(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

16.08.2014

Soare, 17 31 0C

15.08.2014

Soare, 19 34 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.34441 Do lar ame ri can ............. 13.71591 Leu românesc ................. 4.13691 Ru blă ru sească ............... 0.3818

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Pentru orice realizare, primul pas este curajul.

Goethe

Cursul valutar 15.08.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 15 august 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Binecredinciosul împărat

Justinian

Sondajele doar manipulează?

Datoria Moldovei pentru gazele naturale şi conflictul de interese

Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismului (2)

De ce pleacă ENEL, Lafarge, Mc Donald’s

22

44

66

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ECONOMIC

GEOPOLITIC

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 29 (954)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Președintele Vladimir Putin a avertizat ieri că Rusia ar putea renunţa la statutul de membru în cadrul Curţii Europe-ne a Drepturilor Omului (CEDO) și la acele acor-duri internaţionale ce nu îi favorizează interesele, consemnează agenţia DPA, transmite Agerpres.

CEDO „nu protejează drepturile, ci are doar o funcţie politică”, a spus Putin la o reuniune cu parlamentarii ruși desfășurată în Crimeea, penin-sula ucraineană recent anexată.

El a avertizat că ţara sa ar putea părăsi acest organism dacă practica la care s-a referit se va intensifi ca.

De asemenea, liderul de la Kremlin a subliniat că Rusia s-ar putea retra-ge și din unele acorduri internaţio-nale, dacă va considera că interesul ei naţional cere să nu mai fi e parte a acestora.

Sursa: romaniatv.net

Vladimir Putin ameninţă: Rusia Vladimir Putin ameninţă: Rusia s-ar putea retrage din CEDOs-ar putea retrage din CEDO

Doar o plăcintă ne mai poate uni?

România reintră în recesiune tehnică, cu cea mai mare scădere

economică din UE

Legile şi deciziile controversate adoptate în

sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

Câteva distincţii

despre libertatea presei

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

15 AUGUST 201422F L U XF L U X Actual

Automobilele cu numere străine pot circula în Moldova

o perioadă nelimitatăZilele acestea a intrat în vigoare legea ce stipu-lează că mașinile înmatriculate în alte state pot să se afl e pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen nelimitat.

Noua lege prevede eliminarea restricţiei de 180 de zile permise timp de un an, însă presupune și o obligaţie: deţinătorii de autoturisme înre-gistrate în alte ţări vor trebui să plătească vinieta, al cărei preţ ajunge la 100 de euro pentru un an. De asemenea, proprietarii acestor mașini vor fi obligaţi să deţină Cartea Verde.

Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a menţionat că eliminarea restric-ţiei de a introduce mijloace de transport neînmatriculate în Moldova pe un termen limitat va infl uenţa pozitiv creșterea fl uxului mijloacelor de transport introduse pe teritoriul ţării și va genera mai mulţi bani la bugetul de stat.

Pe de altă parte, fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, con-sideră că această iniţiativă nu aduce în niciun fel mai mulţi bani la buget, deoarece stimularea neînregistrării mașinilor în Republica Moldova și ne-încasarea accizelor de la înregistrarea autoturismelor vor rezulta sume de bani de ordinul a sute de milioane, acești bani fi ind până în prezent destinaţi programelor sociale ale statului.

Sursa: autostrada.md

Un nou sondaj de

opinie efectuat de

CBS-AXA, în colabo-

rare cu IPP și ziarul

„Panorama”, a tulbu-

rat liniștea estivală

și capetele încinse

de caniculă ale po-

liticienilor. Așa cum

se obișnuiește în

perioadele preelec-

torale, sondajele, de

cele mai multe ori,

sunt cu „dedicaţie”.

După distribuţia

procentelor în ceea

ce ţine de intenţiile

de vot ale alegăto-

rilor, se poate lesne

ghici cine a coman-

dat muzica.

Potrivit acestui ultim son-

daj, comuniștii tot deţin întâ-

ietatea, însă ar obţine doar 21

la sută din voturi. Pentru Par-

tidul Liberal Democrat ar vota

13% dintre respondenţi, pen-

tru Partidul Liberal – 6%, iar

Partidul Democrat din Mol-

dova a fost creditat cu 6,5%.

Cireașa de pe tort, adică nou-

venitul printre cei cu șanse de

a ajunge în Parlament, este

Partidul Nostru (Renato Usa-

tâi), cu 6% din voturi.

Rata indecișilor sau a celor

care nu vor merge la vot este

foarte mare, de aproximativ

40 la sută.

Dintre persoanele cu in-

tenţie de vot, 36% ar vota cu

PCRM, 21% cu PLDM, 11% cu

PD, 10% cu PL și tot 10% cu

PN (Renato Usatâi). Ceea ce

trebuie să recunoaștem pare

de-a dreptul neverosimil. În

alte sondaje efectuate în ul-timele luni, Partidul lui Rena-to Usatâi era prezent cu un procent mult mai mic, fără șanse de a trece pragul elec-toral. Mai trebuie spus că de-numirea cu care formaţiunea a fost inclusă în sondaj nu a fost înregistrată, deocamda-tă, la Ministerul Justiţiei.

În topul încrederii în poli-ticieni, Usatâi este pe locul trei, după Voronin și Leancă, lăsându-i în urmă pe Chir-toacă, Lupu și Filat. Evident că sondajul a fost declarat de către majoritatea politicie-nilor drept unul fabricat, că-ruia nu merită să i se acorde atenţie.

Invariabil, aproape toate sondajele din ultima perioa-dă, în afara faptului că îi cre-ditează pe unii actori politici cu un procent mai generos de voturi, acestea ne pre-zintă o scădere a ratingului PCRM și o creștere a partide-lor de la guvernare. În opi-nia unor experţi, rezultatele acestor sondaje ar putea să refl ecte tendinţe noi în ceea ce privește opţiunile politice ale cetăţenilor, dar ar putea să constituie și instrumente de manipulare.

În opinia analistului Vic-tor Ciobanu, acest procedeu este folosit pe larg de acto-rii politici pentru a-și crește ratingul, însă el „practic nu

infl uenţează rezultatul real. Pentru că din sondaje (se spune tot în sondaje) se in-formează doar 2-3% din ce-tăţeni. Sondajele sunt doar un instrument pentru a ana-liza și, eventual, a corecta comportamentul electoral. Cea mai importantă fi ind activitatea partidului. În caz contrar, ar fi prea simplu – la ce îţi mai trebuie partid, membri, activităţi, dacă poţi sponsoriza câteva concerte și acte de caritate ca să urci direct în Parlament?”

Evident, ratingul comu-niștilor nu va scădea doar pentru că așa arată sonda-jele. Cum nu va crește nici cel al partidelor de la gu-vernare, oricâte sondaje ar mai fi comandate de-acum încolo. Însă rostul unor ast-fel de sondaje nu este doar de manipulare. Ele pot ser-vi și drept justifi care pentru eventuale fraude electorale.

Ar mai fi de menţionat că directorul IPP, Arcadie Bar-băroșie, și-a declinat res-ponsabilitatea pentru da-tele prezentate în sondaj, afi rmând pentru deschide.md că reprezentanţii orga-nizaţiei pe care o conduce nu au chestionat segmentul politic. „Noi am întrebat par-ticipanţii la sondaj opţiunile de soluţionare a confl ictu-lui transnistrean și părerea

oamenilor despre Legea cu

privire la cota femeilor în

Parlament. Rezultatele pro-

gnozelor politice nu aparţin

Institutului nostru”, a decla-

rat Barbăroșie, precizând că

el personal este îngrijorat de

aceste rezultate.

Sondajul a fost efectuat

pe un eșantion de 1504 per-

soane din diferite localităţi

ale ţării, în perioada 22 iulie

– 1 august 2014. Cercetarea

a fost fi nanţată din fonduri

americane.

FLUX

Sondajele doar manipulează?Sondajele doar manipulează?

România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scă-dere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit da-telor publicate de Eurostat, care relevă modifi carea evoluției pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai

mare scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele

28 de state ale Uniunii Europene (UE), de 1% comparativ

cu primul trimestru, iar singurele economii cu evoluții

negative au mai fost Germania, Italia și Cipru, potrivit

Mediafax.

Datele publicate de Eurostat arată că INS a revizuit în

scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la

o creștere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scăde-

re de 0,2%.

România s-a afl at în recesiune tehnică (două trimestre

consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul

anterior) pentru doi ani și jumătate în perioada 2008-

2011 și a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului

2012, reușind să revină pe creștere până la fi nalul acelui

an.

Datele Eurostat arată că economiile Germaniei și Ita-

liei s-au contractat în al doilea trimestru din acest an cu

0,2%, iar cea a Ciprului – cu 0,3%.

Totuși, în comparație cu trimestrul al doilea al anului

trecut, PIB-ul României a urcat cu 1,4%, iar în primul tri-

mestru – cu 3,8% faţă de perioada similară din 2013.

Creșterea economică a României se situează în trimes-

trul al doilea peste cea consemnată de ţări ca Germania

(1,3%), Belgia (1%) sau Olanda (0,9%), dar sub Ungaria

(3,7%), Letonia (3,5%), Polonia (3,2%) sau Cehia (2,6%).

În comparație cu primul trimestru din 2014, la nivelul UE, PIB-ul a urcat cu 0,2% în perioada aprilie-iunie.

Premierul Victor Ponta explică intrarea României în recesiune tehnică prin faptul că zona euro este din nou în recesiune, referindu-se la Germania, Franţa, Italia, și arată că România trebuie să își orienteze relaţiile econo-mice către zona asiatică și Africa.

„Ceea ce este însă important de ţinut cont este că – dacă vă uitaţi pe toate televiziunile internaţionale de profi l – Europa, azi, a primit o veste proastă: zona euro este din nou în recesiune, și vorbim de motoarele Euro-pei, de Germania, Franţa, Italia, și asta înseamnă că Ro-mânia mai puţin va reuși să își menţină ritmul de creș-tere economică și de creare de locuri de muncă doar pe piaţa europeană. Trebuie să ne îndreptăm către celelalte pieţe, Turcia, China, zona asiatică, Africa”, a spus Ponta, citat de Mediafax.

El a adăugat că România trebuie să treacă peste pro-blemele provocate în agricultură de ploi și să încerce să menţină ritmul de creștere economică, fără a mai atinge un nivel de 5,1% ca în ultimul trimestru al anului trecut, să rămână competitivă și să investească mai mult în in-frastructură.

FLUX

România reintră în recesiune tehnică, cu cea mai mare

scădere economică din UE

15 AUGUST 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Politica moldovenească – „plictis fără

inspiraţie”

Ultimele sondaje de opinie ne arată o tendinţă și un feno-men clar: electoratul e plictisit și obosit de actualii actori politici. Lipsesc subiecte de dezbateri care cu ade-vărat ar preocupa cetă-ţenii de rând. Discuţiile despre opţiunea UE și UV sunt, mai curând, idei și proiecte ale elitelor, decât o necesi-tate a maselor.

Este adevărat că există oameni care pledează pentru un vector sau altul, atunci când sunt între-baţi, dar acest lucru nu înseamnă că politica externă este un subiect prioritar pentru existenţa de zi cu zi. Uniunea Vamală, Uniunea Eu-ropeană se afl ă undeva departe, într-un viitor nedeterminat, însă omul are nevoie de pâine pe masă acum, aici și în fi ecare zi. Omul nu poate fi hrănit la nesfâr-șit cu abstracţiuni. Ce poate oferi actuala clasă politică în afară de vectorii politicii externe? Cu ce promisiuni ar mai putea să vină politicianul în faţa oamenilor?

Lipsesc subiecte de campanie, iar partidele și politicienii au in-trat într-o criză cronică de ima-ginaţie. Campania pentru pro-movarea „ideii europene”, în care s-au implicat toate formaţiunile politice și structurile de stat, s-a transformat într-o rutină cotidi-ană și a uniformizat mesajele fi -ecărui partid afl at la guvernare. Oamenii sunt lipsiţi de orice mo-tivaţie de a mai susţine un partid sau altul, mai ales că „pericolul comunist”, care solidariza parti-dele proeuropene, e de domeniul trecutului.

După 5 ani de guvernare, noua garnitură politică, care a venit pe valul nemulţumirii faţă de guver-narea comunistă, s-a autoconsu-mat. Mai mult decât atât, ei nu mai sunt capabili să ţină pasul cu noile schimbări din societate și regiune. Cabinetele birocratice le-au imobilizat fantezia, voinţa și spiritul de iniţiativă.

Acum, publicul este în aștepta-rea unor noi provocări și specta-cole incitante. Viaţa politică este un show, iar dacă acest show nu are showmani la nivel, atunci este condamnat la dispariţie. Iată de ce noii actori politici și formaţiu-nile extraparlamentare au acum o mare șansă de a rupe gura târ-gului, dacă vor ști să profi te de contextul creat și să ofere ceea ce se cere pe piaţă: „distracţie și pâine”.

Octavian RACU

După ce fermierii au ameninţat că vor veni cu tractoarele și combinele la Chișinău, guvernarea a intrat în alertă și a început să caute cu disperare modalităţi prin care să soluţioneze problemele grave cu care se confruntă în plin sezon de recoltare producătorii agricoli și procesatorii, după embargoul impus de Rusia la importul producţiei moldovenești. De ce nu au fost căutate soluţiile mai din vreme, pentru că această criză era previzibilă? Evident, este mai ușor să faci promisiuni deșarte, să aduci oameni din toată ţara care să-ţi zâmbească frumos, să te aplaude pentru marea performanţă de a semna niște acor-duri cu UE (și chiar să ai senzaţia că aceste zâmbete și aclamaţii sunt sincere), decât să anticipezi și să încerci să eviţi pierderile de milioane ale agricultorilor.

Este mai ușor să spui povești despre piaţa eu-ropeană care tânjește după produsele moldove-nești, decât să încerci să o păstrezi pe cea existen-tă, dar făcând pași concreţi și sistematici pentru diversifi carea ei. Dacă autorităţile noastre ar fi avut mai multă înţelepciune și mai multă preo-cupare pentru grijile și interesele populaţiei, ele și-ar mai fi temperat retorica agresivă împotriva Rusiei și nu ar fi recurs la o bravadă fără rost, în-cercând să fi e pe placul partenerilor occidentali, ci ar fi purtat tratative serioase atât cu Vestul, cât și cu Estul. Iar prevederile acordurilor cu UE ar fi fost negociate astfel încât să fi e urmărite inte-resele ţării și să fi e minimalizate riscurile pentru producătorii autohtoni.

Plăcintă ori gogoşi de la premier?În ce mod își propune Guvernul să-i ajute pe

agricultorii afectaţi de embargoul rusesc? În pri-mul rând, prin tot felul de acţiuni populiste și apeluri la sentimente patriotice. După o recentă întrevedere cu producătorii de fructe și legume și cu reprezentanţii fabricilor de conserve, șeful Exe-cutivului, Iurie Leancă, a propus mai multe măsuri care, în opinia lui, ar fi de natură să susţină secto-rul agricol. Unele propuneri ar putea părea chiar amuzante, dacă situaţia nu ar fi atât de gravă.

Astfel, în cadrul acţiunii „Fructele noastre sunt cele mai gustoase”, începând cu 16 august, ur-mează să fi e organizate iarmaroace în toate ra-ioanele. Va fi dat liber la vânzarea de fructe și legume chiar și în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitală, în zilele de 27-31 august. Totodată, vor fi achiziţionate mere care vor fi împărţite în școli, grădiniţe și în armată. (Cine și din ce surse va face aceste achiziţii?) De asemenea, compania „AIR Moldova” ar urma să ofere pasagerilor săi mere, struguri și prune achiziţionate de la produ-cătorii locali.

Premierul s-a întrecut pe sine atunci când a pro-pus acţiunea „Plăcinta care ne unește”, planifi ca-tă pentru ziua de 30 august. Sigur, ca acţiune de imagine în cadrul căreia să se producă politicienii afl aţi în plină campanie electorală, plăcinta pre-mierului ar putea pica chiar bine. Dacă Leancă ar fi spus că vrea o plăcintă care să unească actuala

putere cu electoratul, i-am fi dat crezare. Dar să pretinzi că, în felul acesta, rezolvi problemele cu care se confruntă producătorii agricoli, este ori ipocrizie, ori cinism.

„Împreună cu colegii din Guvern, voi participa la prepararea unei plăcinte cu mere, pe care o vom denumi sugestiv „Plăcinta care ne unește”. Vom invita oamenii să guste din, credem, cea mai mare plăcintă cu mere din istoria Moldovei”, a spus premierul.

Cine va achita compensaţiile pentru producătorii agricoli?Desigur, Guvernul a anunţat și unele măsuri

mai concrete de susţinere a producătorilor agri-coli. Potrivit premierului, Banca Naţională a Mol-dovei a modifi cat regulamentul cu privire la cla-sifi carea creditelor, astfel încât băncile să aibă posibilitatea de a restructura creditele acordate fermierilor și de a reduce presiunile fi nanciare. De asemenea, urmează a fi elaborate amendamente la Codul Fiscal, astfel încât să fi e diminuate presi-unile fi scale, până la 30 noiembrie 2014, asupra fermierilor afectaţi de sancţiunile Rusiei.

Producătorilor de fructe și legume care supor-tă pierderi în urma restricţiilor impuse de Fede-raţia Rusă le-a fost promis și un sprijin fi nanciar. Guvernul a stabilit plafonul compensaţiilor de 1,2 lei pentru un kilogram de prune (soiuri timpurii), de 1,5 lei pentru mere (soiuri de vară) și de 0,8 lei pentru castraveţi și roșii. Ministerul Agriculturii urmează să elaboreze regulamentul cu privire la modul de acordare a banilor. Suma necesară pen-tru acordarea compensaţiilor a fost estimată la 150 de milioane de lei.

Deocamdată, premierul nu a spus de unde va lua suma respectivă. Dar a atenţionat că este im-portant să nu se comită abuzuri, iar banii să nu ajungă în mâinile intermediarilor. Ceea ce ar fi mai complicat, pentru că la noi, de regulă, profi -tă cei care sunt mai aproape de partidele afl ate la putere. De asemenea, este greu de spus cum va fi aplicat mecanismul în cazul micilor producători și dacă va fi , în general, aplicat.

Mai rămâne și întrebarea, cum și dacă vor fi sprijiniţi fi nanciar ceilalţi producători de fructe și legume, care nu au fost incluși în actuala listă a Guvernului. De exemplu, producătorii de piersice, care au suportat și ei pierderi substanţiale?

Populism şi promisiuni electoraleCe se va întâmpla când vor apărea celelalte fruc-

te, mai puţin timpurii: prune, mere, struguri, care erau exportate în bună parte pe piaţa rusă? Vor ajunge compensaţii pentru toţi producătorii aces-tora sau guvernanţii vor face doar promisiuni îna-intea alegerilor din noiembrie, urmând să uite de ele în cazul în care vor fi iarăși aburcaţi la putere?

Aceste întrebări își au rostul, din moment ce Guvernul promite ajutoare fi nanciare, fără a indi-ca din ce surse vor fi acordate acestea. Și fără a avea o strategie clară pentru perioada următoare, pentru toţi producătorii agricoli și procesatorii.

Ce vor face, de exemplu, producătorii de zahăr, după ce Rusia a interzis recent importul de zahăr moldovenesc în regimul de liber schimb? Aceștia bat deja alarma și afi rmă că respectiva decizie a Rusiei ar putea duce la ratarea unor venituri de circa 625 de milioane de lei și pierderi din cauza diferenţei de preţ de 231 de milioane de lei, dar și la încetinirea dezvoltării industriei zahărului în Republica Moldova.

Aceste probleme îi vor afecta, evident, și pe producătorii de sfeclă de zahăr, care anticipează o scădere considerabilă a preţurilor.

Potrivit datelor Uniunii producătorilor de zahăr din Moldova, în primele șapte luni ale anului în curs s-a înregistrat o creștere semnifi cativă a ex-portului de zahăr în Federaţia Rusă. Din întreaga cantitate de peste 54 de mii de tone de zahăr ex-portat, circa 94 la sută a fost livrată pe piaţa din Rusia. Întrebarea este, va fi posibilă o reorientare rapidă a exportului de zahăr către pieţele din UE? Și va avea această piaţă putere de absorbţie, în condiţiile în care este și ea afectată de interdicţiile impuse de Moscova?

