1 EURO..............................15.63151 Do lar ame ri can ............. 11.87811 Leu românesc ................ 3.57571 Ru blă ru sească ............... 0.4036Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Adevărul este pretutindeni, dar nu-l recunoaște decât cel

care-l caută.”

Nicolae Iorga

Cursul valutar 23.03.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 23 martie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

23.03.2012

Soare, 7 18 0C

24.03.2012

Soare, 3 16 0C

Sf. Mc. Codrat, Ciprian, Dioni-sie și cei împreună cu dânșii

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Plahotniuc, cu „omul poporului” la Curtea Constituţională

Şansa ratată a lui Dodon

“Şeful statului trebuie să ţină cont de tradiţia, convingerile religioase şi sentimentele morale ale poporului său”

Ce va putea să facă Timofti în calitatea sa de preşedinte? Nimic, doar să fie preşedinte

33

77

66

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

OPINII

EVENIMENT

POLITIC

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 130TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 11 (839)

EDI|IA DE VINERI

Fiecare al zecelea moldovean suferă de foame, 4 din 10 moldoveni duce lipsă de

apă potabilă, iar Guvernul Filat mai aprobă o strategie de dezvoltare

Deja de două zile, mass-media din Republica Moldova tot trâmbiţează fără contenire despre o nouă Strategie Na-ţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, care a fost aprobată miercuri, 21 martie, prin hotărâre de Guvern. Și, ca de fi e-care dată când este aprobată o nouă strategie, guvernan-ţii fac declaraţii zgomotoase despre cât de bună este stra-tegia lor în raport cu cele mai vechi, uitând că acelea tot de ei au fost elaborate, aprobate, ca mai apoi tot ei să nu realizeze nici măcar una dintre prevederile acesteia. Iată că și acum, secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu, a declarat că, spre deosebire de documentele strategice anterioare (Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei și Strategia Naţională de Dezvoltare), elaborarea noii strategii de dezvoltare a avut la bază o altă abordare, focusată pe „rezolvarea problemelor critice care împiedică creșterea economică calitativă și incluzivă a ţării, bazată pe o analiză a constrângerilor”. „Schimbarea paradigmei de dezvoltare, despre care se discută intens în societate, se va realiza prin stimularea investiţiilor, și anume prin în-lăturarea barierelor critice care constrâng activitatea eco-nomică”, a specifi cat savantlâcos Victor Bodiu.

Strategia „Moldova 2020” are 7 priorităţi de dezvoltare, pe care nici nu merită să le enumerăm pentru că, oricum, sunt aproape la fel ca și priorităţile stabilite în celelalte două strategii mai vechi și, la fel, vor rămâne doar literă moartă, nu vor fi implementate decât poate în proporţie de un procent-două. Aceste strategii sunt elaborate și apoi aprobate, făcându-se mult zgomot în mass-media, doar pentru a prosti electoratul, pentru a produce impresia că guvernanţii muncesc, că ei depun eforturi supraomenești pentru a combate sărăcia, injustiţia din ţară. Și nu așa oa-recum, ci înarmându-se cu strategii sofi sticate, pline de expresii neologice, care, de multe ori, nici nu există în lim-ba română, dar care, în schimb, fac parte din limbajul de lemn al noii birocraţii de pe Bâc, rezultatul nefast al unei spoieli de cunoștinţe, acumulate la seminariile și training-urile fi nanţate generos de Soros.

Continuare în pag. 2

Moldova suferă de foameMoldova suferă de foameIgariok, îţi mulţumesc mult. Și Igariok, îţi mulţumesc mult. Și

Vova Plahotniuc îţi mulţumește, și Mișa Vova Plahotniuc îţi mulţumește, și Mișa Ghimpu, și Mariancik Lupu! Toţi îţi mulţumim Ghimpu, și Mariancik Lupu! Toţi îţi mulţumim

că datorită votului tău din 16 martie, noi o să mân-că datorită votului tău din 16 martie, noi o să mân-căm pe săturate încă aproape 3 ani de zile. Și ţie o să-ţi căm pe săturate încă aproape 3 ani de zile. Și ţie o să-ţi

dăm. Dar poporul, căruia tu îi spui moldovenesc, iar dăm. Dar poporul, căruia tu îi spui moldovenesc, iar Mișa Ghimpu – românesc, o să cam crape de foame. Și Mișa Ghimpu – românesc, o să cam crape de foame. Și

de sete. Nu toţi vor ajunge până la alegerile par-de sete. Nu toţi vor ajunge până la alegerile par-lamentare din 2014. Dar noi o să huzurim și lamentare din 2014. Dar noi o să huzurim și

mai reușim să adunăm încă câteva mai reușim să adunăm încă câteva miliarde de euro. miliarde de euro.

Ghimpu nu are ce ascunde și spune deschis ce-și dorește, fără a mai păs-tra aparenţele. Aparenţele că am con-strui un stat de drept și că am avea în fruntea ţării o guvernare democratică. Totalul nihilism juridic, dar și descon-siderarea opiniei publice este ceea ce caracterizează declaraţiile „sincere” ale liberalului. Marele patriot Mihai Ghim-pu a considerat întotdeauna că nu este apreciat precum ar merita-o, nici de electorat și nici de colegii săi din coali-ţia de guvernare. De aceea, el este ferm convins că acum ar fi cazul să i se dea funcţiile pe care le vrea și le merită.

Ce vrea totuși Mihai Ghimpu, cel care niciodată nu s-a „bătut” pentru funcţii? Ghimpu vrea o recompensă pentru faptul că a renunţat la funcţia de spi-cher și i-a lăsat-o generos lui Marian Lupu, pentru că nu a atentat nici la cea de prim-vicespicher a lui Plahotniuc, pentru că a participat la alegerea „prin trădare” a președintelui ţării, pentru că a rămas în Alianţă, dar și pentru întrea-ga sa carieră de luptător pentru drep-tate și pentru libertatea noastră. Ghim-pu nu face pe modestul și spune clar că vrea Procuratura Generală. La CV-ul impresionant pe care-l are, la statutul său de doctor în drept, funcţia respec-tivă este exact ceea ce-i lipsește.

Instituţiile statului ca pârghii pentru politicieniȘeful PL repetă obsesiv că va insis-

ta să le fi e dată liberalilor funcţia de procuror general pe care este gata s-o preia chiar el. Mihai Ghimpu pare să fi e pasionat mai de demult de acest post important, iar colegii săi din coaliţia de guvernământ ar trebui să-i satisfacă acest capriciu nevinovat. Într-un inter-viu recent, liberalul a explicat în ce a constat generozitatea sa peste mar-gini și de ce ar fi îndreptăţit să ceară o funcţie. „PL-ul a cedat funcţia de spicher după alegerea președintelui, fi indcă în Acord nu e scris că funcţia revine PL-ului numai în cazul în care domnul Lupu e președinte. Este stipulat clar că funcţia de președinte al Parlamentului eu pu-team să o cer de la început. Noi verbal ne-am înţeles, dar în scris asta însemna, de la bun început, din toamnă, ca eu să fi u spicher. E scris și numele meu, nu doar partidul. Și acum noi am pus problema. Da, nu am ce ascunde, am dori conduce-rea Procuraturii Generale. Nu pentru că am fi nedreptăţiţi, ci pentru că ar fi corect așa, noi ne-am asumat actul guvernării”, a precizat Ghimpu.

Continuare în pag. 2

Membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Demo-craţiei sunt invitaţi la Procuratura Generală pentru ziua de luni, 26 martie, cu începere de la ora 9.00, unde vor prezenta dovezi în legă-tură cu faptul uzurpării puterii de stat de către exponenţii coaliţiei de guvernământ Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu.

În documentul semnat de pro-curorul Lucreţia Zaharia se pre-cizează că „Procuratura Generală examinează adresarea membrilor Comitetului pentru Apărarea Con-stituţiei și Democraţiei, prin care se solicită punerea sub urmărire penală a conducătorilor coaliţiei de guvernământ, care se fac vinovaţi de uzurparea puterii de stat”.

Invitaţia datată cu 14.03.12 a par-venit ca urmare a Scrisorii deschise depuse de membrii CACD la Procuratură la 29 februarie a.c., în care se menţionează:

„Vă adresăm acest demers public cu ce-

rerea expresă să iniţiaţi toate procedurile legale necesare în vederea punerii sub ur-mărire penală a conducătorilor coaliţiei de guvernământ, Vladimir Filat, Marian Lupu și

Mihai Ghimpu, care se fac vinovaţi de uzurparea puterii de stat, califi -cată, în conformitate cu articolul 2 al Constituţiei, ca cea mai gravă crimă împotriva poporului…

Este evident că există nenumăra-te temeiuri legale pentru declanșa-rea procedurii de urmărire penală în baza articolului 339 al Codului Penal „Uzurparea puterii de stat”, care stabilește prin alineatul 1) că „Acţiunile săvârșite în scopul uzur-pării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani” .

CACD invită reprezentanţii mass-media în faţa sediului Procuraturii Generale, str. Bănulescu-Bodoni, 26, la ora 11.30, unde va susţine un brie-fi ng și vor prezenta probe în dosarul

crimei de uzurpare a puterii de stat.

Biroul de presă al CACD21 martie 2012

După un șir întreg de ieșiri excentrice și zgomotoase în centrul capita-lei, cetăţeanul de culoare John Onoje a găsit altă modalitate de a se face observat. De această dată, el și-a adus o pernă și o plapumă și s-a instalat „cu traiul” în faţa Guvernu-lui de la care cere (atenţie!) o locuin-ţă pe moca, adică „nașaru”, cum s-ar exprima moldo-venii. De râs și de plâns.

Continuare în pag. 2

Statul ca pradă şi funcţiile ca pârghiiDe-acum încolo, mișcările în politica moldovenească se vor face mai pe faţă. Că de ce s-ar mai feri politicienii de la putere? Președintele a fost ales, pericolul anticipatelor nu-i mai paște, poporul îi rabdă. Acum, fi ecare dintre ei poate să spună franc ce vrea să obţină, ce interese are și pentru ce a venit la pute-re. De ce, de exemplu, șeful liberalilor Mihai Ghimpu nu și-ar revendica și el niște funcţii de care are stringentă nevoie?

Cum o să Cum o să vă cânt, așa o să-mi vă cânt, așa o să-mi

jucaţi!jucaţi!

Membrii CACD, chemaţi la Procuratură pentru a prezenta dovezi

privind uzurparea puterii de stat

Nu-l discriminăm Nu-l discriminăm pe John Onoje, pe John Onoje,

doar îl compătimimdoar îl compătimim

RESETAREA GUVERNĂRII:

AIE 2 – Ghimpu + Dodon + câţiva comunişti = AIE 3

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

ZI CĂ NU!

Obrazul subţire cu cheltuială se ţine

23 MARTIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, la 15 martie curent, „Programul Naţional de reducere a afecţi-unilor determinate de defi cienţa de fi er și acid folic până în anul 2017”. Factorii de decizie speră să prevină și să reducă astfel incidenţa ane-miilor fi erodefi citare la femeile gravide și la copiii de până la 5 ani, precum și rata malformaţiilor siste-mului nervos central la nou-născuţi.

Potrivit Programului, făina de

grâu destinată utilizării în indus-

tria alimentară urmează să fi e

fortifi cată cu acid folic și fi er. În

anul curent, trei întreprinderi de

morărit vor implementa proce-

sul de îmbogăţire a făinii de grâu

cu fi er și acid folic. Începând cu

anul 2013, toate întreprinderile

de panifi caţie vor utiliza în pro-

ducere făină de grâu fabricată

după noua tehnologie.

Programul aprobat de Gu-

vern mai are în vedere și promo-

varea principiilor alimentaţiei

sănătoase, a măsurilor de redu-

cere a defi cienţelor nutriţionale.

Costul estimativ al acestuia este

de 101,585 de milioane de lei și

va fi acoperit din bugetul public

naţional și din alte surse exter-

ne, precizează Executivul.

Fierul din pâine, un atentat la sănătatea publică?Cu ceva timp în urmă, un

proiect similar fusese propus

spre dezbateri publice și în

România. Atunci, mai mulţi

medici au bătut alarma și au

contestat respectiva iniţiativă.

Argumentul acestora era că nu

doar defi citul de fi er poate duce

la grave probleme de sănătate,

dar și excesul acestuia. Din co-

municatul Guvernului vedem că

populaţia-ţintă a Programului

care urmează să fi e implementat

sunt femeile gravide și copiii.

Dar oare restul populaţiei de la

noi are, la fel, nevoie de acest

aport suplimentar de fier și

acid folic?

Medicii sunt de părerea că, în

caz de defi cit de fi er, suplimen-

tarea acestuia ar trebui să se facă

doar la recomandarea medicului

specialist. „Excesul de fi er poate

duce la probleme grave de sănă-

tate. În timp, excesul de fi er duce

la efecte negative si la apariţia

bolilor cardiovasculare, la afec-

ţiuni ale fi catului și la obezitate”,

preciza la timpul respectiv șeful

secţiei de diabet, nutriţie și boli

metabolice a Spitalului Clinic

Judeţean Arad.

În loc să asigure populaţia cu hrană, guvernarea ne va da pâine fortifi cată cu fi erUn alt medic, a cărui opinie a

fost solicitată în cadrul dezbateri-lor, a fost și mai categoric: „Avem aici încă un adevărat atentat la sănătatea publică. Numeroase studii publicate în tratatele cla-sice și în revistele de specialitate (accesibile inclusiv pe internet) demonstrează efectele pericu-loase ale acestei practici. Este o iluzie să-și închipuie cineva că o alimentaţie greșită (sărăcăcioa-să), specifică majorităţii popu-laţiei noastre, se poate rezolva doar adăugând fi er în pâine. Pe de altă parte, nu trebuie pierdut din vedere faptul că fi erul este un substrat nutritiv pentru celula neoplazică (canceroasă), deci orice suplimentare cu fi er induce periculos creșterea incidenţei cancerelor printre consumatori”.

Prin urmare, medicul atenţio-nează că nu pâinea fortifi cată cu fi er este soluţia problemelor de sănătate, ci alimentaţia cores-punzătoare. Lucrul acesta este la fel de valabil și pentru ţara noastră, unde, potrivit unor date recente prezentate de Ministe-rul Sănătăţii, 10% din populaţie suferă din cauza insufi cienţei de produse alimentare. Adică, mai direct spus, îndură foame. Le va ţine de foame pâinea fortifi cată cu fi er și le va ameliora acestora starea de sănătate dacă nu vor avea și în continuare acces la produsele alimentare de bază?

Pentru a fi sănătoasă, popu-laţia trebuie să consume sufi-ciente produse cu un conţinut bogat de proteine, minerale și vitamine, aceasta este și con-cluzia Academiei Române și a Asociaţiei Medicale Române, ex-pusă într-un punct de vedere cu privire la respectivul proiect de hotărâre a guvernului român.

Singura soluţie pentru combaterea anemiei este alimentaţia corespunzătoareÎn opinia specialiștilor de la

aceste două instituţii importan-te, așteptările benefi ce privind

corectarea anemiei înregistrate, în special, la copii și gravide, ar fi cu totul improbabile. „Cunoaș-tem că anemia este una dintre marile probleme de sănătate ale omenirii, dar nu trebuie ui-tat că majoritatea lor (probabil, peste 95%) depind de un aport alimentar inadecvat (în special, de proteine din carne, ou, dar și de vitamine și minerale prezente în fructe). Acesta este motivul pentru care în toate tratatele im-portante de nutriţie din lume se subliniază că singura soluţie lo-gică pentru combaterea anemiei, inclusiv a celei feriprive, este un aport alimentar corespunzător. Din punctul nostru de vedere, aceasta este singura soluţie logică pentru România zilelor noastre”, se spune în comunicat.

Nici România, nici Republica Moldova, nu deţine pionieratul în astfel de acţiuni. „…Suplimen-tarea artifi ciala cu fi er și acid fo-lic a celui mai frecvent aliment utilizat în România, pâinea, dar și a tot ce derivă din făina albă: paste făinoase, biscuiţi, covrigi, produse de patiserie și cofetărie etc. Este o măsură extrem de radicală, la care în Europa se-colului trecut s-a recurs rareori, iar acolo unde a avut loc, aceste măsuri au fost întrerupte, iar în unele cazuri interzise, din cauza unor efecte secundare dovedite. Nutriţioniștii din diferite ţări și-au exprimat ades îngrijora-rea privind asemenea măsuri, întrucât societatea nu dispune de metode efi ciente de evaluare și urmărire pe termen lung a efectelor pozitive sau negative ale unor asemenea intervenţii. Întâmplarea a făcut ca, în ultimii 10-15 ani, mai ales în Statele Unite, unde a avut loc fortifi erea multor produse cu fier, să fie publicate mai multe lucrări sub egida Institutului Naţional de Sănătate din Statele Unite (Third National Health and Nutrition Examination Survey - NHANES

III), în care a fost consemnată creșterea feritinei plasmatice, cel mai fi del indicator al stocuri-lor de fi er din organism. Printre aceste afecţiuni se numără obe-zitatea, sindromul metabolic, hipertensiunea, diabetul zaha-rat și patologia cardiovasculară, făcându-se o referire directă la posibila lor relaţie cauzală cu excesul de fier din organism. Această observaţie ne obligă la o prudenţă extremă faţă de ori-ce suplimentare cu fi er la nivel naţional”, consideră specialiștii Academiei Române și Asociaţiei Medicale Române.

