifelor pentru energie, ceea ce va provoca scumpiri în lanţ și la produsele autohtone.

De la începutul acestui an, dolarul american s-a apreciat cu peste 14% faţă de leul moldovenesc, iar compa-rativ cu situaţia din ianuarie trecut, creșterea este de aproape 40 la sută. Moneda unică europeană a crescut cu aproximativ 13 la sută pe parcur-sul unui an. Aceste tendinţe se men-ţin și în continuare, iar guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, evită să facă previziuni privind stabilizarea leului moldove-nesc. Intervenţiile de până acum ale BNM pe piaţa valutară au fost prea puţin efi ciente.

Acum câteva zile, guvernatorul BNM punea deprecierea leului pe seama unor factori externi, dar și a situaţi-ei politice difi cile din ţara noastră. În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, el afi rma că economia Moldovei a fost lovită de șocuri ex-terne, pentru care nu a fost pregătită. Drăguţanu s-a referit la înrăutăţirea si-tuaţiei economice din Federaţia Rusă, dar și la embargoul impus de Moscova pentru produsele agricole moldove-nești, ceea ce a condiţionat un nivel slab de acoperire a cererii de valută străină de către ofertă.

„Rubla rusească a scăzut dramatic, așa că muncitorii moldoveni din Ru-sia trimit acasă mai puţini dolari sau euro ca înainte. Astfel, au scăzut re-mitenţele. O altă cauză care a dus la deprecierea leului constituie scăderea volumului exporturilor, asupra cărora și-au lăsat amprenta embargourile. Mai este un factor, poate că nu la fel de important, dar care lasă urme. În pani-că, tot mai mulţi cetăţeni au început să cumpere euro și dolari. O cauză o mai constituie și situaţia politică. Unii oa-meni de afaceri, când văd că nu există stabilitate, încearcă să-și protejeze ca-pitalurile, scoţându-le din ţară”, a pre-cizat Drăguţanu, citat de IPN.

Experţii economici sunt însă tentaţi să creadă că deprecierea valutei naţio-nale a fost condiţionată într-o măsură mai mare de factori interni. Directorul

„Alpha Invest”, expertul Sveatoslav Mihalache, este de părere că impactul factorului extern este de doar 20-30 la sută. „Principala problemă rămâne datoria internă ca urmare a credită-rii celor trei bănci. Intrăm într-o criză foarte puternică, poate asemănătoare celei din ’98”, a precizat el pentru „Wall Street Moldova”.

Fostul premier Ion Sturza pune în-treaga vină pentru deprecierea leului pe seama guvernatorului BNM, acu-zându-l de neprofesionalism. În cadrul unei emisiuni la ProTV, el a declarat că „în Republica Moldova, legislaţia este

extrem de dură, chiar prohibitivă, care impune niște reguli clare de prudenţă fi nanciară de control. Nici Guvernul, nici Parlamentul, nici organele de control nu au dreptul de a interveni în asemenea situaţii, cu excepţia lui Dră-guţanu”.

Sturza a invocat numele fostului gu-vernator al BNM, Leonid Talmaci, care, în opinia lui, nu ar fi admis să se ajun-gă la o asemenea stare de lucruri.

Deprecierea continuă a leului mol-dovenesc va avea efecte negative asu-pra întregii economii naţionale, con-sideră experţii. În opinia directorului

executiv al Centrului Analitic Indepen-dent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, cel mai mult vor avea de suferit între-prinderile care depind într-o măsură mai mare de importurile de materie primă, ele fi ind nevoite să majoreze preţurile la producţia fi nită.

Lupușor a mai precizat pentru „Wall Street Moldova” că și sectorul bancar va fi afectat din cauza majorării volu-mului creditelor neperformante.

Anterior, și președintele Ligii Ban-cherilor, Dumitru Ursu, aprecia că tendinţele de depreciere a leului sunt periculoase pentru economia naţiona-lă și vor afecta atât agenţii economici, cât și populaţia.

„Se vorbește de factorii externi, de ceea ce se întâmplă în Federaţia Rusă cu rubla rusă, cu fl uctuaţiile dintre do-lar și euro. Într-adevăr, există premise internaţionale de a infl uenţa piaţa va-lutară din Republica Moldova, pentru că avem și noi niște relaţii economice internaţionale, fi e de export, fi e de im-port cu piaţa internaţională, cu Uniu-nea Europeană, cu Federaţia Rusă. Dar nu trebuie să mizăm numai pe aceas-tă explicaţie, grosul problemei totuși este în Republica Moldova, pe piaţa internă”, a afi rmat el într-un interviu pentru Europa Liberă.

În opinia experţilor, este puţin pro-babil ca valutele străine să revină la cotaţiile iniţiale.

FLUX

Leul continuă să se deprecieze. Experţii anticipează o criză majoră

Urmare din pag. 1Miercuri, 28 ianuarie, a fost încheiată cu succes

și operaţiunea de împărţire a comisiilor parla-mentare. Evident, cine împarte parte-și face, ast-fel că cele mai importante comisii vor fi conduse de PD și PLDM. Cele două partide și-au asigurat majoritatea în comisiile economică și juridică. Liberalii și socialiștii s-au declarat revoltaţi de modul în care au fost repartizate comisiile par-lamentare și de numărul de locuri care le-au fost oferite. În opinia lor, componența numerică și nominală a comisiilor permanente a fost stabili-tă cu abateri de la lege, fi ind încălcat principiul reprezentării proporționale.

În general, șeful liberalilor Mihai Ghimpu a constatat cu oareșice satisfacţie că toate presu-punerile sale „sumbre” de acum câteva zile s-au adeverit după votul de miercuri: „În loc de alianţă PLDM-PD-PL, avem alianţă PLDM-PD-PCRM”. Re-marcând că nu s-a procedat „nici creștinește, nici omenește” cu PL, șeful liberalilor i-a îndemnat pe Lupu și Filat să recunoască deschis că au mers „în coaliţie cu PCRM”.

„Prezenţa PL în alianţă n-a depins de PL. Așa cum am fost excluși din AIE 2, așa s-a procedat și acum. Nu noi am fost împotriva alianţei și nu noi am decis să fi m în afara majorităţii parlamen-tare”, a punctat Ghimpu după ședinţa Legislati-vului.

Noua coaliţie este contestată deopotrivă și de dreapta, și de stânga. Liberalii îi acuză pe parte-nerii săi nerealizaţi de faptul că nu au dat curs recomandărilor ofi cialilor europeni, formulate în cadrul întrevederii de la Aeroport, că și-au dorit din start o alianţă cu comuniștii și că vor deturna cursul european al ţării noastre.

Pe de altă parte, socialiștii au deplâns consti-tuirea Alianţei, pe care au numit-o coaliţie „a oli-garhilor, o coaliţie a celor trei Vlazi, al cărei scop este protejarea averilor personale și gestionarea în comun a puterii și a fl uxurilor fi nanciare”.

În cadrul unui comunicat al formaţiunii se menţionează că „PSRM regretă votul Partidului Comuniștilor și, respectiv, contopirea acestei for-maţiuni cu cei care au adus Republica Moldova în prag de faliment”. Uitând, probabil, să menţi-oneze că anterior a votat alături de fosta coaliţie pentru alegerea șefului statului, ajutând astfel

Alianţa de atunci, formată în linii mari din aceiași oligarhi, să se menţină la putere.

La momentul când a fost anunţată constituirea alianţei dintre cele două partide, Vladimir Filat recunoștea că o guvernare minoritară va fi difi cilă, însă nu imposibilă, motivând că nu s-a reușit să se ajungă la o înţelegere cu Partidul Liberal.

Marian Lupu a invocat rezultatele alegerilor, care „au format niște con-diţii deloc ușoare”. „Cel mai impor-tant este că prin acest act punem capăt perioadei de incertitudini. A venit timpul pentru acţiuni”, a punctat acesta. Necesitatea in-staurării cât mai grabnice a unui nou Guvern a fost dictată inclusiv de situaţia complicată din regiu-ne, au mai argumentat cei doi șefi de partide.

Dar așa cum a atenţionat mai mul-tă lume, noua coaliţie va fi una extrem de fragilă și expusă șantajului. În primul rând, pentru că deputaţii comuniști vor putea în orice moment să-și retragă sprijinul în adoptarea unor decizii, pentru că, de facto, ei nu și-au asumat niciun fel de angajamente. Sau să-și condiţioneze drastic votul. Asta în cazul în care, după cum menţio-nam anterior, aceste angajamente nu au fost sti-pulate în cadrul unor acorduri secrete.

Dacă ţinem cont de faptul că democraţii (vezi Plahotniuc) au fost artizanii acestei guvernări minoritare, deputaţii PCRM ar putea fi o masă de manevră în mâna acestora, cu ajutorul cărora vor putea torpila anumite decizii, fără a-și declara pe faţă opunerea.

Noua coaliţie este extrem de vulnerabilă și pentru că benefi ciază de o susţinere extrem de redusă din partea populaţiei. În primul rând, pentru că populaţia a votat masiv pentru forţele de opoziţie, orientate, mai degrabă, către răsărit (aici trebuie să-i luăm în calcul și pe votanţii care erau dispuși să-l susţină pe Renato Usatâi, și pe cei care au votat pentru clona PCRM), iar victo-ria partidelor proeuropene s-a datorat, de fapt, unor tertipuri și chichiţe juridice. Dar și foarte mulţi dintre cei care i-au susţinut în alegeri pe numiţii proeuropeni se declară acum profund

dezamăgiţi de comportamentul acestora. Ce-i drept, asta pare să conteze însă mai puţin pentru respectivii politicieni, odată ce scopurile pe care și le-au propus au fost atinse.