Toate aceste întrebări nu vor putea fi ascunse în plăcinta cu mere a lui Leancă, pentru că ele, cu siguranţă, ar putea provoca o gravă indigestie.

Și nici plimbările premierului pe la inaugurări-le unor linii noi de fabricare a sucurilor, secondat de șeful său de partid, Vladimir Filat, ori la ștam-pilarea unor lăzi cu struguri ambalate conform standardelor europene, nu vor compensa lipsa de fairplay, de viziune politică și de competenţă a guvernării, lipsa unei strategii clare de rezolvare a situaţiei (cum nu a existat, de altfel, nicio strate-gie de prevenire a ei).

Între timp, alte state privesc cu bucurie acest război comercial și nu ezită să profi te de această stare de lucruri în propriul benefi ciu, urmărindu-și la maximum interesele. Turcia, de exemplu, un stat membru al NATO și aliat al SUA, este gata să ocupe locul eliberat pe piaţa rusă, declarând că intenţionează să se angajeze într-un „comerţ pre-ferenţial”, lupta pentru cucerirea unor noi pieţe de desfacere fi ind vitală în actuala conjunctură. Iar autorităţile de acolo înţeleg, probabil, că este mult mai ușor să pierzi decât să cucerești.

Ioana FLOREA, FLUX

Doar o plăcintă ne mai poate uni?Doar o plăcintă ne mai poate uni?

15 AUGUST 201444F L U XF L U X Economic

Datoria totală acumulată pentru

gazul rusesc, care include și pena-

lităţile pentru întârzierile de plată,

atribuit exclusiv companiei Moldo-

vagaz, a depășit suma de anul trecut

de 4 miliarde 1 milion de dolari. Aici

fi ind inclusă și suma datoriei regiu-

nii transnistrene, de circa 3,5-3,7 mi-

liarde de dolari.

În mare parte, această sumă impu-

nătoare s-a format din cauza faptu-

lui că gazul importat este vândut în

raioanele din stânga Nistrului la un

preţ mai mic decât cel de cumpăra-

re de la furnizorul rus. În acest mod

apare o diferenţă esenţială între ta-

rifele interne și preţul contractual

de import pe care Moldova trebuie

să-l achite. Totodată, trebuie menţi-

onat și faptul că sursele fi nanciare

obţinute din vânzarea gazului sunt

utilizate de către autorităţile trans-

nistrene în scopul acoperirii defi -

citului bugetar, precum și pentru

realizarea diferitor programe socia-

le, dar nu pentru achitarea gazului.

Astfel, suma totală a datoriei crește

continuu.

În acest context este sufi cient să

subliniem că preţul achitat de com-

paniile transnistrene pentru gazul

rusesc importat este, practic, de

două ori mai mic comparativ cu cel

din ţările vecine. Aici vom aminti că,

începând cu anul 2011, Moldova pri-

mește gazul rusesc la un preţ ce se în-

scrie în media europeană. Acest preţ este calculat în baza formulei euro-pene, care ia în considerare preţul de vânzare a gazului de către compania rusească în ţările din așa-zisa străi-nătate îndepărtată (ţările care for-mează piaţa europeană de vest, plus Turcia), în ultimele 9 luni ale anului precedent anului furnizării.

Specifi c pentru datoria acumulată este faptul că aceasta are un conţi-nut economic numai pentru Chiși-nău, în timp ce pentru Tiraspol re-prezintă unul exclusiv politic. Totuși, ca să fi m obiectivi, vom menţiona că chestiunea restructurării acestei da-torii și, respectiv, reducerii dinamicii negative a creșterii ei continue ţine atât de partea moldovenească, pre-cum și de cea rusă și transnistreană.

Ar fi corect, în principiu, ca obliga-ţia de a plăti acea parte a datoriei ce îi revine Moldovagaz, dar s-a format ca urmare a consumului gazului în regiunea transnistreană, să fi e pusă în sarcina Tiraspoltransgaz. Din acest punct de vedere, mecanismul de control asupra datoriei la gaz ar funcţiona în baza unei scheme ce ar separa în mod clar datoriile celor două entităţi ce consumă combus-tibilul respectiv. Cu alte cuvinte, Tiraspoltransgaz, întreprindere ce asigură tranzitul gazului rusesc prin teritoriul RM și care are statut de consumator distinct, trebuie să-și plătească în mod individual datoria. Ar fi logic ca între Gazprom și Tiras-poltransgaz să fi e semnat un acord aparte ce ar reglementa furnizarea

gazului rusesc în regiunea transnis-

treană.

Partea moldovenească insistă toc-

mai asupra unei astfel de formule în

vederea restructurării datoriei pen-

tru gaz și această poziţie este abso-

lut corectă. Astfel, suma pe care ar

urma să o achite Moldovagaz pentru

stingerea datoriei faţă de Gazprom

trebuie să fi e formată doar din can-

titatea de gaz consumată în partea

dreaptă a Nistrului.

Totuși, în contextul nostru nu este

cazul să subestimăm factorul geo-

politic. În schema coridoarelor de

transportare a resurselor energeti-

ce, regiunea transnistreană joacă,

într-adevăr, un rol important. Con-

sumă între 5 și 6 la sută din volumul

total al transportului de gaz al Ru-

siei către ţările din Balcani și Turcia,

Transnistria, sub aspectul comuni-

caţiilor regionale, asigură furnizarea

gazului rusesc în România, Bulgaria,

Turcia, Grecia și Macedonia.

Astfel, în 2013 volumul de gaz

transportat prin teritoriul Moldovei

spre ţările Regiunii balcanice a con-

stituit 19 miliarde 651,1 milioane de

metri cubi. Comparativ cu indicato-

rii din 2012, când au fost transpor-

tate 19 miliarde 620 de milioane de

metri cubi, observăm că volumul s-a

majorat cu 0,2%.

Oleana CHINDÂBALIUC, pentru FLUX

Activitatea de comerţ exteri-or a Republicii Moldova a fost caracterizată, în prima jumăta-te a acestui an, de o creștere a exporturilor cu aproximativ trei la sută, comparativ cu perioada similară din 2013. Totodată, cota mărfurilor autohtone în totalul exporturilor se diminuează con-stant în favoarea reexporturilor.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-iunie 2014 exporturile au totalizat 1,17 miliarde de dolari. Din acestea, expor-turile de mărfuri autohtone au constituit 727,7 milioane (62,1% din total), înregis-trând o diminuare de 5,4% faţă de ianuarie-iunie 2013.

Reexporturile, în schimb, s-au majorat cu

peste 21 la sută și au atins valoarea de 444,6 milioane de dolari, care echivalează cu o cotă de 37,9% în totalul exporturilor.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au crescut cu 21,4%, însu-mând 620,8 milioane de dolari.

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de aproximativ 33 la sută, ce corespunde unei valori de 385,4 milioane de dolari. Comparativ cu ianua-rie-iunie 2013, exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micșorat cu 15,2 la sută.

S-au diminuat exporturile către Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina, Polonia și alte ţări. Tot-odată, chiar dacă exporturile către Federaţia Rusă s-au redus cu aproape un sfert, aceas-ta rămâne în continuare cea mai mare piaţă de desfacere pentru mărfurile din Moldova. Astfel, exporturile către Federaţia Rusă au constituit 264 de milioane de dolari, adică

21 la sută din totalul exporturilor. Pe locul doi se situează România, cu 201 milioane de dolari, ceea ce constituie o pondere de 17,2 la sută în totalul exporturilor moldovenești.

Importurile s-au redus în perioada de referinţă cu aproape două procente, totali-zând 2,55 miliarde de dolari. Nu însă și cele din ţările Uniunii Europene, care au cres-cut cu 8,6% și s-au cifrat la 1,24 miliarde de dolari . Întâietatea printre ţările care au exportat cel mai mult în Republica Moldo-va este deţinută de România, cu o pondere de 14,1% în totalul importurilor moldove-nești, urmată de Federaţia Rusă, căreia îi revin 13,9 la sută din importurile Republicii Moldova.

Importurile de mărfuri provenite din ţă-rile CSI au însumat 703 milioane de dolari

(cu 13,3% mai puţin decât în ianuarie-iunie 2013).

Decalajul în evoluţia exporturilor și im-porturilor rămâne în continuare conside-rabil, importurile depășind de peste două ori exporturile. Acest decalaj a determinat acumularea unui defi cit al balanţei comer-ciale în valoare de 1,38 miliarde de dolari, în scădere cu 5,7% faţă de cel înregistrat în pe-rioada corespunzătoare din anul 2013.

Cu ţările Uniunii Europene balanţa co-mercială s-a încheiat cu un defi cit de 622,1 milioane de dolari, iar cu ţările CSI defi citul comercial a fost de 317,8 milioane.

Gradul de acoperire a importurilor cu ex-porturi în primele șase luni ale anului 2014 a fost de 46 la sută.

FLUX

Datoria Moldovei pentru gazele Datoria Moldovei pentru gazele naturale şi confl ictul de interesenaturale şi confl ictul de interese

Datoria acumulată pentru gazul rusesc consumat îi este atribuită integral malului drept al Nistrului. Cu toate acestea, gazul importat de Moldova este utilizat și de re-giunea transnistreană. Înce-pând cu anul 2009, Tiraspo-lul a încetat să mai plătească pentru gazul consumat. Astfel, chestiunea stingerii acestei datorii a devenit unul dintre subiectele difi cile în discuţiile dintre Moldovagaz și Gazprom. Asupra acestei chestiuni planează incertitu-

dinea, care continuă să tensioneze relaţia dintre părţi.

Rusia este în continuare principala destinaţie Rusia este în continuare principala destinaţie pentru exporturile moldoveneştipentru exporturile moldoveneşti

15 AUGUST 2014 55 F L U XF L U XAnaliz=

Acuzaţiile aduse de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și fi nanţe, Veaceslav Ioniţă, precum că majoritatea legilor pen-tru care Guvernul Leancă și-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului conţin scheme de delapidare a ba-nilor publici și că prejudiciile ar fi de peste un miliard de lei au generat o „furtună într-un pahar cu apă”.

Or, e știut faptul că multe legi și hotărâri de guvern sunt promovate de anumite grupuri de interese, iar multe acte legislative sunt de o calita-te îndoielnică. Drept exemplu grăitor pot servi scandalurile iscate de Legea cazinourilor (din iulie 2010) și Legea cu privire la comerţul intern (din ia-nuarie 2013, ce favoriza gigantul Me-tro), dar și felul cum a fost adoptată politica bugetar-fi scală pentru anul 2014, contestată ulterior la Curtea Constituţională și anulată în mare parte. Interesele ascunse nu au fost excluse nici în sesiunea legislativă de primăvară-vară, astfel că există riscul ca unele legi adoptate de Parlament în această perioadă să fi e anulate ul-terior.

Revin fi rmele-fantomăCriticând Guvernul pentru pache-

tul de legi asupra căruia și-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, președintele Comisiei economie, bu-get și fi nanţe a exemplifi cat printr-un proiect privind gajarea bunurilor. Veaceslav Ioniţă s-a referit la alin. 6 din articolul 102 din Titlul III al Co-dului Fiscal, care a fost completat cu următoarea frază: „Dacă, după vân-zarea bunurilor gajate de către cre-ditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fi scală în termen de 15 zile de la vânzare, subiectul impo-zabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vânzare a bunurilor gajate”.

Potrivit lui Ioniţă, această normă este una contradictorie și va permi-te agenţilor economici să efectueze operaţiuni fără a fi calculat și achitat TVA la buget. „Prin urmare, vor fi puse în funcţiune anumite scheme fraudu-

loase de delapidare a bugetului de stat”, a declarat deputatul, care i-a atenţionat printr-o scrisoare pe șeful Legislativului, Igor Corman, și pe pre-ședintele ţării, Nicolae Timofti.

Veaceslav Ioniţă a explicat cum, în opinia sa, ar urma să funcţioneze schemele. De exemplu, un contribu-abil depune gaj un imobil la o bancă pentru obţinerea unui credit pe care nu-l poate ulterior achita. La rândul ei, banca poate vinde obiectul re-spectiv unui alt contribuabil, fără a fi achitată taxa pe valoare adăugată și emisă factura fi scală, cu dreptul la trecere în cont a TVA de către cel care a cumpărat imobilul. Președin-tele Comisiei economie a atenţionat că de această schemă legală se vor folosi întreprinderile mari care au legături strânse cu băncile comerci-ale, care vor face operaţiuni fi ctive de transmitere a imobilelor, și că vor fi create fi rme-fantomă pentru aceste scopuri de evaziune fi scală, într-un fi nal fi ind prejudiciat buge-tul de stat cu sume enorme. Ioniţă a estimat prejudiciile la jumătate de miliard de lei, susţinând că „în buge-tul rectifi cat sunt deja prevăzuţi ba-nii pentru a fi daţi fi rmelor-fantomă”. Parlamentarul a evitat să ofere alte detalii, dar a ţinut să-l laude pe fos-tul șef al Fiscului, Nicolae Vicol, care s-ar fi remarcat prin lupta cu fi rme-le-fantomă și evaziunea fi scală prin intermediul schemelor cu trecerea în cont a TVA.

Argumentele lui Ioniţă lasă însă loc de interpretări. În plus, în rapor-tul Centrului Naţional Anticorupţie

(CNA) privind expertiza modifi cărilor la legislaţia cu privire la gaj nu există nicio obiecţie la articolul invocat de deputat. În același timp, Guvernul a argumentat necesitatea acestor modifi cări prin „lipsa unui mecanism real pentru cumpărător de a obţine trecerea în cont a TVA aferentă cum-părării bunului gajat în cadrul exe-cutării silite, atunci când debitorul nu eliberează factură fi scală” și prin „riscul tranzacţiilor frauduloase cu bunurile gajate, în urma abolirii pe-depsei penale pentru înstrăinarea gajului fără acordul creditorului”.

Prevederi ce favorizează băncileSpecialiștii de la Centrul Analitic

Expert-Grup dau dreptate Guvernu-lui și susţin că până la promovarea legii, vânzarea gajului putea fi bloca-tă sau tărăgănată de către debitorul gajist (persoana juridică ce se împru-muta și oferea în calitate de gaj un bun). „Cumpărătorul bunului gajat nu putea diminua valoarea impozi-tului prin trecerea TVA aferent pro-curărilor în cont, până când debitorul gajist nu emitea factură fi scală. De regulă, pentru a-și menţine controlul asupra bunului gajat, debitorul pu-tea să nu emită factură, în consecinţă procurarea bunului devenea neavan-tajoasă pentru cumpărător, deoarece el nu putea refl ecta diminuarea TVA”, constată experţii. În același timp, specialiștii de la Expert-Grup îi dau parţial dreptate și lui Veaceslav Ioni-ţă. „Prevederea potrivit căreia cum-părătorul are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate, dacă după vânzarea bunurilor gajate debitorul gajist nu emite factura fi scală în ter-men de 15 zile, favorizează, în primul rând, instituţiile fi nanciare, care vor putea mult mai ușor vinde gajul, și dezavantajează debitorii, deoarece aceștia vor pierde o pârghie de con-trol asupra bunurilor gajate”, susţin experţii. Ei nu exclud nici folosirea abuzivă a acestei prevederi și efec-tuarea de tranzacţii fi ctive, cu scopul de a diminua valoarea TVA ce trebuie achitată la buget.

Un audit efectuat de Curtea de Conturi privind conformitatea admi-nistrării TVA de către Serviciul Fiscal de Stat relevă că din 2008 până în 2013, suma fraudelor cu trecerea în cont a TVA s-a diminuat de zece ori: de la 800 de milioane de lei la 80 de milioane.

Legi cu caracter temporarArtur Gherman, președintele Co-

misiei Naţionale a Pieţei Financiare, a declarat chiar că speră că anumite legi adoptate prin asumarea răspunderii politice de către Guvern „au un carac-ter provizoriu” și că, în scurt timp, vor fi anulate. Ofi cialul s-a referit, în spe-cial, la modifi cările din Legea institu-ţiilor fi nanciare și Legea privind piaţa de capital, care, în opinia lui, nu oferă soluţii de lungă durată și, în plus, nu sunt conforme cu Acordul de Asocie-re semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Potrivit lui Gherman, diminuarea de la 5% la 1% a mărimii pachete-

lor de acţiuni ale băncilor ce pot fi achiziţionate doar cu acordul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) „nu co-respunde bunelor practici din dome-niu și nu soluţionează problema în fond”. Totodată, șeful CNPF constată că „transferurile netransparente de acţiuni ale băncilor (din ultimii ani – n.a.) au fost efectuate ca rezultat al executării unor acte judecătorești”, respectiv, problema ţine de justiţia moldovenească.

Bombă pe piaţa de capitalO altă modifi care controversată a

fost operată la Legea privind piaţa de capital. Astfel, funcţia de Depozi-tar Central – instituţie fundamentală a pieţei de capital în toate statele, care asigură compensarea și decon-tarea tranzacţiilor bursiere, precum și evidenţa registrelor societăţilor emi-tente – în Moldova va fi exercitată de Ministerul Justiţiei.

Expertul fi nanciar Alexandru Savva susţine că decizia are efectul „explo-ziei unei bombe pe piaţa de capital”. „Ministerul Justiţiei în calitate de Depozitar Central este un non-sens. A cere Ministerului Justiţiei să facă operaţiunile pe care le face Depozi-tarul Central – depozitare, clearing și decontări de valori mobiliare; a admi-te că ministerul este un element de infrastructură a pieţei, care interac-ţionează cu burse de valori, brokeri, emitenţi de valori mobiliare și investi-tori; a permite ministerului să cumpe-re, să vândă, să împrumute și să gaje-ze valori mobiliare – și nu doar ca un simplu operator, ci ca un element ce se afl ă în mijlocul tuturor operatorilor – este o anomalie”, afi rmă expertul.

Savva explică decizia Guvernului de asumare a răspunderii pentru o astfel de prevedere prin conjunctura creată ca urmare a adoptării în anul 2012 a unei versiuni trunchiate a Le-gii privind piaţa de capital, prin care modelul vechi de evidenţă a valorilor mobiliare (cu registratori indepen-denţi) nu a fost modifi cat și nu a fost creat un depozitar central autentic.

„Dacă noua lege a pieţei de capital ar fi fost adoptată ceva mai rapid și dacă până în 2012 ar fi fost implementat un nou model de ţinere a evidenţei valorilor mobiliare, prin intermediul depozitarului central, atunci nu este exclus că preluările abuzive de acţi-uni (ale băncilor, companiilor de asi-gurări etc. – n.a.) nu ar fi avut loc”, e de părere expertul.

Alexandru Savva consideră că Guvernul a fost pus în situaţia în care nu avea încotro, deoarece pro-iectul privind introducerea unor amendamente la Legea pieţei de capital, promovat de un grup de deputaţi, păstra modelul vechi. „Delegarea funcţiei de depozitar central către Ministerul Justiţiei este o eroare, dar ea este pe deplin explicabilă și este o consecinţă a atitudinii ignorante din ultimii ani faţă de elaborarea amendamente-lor la Legea pieţei de capital. Cre-area Depozitarului Central era pri-vită nu ca măsură necesară pieţei, dar de pe poziţia «ce voi avea eu din asta», invocându-se argumente că se dorește monopolizarea pieţei, introducerea companiei X și exclu-derea companiei Y, preluarea busi-nessului registratorilor, distrugerea societăţilor pe acţiuni. În conjunc-tura creată, Guvernul și conduce-rea Parlamentului nu aveau o altă soluţie decât să preia iniţiativa și, prin angajarea răspunderii de că-tre Executiv, să aprobe setul de legi blocat de mai mult timp”, constată Alexandru Savva. Expertul este de părere că autorităţile sunt obligate să repare eroarea și să anuleze de-legarea funcţiei de depozitar cen-tral către Ministerul Justiţiei.