Fierul de natură minerală nu este tot una cu fi erul din bobul de grâuMedicii români nu sunt de

acord cu argumentarea că for-tifi erea făinii cu fi er și acid folic nu face altceva decât să aducă în făină ceea ce a fost extras prin procesul de rafinare. „Se omite însă a se spune că fi erul ce urmează a fi inclus ca supli-ment este de natură minerală (cu biodisponibilitate redusă, dar cu agresivitate biologică crescută), înlocuind fi erul pre-zent în complexele biologice prezente în bobul de grâu, sub formă de feritină vegetală, care are o bună biodisponibilitate. Considerăm că prin fortifi erea preconizată, nu cantitatea mică de fi er din făina suplimentată este semnificativă, ci repeta-bilitatea surplusului (efectul „picăturii chinezești”), fapt care ar putea explica stimularea expresiei genei feritinei de care depinde mărimea stocurilor de fier din organism. În acest context, logica simplă ne con-duce la următoarea propunere: producerea unor sortimente de pâine care să conţină toţi nutrienţii prezenţi în bobul de

grâu, așa cum sunt cele care au fost incluse în compoziţia pâinii boabe de grâu nemăcinate”, explică specialiștii.

În opinia lor, orice intervenţie nutriţională de asemenea am-ploare ar trebui precedată de câţiva pași obligatorii, între care efectuarea unui screening clinic și biochimic populaţional bine gândit pentru a fi reprezentativ, care să vizeze identifi carea pa-tologiei prevalente în întreaga populaţie, utilizând markeri de risc validaţi, capabili să ofere informaţii utile pentru măsurile ce urmează a fi întreprinse la nivel comunitar, efectuarea în prealabil a unor studii pilot care să permită evaluarea efi cienţei măsurilor preconizate și altele, înlocuirea „fortifi erii universale” a făinurilor cu „fortifi erea volun-tară” a unor alimente care să fi e îmbogăţite cu diferiţi nutrienţi aleși în funcţie de defi cientele identifi cate în screening-ul iniţi-al, având indicaţii și o destinaţie precisă (așa cum ar fi copiii sau gravidele anemice).

În cadrul acelor discuţii și-au expus obiecţiile și lucrătorii din industria morăritului din Ro-mânia. Aceștia au menţionat că tehnologia de fortifi ere a făinii de grâu este scumpă, ceea ce ar putea duce la creșterea preţului pâinii. De asemenea, ei au aten-ţionat că această tehnologie este și sofi sticată, iar o dozare greșită a cantităţii de fier ar putea avea efecte foarte grave asupra sănătăţii populaţiei.

În acest context, ar mai fi de remarcat că la noi, Programul aprobat de Guvern nu a fost supus unor dezbateri publice și nu știm care sunt opiniile me-dicilor specialiști. Pornind de la importanţa acestei probleme și gravele riscuri la care ar putea fi expusă populaţia, conside-răm că astfel de dezbateri sunt obligatorii.

Ioana FLOREA, FLUX

Actual

Moldova suferă de foame

Urmare din pag. 1Întâmplarea face ca, în ajunul zilei în care Guvernul Filat a

aprobat în mod atât de solemn și eroic noua strategie de dez-voltare a Republicii Moldova, pentru o perioadă de tocmai 8 ani, marţi, 20 martie 2012, Ministerul Sănătăţii să difuzeze un comunicat de presă consacrat Zilei mondiale a Apei, care este marcată în fi ecare an pe data de 22 martie. Și iată că din co-municatul de presă al Ministerului Sănătăţii, care este bazat pe date statice concrete, nu pe estimări supte din deget, afl ăm că peste 40 la sută din populaţia Republicii Moldova duce lipsă de apă bună de băut, iar fi ecare al zecelea cetăţean suferă de foa-me. Reproducem acest alineat din comunicatul de presă al Mi-nisterului Sănătăţii exact în forma în care ne-a fost difuzat: „În Republica Moldova, 41% din populaţie nu are acces la sisteme îmbunătăţite de apă potabilă, iar 10% suferă din cauza insufi ci-enţei de produse alimentare. Ponderea probelor neconforme la sursele de apă centralizate subterane în anul 2011 a constituit 75,1 %, comparativ cu 67,79 % în 2010. În special, se atestă o stare nesatisfăcătoare în alimentaţia cu apă potabilă a popula-ţiei în orașele Nisporeni, Strășeni, Hâncești, Căușeni, Telenești, Fălești, Dondușeni”.

După 3 ani de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europea-nă, am ajuns în situaţia să avem aproape jumătate din popula-ţia ţării care duce lipsă de apă potabilă și unu din 10 cetăţeni suferind de foame. Și acum, Guvernul Filat aprobă o nouă stra-tegie de dezvoltare, una sterilă, care nu va fi pusă în aplicare, pentru că Executivul este incapabil să ducă ceva la bun sfârșit, incapabil pentru orice acţiune concretă și, în general, incapabil să muncească. Dacă Executivul, dar și Parlamentul, ar fi dorit cu adevărat să schimbe situaţia, atunci ar fi realizat măcar ceva-ceva din prevederile vechilor strategii, din vechile promisiuni și angajamente. Așa însă, guvernanţii fac noi promisiuni, care nu sunt urmate de acţiuni, de fapte. Astfel, peste câţiva ani, vom ajunge să constatăm că procentul celor care suferă de foame a mai crescut de câteva ori în ţara noastră, în Republica Moldova, care este o ţară agricolă și care, în condiţiile unei administraţii efi ciente și echitabile, ar putea fi Raiul pe pământ.

Unii spun că răbdarea moldovenilor este fără limite, că guver-nanţii își pot permite orișice fără ca ei nici măcar să crâcnească. Și, deocamdată, au dreptate să spună asta: în loc să se opună abuzurilor și nedreptăţii, moldovenii au ajuns să-și lase casa, copiii și părinţii și să fugă peste hotare. Dar s-ar putea ca, în-tr-o zi, răbdarea moldovenilor să crape și atunci unii politicieni milionari sau miliardari ca Filat, Plahotniuc, Ghimpu, Lupu, Vo-ronin sau Dodon nu vor avea altă soluţie decât cea încercată de Ceaușescu în 1989: elicopterul. Și să nu se uite că încercarea lui Ceaușescu de a fugi cu elicopterul a eșuat și dictatorul a avut un sfârșit tragic.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Urmare din pag. 1„Nu se poate ca în Alianţă să aibă funcţii

unii, dar răspunderea să fi e egală pentru toţi”, a mai opinat șeful liberalilor. Și îi dăm dreptate. Într-o coaliţie de guvernământ, toţi trebuie să aibă și funcţii, și responsa-bilităţi, și obligaţii etc. Numai că Ghimpu, sincer peste măsură cum este, spune totul până la capăt. Adică, explică și de ce au ne-voie liberalii de funcţii, în speţă, de funcţia de procuror. „Noi nu ne batem pentru func-ţii. Dar, în același timp, noi suntem la guver-nare. Ne asumăm responsabilităţi, dar avem nevoie și de pârghii. Asta e realitatea – func-ţia este o pârghie. La sfârșit de mandat, va trebui să raportăm alegătorului rezultatele noastre”, a precizat Mihai Ghimpu. „Pro-blema există și trebuie s-o rezolvăm, între noi trebuie să fi m corecţi, să avem pârghii cu toţii”, a adăugat Ghimpu.

Adică, funcţiile pentru Ghimpu nu sunt altceva decât pârghii. Nu că ceilalţi frun-tași ai Alianţei ar judeca altfel, doar că ni-meni nu și-a formulat atât de clar viziunile. Nimeni nu se rupe la funcţii pentru că ar vrea să schimbe ceva într-un domeniu sau altul, să contribuie prin cunoștinţele, ideile pe care le are la îmbunătăţirea situaţiei de acolo. Nu, funcţia este o pârghie, ne spune Mihai Ghimpu. O pârghie care să ne permi-tă să ne prezentăm onorabil în faţa elec-toratului la următorul scrutin, să ne pro-pulseze cu un scor onorabil în următorul Parlament, în care să obţinem iarăși funcţii importante (pârghii), adică instrumente de infl uenţă cu ajutorul cărora să ne consoli-dăm poziţiile, să ne rezolvăm problemele, să ne promovăm și să ne realizăm interese-le personale și de partid.

Ce i s-a „pus deoparte” lui Mihai Ghimpu?Fără îndoială, Ghimpu este conștient că

ce-i al său, „e pus deoparte”. A demonstrat de atâtea ori că știe să obţină ceea ce-și do-rește. Și la o adică, de ce nu i s-ar cuveni și lui o funcţie, când atâţia s-au instalat în tot felul de fotolii confortabile și profi tabile. Pe de altă parte, liberalul nici nu se poate plânge că nu a avut parte de posturi. A fost printre puţinii care a deţinut concomitent două dintre cele mai înalte funcţii în stat. Acea perioadă o vom ţine bine minte, gra-ţie spectacolelor hilare pe care interimarul

le-a dat cu regularitate, a nenumăraţilor ași din mânecă prin intermediul cărora a încer-cat să-și prelungească șederea la putere, a declaraţiilor prăpăstioase, a escapadelor nocturne prin discoteci și a sacilor de dis-tincţii de stat împărţiţi cu generozitate, dar nu întotdeauna cu bun-simţ. În rest, cine ar putea spune în ce a constat prestaţia va-loroasă a acestuia, în ce domenii a adus el schimbarea „până la capăt”? Și atunci, din postura de președinte interimar și spicher, el s-a lamentat în permanenţă că nu are su-fi ciente pârghii și împuterniciri.

Depolitizarea instituţiilor de drept – un bluf electoral Revenind la situaţia actuală, am putea

zice că Ghimpu nici nu cere cine știe ce. Acolo, o amărâtă de funcţie de procuror general. Problema e dacă nu contravine această solicitare a liberalilor principiilor statului de drept, independenţei justiţiei. Evident, majoritatea parlamentară își par-tajează funcţiile de conducere din Legisla-tiv și Executiv. Dar Justiţia, Procuratura Ge-nerală, Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi, Serviciul de Informaţii și Secu-ritate, alte instituţii autonome ale puterii de stat nu pot fi partajate și subordonate partinic.

Însă anume aceasta au făcut partidele politice care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană. Și-au împărţit algo-ritmic funcţiile de conducere ale respecti-velor instituţii, subordonându-le interese-lor de grup și utilizându-le în calitate de „pârghii”, ceea ce este împotriva spiritului democratic și subminează principiile statu-lui de drept.

Celor din Alianţă nu pare să le pese de astfel de chestiuni minore. Spicherul și, până nu demult, interimarul Marian Lupu consideră că solicitările liberalilor sunt în-temeiate și chiar vădesc un înalt grad de patriotism și grijă pentru interesul naţio-nal. „Suntem deschiși pentru discuţii în ca-drul Alianţei de guvernământ. Sunt mai mult ca sigur că colegii noștri din ceea ce au anun-ţat anterior că tot ceea ce fac, ei nu vânea-ză funcţii, ei lucrează pentru binele patriei, pentru binele ţării, dau dovadă de prioritate interesului naţional faţă de un interes mai personalizat sau corporativ de partid. Eu sa-lut asemenea poziţie și la fel declar o poziţie foarte fl exibilă și deschisă din partea Parti-

dului Democrat. Sunt sigur că și colegii de la PLDM vor manifesta exact aceeași poziţie”, a declarat șeful democraţilor pentru Radio Europa Liberă. În ciuda exprimării cam ne-buloase, mesajul este cât se poate de clar.

Și Ghimpu, și Lupu, și ceilalţi capi ai Ali-anţei uită însă că, atunci când au semnat acordul de constituire a AIE, ei nu au sem-nat doar pentru împărţirea, nominală, a funcţiilor, ci s-au mai obligat și să asigure „respectarea principiului separării și inde-pendenţei puterilor legislativă, executivă și judecătorească”, precizând că „justiţia inde-pendentă este elementul-cheie al statului de drept și al unei guvernări democratice și este instrumentul care trebuie să asigure suportul necesar pentru celelalte reforme”. Adică, nici vorbă despre faptul că toate funcţiile pot fi partajate pe criterii politice și că acestea ar fi niște pârghii în mâinile unui politician sau altul.

Mai mult decât atât, la 16 decembrie 2011, înainte de alegerile prezidenţiale eșuate, liderii Alianţei au mai semnat un Acord suplimentar la Acordul iniţial, prin care s-au angajat solemn să depolitizeze in-stituţiile de drept. „Alianţa pentru Integrare Europeană va implementa, în baza consul-tărilor din cadrul Consiliului AIE, depolitiza-rea instituţiilor pentru ocrotirea normelor de drept”, scrie în documentul care trebuia să asigure accederea lui Lupu în fotoliul de șef al statului.

Cum se leagă aceste angajamente cu ceea ce solicită liberalii și este dispus să le pună la dispoziţie Marian Lupu? Nu se lea-gă, dar nici nu contează. Pentru că până la următorul scrutin mai este, așa că acum nu mai are importanţă ce au promis și ce an-gajamente și-au luat politicienii. Fiind ghi-daţi doar de setea de putere și de dorinţa obsesivă de a controla instituţiile statului, potentaţilor zilei nu le pasă nici de promi-siunile făcute, nici de legalitate. Pentru că legea, dacă nu ne convine și nu ne permi-te să facem ce vrem, poate fi schimbată. În conformitate cu acordul Alianţei, unde scrie foarte clar că „vor fi operate modifi cări în legislaţie în vederea asigurării îndeplini-rii prevederilor prezentului Acord”. Adică, nu guvernăm așa cum prevede legea, ci schimbăm legea ca să guvernăm așa cum vrem noi. Și dacă avem un Acord atât de bun și atotcuprinzător, atunci poate nici Lege nu ne mai trebuie?

Ioana FLOREA, FLUX

Statul ca pradă şi funcţiile ca pârghii

Măi, Plahotniuc, pentru că-mi Măi, Plahotniuc, pentru că-mi ești tiz, am să-ţi spun un secret, chiar dacă ești ești tiz, am să-ţi spun un secret, chiar dacă ești

principalul meu concurent și la mituit electoratul, și principalul meu concurent și la mituit electoratul, și la furat statul: Știi de ce eu am învăţat cum să zbor cu la furat statul: Știi de ce eu am învăţat cum să zbor cu

avionul? Ca, în caz de nevoie, să putem fugi, așa avionul? Ca, în caz de nevoie, să putem fugi, așa cum a fugit Ceaușescu cu elicopterul, fi e-i cum a fugit Ceaușescu cu elicopterul, fi e-i

ţărâna ușoară!ţărâna ușoară!

Guvernul vrea să consumăm pâine îmbogăţită Guvernul vrea să consumăm pâine îmbogăţită cu fi er. Dar nu ne spune nimic despre riscuricu fi er. Dar nu ne spune nimic despre riscuri

Urmare din pag. 1Moldovenii (mă refer la cei care locuiesc

în Republica Moldova) sunt, de aproape un secol, izolaţi de restul lumii. Cred că n-am să greșesc dacă am să afi rm că peste 30 la sută dintre cetăţenii noștri n-au pășit niciodată în afara graniţelor acestei ţări. Poate doar o dată în viaţă, la mare, la Sergheevka, sau când au făcut armata la sovietici, în Berlin, Budapesta ori în altă parte. De aceea, mulţi concetăţeni de-ai noștri nu prea sunt familia-rizaţi cu anumite lucruri care, pentru majori-tatea ţărilor mai dezvoltate decât a noastră, nu mai reprezintă nimic neobișnuit. Și mă refer, inclusiv, la reacţia moldoveanului de rând atunci când vede „un negru pe stradă”. Este ceva exotic pentru el, de aceea, își va întoarce din curiozitate privirea și neapărat îi va șopti ceva însoţitorului său.

John Onoje locuiește în Chișinău de mai bine de 13 ani. Și, cel puţin, eu n-am auzit ca acesta să fi fost, în toată această perioadă, maltratat, discriminat, marginalizat pentru faptul că are culoarea pielii diferită de cea a majorităţii absolute a populaţiei. Dimpotri-vă, am auzit mai mulţi oameni spunând că au procurat de la el ziare (o lungă perioadă de timp, înainte de a se „implica în politică”, John Onoje își câștiga o bucată de pâine vânzând ziare la piaţă), anume pentru faptul că are pielea închisă la culoare. Pentru că le era, într-un fel, milă de el, pentru a-l încuraja sau în semn de apreciere pentru faptul că muncește și nu stă cu mâna întinsă la vreun colţ de stradă.

Însă, după cum spune o vorbă din popor, „dacă-l lași în casă pe Ivan, el se suie pe divan”. Parafrazând această zicală, putem spune că același lucru s-a întâmplat și în cazul lui John (în rusă s-ar traduce tot Ivan), care, după ce a obţinut cetăţenia Republicii Moldova, și-a asumat rolul de cetăţean activ mai dihai decât moldovenii nativi. Nu am nimic împotriva celor care își manifestă nemulţumirea în public, inclusiv organizând proteste în stradă. Este și acesta un drept cetăţenesc, consfi nţit în Constituţie, pe care suntem obligaţi să-l respectăm.

Însă mai există și alte norme care, deși nu sunt formulate exact în cadrul legal existent, trebuie și ele respectate. Unul dintre acestea se numește „bunul-simţ”, „cumsecădenie”, cum i se mai spune popular. Și se pare că

John nu prea are bun-simţ. Moldoveanului nu-i place de cel care, după ce a fost găzduit și cinstit, începe să-și impună propriile reguli și mofturi. Or, și potrivit principiilor de bază ale democraţiei, drepturile unei persoane se termină exact în momentul în care încep să fi e încălcate drepturile celorlalţi. Iar când un grup de persoane protestează pașnic în piaţă, respectând legislaţia, și vine John și începe să gesticuleze indecent, să-i înjure, acest lucru nu poate să nu deranjeze. Și este chiar de mirare că nu s-a găsit până acum nimeni care să vină și să-l pună „la respect”. Să mai zică cineva că moldovenii nu sunt toleranţi.