Alianţa mai are de trecut un hop, care pare să fi e cel mai difi cil, care va fi votul pentru noul Gu-vern. La moment, situaţia se conturează în felul următor. Potrivit Acordului dintre părţi, fotoliul de prim-ministru le revine liberal-democraţilor. În cadrul consultărilor cu președintele ţării, șe-ful PLDM, Vladimir Filat, l-a înaintat în respecti-va funcţie pe actualul premier în exerciţiu, Iurie Leancă. Care își dorește cu ardoare să o exercite în continuare. Asta însă nu înseamnă nicidecum că Filat chiar ar vrea să-l facă pe Leancă șef al Ca-binetului de Miniștri.

Miercuri, 28 ianuarie, președintele Timofti a semnat decretul prin care l-a desemnat pe Iurie Leancă în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, propunerea PLDM fi ind și singu-ra.

Conform Constituției, acesta are la dispoziție 15 zile pentru a cere votul de încredere al Par-lamentului asupra programului de activitate și a garniturii guvernamentale.

Președintele PCRM, Vladimir Voronin, a de-clarat repetat că fracţiunea comuniștilor nu va

vota un Guvern condus de Iurie Lean-că. Cum, de altfel, a precizat că nu va vota niciun Guvern care-i va avea în

frunte pe Filat, Lupu ori Plahot-niuc. El le-a recomandat liberal-

democraţilor să găsească o altă candidatură. Iar asta ar

putea coincide în mod feri-cit și cu dorinţa lui Vladimir Filat.

Acum câteva zile, libera-lii afi rmau că nu vor vota

noul Guvern, precizând că ar putea reveni la discu-

ţii doar în cazul în care cele două partide renunţă la acord

și reiau discuţiile cu PL.„Noi nu vom adera la o

coaliție susținută tacit de PCRM”, a subliniat Ghimpu pentru inprofunzime.md.

„Despre votare nici nu poate fi vorba, pentru că un guvern îl votezi când ești la guvernare, iar noi am fost excluși de la guvernare”, a mai adău-gat liderul PL.

Totuși, prin presă s-a vehiculat că liberalii lui Ghimpu ar putea totuși să-și dea votul pentru candidatura lui Iurie Leancă, pentru a-i da peste cap planurile lui Filat, care, în opinia lor, ar avea alte preferinţe și ar fi interesat să-l scoată din cal-cul pe Leancă. Totodată, Ghimpu ar putea vota pentru a-și face o imagine bună în faţa societă-ţii, arătând că nu o face pentru funcţii, ci pentru „parcursul european” al ţării.

Ieri, șeful liberal-democraţilor a făcut un apel către liberali, pe o reţea de socializare, îndem-nându-i să voteze pentru un Guvern „proeuro-pean”, demonstrând astfel că „nu funcţiile, nu pârghiile sunt valorile care îi reprezintă”, ci asigu-rarea „continuităţii parcursului european”.

Răspunsul lui Ghimpu nu a întârziat și a venit pe aceeași reţea. „Liberali, aliniere! Am primit or-din de la brigadirul „Pro-european” al ultimului colhoz din RM.

Să trăiți, tovarășe brigadir!”, a scris liberalul.Nu ne rămâne să adăugăm decât: „Să trăiești,

tovarășe popor!”.Ioana FLOREA, FLUX

Împărţirea funcţiilor, pe ultima sută de Împărţirea funcţiilor, pe ultima sută de metri. Câţi „vlazi” vor fi la guvernare?metri. Câţi „vlazi” vor fi la guvernare?

30 IANUARIE 201544F L U XF L U X România

Un fenomen periculos se extinde rapid, în timp ce autorităţile refuză să ia încă o măsu-ră în acest sens. Este vorba despre prezenţa pe piaţa românească a lactatelor fabricate fără lapte, susţine Claudiu Frânc, președinte-le Federaţiei Crescătorilor de Bovine din Ro-mânia. La rândul său fermier în Maramureș, Frânc susţine că brânzeturile fără lapte au început să fi e tot mai prezente în România, ajungându-se ca după comercializarea lor în pieţe, aceste produse să poată fi acum găsite chiar și pe rafturile marilor magazine, atenţi-onează publicaţia Agrointeligenţa.

În locul laptelui, brânzeturile sunt fabricate dintr-o se-rie de uleiuri vegetale, precum cel de palmier și cel de soia. Așa se ajunge ca produse să fi e extrem de ieftin – preţul fi ind singurul semn care diferenţiază aceste lacta-te de cele care respectă reţetele tradiţionale și au lapte proaspăt în compoziţie. „Deși TVA-ul este de 24% pentru toate produsele, cum vă explicaţi că se găsesc în maga-zine brânzeturi de provenienţă incertă care se vând cu preţul de 10 lei sau chiar mai puţin?! În mod cert, acel produs conţine orice altceva numai lapte nu. În condi-ţiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preţ ridicol de doar câţiva lei”, a punctat revoltat președintele FCBR, Claudiu Frânc.

Riscurile la care sunt expuși românii care consumă lac-tate produse fără lapte sunt diverse și periculoase, întru-cât la baza acestor produse stau uleiuri ce conţin grăsimi esterifi cate cu grave consecinţe asupra sănătăţii.

Apariţia acestui tip de produse este cunoscută de auto-rităţile din România încă din primăvara anului trecut, dar nu s-a luat nicio măsură, a mai precizat președintele Fede-raţiei Crescătorilor de Bovine din România. Potrivit aces-tuia, la vremea respectivă, cu ocazia efectuării unor con-troale în pieţe, au fost descoperite în special brânzeturi aduse din Bulgaria și care nu aveau, conform analizelor din laborator, niciun gram de lapte. Însă această practică nu le este străină nici producătorilor din România, poate și din cauza legislaţiei permisive, care permite un anumit adaos de alte produse în brânzeturi, exceptând laptele.

Fermierii vor o etichetare corectă a produselor din lapteÎn cadrul unei întâlniri cu ofi ciali din Ministerul Agri-

culturii, crescătorii de ovine și de bovine din România au venit cu propuneri care, deși nu vor putea să elimine din piaţă aceste pericole alimentare, vor putea măcar să ofere consumatorului șansa de a alege în cunoștinţă de cauză. „Am propus ca etichetele produselor lactate să includă minim patru elemente: ţara de origine a laptelui materie primă, cantitatea de lapte proaspăt, cantitatea de lapte reconstituit (lapte praf) din produs și cât la sută din produs este reprezentat de altceva decât lapte. În acest moment există o legislaţie europeană adoptată

în cadrul conferinţei din 10 martie 2010, care spune că statele membre pot impune aceste elemente de etiche-tare”, a declarat pentru Agrointeligenţa, Claudiu Frânc.

În afară de aceste măsuri ce ţin de o etichetare corec-tă în industria laptelui, Claudiu Frânc vine cu alte soluţii concrete pentru riscul la care sunt expuși fermierii ro-mâni într-o piaţă invadată de importuri. Mai mult, odată cu eliminarea cotelor la lapte de la 1 aprilie, producătorii români nu vor putea face faţă concurenţei neloiale din afară. Din aceste motive, crede Frânc, se impune o pro-movare a consumului de produse românești și măsuri urgente de etichetare corectă.

Multinaţionalele nu mai vor lapte autohtonReprezentantul din sectorul agricol susţine că înce-

pând cu martie-aprilie, producătorii mici de lapte, acei fermieri care deţin între 3 și 20 de capete, vor întâmpi-na difi cultăţi în ceea ce privește menţinerea pe piaţă. „Foarte mulţi procesatori din România nu mai acceptă să reînnoiască contractele cu fermierii români pentru furnizarea laptelui. În Suceava, procesatorii au anunţat că după 1 februarie nu vor mai prelua niciun gram de lapte de la producători, indiferent de mărimea acestora. Motivul principal este legat de faptul că în ultimul tri-mestru al anului 2014 au intrat cu 35% mai multe pro-duse din lapte provenite din zona comunitară decât în anul precedent. Multinaţionalele de lactate preferă ca în aceste condiţii să sprijine fermierii de la ei din ţară, pre-luând laptele de acolo. În acest moment, piaţa laptelui este suprasaturată”, a mai spus fermierul.

TVA redus pe tot lanţul lapteluiPentru a rezolva problema laptelui, una dintre soluţii

ar fi reducerea TVA la 9% la lactate, măsură ce ar trebui aplicată pe întreg lanţul. „Procesatorul român nu poate să susţină o reducere a taxei pe valoare adăugată doar la laptele materie primă în situaţia în care toate inputurile pe care le cumpără au un TVA de 24%. Situaţia i-ar adu-ce, la bilanţ, un defi cit de 15%. În concluzie, reducerea trebuie aplicată pe întreg lanţul alimentar”, a explicat Claudiu Frânc pentru Agrointeligenţa.

FLUX

Elena Udrea, acuzată de spălare de bani

în dosarul MicrosoftPreședintele PMP, depu-tatul Elena Udrea, a fost acuzată de spălare de bani și fals în declaraţii. Ea a fost citată, joi, 29 ianu-arie, la DNA în dosarul Microsoft. Fostul minis-tru Elena Udrea a scris pe Facebook că a fost citată, cu mandat de aducere, la Direcţia Naţională Antico-rupţie, pentru a oferi lămuriri, ea precizând că este surprinsă de decizia anchetatorilor de a proceda așa, în condiţiile în care s-a arătat în permanenţă dispusă să colaboreze, notează Mediafax.

Surse judiciare au explicat că parchetul a decis să emită un mandat de aducere pentru că joi au fost chemate la DNA mai multe persoane.

Numele Elenei Udrea a fost menţionat în dosarul Microsoft, dar și în alte dosare precum gala Bute. În octombrie 2014, Elena Udrea a fost audi-ată în dosarul de corupţie al lui Gheorghe Ștefan, precizează gandul.info.