Tatiana Lariușin, director de pro-grame la IDIS Viitorul, crede că situa-ţia de pe piaţa de capital din Moldova este cauzată și de faptul că nu a fost

fi nalizat încă procesul de redistri-buire a proprietăţii și de legalizare a averilor. „Câteva familii controlează cea mai mare parte din bogăţia ţării, dar acestea nu au trecut toate proce-durile de legalizare și de concentrare a averilor. Până când nu va fi realizat acest transfer, nu cred că se va putea face regulă”, a explicat Tatiana Lariu-șin.

Ion PREAŞCĂ, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru trans-parenţă în gestionarea fondurilor publice”, desfășurată de Centrul de In-vestigaţii Jurnalistice cu suportul Pro-gramului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia fi nanţatoare nu infl uenţează în niciun fel subiectul și conţinutul materialelor publicate.

(Continuare în numărul următor.)

Legile şi deciziile controversate adoptate în Legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentuluisesiunea de primăvară-vară a Parlamentului

Mai multe proiecte legislative adoptate în ultimele luni trezesc suspiciuni privind calitatea, iar unele nu au trecut expertiza anticorupţie și favorizează anumite companii sau grupuri de interese, susţin experţi, care nu exclud că aceste legi și hotărâri ar putea fi contesta-te și anulate ulterior, așa cum s-a întâmplat și cu altele adoptate în sesiunile precedente ale Parlamentului.

15 AUGUST 201466F L U XF L U X Geopolitic

Respectiv, teoria lumii multipola-re se bazează pe antiteză, pe axioma multitudinii civilizaţiilor, a multitu-dinii lumilor. Pornind de aici, este avansată teza că fi ecare civilizaţie trebuie să dispună de propria expre-sie geopolitică, că trebuie să existe integrare, că popoarele ortodoxe, rușii, inclusiv românii, moldovenii, sârbii, bulgarii, macedonenii, grecii, georgienii, trebuie să se integreze în cadrul propriului „spaţiu mare”, al civilizaţiei ortodoxe. Europa este o altă civilizaţie, lumea islamică este a treia, China este a patra, indienii – a cincea, America Latină – a șasea, civilizaţia euroatlantică – a șaptea, alături de altele. Și fi ecare civiliza-ţie își are propriile valori, fi ecare are propriile interese geopolitice. Astfel, în baza acestor premise este con-struită teoria lumii multipolare.

Din punctul de vedere al institu-ţionalizării teoriei lumii multipolare în mediul academic, procesul decur-ge cu succes. Dar se iscă întrebarea, de unde am ști că civilizaţii ar fi mai multe, și dacă sunt mai multe, în ce constă deosebirile dintre ele, în baza căror criterii să se facă diferenţierea acestor civilizaţii. Anume din acest motiv am scris o lucrare în cinci vo-

lume – „Noomahia”, primele trei deja fi ind scoase de sub tipar. Pentru a fundamenta mult mai profund la nivel antropologic, culturologic, so-ciologic teza despre multipolaritate, am întreprins acest efort deosebit de scriere a acestor cinci volume ale „Noomahiei”, urmărind scopul de a prezenta o analiză fi lozofi că funda-mentală privind teoria lumii multi-polare. Teoria lumii multipolare este suprastructura care pornește de la multitudinea civilizaţiilor și care re-prezintă un model mai formalizat, cu acesta fi ind posibil de operat în cadrul disciplinei numite relaţiile in-ternaţionale.

Iar acum aș vrea să spun cărei ci-vilizaţii aparţine logosul moldove-nesc, logosul românesc1. Consider că între Rusia ortodoxă, eurasiatică, ce se întemeiază pe o dublă moște-nire, cea bizantină și cea a imperiu-lui mongol, a imperiilor uscatului și Europa Occidentală, există un cor-don extrem de mozaical de popoare și culturi, care este parţial bizantin, ortodox, chiar eurasiatic și parţial european, occidental, latin. Și iată cultura română, cultura moldove-nească reprezintă o astfel de varian-tă intermediară, care este extrem de

preţioasă, deoarece un moldovean, un român este capabil să înţeleagă două tipuri de logos, atât logosul european, cât și logosul rusesc, eur-asiatic2. Și ambele îi sunt destul de apropiate, și ambele nu epuizează originalitatea identităţii moldove-nești, românești. De fapt, cultura moldo-română este poziţionată în mod ideal pentru a conștientiza în profunzime acea multipolaritate despre care este vorba în această carte. Deoarece, afl ându-se la gra-niţa celor două lumi, eurasiatică și europeană, românii și moldovenii le înţeleg pe ambele. De aici, după mine, și acea unicitate a culturii ro-mâne, a fi lozofi ei române, a gândirii române, a gândirii moldovenești ca atare. Am vizitat recent România, Mănăstirea Curtea de Argeș, prima capitală românească. Potrivit pre-daniei, Meșterul Manole a constru-it acel templu fantastic; am fost în locurile unde sunt înmormântaţi domnitorii români, Neagoe Basarab. Și, iată, este uluitor faptul că vechi-le cărţi creștine în limba română au fost scrise cu litere slavone, așa cum putem vedea în aceste vestigii străvechi ale culturii române. Astfel, limba română, o limbă neolatină și scrisul slavon, chirilic, greco-chirilic, s-au contopit în acest fenomen ro-mânesc. De aceea consider că româ-nii și moldovenii sunt într-un anume sens un popor ales pentru a vesti lumii despre taina multipolarităţii. Și apropo, acest aspect profund al multipolarităţii eu tocmai îl văd în

lucrările unui fi lozof român ca Luci-an Blaga. Cred că el nu este încă pre-ţuit la justa lui valoare. Lucian Blaga este un nume de talie mondială și cred că gândirea lui, ideea lui despre categoriile abisale, importanţa pe care a acordat-o landșaftului, spa-ţiului mioritic și altor forme ale cate-goriilor subconștiente, constituie de fapt acel instrumentar conceptual pentru elaborarea profundei teorii a lumii multipolare. Anume de aceea aș prefera ca lucrările mele fi lozofi ce care se traduc în limbile europene să fi e traduse de către români. Deoare-ce, spre deosebire de europeni, care totuși aparţin altei culturi, românii le cunosc pe ambele și pot realiza cea mai fi nă traducere a logosului, a logosului rusesc, pe care îl înţele-geau perfect cei mai de seamă gân-ditori ai României și ai Moldovei, și, concomitent, pe cel european.

De fapt, anume asupra acestui as-pect profund al multipolarităţii am vrut să vă atrag atenţia. Iar în ceea ce privește conceptualizarea și formali-zarea în cadrul structurii relaţiilor internaţionale, cred că în cartea de faţă totul este prezentat destul de detaliat. Vă mulţumesc încă o dată pentru faptul că aţi venit la aceas-tă prezentare. Și, bineînţeles, îmi exprim cea mai sinceră și cordială recunoștinţă bunului prieten Iurie

Roșca pentru acea muncă pe care (el însuși fi ind un autor independent, un gânditor, o personalitate în viaţa publică și obștească) pe care a de-pus-o traducând aceste texte. Îi sunt extrem de recunoscător și preţuiesc asta foarte mult. Ca, de altfel și aten-ţia, și interesul dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX______________________

1 Aș dori să remarc maniera extrem de reușită și adecvată în care celebrul gânditor rus operează cu termenii moldovean-român, utilizaţi ca sinoni-me absolute. De remarcat că Dughin este și un etnosociolog de anvergură. Prin urmare, viziunea profesorului de la Moscova subliniază încă o dată de la înălţimea competenţei sale știinţifi ce cu totul aparte caracterul complementar al termenilor de român și moldovean, văzute nu în raport antitetic, ci ca un fenomen cultural unic, comun pentru ambele spaţii, cel al Republicii Moldova și al României. (Iurie Roșca)

2 „Cei doi plămâni” culturali și civilizaţi-onali, cu care respiră omul din spaţiul nostru, deschis atât spre logosul european, cât și spre cel rusesc, după ce au fost remarcaţi de către marele regizor rus, dar și gânditor conser-vator, Nikita Mihalkov, la o reuniune de la Astana de acum câţiva ani, iată că acum sunt scoși în evidenţă de Aleksandr Dughin. (Iurie Roșca)

Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismului paradigmei liberale şi occidento-centrismului (2)(2)

Redacţia „Flux” continuă publicarea expunerii de la evenimentul de lansare a cărţii „Teoria Lumii Multipo-lare” de Aleksandr Dughin, începute în numărul pre-cedent. Amintim că după luările de cuvânt ale partici-panţilor la eveniment a urmat legătura prin skype cu autorul. Prezentăm mai jos partea a doua a intervenţiei lui Dughin.

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

15 AUGUST 2014 77 F L U XF L U XOpinii

În viaţa lui lipsită de principialitate și responsabilitate, confundă adevă-rul cu utilitatea și are în plus defectul de a-și camufl a scopurile. Particula-ritatea defi nitorie a proștilor este să se simtă mulţumiţi și fericiţi cu pros-tia. Iar particularitatea defi nitorie a nebunilor este să-și repete mereu erorile și să-și creadă dezastrele a fi triumfuri. Astfel de oameni reduși la nimic, dar având credinţa că sunt totul, reprezintă opusul schimbării. Societatea poate evolua prin sensi-bilitate și reactivitate. Sensibilitatea faţă de schimbare, faţă de ce este nou, în mediul imediat înconjurător și reactivitate, nu ca scop, dar cu re-

zultat de a păstra și a continua ce e pozitiv pentru viaţă. În sens contrar, între lene și impostură, se găsește reversul, mai exact, pierderea sensi-bilităţii, și de aici indiferenţa și pier-derea reactivităţii, adică inerţia.

În consecinţă, are inteligenţă cel care învaţă din experienţa sa și mai ales din experienţa altora și care se înarmează cu învăţăminte mai repe-de și mai mult ca adversarii. N-are inteligenţă și, în locul acesteia, are prostie cu multe procente de incura-bilitate cel care nu învaţă nici măcar din propriile dezastre și care repetă până la deces mereu aceleași erori.

„Marele nimic” va trăda din mic

orgoliu, nesuportând superioritatea și sensibilitatea. E de la sine înţeles pentru ce superioritatea de sensibi-litate aduce un plus de vulnerabili-tate. Astfel, atacurile din spate dis-trug și demobilizează mult mai mult decât atacurile din faţă ale dușma-nilor văzuţi. Soluţia este să schimbi diagnosticul și, cu aceasta, direcţia de tir.

„Marele nimic” se crede atotștiu-tor și se pronunţă dogmatic în toate și în orice. Ajunge să creadă vorbele putând înlocui faptele și, astfel, de a argumenta cu afi rmaţii în loc de dovezi. Își este într-atât de sufi cient încât își poate lua opinia, poate con-vingerea, drept singurul adevăr și întregul adevăr. Toate cele mai sus enunţate, însumate, sunt sufi ciente pentru a-i scoate de pe poziţia de utilitate faţă de societate.

Direcţia spre bine a societăţii ro-mânești are trei dușmani: răii care nu vor, proștii care nu înţeleg și epuiza-ţii care nu pot. „Marele nimic” îi con-centrează pe toţi laolaltă. Nu vrea, nu înţelege, nu poate și, în consecin-ţă, are o atitudine sfi dătoare pentru orice formă de autoritate și se arată fl egmatic faţă de orice formă de ier-arhie. Este pe deplin deprofesiona-lizat, involuând gradual din vremea liceului, când, probabil, introvertit fi ind, se visa vedeta socială, care nu va ajunge vreodată. Ajuns adult, ră-mâne necopt, orgolios și prost, agre-siv în esenţă, superfi cial în spirit. Oa-menii născuţi și educaţi pentru bine acceptă dialogul și, pe parcurs, evo-luează de la critică la colaborare. Oa-

menii născuţi și dresaţi pentru rău

încep cu cearta și, pe parcurs, elimi-

nă șansele și concentrează riscurile.

În concluzie, trebuie subliniat că

este o prioritate de securitate naţi-

onală ca profesioniștii să devină un

capital uman preponderent și deci-

dent, chiar dacă nu vor fi majoritari

demografi c vorbind. Pentru că „gra-

dul de civilizaţie al unui popor este

măsurat după indicele său de pro-

fesionalizare” (Călin Georgescu). Pe

când distanţa faţă de civilizaţie este

arătată de rezistenţa la schimbare

a unei demografi i adulte, care nu-și

poate accepta eșecul social, acela

de a fi devenit de fapt asistaţi social

prin deprofesionalizare, și care, de-

vin agresivi atunci când li se cere în

mod imperios să ofere dovada fap-

telor pentru care li se achită salariul

lunar.

Adrian Majuru

Sursa: cotidianul.ro

Domeniul studiilor clinice este oază de venituri colosale din care fi ecare vrea să prindă divi-dende fi nanciare, iar interesul eticii și siguranţa celor care participă la studii experimentale par să fi e probleme mai puţin stringente, care rabdă amânări nesfârșite. Un proiect al Ministe-rului Sănătăţii care ar fi trebuit să facă lumină în domeniu a încins și mai mult spiritele. Totul, ca de obicei, este legat de bani.

Comitetul Naţional de Etică în studiul cli-nic ar urma să vegheze asupra respectării normelor de etică în timpul studiilor clinice, asupra „stării de bine” a participanţilor la studii și, desigur, să emită avize de accept sau refuz de organizare a acestora. Alte atri-buţii ţin de analiza respectării valorilor mo-rale și deontologice în domeniul sănătăţii, participarea la elaborarea legislaţiei în do-meniul sănătăţii sub aspect etic.

Documentul abundă în erori de normă care se contrazic, sunt de părere unii ex-perţi. Astfel, devine imposibil de înţeles cum va reuși această structură să vegheze respectarea valorilor morale și deontologi-ce în domeniul sănătăţii, întrucât se ocupă de un spectru foarte îngust – studiile clinice.

„Se propune de a aproba Comitetul Naţio-nal de Etică în studiul clinic, ceea ce înţeleg

că urmează să fi e o structură care ar trebui să controleze respectarea unor principii eti-ce în desfășurarea studiilor clinice – un scop foarte evident din denumire. Totuși, în sta-tutul de constituire, acest comitet încearcă că își atribuie funcţii ce îl depășesc, cum ar fi analiza respectării valorilor morale și de-ontologice în domeniul sănătăţii și chiar să analizeze compensaţiile în caz de deces în urma studiului, ceea ce ţine deja de dome-niul penal”, este de părere Rodica Gramma, conferenţiar universitar, specialist în etica cercetării.

„Cum rămâne cu evaluarea altor cercetări cu implicarea oamenilor? Dacă se va aproba un astfel de Comitet prin Hotărâre de Gu-vern, acesta ar trebui să deţină un spectru de atribuţii mai largi. În alte state, acestea se numesc Comitete de Etică a Cercetării, care implică mai multe subgrupuri de membri, care pot evalua studiul clinic, studiile epi-demiologice, cele din industria alimentară, studii pe animale etc. Spre regret, legislaţia noastră în domeniul cercetării biomedicale are încă foarte multe lacune și, din dorin-ţa de a ne integra în UE, trebuie să purce-dem la completarea acestora”, mai adaugă Gramma.

Cele mai mari nedumeriri ţin de modul de alegere a membrilor Comitetului de Eti-că și stabilirea taxelor pentru expertizarea studiilor clinice, din care vor fi remuneraţi aceștia.

„Regulamentul nu descrie cum sunt se-lectaţi cei care vor fi consideraţi demni de

a discuta probleme de ordin etic. Se spune doar că vor fi reprezentanţi din domenii „co-respunzătoare”. Cine poate obţine calitatea de membru? Comitetul de Bioetică a Con-siliului Europei a elaborat special un Ghid pentru Membrii Comitetelor de Etică a Cer-cetării, unde există recomandări pentru se-lectarea și aprobarea membrilor. Cu regret, nu am regăsit în acest proiect recomandă-rile importante din acel ghid. Reieșind din prevederile actuale, există riscul formării unei echipe selectată pe niște principii ne-transparente cu un risc de dezvoltare a unor interese proprii, inclusiv fi nanciare”, susţine conferenţiarul universitar Rodica Gramma.

Interesele fi nanciare pot fi oarecum în-ţelese, întrucât Comitetul ar urma să ridice zeci de mii de lei pentru expertizarea studi-ilor clinice. Cum au fost stabilite aceste taxe nu e clar.

„Din document înţelegem că această structură va avea un cont propriu, unde se pot acumula banii, din care vor fi remune-raţi membrii, însă nu se descrie mecanismul de salarizare, nu e clar dacă banii în surplus vor fi utilizaţi în folosul sistemului sănătăţii sau se împart egal între membri? Este pe-ricolul dezvoltării unui business din etică”, mai este de părere experta.

Comitetul Naţional de Etică a fost insti-tuit în 2012, iar statutul acestuia era de in-stituţie medicală, deși în alte acte fi gura ca organ central de specialitate. Comitetul a avizat anul trecut aproximativ 100 de stu-dii clinice, unele dintre care s-au soldat cu scandal, după ce CNI a stabilit că președin-tele Comitetului, Victor Ghicavâi, a admis confl icte de interese.

Irina PAPUCSursa: e-sanatate.md

Business cu studii clinice, pentru un cerc restrâns de oameniProiectul Ministerului Sănătăţii de reformare a Comitetului de Etică,

criticat dur pentru prevederile sale

Impostura „marelui nimic”Impostura „marelui nimic”Motto: „Este greu să-i dai inteligenţă cui n-are voinţă, dar şi mai greu să-i

dai voinţă cui n-are inteligenţă”

(Sebastian Gracián)

În România de azi, precum în comunismul de ieri, proștii prosperă, iar deștepţii disperă. De aceea trebuie consiliată prudenţa. În orice situ-aţie și în orice ţel, nu-i prudent să glumești cu proștii. Ei sunt previzi-bili în tot ce vor și tot ce fac, în afară de reacţia la subtilitate. Prima expli-caţie este că nu o pot înţelege. A doua explicaţie este că nu se vor în lumea in-teligentă. Și de aceea sunt inutili pentru viitor. „Marele nimic”, când se întâmplă să respire, confundă hominiza-rea cu humanizarea și, implicit, asocierea celorlalţi va fi numai sub lentila reptilelor sau a mamelucilor, pe când sinele „marelui nimic” va fi întotdeauna înălţat deasu-pra unui lanţ trofi c închipuit.

15 AUGUST 201488F L U XF L U X Externe

Grecia, Spania, Finlanda, ţări care încă mai resimt efectele devastatoare ale crizei datoriilor care le-a îngropat economi-ile în ultimii ani, dar și statele dezvoltate de pe continent ca Germania sau Franţa, toate sunt îngrijorate de efectele pe care le vor avea sancţiu-nile impuse de Moscova asupra economiei Uniunii Europene.

Rusia a interzis săptămâna tre-cută, pentru o perioadă de un an, importurile de produse agricole și alimentare din statele care au im-pus sancţiuni ţării din cauza impli-cării în criza din Ucraina, respectiv împotriva Uniunii Europene, Sta-telor Unite, Norvegiei, Australiei și Canadei.

Lista produselor interzise inclu-de carne, pește, fructe de mare, lapte și produse lactate, precum și fructe și legume, iar acest em-bargo ar putea provoca Uniunii Europene pierderi de 12 miliarde de euro.

Autorităţile de la Moscova s-au declarat deschise dialogului pen-tru revizuirea termenilor restricţii-lor, dacă partenerii occidentali vor fi dispuși la discuţii.

Producătorii de lactate din Producătorii de lactate din Spania, cei mai afectaţi de Spania, cei mai afectaţi de embargoul Rusiei: „Nu s-a embargoul Rusiei: „Nu s-a pregătit nimic la Bruxelles pregătit nimic la Bruxelles

pentru situaţia aceasta”pentru situaţia aceasta”Interzicerea de către Rusia a

importurilor de alimente din Uni-unea Europeană și Statele Unite provoacă îngrijorare în industria lactatelor din Spania, potrivit une-ia dintre cele mai mari companii de profi l din această ţară, Indus-trias Lacteas Asturianas, relatează RIA Novosti, potrivit Mediafax.