Acum în ceea ce privește faza cu dormitul în faţa clădirii Guvernului. Dragă concetă-ţene John Onoje, poate dumneata nu știai, dar în Republica Moldova oamenii nu mai primesc de mult locuinţe gratuite din partea statului. Majoritatea covârșitoare a popula-ţiei nu are o casă proprie și este nevoită să umble „din gazdă în gazdă” sau să locuiască pe unde apucă. Iar dumneata nu ești, nici pe departe, o excepţie în acest sens sau, mai mult, discriminat pentru că ești de altă culoare. Or, pornind de la această logică a dumitale, înseamnă că majoritatea popu-laţiei este discriminată, deoarece oamenii de aici muncesc în sudoarea frunţii, uneori o viaţă întreagă, pentru a-și construi o locu-inţă și statul nu mișcă nici măcar un deget pentru a-i ajuta. Poate în Sierra Leone este altfel, însă în Republica Moldova, crede-mă, este așa cum îţi zic. Și dacă tot te pretinzi un moldovean veritabil, păi, afl ă că aici, de

obicei, cel care își dorește un trai mai bun și pe care încă îl mai ţin puterile își lasă copiii, părinţii, fraţii, prietenii, își pune desaga în spate și pleacă departe în străinătăţi, unde muncește pe rupte, fi ind înjosit și umilit, pentru ca măcar cei dragi lui să aibă parte de casă și de masă…

Nu pot afirma cu certitudine, dar bă-nuiesc: John Onoje nu face aceste lucruri de capul lui. Cineva stă în spatele său și îi șoptește periodic cum să procedeze. Și acel cineva nu face aceste lucruri pentru că îi do-rește binele lui John. Acest sărman proaspăt cetăţean moldovean, care, în mod sigur, nu a avut parte de o viaţă ușoară, nu înţelege că este folosit ca o cârpă. El este doar un instrument prin care se încearcă să se arate lumii întregi că oamenii din Republica Mol-dova sunt rasiști, cruzi și intoleranţi cu cei mai diferiţi decât ei. Și că avem nevoie de o lege specială pentru a-i proteja pe cei de altă etnie, religie, dar, în special, de altă… orientare sexuală.

Însă pentru asta este nevoie ca John să fi e bătut, huiduit și marginalizat. Și dacă oa-menii de aici nu se vor lăsa atrași în această cursă și nu se vor năpusti asupra „moldo-veanului de culoare”, atunci când acesta îi provoacă din răsputeri, „tutorii” din umbră ai lui John Onoje vor face tot posibilul ca acesta să fi e bătut, huiduit și marginalizat. Iar moldovenii vor fi atunci rasiști, cruzi și intoleranţi, numai buni pentru a li se aplica legea nediscriminării.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Nu-l discriminăm pe John Onoje, Nu-l discriminăm pe John Onoje, doar îl compătimimdoar îl compătimim

23 MARTIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Curtea Constituţio-nală a validat luni, 19 martie, mandatul președintelui Repu-blicii Moldova. Pre-ședintele nou ales, Nicolae Timofti, a fost însoţit (validat?) de prim-vicepreședin-tele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, care se agita în jurul acestuia extrem de bine dispus și gata să-și împărtășeas-că viziunile politice (înţelepte) legate de perspectivele care ni s-au deschis, odată cu alegerea șefului statului.

Nu toată lumea a apreciat

insistenţa lui Plahotniuc de

a se afișa alături de Timofti

la Înalta Curte. Ex-premierul

Ion Sturza chiar l-a ironizat pe

acesta, considerând că ideea

nu ar fi fost tocmai fericită. „Am

văzut astăzi un politician mai

controversat care a ţinut locul

de bodyguard sau de asistent

al domnului Timofti. O apariţie corectă, poate, din punct de vedere constituţional, dar mai puţin inspirată și care nu aduce un plus de imagine domnului președinte”, a declarat acesta la un post de televiziune.

Opiniile publicului îl deran-jează însă mai puţin pe numitul păpușar, actualmente cetăţean onorabil. Ba chiar mai mult, el pare dispus să ia în mâinile sale nu doar validarea mandatului de președinte al lui Nicolae Timofti, ci și procedura de înves-tire a acestuia, în cel mai scurt timp cu putinţă. „Cred că este în interesul tuturor cetăţenilor și al oricărui dintre voi ca înves-tirea domnului președinte să fi e făcută în cel mai scurt timp, ca locul instabilităţii și al incer-titudinii politice să fi e luat de o revitalizare a modului de func-ţionare a tuturor instituţiilor și a reformelor care au început”, a remarcat cu multă profunzime Vlad Plahotniuc.

Ce și cum se va „revitaliza” mai rămâne de văzut. Dar iată că același Ion Sturza este de părerea că, în cel mai scurt timp, liderii coaliţiei de guvernământ vor încerca să-l corupă și să și-l apropie pe noul președinte, afi rmând că asemenea tentative

s-au făcut din prima secundă. Și nu avem de ce să nu-l credem.

Afaceristul despre care se spune că ar trage de ani buni sforile și ar dirija „mișcările” de prin politica, businessul și în jus-tiţia moldovenească, din umbră, în timpul guvernării lui Voronin și din postura de om de stat, actualmente, a dezminţit zvo-nurile precum că Nicolae Timofti ar fi omul său. Este „un om al poporului nostru”, ne-a asigurat acesta. „Îl cunosc, desigur, dar căile noastre nu s-au intersectat, deoarece domnia sa a activat până acum în alt domeniu”, a mai precizat Plahotniuc.

Domeniul în care a activat noul președinte, se știe, este cel al justiţiei, iar unii zic că prim-vi-cespicherul se „intersectează” cu mai multă lume de pe acolo. Și nu doar se intersectează. După ședinţa de luni a instanţei, Pla-hotniuc, împreună cu președin-tele ales și uns de Înalta Curte, s-au mai reţinut câteva ore la un sfat de taină cu președintele CC, Alexandru Tănase. Și chiar dacă nici acesta nu activează într-un domeniu familiar fruntașului democrat, simpatiile și afi nită-ţile dintre Plahotniuc și Tănase sunt evidente.

Ulterior, cei trei au afi rmat că

au pus la cale detaliile privind procedura de învestire, care trebuie să aibă loc la sfârșitul acestei săptămâni. „Sunt pro-ceduri. Totul e corect când eu vreau să afl u niște lucruri pe care nu le cunosc. Și când vorbesc cu oameni competenţi, mi-i in-teresant, fi indcă este vorba de învestitură și sunt proceduri pe

care eu trebuie să le cunosc”, s-a confesat proaspătul președinte. De unde am afl at și noi că Vlad Plahotniuc nu este doar un personaj controversat provenit dintr-un mediu de afaceri mai tulbure, ci și un om competent în proceduri de învestitură. Iar cu un om competent, oricui i-ar fi interesant să vorbească.

Acum să ne întrebăm și noi, al cui este sau al cui va fi președin-tele „poporului”. Și câte bătălii pentru infl uenţă se vor da. Am vrea să credem, ca și Ion Sturza, că Nicolae Timofti va rămâne ferm pe propria poziţie. Și că va rezista. Va fi însă greu. Dacă nu chiar imposibil.

Ioana FLOREA, FLUX

OPINIA EXPERŢILOR

Credeţi că disputele dintre liderii AIE sunt istorie?

Viorel CIBOTARU, analist politicViorel CIBOTARU, analist politicPunct de pornire pentru noi

trebuie să fi e alocuţiunile lide-rilor Alianţei și a noului Preșe-dinte al Moldovei de la tribuna centrală a Parlamentului. Nici o cuvântare nu a atins subiectul remanierilor sau al reformatării actualei guvernări. Probabil, până la votarea șefului statului s-au discutat toate aceste pro-bleme. Nu se exclude că vor fi demiși unul-doi miniștri, care nu-și fac treaba, și cu asta se va termina. În general, nu tre-buie să ne așteptăm la lucruri

mari până cel puţin la vară, timp în care va avea loc adaptarea și ajustarea la situaţia unei guvernări depline.

Guvernanţii noștri au trăit și au condus până acum în fi ecare zi ca în ultima zi – facem pentru noi astăzi cât mai mult, pentru că mâine poate fi târziu. Acum cele trei partide de guvernare au la dispoziţie 2,5 ani pentru a realiza programul de guvernare, fi ecare pe segmentul său. Acum nu văd sensul unor bătălii între liderii coaliţiei de guvernare. Acestea s-au terminat odată cu alegerea Președintelui. Nu trebuie să ne mai așteptăm la bătălii publice și la schimbarea actorilor politici sau reformatarea coa-liţiei de guvernare. Reformatarea s-a produs deja, dar nu ca un scop în sine, ci ca o consecinţă. A mai apărut un actor politic, care a participat la alegerea Președintelui, dar cred că și-a luat ce a putut să ceară și nu mai poate cere nimic. Dodon acum are misiunea să-și pregătească partidul pentru următoarele alegeri parlamentare.

Cât ţine de promisiunile făcute până acum de unii lideri de guvernare, cum ar fi cea de demitere a procurorului general, nu cred că există mari probleme. Dacă Filat și Plahotniuc se vor înţelege și dacă acceptă Ghimpu, atunci procurorul general va demisiona din proprie iniţiativă, pe probleme de sănătate sau pentru că vrea să-și susţină teza de licenţă. Motive se pot găsi multe, dorinţă să fi e.

Iurie ROȘCA, ex-președinte PPCDIurie ROȘCA, ex-președinte PPCDAlegerea lui Nicolae Timof-

ti în funcţia de Președinte al Republicii Moldova este rodul înţelegerilor grupurilor criminale conduse de Filat și Plahotniuc, precum și a sa-teliţilor celor doi. Alegerea șefului statului reprezintă o reechilibrare de moment a relaţiilor Plahotniuc–Filat. Prin urmare, este puţin probabilă o restructurare a Alianţei pentru Integrare Europeană. Lui Igor Dodon nu i se vor oferi funcţii în aparatul de conducere a sta-tului. În schimb, datorită faptului că dânsul a fost cândva ministru al Economiei, foarte probabil că Dodon este parte a schemelor dubioase conduse de actualii guvernanţi. Iată și răsplata pentru votul său dat în favoarea lui Timofti.

Totuși, alegerea Președintelui nu contribuie la soluţionarea problemelor. Societatea este divizată și jumătate din populaţie va contesta legitimitatea noului Președinte, exact așa cum con-testă și legitimitatea actualului Parlament. Problemele sociale și economice nu vor fi soluţionate. Pârghiile de stat vor fi folosite în continuare ca instrumente de acumulare a veniturilor proprii și nici un fel de suport fi nanciar extern nu va salva prăbușirea economică și socială a Republicii Moldova.

Vitalii ANDRIEVSCHI, analist politicVitalii ANDRIEVSCHI, analist politicNu cred că alegerea Preșe-

dintelui va duce în timpul apro-piat la reformatarea Alianţei pentru Integrare Europeană, totuși va slăbi poziţiile lui Mi-hai Ghimpu. Liderul Partidului Liberal nu va mai avea motive de șantaj. În acest sens este foarte importantă revenirea fracţiunii PCRM în Parlament. Prezenţa comuniștilor la ședin-ţele Legislativului îl vor pune pe Ghimpu într-o situaţia de-favorabilă. Prezenţa comuniș-tilor va permite soluţionarea

unor probleme cu votul acestora, în baza unor înţelegeri interne, astfel având loc o reformatare neofi cială a coaliţiei de guvernare. Parlamentul nu va mai depinde de radicalismul fracţiunii liberale, în frunte cu Mihai Ghimpu.

Acum după ce a fost ales președintele, fi ecare partid va începe pregătirile pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc peste aproape trei ani. De aceea, eu sper că vom avea rezultate bune, pentru că promisiunile electorale trebuie respectate. Cât ţine de remanierile promise, nici un ministru nu a primit garanţii că va rămâne în funcţia sa pe vecie, atunci când a venit în fotoliul ministerial. De aceea, dacă nu-și face treaba, trebuie să plece. Cât ţine de procurorul general, dânsul poate pleca singur dacă va fi înţelegere între liderii AIE.

Sursa: allmoldova

Domnule Președinte,Domnule Președinte,Comitetul pentru Apărarea Con-

stituţiei și Democraţiei consideră necesar să Vă solicite un răspuns public în legătură cu modul în care aţi fost ales în calitate de șef al statului pentru a clarifi ca unele aspecte fundamentale legate de exercitarea mandatului Dumnea-voastră sub guvernarea Alianţei pentru Integrare Europeană.

Așa cum cunoașteţi, în opinia noastră puterea de stat a fost uzur-pată de către exponenţii actualei puteri, ceea ce constituie o gravă încălcare a articolului 2 al Consti-tuţiei și al articolului 339 al Codului Penal. În acest sens, la 29 februarie a.c. am adresat un demers public Procuraturii Generale, prin care am solicitat iniţierea unui dosar penal care să se soldeze cu pedepsirea vi-novaţilor pentru comiterea acestei crime. În prezent, solicitarea noas-tră este în curs de examinare.

Unul dintre temeiurile de bază care ne-a servit drept argument pentru constatarea faptului că pu-terea de stat a fost uzurpată rezidă în conţinutul Acordului privind constituirea și funcţionarea Alian-ţei pentru Integrare Europeană, semnat la 30 decembrie 2010 de către Vladimir Filat, Mihai Ghim-pu și Marian Lupu. Se cunoaște faptul că Dumneavoastră aţi fost promovat la funcţia de președinte al republicii anume de coaliţia de guvernământ ca urmare a înţele-gerilor dintre cei trei conducători de partide și în baza Acordului AIE. Scopul declarat al celor care v-au propus la funcţia supremă în stat a fost evitarea alegerilor anticipate și menţinerea la putere a AIE.

În legătură cu această situaţie, cetăţenii ţării sunt în drept să cunoască dacă Dumneavoastră, în calitate de șef de stat, vă veţi ghida de prevederile Constituţiei

și veţi respecta principiul supre-maţiei legii sau vă veţi conforma înţelegerilor politice ale coaliţiei de guvernământ. Pentru claritate cităm din Acordul AIE din 30 de-cembrie 2010.

„Modul de pregătire și de luare a deciziilor

Președintele ţării va informa în prealabil membrii CAIE (prin intermediul secretariatului) des-pre proiectele decretelor. Dacă în termen de 5 zile, din momentul informării, nu parvin obiecţii, pre-ședintele adoptă decizia. În cazul apariţiei unor obiecţii din partea componentelor AIE – subiectul se discută în cadrul CAIE.”

Suplimentul la Acordul AIE, semnat la 16 decembrie 2011, stabilește:

„5.Durata mandatului Preșe-dintelui Republicii Moldova ales de Parlamentul de legislatura a

XIX-a nu va depăși durata manda-tului Parlamentului de legislatura a XIX-a. Șeful statului își va prezenta benevol demisia în momentul ex-pirării mandatului Parlamentului de legislatura a XIX-a.”

În mod evident, astfel de înţe-legeri sunt anticonstituţionale și îngrădesc exercitarea atribuţiilor de șef al statului. În momentul de faţă, după ce aţi fost ales de ma-joritatea parlamentară și aţi fost validat de Curtea Constituţională și înainte de a depune jurământul, aveţi obligaţia morală să precizaţi dacă v-aţi asumat vreun angaja-ment politic de a urma prevederile acestei cârdășii.

Pentru a căpăta încrederea poporului este nevoie să vă de-solidarizaţi public de Acordul de constituire a AIE și să daţi asigurări că nu aţi semnat nici un document secret cu exponenţii actualei puteri

și nici un aveţi înţelegeri verbale de a vă îndeplini mandatul în limitele stabilite de cei care v-au instalat în funcţie. În calitatea Dumnea-voastră de persoană care aspiră să exercite funcţia supremă în stat este necesar să cereţi fără întârzi-ere denunţarea acestui document nelegitim.

Poporul Republicii Moldova trebuie să aibă certitudinea că în fruntea ţării vine un Președinte ce exprimă și apără interesele lui, dar nu un exponent al unui grup de cetăţeni care și-au depășit în mod grav mandatul și exercită puterea în nume propriu.

Cu respect,În numele Comitetului pentru

Apărarea Constituţiei și Demo-craţiei,

Iurie ROŞCA20 martie 2012”

Biroul de presă al CACD

„Istoria Românilor” a fost eliminată ca disciplină aparte din instituţiile de învăţământ preuni-versitar ale Republicii Moldova, asta după ce o comisie înfi inţată de mi-nistrul Educaţiei, Mihail Șleahtiţchi, a luat o decizie în acest sens.

Comisia a fost formată din 20 de istorici, iar 11 dintre aceștia au fost de părerea că „Istoria Românilor” să fi e eli-minată că obiect aparte, spune istoricul Veaceslav Stăvilă.