Elena Udrea este acuzată de DNA de spălare de bani și fals în declaraţii. Anchetatorii susţin că Dorin Cocoș ar fi primit în 2009 o mită de 9 milioa-ne de euro pentru a-și folosi infl uenţa asupra ministrului Gabriel Sandu pentru ca societatea Fujitsu Siemens să primească contractul pentru li-cenţele informatice Microsoft. Procurorii susţin că din acești 9 milioane de euro, Dorin Cocoș ar fi împrumutat compania Eurohotels, dar și că a achiziţionat o serie de imobile. Din descrierea faptelor făcute de procuro-rii rezultă că cei 9 milioane de euro au fost utilizaţi în două scopuri: primul a fost să împrumute Eurohotels, împrumuturile fi ind în cuantum mic sub 40.000 lei; iar al doilea scop fi ind achiziţia de imobile, achiziţie făcută în comun de soţii Udrea-Cocoș.

Procurorii afi rmă că Udrea ar fi săvârșit infracţiunea de fals în declaraţii pentru că nu a declarat împrumuturile menţionate mai sus. Acuzaţia cea mai serioasă este aceea de spălare de bani. Anchetatorii susţin că Udrea cunoștea faptul că imobilele cumpărate în comun cu Dorin Cocoș au fost plătite din banii primiţi ca mită pentru intervenţiile sale.

„Din probatoriul administrat până la acest moment rezultă probe certe în sensul că inculpatul Cocoș Dorin a săvârșit infracţiunea de trafi c de in-fl uenţă, sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârșirea acestei infracţiuni fi ind utilizate în achiziţia de imobile și pentru credi-tarea societăţilor. Din declaraţiile de avere din perioada 2009-2014 re-zultă că Udrea Elena Gabriela cunoștea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoștinţă și de intenţia inculpatului Cocoș Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restitu-irea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu”, au explicat surse judiciare pentru gândul.info.

FLUX

Aplicând liniar rata menţionată de neplată ar rezulta că, din ceea ce ar trebui să plăteas-că sub forma impozitului pe profi t, capitalul străin nu plătește decât vreo 14%, iar cel ro-mânesc vreo 38%! Numai că știm că circa o treime din fi rmele românești, reprezentând așa-numitele microîntreprinderi, plătește în contul profi turilor pe care le realizează nu impozitul de 16% pe profi tul declarat, ci im-pozitul de 3% pe încasări, unde rata de plată reală este între 90 și 100%. Or, dacă o treime din capitalul românesc plătește practic inte-gral impozite în contul profi turilor realmente obţinute, înseamnă că restul de două treimi din capitalul autohton și în întregime capitalul străin plătesc și mai puţin decât în proporţiile calculate anterior.

O imagine pur apocaliptică se conturează! 1) Doar vreo 2,7 mld de euro se încasează la bugetul statului din impozitul pe profi t, ca ur-mare a impunerii cu 16% a numai 16,6 mld de euro din cele aproape 80 mld de euro profi turi reale obţinute și care ar trebui impozitate. Pes-te 60 mld euro se evaporă în fi ecare an înainte de impozitare, grosul prin străinătate. 2) Mi-croîntreprinderile, care nu reprezintă nici 10-15% din cifra de afaceri pe ansamblu, plătesc ca impozite în contul profi turilor realizate mai mult decât întregul capital străin care obţine pe plan real spre 70% din totalul profi turilor. 3) Aceleași microîntreprinderi plătesc impozi-te în contul profi turilor efectiv realizate între două și trei ori mai mult decât restul capitalu-lui românesc. 4) Te apucă ameţelile la consta-tarea că, în contul impozitării profi turilor real obţinute, capitalul străin nu plătește 85-90% din ceea ce s-ar cuveni să plătească, iar capi-talul românesc nu plătește 60-65% din ceea ce s-ar cuveni să plătească!

Este de tolerat o asemenea stare de lucruri? Nu! Este de schimbat? Da! Poate fi schimbată?

De asemenea, da! Se vrea însă o schimbare? Nu! Aceasta este pro-blema! Pentru o schim-bare ar fi de ajuns a înlocui impozitarea propriu-zisă a profi tu-lui cu o derizorie impo-zitare a cifrei de afaceri (adică generalizarea impunerilor din cazul microîntreprinderilor), care nu poate fi evazi-onată! Ascunderea faţă de fi scalizare a profi tu-lui este posibilă pentru că păgubit este doar statul. Încercarea de ascundere faţă de fi sca-lizare a încasărilor nu este posibilă pentru că intră în coliziune cu interesele plătitorilor care sunt și ei privaţi. Dacă însă nu se vizează a se schimba ceva în România și statului român nu i se va conferi rolul de a și face ceva pe linia dezvoltării ţării, atunci nu are rost a se între-prinde nimic în fi scalizarea profi tului. Oricum

însă, impozitarea profi tului în actualele condi-

ţii trebuie desfi inţată. Și cu și fără cele 2,7 mld

de euro din această impozitare, statul român

este același. Mascarada trebuie să înceteze!

Măcar să ofi cializăm jefuirea statului român și

a ţării numite încă România.

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Mascarada impozitării profi tului Mascarada impozitării profi tului (II)(II)

Piaţa românească, invadată de brânza care nu a văzut laptele

30 IANUARIE 2015 55 F L U XF L U XExterne

Urmare din pag. 1Potrivit acestuia, UE trebuie să

arate clar Rusiei că se poate ajunge

la pace doar prin negocieri și nu prin

confruntare militară.

În pofi da escaladării confl ictului în

ultima săptămână în estul Ucrainei,

Uniunea Europeană trebuie să-și

menţină politica actuală. „Trebuie să

încercăm să dezamorsăm criza prin-

tr-o combinaţie de sancţiuni și dia-

log, altfel ne vom confrunta cu ame-

ninţarea unui confl ict și mai grav”

decât acesta, a avertizat el.

Sursa precizează că președintele

SUA, Barack Obama, și cancelarul

german Angela Merkel au convenit

marţi, 27 ianuarie, într-o discuţie

telefonică, asupra necesităţii de a

sancţiona Rusia pentru sprijinirea

miliţiilor separatiste proruse și ne-

respectarea obligaţiilor care îi revin

în temeiul acordurilor de la Minsk,

menite să pună capăt confl ictului

din Ucraina.

În timp ce ţări precum Polonia

cer înăsprirea sancţiunile împotriva

Kremlinului, noul premier al Greciei,

Alexis Tsipras, nu susţine declaraţii-

le unor lideri din UE privind necesi-tatea discutării și adoptării de noi sancţiuni la adresa Rusiei, în contex-tul escaladării tensiunilor din estul Ucrainei, potrivit agenţiei ruse de presă Interfax.

Potrivit mass-media din Grecia, Tsipras i-a acuzat pe liderii UE de faptul că aceștia „nu s-au consultat cu Grecia” atunci când au făcut de-claraţiile cu privire la necesitatea adoptării de sancţiuni la adresa Moscovei.

Pe fundalul acestor discuţii, Parla-mentul unicameral de la Kiev (Rada Supremă) a adoptat, la 27 ianuarie, în prima lectură, un proiect de lege prin care Rusia este declarată „stat agresor”, iar autoproclamatele repu-blici Doneţk și Lugansk sunt califi ca-te drept organizaţii teroriste, infor-mează romaniatv.net.

Deputaţii ucraineni au făcut, în același timp, un apel la comunitatea internaţională să recunoască „actul de agresiune” împotriva Ucrainei și ocupaţia de pe teritoriul ei, transmi-te agenţia Unian, citată de Agerpres.

Rada Suprema a cerut, de aseme-nea, ajutor internaţional suplimen-

tar și sancţiuni mai dure împotriva Moscovei, transmite Reuters.

Moscova a criticat dur gestul par-lamentului ucrainean, califi cându-l drept iresponsabil și iraţional.

„Este o declaraţie absolut irespon-sabilă, o acţiune iraţională care are scopul de a bloca calea spre găsirea unui compromis care este atât de necesar acum în Ucraina”, a decla-rat ministrul adjunct rus de Externe, Grigori Karasin, potrivit agenţiei TASS, citată de dcnews.ro.

O sursă diplomatică, citată de In-terfax sub rezerva anonimatului, a afi rmat că o ţară poate fi declarată „stat agresor” doar de Consiliul de Securitate al ONU și că rezoluţia de marţi a Radei Supreme nu are nicio legătură cu dreptul internaţional. „Decizia adoptată (de Rada Supre-mă) arată ignoranţa și incompeten-ţa totală a deputaţilor ucraineni”, a afi rmat sursa.

În contextul acestor controverse, Adunarea Parlamentară a Consi-liului Europei (APCE) a prelungit, miercuri, 28 ianuarie, până în luna aprilie, suspendarea dreptului de vot al celor 18 deputaţi ruși, o de-

cizie adoptată anul trecut, în urma

anexării Crimeii de către Moscova,

informează mediafax.ro.

În replică, Rusia a anunţat că nu

va mai participa, până la sfârșitul

acestui an, la lucrările Consiliului, o

instanţă fără putere legislativă me-

nită să favorizeze dialogul cu privire

la probleme legate de democraţie și

drepturile omului.

„Părăsim APCE până la sfârșitul

anului”, a declarat pentru presă șeful

delegaţiei ruse Aleksei Pușkov. Fără

Rusia, viitoarele dezbateri în APCE

care o vizează se vor rezuma la un

„exerciţiu gol”, a apreciat el.

Pușkov a mai subliniat că Rusia

va examina dacă este necesar să-

și menţină prezenţa în organizaţia

paneuropeană, a cărei membră este

din 1996.