Proprietarul Industrias Lacteas Asturianas, Francisco Rodriguez,

a declarat agenţiei spaniole de presă EFE că această interdicţie, împreună cu scăderea cererii pe piaţa chineză, confi rmă realitatea îngrijorătoare la nivelul întregului sector.

„Nu s-a pregătit nimic la Bruxel-les pentru a rezolva această situa-ţie”, a spus Rodriguez.

Speranţele Greciei de a ieși din Speranţele Greciei de a ieși din recesiune în 2014 se împiedică recesiune în 2014 se împiedică

de restricţiile Rusiei, cel mai de restricţiile Rusiei, cel mai mare partener comercial al mare partener comercial al

elenilorelenilorSperanţele Greciei de a ieși în

2014 din cea mai gravă recesiune din ultima jumătate de secol s-ar putea împiedica de Rusia, care a interzis importurile de alimente din UE și SUA, ca reacţie la sancţi-unile impuse din cauza crizei din Ucraina, relatează Bloomberg.

„Costul estimat provocat eco-nomiei elene de contra-măsurile adoptate de Rusia din cauza sanc-ţiunilor occidentale pare tolera-bil, dar impactul ar putea fi mai dăunător în sectoare ca turism și agricultură, din cauza fragilităţii redresării economice”, a declarat Thanos Dokos, director general al Fundaţiei Elene pentru Politica Eu-ropeană și Externă.

Dokos a menţionat și incertitudi-nile legate de securitatea energeti-că în toamna și iarna viitoare, pro-vocate de tensiunile geopolitice.

Rusia este cel mai mare partener

comercial al Greciei, potrivit date-lor Bloomberg, valoarea schimbu-rilor comerciale dintre cele două ţări fi ind de 9,3 miliarde de euro în 2013, mai mari decât schimburile Greciei cu Germania.

Deprecierea recentă a rublei, în urma sancţiunilor occidentale și a situaţiei din Ucraina, ar putea face ca numărul turiștilor ruși în Grecia să fi e mai mic cu 200.000 faţă de nivelul anticipat, a declarat Xe-nophon Petropoulos, director de comunicare la Asociaţia Compani-ilor de Turism din Grecia (SETE).

Potrivit estimărilor preliminare ale SETE, impactul situaţiei din re-giune asupra industriei turismului din Grecia ar putea fi de 300 de mi-lioane de euro.

Turismul are o contribuţie de peste 16% la PIB-ul Greciei, con-form datelor SETE, iar Rusia a fost anul trecut principala sursă de creștere a numărului de vizita-tori în Grecia. Veniturile generate de turiștii ruși în turismul elen au crescut anul trecut cu 42%, la 1,34 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Greciei.

Piaţa din Rusia este o destinaţie foarte importantă pentru produ-sele agricole din Grecia, dar cifra de afaceri este limitată. Astfel, pro-dusele agricole reprezintă 41% din exporturile elene în Rusia, fi ind în valoare de circa 200 de milioane de euro pe an, potrivit Asociaţiei Exportatorilor Eleni.

Finlanda, în recesiune din Finlanda, în recesiune din 2012, este cea mai afectată 2012, este cea mai afectată

ţară din zona euro de ţară din zona euro de interdicţiile Rusiei. Peste interdicţiile Rusiei. Peste

10% din totalul exporturilor 10% din totalul exporturilor mergeau către Moscova mergeau către Moscova

Potrivit Bloomberg, Finlanda susţine că efectele negative pe care criza din Ucraina le are asu-pra economiei sale sunt mai mari decât asupra oricărei alte ţări din zona euro, deși a sprijinit decizia Uniunii Europene (UE) de a extin-de sancţiunile împotriva Rusiei.

Finlanda este cea mai afecta-tă ţară din zona euro de criza din Ucraina, întrucât 14% din comer-ţul ţării nordice se desfășoară în relaţie cu Rusia.

Anul trecut, 10% din totalul ex-porturilor Finlandei au mers către Rusia. Totodată, 18% din totalul importurilor fi nlandeze au prove-nit din Rusia. Finlanda a înregistrat în 2013 cel mai ridicat procentaj în ceea ce privește schimburile co-merciale cu Rusia dintre toate cele 18 state din zona euro. Media la ni-velul zonei euro a fost de 3,4% din totalul tranzacţiilor comerciale.

Ca reacţie a sancţiunilor impuse de UE, președintele rus Vladimir Pu-tin a dispus interzicerea unor pro-duse alimentare, accentuând astfel problemele pe care Finlanda le în-tâmpină în ieșirea din recesiune.

„Sper că sancţiunile nu vor fi ex-tinse. Acesta nu este un război co-mercial”, a declarat prim-ministrul fi nlandez Alexander Stubb.

Producătorul de lactate Valio a anunţat că oprește producţia bu-nurilor care urmau să fi e vândute către Rusia. De asemenea, con-structorul de locuinţe YIT a rapor-tat o scădere a cererii venite din Rusia, în timp ce retailerul Kesko a anticipat un declin important al vânzărilor.

Stubb a subliniat nevoia de soli-daritate între statele UE, explicând că se așteaptă ca toţi membrii UE să fi e trataţi la fel. „Dacă impactul unei măsuri nu este egal, vom ve-dea ce tip de soluţii vom căuta”, a spus el.

Izolarea economică a Rusiei afectează Finlanda cu atât mai mult cu cât ţara nordică își pusese speranţele într-o revenire econo-mică datorată creșterii exporturi-lor. Produsul Intern Brut al Finlan-dei a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 0,6%, în timp ce rata șomajului a ajuns la 9,2% în iunie, fata de 7,8% în aceeași lună a anu-lui trecut.

Finlanda se afl ă în recesiune din decembrie 2012. Anterior, ţara a mai traversat o perioadă de rece-siune între 2008 și 2009.

Sursa: InCont.ro

Războiul comercial și fi nanci-ar dintre statele occidentale și Rusia creează oportunităţi economice pentru Turcia, un stat membru al NATO și aliat al SUA într-o regiune măcinată de con-fl icte armate, care caută să joace un rol mai important în comer-ţul asiatic, încercând, în același timp, să rămână aproape de Rusia, scrie publicaţia Hurriyet.

„În condiţiile confl ictului dintre Rusia, Ucrai-na, Uniunea Europeană și SUA, ne vom urmări la maximum interesele, în timp ce vom rămâ-ne apropiaţi de Rusia”, a declarat ministrul Economiei, Nihat Zeybekci.

El a precizat că ţara sa nu intenţionează să se

alăture discuţiilor dintre Rusia și ţări precum

Belarus, Kârgâzstan, Armenia, Azerbaidjan și

Kazahstan privind formarea unei uniuni va-

male și comerciale, ci să se angajeze într-un

„comerţ preferenţial”.

Turcia este dependentă de gazele Rusiei, ca-

re-i livrează jumătate din combustibilul con-

sumat. De asemenea, tot Rusia construiește

Turciei prima centrală nucleară. În aceste con-

diţii, Turcia este reticentă să ia o atitudine mai

agresivă în criza ucraineană și are o atitudine

prudentă faţă de politicile Moscovei.

Cele două ţări au relaţii comerciale de 40 de

miliarde de dolari pe an. Alte domenii vitale

de cooperare economică variază de la fl uxul în

creștere de turiști ruși, care vin să viziteze pla-

jele de la Marea Egee, la investiţii în sectorul

construcţiilor. Relaţiile economice dintre cele

două ţări sunt caracterizate de proiecte mari

de investiţii. Companiile turcești de construc-ţii s-au implicat în dezvoltarea infrastructurii pentru Jocurile Olimpice de la Soci. În 2013, investitorii ruși au adus în Turcia 843 de mili-oane de dolari.

Ceea ce se întâmplă în Rusia va fi „o schim-bare mare“ pentru republicile turcice și pen-tru Turcia, a spus ministrul. De asemenea, confl ictul din Irak ajută Turcia să devină „o destinaţie comercială obligatorie”, iar după alegerile prezidenţiale câștigate detașat de premierul Recep Tayyip Erdogan, Turcia se va transforma dintr-o „economie pasivă” într-o „economie activă”. Totodată, Iranul va fi o ţară importantă pentru economia turcă mai ales datorită acordului comercial preferenţial re-cent încheiat.

Sursa: Ziarul Financiar

Speranţele Europei de a ieşi Speranţele Europei de a ieşi din criză, spulberate de Rusia din criză, spulberate de Rusia

Statele UE ar putea pierde 12 mlrd. de euro din cauza sancţiunilor comerciale impuse de Moscova

Turcia lui Erdogan nu vrea să se îndepărteze de Rusia şi vede oportunităţi în confl ictul dintre Occident şi Moscova

15 AUGUST 2014 99 F L U XF L U X

Se rămâne în aceeași abordare idioată a „mediului de afaceri prietenos” ca o garan-ţie a atractivităţii pentru investitorii străini, cheia fi ind salariile mici. Or, în fenomenul menţionat, în timp ce câteva fi rme străine, nu multe, urmează tiparul extinzându-și afacerile prin valorifi carea salariilor mici de la faţa locului, altele, mereu mai multe, ca-ută, în ciuda supraofertei de salarii mici la care pot apela, să plece din România, mas-cându-și intenţiile de ieșire din piaţă cu dife-rite formule, îndeosebi legate de schimbări strategice la nivelul de ansamblu al reţele-lor internaţionale din care fac parte.

ENEL, gigantul italian din energie, pretin-de că părăsește afaceri în România de peste 1 miliard de euro pentru că ar fi obligat la re-strângeri globale de activitate generate de îndatorări vechi de dinaintea crizei. Lafarge, gigantul francez din industria cimentului, susţine că scoate la vânzare afaceri de sute de milioane de euro din România în legătu-

ră cu o fuziune la nivel global cu unul din rivalii săi europeni, Holcim. Mc Donald’s, gi-gantul american fără concurenţi printre gi-ganţii de profi l din lume, caută un francizat, căruia să-i lase contra cost și chirie, afacerea de sute de milioane de dolari pentru a ieși fi -zic de pe piaţa din România. Sunt numai câ-teva exemple. Au fost prezentate doar cele mai notabile. Și n-au ajuns încă în spaţiul public intenţiile asemănătoare ale unor si-milari. Ce-i unește? 1) Dimensiunea pe piaţa de profi l, dacă nu și dimensiunea în sine! 2) Poziţiile oligopoliste (piaţă sigură tip mono-polistic, adică fără concurenţi, practic ne-împărţită cu alţii sau cel mult împărţită cu un alt competitor). 3) Profi turile certe. Toate acestea alimentează nedumeririle!

La o analiză atentă însă, mai poate exista, în toate cele trei cazuri, un lucru în comun: o percepţie similară asupra perspectivei în România, anume perspectiva unei pieţe în-chise sau într-o creștere derizorie! ENEL se

confruntă cu problema deja de doi ani: în

contextul prăbușirii consumului de energie

primară în România, degeaba deţii mono-

pol pe circa 40% din distribuţia de electri-

citate, cum are ENEL, căci profi turile, chiar

dacă sigure, tot nu cresc. În cazul Lafarge

este vorba de aceeași perspectivă, întrucât

dinamismul economiei din România este

doar în statistici și nu în construcţiile rezi-

denţiale și în infrastructură. Cu Mc Donald’s

este și mai simplu. O ţară în sărăcire nu poa-

te oferi perspective, mai ales pentru giganţi!

Pentru profi turi mari nu sunt de ajuns salari-

ile mici din propria activitate, ci mai trebuie

și piaţă la desfacere, adică dimpotrivă sala-

rii mari. Și poate mai e ceva. La ei acasă, toţi

acești giganţi sunt obișnuiţi cu profi turi de

8-10%. În colonia numită România au venit

pentru profi turi de 80%! Și nu e vorba doar

de o metaforă onomatopeică!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Un fenomen aparent bizar se petrece în rândurile fi rmelor străine implantate (și) prin Ro-mânia. Dintre ofi cialii români, nimeni nu se înghesuie să aducă în atenţie acest fenomen, necum să-l analizeze și să-i evalueze impactul.

Externe

De ce pleacă ENEL, Lafarge, Mc Donald’sDe ce pleacă ENEL, Lafarge, Mc Donald’s

Se vorbește din nou despre libertatea presei. Condamnarea lui Dan Voiculescu și reacţiile ziariștilor de la Antene au readus subiectul în prim-plan, dar, din păcate, așa cum se întâmplă adesea, dezbaterea e confuză.

Ar fi necesar de aceea să fa-cem câteva precizări. În primul rând, atâta vreme cât nu există cenzură ca instituţie ofi cială a statului, presa e liberă. Preţul plătit e mare, așa cum vedem peste tot și nu doar în Româ-nia. Trivialitatea, excesul su-biectiv și, nu în ultimul rând, o democraţie a opiniilor care pune semnul egal între o sim-plă expresie a subiectivităţii și o afi rmaţie elaborată pe teme-iul unor fapte bine verifi cate. Goethe deplângea la vremea sa abolirea cenzurii, căci anti-cipa perfect ce avea să urme-ze. (v. Eckermann, ”Convorbiri cu Goethe”). Fiecare societate așa cum vedem prea bine își are propriul chip al libertăţii, unul mai armonios și mai no-bil, altul mai scofâlcit și mai josnic. Dar preţul trebuie plă-tit. Cine aspiră fi e și în secret să instituie iarăși anumite restric-ţii (”reglementări”) greșește, pregătind condiţiile tiraniei.

Libertatea de principiu a presei – și aceasta este distinc-ţia de bază – nu este însă to-tuna cu libertatea fi ecărui zia-rist. E vorba, pur și simplu, de cadrul juridic general în care se desfășoară această activita-te și care nu poate fi îngrădită de stat. Să spui că presa nu e

liberă, căci patronii își exerci-tă prea mult infl uenţa asupra politicilor editoriale este ceva neclar. În realitate, patronii își exercită întotdeauna această infl uenţă într-un fel sau altul și fac întotdeauna presiuni di-recte sau aluzive și niciodată nu-și neglijează cu totul pro-dusul. Un patron cu totul ab-sent și neutru faţă de conţinu-tul presei pe care o fi nanţează este o pură utopie. Nu cred că cineva ar trebui să stea și să viseze la apariţia unor moguli angelici. De aceea, de altfel presa fi nanţată public își are, în anumite condiţii, avantajele sale, căci patronatul e mai dis-persat și mai puţin tiranic (ar putea fi însă și invers). E ade-vărat iarăși că multe depind de gradul de civilizaţie al societă-ţii și al patronilor de presă, dar acest lucru este identic în toa-te planurile vieţii, începând cu viaţa conjugală. Libertatea și egalitatea soţilor este juridic un fapt împlinit, dar în situ-aţiile concrete, libertatea și egalitatea nu sunt de la sine înţelese.

În acest sens al libertăţii per-sonale a fi ecărui ziarist, statul sau sindicatele nu au prea multe de făcut. Libertatea se câștigă sau se pierde în fi ecare zi și este o luptă grea pe care numai cine o dă cu adevărat o cunoaște și poate depune des-pre ea mărturie. Dar și în acest plan ar trebui făcute câteva distincţii. Am auzit de multe ori în contextul unor dezbateri publice despre libertatea pre-sei, dialoguri semnifi cative. Unii spuneau că se simt per-fect „liberi”, deși ceilalţi îi sus-pectau că se complac în ser-vitute și le puneau la îndoială sinceritatea. În realitate, mulţi

dintre cei ”liberi” puteau fi pe deplin sinceri, căci libertatea este o stare pur subiectivă. Ei nu au simţit nicio constrânge-re, căci nu au violat niciodată vreo interdicţie explicită sau implicită și nici nu au simţit nevoia să facă mai mult decât au făcut. Cadrul care li s-a pus la dispoziţie a fost sufi cient pentru puterea și imaginaţia lor. Așadar, ceilalţi, care îi sus-pectau și acuzau de corupţie, se puteau prea bine înșela. Să ne amintim la rigoare că unii până și în comunism s-au sim-ţit destul de ”liberi”.

Am înregistrat de-a lungul timpului și mărturii opuse ale acelora care au denunţat constrângerile și care au ce-rut sonor dreptul la opinie, dar – și acest fapt este iarăși important, – nu aveau neapă-rat dreptate. Am putut con-stata că ei revendicau, pur și simplu, dreptul de a difuza opinii personale în dezacord cu o realitate verifi cabilă și că ameninţau sonor să denunţe ”cenzura”. Acceptaţi, în cele din urmă, pe anumite platfor-me din considerente obscure, ei au continuat să emită opinii discreţionare și să formuleze

denunţuri cu pretenţia unor dezvăluiri. În general, aceștia nu pot pretinde libertatea, căci ei nu fac decât să-și co-munice public subiectivitatea respingătoare. Ţine de civiliza-ţia contextului să fi e ţinuţi de-oparte în ciuda revendicărilor lor pretins legitime.

Există însă și aceia care de-pășesc cadrul care li s-a oferit pentru că refuză să accepte schemele gândirii comune, adevărurile de-a gata, limba-jul prefabricat sau nu acceptă să se supună docil opiniilor care constituie autoritatea momentului. Există o mare putere invizibilă a opiniilor dominante, căci par, în cercu-rile relevante, adevăruri de ne-combătut. Pentru aceștia din urmă care caută să gândească pe cont propriu într-un efort continuu de fi ecare zi, lupta pentru libertate devine vita-lă, chiar dacă nu pot depune plângeri ofi ciale. Lupta lor e cu atât mai difi cilă cu cât se duce uneori nu doar împotriva au-torităţii redacţionale, ci uneori și împotriva propriului public.

Horaţiu PEPINESursa: Deutsche Welle

Câteva distincţii despre libertatea presei IRAK: Refugiaţii la Erbil au făcut 8.000 de

cereri de viză pentru Franţa

Consulatul general al Franței din Erbil (nordul Irakului), unde s-au refugiat zeci de mii de creștini din cauza jihadiștilor din Irak, a înre-gistrat deja 8.000 de cereri de viză, a indicat ieri un episcop francez la întoarcerea sa dintr-o deplasare de cinci zile în regiune, relatează AFP.

„Unii dintre refugiații irakieni respectivi vor putea fi primiți în cadrul comunităților creștine’’ din Franța, a declarat monseniorul Dominique Lebrun, episcop de Saint-Etienne (centru), într-o conferință de presă. În opinia sa, efectivele consu-latului sunt pe cale de a fi întărite față de afl uxul de cereri de vize.

Miercuri, ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a vorbit despre mai multe sute de ce-reri, precizând că nu există o limită stabilită de că-tre guvern pentru primirea acestor refugiați.

Dominique Lebrun a făcut apel încă o dată ieri, ca și purtătorul de cuvânt al Conferinței episcopi-lor din Franța, monseniorul Bernard Podvin, mier-curi, și Vaticanul, luni, de a se recurge la forță îm-potriva jihadiștilor.

Înaintarea jihadiștilor Statului Islamic în Irak amenință în prezent mii de creștini și yazidiți, o minoritate kurdofonă din această țară.

Sursa: agerpres.ro

15 AUGUST 20141010F L U XF L U X Spiritualitate

Librăria „Geanta cu cărți”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă cartea Sfântului Antioh Pandectul „130 de capete”, tradusă din limba greacă veche de Adrian Tănăsescu-Vlas și tipărită la editura Sophia din București.

Cartea „130 de capete”, tipărită acum pentru prima dată în românește, a fost alcătuită de unul dintre marii Cuvioși ai Palestinei creștine: Sfântul Antioh Pandectul, monah al Lavrei Sfântului Sava cel Sfi nțit. Una din ru-găciunile lui a fost cuprinsă în pravi-la de seară a fi ecărui creștin, iar alta în rânduiala Pavecerniței – dovadă a marii prețuiri de care s-a bucurat, ca trăitor și ca scriitor, din partea Bisericii Sobornicești.