Pentru eliminarea Pentru eliminarea obiectului „Istoria obiectului „Istoria

Românilor” au votat Românilor” au votat următorii membri ai următorii membri ai

„Comisiei”:„Comisiei”:1. Balan V., liceul “P. Ștefă-

nucă”, Ialoveni

2. Cașu I., dr. în istorie, Fa-cultatea de Istorie, USM

3. Cerbușcă P., dr. în istorie, liceul “Gaudeamus”

4. Eremia A., dr. habilitat, Faculta-

tea de Istorie, USM

5. Niculiţă I., dr. habilitat, Faculta-

tea de Istorie, USM

6. Novic A., liceul “B.Dânga”, Criu-

leni

7. Olaru V., liceul “L. Blaga”, Chi-

șinău

8. Pâslariuc V., dr. în istorie, Facul-

tatea de Istorie, USM

9. Șarov I., dr. în istorie, decanul

Facultăţii de Istorie, USM

10. Ţâcu O., dr. în istorie, Facultatea

de Istorie, ULIM

11. Tihonov L., dr. în istorie, Facul-

tatea de Istorie, ULIM

Împotriva eliminării obiectului Împotriva eliminării obiectului “Istoria Românilor” au fost:“Istoria Românilor” au fost:1. Cojocaru Gh., dr. în istorie, Di-

rectorul Institutului de Istorie, Stat și Drept, AȘM

2. Dragnev D., membru-corespon-dent al AȘM, Institutului de Istorie, Stat și Drept, AȘM

3. Eșanu A., academician, Institutului de Istorie, Stat și Drept, AȘM

4. Gonţa Gh., dr. habilitat, Fa-cultatea de Istorie, Universitatea Pedagogică “I. Creangă”

5. Moșanu Al., dr. habilitat, membru de onoare al Academiei Române

6. Negrei I., istoric, Institutul de Istorie, Stat și Drept, AȘM

7. Negru Gh., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat și Drept, AȘM

8. Parasca P., dr. habilitat, Fa-cultatea de Istorie, ULIM

9. Varta I., dr. în istorie, Institu-tul de Istorie, Stat și Drept, AȘM

Sursa: antimedia.info, Union.md

Plahotniuc, cu „omul poporului” la Curtea ConstituţionalăPlahotniuc, cu „omul poporului” la Curtea Constituţională

CACD îi cere preşedintelui Timofti să pună Constituţia mai presus de acordul AIE

Scrisoare deschisă adresată domnului Nicolae TIMOFTI, preşedinte al Republicii Moldova

Leancă, surprins de decizia

Kremlinului Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este neplăcut surprins de decizia Kremlinului de a numi un reprezentant special al președintelui Federaţiei Ruse pentru Transnistria. MAEIE a emis un comen-tariu în care încearcă să dea o apre-ciere acţiunii rușilor, prin care este încurajat separatismul transnistrean.

Iată ce constată MAEIE: “Am luat act cu surprindere de această decizie a

autorităţilor Federaţiei Ruse. Pe de o parte, decizia dată ar putea confi rma importanţa pe care o acordă Federaţia Rusă procesului de reglementare a confl ic-tului transnistrean. Pe de altă parte, constatăm că această evoluţie nu a fost discutată în prealabil cu autorităţile moldovenești. Chișinăul va întreprinde acţiunile corespunzătoare prin canale diplomatice pentru a obţine clarifi cările de rigoare pe marginea acestei decizii care vizează direct o parte componen-tă a Republicii Moldova. Considerăm că acţiunile autorităţilor de la Moscova întreprinse în contextul reglementării confl ictului transnistrean trebuie să se menţină în albia poziţiei ofi ciale a Federaţiei Ruse și cadrului normativ bilateral și multilateral bazat pe respectarea principiilor suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și bunelor relaţii existente între ţările noastre”.

Amintim că pe 15 martie, liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, s-a afl at într-o vizită la Chișinău, unde a asistat la un concert împreună cu premierul Vladimir Filat, cu care a avut și o întreve-dere privată. A fost pentru prima dată când un lider nerecunoscut al regiunii transnistrene s-a deplasat, însoţit doar ce câteva gărzi de corp, la Chișinău.

Șevciuk, care a câștigat alegerile prezidenţiale nerecunoscute din regiunea secesionistă din estul Republicii Moldova la sfârșitul lunii decembrie 2011, s-a pronunţat pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Chișinăul.

Filat și Șevciuk au mai avut o întrevedere ofi cială la Odesa, la sfârșitul lunii ianuarie, iar în luna aprilie urmează să fi e organizată o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 pentru reglementarea confl ictului transnistrean.

Câteva zile înainte de întrevederea Filat–Șevciuk de la Chișinău, viceprim-ministrul Eugen Carpov și reprezentantul politic în reglementarea trans-nistreană din partea Tiraspolului, Nina Ștanski, au avut o întrevedere de lucru în sediul Misiunii OSCE din orașul Tighina. În cadrul întrevederii, a avut loc un schimb de opinii pe marginea perspectivelor de colaborare în direcţia consolidării încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, inclusiv privind relu-area transportului feroviar, normalizarea situaţiei în domeniul serviciilor poștale și necesitatea intensifi -cării activităţii grupurilor de lucru sectoriale. În acest sens, s-a convenit că pe data de 19 martie urmează să aibă loc o ședinţă comună a coordonatorilor grupurilor de lucru din Chișinău și Tiraspol.

De asemenea, s-a pus accentul pe problema sur-selor radioactive scoase din uz, care se afl ă la diverse întreprinderi din regiune. În scopul reglementării acestui subiect, în cadrul ședinţei a fost semnată o “Decizie protocolară cu privire la procedura de transport și stocare a surselor radioactive, amplasa-te pe teritoriul Transnistriei”, iniţiativă promovată de mai mulţi ani de autorităţile de la Chișinău.

„Istoria Românilor” – eliminată ca disciplină aparte. Vezi cine a votat pentru asta

Iurie ROŞCA:Nu este diferenţă

între “Istoria” comuniştilor şi cea a

democraţilor“Nu există nici o diferenţă între obiectul “Istorie” (in-

tegrată) propus anterior de comuniști și “Istorie” propus acum de democraţi. Atunci, comuniștii erau presaţi de Moscova, acum democraţii – de Bruxelles”, a declarat Iurie Roșca în cadrul chat-ului inprofunzime.md.

Cât despre afi rmaţiile lui Anatol Petrencu, potrivit cărora proiectul “Istoria” a fost început de comuniști și terminat de democraţi, Iurie Roșca spune că istoricul are dreptate. “Critica lui Petrencu e aproape de adevăr. Atenţie! cei care aţi votat AIE, de ce nu ieșiţi în stradă să îi întrebaţi ce fac cu istoria? Unde e megapatriotul Ghimpu? Gigantul romanismului Chirtoacă, lamura democraţilor din arcul guvernamental?” întreabă Roșca.

“Am o părere foarte proastă despre modificările operate de Ministerul Educaţiei. Ăștia de la putere fac sluj în faţa UE, cu treabă și fără. La fel a fost povestea cu așa-zisa lege antidiscriminare. Lipsă de voinţă, viziune, verticalitate”, a mai adăugat politicianul.

După: ProTV

23 MARTIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Prin urmare, la locul de muncă, actualul președinte îi va avea de

„măhăleni” pe cei doi foști șefi de stat.

Vladimir Voronin a continuat să locuiască în apartamentul pe

care l-a avut înainte de a deveni președinte, dar a folosit și vila de

la Condriţa, unde a ţinut animale domestice, a făcut vinuri și mu-

rături. La expirarea mandatului, Voronin a predat vila de protocol,

iar interimarul Mihai Ghimpu, venit cu presa într-o inspecţie după

plecarea acestuia, a fost vizibil nemulţumit de faptul că fostul pre-

ședinte și-a luat și murăturile.

Deocamdată, nu știm cum va dispune Timofti de vilele din

cadrul complexului de la Holercani, pentru a căror întreţinere se

cheltuiesc anual sute de mii de lei. Cel puţin, Mihai Ghimpu a făcut

acolo o excursie cu frigărui pentru ziariști. Poate că actualul șef al

statului va da curs unei solicitări mai vechi a Coaliţiei Civice pentru

o Guvernare Democratică și Transparentă și le va transforma în

instituţii sanatorial-curative?

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

Autosugestia ca strategie politică

Politica noastră a ajuns un concurs de popularitate. Spune ce ne place să auzim și noi ne împăcăm cu ideea că măcar este „de-al nostru”, dar nu face nimic din cea promis pentru că „nu e lăsat”. Am derapat atât de departe de realita-te, încât urmărim acest reality show detașaţi, de parcă nici nu ne-ar viza.

Din toate discursurile publice ale actualului președinte interi-mar îmi amintesc doar acel „blea” scăpat la tribuna Parlamentului, deși bănuiesc că a mai spus una, alta în cei peste 10 ani de când este în funcţii publice. Și premierul va intra în istorie ca un de-conspirator de raideri și păpușari. Despre Ghimpu îmi voi aminti în termenii în care a fost catalogat de un bun prieten: purtător de adevăr. Dar mă întreb dacă asta vor cu adevărat, dacă pentru o asemenea poziţionare în mintea maselor au intrat în această competiţie devoratoare pentru putere?

Întreaga naţiune s-a lăsat prinsă în această horă a ipocriziei, unde, la prima vedere, toţi sunt corupţi, totul se cumpără și oricine se vinde. Dar numai la prima vedere. Pentru că, în pofi -da discursurilor prăpăstioase despre decesul satului și obiceiul moldoveanului să nu bea doar în timp ce doarme, există mulţi oameni care își fac bine meseria contra unei remunerări care nu ar acoperi nota de plată într-un local obișnuit din capitală. Există oameni în oraș și sat care și-au păstrat verticalitatea și nu vor ac-cepta un job care i-ar obliga să facă chestii în opinia lor nedemne. Ei nu sunt neapărat bogaţi sau amărâţi... sunt adevăraţi. Și atât timp cât îi mai întâlnesc pe stradă, în scara blocului, într-o clipă de revelaţie, știu că nebunia asta nu va dura o veșnicie.

Dar mă doare altceva, ceva ce dispare în această perioadă lungă de tranziţie spre nu știu ce. Ce s-a întâmplat, mă întreb de fi ecare dată când revin la bunici în sat? Unde este comunitatea formată din grupuri de femei obosite, dar puse pe glume, copii care aleargă pe uliţe după minge sau în competiţie cu vreun câine?

Exact aceeași nedumerire o văd în ochii socrului care vorbește despre Chișinăul din copilăria lui, un oraș provincial, dar foarte liniștit, cu oameni care zâmbeau copiilor în stradă, cu evrei înţe-lepţi și șmecheri, cete de copii crescuţi în mahalale. Aceeași co-munitate, care astăzi lipsește, aceeași unitate care, vreau să cred, ne-a adus independenţa prin puterea concentrată în PMAN.

Ascult discursuri înfl ăcărate despre electoratul care s-ar mul-ţumi cu pensii și salarii plătite aproape la timp și că aceasta ar fi sufi cient pentru a menţine actuala ordine politică. Prea bine, domnilor, dacă ne propunem să educăm o societate de cerșetori, atunci e bine și așa. Milogii se mulţumesc cu vrabia din mână, nu vor și nu cer mare treabă. Le dai un kg de orez și votează cum le spui. Nu mai cheltuiești pe strategii electorale și mai ales nu transpiri când ajungi la guvernare. Există și riscuri. Obișnuiţi să le cadă din pod, oamenii se umplu de pretenţii, fără să știe ce ar putea oferi în schimb.

Un verb tare nu schimbă lumea. Dacă spui de o sută de ori „reformă” nu se întâmplă nimic. Lucrurile se schimba încet prin contribuţia fi ecăruia dintre noi. Și nu trebuie să facem revoluţii, putem începe prin a nu arunca gunoi în stradă și a da bineţe vecinilor. Spic cu spic… propaganda poate fi interpretată, vedeţi și voi.

Iuliana BORDEIANU

Sursa: allmoldova.com

Îi înţeleg perfect pe cei care își pun mari speranţe în alegerea lui Timofti în funcţia de pre-ședinte. Și eu aș vrea ca odată cu această alegere, lucrurile să revină la normalitate în Repu-blica Moldova. Aș vrea, dar nu pot să cred. De ce? Din câteva considerente.

În primul rând, am mari ne-dumeriri cu privire la activitatea anterioară a noului președinte de ţară. Nicolae Timofte a venit în fotoliul prezidenţial din jilţul de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, care este organul de autoadminis-trare judecătorească. Potrivit

articolului 1 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistratu-rii (CSM), acesta „este un organ independent, format în vede-rea organizării și funcţionării sistemului judecătoresc, și este garantul independenţei autori-tăţii judecătorești”. Toată lumea știe cum funcţionează și cât de independent este sistemul judecătoresc în Republica Mol-dova. Chiar și cei care l-au votat la 16 martie pe domnul Timofti au declarat, de nenumărate ori, că sistemul judecătoresc este corupt și dependent de clanurile politice și oligarhice. Și trebuie să menţionăm că Nicolae Timof-

ti, deţinând această funcţie, nu s-a remarcat prin nimic, nu a luptat în nici un mod împotriva corupţiei și a celor corupţi din sistemul judecătoresc. Deci, ori a fost incompetent, incapabil să-și îndeplinească obligaţiunile de serviciu, ori nu a dorit să facă acest lucru, adică și el a făcut parte din tagma judecătorilor corupţi. Dacă în sistemul jude-cătoresc există reţele mafi ote, criminale, care dau decizii nu pornind de la prevederile le-gii, ci de la interesele politice, economice sau de alt ordin ale cuiva, care obţin mii, zeci de mii și sute de mii de euro pentru sentinţele pe care le pronunţă în mod ilegal și criminal, atunci vă asigur că aceste reţele mafi ote nu pot exista și activa fără știrea și acceptul tacit al Consiliului Superior al Magistraturii și al președintelui acestuia.

În al doilea rând, sunt sur-prins de faptul că domnul Ti-mofte, fi ind jurist de meserie și, deci, un aprig luptător pentru respectarea normelor legale și constituţionale, a acceptat cu atâta ușurinţă funcţia de pre-ședinte, chiar dacă, cel puţin, jumătate din populaţie (și nu e vorba doar de simpatizanţii PCRM) și din comunitatea exper-ţilor și comentatorilor politici consideră că actuala guvernare și-a depășit mandatul, dat fi ind

că nu a fost în stare să aleagă președintele în termenii prevă-zuţi de Constituţie și, respectiv, este ilegală. Însă dacă este ilega-lă, atunci și președintele emanat de aceasta este ilegal. Domnul Timofti și-a închipuit, probabil, că l-a apucat pe Dumnezeu de picioare (chiar a crezut în ceea ce a spus Ghimpu că „este un can-didat de la Dumnezeu”), și-a zis că aceasta este șansa vieţii lui, că n-o să mai aibă altă ocazie să parvină atât de spectaculos, dar nu s-a gândit că va fi un preșe-dinte contestat de jumătate din societate. Din păcate.

Mai rău. Nu doar că este contestat de o jumătate din so-cietatea moldovenească, dar el nici măcar nu a fost ales în mod democratic. Cei 62 de deputaţi nu l-au votat pe Timofti, pentru că ei, în general, nu au votat, ci doar au transportat buletinul de vot de la masa de unde le-a fost eliberat la urna de vot, trecând doar prin cabina de vot.

De fapt, nu deputaţii l-au ales pe Timofti, ci doi oligarhi, Vladi-mir Filat și Vladimir Plahotniuc. Iar modul inedit de a vota nu a fost decât un mecanism prin care cei doi oligarhi i-au verifi cat pe deputaţi cum votează.

De aici o altă concluzie. Ti-mofti nu va fi, cum a promis, președintele întregului popor, nici a electoratului AIE 3 (AIE 2

+ Dodon = AIE 3) și nici măcar al majorităţii parlamentare, ci doar al celor doi oligarhi politicieni. Ei l-au instalat în funcţie, ei îi spun când trebuie să vorbească, ei îl împing înainte și îi dau microfo-nul, iar el le răspunde cu „mulţu-mim conducerii”. Penibil.

Am spus mai sus că o bună parte din societatea moldove-nească, chiar și unii care consi-deră că alegerea președintelui a fost ilegală și neconstituţio-nală, își pune mari speranţe în votul din 16 martie, crezând că astfel se va pune punct bloca-

jului instituţional și, odată cu aceasta, la toate problemele cu care se confruntă ţara noastră. În consecinţă, pentru o bună parte a societăţii, Timofti este un personaj pozitiv, pentru că el este mecanismul care permite rezolvarea problemei. Dar iată că va trece ceva timp, rivali-tăţile dintre cele două clanuri oligarhice aflate la guvernare vor continua, sărăcia va crește, nedreptăţile vor persista, nici una dintre marile probleme ale cetăţeanului (precum salariu, pensie, loc de muncă, locuinţă,

asistenţă medicală, socială, in-struire ș. a.) nu va fi soluţionată, și atunci președintele Nicolae Timofti va fi făcut ţap ispășitor. De toate relele va fi făcut vinovat președintele, care nu a îndrep-tăţit așteptările, deși acesta, în realitate, nu e decât o păpușă în mâinile celor doi oligarhi. Ti-mofti va servi drept paratrăsnet pentru Filat și Plahotniuc împo-triva nemulţumirii populare, la al cărui adăpost cei doi își vor pune averile și afacerile.

Asta este realitatea pe care o vedem noi. Să dea Dumnezeu să

nu fi e așa, iar mandatul lui Nico-lae Timofti să fi e unul priincios Republicii Moldova și poporului ei. Dar să nu uităm că nu poţi să fi i și cu poporul, și cu oligarhii, este o contradicţie în termeni. Ca să fi e cu poporul, Timofti va trebui să intre în război cu oligar-hii, adică tocmai cu cei care l-au instalat în funcţie. Dar asta mi se pare imposibil. Cel mai probabil este că pe parcursul mandatului său, Timofti nu va face nimic, doar va fi președinte.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Odată cu alegerea șefului statului, alte griji le dau ghes politicienilor din AIE. Nu doar preten-ţiile unora de redistribuire a funcţiilor le dau bătăi de cap, dar și repartizarea „echitabilă” a edifi ciilor de stat în care înalţii conducători vor munci de acum încolo cu mult spor și spre bine-le patriei.