FLUX

ARGENTINA Preşedintele a dizolvat principalul

serviciu de informaţiiPreședinta argentini-ană Cristina Kirchner a anunțat o reformă profundă a serviciilor de informații, pe care le bănuiește că ar fi jucat un rol în moartea procu-rorului Alberto Nisman, în timp ce ancheta în legătură cu moartea acestuia stagnează, informează marți, 27 ianuarie, AFP, citată de AGERPRES.

În cadrul unui interviu televizat, ea a anunțat dizolvarea SI, principalul ser-viciu de informații din Argentina și înlocuirea acestuia cu Agenția Federală de Informații.

Acuzată la mijlocul lunii ianuarie de procurorul mort în circumstanțe miste-rioase de obstrucționarea anchetei privind atentatul asupra centrului evreiesc AMIA din 1994, soldat cu 85 de morți, Kirchner a vorbit pentru prima dată la televiziune de la începerea cazului Nisman, care a provocat o vie emoție în Ar-gentina.

Numeroși argentinieni și opoziția consideră că guvernul se afl ă în spatele morții procurorului, la 18 ianuarie, eliminat, în opinia lor, de teama dezvăluirilor pe care acesta trebuia să le facă a doua zi în Congres. Potrivit lor, Alberto Nis-man urma să o acuze ofi cial pe Cristina Kirchner, președintele argentinian, că în-cearcă să acopere implicarea Iranului în atentatul din 1994 de la centrul cultural evreiesc din Buenos Aires, deoarece urmărea să semneze un acord economic cu Teheranul, notează digi24.

Cristina Kirchner susţine că procurorul a fost păcălit de către doi presupuși agenţi secreţi, care i-au dat informaţii false pentru a discredita autorităţile, și că apoi a fost eliminat când nu a mai fost nevoie de el. Tocmai de aceea, într-o primă reacţie la acest scandal, liderul de la Buenos Aires a anunţat că dizolvă principalul serviciu de informaţii al ţării, deoarece vrea o reformare a acestuia.

„Dizolvarea SI este o datorie a democrației și trebuie să realizez această refor-mă. Am asistat la un fel de mașinație permanentă a procurorilor, judecătorilor, mass-media, care a fost dată în vileag și pe care trebuie să o tăiem de la rădăci-nă”, a declarat Kirchner.

În decembrie, Cristina Kirchner i-a demis pe cei trei principali lideri ai SI, bănuiți de scurgeri de informații și de lipsă de loialitate, un cutremur în lumea serviciilor de informații.

Procurorul Alberto Nisman care a investigat atacul asupra centrului evreiesc AMIA a acuzat-o pe președinta Argentinei că s-ar fi înțeles în secret cu Iranul pen-tru a-i proteja pe autorii atentatului. La câteva zile după aceste acuzații, respecti-vul procuror a fost găsit mort în locuința sa. Kirchner a declarat că nu crede în ipo-teza sinuciderii acestuia și consideră că, de fapt, moartea procurorului face parte dintr-un complot împotriva ei pus la cale de unii ofi țeri din serviciile secrete.

FLUX

Cu scăderi ale cotaţiilor acţiunilor și de 17% într-o singură zi, băn-cile grecești au devenit primele victime ale cutremurului politic provocat în Grecia de victoria în alegerile parlamentare a par-tidului radical de stânga Syriza condus de Alexis Tsipras, notează Ziarul Financiar.

La doar o zi după ce a fost numit premier, Tsipras a reușit să formeze cu partenerul luat la guvernare, populiștii antiimigraţioniști Gre-cii Independenţi, un guvern care-l are ca pion central pe ministrul de Finanţe, Yanis Varou-fakis, academician și militant îndârjit contra austerităţii care a topit 25% din economia ele-nă. De altfel, Tsipras a optat pentru academicieni în posturicheie. Printre ei, Giorgos Stathakis, noul minis-tru al Economiei, este profesor de știinţe economice la Universitatea din Creta, iar Nikos Kotzias, ministrul de Externe, este profesor de studii economice la Universi-tatea din Pireu.

Tsipras, în vârstă de 40 de ani, care spre spaima in-vestitorilor, a promis că va renegocia condiţiile progra-mului de bailout internaţional care a adus banii vitali sistemului bancar, a reușit în doar o zi să facă ceea ce politicienii tradiţionali din vechea gardă nu au reușit: reformarea structurii guvernului. Noul guvern va avea zece ministere și patru superministere.

Noul ministru grec al Finanţelor, sperietoarea oligarhilorYanis Varoufakis, omul care va duce lupta directă cu

creditorii internaţionali pentru eliminarea austerităţii, este, așa cum s-a autoproclamat, „un economist acci-dental” și un blogger cu talent literar care a studiat la prestigioasa universitate britanică Essex și a predat în Australia, Grecia și SUA.

Varoufakis va deveni unul dintre cei mai importanţi politicieni ai Europei deoarece lupta sa cu troica credi-torilor va fi urmărită îndeaproape de alţi șefi de guvern care au încercat, dar n-au reușit să îndulcească prea mult cura de austeritate prescrisă la nivel european de Berlin și de creditori.

În interviurile de dinaintea alegerilor, Varoufakis a pro-mis că îi va distruge pe oligarhii greci, va pune capăt la ceea ce el spune că este o criză umanitară în Grecia și va re-negocia cu creditorii reducerea muntelui de datorii al ţării.

Varoufakis, în vârstă de 53 de ani, a câștigat respectul conducerii Syriza prin postările sale de pe Twitter des-pre criza fi nanciară. Comentariile sale online sunt urmă-rite de mii de persoane, scrie Thomson Reuters. „Vom distruge bazele pe care oligarhii și-au construit timp de decenii un sistem, o reţea care suge energia și forţa economică din oricine altcineva din societate”, a afi rmat Varoufakis postului britanic de televiziune Channel 4.

În pofi da discursului agresiv, reacţia inertă a pieţelor la victoria zdrobitoare a Syriza în alegeri arată că inves-titorii se așteaptă ca noul ministru de fi nanţe să adopte un stil mai fl exibil în negocierile cu creditorii.

Paolo Pizzoli, economist la ING, atrage atenţia asu-pra „atitudinii constructive” a profesorului de econo-mie după ce acesta a vorbit despre nevoia de a „mini-miza confl ictele și de a maximiza șansele unor acorduri benefi ce ambelor părţi”.

Varoufakis, ca și Syriza, se opune abandonării euro, dar crede că pretenţiile troicăi creditorilor internaţio-nali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internaţional, reprezintă o „nebunie” și că acestea trebuie contrate, notează publicaţia aus-traliană Business Spectator, citată de Ziarul Financiar.

FLUX

America vrea noi sancţiuni împotriva Rusiei, în timp America vrea noi sancţiuni împotriva Rusiei, în timp ce preşedintele Parlamentului European se opunece preşedintele Parlamentului European se opune

A înlocuit politicienii de carieră cu profesori: Noul premier al Greciei şi-a ales o echipă de academicieni pentru a reconstrui economia

30 IANUARIE 201566F L U XF L U X Cultur=

Curtea Mănăstirii Dobruşa

Monument de arhitectură de

însemnătate locală, introdus

în Registrul monumentelor de

istorie și cultură al municipiului

Chișinău, alcătuit de Academia

de Știinţe, situat în strada Ale-

xandru cel Bun, 44-46 (colţ cu

strada Hîncești).

Este un exemplu rar de curte mănăstireas-

că urbană. Proprietatea imobiliară a fost

atestată pentru prima dată în al doilea dece-

niu al secolului al XIX-lea, construcţia actuală

fi ind ridicată, probabil, pe la jumătatea seco-

lului al XIX-lea. Curtea a avut o grădină, sacri-

fi cată în anii ’70 ai secolului al XX-lea, când,

prin ea, a fost trasată strada Alecsandri.

Proprietarul originar a fost Mănăstirea Do-

brușa. Din 1906 aici s-a afl at tipografi a epar-

hială, unde erau tipărite cărţi religioase și

Veștile eparhiale din Chișinău (Кишиневские

Епархиальные ведомости).

Curtea mănăstirească este așezată în zona

de jos a străzii, alcătuită din câteva clădiri,

dintre care două sunt aliniate liniei roșii a

străzii Alexandru cel Bun. Faţadele lor sunt

legate prin portalul intrării, într-un rezalit

plat, amplasat în axa de simetrie. Planurile

ambelor clădiri sunt identice, cu galerii la

faţadele posterioare. Clădirea de la stânga

comportă secţii, alcătuite din câte o odaie

(chilie), o anticameră și un mic hol, cu intrări

separate de pe galeria exterioară. Fiecare

cameră era luminată printr-o fereastră din

partea străzii. Planul clădirii din dreapta con-

ţine câteva mici diferenţe faţă de clădirea din

stânga, având un plan unghiular cu o aripă

construită pe latura de sud, iar de-a lungul

faţadei orientate spre stradă – o sală, folosi-

tă iniţial, probabil, pentru adunări. În corpul

acestei clădiri se afl a și o intrare laterală, care

sub forma unui gang traversa întreg edifi ciul.

Sub clădiri, în partea căderii reliefului, sunt

amenajate subsoluri. Subsolul sub aripa un-

ghiulară repetă planimetria parterului.

Datorită destinaţiei sale hoteliere, comple-

xului i-a fost atribuit un aspect de caravan-

serai, specifi c arhitecturii arabo-musulmane,

forme în vogă la cumpăna secolelor XIX–XX.

Probabil, atunci clădirea a fost renovată cu

elemente de stilizare istorică pe baza arhi-

tecturii maure. Decoraţia plastică, înviorată

mai ales de arcatura cu festoane de sub cor-

nișă și de arcul ogival al intrării principale,

conţine și detalii eclectice clasicizante cum

ar fi ancadramentele simple la ferestre, arcul

semicircular la intrarea secundară, parapetul

înalt care ascunde acoperișul în pantă, orien-

tat spre curte.