După cum spunea Sfântul Nectarie din Eghina, care a reeditat originalul grecesc la începutul veacului trecut, „această lucrare este vrednică de citit și plină de îndemnuri cât se poate de

folositoare... Fiecare cap tratează o anumită temă morală, așa încât lucra-rea, în ansamblul ei, alcătuiește un fru-mos sistem de teologie morală, împle-tit din cuvintele Sfi ntelor Scripturi și ale vechilor Dascăli ai Bisericii... În ca-petele acestea, scriitorul a cuprins pe scurt, cu cuvintele sale, Sfânta Scrip-tură a Vechiului și a Noului Testament, așa încât nici să nu fi e grea cartea, nici să nu fi e lăsat deoparte vreun lucru dintre cele ce țin de folosul și mântu-irea sufl etului”.

Am selectat un fragment din Cu-vântul 28, „Despre cârtire”, pe care vi-l propunem mai jos:

„Cârtirea, fi e cu pricină, fi e fără pri-cină, este o însușire a celor spurcați, fi indcă viața dreaptă și primită de Dumnezeu este cea care nu cârtește, ci mulțumește. Cel care nu cârtește se aseamănă apei limpezi, pe când câr-titorul este murdar, tulbure; cel care nu cârtește e recunoscător, cârtitorul e nerecunoscător; cel care nu cârtește e îndrăgit, cârtitorul este urât; cel care nu cârtește este fără vină, cârtitorul e vrednic de mustrare; cel care nu

cârtește e neocărâtor, cârtitorul se afl ă ocărâtor, și obraznic, și urât de Dum-nezeu, fi indcă patima aceasta se naște din nebunie și nefrică de Dumnezeu. Și precum Domnul vrea să se mântu-iască om prin om, și Satana sârguiește să piardă om prin om.

Așadar, nu trebuie să ne lipim de cel ce se îndeletnicește cu răutăți și nu își păzește limba, ca să nu ajungem împreună cu el în iad. Bine este a fugi de cei neînfrânați la limbă, și iubitori de sfezi, și tulburați cu mișcările dină-untru și dinafară, fi indcă se afl ă părtași iudeilor păcătoși și nerecunoscători din pustie, care cârteau împotriva lui Dumnezeu, precum este scris: Și a cârtit norodul asupra lui Moisi, și a zis Moisi: „Nu este asupra noastră cârtirea voastră, ci asupra lui Dumnezeu” (Ieș. 16, 2, 8), și Ce mă ocărâți și ispitiți pe Domnul? (Ieș 17, 2). Zice și Isaia: Cei ce numesc dulcele amar și mărul dulce (Is. 29, 24). Așijderea și David grăiește despre Moisi: Nu au crezut cuvântul lui, și au cârtit în corturile lor (Ps. 105, 25), și: A căror gură a grăit în deșert și dreapta lor – dreaptă de strâmbătate

(Ps.143, 9). Zice și Iuda Fratele lui Iacov: Aceștia sunt cârtitori, nemulțumiți, după poftele lor mergând, și gura lor grăiește semeție (Iuda 1, 16).

Așadar, să contenim cu cârtirea și să ascultăm de Pavel, care le scrie fi li-penilor: Toate să le faceți fără de cârti-re și fără de îndoieli, ca să vă faceți fără de prihană și curați, fi i ai lui Dumnezeu neîntinați (Filip. 2, 14). Așadar, fi rește că pom al vieții e vindecarea limbii, și cel ce o păzește pe ea se va umplea de Duhul Sfânt, potrivit Scripturii (Pilde 15, 4)”.

Scrisă pentru o obște de călugări bejenită în urma restricțiilor vremii, cu scopul de a ține locul întregii bibli-oteci a mănăstirii lor, această lucrare a fost concepută ca o carte de căpătâi a creștinului, ce poate fi purtată oriunde cu ușurință și reprezintă, așa cum arăta Sfântul Nectarie, o enciclopedie com-pletă a cunoștințelor morale necesare pentru viața duhovnicească, folositoa-re pentru călugări și mireni deopotrivă.

„130 de capete”, precum și alte cărți cu tematică ortodoxă ale unor cunos-cute edituri din România, inclusiv cele

ale ieromonahului Savatie Baștovoi, pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărți” din Chișinău: strada Corob-ceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

130 de capete care cuprind pe scurt toată 130 de capete care cuprind pe scurt toată învăţătura Scripturilor de Dumnezeu insufl ateînvăţătura Scripturilor de Dumnezeu insufl ate

Începând din 14 august, Biserica Ortodoxă ce ţine sărbătorile după Stilul Vechi urmează Postul Adormirii Maicii Domnului. Despre Postul Ador-mirii Maicii Domnului trebuie să știm următoare-le: Postul Adormirii Preasfi ntei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei și pururea Fecioarei Maria durează 14 zile.

În afara praznicului Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, postim până la ceasul al 9-lea. Luni, Miercuri și Vineri – mâncăm uscat, săvârșind metanii chiar și înainte de împărtășanie. Marţi, și joi mâncăm fără de ulei. Sâmbătă și Duminică mâncăm cu untde-lemn și bem vin. Pește nu mâncăm până la Adormirea Maicii Domnului, decât doar la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, când mâncăm de pește de 2 ori în zi (Tipiconul, capitolul 33).

Postul Adormirii Maicii Domnului este rânduit de Bi-serică spre aducerea aminte de virtuțile alese ale Sfi ntei Fecioare și de postul cu care ea însăși, după tradiție, s-a pregătit pentru trecerea la cele veșnice.

Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru pos-turi de durată (Postul Nașterii Domnului, Postul Paștilor, Postul Sfi nților Apostoli și Postul Adormirii Maicii Dom-nului). Originea lui trebuie pusă prin sec. V, când cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat și când sărbătoarea Ador-mirii ei a început să primească o mai mare importanţă.

La început însă, nici timpul din an, nici durata și nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Astfel, în părțile

Antiohiei se postea o singură zi (6 august), la Constan-tinopol – patru zile, iar la Ierusalim – opt zile. Legat de timpul postirii din an, putem afi rma că unii posteau în luna august, alții în septembrie, iar alții nu posteau de-loc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viața pământească la cea cerească. Data și durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în sec. XII, la sinodul local din Constantinopol, ținut la 1166 sub pa-triarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotărât ca postul să înceapă la 1 august și să dureze 14 sau 15 zile, până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Sursa: www.ortodoxia.md

A început Postul Adormirii Maicii DomnuluiÎPS Onufrie de Cernăuţi este noul Întâistătător al Bisericii

Ortodoxe UcraineneNoul Întâistătător al Bisericii Or-

todoxe Ucrainene (cu statut de auto-nomie în cadrul Patriarhiei Moscovei) a fost ales ÎPS Onufrie, Mitropolit al Cernăuţilor și Bucovinei. Alegerea a avut loc pe 13 august 2014 în Biserica Trapezei a Lavrei Peșterilor din Kiev. La Soborul arhieresc au participat 78 de ierarhi ucraineni, dintre care 48 și-au dat votul pentru noul întâistătător. Întronizarea noului întâistătător va avea loc în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kiev la data de 17 august.

Amintim că începând cu data de 24 februarie 2014, ÎPS Onufrie a fost locţiitor al catedrei mitropolitane kievene, în legătură cu incapacitatea ÎPS Vladimir de a-și exercita slujirea. La data de 5 iulie, ÎPS Vladimir a tre-cut la cele veșnice.

Mitropolitul Onufrie (Orest Berezovski) s-a născut la 5 octombrie 1944 în regiunea Cernăuţi. A studiat la Seminarul și Academia din Moscova (Serghiev-Posad), unde a și fost tuns monah cu numele Onufrie. În 1990 a fost hirotonit episcop de Cernăuţi, apoi ridicat la rangul de Mitropolit. Din 1994 a fost membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ucrai-nene. În mediul bisericesc, ÎPS Onufrie este cunoscut ca un monah ascet și un păstrător neclintit al Canoanelor Ortodoxe.

Sursa: teologie.net

Papa Francisc urmează să adrese un mesaj de la Seul, în apropiere de paralela 38, pe care a fost trasată linia de de-marcaţie dintre cele două Co-rei, într-o încercare de a aju-ta la o apropiere între sudul capitalist și nordul stalinist, despărţite din 1953.

Vizita de cinci zile în Co-reea de Sud reprezintă un obiectiv strategic pentru Vatican în Asia și este a treia vizită a Papei Francisc de la alegerea sa în fruntea Biseri-cii Catolice din martie 2013, după Brazilia și Orientul Mij-lociu.

Papa Francisc dorește „să se adreseze tuturor ţărilor de pe continent”, aducând un mesaj pentru „viitorul Asiei”,

a anunţat numărul doi de la Vatican, secretarul de stat Pietro Parolin.

Catolicii reprezintă aproa-pe 11 procente din populaţia Coreii de Sud, iar Papa Fran-cisc urmează să se întâlneas-că cu delegaţii ale tineretului catolic din Asia.

Cele trei obiective ale turneului au fost anunţate de Sfântul Scaun. Primul este un mesaj pentru evan-ghelizarea Asiei, urmat de beatificarea a 124 de mar-tiri ai începuturilor crești-nismului în Coreea. În fine, Papa Francisc va lansa un mesaj pentru reconciliere între sudul capitalist și nor-dul comunist, unde o „Bise-rică a tăcerii” suferă conse-

cinţele controalelor și ale persecuţiilor.

Autorităţile de la Phenian, care au refuzat participarea catolicilor nord-coreeni la întâlnirea cu Papa, garantea-ză în principiu libertatea de cult, înscrisă în Constituţie. Însă, potrivit ONU, creștinii care practică credinţa în afa-ra asociaţiilor ofi ciale se ex-pun unor persecuţii.

Catolicismul prosperă, în schimb, în Coreea de Sud, o ţară considerată un adevărat „tigru” asiatic, cu o creștere fulgerătoare, o ţară pe care Ioan Paul al II-lea a vizitat-o în 1989.

Creștinii din Coreea de Sud, de toate confesiunile, sunt mai numeroși ca budiștii.

Papa va susţine 11 discur-suri, în italiană și engleză. Punctul culminant va fi vi-neri, de ziua Adormirii Maicii Domnului și, totodată, Ziua Naţională, când va fi ofi ciată o mesă pe World Cup Stadium, la Daejeon, în prezenţa unor supravieţuitori și rude ale vic-timelor catastrofei feribotu-lui Sewol – care a avut loc în aprilie și s-a soldat cu 293 de morţi –, urmată de o întâlnire cu tineri asiatici la Sanctuarul de la Solmoe, locul martiriului primului preot coreean, Sfân-tul Andre Kim Daejeon.

Ultima vizită a unui papă în Asia a fost cea a lui Ioan Paul al II-lea în India, din 1999.

FLUX, după rfi .ro

Papa Francisc pledează pentru reconciliere în Peninsula CoreeanăPapa Francisc a ajuns, ieri, în Coreea de Sud, în prima vizită pe care o efectuează un suveran pontif în Asia în ultimii 25 de ani. Timp de cinci zile, Papa Francisc va încerca să consolideze dezvoltarea catolicismului și va pleda pentru reconcilierea intercoreeană. Câteva sute de mii de credincioși sunt așteptaţi sâmbătă la beatifi -carea a 124 de martiri, la Seul.

15 AUGUST 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Complexul de clădiri al Casei-muzeu „A. S. Pușkin”

Casa negustorului I.N. Naumov, am-plasă pe strada Anton Pann nr. 19, în care a locuit A.S. Pușkin, azi Casa-mu-zeu „A.S. Pușkin”, este un monument de arhitectură de valoare naţională.

A fost constituită de la sfârșitul secolului al XVIII-lea – până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în stil ec-lectic.

Este un complex alcătuit din patru clădiri, care făceau parte din două proprietăţi imobiliare, coma-sate în perioada postbelică. Întreg complexul a fost restaurat în anul 1982, aspectul actual fi ind datorat acestor intervenţii.

Cea mai veche clădire a complexului este Casa-muzeu ”A.S. Pușkin”, construită anterior sistematiză-rii perimetrale ulterioare a orașului vechi. Casa, iniţi-al, era situată în mijlocul grădinii, orientată cu faţada spre est. Pentru două luni, din septembrie 21 până în octombrie 1820, în această casă s-a oprit poetul rus Aleksandr Pușkin. Ulterior, casa a intrat în com-ponenţa unei clădiri aliniate perimetral străzii Anton Pann. După restaurare a fost detașată de ea.

Este o casă cu o structură tradiţională, alcătuită din trei camere, afl ate de o parte și alta a unei tinzi centrale. Faţada este simetrică, cu o compoziţie alcă-tuită din cinci axe, patru goluri de ferestre și unul de ușă, amplasat central. Casa este acoperită cu o înve-litoare înaltă, în patru ape.

Proprietatea negustorului Ivan Naumov se afl a la colţul ascuţit al cartierului, format la intersecţia stră-zilor Anton Pann și Pruncul. Confi guraţia clădirii re-petă conturul obţinut de străzi după redresarea tra-seului lor, datând de la mijlocul secolului al XIX-lea. Această parte are o confi guraţie ușor trapezoidală, cu planul în formă de careu. Cea mai timpurie dintre ele se afl ă la colţul străzii Pruncul, cu un plan unghiu-lar, cu intrare din curte într-un hol, de unde începe anfi lada circulară a camerelor. În partea opusă, ulte-rior a fost alipită o casă aliniată străzii Anton Pann, care a defi nitivat construcţia perimetrală a curţii. In-trarea în curte avea loc dinspre strada Pruncul, prin-tr-o poartă și printr-un gang pietonal dinspre strada Anton Pann. În 1948, la 18 februarie, conform deci-ziei de organizare a Casei-muzeu ”A.S. Pușkin”, com-plexului de clădiri i-a fost donat proprietatea vecină, ale cărei construcţii au fost distruse în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Sursa: www.monument.sit.md

22.XII.199322.XII.1993La prezentarea volumului de poeme „Iluzia

necesară”, la Casa Dosoftei din Iași, organizator și amfi trion ne-a fost poetul și muzeograful Lu-cian Vasiliu. Prezent, oarecum taciturn, și poe-tul Cezar Ivănescu.

Iată un extras din ce a spus Ioanid Roma-nescu, care mi-a fost susţinător și lector de carte: „Onorat auditoriu, ne afl ăm într-un șir de zile cu multe comemorări. Comemorăm, în pri-mul rând, 300 de ani de la dispariţia lui Dosof-tei. Am comemorat, ieri, 10 ani de la dispariţia lui Nichita Stănescu. Astăzi, s-a aniversat la Iași, ca și în alte centre din ţară, patru ani de la înce-putul revoluţiei din 1989.

Să salutăm mai întâi în mijlocul nostru oas-peţii – pe domnișoara Beata Podgorska de la Catedra de Slavistică, de asemenea, pe poetul Leo Butnaru, poet român de la Chișinău. În ce privește volumul de poeme «Iluzia necesară», foarte bine remarca Ioan Holban, – a făcut trei observaţii de supleţe – prima: modernitatea poeziei lui Leo Butnaru, criteriu de care a ţinut seamă și editura «Princeps»; a doua chestiu-ne – că valoare poeziei sale nu se deosebește măcar prin nuanţe de valoarea colegilor săi de generaţie afl aţi în dreapta Prutului; că el, pur și simplu, este scriitor român; așa cum între cele două războaie mondiale un scriitor rus declara „Patria mea este limba rusă”, și sintagma a fost preluată de Nichita Stănescu – „Patria mea este limba română”, și Leo Butnaru poate să spună cu fruntea sus că patria lui este limba română, pentru că este un scriitor foarte atent, foarte receptiv la valorile clasice ale literaturii române și, dacă vrei într-adevăr să înveţi limba română bine, o poţi învăţa și fără televizor și chiar în condiţii mai grele de comunicativitate, având la dispoziţie doar pe Eminescu. Opera lui Emi-nescu este sufi cientă, aș spune eu, pentru a în-văţa bine și chiar profund limba română. Faţă de argumentele aduse de criticul Ioan Holban, eu aș mai avea ceva – nu știu dacă mai impor-tante sau nu și le spun cu acea sinceritate a unui coleg mai în vârstă, recunosc, căci faţă de acel argument există poate și un orgoliu al editurii «Princeps» de a publica volume bune de poezie și doresc acestor editori, dl Baghiu și dl Moisuc, în primul rând, succese în efortul lor, care este extraordinar, pentru a depăși urmările infl aţiei galopante, de a scoate și cărţi de poezie.

Calităţile poeziei lui Leo Butnaru reies mai bine vizavi de text. Îi pot fi remarcate, desigur. Dar eu am să mă opresc la câteva sau măcar la două.

În primul rând, e o poezie care vine din cul-tură, o poezie care are orgoliul rostirii, pentru că autorul în cauză nu dorește să capete, știu eu, credibilitate poetică, mai nou cum se vor-bește; nu dorește să scrie urături pe teme poli-tice sau lozinci puse pe note, cum spunea mai înainte marele nostru critic George Călinescu. El dorește, pur și simplu, să scrie o poezie trăită în limba română, pentru că oricât ai fi de bun politician, dacă nu ești dublat, susţinut de pro-pria artă, ca scriitor, ca pictor, mă rog, muzician, dacă ești în parlament sau senat, nu ai succes, pe când poţi face un mult mai mare serviciu unei spiritualităţi, exprimându-te, în primul rând, la un înalt nivel în artă. Aceasta o spune și Heideger. Filosofi ile trec, partidele trec, însă popoarele rămân. Și popoarele au nevoie de spiritualitate care să le reprezinte. Deci, dinco-lo de urăturile pe care le-am auzit noi, cei din dreapta Prutului, înainte de ’89, și pe care le auzim și acum, probabil cu titlurile schimbate foarte multe dintre ele, lansate de către cei care au fost și sunt în continuare culmea în parla-ment sau în senat; dincolo de urăturile, zic, și ale unor confraţi de dincolo, scuzaţi tautologia, – există opere serioase, artistice, literare ale colegilor noștri și, cum bine remarca și colegul Ioan Holban, nu este vorba decât de o cunoaș-tere reciprocă. Nu este vorba de intrarea româ-

nilor în România sau de intrarea României în Europa.

Sunt sigur că, dacă peste câteva milenii se va vorbi și despre poezia scrisă în limba româ-nă, operele aparţinând unor scriitori ca Leo Butnaru vor fi receptabile, vor trezi interes și vor merge la sufl etul omului. Încă o dată mă bucur că pot vorbi despre un coleg pe care îl respect foarte mult și cred că este mai bine să întindem astfel o mână de ajutor fraţilor noștri, făcând ceva ca să ne cunoaștem reciproc, de-cât să dăm doar declaraţii scrise sau vorbite și după aceea să uităm”.

Apoi, după lansare… o prelungire de pro-gram la Ioanid, la prima sa soţie. Taclale inter-minabile. Se ajunge la pasiunea șahului. Ro-manescu și Spinei se încleștează pe la ora 1,30 după miezul nopţii într-un război troian. Nebu-nie aproape frumoasă. La vamă – vameșii mai cuminţi decât noi… Ajungem cu bine.

16-17-18.XII.199316-17-18.XII.1993Focșani, „Saloanele Dragosloveni”. Bolotești,

locul de baștină al mireanului Moţoc care, prin mila Domnului, avea să ajungă Mitropolitul Vaarlam. Dar de Crăciun – câte un brad, pentru mine, Spinei și Burac. Mici neînţelegeri, în func-ţie de caractere, temperamente și… generaţie. A. s-a supărat. E ca și cum un hobby al său…

Traian Olteanu către mine: „Bătrâne, pe 25 ianuarie te invit să-ţi înmânez premiul Revistei V”.

Cu câteva zile mai înainte, avusesem semna-lul cărţii de poezie „Puntea de acces” (Chișinău, „Hyperion”). Emoţii confuze. „Iluzia necesară” (de la Iași) mi-a adus mai multă bucurie.