Spicherul Marian Lupu, care se ghidează, probabil, de principiul „primul venit, primul servit”, a declarat că va rămâne în continuare la reședinţa din Sfatul Ţării, unde s-a instalat în calitate de președinte interimar. Chiar dacă se presupunea că reședinţa respectivă va fi ocupată de președintele nou ales, Lupu nu-și mută bagajele, pen-tru că pare să-i fi plăcut și să se fi obișnuit cu locul. Și apoi, are și el dreptul la o recompensă morală, după atâta osteneală în „funcţia” de candidat la președinţie. Dacă nu funcţia, cel puţin confortul de președinte.

Lupu a venit cu explicaţiile necesare: „Este reședinţa statului. Noi nu avem proprietăţi, nici premierul, nici spicherul, nici președintele. Există proprietatea statului. Ţine de înţelegerile noastre, cum ne aranjăm pe partea logistică. Slavă Domnului, ne-am aranjat”. Iar dacă s-au „aranjat” ei, noi de ce nu ne-am bucura?

Situaţia amintește de o întâmplare de acum câţiva ani, când un alt cap al AIE, Mihai Ghimpu, demis pe atunci din funcţia de președinte al Consiliului Municipal Chișinău (funcţie pentru a cărei obţinere șeful liberalilor a luptat din greu, dar pe care a lichidat-o după ultimele alegeri locale, pentru că aceasta ar fi trebuit să-i revină opoziţiei), a refuzat săptămâni în șir să elibereze biroul. Cabinetul a fost încuiat, cu tot cu documentele care urmau să fi e examinate de CMC, iar cheile i-au fost date spre păstrare „nepotului Dorin”. „În această clădire nu este bătut în cuie nici un birou”, a punctat atunci primarul liberal. Adică, totul este al statului, iar statul suntem noi. De unde și concluzia că ideile geniale sunt molipsitoare.

Președintele ales va fi „aranjat” la Reședinţa de Stat din strada Nicolae Iorga, unde se mai fac lucrări de renovare. Dar va locui împreună cu familia la vila de la Condriţa, unde a și fost deja să se convingă dacă sunt pe măsură condiţiile. Condiţiile par să fi e dintre cele mai bune, pregătirile pentru primirea noilor locatari sunt în toi și nici urmă de vecini care să fi e deranjaţi de angajaţii serviciului de pază.

„Acolo este reședinţa președintelui și eu m-am dus să văd dacă sunt condiţii ca să pot trăi cu familia acolo. Fiindcă dacă rămân la mine în apartament, eu fac incomodităţi la măhăleni”, le-a explicat Timofti ziariștilor.

Reședinţa în care-și va desfășura activitatea cel de-al patrulea președinte al Republicii Moldova a fost folosită în calitate de locuin-ţă de către cel de-al doilea președinte, Petru Lucinschi. La expirarea mandatului, el a predat-o statului, dar i-a fost oferit un alt spaţiu locativ, chiar în preajmă și aproape la fel de valoros. Ulterior, imobi-lul respectiv urma să-i fi e atribuit pe perioada mandatului fostului președinte Vladimir Voronin, numai că acesta nu a dorit să se mute din apartamentul său de pe strada Lazo. Tot aici ar fi trebuit să lo-cuiască și actualul șef al statului împreună cu familia, dacă Marian Lupu ar fi eliberat Reședinţa de Stat din strada Sfatul Ţării. Numai că altfel a decis să-și aranjeze „partea logistică” plecatul interimar.

Primului președinte Mircea Snegur a benefi ciat de o locuinţă elegantă pe aceeași stradă Nicolae Iorga, iar până la sfârșitul man-datului a și privatizat-o.

Ce va putea să facă Timofti în calitatea sa de preşedinte? Ce va putea să facă Timofti în calitatea sa de preşedinte? Nimic, doar să fi e preşedinte Nimic, doar să fi e preşedinte

Șofam și ascultam știrile. La un post de radio era difuzat un sondaj în care oameni de pe stradă, de prin baruri, erau rugaţi să se dea cu părerea referitor la alegerea lui Nicolae Timofti în func-ţia de șef al statului. Unii entuziasmaţi și plini de speranţă, siguri că „cu Timofti va fi mai bine” sau că „va fi mai bine pentru că, în sfârșit, a fost ales președintele”. Alţii mai rezervaţi, chiar sceptici, deci mai realiști, mai cumpătaţi. În sfârșit și un răspuns chiar atins de înţelepciune. Reporterul insista cu întrebări de genul ce ar trebui să facă, în primul rând, noul președinte pentru oamenii simpli, pentru popor, ca în fi nal să-l întrebe pe un tânăr: „Ce poate să facă Timofti în funcţia de președinte”. La care urmă și răspunsul: „Nimic nu poate să facă decât să fi e președinte”. Și prin asta s-a spus totul.

Obrazul subţire cu cheltuială se ţine

Blea!

23 MARTIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Punct de vedere

PCRM a dat cu oiştea în gard Cât ar părea de straniu, mult

mai complicată este situaţia opoziţiei parlamentare. Deși, în momentul de faţă PCRM are o mai puternică susţinere în rân-durile alegătorilor decât toate componentele AIE luate împre-ună, viitorul politic al comuniș-tilor este total incert. PCRM ar fi revenit cu ușurinţă la guvernare dacă acum ar fi fost organizate alegeri parlamentare anticipate. Dar președintele a fost ales, și alegerile parlamentare ordinare vor avea loc abia peste doi ani și ceva, perioadă în care multe se pot întâmpla. Printre aceste multe care se pot întâmpla se numără și o posibilă scindare a PCRM. Despre asta vorbesc toţi: comuniștii și prietenii lor în discuţii private, iar oponenţii acestora în declaraţii publice.

Lupu şi sindromul trădătorului Printre cei care vorbesc des-

pre dezmembrarea PCRM este și liderul PD, Marian Lupu. Și bănuim că Lupu vorbește în cunoștinţă de cauză. El este cel care suferă de sindromul trădă-torului și de aceea, conștient sau nu, urmărește foarte atent orice nou caz de posibil abandon din rândurile PCRM. Dacă cineva mai pleacă din acest partid, atunci asta îi servește lui Lupu drept o îndreptăţire, o justifi care a trădării sale. De aceea, pro-

babil, el nu doar urmărește cu atenţie, dar și încurajează orice desprindere a cuiva de PCRM.

Așa că imediat după instala-rea lui Timofti în jilţul preziden-ţial, Marian Lupu a lăsat să se înţeleagă că mai mulţi deputaţi comuniști sunt gata să-i pără-sească pe Voronin și Tkaciuk și să adere la o altă formaţiune parla-mentară. Întrebat dacă admite o asemenea evoluţie a lucrurilor, Lupu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate: „Ca ipoteză – da. Unii deputaţi comuniști ar putea părăsi fracţiunea PCRM. În rândurile opoziției sunt discuţii. Noi cunoaștem că ei nu au pozi-ţii uniforme”.

Dodon, pe urmele Lupului Același lucru l-a spus și Igor

Dodon, care a mers pe urmele lui Lupu și care, probabil, se confruntă cu același disconfort psihologic. Înainte de votarea lui Timofti, el susţinea că noii deputaţi transfugi de la PCRM vor veni la el în partid. Acum însă, liderul socialiștilor nu mai este sigur că aceștia vor veni la el, dar este sigur că vor pleca de la Voronin.

În cadrul unei emisiuni tele-vizate, Igor Dodon a declarat că o nouă majoritate parlamentară ar putea să apară în foarte scurt timp. Dodon vede două căi. Prima: alianţa a două partide (PD + PLDM), care renunţă la PL, iar în schimbul liberalilor sunt cooptaţi câţiva deputaţi de la

PCRM, ca împreună să formeze o majoritate de, cel puţin, 51 de mandate. O altă posibilita-te de „resetare” a puterii ar fi constituirea unei noi alianţe de guvernământ dintre PCRM cu unul dintre cele două partide, PD sau PLDM. Dodon susţine că în ultima perioadă, pentru a-și menţine fracţiunea consolidată, comuniștii caută ca să găsească un numitor comun cu cineva din Alianţă ca să guverneze împreună.

După cum vedem, ambele variante prezentate de Dodon presupun eliminarea Partidului Liberal din coaliţia de guvernă-mânt. Dodon așa și a declarat: „Reformatarea guvernării prin excluderea unui partid din actul de guvernare, prin excluderea Partidului Liberal, este foarte probabilă și chiar lucrul acesta se poate întâmpla pe parcursul următoarelor luni”.

Dodon explică și de ce Filat și Plahotniuc ar avea nevoie de o nouă majoritate parlamen-tară: „AIE se poate menţine în actuala formulă doar dacă va înregistra succese mari în actul de guvernare. Dar eu consider că, ţinând cont și de împrejură-rile și conjunctura economică internaţională, AIE nu are șanse mari să obţină succese econo-mice grandioase. De aceea, cel mai probabil, se va merge pe reformatarea guvernării pentru a schimba ceva și pentru a le spune oamenilor că, iată!, noi am scos de la guvernare pe cineva și o să vedeţi că o să fi e mai bine”.

Colosul cu picioare de lut – PCRM, gata să se prăbuşească?Că unii deputaţi comuniști

ar putea să părăsească PCRM și să adere la AIE este foarte posibil, dacă ţinem cont de faptul că Partidul Comuniștilor nu este partidul proletarilor, ci al oligarhilor, el este doar votat de proletari, dar este format și, mai ales, condus, cu anumite excepţii, de câţiva milionari și miliardari în toată legea. Unora dintre acești milionari și miliar-dari li s-a cam acrit de atâta stat în opoziţie, de atâta umblat la proteste, ei vor să revină la gu-vernare, ei au nevoie de putere ca să le meargă din nou afacerile la turaţii maxime. Și atunci de ce să nu adere la grupul lui Dodon (sau poate la PLDM sau PD), care deja, practic, a devenit parte a

coaliţiei de guvernare și căruia AIE îi datorează atât de mult pentru votul din 16 martie.

Mai ales că acești milionari și miliardari comuniști nu sunt siguri de perspectivele pe ter-men mediu și lung ale PCRM. Din două considerente: unul obiectiv, iar altul subiectiv.

Voronin nu prea are cui să-i cedeze cârma partiduluiCel obiectiv constă în faptul

că liderul comuniștilor Vladimir Voronin va trebui în curând să cedeze altcuiva cârma partidu-lui, dat fi ind că în două luni (25 mai) el va atinge vârsta de 71 de ani. Dar Vladimir Voronin nu are un succesor în cadrul partidului, care ar fi la fel de carismatic și de impunător ca și el și care ar pu-tea să menţină pe picioare acest colos politic. Averea (proprietăţi mobile și imobile) o va moșteni sau deja a moștenit-o fiu-său Oleg și restul familiei Voronin. Dar partidul? Că nu o să-l facă pe Oleg Voronin președinte al PCRM. Dar atunci cine altul: Munteanu, Petrenco, Sârbu, Mușuc, Reșetnicov?

Comuniştii nu mai cred în victorie Factorul subiectiv constă în

faptul că mulţi dintre membrii și simpatizanţii PCRM au încetat să mai creadă în steaua norocoasă a acestui partid, chiar dacă încă nu s-au desprins oficial de el. Până și filistinii din PCRM se întreabă cum se face că, după ce pe 5 aprilie 2009, comuniștii au luat 60 de mandate în Par-lament, aceștia nu au putut să voteze un președinte de ţară, iar AIE, cu doar 59 de mandate, a reușit acest lucru, chiar dacă a

călcat în picioare toţi termenii legali prevăzuţi de Constituţie? Mulţi dintre membrii și frunta-șii PCRM au impresia că liderii comuniști și-au cam trădat ale-gătorii. Drept dovadă este și mitingul din 16 martie care a fost, mai degrabă, o modalitate de dat drumul la aburii nemul-ţumirii alegătorilor comuniști, decât o manifestaţie de protest de masă care trebuia să spulbere o guvernare abuzivă și coruptă. Percepţia unora dintre votanţii comuniștilor este că oligarhii din cadrul PCRM, în special, președintele Vladimir Voronin, au pactizat cu oligarhii din cadrul AIE și că, de fapt, liderii comuniști sunt, mai degrabă, preocupaţi cum să-și menţină domeniile, averile imense, afa-cerile profi tabile, conspirând cu unii din oligarhii AIE împotriva altor oligarhi tot din AIE, decât să apere interesele „poporului muncitor”, așa cum le place lor să spună.

Așa că Lupu și Dodon nu vorbesc pe gura cămeșii atunci când sugerează că PCRM s-ar putea desface. Și, bineînţeles, Partidul Socialiștilor preluat de Dodon ar fi un loc bun de acostat pentru ei. Și asta nu pentru că ar avea mare drag de Dodon, că acesta le-ar părea tare simpatic. Nu, pur și simplu, pentru că Do-don este deja parte a actualei guvernări, care, în foarte scurt timp, ar putea să fie resetată, cum afi rmă chiar liderul socia-liștilor.

Acum Dodon spune că nu vrea funcţii, că el nu participă la actul guvernării și că el re-prezintă opoziţia parlamentară socialistă. Dar va mai trece puţin timp și Dodon va înţelege că electoratul îl percepe ca ex-ponent, ca parte componentă

a AIE. Și cum ar putea să fie perceput altfel dacă datorită votului lui, AIE se menţine la guvernare și dacă împreună cu ceilalţi, Filat, Plahotniuc, Lupu, Ghimpu, Godea, Dodon a ales șeful statului? Și atunci Dodon își va spune: dacă oricum sunt perceput de electorat drept o componentă a alianţei de gu-vernământ, dacă oricum suport acest dezavantaj de imagine, de ce să nu benefi ciez de avantajele guvernării, care sunt extrem de multe și extrem de mari?

Nemţii şi ruşii – interesaţi de resetarea puterii Mai ales că intrarea lui Dodon

la guvernare este o chestiune ce depășește limitele politicii au-tohtone și se înscrie într-un sce-nariu geopolitic mult mai larg. Și anume: rușii vor cu orice preţ să-l scoată pe Ghimpu din coa-liţia de guvernământ. Nu pentru că s-ar teme că acesta ar putea să unească Republica Moldova cu România (deși Ghimpu nici măcar nu-și propune acest scop, el doar emite retorici unioniste care îi aduc voturi și bani), ci pentru că afl area „unionistului” Ghimpu în arcul guvernamental nu-i permite Moscovei să treacă la un alt nivel, mult mai avansat, de cooperare cu puterea de la Chișinău. De aceea, Ghimpu tre-buie trimis în opoziţie, iar locul lui să fi e suplinit de Igor Dodon, care astăzi este singurul poli-tician din Republica Moldova susţinut fără rezerve de Kremlin. Dar pentru că Dodon are doar 3 mandate, iar Ghimpu tocmai 12 mandate, cineva va face tot posibilul ca unii deputaţi co-muniști să treacă la Dodon sau, eventual, la Lupu sau Filat. Mai

ales că după plecarea grupului Dodon de la PCRM, gheaţa s-a spart. S-a mai spart o dată.

Unde mai pui că nu doar rușii vor îndepărtarea lui Mihai Ghimpu din coaliţia de guver-nământ. Și europenii vor asta, în special, nemţii, care încearcă acum, mână-n mână cu rușii, să impună Republicii Moldova un nou plan Kozak (s-ar putea ca Bucureștiul să se opună, dar el, pur și simplu, nu contează în jocul geopolitic). Însă dacă vor nemţii și rușii, atunci vrea și Filat, și Plahotniuc. Plahotniuc vrea pentru că, lumea spune, se afl ă în mare dependenţă de serviciile speciale rusești, care îi asigură până și paza personală, iar Filat - pentru că visează să devină omul nemţilor în Republica Moldova, asta presupunând ca toţi banii alocaţi de europeni pentru con-solidarea unei Republici Moldo-va federalizate și transnistrizate să treacă prin fi rmele sau prin circuitele controlate de premier, adică să aibă ca staţie terminus buzunarul lui Filat. Deci, nici Filat și nici Plahotniuc nu se vor opune eliminării lui Ghimpu din arcul guvernamental și înlocuirii lui cu grupul Dodon, completat cu încă vreo câţiva deputaţi comuniști.

Dar ce va face alegătorul comunist?Dacă unii deputaţi comuniști

vor părăsi PCRM, emigrând spre socialiști, nu va constitui o sur-priză pentru nimeni. Partidul Co-muniștilor se afl ă în plin proces de descompunere, iar recenta „trădare” a lui Dodon, împreună cu Greceanâi și Abramciuc, doar confi rmă acest lucru. Dar asta nu înseamnă sub nici o formă că și

electoratul comunist sau măcar o parte a lui va emigra spre Partidul Socialiștilor. Cu atât mai puţin probabil este că acest electorat comunist se va orienta spre Plahotniuc sau Filat. Asta pentru că electoratul comunist este unul îndreptat categoric împotriva actualei guvernări. El nu este atât pentru comuniști, cât este împotriva AIE, tot așa cum nici electoratul partidelor de guvernământ nu este atât pro-AIE, cât anticomunist.

Deci, dacă unii deputaţi co-muniști vor migra spre Dodon, asta nu înseamnă că același lucru îl vor face și alegătorii co-muniști, pentru că prin votul său din 16 martie, Dodon a perpetu-at o guvernare pe care aceștia o urăsc atât de mult.