Sursa: monument.sit.md

7.VII.7.VII.Trec pe la spitalul municipal nr. 2 să o vizitez pe

Zinovia. Urc la etajul 3, la Ludmila Vieru. În hol, îl întâlnesc pe medicul Viorel Botnaru, cu care am făcut cunoștinţă la incredibila plecare dincolo a lui Nicolae Vieru. Dar vine vorba de o altă dramă cumplită. Viorel mă întreabă:

- Îl cunoști pe Stihi? - Ilarion, regizorul de teatru?- Da.- Firește, îl cunosc.- Chiar în aceste clipe moare aici, la noi…- Doamne, păzește! Ce are?- Insufi cienţă renală. Blocajul rinichilor care nu

mai funcţionează…La Ludmila în birou intră o doamnă blondă,

plânsă. Mi se spune că e soţia lui Ilarion. Fosta. Di-vorţaseră. Va venit și o altă fi inţă feminină? Nu, nu se știe dacă a mai fost căsătorit. Doamna vorbește rusește. Ludmila o sfătuiește să-i telefoneze fi ului, să vină, poate că-și prinde tatăl încă în viaţă. Afl u că ful lor, al divorţaţilor, își face studiile la București.

Pe Ilarion Stihi l-am cunoscut mai îndeaproape după ce a montat spectacolul „Pepi Cioraplung”. Ne vedeam serile la Teatrul Naţional. Discutam, ne împărtășeam necazurile. Probabil și bucuriile. Era un om foarte liniștit, de un bun simţ evident… Dumnezeu să-l salveze sau să-l ierte.

De la Neptun, de la întrunirea scriitorilor, cu invitaţii personale, din partea Președintelui, tipă-rite „tipicar” și caligrafi ate cu gravitate în partea numelui și prenumelui, preîntâmpinaţi că trebu-ie să ne prezentăm în ţinută sobră, îmbarcaţi în două autocare, suntem transportaţi la Cotroceni la recepţia oferită de dl Ion Ilescu.

Cu două zile înainte, în autocarul ce ne ducea spre Deltă, Nicolae Breban și Dumitru Ţepeneag atinseseră problema prezentării-neprezentării la Președinte și ce ar fi cazul să-i spună, ba chiar anu-mite lucruri să i le ceară în mod imperativ; primul zicea că va merge, al doilea – că nu, și nici nu a venit la Cotroceni.

Ei bine, l-am invocat pe dl Nicolae Breban, de-oarece, după multe minute de când a apărut în incintă și dl Ion Iliescu, întâlnindu-se scriitorul cu politicianul, s-au prins într-un dialog aproape grav, din când în când „hașurat” pe orizontală de zâmbetul, totdeauna larg, al președintelui și echilibrat de puţin hirsuta expresie de pe chipul prozatorului. Eu, Serafi m Saka – eram la doi-trei pași distanţă de convorbitorii amintiţi, mai spre trepte, ba chiar lângă treptele ce duc în sala de concert. Mihai Cimpoi mă prezintă doamnei Dor-li Blaga. Printre literaţii în așteptare zig-za-ga un cameraman TV, apoi un fotograf sau doi, dar, ca din senin, în faţa mea, la doi-trei pași distanţă, se postează drept și cu aer de expresie abătută spre scârbit lunganul Florin Iaru, adresându-mi-se cu voce tare, care întoarse spre noi mai multe cape-te: „Leo, noi nu putem rămâne aici!”. Privesc la el și văd că la cămașa sa albă nu are cravată și, naivul de mine, îmi spun că, vede-se, nu putea rămâne la recepţie din cauza ţinutei sale „ne-sobre”. Bine, dar eu? Eu sunt la cravată cu ac și lănţișor. Chiar dacă nu port sacou, pentru că e prea cald, arăt – mi-a spus chiar Val. Tăzlăuanu – destul de „sobru-ofi cial”. Așadar, niţel cam bleg, mai privesc spre Florin, mai fac ochii roată în jur, până văd că spre președinte se îndreaptă cam obezul, cam tran-spiratul poet israelian de expresie română Shaul Carmel, care a vorbit atât de solemn-expresiv-emotiv despre semnifi caţia cuvântului românesc păsure… Ce mai, avea simpatia noastră colegul din Tel-Aviv care, în acele clipe, s-a apropiat la doi pași de dl Iliescu și, exaltat, emoţionat, i-a spus: „Domnule președinte, noi nu vrem să jignim Ro-mânia, noi respectăm și iubim această ţară, dar nu putem rămâne aici”. Președintele ridică ochii oarecum peste capetele noastre, privind… da, în-torc și eu capul, pentru ca, la spatele meu, pe scări, să-l văd pe C. V. Tudor, în costum alb, cu ochelari negri, cu mâinile la spate, într-o poză de aștepta-re a ceea ce ar putea urma. Shaul cu Florin îi mai spun ceva președintelui, din care înţeleg că dânșii protestează contra prezenţei „antisemitului CVT”, iar acesta coboară de pe scări, la un pas de mine, se oprește la un pas în spatele lui Carmel, aștep-tând ca acesta să-și termine tirada. Președintele îi spune oaspetelui israelit că dl CVT e senator și

el nu-i poate interzice accesul la Cotroceni. Dar nu mai mult. Președintele nu vrea să spună și alte cuvinte. Shaul cu Florin se retrag, în timp ce CVT zice: „Ce s-a întâmplat, dle președinte? Din contra, eu am crezut să-i întind o mână, că poate facem o punte de legătură…”. Președintele tace. Uimitor, dar tace și arogantul CVT. Shaul, Florin, Ulici și încă cineva – se retrag.

Noi asistăm la un concert de scurtă durată, dar de înaltă calitate. Apoi – sala de recepţie. Peste vreo oră sau poate ceva mai puţin, reapar Ulici, Iaru, Carmel cu soţia sa născută la Riga. Înţele-gem că între timp au tratat cu președintele. CVT plecase. Noi profi tăm de generozitatea culinară a Palatului de la Cotroceni. Sigur, dl Iliescu n-a prea fost cavaler, invitând scriitori care nu prea sunt în-ghiţiţi de alţi scriitori… Ion Brad, Mihai Unghea-nu, Emanuel Valeriu, Tatulici, alţii… Cine poate ști cum s-a făcut regia prealabilă, de protocol în culisele recepţiei?… Dar…

În fi ne, peste vreo două ore, afl ăm că CVT a fu-git repejor la televiziune și i-a batjocorit pe nep-tuniști… În zilele următoare, urmează un scandal în presa culturală. Uniunea Scriitorilor l-a acţionat pe CVT în judecată, pentru injurii, calomnii etc. Așa a fost…

(Aha, sau – încă ceva: dl Iliescu, însoţit de Mărgi-neanu, noul ministru al culturii, s-a întreţinut ceva timp în anturajul grupului pruto-nistrean…)

Intenţionam să-i iau un interviu Ninei Cassian. Dar, a doua zi după călătoria în Deltă, poeta… nu mai are voce! „Mi s-a rupt”, zice abia auzit. O rog ca, atunci când îi revine vocea, să-mi spună. Însă la recepţia de la Președinţie dânsa mă mustră: „Ai zis că-mi iei un interviu, dar nu te-ai ţinut de cu-vânt”. Eu: „Doamnă Cassian, Doamne ferește, par-că era problema lipsei de voce, vă rugasem, dacă vă revine…” etc. Rămânem neclarifi caţi. Iar când l-am solicitat pe Dumitru Ţepeneag, a acceptat, dar să-i dau chestionarul scris. N-am reușit să-l elaborez… Ocrotit de soţie, Nicolae Balotă așa și nu a găsit timpul necesar și potrivit ca să discu-tăm, cum ne propusesem.

Ei bine, am două dialoguri consistente cu Nico-lae Breban și Adam Puslojić. Plus volubilul, pig-mentatul cu umor interviu cu maestrul fotograf Vasile Blendea.

Leo BUTNARU

DE LA NEPTUN – LA COTROCENI(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

La Moscova s-a deschis

o expoziție care prezintă

scrisori ale unor oameni

trimiși în gulag, readucând

astfel în atenția publicului

o perioadă întunecată din

istoria sovietică, conform

AGERPRES.

„Dragă tată și mamă, nu știu unde mă duc. Mironets m-a denunțat și am fost condamnat la 10 ani de lagăr. Vă scriu din vagon și arunc scrisoarea în aer”, nota pe o bucată de hârtie poetul Vasili Malagușa în 1938, în drum spre lagărul Kolîma din Extremul Orient rus, unul din cele mai dure lagăre din gulag.

„Mironets m-a denunțat (poliției secrete) spunând că sunt înrolat într-o organizație naționalistă”, scrie poetul într-una din cele 15 scrisori aruncate din vagon și luate de oameni care lucrau sau locuiau de-a lungul linei ferate și care le-au trimis familiei, relatează marți, 27 ianuarie, AFP.

„Le-am spus că nu este adevărat, dar, deocamdată, nu mă cred. Am fost condamnat la 10 ani de lagăr”, își anunță el apropiații.

Aceste scrisori, de fapt niște bucăți de hârtie, de pânză sau chiar de scoarță de mesteacăn, expuse de ONG-ul rus de apărare a dreptu-rilor omului Memorial, ilustrează is-toria legată de lagărele Uniunii So-vietice de la începuturile sale până în anii 1980. Majoritatea provin din anii 1937-1938, apogeul terorii sta-liniste, când 700.000 de „dușmani ai poporului” au fost executați în mai puțin de 16 luni, spune Irina Ostrovskaia, care a organizat aceas-tă emoționantă expoziție intitulată „Dreptul la corespondență”.