8.I.19948.I.1994Au devenit sau poate doar devin (încă) o

modă așa-zisele întru-îndreptăţire „premii personale”. Adică, unui aproape bogătan de amplasament recent îi trăsnește în cap ideea să li se dea niște bani unor scriitori – X, Y, Z –, precum în cazul lui Arc. Opaiţ cu nănașii săi Le-viţchi, Cimpoi, Arcadie. Și declară: Acestea sunt premii personale! Bine, de ce nu le zic, dom-nule, pre nume? De fapt, sunt niște… ajutoare umanitare. E drept, necesare și ele, dar nu cu ti-tlu de premii. Niște binefaceri. De ce să le pui în relaţie cu scara valorică? De obicei, ajutoarele umanitare se oferă celor năpăstuiţi, handica-paţi, celor suferinzi. Dar dacă le zici premii, le poţi da cui dorești. Pentru merite, cică. Să fi m serioși: zicând premii, nu poţi totuși anihila completamente sentimentul de umilire… so-lemnă, de ridicare a gestului de calicie la nivelul de valoare și demnitate. (E drept, cei trei amin-tiţi sunt de reală valoare…)

Cam așa s-au acordat premiile literare (îmi vine să le iau între ghilimele) ale USM pentru anul 1993… Au venit cu ajutoare umanitare Opaiţ și Soros… Ce bucurie!

Prin Nicolae Fabian, Marin Mincu mă roagă să-i telefonez la București. Problema? Interviul ca semn că sunt om al cuvântului. Păcat însă, zice, că a ieșit cam lung și cu câteva erori. Se in-teresează dacă vine sau nu la Chișinău Eugen Coșeriu. La Constanţa i se va acorda titlul Doc-tor honoris causa… Dezamăgit de C., M. și D., pe al doilea mai că înjurându-l pentru fanfarona-dă și nerespectarea promisiunilor: se vorbiseră parcă să editeze împreună niște cărţi, însă M. s-a cam caţavencit, căutând profi turi aiurea. D. nu i-a răspuns nici până astăzi la întrebările pe care i le-a lăsat vara trecută. Cimpoi, cică, e ab-sorbit de impresiile efemere de măreţie obţinu-tă prin posturi și titluri…

Apoi, brusc, o ofertă: „Domnule Butnaru, la editura mea, Pontica, am publicat câteva volu-me de poezie ale unor autori valoroși, Mușina (n-am reţinut alte nume – n.m.). Dar, deocam-dată, îmi lipsește și o importantă prezenţă ba-sarabeană. M-am gândit să o încep cu dumnea-voastră. Am citit și am auzit lucruri frumoase despre poezia dumitale…”. Intervenţia mea – surdo-bâlbâită, aproape. Dar îmi revin și îi spun că chiar am gata manuscrisul unei cărţi noi (ad hoc, renunţ să o mai prezint editurii „Porto-Franco”).

Între timp, am și expediat manuscrisul, „Cap

și pajură”, prin fi ica Lidiei Hlib ce pleca la Bucu-rești. Ieri, Mincu urma să se întoarcă de la Con-stanţa… Pe marţi, miercuri îi voi telefona.

Citesc „Jurnalul de la Tescani” al lui Andrei Pleșu și trag concluzia că, în ce privește aratul, arătura la conacul Enescu se respectă o tradi-ţie niţel barbară, pentru că chiar așa am văzut noi brazdele, cu Zinovia, însoţiţi de Octavian Voicu, acum vreo trei ani, când am fost în vizită la Tescani; tocmai așa, precum le descrie Pleșu: terenul „proaspăt arat (cu niște brazde enorme, barbare, preistorice)”!! Exact așa! Brazde dure, adânci, văluroase. Am călcat și noi prin hândi-chiurile lor și, îmi amintesc vag, aproape ca și Pleșu, când priveam brazdele, ca niciodată (ba eu a mai multa oară; văzusem adânci întorsă-turi de humus pe ghiolul nostru din Negureni, când secase în vară, apoi în cătunul Cersac, în enorma plantaţie de nuci, pe care o defrișase colhozul – nemilos, cu enorme pluguri și trac-toare S 100 – pluguri de plantaj, pare-se, le zicea); oricum, priveam vălătucirea aproape misterioasă a cernoziomului, realizând, ca și Pleșu, „alcătuirea incredibilă (sub. în text – n.m.) a pământului; a pământului nud. E substanţa cea mai lipsită de determinări din câte există: culoare incertă, formă inexistentă, constituţie indescriptibilă altfel decât prin analogie cu neantul. Când spui «materie», nu-ţi poţi repre-zenta o mai adecvată corespondenţă sensibilă decât pământul”.

Și încă un detaliu: de la Tescani, în stânga, se afl ă un sat numit Scorţeni, exact precum la noi, la Negureni: Scorţenii de peste dealul Chersa-cului.

E adevărat, destui scriitori, astăzi, sunt catas-trofaţi sub aspect editorial. E drept, printre ei și multe mediocrităţi descurcăreţe cred că sunt deja scriitoare, găsind fel de fel de sponsori senzuali, care-și lansează protejatele din patul de toleranţă pe culmile Parnasului.

Andrei Pleșu are un geniu deosebit al for-mulărilor la care am râvnit și eu, în acest caz condiţiile obiectiv-subiective lăsându-mi doar șansa de a transcrie, de a cita, reţinând din „Jur-nal…” următorul portret-anti: „Scriitorul de azi, la Tescani: nu iese decât cu greu din cameră, nu privește în jur decât constrâns și plictisit. «Bun – îţi spui – n-are sentimentul naturii. E, pro-babil, o fi re livrescă». Dar îţi intră în cameră și n-are nici cea mai mică pornire să-ţi răsfoiască prin cărţi. Intri la el în cameră și nu vezi nicio carte. Doar hârtie de scris. Și pixuri. Așadar, nici natură, nici cărţi. Ce atunci? Experienţa orașu-lui și tribulaţiile Eului propriu. Autoscopie și anecdotică, citadinism și intimism. Ambele, în variantă minoră, fără problematică, fără abis. O exhibiţie de «stări» și metafore” (p. 68-69).

Pare-se, de ieri-azi mă determin să scriu cu î din a (â). Cine și cât se vor opune acestei revizu-iri care, zău, nu-mi place nici mie?

19.II.199419.II.1994… Pentru că zice Camus în „Mitul lui Sisif”:

„Un om este și mai om prin lucrurile pe care le trece sub tăcere decât prin cele pe care le spu-ne”. Și are oarecare dreptate.

Dar eu cred că n-ar trebui să las completa-mente sub tăcere anumite întâmplări din ia-nuarie-februarie. Primo – călătoria, între 17 și 18 ianuarie, la Focșani, unde mi s-a decernat premiul „Revistei V” (opera omnia). Secundo – 5-6 februarie, împreună cu Arcadie Sucevea-nu, la iniţiativa lui Mihai Pânzaru, călătorim la Rădăuţi. Ad hoc, duminica, la librăria centrală din urbe, mi se pune la cale o lansare de car-te – placheta „Șoimul de aur”. Arcadie vorbește foarte inspirat. Apoi, dl Fodor, activist la Insti-tutul privat Bucovina-Basarabia, dl Gheorghiţă, directorul librăriei…

Dl Fodor, fost aviator, trebuie ţinut minte și pentru trandafi rii pe care, o vreme, călătorind la Chișinău, i-i dăruia dnei redactore de la „FM”, Jmereneţcaia (story-ul lui M. Pânzaru).

Ne-am întors duminică. Facem popas la Iași, la dna Ioana. Dânsa alarmată de porcăria pusă la cale la Chișinău cu așa-zisa „Casa noastră…”. Derbedeii politicaștri se vânzolesc a niţică ago-nie… „Personalităţi” alde Marian, Suruceanu, ba chiar și alde Snegur & Ko…

Leo BUTNARU

PUNTEA DE ACCES (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

15 AUGUST 20141212F L U XF L U X Gastronomie

Primul preparat maltez pe care propun să-l gustăm este o ciorbă de legume, consistentă. Poveștile spun că această supă ar fi fost inventată de către o văduvă, care, rămasă sin-gură după cel de-al Doilea Război Mondial, fără prea multe surse de hrană, a încropit o ciorbă cu ce avea prin cămară.

Gustul bogat i-au asigurat un loc în cărțile de bucate malteze sub de-numirea de Supa văduvei.

Supa văduvei (Soppa tal-Armla)

Ingrediente:Ingrediente:4 căţei de usturoi, zdrobiți1 ceapă medie, tocată2 cartofi 2 morcovi1 rădăcină de țelină1 cană de fasole fi erte/ sau con-

servă

1 conopidă mică2 litri de supă de legume/ pui2 linguri de pastă de tomatepătrunjel tocat2-3 ouăbrânză fetasare, piperÎntr-o oală mare sotăm în unt,

până se înmoaie, usturoiul și ceapa.Adăugăm în oală cartofi i, morco-

vii și țelina tăiate cubulețe, fasolea, conopida ruptă în buchețele mici și amestecăm. Turnăm supa de le-gume, adăugăm pasta de tomate, sarea și piperul și acoperim cu un ca-pac. Lăsăm să fi arbă timp de 15-20 de minute, apoi adăugăm pătrunje-lul tocat.

Luăm un ou și-l spargem cu grijă într-un polonic, ca mai apoi să-l in-troducem atent în supă, acesta tre-buie să rămână întreg. Fierbem câte un ou pentru fi ecare porție pe care o vom servi.

Într-un bol se pune o bucată de brânză, se toarnă deasupra supă, apoi se pune în farfurie și un ou fi ert, iar deasupra mai presărăm niște pă-trunjel proaspăt tocat.

Potrivit pentru o gustare rapidă, dar care să păstreze aroma medite-raneană este sandviciul maltez cu roșii îndulcite de căldura soarelui și conservă de pește.

Pentru că pe meleagurile noastre găsim mai greu anumite ingrediente

(cum ar fi kunserva, o pastă din roșii

uscate la soare, produsă în Malta,

sau capere) vom adapta ușor rețeta.

Sandvici maltez (Hobz biz-zejt)

Ingrediente:Ingrediente:2 felii de pâine (cu coaja tare, pre-

ferabil de casă)

2 roșii răscoapte

1 cățel de usturoi

2 linguri de ton din conservă

pătrunjel/busuioc tocat

sare, piper

ulei de măsline

Decojim roșiile (pentru a fi mai

ușor turnăm peste ele apă fi erbin-

te și le lăsăm în apă timp de 30 de

secunde). Le tocăm mărunt și ames-

tecăm cu usturoiul zdrobit. Ungem

feliile de pâine pe o parte cu ulei de

măsline. Deasupra punem pasta de

roșii obținută. Presărăm piperul și

sarea, apoi punem tonul și pătrun-

jelul tocat.

Se spune că ravjul a apărut în bu-

cătăria malteză ca răspuns la inter-

dicţia dată de biserica catolică de a

consuma carne vinerea. Acest fel de

mâncare nu e altceva decât un fel de

colțunași, serviți cu un sos de roșii.

RavjulIngrediente:Ingrediente:

Aluat:300 g de făină

2 ouă bătute

Umplutură:400 g de brânză de vaci

2 ouă bătute

sare și piper

pătrunjel tocat

Sos:4 linguri de cașcaval tare, ras

3 roșii mari

busuioc tocat

sare și piper

Cernem făina și sarea cu grijă,

adăugăm ouăle și frământăm până

când aluatul devine elastic. În cazul

în care e prea tare, adăugăm un pic

de apă rece. Acoperim aluatul cu un

prosop și-l lăsăm să se odihnească

timp de o oră.

Brânza se amestecă cu ouă-

le bătute bine până obținem o

consistență cremoasă, apoi adău-

găm sare, piper, pătrunjel tocat mă-runt.

Împărţim aluatul în 2 bucăți din care formăm bile pe care le întin-dem cu ajutorul unui sucitor. Tăiem aluatul fâșii, apoi îl tăiem în pătrate cu laturile de 4 cm. În centrul aces-tora punem câte o lingură de cremă de brânză.

Împachetăm în formă de semilu-nă, având grijă să lipim bine margi-

nile (putem să presăm cu dinții unei furculițe pentru a lipi mai bine).

Într-un vas mare cu multă apă pu-nem să fi arbă timp de 5 minute ravi-oli, până se ridică la suprafață.

Cât acestea fi erb, pregătim sosul: decojim roșiile, tocăm busuiocul și punem totul în blender. Adăugăm sare, piper și amestecăm bine pen-tru a obține o pastă.

Punem ravioli în farfurii și servim cu sosul de roșii și cașcavalul ras deasupra.

Aptit tajba vă urez, dragi drumeți gurmanzi!

Ruxanda ROȘCA, pentru FLUX

Mă găsiţi și pe blogul meu: www.gurmandhoinar.wordpress.com

Dacă îți dorești să te desprinzi din cotidian și să descoperi o destinație care te va vrăji pe loc, atunci e cazul să mă urmezi într-o nouă călătorie. Ia-ți rucsacul în spate, harta în mâi-ni și înarmează-te cu o doză bună de spirit de aventură, pentru că ne vom lăsa aruncați chiar în mijlocul Mediteranei.

Ireal de frumoasă, înconjurată de apele azurii ale mării ce mângâie neobosită țărmul stâncos și auriu cu ale ei valuri înspumate – așa ne așteaptă Malta să o descoperim. Iar noi pornim într-o expediție ce se anunță a fi plină de inedit.

Malta, Gozo și Comino sunt trei insule-le populate din cele șapte ale însoritului arhipelag maltez, care ne atrag pe noi și pe alți peste 1 milion de turiști, anual, prin frumusețea naturală, vestigiile culturale și plajele exotice. Având puțin peste 100 de ki-lometri pătrați, această țară confi rmă zicala că esențele tari vin în ambalaje mici, concen-trând atâta frumusețe pe o întindere extrem de mică.

Odată ce am poposit, această mică țară in-sulară ni se prezintă ca un adevărat muzeu în aer liber. Cu o istorie de peste 7 milenii, Malta este considerată o adevărată comoară a pa-trimoniului istoric. Ea păstrează rămășițele celor mai vechi structuri create de om - tem-plele neolitice care au fost construite mult înaintea faimoaselor piramide egiptene, altarele și locurile de veci feniciene, vilele și băile romane antice, capelele medievale, pa-latele în stil baroc, catedralele renascentiste.

Malta ne oferă o imagine vie a unei istorii îndelungate și fascinante. Datorită locației sale strategice, este marcată de succesiu-nea continuă a cuceritorilor străini – de la fenicieni, romani, arabi, normanzi, burbo-ni, cavalerii Sfântului Ioan, la sicilieni, fran-cezi și britanici. În 1964, Malta își câștigă independența față de britanici.

Iar această istorie tumultoasă și schimbă-toare a conturat caracterul internațional al poporului său – care a știut să se adapteze vremurilor preluând și modifi când cu inge-niozitate ideile noi aduse de cuceritori. Acest specifi c îl observăm în amalgamul stilurilor arhitecturale, în limba malteză, care este o

combinație între italiană și arabă, și nu în ultimul rând, în bucătăria diversă și creativă.

În Malta putem găsi 365 de biserici, adică, câte o biserică pentru fi ecare zi din an. Pe ma-joritatea fațadelor bisericilor sunt amplasate 2 ceasuri. Un ceas indică ora corectă, pe când celălalt arată o oră greșită, pentru a-l induce în eroare pe Aghiuță, iar acesta, ocupat cu afl area orei exacte, să nu mai găsească timp să deranjeze credincioșii în timpul slujbei.

Aventura noastră malteză începe din ca-pitala La Valetta, cea mai mică capitală din Uniunea Europeană. Orașul se afl ă în între-gime înscris în Patrimoniul UNESCO, având cea mai mare concentrare de monumente istorice din lume. Multitudinea de edifi cii da-tează de pe vremea Cavalerilor ioaniți, care, provenind din familii cu dare de mână, au construit numeroase biserici, palate, grădini, catedrale. La Valleta a fost proiectat pentru a deveni un oraș-fortăreață, ce avea rolul de apărător al lumii creștine, la inițiativa Papei Pius al IV-lea.

Pentru a pătrunde misterele cavalerilor maltezi mergem să vizităm una dintre cele mai vechi clădiri construite pe insulă – Pala-tul Marilor Maeștri. Astăzi, aici se afl ă Palatul Președintelui și birouri parlamentare.

De aici ne îndreptăm să admirăm catedra-la Co-Catedrala, ce adăpostește renumitul tablou a pictorului Caravaggio: „Tăierea ca-pului Sfântului Ioan Botezătorul” și mormin-tele mai multor prinți europeni. La intrarea în catedrală suntem întâmpinați de un mesaj scris pe jos: „Acum călcaţi pe mormintele noastre, dar va veni vremea când și ale voas-tre morminte vor fi călcate de alţii”.

Pentru o „doză” de natură alegem să ne îndreptăm către Grădina Upper Barakka. Aceasta a fost inițial destinată pentru a oferi un loc de recreere pentru cavalerii Sfântului Ioan.

Dacă vrei să te transformi pentru câteva ore într-un personaj din fi lmul Poppey Ma-rinarul, trebuie să știi că acesta a fost fi lmat chiar pe insula pe care ne afl ăm noi acum, Malta, în apropiere de orașul Millieha.

De la Poppey plecăm către sătucul de pes-cari Marsaxlokk, unde se afl ă celebrul port

ce-i poartă numele și unde a avut loc întâlni-rea dintre Bush și Gorbacev, care a pus capăt Războiului Rece. Pentru că în zorii zilei, pes-carii urcă în bărcuțele lor colorate și pleacă în larg să prindă pește, aici e locul potrivit pen-tru a ne înfrupta din preparatele ce ni le oferă din belșug marea. Savoarea autentică a Mal-tei poate fi gustată anume în asemenea locuri.

De aici urmează să ne îmbarcăm pe un fe-ribot și să pornim către cea mai mică insulă locuită din arhipelagul maltez, insula Comi-no.

Apă azurie, plaje de culoarea mierii de mai, golfuri, grote în stânci erodate de trece-rea vremurilor, pe toate le găsim pe insulița ce măsoară doar 3,5 km în diametru.

Cu greu ne despărțim de această insuliță, dar e vremea să o luăm din loc spre Gozo, in-sula descrisă de Homer în Odiseea. Aici, într-o peșteră, se spune că ar fi fost ținut captiv Ulise de către frumoasa nimfă Calypso, fi ica lui Atlas.

Pe lângă superbele peisaje, vreau neapă-rat să descoperim împreună templele preis-torice Ggantija, mai bătrâne cu o mie de ani decât Stonehenge și mai bătute de vânturi decât piramidele din Egipt. Aici tronează

două temple atât de înalte, încât localnicii credeau că au fost construite de niște uriași.

Pe insula Gozo, în anul 60, se zice că ar fi ajuns și Apostolul Pavel, pentru a răspândi creștinismul. În cinstea lui găsim înălțată o biserică, în orășelul Marsalforn.

Veni însă și timpul să ne lăsăm ademeniţi de aromele bucătăriei tradiționale malteze, care este una rustică și bazată pe produse de sezon. Relațiile dintre locuitorii insulelor și popoarele ce s-au perindat de-a lungul vea-curilor pe tărâmurile malteze a dat naștere unei gastronomii inedite.

Bucătăria malteză conține o sumedenie de feluri de mâncare preparate în vase de lut, pe vatra din piatră numită kenur. Mâncarea se gătește lent, la foc mic, pentru a economisi lemnele.

Vastul repertoriu de feluri de mâncare este îmbibat cu istorie și infl uență multicul-turală. Cu toate că bucătăria malteză are mai multe ingrediente comune cu alte bucătării mediteraneene, cum sunt roșiile, ceapa, us-turoiul, pastele, orezul, peștele, caracatița, iepurele, ierburile aromatice, uleiul de măsli-ne, aceasta a creat noi feluri de mâncare spe-cifi ce, extrem de savuroase.

MAPAMOND CULINAR

Bijuteria Mediteranei – MaltaBijuteria Mediteranei – Malta„De multe ori simt că merg

în unele regiuni îndepărtate ale lumii pentru a-mi aminti

cine sunt cu adevărat.”Michael Crichton

15 AUGUST 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.35 ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.15 Film.

«ANCHETA FAMILIEI». 9.00, 17.00, 22.00

ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar

pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Reporter de gardă.

10.40 Acorduri majore pentru Europa. Program muzical. 12.00

World stories – lumea în reportaje. 12.30 În ritm de dans. 13.10,

17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.35

Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.30 Festivalul folcloric

«La umbra stejarului». 16.05 Știri pozitive. 16.25 Fotbal non-stop.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice.