În concluzie. Până la alegerile parlamentare din 2014, AIE, în actuala componenţă sau „rese-tată”, va guverna, bucurându-se de o relativă stabilitate. Asta însă nu va duce la îmbunătăţirea situ-aţiei, sărăcia și mizeria vor crește continuu, ca și nemulţumirea electoratului. S-ar putea ca în 2014 unele componente ale AIE, în special Partidul Democrat, să nu mai treacă baremul electoral, chiar dacă Plahotniuc va arunca zeci și sute de milioane de euro în viitorul scrutin. Între timp, PCRM, în loc să-și fortifi ce pozi-ţiile, se va scinda. Marea enigmă este unde va merge electoratul comunist, cum se va desfășura marea migraţiune a voturilor comuniste. S-ar putea ca acestea să se îndrepte nu doar spre un singur actor politic, ci spre mai mulţi. Acum însă este prematur să spunem cum va fi împărţită această mare plăcintă electo-rală. Dar, cam într-un an de zile, lucrurile se vor limpezi.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

RESETAREA GUVERNĂRII:

AIE 2 – Ghimpu + Dodon + câţiva comunişti = AIE 3Filat şi Plahotniuc – cu sacii (cu bani) în căruţă

Prin alegerea lui Timofti în funcţia de președinte, AIE și-a perpetuat existenţa și afl area la putere, chiar dacă au fost încălcate prevederi-le legale și constitu-ţionale, pentru încă doi ani și ceva. Filat și Plahotniuc pot

deja să guverneze liniștiţi, iar asta însemnând și administrarea propriilor afaceri din poziţiile lor de demnitari de stat, ceea ce le garantează noi venituri de milioane. Faptul că lumea este tot mai nemulţumită de felul în care cei doi guvernează ţara nu contează. Banii pe care i-au acumulat până acum și pe care îi vor acumula de acum încolo le vor fi sufi cienţi pentru a ma-nipula și mitui electoratul în cadrul alegerilor parlamentare din 2014. Vorba aia, bani să fi e că voturi s-or găsi.

Comuniştii, complici la „uzurpare”?

Comportamentul din ultimul timp al liderilor PCRM ne face să credem că în următoarea perioa-dă nu ne putem aștepta la scenarii radicale pe scena politică. Incon-secvenţa comuniștilor și dublele standarde la care se dedau, descoperă frica acestora de a depăși anu-

mite limite care i-ar scoate din cadrul legal sau din procesul de luare a deciziilor.

Dacă, pe de o parte, PCRM nu recunoaște legalitatea Parla-mentului, mă întreb totuși, ce căutau deputaţii comuniști Inna Șupac, Sergiu Sârbu și Artur Reșetnicov (la alegerile președintelui în Parlament – n.n.)? De ce acum câteva zile PCRM a înregistrat o moţiune de cenzură prin care cere demisia președintelui Parla-mentului și a actualului Cabinet de Miniștri? Oare prin participare la activitatea unui organ ilegal și nelegitim, PCRM nu devine și el o parte a echipei „uzurpatorilor”?

Prin mesajele lansate în public, comuniștii evocă ilegalitatea actualului Legislativ, însă în acţiuni continuă să-i ofere legalitate și legitimitate deplină. Desigur, nu cred că e vorba de o schizo-frenie, ci, mai curând, de un comportament destul de raţional și justifi cat, care ţine de instinctul de autoconservare.

Discursurile revoluţionare și ameninţătoare nu au un alt scop decât menţinerea stării de „prudenţă partinică” și „mobilizare totală”, care nu ar permite sciziuni în cadrul propriei mase electo-rale. PCRM are nevoie de o „revoluţie continuă” și imaginară atât timp cât există pericolul migrării deputaţilor comuniști spre alte fracţiuni din Parlamentul Republicii Moldova sau a electoratului spre alte formaţiuni politice extraparlamentare. La moment, comuniștii nu luptă atât pentru putere, cât pentru propria lor supravieţuire. În cele din urmă, pentru a evita decesul politic, PCRM este condamnat să revină la lucrările actualului Legislativ după ce energiile protestatare se vor consuma.

Octavian RACU, sursa: vox.publika.md

Lacrimile bucuriei Așadar, vineri,

alegerea șefului statului, în ceasul al doisprezecelea, le-a provocat mul-tor concetăţeni de-ai noștri lacrimi de bucurie. Unii au venit la Palatul Re-publicii și au dat frâu liber entuzias-mului debordant, au scandat fericiţi n u m e l e n o u l u i președinte. Mass-media ne-a arătat oameni care ziceau, plângând, că li se umple sufl etul de bucurie, oameni care vedeau alegerea președintelui ca pe o sărbătoare oferită neamului de Dumnezeu, oameni care erau siguri că de acum încolo, ţara va porni pe calea înfl oririi. Pe reţelele de socializare mai mulţi tineri se felicitau și-și exprimau mândria de a avea un președinte. Există, fi rește, și atitudinea ostilă a simpatizanţilor Partidului Comunist, dar acum mă interesează doar lacrimile bucuriei.

Evenimentul, deși important, ar fi trebuit întâm-pinat cu mai mult calm, în mod normal. Cum însă povestea dizgraţioasă a nealegerii președintelui părea deja eternă, evenimentul de vineri a fost egalat cu o izbăvire, cu o fericire imensă pogorâtă peste capetele simplilor muritori. S-a exagerat și s-a patetizat din plin.

S-a plâns de bucurie prematur, zic eu, pentru că dl Timofti, deși vine să ocupe o funcţie-cheie, nu a avut încă timp să ne arate cum e ca președinte. Și dacă nu se descurcă pe măsura așteptărilor?

E foarte bine că ţara are un președinte, după o perioadă plină de incertitudini, numai că cei care cunosc bine anii sterpi ai tranziţiei ar fi normal să fi e mai rezervaţi, mai calmi și chiar mai circumspecţi. Incertitudinile nu sunt spulberate odată cu alegerea președintelui. Ţara e năpădită de probleme grave, cum sunt corupţia și sărăcia, și nici un președinte, oricât de bun și corect ar fi , nu va putea face mare lucru fără efortul susţinut al întregii societăţi. Și dacă efortul ăsta al societăţii a lăsat de dorit timp de 20 de ani, pe vremea când erau președinţi aleși de popor, e limpede că nici ziua de vineri nu va produce miracole. Da, alegerea președintelui ar putea să fi e o temelie pentru un viitor succes al ţării. Dar ar putea să însem-ne și aceeași nesfârșită bâjbâială. Să constatăm că actorii care au provocat criza politică atâta vreme nu au dispărut nicăieri după ce și-au ales președintele. Ei rămân tot în Parlament și rămâne de văzut dacă sunt capabili de realizarea unor reforme profunde.

Să fi u înţeles corect. Nu sunt un sceptic incurabil. Dar după ce am trăit două decenii de tranziţie moldo-venească, nu mai pot plânge de bucurie, oricâţi poli-ticieni și cinovnici noi ar apărea pe culmile puterii.

Iulian CIOCAN, sursa: europalibera.org

Show-ul de doi ani cu alegerea președintelui s-a terminat. Punctum. AIE a pierdut ultimul motiv care-i permi-

tea să se justifi ce pentru sărăcie, șomaj, infl aţie galopantă, crește-rea datoriei externe etc. Acum au toate pârghiile și puterea depli-nă. Respectiv și responsabilita-tea. Acum nu mai poţi organiza sute de emisiuni pe același su-biect, mii de articole pe o singură problemă, sute de declaraţii și spectacole. Adică, nu mai poţi stabili o agendă publică falsă și manipula electoratul.

Alegerea președintelui, și asta o înţeleg până și copiii, s-a transformat într-un proces de umilire naţională a candidaţilor la acest post. În jur de 15 candidaţi au fost discutaţi, expuși public, dezbrăcaţi cu pielea. Unii, la comanda boșilor de partid, au fost supuși unor atacuri fără precedent din partea mass-media afi liată politic, iar în unele cazuri, și din partea unui ambasador, care tot mai frecvent confundă sula cu prefectura.

Mulţumirea din partea AIENici unuia din candidaţii discutaţi (Grecea-

nâi, Nantoi, Ababii, Bacalu etc.) nu i s-a spus un sincer mulţumesc. Acești oameni s-au expus public, și-au riscat cariera și reputaţia. Unii chiar au fost umiliţi (Ababii), alţii atacaţi. Cel mai dur critic a fost Ghimpu, care juca rolul de fi ltru al păpușarului.

Același lucru s-a produs și cu grupul Dodon. Să fi e clar: 3 voturi socialiste erau de aur. 58 de mandate ale Alianţei le permiteau să menţină puterea timp de un an, iar cele trei voturi ale socialiștilor le ofereau alţii trei. Adică pute-rea și legitimitatea, fi e și parţială. Puneţi pe cântar, faceţi diferenţa. Fără aceste voturi, AIE mergea la alegeri anticipate și pierdea cu un scor dezastruos, lucru confi rmat de IPP (45% pentru PCRM în noiembrie) și de IMAS (47% în decembrie). Acum ratingul PCRM e și mai înalt, ceea ce confi rmă prin culoare unii soci-ologi de prestigiu, al căror nume din motive clare nu vreau să le fac publice.

Ce era să se producă cu ei în opoziţie, e clar. P. Bogatu a descris unul din scenarii.

Înţeleg când comuniștii se dezlănţuie cu critici la adresa socialiștilor. Au doza lor de adevăr. Au pierdut pachetul de blocaj în Le-gislativ, majoritatea în CMC, șansa revenirii la putere după alegeri parlamentare anticipate. Nu înţeleg însă, când același lucru îl fac unii lideri ai alianţei. În loc să-i mulţumească lui Dodon pentru voturi, liderii AIE au păstrat tăcerea, iar alţii s-au dezlănţuit în critici ve-ninoase. În loc să-l protejeze, măcar formal, mediatic, și-au întors spatele.

Doar Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii PLDM, și câţiva blogeri, au recunoscut că rolul socialiștilor a fost crucial. Bine, nu doriţi să mulţumiţi, atunci de ce să turnaţi zoi în cap?

Dumitru Diacov (PDM), spre exemplu, a considerat drept o datorie sfântă să-i umi-lească pe socialiști, în cel mai obraznic mod cu putinţă. Știam că Diacov, membru de vază al PCUS, nu a făcut școala la Paris, dar nici chiar așa. Astfel, Diacov a afi rmat că prin acorda-rea voturilor, „cei trei și-au făcut reclamă din această chestie. Explicaţia este simplă: Nu putea Dodon să plece de la comuniști, să-și dorească altceva decât ce fac ei, dar să se comporte ca și dânșii”.

Ei bine, socialiștii și-au făcut reclamă, dar Dvs. v-aţi ales cu funcţii și cu puterea! Cu re-clama poţi să-ţi ștergi nasul sau alte părţi.

Iată o mostră clasică a fariseismului și făţăr-niciei politice, spuse de cel care încă în 2009 se jura pe cruce că va pleca din politică la cules căpșune cu nepoţii. Pe dracu. Am mai vrea noi așa fericire. Până la sfârșitul timpurilor va sta în Parlament și ne va da lecţii de morală…

Amintim că, în 2009, fracţiunea PCRM a

fost părăsită de 4 deputaţi în frunte cu V.

Ţurcanu. Ţinem minte că AIE nu a obţinut nici

un vot. Nici măcar formal. V. Ţurcanu nu și-a

dorit așa reclamă.

Valori sau totuşi funcţii?Mai apoi, Ghimpu a ieșit la rampă. La un

moment dat, mi s-a creat impresia că acestuia

i s-a desprins limba nu doar de gură, dar și de

creier. Nu doresc să analizez structura limba-

jului acestuia, care nici femeilor de stradă nu

le-ar face cinste. Refl ect esenţa celor spuse:

cele 3 voturi ale grupului Dodon nu înseamnă

mult, pentru dânsul personal, poate pentru

ţară, niţel. În plus, dacă socialiștii obţin vreo

funcţie în AIE, PL iese din actul guvernării.

Păi, dacă ţara a obţinut un bine, de ce să nu

le mulţumească pentru asta? Deci, păstrarea

unor funcţii pentru Ghimpu este un lucru

mult mai principial decât binele ţării! Intere-

sant e și altceva: pentru propriile voturi, pe

lângă faptul că are 4 ministere, SIS-ul, Banca

Naţională, și mai nu știu încă ce, Ghimpu cere

cu impertinenţă și funcţia de procuror! Pentru

Dodon, care, de fapt, nici nu a cerut funcţii,

Ghimpu nu găsește nici o funcţie, conside-

rând că asta e normal și corect.

Astfel, pentru toţi acei care vor dori să pă-

răsească PCRM se transmite un semnal clar:

dacă veţi părăsi formaţiunea, veţi avea parte

de același tratament.

Corect se spune în popor: facerea de bine,

e…

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

Facerea de bine…

23 MARTIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIEveniment

Băncile moldovenești au majorat, în februarie, cu circa un punct procentual, la 5,62%, dobânda medie la depozitele la termen în lei ale persoanelor juri-dice. Aceasta după ce în luna precedentă rata do-bânzii la depunerile în lei ale agenţilor economici s-a redus de 1,5 ori.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în februarie dobânda la depozitele în MDL ale persoanelor fi zice a crescut cu 0,05 puncte procen-tuale la 9,97%. Ca rezultat, rata medie ponderată la depozitele în monedă naţională a crescut cu aproape un punct procentual în raport cu ianuarie și a con-stituit 8,04%.

Pe de altă parte, datele BNM arată

că în februarie 2012, dobânda medie la

depozitele persoanelor juridice în valută

a crescut la 3,77% anual faţă de 3,61% anual în ianuarie. O creștere a fost înregistrată și la dobânzile aplicate pentru depunerile persoanelor fi zice. Astfel, în februarie, dobânda medie a atins 4,30% faţă de 4,25% în luna precedentă. În consecinţă, dobânda medie ponderată la depozitele valu-tare a atins 4,20%, comparativ cu 4,03% în luna precedentă.

Datele BNM arată o redu-cere a volumului depozitelor atrase în februarie 2012 faţă de cel din ianuarie. Depunerile atrase în MDL au însumat 2085 de milioane de lei, în scădere cu 346 de milioane de lei faţă de ianuarie, iar cele în valută

– 1292 de milioane de lei, în scădere cu 303 milioane de lei.

Sursa: 24h.md

Iubitului nostru cler, cinului Iubitului nostru cler, cinului monahal și dreptcredincioșilor monahal și dreptcredincioșilor

creștini,creștini,Iubiţi fraţi și surori întru Hristos,Iubiţi fraţi și surori întru Hristos,

Evenimentele din ultima perioadă ne îndeamnă să vă adresăm un mesaj de chemare la apărarea credinţei stră-moșești și a Bisericii Ortodoxe.

Reprezentantul Organizaţiei Naţi-unilor Unite, Heiner Bielefeldt, a pre-zentat, în luna martie a anului curent, un raport privind libertatea religiei în Republica Moldova. Autorul s-a arătat îngrijorat de „statutul privilegiat al Bise-ricii Ortodoxe din Moldova”, care, după părerea acestuia, direct sau indirect ar leza drepturile reprezentanţilor altor culte. Astfel, el recomandă insistent Guvernului să ia o poziţie de lider, „asi-gurând o legislaţie solidă împotriva dis-criminării”, cu toate consecinţele de rigoare: combaterea urii interreligioase și înlesnirea înregistrării altor culte conform standar-delor internaţionale. Totodată, s-a arătat nemulţumit de tergiversarea adoptării legii cu privire la combaterea discriminării.

Ne miră și ne indignează aceste reco-mandări. Venite din afara ţării, ele poartă un caracter de dictat.

Considerăm că pretenţiile expuse de Heiner Bielefeldt întru așa-zisa apărare a minorităţilor religioase și sexuale urmăresc, de fapt, încălcarea drepturilor majorităţii cetăţenilor ortodocși din Moldova.

Poporul nostru s-a manifestat pe par-cursul istoriei ca fi ind pașnic și primitor. Și aceasta datorită faptului că credinţa creștină l-a format și l-a modelat chiar de la origini. Poate Bielefeldt are pretenţii și la afi rmaţia lui Mihai Eminescu „Biserica este maica poporului nostru”? Iar această afi rmaţie a fost simţită adânc de marele geniu și luată din realitatea vieţii. Și dacă democraţia în-seamnă respectarea voinţei poporului, de ce propunerile înaintate de Bielefeldt doresc cu orice preţ încălcarea ei?

În modifi carea legislaţiei pentru înles-nirea pătrunderii lejere a diverselor culte în Republica Moldova întrevedem un atac direct la adresa Bisericii Ortodoxe din Moldova și a poporului ei dreptcredincios, împotriva cetăţenilor acestei ţări.

De fapt, programul propus de reprezen-tantul ONU nu constă atât în apărarea drep-turilor minorităţilor religioase sau sexuale, cât în slăbirea și ruinarea credinţei ortodoxe, fi ind o continuare subtilă a ateismului mili-tant început în anii 40. Căci, precum atunci se duceau lupte împotriva adevăratei cre-dinţe, la fel se luptă și acum. Atunci părinţii și semenii noștri erau ridicaţi cu forţa și duși în Siberii sau împușcaţi pe loc pentru cre-dinţă, acum se lucrează subtil și perfi d prin adoptarea unor legi anticreștine. Metodele sunt diferite, scopul același: subminarea Ortodoxiei și distrugerea moralei.

Biserica, fi ind mireasa lui Hristos, este iubitoare de oameni. Ea nu urăște pe nimeni, povăţuind oamenii pe calea mântuirii și chemându-i la pocăinţă. Menirea ei a fost și va rămâne să spună lucrurilor pe faţă și să nu accepte răspândirea și promovarea fărădelegii. Ea, ca o maică iubitoare, își apără copiii săi de bezna căderilor în păcat, amin-tindu-le necontenit cuvintele apostolului: „Nu știţi, oare, că nedrepţii nu vor moșteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocori-torii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăţia lui Dumnezeu” (I Cor. 6, 9-10).