Familiile deportaților au afl at mai târziu că formula ofi cială „con-damnat la 10 ani de lagăr fără drept de corespondență” însemna, de fapt, pedeapsa cu moartea. Pentru deținut a da un semn de viață fami-liei a devenit repede o idee care îi ocupa toată mintea.

„Nu sunt dușman”, a scris Anatoli Kozlovski cu câteva litere „brodate” pe o cârpă cu un fi r din ciorap și un ac din os de pește.

Scrisorile erau adesea modela-te în formă de avioane de hârtie ca să poată trece de sârma ghim-pată din jurul lagărelor. Trecătorii le luau de pe jos și le expediau la adresa indicată, riscând și ei să își

piardă libertatea. Uneori, deținuții aveau ofi cial dreptul la o scrisoare pe lună, la șase luni sau la una pe an, în funcție de pedeapsa primită, dar corespondența era atent cen-zurată, așa încât foloseau un limbaj codifi cat. Astfel, Lev Mitcenko, om de știință deportat în nordul rus, și prietena lui, Svetlana Ivanova, scri-au „părinți” și „unchi” vorbind de poliția secretă, „cameră” pentru ce-lulă și „vitamina A” pentru bani. „Am fost dezamăgit să afl u că ai făcut cunoștință cu apropiați ai unchiu-lui. Nu sunt oameni prea simpatici”, scria Lev, care afl ase că Svetlana a fost interogată după ce se întâl-niseră. Păstrată sub dușumeaua din baracă, corespondența dintre Mitcenko și Ivanova numără pes-te 1.200 de scrisori redactate între 1946 și 1954. Este cea mai mare

colecție de scrisori private din gu-lag.

Potrivit președintelui organizației Memorial, Arseni Roguinski, fost disi-dent și prizonier patru ani, eliberat cu puțin înainte de venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, „corespondența a fost singurul fi r care îi lega pe deținuți de viață”. Istoricul Anne Applebaum afi rmă că circa 18 mili-oane de persoane au fost deținute în lagăre din gulag între 1929 și 1953.

Păstrate cu grijă și ascunse de familii, aceste mărturii – care l-au ajutat pe scriitorul și disidentul Aleksandr Soljenițân să scrie „Arhi-pelagul Gulag”, publicat în 1973 la Paris – nu au fost dezvăluite de so-vietici decât la sfârșitul anilor 1980, cu câțiva ani înainte de dezmem-brarea URSS.

FLUX

Scrisori din gulag

30 IANUARIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 35TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, LUNI, 2 FEBRUARIE 2 FEBRUARIE

06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Te-

leshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori

(r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial:

Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4935 17:10 Serial: Clona 18:00 O seară

perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:45 Serial: Îngeri

păzitori 22:15 Serial: Complicea 23:15 Serial: Terra nostra

00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară

perfectă (r) 04:15 Casa Ibacka (r) 04:45 Dincolo de poveștiri (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 3 FEBRUARIE MARŢI, 3 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regi-

na inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului

(r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45

Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa

de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4936 17:10 Serial:

Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului

20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea 23:15 Serial:

Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă

03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 4 FEBRUARIE MIERCURI, 4 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial:

Regina inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea

destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping

13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial:

Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4937

17:10 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea

destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea

23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 5 FEBRUARIE JOI, 5 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regi-

na inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului

(r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45

Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa

de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4938 17:10 Serial:

Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului

20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea (sfârșitul

serialului) 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)

01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă

în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 6 FEBRUARIE VINERI, 6 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial:

Regina inimilor 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea

destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping

13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial:

Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4939

17:10 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea

destinului 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste

de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)



SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Puterea destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Dragos-

te de viaţă (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4940 17:10 Serial: Clona 18:15 Serial: Regina

inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste

de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r)



DUMINICĂ, 8 FEBRUARIEDUMINICĂ, 8 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Tele-

shopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Dragos-

te de viaţă (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4941 17:10 Serial: Clona 18:15 Serial: Regina

inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de

viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Casa Ibacka

(r) 04:45 Dincolo de poveștiri (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

LUNI, LUNI, 2 FEBRUARIE 2 FEBRUARIE

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55,

7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00

ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică.

17.15 Desene animate. „Sandocan”. 17.45, 3.50 Pur și simplu.

18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice.

20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. Mircea Guțu.

22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 Documentar. „Arts 21”. 23.30

Настоящее время. 0.00 Film. „JAMON, JAMON” (Spania, 1992).

1.35 Festivalul Național al Violoniștilor „Filip Todirașcu”.

MARŢI, 3 FEBRUARIE MARŢI, 3 FEBRUARIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”.

9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Desene animate. „Alba

ca Zăpada și cei șapte pitici”. 11.05 Accente economice. 11.35

Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.25

Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.45, 1.40 Săptămâna

sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Scoția, tărâmul

clanurilor”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45

Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.20 În premieră. 0.00

Film. „CITY ISLAND” (SUA, 2009).

MIERCURI, 4 FEBRUARIE MIERCURI, 4 FEBRUARIE 6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Documentar. „Shift - viața în era digi-

tală”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00,

8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время.

10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00,

4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50

Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 O seară în

familie. 15.10 În ritm de dans. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în

direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Medalion

muzical. 22.20 Avangaraj. 23.20 Legendele muzicii. 0.00 Film.

„PROMISIUNI PERICULOASE” (SUA, 2007). 1.40 Știri pozitive.

JOI,5 FEBRUARIE JOI,5 FEBRUARIE 6.05 Свiтанок. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45,

23.30 Настоящее время. 10.15, 5.30 Vectorul European. 10.50

Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial.

„AGRODOLCE”. 14.10 Cultura azi. 14.55 „Evantai folcloric” în decor

de iarnă. 15.40 Știri pozitive. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documen-

tar. „Euromaxx”. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50

Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter

de gardă. 22.20 „Alternosfera”. Concert live de muzică rock. 23.20

Crochiu de iarnă. 0.00 Film. „PREȚUL IUBIRII” (SUA, 2009).

VINERI, 6 FEBRUARIE VINERI, 6 FEBRUARIE 6.05 Documentar. „Arts 21”. 6.40 Profi l de savant. Academicianul

Serafi m Andrieș. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața!

7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI

(рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30

Настоящее время. 10.15 Destine de colecție. 10.45 Tezaur.

11.00, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 „Un sfert de vorbă” cu

Ilona Spătaru. 14.30 Cinemateca universală. 14.45 Erudit-cafe.

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Documentar. „Global

3000”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara!

Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05

Cântec, dor și omenie. Program muzical. 0.00 Film. „ÎMPUȘCĂTURI

PE BROADWAY” (SUA, 1994).

SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE 6.05 Documentar. „Dreptul de a naște”. 7.00 Legendele muzicii.

7.10 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 8.00

Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul

copiilor. 10.30 Descriptio Moldaviae. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil

nou. 12.00 „Extraterestru show”. Spectacol al Teatrului Municipal

de Păpuși „Guguță”. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30

Chișinăul de ieri și de azi. 13.45 Ion Negură și discipolii săi. 16.05

Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL” (Italia, 2008). Episodul 1.

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social.

18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O

seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție. 22.20 Film. „GREU

DE PENSIONAT” (SUA, 2010). 0.10 Fii tânăr! 1.00 „Alternosfera”.

Concert live de muzică rock. 2.00 Cinemateca universală.

DUMINICĂ, 8 FEBRUARIE DUMINICĂ, 8 FEBRUARIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO:

Tăietorii de lemn din Canada”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00

Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00

Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00,

21.00 ȘTIRI. 13.15 Vlad Burlea. „Monastirea Argeșului”. Tablouri

epice după V.Alecsandri. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Te-

zaur. 15.00 „O viață dedicată operei. Mihai Munteanu”. Spectacol.

Lansarea cărții „O viață în operă. Mihai Munteanu” de A. Dănilă

și G.Cocearova. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00

Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Prin muzică în Europa.

Nicolae Botgros la o aniversare. 21.25, 5.30 Descriptio Moldaviae.

22.20 Film. „UN ALT ÎNCEPUT” (SUA 2005). 0.05 Erudit-cafe. 0.50

Film. „ÎMPUȘCĂTURI PE BROADWAY” (SUA, 1994).

LUNI, LUNI, 2 FEBRUARIE2 FEBRUARIE

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.16, an 6 13:00

Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafi rul negru,

ep.96 15:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu

Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

CSI: New York ep.17, an 7 00:00 Serial: Nikita ep.4, an 2 01:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r)

02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 3 FEBRUARIEMARŢI, 3 FEBRUARIE07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping

10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30

Serial: Dădaca ep.17, an 6 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping

14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.97 15:00 Serial: Puterea

destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:50 Film: Poliţist la ananghie 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:15 Serial: CSI: New York ep.18, an 7 00:15

Serial: Nikita ep.5, an 2 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:45 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emi-

siune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O

Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 4 FEBRUARIEMIERCURI, 4 FEBRUARIE07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping



14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.98 15:00 Serial: Puterea desti-

nului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:50 Film: Pantera Roz 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Serial: CSI: New York ep.19, an 7 00:00 Serial: Nikita ep.6,

an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară

perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 5 FEBRUARIEJOI, 5 FEBRUARIE07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping



14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.99 15:00 Serial: Puterea desti-

nului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:50 Film: De neoprit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00

Serial: CSI: New York ep.20, an 7 00:00 Serial: Nikita ep.7, an 2

01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă

(r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 6 FEBRUARIEVINERI, 6 FEBRUARIE07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping



14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.100 15:00 Serial: Puterea

destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La

Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-

ceanu 20:50 Film: Ziua în care Pământul s-a oprit 22:15 Film:

Casa celor 13 fantome 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 O Seară perfectă (r) 01:30 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15