20.25 Documentar. «Valeria Dascăl. Între două pasiuni». 21.25

Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Portrete în timp. 22.50 Cultura azi.

23.45 Film. «ANCHETA FAMILIEI». 2.35 Eugen Doga. Concert

extraordinar. 4.35 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Tele-

shopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md

18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30

Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică

23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor

02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Servitoare fără voie

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Serial: Tânar și neliniștit, ep.4775 15:00 Film: Viața de familie

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Desperado 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial:

Spartacus: Răzbunarea, ep.3 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00

Новости 08:05 „Поле чудес” 09:00 Новости

09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:35 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

14:15 “Добрый день” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:35 “Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25

“Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 “След”

18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Личная жизнь следователя

Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus)

00:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 02:05 Триллер

“Хищник 2” 03:45 “В наше время”

06:00 Новости. 06:15 Program

de divertisment. 07:00 сериал

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00

Новости. 08:50 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия

2013 1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След.

Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия

2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом

Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал Парфюмерша.

Мелодрама. Россия 2013 1 серия 19:10 сериал След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия

2012 22:00 Știri. 22:25 «Autostrada». 23:00 сериал Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с

Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00

PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK

9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH

INFO 10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS

11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH INFO

12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH

INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 MYSTÈRES MARITIMES,

AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 COMME UN

CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’INVITÉ 19:40 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE

23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV-

5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE BON PLAISIR 2:42

PARTIR AUTREMENT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE

QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:31 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinței. 7.15 Serial.

«AGRODOLCE». 7.45, 17.15 Documentar

pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 8.30 Domnului să ne rugăm.

Transmisiune de la Catedrala «Nașterea Domnului» din Chișinău

cu prilejul sărbătorii «Schimbarea la față a Domnului». 10.00 Do-

cumentar. «Crucea codrilor. Mănăstirea Frumoasa». 11.00 Accente

economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric.

13.10 Film. «TAXIMETRISTA». Episodul 1. 14.50 Documentar. «New

York». 15.35 Documentar. «360 grade GEO: Letiția și lupii ei». 16.30

Unda Bugeacului. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.45, 1.30 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Poves-

tea. 19.55 Festivalul Național al Dinastiilor de Familie «La izvorul

Osoiencelor». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social.

22.40 În premieră. 23.50 Film. «TAXIMETRISTA». 2.40 Eugen Doga.

Concert extraordinar. 3.40 Cinemateca universală. 4.30 Dor. Program

muzical. 5.00 Documentar. «În Beijing». 5.30 Documentar. «Valeria

Dascăl. Între două pasiuni».

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică

23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00

Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30

Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Fratii, partea a III a 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4776 15:00 Film: Amenințarea ciclonului 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Medalionul

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răz-

bunarea, ep.4 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости

08:05 “Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:35 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный

фильм 14:25 “Добрый день” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:35 “Ясмин”. Многосерийный фильм

16:25 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25

“След” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Личная жизнь

следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele

știri” (rus) 00:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 02:05

Алек Болдуин, Мэг Райан в комедии “Прелюдия к поцелую”

03:40 Сергей Бондарчук в фильме “Молчание доктора Ивенса”

06:00 Știri. 06:25 Program de di-

vertisment. 07:00 сериал Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50

сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 09:50

Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00

Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 19:10

сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал

След. Детектив. Россия 2012 21:35 UEFA Champions League. 21:45

UCL “ Steaua - Ludogoret». 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA

Champions League 00:35 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE

DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56

TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO

10:35 JARDINS 11:05 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH

INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH

INFO 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 BERNARD

BOVET, LE VIEIL HOMME À LA CAMÉRA 21:20 PANDÉMIE 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 APPARENCES 22:46 APPARENCES 23:34 ACOUSTIC 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:59 ZONE D’OMBRE 2:05 PARDONNEZ-MOI 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:31

URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15,

0.35 Unda Bugeacului. 6.45 Chișinăul

de ieri și de azi. 7.15 Serial. «UN PREOT

PRINTRE NOI». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRO-

DOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia

lumii vii». 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 19.55, 4.30 Festivalul

Național «La izvorul Osoiencelor». 12.00 Cultura azi. 12.45

Tezaur. 13.10, 17.45, 2.45 Cine vine la noi? Program de divertis-

ment. 14.25 Film. «PIȚIGOIUL ÎN PICAJ». 15.40 Fii tânăr! 16.30

Svitanok. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Avangaraj. 23.25 Wolfgang Amadeus

Mozart. 0.00 Fotbal non-stop. 1.05 Film. «TAXIMETRISTA». 5.30

Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică

23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor

02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Amenințarea ciclonului

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4777 15:00 Film: Răpirea:

Două zile de teroare 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Serial: O săptămână nebună ep.3, 4 sezonul

1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus:

Răzbunarea, ep.5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00

Новости 08:05 “Пусть говорят” 09:00

Новости 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить

здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:35 “Личная жизнь следователя

Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 “Добрый день”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35

“Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 17:25 “След” 18:00 “Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

“Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Личная жизнь следователя

Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri”

(rus) 00:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 02:05

Фильм братьев Тавиани “Цезарь должен умереть” 03:15

Фильм “Дельго”

06:00 Новости. 06:25 Program

de divertisment. 07:00 сериал

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00

Știri. 08:50 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 3

серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив.

Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45

сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия

2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с

Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 3 серия 19:10 сериал

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След.

Детектив. Россия 2012 21:10 UEFA Champions League. 21:45

UCL “Lille - FC Porto». 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA

Champions League 00:35 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK

9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31

FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:59 LES VINGT

CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:27 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57

FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA

VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:39 BIENVENUE AUX

PÂQUIS ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES COULISSES DE L’ÉVÉNEMENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 LE GOÛT DU PARTAGE 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES CARNETS DE JULIE GRAND

FORMAT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES DAMES 2:33 ACOUSTIC 3:01 LES VOIX

HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC

EN 12 LIEUX 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15,

0.55 Svitanok. 6.45 Tezaur. 7.15 Serial.

«UN PREOT PRINTRE NOI». 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Docu-

mentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.30 Documentar.

«Valeria Dascăl. Între două pasiuni». 11.00, 4.30 Festivalul Național

«La izvorul Osoiencelor». 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45,

1.25 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Eterna

chemare a plasticianului Theodor Buzu. 15.10 Erudit-cafe. 15.55

Părinți și copii. 16.30 Sub același cer. 17.15 Desene animate. «Fru-

moasa adormită». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Documentar. «Romeo pi Julieta în țara Sovietelor. Istoria unui

balet». 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE».

22.20 Reporter de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spă-

taru. 23.05 Film. «TAXIMETRISTA». 2.35 Documentar. «Revenirea

maestrului». 5.30 Documentar. «Artele marțiale chineze».

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

19.00 Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor

02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 11:00 Film: Răpirea: Două zile

de teroare (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Tele-

shopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4778 15:00 Film: Nimic

în comun 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți

vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: Un om periculos 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.6 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo

Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00

Новости 08:05 “Пусть говорят” 09:00

Новости 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить

здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:35 “Личная жизнь следователя Савельева”.

Многосерийный фильм 14:25 “Добрый день” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 “Ясмин”.

Многосерийный фильм 16:25 “Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 17:25 “След” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный

фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Городские пижоны”.

Премьера. “Викинги” 02:05 Евгений Евстигнеев, Виктор

Сергачев, Зоя Федорова в фильме “Скверный анекдот” 03:45

“Контрольная закупка”

06:00 Новости. 06:25 Program

de divertisment. 07:00 сериал

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010

08:00 Știri. 08:50 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия

2013 4 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След.

Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда

с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал

Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 4 серия 19:10 сериал

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал

След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с

Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK

ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES

10:31 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:02 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:31 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 L’ÉPICERIE

13:36 FUTUR PAR STARCK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 NI

PLUS NI MOI 15:54 NI PLUS NI MOI 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 LES DAMES 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 EN VILLE 23:15 LE RETOUR 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:59 ALCALINE, LE CONCERT 2:37 PASSE-MOI LES JUMELLES

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE PEUPLE DES OCÉANS

18 AUGUST 19 AUGUST 20 AUGUST 21 AUGUST Luni Marţi Miercuri Joi

15 AUGUST 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecNu veţi duce lipsă de acţiune la lo-cul de muncă. Va fi ca și cum oame-nii din jur s-ar afl a în mod constant într-o stare de urgenţă, iar voi nu vă puteţi abţine să nu le săriţi în ajutor. TaurDacă lucraţi cu utilaje, fi ţi atent și răbdător. O mică distragere a aten-ţiei și aţi putea suferi un accident care ar putea să vă încetinească munca. Rămâneţi concentrat pe ceea ce faceţi. GemeniCăutaţi și veţi găsi! Atunci când vă refulaţi anxietatea asupra partene-rului de viaţă vă sabotaţi propria relaţie. Partenerul nu este vinovat de ceea ce sunteţi sau de ceea ce aţi devenit. Pentru a vă destinde, practicaţi un sport sau faceţi plim-bări lungi. RacDacă lucraţi într-un domeniu cre-ativ, aţi putea să îl șocaţi pe direc-torul vostru prin ideile pe care le aveţi, care vor fi geniale. Însă un șef nu vrea să fi e depășit de angajaţii lui! Fiţi subtil atunci când vă veţi face prezentarea. LeuDacă lucraţi la un proiect de mai multe luni, veţi participa la multe ședinţe și veţi cunoaște clienţi po-tenţiali. Nimic nu este simplu, dar totuși, lucrurile avansează în direc-ţia dorită. Un fost iubit vă va con-tacta. FecioarăEste posibil să fi ţi nevoit să ţineţi lo-cul unui coleg. Apoi, șefi i vor remar-ca faptul că v-aţi achitat de acea sarcină mai bine decât persoana în cauză. Viitorul vostru profesional ar putea fi marcat de o avansare. BalanţăDacă aţi optat pentru o schimbare în carieră, care vă cere să munciţi la fel de mult ca la locul de muncă precedent, nu vă veţi teme și aveţi dreptate alegând să rămâneţi în-crezător. ScorpionDacă sunteţi încă la muncă, veţi fi mai aglomerat ca oricând. În viaţa de cuplu, doriţi să satisfaceţi toa-te dorinţele partenerului. Unii oa-meni acceptă faptul că sunt epui-zaţi doar atunci când încep să aibă probleme medicale.SăgetătorSunteţi prins între profesie, pregă-tirile pentru o vacanţă în familie și activităţile cotidiene, iar aceste lu-cruri vă fac să deveniţi nervos. Exis-tă în voi o dorinţă de a pleca și o alta de a rămâne acasă. CapricornDacă aţi fost deja în vacanţă, v-a ve-nit rândul să ţineţi locul unor colegi la locul de muncă. Aveţi energie cât pentru doi sau chiar pentru trei și nu vă va fi deloc greu să îndepliniţi toate acele activităţi. VărsătorVeţi fi tentat să daţi o lecţie unui coleg care își neglijează sarcinile de lucru. Fiţi diplomat, dacă decideţi să îi vorbiţi, altfel acel coleg se va înfuria și ar putea să vă poarte duș-mănie pentru multă vreme. PeştiEste posibil ca o călătorie pe care intenţionaţi să o faceţi să fi e amâ-nată. La locul de muncă vi se vor acorda noi responsabilităţi. În plus, vi se oferă posibilitatea de a urma un curs de perfecţionare profesio-nală.

15-22 august15-22 august

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 798TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Sub

același cer. 7.15 Film. «TAXIMETRISTA». 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRO-

DOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.15

Documentar. «Drumeții». 10.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru.

11.00 Documentar. «Romeo pi Julieta în țara Sovietelor. Istoria unui

balet». 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Moldovenii de pretutindeni.

13.10, 17.45, 1.20 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20

Film. «PIȚIGOIUL ÎN PICAJ». 15.30 Ring Star. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. «Felix Vallotton, viața la

distanță». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Compozitorul și pianistul

Alexandru Timofeev. Spectacol muzical. 0.10 Film. «TAXIMETRISTA».

2.40 World stories - lumea în reportaje. 3.10 Natura în obiectiv. 3.40 Știri

pozitive. 4.30 Târgul meșterilor olari. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film in-

dian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Muzică 21.00Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55

Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30Film artistic

02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică

06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial:

Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial:

Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de

închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00

Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30

Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50

Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Se-

rial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa

de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:05

Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00

Film: Nimic in comun (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Tânar și neliniștit, ep.4779

15:00 Serial: Maeștrii iluzionismului 15:30 Film: Povestea lui Lucky 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Killer Elite:

Înfruntarea 23:00 Film: Pradă fi arelor 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Pradă fi arelor (r) 03:45 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости

08:05 “Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35

“Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм

14:25 “Добрый день” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:35 “Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 “След” 18:00 “Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле

чудес” 19:55 “Точь-в-точь” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 “Точь-в-точь”. Продолжение 00:10 “Primele știri” (rus) 00:25

“Городские пижоны”. Премьера. “Агнета: АББА и далее...” 01:20

Джордж Клуни, Джон Траволта, Шон Пенн в остросюжетном фильме

“Тонкая красная линия” 04:00 Фильм “Мимо окон идут поезда” 05:30

“Контрольная закупка”

06:00 Știri. 06:25 Program de diver-

tisment. 07:00 сериал Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал

След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 сериал

След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010

15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.

17:20 Понять простить. 18:20 сериал След. Детектив. Россия 2012

20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00

Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия

2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program

de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44

EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK

ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:10 TOTALLY SPIES 10:31

FLASH INFO 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:03 DESTINATION WEEK-END

11:31 NEW YORK - NEW YORK 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 À LA DI

STASIO 13:37 ZOG ET LES RIVIERES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:02 LES DAMES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTI-

ONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DEVANT L’OBJECTIF,

TONY FRANK 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 BOULEVARD DU PALAIS 23:34 PEUPLES

DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 POURQUOI PERSONNE ME CROIT ? 2:47 LE

POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 360° - GÉO

6 . 0 5 , 2 1 . 0 0 , 2 3 . 5 5 Ș T I R I . 6 . 1 5

Film. «TROIȚA». 7.45 Documentar.

«Drumeții». 8.10 Picături muzicale. 9.05

Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00 Documentar. «Fe-

lix Vallotton». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În premieră.

13.00 Știri pozitive. 13.30 Noi suntem de la Fălești. Spectacol

muzical. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Documentar.

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 «Transbalka-

nica». Recital. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35

Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.20 Destine de colecție.

22.20 Film. «TOTUL PENTRU EA» (Franța, 2008). 0.05 Frederic

Chopin. Concertul nr.1. 1.00 Avangaraj. 2.20 Alexandru Timo-

feev. Spectacol muzical. 4.30 Film. «TROIȚA».

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică

21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pen-

tru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30

Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa

de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul

sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pân-

zele sus, ep 1 11:30 Film: Povestea lui Lucky

(r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping

13:20 Masterchef - Proba celebrității (r) (ultima ediție) 15:45

Film: Goana după iubițel 17:15 Serial: Dansuri de stradă 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Las

Fierbinți, sezon 4 22:45 Film: Lupta cu înălţimile 01:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Las Fierbinți (r) 04:00

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja (r)

05:50 Николай Караченцов, Лариса

Удовиченко в детективе “Убийство в

Саншайн-Менор” 06:00 Новости 06:10

Детектив “Убийство в Саншайн-Менор”. Продолжение 07:20

Фильм “Лучшее лето нашей жизни” 09:05 “Играй, гармонь

любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15

Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Игорь Ливанов. С чистого

листа” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный

ремонт” 13:10 Лариса Голубкина, Юрий Яковлев в

фильме “Гусарская баллада” 14:50 Премьера. Фестиваль

бардовской песни 16:35 Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев

в комедии “Каникулы строгого режима” 18:00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:15 Комедия “Каникулы строгого

режима”. Продолжение 19:25 “Две звезды” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:25 “Время” 22:00 “Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 23:45 “КВН”. Премьер-лига 01:15 Фильм Паоло

Соррентино “Последствия любви” 02:50 Дензел Вашингтон

в фильме “История Антуана Фишера”

6:00 Știri. 6:25 Program de diver-

tisment. 7:00 Știri. 7:25 Program

de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment.

9:40 Понять простить. 10:40 сериал Невидимки. Детектив.

Россия 2010 13:45 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00

Новости. 20:15 Большая разница. 21:15 сериал Невидимки.

Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:15 Program de

divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVEL

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 PARDONNEZ-MOI 8:00 LES CAR-

NETS DU BOURLINGUEUR 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MATIERE GRISE DOC (26’) 2014/

RTBF 10:05 FLASH INFO 10:07 CAJOU 10:14 CAJOU 10:21 BRICO

CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55

YAKARI 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:35 ARTZOOKA !

12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00

FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:32 OSER UNE AUTRE VIE 14:00 À

LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ

EN FRANCE 15:59 DESCENTE EN CUISINE 16:55 LA TÉLÉ DE A @ Z

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:38 FORT BOYARD 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE GRAND SHOW 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:57 LE VERNIS CRAQUE 1:55 LE VERNIS CRAQUE 2:52 D6BELS ON

STAGE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 360° - GÉO

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. «Domnitza Lanitou». 7.15 Cuvintele

Credinței. 8.05 Portrete în timp. 8.40

Dialog social. 9.00 Documentar. «360 grade GEO: Scilly, insu-

la narciselor». 9.55 Boom show. 11.00 Părinți și copii. 11.35

Documentar. «Drumeții». 13.00 Documentar. «New York.

Confi dențial». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.05 Copii «cuminți» cu vedete părinți. Spectacol muzical.

16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane

pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50

Documentar. «Tudor Casapu. Trei secunde cât o viață». 20.30

Documentar. «Casa părintească». 21.25 Săptămâna sportivă.

22.20 Film. «FRATELE DISPĂRUT» (SUA, 2009). 0.45 Erudit-cafe.

1.30 Film. «TOTUL PENTRU EA». 3.05 Documentar. «Ansamblul

construcțiilor de lut». 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.30 Destine de colecție.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00

Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30

Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshoping 13:00 Serial: Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30

Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa

de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul

sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pân-

zele sus, ep.2 11:30 Film: Goana dupa iubițel

(r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping

13:20 Patru nunți și o provocare 15:15 Film: Dansuri de stradă

(r) 17:00 Film: Săracele fete bogate 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Jocurile foamei

00:00 Film: Gărzi de corp și asasini 02:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:15

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja (r)

05:25 Зоя Федорова, Алексей Грибов,

Александр Демьяненко в комедии

“Взрослые дети” 06:00 Новости 06:10

Комедия “Взрослые дети”. Продолжение 06:45 Фильм

“Лучшее лето нашей жизни” 08:35 “Армейский магазин”

09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым

10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с

субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:15 “Среда

обитания” 14:10 “Что? Где? Когда?” 15:15 “Владимир

Мигуля. Обратный отсчет” 16:20 Премьера. “Молодые

миллионеры” 17:25 “Минута славы” 18:55 “Куб” 20:00 “100

de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35

“Время” 23:15 “ДОстояние Республики”. Лучшее 01:20

“Повтори!” Пародийное шоу 03:10 Комедия “Приключения

хитроумного брата Шерлока Холмса”

6:00 Новости. 6:15 Program

de divertisment. 7:00 Новости.

7:15 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:15 Понять

простить. 10:00 «Autostrada». 10:30 Большая разница. 11:25

сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 сериал

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 сериал

Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница.

0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 FUTUR PAR STARCK 6:30

À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05

FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE

10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42

YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:34

TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH

INFO 13:05 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK - NEW YORK 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 UN

AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOUR-

LINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25

LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 HIMALAYA,

FACE AUX ABEILLES GÉANTES 20:34 QALLUNAALIAQPALLIANIQ,

DIRECTION SUD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 HÔTEL DU

NORD 23:34 PARTOUZE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 EN VILLE 2:11 LE RETOUR

2:55 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

22 AUGUST 23 AUGUST 24 AUGUST Vineri Sâmbătă Duminică

15 AUGUST 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Consumul de băuturi gazoase, energizante și sucuri de fructe trebuie limitat nu numai pentru că are un considerabil aport caloric, ci și pentru că aceste lichide foarte acide pot altera smalțul dinților, mai ales la copii și tineri, într-un timp extrem de scurt, de numai 30 de secunde.