Biserica nu discriminează pe nimeni, ea fi ind cea mai tolerantă instituţie. Biserica îl

primește în sânul său pe fi ecare om care vine cu gând curat de pocăinţă și de întoarcere la Dumnezeu, fi e el ucigaș, fi e desfrânat, fie homosexual. Asta pentru că Biserica, întemeiată pe Evanghelia lui Hristos, prin tainele dumnezeiești și mijloacele pe care le posedă este spitalul sufl etelor omenești. Istoria Bisericii înregistrează nenumărate cazuri de revenire la Dumnezeu, de transfi -gurare totală a omului păcătos în om cuvios și drept, primul fi ind, în istoria nouă, tâlharul de pe cruce.

Așadar, insinuările și imputările adresate Bisericii Ortodoxe sunt fără temei, agresive și neadevărate.

Trebuie să se știe că glasul Bisericii nu va înceta nicicând să numească virtutea virtute, păcatul păcat, iar fărădelegea fără-delege. Or, anume aceasta este deranjant pentru cei ce militează de la cele mai înalte tribune pentru așa-zisa egalitate în drepturi. Și faptul că s-a ajuns aici nu este întâmplător. Vina o poartă nu doar reprezentanţi ai ONU sau ale altor structuri externe, ci întreaga noastră societate, inclusiv intelectualitatea, reprezentanţi ai culturii, care a pregătit te-renul pentru astfel de vizitatori.

Rolul decisiv a fost jucat aici de mijloacele puternice ale presei, televiziunii și interne-tului. Activiștii bine plătiţi ai acestor trâm-biţe ale apocalipsei au lucrat și continuă să lucreze foarte iscusit împotriva propriilor fraţi și surori, împotriva sufl etelor omenești, împotriva a tot ce are mai preţios omul pe pământ – credinţa în Dumnezeu și viaţa conform acesteia. Zi de zi, oră de oră ele ţes mreaja lepădării de Tatăl Ceresc și a uitării scopului fi nal al vieţii pământești a omului. Proiectele și programele realizate de aceste instituţii nu sunt doar anticreștine, amorale, ci și antinaţionale.

Ultimii douăzeci de ani au fost anii în care s-a lucrat intens la modelarea unui tip nou de om: om fără credinţă în Dumnezeu, fără repere morale, fără dragoste de patrie și fără de valori adevărate. „Meritul” jurnaliștilor și formatorilor de opinie este grandios în această lucrare malefi că.

Ce vedem noi astăzi la televizor, ce citim în ziare, ce publicitate observăm pe străzile orașelor și satelor noastre? Știri proaste, cu omoruri oribile, cu îndemnuri la păcat, la viaţă în lux și plăceri. Estetica urâtului, răului și desfrâului invadează casele și sufl etele noastre.

Este semnifi cativ și, totodată, fi resc că din limbajul utilizat azi în mijloacele de informare în masă au dispărut cuvintele și expresiile cu o încărcătură aparte, cum ar fi : credinţă, dragoste de Dumnezeu, dra-goste de aproapele, patrie, sufl et, pocăinţă, feciorie, castitate, milostenie, faptă bună, cuviinţă, modestie, smerenie, ispită ș.a. În schimb, zilnic auzi la radio sau la televizor

astfel de cuvinte ca succes, astrologie, omor, sex, trafi c de fi inţe umane, modă, pedofi lie, atac terorist, sinucidere, ho-mosexualitate ș. a.

Care este ţelul agresării zilnice cu texte și expresii lipsite de valoare, dacă nu reducerea telespectatorului, ascultătorului sau cititorului la condi-ţia individului care în masă va forma o turmă îndobitocită, fără gânduri și aspiraţii înalte, fără idealuri și fără frică de Dumnezeu.

Mass-media, lipsită de valori perene, promovează ceea ce o caracterizează pe ea însăși: iubirea de bogăţie și de averi, distracţiile ieftene, păcatele și viciile. Toate acestea, ambalate atră-gător, au menirea să distragă atenţia oamenilor de la adevăratele probleme, să-i menţină în drogul uitării și al ne-păsării. Adresându-ne către lucrătorii

acestor instituţii, nu ne rămâne decât să exclamăm împreună cu prorocul Isaia: “Vai de cei ce zic răului bine și binelui rău; care numesc lumina întuneric și întunericul lu-mină” (Isaia 5, 20).

Totodată, nu vom greși afi rmând că și creștinii de rând își au partea lor de vină în tot ce se întâmplă la ora actuală în ţară, faptul că s-a ajuns ca oaspeţi nepoftiţi să-și permită să vină și să ne poruncească cum să trăim și cum să ne autoadministrăm. Moleșeala și indiferenţa, lenea și lipsa de vioiciune sunt doar unele dintre trăsăturile creștinului de azi. Cu regret, sunt mulţi care consideră că cineva de sus le va rezolva pro-blemele, inclusiv și pe cele duhovnicești. Că nu este nevoie să se implice în acte ce ţin de apărarea credinţei, în acte caritabile sau în acte de promovare a valorilor ortodoxiei. Deseori cerinţele credinţei sunt înfăptuite din inerţie, din obicei, fără implicare plenară. Adevăratul creștin însă este un ostaș al lui Hristos. El nu poate vieţui fără a se interesa cu tot sufl etul de trăirea ortodoxă, de di-versele pericole care o pasc, de moștenirea lăsată copiilor și nepoţilor săi. El se roagă și, totodată, luptă pentru mântuirea sa și a semenilor săi.

Să nu uităm nici pentru o clipă, că pentru credinţa pe care am moștenit-o și care ne duce în Împărăţia cerului s-a plătit scump, s-a plătit cu sângele și jertfa strămoșilor noș-tri. Suntem oare noi demni de jertfa lor?

Fiecare la locul său de muncă și de trai să fi e creștin adevărat, nu să-și pună mască de creștin, ci să-l doară inima pentru tot ce se întâmplă în casa lui, în ţara lui, cu semenul lui, și astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, a Mai-cii Domnului și a sfi nţilor care s-au nevoit pe acest pământ binecuvântat, vom ţine piept invaziilor de tot soiul, inclusiv a veneticilor numiţi mai sus. Căci, dacă Dumnezeu este cu noi, cine ne poate sta împotrivă? Nelucrând însă la ogoarele sufl etelor noastre, să nu ne mirăm că și noi, prin nepăsarea noastră, ne vom face părtași la răspândirea răului, la răs-pândirea ereziilor distrugătoare de sufl ete și a fărădelegilor de tot felul și, până la urmă, la pregătirea terenului pentru venirea lui antihrist în lume.

De aceea vă îndemn la trezire, la rugă-ciune și post, la studii și lecturi ale Sfi ntei Scripturi și ale sfinţilor părinţi, dar și la acţiune: nu permiteţi ca drept-măritoarea credinţă să fi e călcată în picioare.

Fiţi fi erbinţi și statornici în credinţa lui Hristos, opuneţi-vă răului și el va fugi de voi!

Altă cale nu există.

Cu arhiereşti binecuvântări,

MITROPOLITUL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Chişinău, 13 martie 2012

În 2012, fondul rutier va constitui 1 024 de miliarde de lei, inclusiv:

824 de milioane de lei se vor cheltui pentru întreţinerea drumurilor;

80 de milioane de lei – pen-tru indicatoare și marcaje;

100 de milioane de lei – pen-tru reparaţii capitale.

Ce înseamnă acest lucru?Înseamnă că aproape 80 de

milioane de dolari vor fi „spi-suite” pe plombări (sunt bani incontrolabili).

Înseamnă că, în pofi da ma-jorării fondului rutier (creșterea accizelor la carburanţi) de vreo 5 ori, drumuri în Republica Moldova nu vor fi nici în con-tinuare.

Se fură peste tot. În toată lumea, inclusiv în lumea civi-lizată. Proporţia medie este de 10%.

Moldovenii au proporţia lor. Inversă. Ei vor să fure 90%.

Problema e că dacă furi 10%, pe drumuri nu se observă. Dacă furi 90%, drumuri nu există în general. Am văzut asta la repa-raţia străzii Alba Iulia. Acum mai avem taxa Chirtoacă de 100%.

Drumul de la Sărăteni se face de peste 10 ani, de pe vremea comuniștilor.

Acum iar se face. Dar drum tot nu va fi . Pentru că întreţi-nem, în loc să construim. Pentru că așa e mai convenabil. Cui?

Ministrul drumurilor de pe vremea comuniștilor, după ce nu i-a ieșit drumul de la Sără-teni, a cumpărat potcoave.

Ministrul liberal face refor-me. El lichidează o administra-ţie a aviaţiei civile și vrea alta. Administraţia nouă va avea funcţii de certifi care, monitori-zare și control a operatorilor de pe piaţa respectivă. Toate bune până aici.

Administraţia va avea buget

autonom și va fi subordonată ministerului!?!?

Vă imaginaţi ce concurenţă și ce Low Cost va fi ?

În toate celelalte domenii, ministerele se ocupă de politici, iar agenţiile INDEPENDENTE re-glementează pieţele respective (de ex. ANRE, ANRCETI).

Nu poţi subordona ministeru-lui o administraţie care trebuie să reglementeze o piaţă. Cu excep-ţia cazului în care ministerul nu este al statului, dar este privat.

Și mai am o întrebare. Avem

un ministru liberal. Și un primar

liberal. De câţi ani este nevoie

pentru a construi 10 km de

drum până la aeroport?

Nu de alta, dar Joe Biden a

promis: “Wait me back”…

P.S. Încep să înţeleg de ce

Ghimpu vrea Procuratura Ge-

nerală…

Victor CIOBANU

Sursa: Vox Publika

Domnule Președinte,Domnule Președinte,Apelez la Dumneavoastră în

calitatea mea de președinte al Coaliţiei Civice pentru o Guver-nare Democratică și Transparen-tă, care reunește peste treizeci de organizaţii neguvernamen-tale din toate regiunile ţării, având profi luri diferite, dar fi ind solidari în dorinţa de a contribui la dezvoltarea ţării noastre.

Este vorba de insistenţa con-ducătorilor actualei guvernări de a promova așa-numita Lege antidiscriminare, prin care se urmărește, de fapt, aplicarea unei lovituri perfi de tradiţiilor noastre strămoșești, credinţei creștine și valorilor naţionale. Amintim că, în pofida unor reacţii viguroase din partea so-cietăţii civile și a poziţiei ferme a tuturor bisericilor creștine, la 17 februarie 2011 în cadrul ședinţei Guvernului a fost aprobat pro-iectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. În spatele acestor iniţiative stau cercuri internaţionale anticreș-tine care promovează practicile rușinoase și degradante ale ho-mosexualităţii, prezentându-le drept „orientare sexuală”, iar pe practicanţii acestor practici – drept „minoritate sexuală”. Prin

introducerea acestei sintagme, autorii proiectului respectiv recurg la un tertip juridic, în-cercând să distorsioneze sensul articolului 16 al Constituţiei „Egalitatea”, care stabilește:

(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatori-re primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

În mod evident, alineatul 2) al acestui articol este unul ex-haustiv, nu lasă loc nici pentru echivocuri, nici pentru comple-tări. Prin noţiunea „sex”, Legea Fundamentală nu lasă loc pen-tru „orientare”, aici nefi ind vorba nici de preferinţe politice, nici de gusturi estetice, nici de pre-ferinţe de alt gen. Este vorba de egalitatea între bărbat și femeie, așa cum i-a creat Dumnezeu.

Încercarea de a impune acest proiect de lege aduce atingere gravă moralei publice, proce-sului de educare a copiilor și tineretului și, în consecinţă, vii-torului poporului nostru. Se co-mite un atentat direct împotriva

instituţiei Familiei, care trebuie să se bucure de protecţie din partea statului. Astfel, articolul 48 al Constituţiei „Familia”, prin alineatele 1) și 2) garantează următoarele:

„(1) Familia constituie ele-mentul natural și fundamental al societăţii și are dreptul la ocrotire din partea societăţii și a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și în-datorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor.”

Aceste garanţii constituţi-onale își găsesc dezvoltarea în articolele 49 și 50 ale Legii Fundamentale, care obligă in-stituţiile statului să contribuie la formarea familiilor, să apere ma-ternitatea și dezvoltarea sănă-toasă a tinerei generaţii. Astfel, alineatele 1) și 2) ale articolului 49 al Constituţiei prevăd:

„1) Statul facilitează, prin măsuri economice și prin alte măsuri, formarea familiei și îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.

(2) Statul ocrotește materni-tatea, copiii și tinerii, stimulând

dezvoltarea instituţiilor nece-sare.”

Prin urmare, în accepţia po-porului nostru creștin, refl ectată în norma constituţională, familia este formată din bărbat și feme-ie, singurul cuplu natural, care stă la temelia neamului și care dă naștere urmașilor. În calitatea Dumneavoastră de judecător de carieră cunoașteţi foarte bine faptul că în ţara noastră, persoanele cu deviaţii de ordin sexual nu sunt persecutate. Însă de la decriminalizarea acestor practici rușinoase și până la persecutarea tuturor celor care au rezerve faţă de manifestarea agresivă a homosexualităţii este o distanţă enormă.

Domnule președinte, aţi fost ales în funcţie într-o perioadă de mari frământări sociale și proteste stradale care contestă legitimitatea actualei puteri. Acum aveţi șansa să demonstraţi societăţii că sunteţi o fi gură poli-tică independentă, principială și responsabilă, că ţineţi mai mult la interesele naţionale decât la unele infl uenţe din exterior, care caută să impună această normă anticreștină poporului nostru.

În situaţia care s-a creat con-siderăm că Dumneavoastră

în calitate de șef de stat aveţi

obligaţia morală să Vă faceţi

publică poziţia într-o problemă

vitală pentru poporul nostru

cum este cea invocată mai sus.

Opinia publică este în drept să

cunoască atitudinea tranșantă a

președintelui republicii, iar șeful

statului trebuie să ţină cont de

tradiţia, convingerile religioase

și sentimentele morale ale po-

porului său.

Cu respect,

Radu BUŞILĂ, preşedintele Coaliţiei Civice pentru o

Guvernare Democratică şi Transparentă

21.03.2012

Președintele Coaliţiei Civice pentru o Guver-nare Democratică și Transparentă, Radu Bușilă, a depus miercuri, 21 martie, la re-ședinţa de lucru a președintelui nou-ales Nicolae Timofti, o scrisoa-re deschisă cu pri-vire la insistenţa guvernării de a promova Legea antidiscrimina-re, prin care se încearcă propa-garea practicilor homosexuale în Republica Moldo-va.

Radu Bușilă i-a cerut lui Nicolae Timofti să-și facă publică poziţia faţă de subiect, sugerându-i să se opună acestei iniţiative rușinoa-se a AIE.

“Şeful statului trebuie să ţină cont de tradiţia, convingerile “Şeful statului trebuie să ţină cont de tradiţia, convingerile religioase şi sentimentele morale ale poporului său”religioase şi sentimentele morale ale poporului său”

SCRISOARE DESCHISĂDomnului Nicolae TIMOFTI, preşedinte al Republicii Moldova

PASTORALA Înalt Preasfi nţitului VLADIMIR, din milostivirea lui Dumnezeu Mitropolit

al Chişinăului şi al Întregii Moldove

Băncile au majorat, în februarie, dobânzile la depozite

Miliardul lui Şalaru

Deputaţii vor să-și mărească pensiile. Cel puţin, aceasta rezultă dintr-un proiect de lege, elaborat de parlamentarul liberal-democrat Vladimir Hotineanu. Potrivit Agenţiei „INFOTAG”, Hotineanu propune ca la baza de calcul a pensiei deputatului să se ia și venitul mediu lunar din exercitarea activităţii didactice și ști-inţifi ce, desfășurate în perioada mandatului, în plus la venitul mediu lunar asigurat în timpul exercitării funcţiei de parlamentar.

„Există deputaţi care benefi ciază de posibilitatea obţinerii unor venituri suplimentare ca urmare a par-ticipării la procesul didactic și știinţifi c în afara funcţiei de deputat. Nu putem admite ca la calcularea pensiei să nu se ia în considerare aceste venituri suplimentare, căci vom crea o inechitate”, afi rmă legislatorul.

În conformitate cu Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, „asiguratul care a activat cel puţin doi ani în calitate de deputat în Parlament și a atins vârsta de pensionare are dreptul la pensie, calculată în cuantum de 42% din venitul mediu lunar asigurat al deputatului”. Salariul unui deputat de rând este de 7100 de lei, iar cu diurne și adaosuri, acesta ajunge la 8000 lde ei.

Sursa: news.point.md cu referire la infotag.md

Parlamentarii moldoveni vor pensii mai mari

23 MARTIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

Recunosc: aproape că nu mai

urmăresc declaraţiile lui Igor

Dodon. Îi citesc doar uneori

comunicatele sale de presă și

asta aproape fără nici un interes.

Nu mai găsesc nimic interesant

la acest politician, iar luările

sale de atitudine, mai ales cele

privind problemele legate de

identitatea moldovenilor, nu

fac altceva decât să-mi provoace

dezgust. Deși, aș spune, cu ceva

timp în urmă, aveam o cu totul

altă părere despre el.

Pentru prima dată l-am ob-

servat pe Igor Dodon după ce

acesta fusese numit în funcţia

de ministru al Economiei în

perioada guvernării comuniste.