O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIESÂMBĂTĂ, 7 FEBRUARIE07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshoping 10:15 Serial: Diva cu

greutate, ep.11, an 2 11:15 Muzica Pro TV 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshoping

13:20 Film: Sheena, regina junglei 15:45 Film: Jurat de profesie

17:15 Film: Poliţist sub acoperire 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile ProTv cu Speranța State 20:50 Serial: Las Fierbinti: Arta

abstracta &Concursul de dans 22:30 Film: Ultima șansă 00:15

Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:00 O Seară perfectă (r)

02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară

perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 8 FEBRUARIEDUMINICĂ, 8 FEBRUARIE07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Telesho-

ping 10:15 Serial: Diva cu greutate, ep.12, an 2 11:15 Film:

Sheena, regina junglei (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Telesho-

ping 14:00 Film: Jurat de profesie (r) 15:45 Film: Poliţist sub

acoperire (r) 17:30 Film: Bărbaţii în negru II 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:50 Film: O noapte la

muzeu 22:45 Film: Ultimul rege al Scoţiei 01:00 Știrile ProTv cu

Speranța State (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15

Știrile ProTv cu Speranța State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 2 ФЕВРАЛЯ 2 ФЕВРАЛЯ

05:00 Телеканал „Доброе утро”

07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское

/ Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с

Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время”

22:20 Премьера. Светлана Иванова, Кирилл Гребенщиков,

Анна Каменкова в многосерийном фильме „Тест на

беременность” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Познер”

ВТОРНИК, 3 ФЕВРАЛЯ ВТОРНИК, 3 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Prime-

le știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:15 Новости 12:45 „Тест на беременность”. Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Светлана Иванова,

Кирилл Гребенщиков, Анна Каменкова в многосерийном

фильме „Тест на беременность” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40

„Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости

СРЕДА, 4 ФЕВРАЛЯ СРЕДА, 4 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Prime-












„Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости

ЧЕТВЕРГ, 5 ФЕВРАЛЯ ЧЕТВЕРГ, 5 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Prime-












Вечерний Ургант 01:10 Ночные новости

ПЯТНИЦА, 6 ФЕВРАЛЯ ПЯТНИЦА, 6 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00

„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Тест на беременность”.

Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55

„Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Александр Михайлов, Нина

Дорошина, Людмила Гурченко в комедии „Любовь и голуби”

00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант”

СУББОТА, 7 ФЕВРАЛЯ СУББОТА, 7 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Фильм „Гарфилд” 09:00 „Умницы и

умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Tele-

shopping 10:30 „Смак” 11:05 „Семен Фарада. Уно моменто!”

12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 Играй,

гармонь любимая! 13:15 Елена Соловей, Родион Нахапетов,

Александр Калягин в фильме „Раба любви” 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 Александр

Михайлов, Нина Дорошина, Людмила Гурченко в комедии

„Любовь и голуби” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:25 Фильм Сергея Соловьева

„Асса” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня

вечером” с Андреем Малаховым 23:25 „Роза Хутор”.

Праздничный концерт 01:05 „Primele știri” (rus)

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 ФЕВРАЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:10 Фильм „Матрос с „Кометы” 07:45

„Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15

Teleshopping 10:30 „Пока все дома” 11:10 „Сильные духом”

12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 Валерий

Золотухин, Владимир Высоцкий в фильме „Хозяин тайги”

13:35 Лариса Голубкина, Олег Борисов, Анатолий Папанов

в фильме „Дайте жалобную книгу” 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Георгий Жженов,

Леонид Филатов, Александра Яковлева в фильме „Экипаж”

18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Премьера. „Посадка на Неву”

19:00 „Replica” 20:00 „КВН” на Красной поляне. Старт сезона

21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”.

Информационно-аналитическая программа 23:20 „КВН” на

Красной поляне. Старт сезона 01:00 „Primele știri” (rus) 01:10

Олег Басилашвили, Людмила Гурченко, Никита Михалков в

фильме „Вокзал для двоих”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 2 ФЕВРАЛЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 2 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США

1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:25 След.

Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив.

Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996

17:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 19:00 След.

Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00

Новости. 20:40 Плутовство. Драматическая комедия. США

1997 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30

Плутовство. Драматическая комедия. США 1997 02:35

Сериал 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

ВТОРНИК, 3 ФЕВРАЛЯВТОРНИК, 3 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США








Новости. 20:40 Пассажир 57. Боевик. США 1992 22:50 Uni-

tatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Пассажир 57.

Боевик. США 1992 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55 Matinal.

05:40 Сериал

СРЕДА, 4 ФЕВРАЛЯ СРЕДА, 4 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США








Новости. 20:40 Цельнометаллическая оболочка. Военная

драма. США 1987 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30

Сериал 00:30 Цельнометаллическая оболочка. Военная

драма. США 1987 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55 Matinal.

05:40 Сериал

ЧЕТВЕРГ, 5 ФЕВРАЛЯ ЧЕТВЕРГ, 5 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США








Новости. 20:40 Герой – одиночка. Боевик. США 1996 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Герой –

одиночка. Боевик. США 1996 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55

Matinal. 05:40 Сериал

ПЯТНИЦА, 6 ФЕВРАЛЯ ПЯТНИЦА, 6 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США








Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Долгая помолвка. Военная

мелодрама.Франция, США 2004 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Долгая помолвка. Военная мелодрама.

Франция, США 2004 00:25 Сериал 02:05 Новости. 02:35

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55

Matinal. 05:40 Сериал

СУББОТА, 7 ФЕВРАЛЯСУББОТА, 7 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 „Autostrada”.

10:00 След. Детектив. Россия 2012 11:55 Один лжец в раю.

Комедия Италия 1998 13:40 Он хуже меня. Комедия Италия

1984 14:00 Новости. 14:25 Он хуже меня. Италия 1984 16:05

Эта дурацкая любовь.Комедия. США 2011 17:00 Știri. 17:10

Эта дурацкая любовь.Комедия. США 2011 18:15 Первый

удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 20:00 Новости. 20:30

Дж. Эдгар. Биография. США 2011 23:00 Știri. 23:30 Дж. Эдгар.

Биография. США 2011 0:10 Долгая помолвка. Военная

мелодрама.Франция, США 2004 2:25 „Autostrada”. 3:25 Вести

недели. 4:00 Дж. Эдгар. Биография. США 2011

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 ФЕВРАЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 8 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Новости.

9:30 След. Детектив. Россия 2012 12:15 Он хуже меня.

Комедия Италия 1984 14:00 Новости. 14:25 Один лжец в

раю. Комедия Италия 1998 16:15 Первый удар Джеки Чана.

Боевик. США 1995 17:00 Știri. 17:15 Первый удар Джеки Чана.

Боевик. США 1995 17:50 Эта дурацкая любовь.Комедия. США

2011 20:00 Новости. 20:15 Адвокат дьявола. Триллер, Драма.

США 1997 23:00 Știri. 23:30 Адвокат дьявола. Триллер,

Драма. США 1997 23:50 След. Детектив. Россия 2012 0:35

Новости. 0:50 Адвокат дьявола. Триллер, Драма. США 1997

3:15 Știri. 3:45 Откровенный разговор.

30 IANUARIE 201588F L U XF L U X Magazin

BerbecO dată mișcarea planetei Venus în altă zodie parcă începi să te pierzi și tu – ai sta și ai visa cu ochii deschiși o zi întreagă. Măcar folosește-ţi ima-ginaţia într-un mod practic: dacă ai nevoie de inspiraţie la serviciu, acum este o perioadă bună s-o găsești!

TaurViaţa ta socială este foarte activă și poţi cunoaște multe persoane care îţi vor deveni prieteni sau parteneri de afaceri. Deși te simţi motivată să mergi înainte cât mai repede, vei fi surprinsă să vezi că alţii nu se gră-besc la fel de tare și s-ar putea să te ţină un pic pe loc.

GemeniEste momentul oportun să faci acea schimbare în cariera ta la care te-ai tot gândit. Ia legătura cu oamenii po-triviţi și care vor să te ajute ca să duci această decizie până la capăt. Vei pu-tea explora și oportunităţi afl ate în afara zonei tale de confort, însă poa-te ieși doar bine din asta.

RacNu poţi primi întotdeauna ce dorești, însă îţi poţi pune la punct planurile și poţi discuta cu anumite persoa-ne care îţi vor sări în ajutor pe viitor. Dacă te pregătești de o vacanţă sau o excursie cu persoana iubită, bucu-ră-te din plin de timpul petrecut îm-preună.

LeuEști optimistă. Te înţelegi bine cu persoana iubită, iar distracţiile răsar la tot pasul. Dacă acorzi mai multă atenţie celor din jur, îţi vei da sea-ma exact ce simt fără să îţi transmi-tă acest lucru verbal și te poţi folosi de acest atu pentru a clădi relaţii fru-moase.

FecioarăVei face progrese reale dacă îţi pă-răsești zona de confort și încerci să gândești altfel decât toţi. Relaţia ta de cuplu trece printr-o perioadă foarte bună, iar dacă ești singură, simţi o energie pozitivă care te va in-spira să ieși în lume și să cunoști noi oameni.

BalanţăIes în evidenţă probleme de sănătate și este cazul să ai în vedere obiceiu-rile zilnice: care este bun și care nu, ca să poţi scăpa de cele nesănătoase. La muncă s-ar putea să te confrunţi cu opinii contradictorii, dar dacă ai dreptate, argumentează-ţi punctul de vedere!

ScorpionPrezenţa planetei Jupiter în semnul tău îţi dă multă încredere în forţele proprii, însă înainte să începi să te lauzi în gura mare, încearcă metode mai subtile ca să te faci auzită! Ai par-te de distracţie multă în compania prietenilor și familiei, iar persoana iu-bită îţi acordă multă atenţie.