Dintele conține compuși de calciu care sunt atacați de aciditate. “Într-o gură sănătoasă, saliva neutralizează aciditatea și recalcifi ază rapid ero-ziunea”, scrie Sarbin Ranjiktar de la Universitatea din Adelaide în “Journal of Dentistry”.

Astfel există un echilibru între erodare și reconstrucție. “Echilibrul se rupe când aporturile acide sunt prea frecvente sau se prelungesc sau când apărarea imunitară este scăzută (de exem-plu când gura este uscată după administrarea de medicamente sau după radioterapie)”, adaugă specialistul, subliniind că “dacă echilibrul se încli-nă în favoarea acizilor, apare rapid uzura”.

“Repetiția – consumul de băuturi acide de câ-teva ori pe zi –, precum și consumul excesiv de vitamina C de către sportivi, problemele de re-gurgitare la tinerii anorexici și bulimici, precum și administrarea zilnică de aspirină unor bolnavi constituie factori agravanți”, spune Jean-Patrick Druo, secretar general al asociației stomatologi-lor francezi. Eroziunea acidă este diferită de carii, provocate de bacteriile din placa dentară. Aceste microorganisme transformă zaharurile în acizi, care “sapă” în dinte.

Eroziunea dentară este un fenomen obser-vat tot mai des în țările dezvoltate, arată cerce-tătorii australieni. “Adesea copiii și adolescenții scrâșnesc din dinți când dorm sau regurgitează, având refl ux gastric, ceea ce provoacă aciditate la nivelul gurii. Adăugate la băuturile acide, aces-tea sunt cele trei cauze care strică smalțul dentar la tineri”, explică Chelsea Mann și colegii ei de la Universitatea din Adelaide.

Autorii acestui studiu și Jean-Patrick Druo re-comandă celor care termină masa cu un fruct sau o prăjitură să se spele pe dinți după 30 de minute. “Ideală ar fi clătirea gurii sau, eventual, mesteca-

rea de gumă pentru a provoca o hipersalivație”,

afi rmă francezul, amintind că rămâne valabil pe-

riajul dinților de două-trei ori pe zi.

Doctorulzilei.ro

Băuturile gazoase, energizantele şi sucurile Băuturile gazoase, energizantele şi sucurile de fructe deteriorează smalţul dinţilorde fructe deteriorează smalţul dinţilor

Prunele, miracole pentru sănătate!

Vara este singurul anotimp în care putem consuma fructe și legu-me proaspete, direct din grădină.

Dacă ești în căutarea unor fructe de sezon cu multiple benefi cii, pru-nele sunt exact ce ai nevoie.

Pe lângă faptul că sunt niște fructe foarte gustoase, ele te ajută să îţi menţii atât corpul, cât și min-tea sănătoase.

Prunele sunt o importantă sursă de vitamina C, vitamina A, vitamina K, potasiu și fi bre.

Atât pruna proaspătă, cât și cea uscată conţin doi fi tonutrienţi unici, denumiţi neoclorogenic și acid clorogenic, care au calităţi an-tioxidante puternice, distrugând radicalii liberi care atacă celulele umane. De asemenea, fenolii, alţi compuși benefi ci din prune, prote-jează stratul natural de grăsimi care compun neuronii creierului uman.

Un alt avantaj al consumului de prune îl reprezintă faptul că spo-resc, prin vitamina C, capacitatea de absorbţie a fi erului. Prunele au mari proprietăţi energizante, în special datorită conţinutului natu-ral de zaharuri. În plus, prunele mai sunt lăudate pentru că pot alunga oboseala sau senzaţia de stres, dar și pentru că sunt un aliat de încre-dere al majorităţii funcţiilor intes-tinale.

Benefi ciile consumului de pru-ne:

Stimulează memoria – Știai că dacă mănânci cel puţin trei prune pe zi, antioxidanţii puternici din acestea te ajută să elimini celulele deteriorate care îţi afectează me-moria?

Ideale la dietă – Prunele sunt sărace în calorii, ceea ce înseamnă că sunt benefi ce dietei tale. Fiecare prună conţine 30 de calorii, adică 1,5% din caloriile recomandate pentru fi ecare zi pentru o dietă ba-zată pe 2.000 de calorii pe zi.

Previn bolile de inimă – Prunele sunt foarte sărace în grăsimi, fi e-care fruct conţine mai puţin de 0,2 grame. În plus, ele nu conţin gră-simi saturate, care pot crește riscul atacului de cord prin creșterea co-lesterolului.

Sunt pline de carbohidraţi buni – Dacă dieta pe care o ţii interzice consumul de carbohidraţi, prune-le pot fi printre puţinele fructe pe care le poţi consuma.

Bogate în vitamina C – Prunele sunt o sursă bună de vitamina C, fi ecare fruct conţine 7% din aportul recomandat zilnic. Vitamina C este un antioxidant, așa că îţi poate apă-ra celulele de o posibilă degradare.

Te ferește de cancer – O prună de dimensiuni medii conţine 113 mg de potasiu, mineral ce ţine sub con-trol tensiunea arterială și reduce riscul accidentelor vasculare cere-brale. Pigmentul roșiatic-albăstrui al prunelor, numit antocianină, poate ajuta la prevenirea diverselor tipuri de cancer.

Alte benefi cii: benefi ce pentru oase, combat anemia, tratează con-stipaţia, previn diabetul etc.

Csid.ro

Ţi-am pregătit câteva sfaturi

practice, care te feresc de luciul in-

estestic specifi c lunilor caniculare.

ALEGE CORECT MACHIAJUL. Fondul de ten poate să fi e foarte neplăcut pe su-prafaţa pielii în lunile calde – se topeș-te, pătrunde în pori, îi blochează și îi de-termină să producă și mai mult sebum. Ai face bine să treci la o cremă pigmen-tată pe bază de silicon, care formează un scut pe suprafaţa pielii și menţine machiajul acolo unde îi este locul. Sau poţi încerca un fond de ten mineral, care absoarbe sebumul ca un burete.

CURĂŢĂ CORECT TENUL. Chiar dacă te-nul tău nu are tendinţă acneică, ci doar exces de sebum, poţi să îţi cureţi pielea cu un produs antiacneic – efectul său matifi ant îţi va fi de ajutor. Alege un produs cu cel mult de 2% acid salicilic, care ajută la îndepărtarea sebumului și la curăţarea porilor, dar nu usucă pielea foarte tare.

NU EVITA PROTECŢIA SOLARĂ. O canti-tate corectă de produs fotoprotector

(cantitativ, aproximativ o linguriţă doar pentru faţă), vei fi surprinsă, dar te va ajuta să domolești cantitatea de sebum. Sari peste etapa cremei hidratante de dimineaţă și, în locul acesteia, aplică produsul de protecţie solară cu fi ltru mineral (zincul micronizat și dioxidul de titan sunt recunoscute pentru proprie-tăţile de absorbţie a sebumului).

ÎNGRIJEŞTE-ŢI TENUL CORECT. 1.Exfoli-ază-ţi tenul doar o dată pe săptămână, nu mai des, cu un produs blând. 2. Tot săptămânal, aplică o mască pe bază de argilă, acid salicilic sau acid glicolic.

TAPOTEAZĂ EXCESUL. Pe parcursul zilei, dacă ai nevoie de retușări, evită să folo-sești pudra liberă și apelează la șerveţe-lele pudrate, pe care le găsești în marile lanţuri de magazine cosmetic. Câteva tapotări ușoare și luciul va dispărea ca prin minune.

AI GRIJĂ CE MĂNÂNCI. Cocktailurile și preparatele picante pot să aibă urmări neplăcute pe suprafaţa pielii într-o noapte fi erbinte de vară. Dilatează va-sele de sânge și te fac să transpiri. Este

bine să te limitezi la o singură băutură

pe seară și să nu mănânci picant mai

des de o dată pe săptămână.

Glamourmagazine.ro

Vara este în toi, iar

weekend-urile petre-

cute la mare sunt din

ce în ce mai dese, ca să

nu mai socotim și con-

cediul de vară, dacă

încă nu l-ai epuizat.

Iată sufi ciente motive

pentru achiziţionarea

unei rochii perfecte

pentru plajă.

Ținuta de plajă nu mai este demult o alegere întâmplă-toare și în niciun caz nu mai reprezintă o serie de haine aruncate hazardat. Astăzi, la fel cum ne plănuim atent ţi-nutele de zi, de birou sau de petrecere, la fel se întâmplă și cu outfi t-urile pe care le pur-tăm la plajă – mai bine zis spre plajă și de la plajă.

Atenţia din ce în ce mai mare pentru apariţiile de la malul mării au făcut ca pro-punerile vestimentare pentru

aceste ocazii să fi e și ele din ce în ce mai variate.

Rochiile sunt cea mai la îndemână variantă pe care poţi miza pentru sejurul tău la mare, iar propunerile sezonu-lui sunt extrem de ofertante.

De la modelele mini, la cele mai lungi rochii vaporoase de vară, ai la dispoziţie o întreagă paletă de modele ideale pen-tru tine.

Rochiile scurte sunt cele mai practice pentru o ţinută de plajă. Poţi alege un model fără bretele sau una cu decol-teu adânc în V, ce va lăsa să se întrevadă puţin sutienul de la costumul de baie. În egală măsură, poţi opta pentru o rochie dintr-un material opac sau una ușor transparentă, ţi-nând cont de faptul că rigorile pentru ţinutele de plajă sunt

extrem de permisive la acest capitol.

La polul opus, rochiile maxi rămân preferatele noastre când ne gândim la un outfi t estival, chiar și la plajă. Com-binaţia dintre valurile mării, nisip, briză și o rochie fl uidă, lungă, reprezintă mix-ul per-fect pentru un look spectacu-los la plajă.

Broderia spartă sau inserţi-ile din dantelă sunt favoritele sezonului estival 2014, care fac diferenţa dintre o rochie bana-lă și una deosebită. Mizează pe alb sau cu culori pastelate, preferatele anului, pentru o apariţie 100% în tendinţe.

Una din noutăţile favori-te ale verii 2014 pentru be-achwear sunt rochiile-halat. Lungi până în pământ, cu un șnur în talie, însă despicate pe toată lungimea, în zona fron-tală, rochiile-halat fac furori pe plajele autohtone, dar și internaţionale. One.ro

STUDIUMuzica îi

ajută pe copii să citească mai bine

Muzica îi poate ajuta pe copiii defavorizați să își îmbunătățească abilitatea de a citi, susțin cercetătorii americani, citați de Agerpres.

Studiul, prezentat la o în-trunire a American Psycho-logical Association, a fost condus de Nina Kraus de la Universitatea Northwestern și a implicat sute de copii care învățau la licee din zone săra-ce din Chicago și Los Angeles, arată BBC News.

După ce au primit timp de un an lecții de muzică, elevii de 9 și 10 ani au avut note constante la citit, spre deo-sebire de cei cărora nu li s-a predat muzica, și care au avut rezultate școlare mai slabe la această materie. De aseme-nea, un alt grup de copii care au benefi ciat de pregătire mu-zicală s-au dovedit mai buni în ceea ce privește procesarea imaginilor și sunetelor decât cei care nu au avut parte de lecții similare.

Studiul a relevat că lecțiile de muzică pot crește gradul de concentrare, memoria și atenția copiilor în clasă prin îmbunătățirea funcțiilor lor neuronale.

Romanialibera.ro

FRUMUSEŢE

Cum să nu îţi mai lucească tenul vara

Rochii de plajă pentru o vară toridă

15 AUGUST 20141616F L U XF L U X Magazin

Promovarea valorilor culturale din Republica MoldovaPromovarea valorilor culturale din Republica Moldova

Centrul Cultural din Szydlow (director – Maria Stachuczy), orga-nizează diverse manifestări în care sunt antrenaţi tineri cu aptitudini artistice. Unul dintre evenimentele ce au loc anual în oraș este Plein-air-ul. Prima întrunire datează din anul 1978, care s-a desfășurat la iniţiativa lui Mikołaja Kozakiewicz din Cracovia, la care au participat artiști plastici din Cehia, Germania, Polonia. În următorii 7 ani, la propu-nerea profesorului universitar Ma-riana Czapli, au avut loc tabere de artă cu participarea profesorilor și studenţilor de la Academia de Arte Frumoase din Varșovia. După 10 ani de pauză, începând cu anul 1998, tradiţia a fost reluată. Din 2003, cu susţinerea administraţiei locale, la eveniment participă și studenţi din Cracovia.

Iniţiativa de organizare a tabe-relor de artă se păstrează până în

prezent. Începând cu anul 2010, posibilitatea de a participa la aces-te tabere le-a fost oferită și artiș-tilor plastici din Republica Mol-dova. Membrii Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova (Bulgaria, România, Turcia) au po-sibilitatea, timp de patru ani con-secutiv, de a lucra creativ în cadrul taberelor de artă. Orașul Szydłów este bogat în tradiţii, de aceea par-ticipanţii găsesc aici un izvor ine-puizabil de inspiraţie. Cum, de al-tfel, sunt o sursă de idei creatoare și ruinele cetăţii Szydlow, edifi cată încă în secolul XIV de către Casimir al III cel Mare, și care reprezintă un castel cu fortăreaţă și un zid de protecţie cu 3 porţi, istoria acestor ţinuturi fi ind scrisă atât cu lacrimi, cât și cu bucurii. Timp de 10 zile, artiștii plastici realizează lucrări cu tematică istorică, prin diverse abordări, reușind să îmbine armo-

nios tradiţiile arhitecturii cu peisa-jul local.

Pe parcursul ediţiilor, programul s-a diversifi cat, astfel încât, în anul 2013, în orașul Szydłów s-a desfă-șurat Simpozionul Internaţional de Artă. Evenimentul a fost găzduit de administraţia Poviatului Staszow, administraţia publică locală din ora-șul Szydlow și Centrul Cultural din Syzdlow. Manifestările culturale au inclus și câteva concerte organizate în centrul poviatului Staszow și ora-șul Szydlow.

Prezent la eveniment, Ambasa-dorul Extraordinar și Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Polonă, Excelenţa Sa Iurie Bodrug, a menţionat necesitatea organizării unor astfel de evenimente cultura-le, care contribuie la dezvoltarea și menţinerea relaţiilor bilaterale mol-do-polone. La eveniment au partici-pat și reprezentaţi ai administraţiei publice locale din regiunea Staszow. În cadrul proiectului a fost invitată și Compania Publică „Teleradio-Mol-dova”, în persoana doamnei Gutiera Prodan, editor emisiuni matinale, care a familiarizat opinia publică cu manifestările desfășurate în Polonia prin intermediul unor reportaje te-levizate.

Deoarece pe parcursul anilor pre-cedenţi echipa Centrului Cultural ARTELIT a avut o prestaţie foarte bună, organizatorii evenimentu-lui – primăria Szydlow și Centrul de Cultură din localitate, au avut bună-voinţa de a-i invita pe artiștii plastici Elvira Cemortan-Voloșin, Vasile Me-dinschi, Natalia Procop din Republi-ca Moldova și Carmen Poenaru din România la Simpozionul Internaţio-nal care s-a desfășurat în perioada 1-10 august curent. Cu acest prilej, ţinem să aducem mulţumiri amba-sadorului Republicii Moldova în Po-

lonia, Iurie Bodrug, primarului ora-șului Szydlow, Jan Klamczynski, și directoarei Centrului de Cultură din localitate, Maria Stachuczy, care au susţinut de fi ecare dată promovarea artelor și a valorilor culturale ale Re-publicii Moldova. Artiștilor plastici delegaţi le urăm multă inspiraţie și la viitoarele colaborări, pentru a ne prezenta ţara la nivel, așa cum o fac de fi ecare dată membrii Centrului Cultural ARTELIT.

Natalia PROCOP, cercetător ştiinţifi c, Institutul

Patrimoniului Cultural

Szydłów este un oraș-cetate polonez, cu o populaţie de 1100 de locuitori, al cărui teritoriu include un peisaj deosebit, cu o biserică ce datează din sec. XIV, o sina-gogă din sec. XVI-lea, o școală, un centru cultural etc. Începând cu anul 1967, sinagoga adăpostește Centrul de Cultură din localitate, care are în palmaresul său o activitate bogată.

Festivalul „Gustar” din acest an promite să fi e

unul cu totul deosebit, datorită participării

inegalabilului muzician Goran Bregovic. El va

susţine un concert la Orheiul Vechi, pe data de

25 august, alături de trupa sa de instrumentiști

și vocaliști.

Goran Bregovic, unul dintre cei mai cunoscuţi muzi-cieni din Balcani, este un chitarist și compozitor originar din Sarajevo, Bosnia. Muzica lui smulsă din sânul Balca-nilor este o combinaţie de sound popular, blues, jazz și rock, cu infl uenţe bulgărești, sârbești, grecești, ţigănești topite în aranjamente și orchestraţii de o modernitate ui-mitoare.

Festivalul, ajuns la cea de-a cincea ediţie, se va des-fășura în perioada 23-25 august. În acest an aniversar, evenimentul cultural vine cu un program de zile mari. Pe scena Gustar-ului vor evolua Estas Tonne, instrumentistul considerat drept unul dintre cei mai buni chitariști din lume, violonista Cristina Kiseleff , Vali Boghean Band, For-maţia Gândul Maţei, interpreta Adriana Rusu, instrumen-tistul Alex Calancea, trupa acustică EL SAFFRON, cunos-cuta vocalistă Geta Burlacu, Concertino Accordion Band,

Ansamblul „ANIMO”, Cristofor Aldea-Teodorovici, Electro-Acoustic Band NIKORASON’g, Grupul Ethno Jazz Trigon, interpreta de doar 12 ani de muzică fado, Victoria Leucă.

Festivalul „Gustar”, unul din principalele evenimente muzicale autohtone, se va desfășura, ca și în anii prece-denţi, în rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi, de pe râul Răut. Toate cele patru ediţii de până acum au reunit artiști de valoare din ţară și de peste hotare și au avut o audiență de aproximativ 10.000 de spectatori fi ecare.

Orheiului Vechi este o atracție turistică importantă pentru Moldova, un complex istoric și arheologic cu pe-isaje superbe și o acustică extraordinară, unde mai pot fi văzute urmele vechilor culturi care s-au perindat acum 30 de mii de ani, păstrate în aer liber, inclusiv cele din epoca de piatră, de cupru, de bronz, de fi er, antichitatea și peri-oada medievală.

FLUX

Goran Bregovic va cânta la festivalul „Gustar”

Ritualul Căluşului, pe mărci poştale româneştiObiceiuri și manifestări ale tradiţiei populare românești incluse în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, precum ritualul Călu-șului, Doina și ceramica tradiţională de Horezu, sunt ilustrate pe mărci poștale românești, într-un proiect al Romfi latelia.

Proiectul fi latelic „România în Patrimoniul Cultural Ima-terial UNESCO” reunește pe timbre semnifi caţii populare și ilustrează valori ale tradiţiei românești, reprezentative pen-tru poporul român, potrivit si-te-ului Romfi latelia.

Patru dintre aceste obiceiuri și manifestări, înscrise în lista Patrimoniului Cultural Imate-rial al Umanităţii UNESCO, sunt promovate printr-o nouă emisiune de mărci poștale.

Astfel, ritualul Călușului, care a fost nominalizat și acceptat în noiem-brie 2005 pe lista UNESCO, este reprodus pe marca poștală cu valoarea nominală de 6 lei.

Doina, inclusă în octombrie 2009 pe lista UNESCO, este transpusă pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei.

Ceramica tradiţională de Horezu, inclusă în decembrie 2012 pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, este reprodusă pe marca poștală a coli-ţei dantelate, având valoarea nominală de 9,10 lei.

Colindatul în ceată bărbătească este cel mai recent obicei al tradiţiei românești inclus pe lista patrimoniului UNESCO, în decembrie 2013, și ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 9,10 lei.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcă-tuită ofi cial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimo-niului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Sursa: descopera.ro