SăgetătorPentru că Venus trece și prin semnul tău, este un moment bun să îţi faci curăţenie în casă și să dai afară tot ce îţi ocupă spaţiul degeaba. La fel poţi face și cu persoanele toxice din via-ţa ta: renunţă la legăturile care îţi fac mai mult rău decât bine.

CapricornTu simţi Mercur în retrograd în con-tinuare destul de puternic, mai ales că se afl ă în Casa Banilor, iar asta în-seamnă că ar trebui să ai mare grijă când cumperi lucruri de valoare – ai putea avea impresia că faci o afacere bună când, de fapt, nu este așa.

VărsătorSimţi că faci un pas înainte și doi îna-poi. Cu toate acestea, vei avea ocazia să lucrezi la un proiect de pe urme-le căruia vei benefi cia mult timp. Iar când vine vorba de fi nanţe, ai putea fi tentată să îţi cumperi mici obiecte luxoase – ce-ar fi să le înlocuiești cu experienţe relaxante?

PeştiÎţi concentrezi atenţia mai mult asu-pra celor din jurul tău, compasiunea ta îţi va aduce de multe ori ocazia să-i asculţi pe cei de lângă tine și să le poţi oferi sfaturi bune. Totuși, dacă unii oameni încearcă să profi te, nu uita să le spui ferm răspunsul tău.

30.01–30.01– 6.02.20156.02.2015

Barba măștii funerare din aur a lui Tutankha-mon – care are o vechime de peste 3000 de ani – s-a desprins în luna august a anului trecut, iar repre-zentanţii muzeului nu au făcut public acest lucru la acel moment.

Săptămâna trecută însă au apărut în mediul on-line mai multe fotografi i în care pot fi observate urmele de adeziv folosit pentru a atașa barba de mască. Acest fapt a stârnit întrebări privind capacita-tea autorităţilor egiptene de a se îngriji de comorile lor arheologice.

Barba măștii s-a des-prins în momentul în care angajaţii muzeului schim-bau becurile cutiei în care era expus artefactul, po-trivit Ministerului Antichi-tăţilor din Egipt.

Christian Eckmann, un specialist german care a fost adus la sediul muze-ului pentru a evalua pagu-bele, a declarat că detaliile privind acest incident au fost exagerate.

„Utilizarea adezivului pe bază de rășină epoxidică nu este cea mai bună so-luţie, dar este o soluţie”, a spus acesta, în timpul unei conferinţe la care a partici-pat și ministrul Antichită-ţilor, Mamdouh al-Damati.

„Însă, din nefericire,

această măsură a fost aplicată necorespunzător, astfel încât acum se pot observa urmele de adeziv în zona bărbii”, a mai spus Eckmann.

Folosirea unui adeziv pentru lipirea bărbii de mască nu este o măsură fără precedent. În mo-mentul în care a fost des-coperită masca funerară, barba era desprinsă de aceasta, a spus Eckmann, adăugând că artefactul a fost adus chiar în aceste condiţii la Muzeul Egip-tean din Cairo, în 1924.

Abia în 1941 barba a fost lipită de mască, cu ajuto-rul unui adeziv, care s-a deteriorat pe parcursul ce-lor peste 70 de ani, astfel încât incidentul din luna august a anului trecut era de așteptat să se întâmple, a mai spus Eckmann.

Anterior conferinţei din 24 ianuarie, unul dintre specialiștii muzeului a de-clarat pentru Associated Press (AP) că masca fune-rară a fost iremediabil dis-trusă din cauza adezivului folosit.

„Din nefericire, s-a folo-sit un material cu propri-etăţi ireversibile – rășina epoxidică se folosește pentru lipirea pieselor din metal și piatră – și cred că nu era potrivit pentru un obiect uimitor precum

masca din aur a lui Tutan-khamon”, a declarat spe-cialistul, al cărui nume nu a fost făcut public. „Masca trebuia să fi e dusă la labo-ratorul de restaurare, dar se grăbeau să o expună din nou și au folosit aceas-tă substanţă ireversibilă, care se usucă foarte repe-de”, a mai spus acesta.

Un alt specialist de la muzeu, care ar fi fost martor la acest incident, a spus că, atunci când un coleg de-al său și-a dat seama ce s-a întâmplat, a luat o spatulă și a încercat să elimine adezivul, dar a lăsat pe mască zgârieturi permanente.

Muzeul Egiptean din Cairo a dezminţit faptul că angajaţii săi au dis-trus masca funerară, una dintre cele mai frumoase piese ale instituţiei vizita-te anual de sute de mii de turiști.

„Este de neconceput, sunt conservatori, nu tâm-plari”, a declarat pentru AFP directorul muzeului, Mahmoud al-Helwagy. „Operaţiunea a fost bine făcută”, a mai spus acesta.

În decembrie 2014, patru săli dedicate faraonului Tu-tankhamon, renovate recent în cadrul Muzeului Egiptean din Cairo, au fost deschise ofi cial pentru public.

Renovarea celor patru săli face parte dintr-un proiect întins pe durata a șapte ani, care vizea-ză reabilitarea întregului Muzeu Egiptean din Cairo, inaugurat în 1902, în Piaţa Tahrir.

Cele patru săli, inaugu-rate de premierul egip-tean Ibrahim Mahlab, adă-postesc veritabile comori extrase din mormântul lui Tutankhamon, supra-numit „regele-copil”, care a fost descoperit în anul 1922.

Aceasta a fost una din-tre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului al XX-lea.

Mormântul faraonului Tutankhamon a rămas neatins vreme de 3000 de ani, până când arheologul britanic Howard Carter a reușit să îl găsească, după mulţi ani de săpături ste-rile.

Tutankhamon a domnit în Egipt în perioada 1336 î.e.n. – 1327 î.e.n., înce-pându-și domnia în jurul vârstei de 8 sau 9 ani. Is-toricii spun că ar fi fost fi ul lui Akhenaten, cunoscut sub denumirea de „regele eretic”.

Tutankhamon s-a căsă-torit cu sora lui vitregă, Ankhesenpaaten, și avea 17 sau 18 ani atunci când a murit. Cauza morţii sale a rămas până în zilele noas-tre un mister – ar fi putut să fi e asasinat sau să fi murit din cauza unor răni suferite la o partidă de vâ-nătoare.

FLUX

Istoricii afl aţi în căutarea mor-mântului unuia dintre cei mai renumiţi scriitori spanioli, Migu-el de Cervantes, au anunţat, luni, 26 ianuarie, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romanci-erului, informează Reuters, citat de Mediafax.

La patru secole după moartea creatorului personajului Don Quijote, istoricii și arheolo-gii spanioli încearcă să localizeze mormântul celebrului scriitor și speră că o identifi care ofi -cială a locului în care acesta a fost îngropat va atrage numeroși turiști și „pelerini” culturali.

Cercetătorii au început să folosească un ra-dar de ultimă generaţie, în aprilie 2014, pen-tru a explora subsolul unei străvechi biserici

afl ate în centrul Madridului, unde scriitorul a cerut să fi e înmormântat.

Luni, oamenii de știinţă au anunţat că au descoperit anumite oseminte și fragmente dintr-un sicriu. Pe unul dintre fragmente, pe două cleme metalice, sunt gravate literele „M” și „C”.

Antropologii și medicii legiști spanioli în-deamnă însă la prudenţă, insistând asupra faptului că analizele se afl ă, deocamdată, într-un stadiu incipient.

„Nu putem să confi rmăm că l-am descoperit pe Cervantes, nici să garantăm că acesta este sicriul lui Cervantes. Realitatea este aceasta: am găsit un sicriu în stare avansată de deterio-rare și câteva oseminte într-un colţ al criptei”, a explicat Francisco Etxeberria într-o conferinţă de presă.

Cel puţin șapte morminte au fost descope-rite în subsolul acelei biserici, însă doar două dintre ele au fost deschise, deocamdată.

Unul dintre cei mai mari scriitori ai „Secolu-lui de aur” spaniol, Cervantes, a murit sărac, pe 22 aprilie 1616, și a fost îngropat în ziua urmă-toare, potrivit documentelor epocii, în această biserică afl ată lângă o mănăstire, a cărei arhi-tectură a fost modifi cată de mai multe ori de atunci.

Mai multe călugăriţe trăiesc în acea mănăs-tire, inclusă în patrimoniul cultural al Madri-dului încă din anul 1921, fapt care face difi cilă demararea unor săpături arheologice, fără o localizare precisă.

Născut în 1547, în orașul universitar Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, Miguel de Cervantes Saavedra a fost romancier, poet și dramaturg, fi ind considerat un simbol al lite-raturii spaniole. Este, în primul rând, cunoscut ca autor al romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha” („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi), considerat primul roman european modern și una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii univer-sale, publicat iniţial în două părţi, apărute în 1605, respectiv, 1615. Miguel de Cervantes a fost supranumit „Principele ingeniozităţii”.

UNESCO a declarat, în 1995, ziua de 23 apri-lie – data morţii lui Miguel de Cervantes – Ziua Mondială a Cărţii și a Drepturilor de Autor.

FLUX

Un sicriu cu iniţialele lui Miguel de Un sicriu cu iniţialele lui Miguel de Cervantes, descoperit la MadridCervantes, descoperit la Madrid

Restauratorii au distrus masca lui TutankhamonConducerea Muzeului Egiptean din Cairo a recu-noscut, săptămâna trecută, că masca funerară din aur a lui Tutankhamon, a cărei barbă s-a des-prins, a fost reparată cu un adeziv nepotrivit, dar spune că artefactul poate fi restaurat, transmite Reuters, citat de Mediafax.

Ziarul Flux, Ed. 3 (976)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 3 (976)