Mi s-a părut atunci un tip destul

de simpatic, instruit, tehnocrat

prin defi niţie, profesionist. Deși

făcea parte dintr-o guvernare

comunistă, și încă într-o poziţie

de vârf, de prim-vicepremier și

ministru al Economiei, era greu

să-l numești comunist. El nu se

asocia cu tabăra anchilozată și

îndoctrinată a acestui partid,

dimpotrivă, părea un refor-

mator, un politician cu viziuni

moderne, de perspectivă. Multă

lume îl simpatiza atunci, chiar

dacă unii, din varii motive, îl

criticau.

A urmat înscrierea ofi cială a

acestuia în rândurile Partidului

Comuniștilor. Acest lucru s-a

produs abia în primăvara lui

2010, când PCRM pierduse deja

puterea. Deși pasul său a părut

cel puţin ciudat, a rămas și aici

spaţiu pentru interpretări. Igor

Dodon, devenit peste noapte

comunist cu acte în regulă,

arăta oarecum nelalocul lui.

Părea un corp străin în PCRM.

Cei care încă îl mai simpatizau

au avut impresia că este vorba

de o strategie a lui Dodon prin

care și-ar fi propus să „europe-nizeze” PCRM-ul, să-l reformeze, să-l transforme dintr-un partid învechit, de tip sovietic, în unul modern, european. Însuși Do-don afirma, cu diverse ocazii, că PCRM trebuie să renunţe la simbolistica comunistă și să devină ofi cial ceea ce reprezintă de facto, conform statutului și programului de guvernare – partid de stânga, de orientare social-democrată.

Însă, după cum s-a văzut mai târziu, toate aceste impresii au fost doar simple iluzii. Și asta s-a observat exact în momentul când Igor Dodon a început să se promoveze pe cont propriu. Atunci când a început să se pre-zinte în faţa opiniei publice nu doar în calitate de economist, de expert, ci și ca om politic.

Un detaliu important: după ce i-a criticat pe comuniști că nu vor să se reformeze, să re-nunţe la ideologia lor perimată și odioasă, Dodon a plecat de la PCRM, renunţând la seceră și ciocan ca simboluri ideologice, dar venind în fruntea PSRM cu steaua sovietică! Că bine s-a mai reformat comunistul Dodon, a schimbat secera și ciocanul pe steaua roșie.

Eroarea care l-a făcut pe Dodon să piardă primăria capitaleiÎn prezent, nu avem niște

sondaje actualizate care să ateste ratingul actual al preșe-dintelui socialist Igor Dodon.

Este însă mai mult ca sigur că, faţă de acum un an, când acesta se avânta în lupta pentru funcţia de primar al capitalei, imaginea sa înaintea opiniei publice a avut dramatic de suferit. Poate faptul că a avut un rol decisiv la alegerea lui Timofti în funcţia de președinte a atras anumite simpatii din partea electoratu-lui anticomunist, însă este prea puţin probabil ca aceste simpatii să se transforme în voturi pentru PSRM la viitoarele alegeri.

Decizia lui Dodon de a se înscrie în cursa pentru primăria capitalei a fost primul test care a arătat că acesta este un ad-versar de temut. În primul rând pentru dinozaurii din PCRM, care și-ar fi dorit un candidat mai după chipul și asemănarea lor. Or, după ce decidenţii din Comitetul Central au refuzat să-l promoveze în acea cursă electo-rală, Dodon le-a întors spatele și a decis să participe pe cont propriu la alegeri. Acest lucru i-a speriat pe comuniști, care au înţeles repede că un astfel de scenariu le-ar aduce un rezultat catastrofal la alegerile locale în municipiu.

Și oponenţii politici ai PCRM au înţeles că Dodon este un ad-versar pe măsură, cu șanse reale de a învinge. De aici și bâlbâiala din interiorul AIE, urmată de retragerea lui Victor Bodiu din cursa electorală în favoarea lui Dorin Chirtoacă.

Până la urmă, Dodon totuși a pierdut. Desigur, această înfrân-gere la limită lasă loc de multe interpretări. Cu toate acestea,

Dodon a comis, în opinia mea, cel puţin, o greșeală foarte gravă care l-a costat scump. Mai mult decât atât, el continuă să calce pe aceeași greblă.

Socialistul Dodon, mai moldovenist decât comunistul Voronin Fiind perceput ca tehnocrat,

economist cu experienţă, tânăr și ambiţios, Dodon a benefi ci-at iniţial de simpatia multora dintre chișinăuieni, dintre care o parte semnificativă nu era nici pe departe reprezentată de simpatizanţi ai comuniștilor. Dezamăgiţi profund de pre-staţia lamentabilă a lui Dorin Chirtoacă în calitate de primar în primul său mandat, locuitorii municipiului Chișinău erau gata să-și dea votul pentru cineva care să nu facă doar politică searbădă, ci să se ocupe de tre-burile capitalei. Iar candidatul Dodon era, fără îndoială, unul dintre marii favoriţi la acest capi-tol în percepţia opiniei publice. Or, în loc să-și valorifi ce acest potenţial de imagine, Dodon a făcut o turnură spectaculoasă în toiul campaniei electorale, redi-recţionându-și mesajul electoral de la problemele stringente cu care se confruntă capitala și ţara, în general, la cele de ordin iden-titar și ideologic. „Tehnocratul” și „gospodarul” Dodon a devenit brusc moldovenist convins, luptător împotriva unei pretinse expansiuni a vecinilor de peste Prut și critic dur al celor care se

identifi că drept români sau chiar unioniști. De ce a făcut acest lu-cru? Din convingere personală? Puţin probabil. Mai curând acest lucru i-a fost cerut de fi nanţa-torii campaniei sale electorale, despre care lumea spune că au viză de reședinţă chiar în inima Moscovei.

Dodon nu se bucură de credi-bilitate atunci când abordează asemenea subiecte, pentru că nu are suficientă pregătire în acest domeniu. El nu înţelege că, într-o discuţie cu un istoric sau lingvist, ar arăta ca un copil de la școală care încearcă să-și contrazică profesoara, folosind drept argumente frânturi de idei auzite la televizor sau con-cluzii ale discuţiilor purtate cu copiii din mahala. În virtutea condiţiilor privilegiate, în ceea ce privește sursele de informare și învăţământul, care este relativ mai calitativ în Chișinău decât în restul ţării, locuitorii capitalei au cam depășit etapa în care își pun întrebarea cine sunt și apoi se ceartă de la răspunsurile pe

care le dau. Discuţiile despre „cine suntem, români sau mol-doveni?” sau „ce limbă vorbim, moldoveneasca sau româna?” nu fac decât să irite cea mai mare parte a cetăţenilor, care aud acest refren de mai bine de 20 de ani și care de mult li s-a făcut lehamite.

În afară de asta, apelând la această așa-zisă strategie, Dodon s-a distanţat de cea mai mare parte a intelectualităţii concentrate în capitală: ziariști, artiști, actori, profesori, medici și, desigur, tineri și studenţi, pentru care trecutul sovietic reprezintă o istorie tristă, o tra-gedie naţională. Or, am întâlnit personal oameni care erau gata să-l voteze pe Dodon și care ulterior au renunţat la această intenţie, după ce acesta a înce-put să debiteze învechitele idei sovieto-comuniste despre „lim-ba și naţiunea moldovenească”, ocupată de… români!?

Trăim în secolul XXI. Suntem inundaţi de informaţie din cea mai diversă. Avem mii de tineri

care studiază în străinătate și alte sute de mii de conaţionali care muncesc în ţări europene și care așteaptă să se schimbe ceva în ţara asta. Avem un stat cu instituţii putrede care trebuie reconstruite și probleme cu du-iumul care trebuie soluţionate.

Dragi politicieni, noi știm de mult cine suntem și ce limbă vorbim. Și, în fond, e treaba fi -ecăruia dintre noi să considere ce vrea. Iar dacă există anumite dubii sau suspiciuni, lăsaţi-i pe istorici, lingviști, oameni de știinţă să le descâlcească. Nu vă băgaţi acolo unde nu vă price-peţi și ocupaţi-vă de problemele care ne frământă pe noi, cetă-ţenii. Dacă sunteţi, cu adevărat, stataliști, așa cum pretindeţi, faceţi în sfârșit ca acest stat să fie unul funcţional, ajutaţi-ne să construim o ţară normală în care să ne placă să trăim. Căci de la cearta voastră semidoctă pe teme identitare și lingvistice ni s-a cam acrit.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Sigur că alegerea președintelui, după o pauză de aproape trei ani, e un lucru răsu-nător. De azi Moldova va intra în memoria mondială nu doar cu prima revoluţie tehnologizată, revo-luţia Twitter, ci și prin recordul consfi nţit de Cartea Recordurilor Guiness. Acum celor care vor dori să bată recordul, le va veni foarte greu. Ar trebui să se întruneas-că într-o Alianţă, să se împotmolească într-o sumedenie de acorduri secrete, să sfi deze repetat Constituţia, să modifi ce de fi ecare dată câte-o lege, să se certe, să organizeze referendumuri etc., etc.

Cu toate acestea, nu mă-ndoiesc că noutatea get-be-get moldovenească va face azi topul știrilor din Europa și nu numai, iar instituţiile prezidenţiale nu vor întârzia să-l felicite pe Nicolae Timofti. Problema e că astfel nu se rezolvă problemele Moldovei.

O oră înainte de confi rmarea alegerilor lui Nicolae Timofti în funcţia de șef de stat, mamă-mea a urcat în trenul care aduce moldovenii de la Moscova. Vine acasă. Atunci ne-a sunat, pe mine și sora-mea, cei doi copii

ai ei, să ne anunţe că a urcat și să o așteptăm. I-am zis atunci că azi Moldova alege președintele. Și ar putea ca până ajunge, Moldova să fi e o ţară normală.

Nu puteam să nu fiu euforic, odată ce procedura de trecere prin cabina de vot (nu votare, ci ducerea buletinului de la masă, prin cabină și introducerea lui în urna trans-parentă) se încheiase, iar întreaga comunitate facebook doar despre asta și vorbea.

Atunci mamă-mea m-a pus cu picioarele pe pământ. „Ce am eu cu asta? Asta te interesează pe tine, dar atât timp cât sunt nevoită să

umblu cu torba la Moscova – n-am nimic de-acolo”, a zis mama cu un calm care m-a tulburat. Și chiar, ce avem noi, moldovenii simpli, cu asta, în afară de banalul motiv de a mai da o cupă peste cap.

Atunci când șeful celui mai corupt sistem din Moldova (sistemul judecătoresc – n.n.) ajunge șef de stat, la bine nu te-aștepta – ar spune vorba veche, parafrazată un pic. Raiderii de stat rămân aceiași. Păpușarii rămân intacţi. Motive de certuri în Alianţă nu vor întârzia să apară. Comuniștii nu vor ezita să conteste tot ce ar fi posibil de contestat. Iar mamă-mea, după o săptămână stată alături de copii și o vizită la mormântul soţului ei și tatălui meu, își va pune iarăși desaga în spate și va lua calea pe care o duce mai bine de 15 ani.

E trist, dar așa a fost și rămâne a fi . Din păcate.

Maxim PULBER Sursa: pulbermax.wordpress.com

Şansa ratată a lui Dodon Şansa ratată a lui Dodon Sau cum s-a transformat un tânăr tehnocrat

respectabil într-un moldovenist de duzină

Pe 19 martie 2012, Marian Lupu, care încă mai deţinea funcţia de președinte interimar al statului, a participat la Moscova la Consiliul Interstatal al Comunităţii Econo-mice Eurasiatice, la care Republica Moldova are statut de observator.

Lupu a mers, de fapt, în ultima sa deplasare în calitate de interimar și, respectiv, această că-lătorie a fost un fel de adio de la postul pe care Lupu l-a râvnit atât de mult și care, în defi nitiv, i-a revenit lui Timofti. Chiar am fost curios să afl u ce a făcut Lupu la Moscova, cum și-a servit el Patria și poporul în această vizită din capitala Rusiei. Am ridicat comunicatul difuzat de „Serviciul de presă al Aparatului Președintelui Republicii Mol-dova”, din care constat, în primul rând, că Lupu nu a avut o întrevedere cu președintele rus Dmitri Medvedev, chiar dacă acest lucru ar fi dat bine la imagine. Probabil, Medvedev a considerat că Lupu este un politician prea mărunt, chiar dacă este lung de peste 2 metri, ca să-i acorde câteva minute de audienţă.

Dar nu despre asta este vorba, nu prin acest detaliu mi-a atras atenţia participarea lui Lupu la Consiliul Interstatal al Comunităţii Economice Eurasiatice de la Kremlin. Problema este alta.

Din comunicatul difuzat de Serviciul de presă al Aparatului Președintelui Republicii Moldova afl ăm câteva lucruri. Și anume că „în cadrul re-uniunii, președintele interimar Marian Lupu a menţionat că Republica Moldova este interesată să intensifi ce colaborarea economică cu statele CSI, inclusiv membre ale Comunităţii Economice Eurasiatice, reieșind din relaţiile tradiţionale ale statelor noastre și faptul că, de exemplu, comerţul cu Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus și Kazahstan constituie peste 95% din relaţiile de comerţ extern cu spaţiul CSI”.

Marian Lupu a mai declarat că „extinderea colaborării economice trebuie să se bazeze pe normele și regulile OMC, fapt care va permite statelor noastre să utilizeze în deplină măsură avantajele sale concurenţiale și să obţină efecte economice pozitive pe lungă durată în relaţiile comerciale dintre state”.

Totodată, interimarul i-a asigurat pe șefi i de stat prezenţi la reuniune că Republica Moldova va rămâne un partener de încredere pentru statele membre ale CSI, în special, în domeniul economic. Și atât, nimic altceva.

Dar iată că din presa rusă afl ăm că în cadrul acestei reuniuni, președintele rus în exerciţiu, Dmitri Medvedev, i-a avertizat pe reprezentanţii statelor care nu fac parte din Comunitatea Eco-nomică Eurasiatică și au doar statut de observa-tor, între care și Republica Moldova, de rând cu Armenia și Ucraina, că ar putea să aibă anumite probleme dacă nu vor adera la Uniunea Vamală a Comunităţii Economice Eurasiatice.

Potrivit portalului ria.ru, făcând totalurile lucrărilor Consiliului Interstatal al Comunităţii Economice Eurasiatice, Dmitri Medvedev a de-clarat următoarele: „Noi am vorbit despre faptul că creăm Uniunea Vamală și despre beneficii, dar și despre anumite difi cultăţi cu care se vor confrunta sau deja se confruntă statele care nu sunt membre ale Uniunii Vamale. Dacă faci parte dintr-o structură internaţională, atunci obţii un șir de facilităţi. Dacă nu faci parte, atunci poţi să te confrunţi cu anumite difi cultăţi. Aceasta este poziţia noastră pe care am decis să o aducem la cunoștinţa unor state cu statut de observator”. Dar iată că interimarul Marian Lupu nu a sufl at o vorbă despre avertismentul lansat de Medvedev, deși acesta vizează, în mod direct, interesele Re-publicii Moldova și ale fi ecărui cetăţean în parte. În comunicatul de presă difuzat de „Aparatul Președintelui” nici măcar nu se pomenește des-pre declaraţia-avertisment a lui Medvedev și nici despre felul în care a reacţionat Lupu la aceasta. Sau poate Lupu a reacţionat ca și struţu’, băgând capul în nisip?

Nu este clar de ce a tăcut și Serviciul de presă al președintelui și nu a relatat despre declaraţia lui Medvedev. De fapt, nici nu face să ne mire acest lucru. Așa procedează toate serviciile de presă din Republica Moldova care reprezintă instituţiile statului și nu este vina angajaţilor lor, ci a demnitarilor de stat. În loc să informeze, să asigure accesul tuturor cetăţenilor la informaţiile de interes public, să facă transparentă activitatea respectivelor instituţii de stat, serviciile de presă au ca singur scop să-i pună într-o lumină cât mai favorabilă pe cei care îi slujesc. Asta înseamnă, de fapt, că serviciile, birourile de presă din Republica Moldova de multe ori manipulează opinia publi-că, intoxică societatea, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Lupu la Moscova. Culmea este că aceste

servicii de presă sunt plătite chiar din buzunarele

celor pe care ele îi prostesc, ale plătitorilor de

impozite.

Deci, în două cuvinte putem prezenta situaţia

în felul următor:

În cadrul lucrărilor Consiliului interstatal al

CEE, Medvedev a făcut presiuni asupra Republicii

Moldova ca aceasta să adere la Uniunea Vamală

Eurasiatică, renunţând, în felul acesta, la vectorul

integrării europene. Această declaraţie este pe

măsură să-i afecteze pe toţi cetăţenii Republicii

Moldova, dar cei de la serviciul de presă al in-

terimarului nici măcar nu au adus la cunoștinţa

opiniei publice ce și cum a spus Medvedev.

Uitându-te la aceste poze (care ne-au fost puse

la dispoziţie chiar de Serviciul de presă al Apara-

tului președintelui) și privindu-l pe interimarul

nostru cât este de înalt, frumos, falnic și solemn,

mai că te apucă un sentiment de mândrie. Dar

când te gândești că acest mare (la propriu, dar

nu și la fi gurat) om de stat s-a comportat ca un laș

la Moscova, că nu a avut curaj ca să se pronunţe

într-o problemă importantă ce ţine de relaţiile cu

unul dintre cei mai importanţi parteneri econo-

mici ai Republicii Moldova – Federaţia Rusă, care

de multe ori a făcut uz de această situaţie pentru a

șantaja autorităţile de la Chișinău, atunci îţi trece

orice sentiment de mândrie și ţi se face rușine.

Pentru că acum suntem chiar în ultima zi de

interimat al lui Marian Lupu, trebuie să spunem

un adevăr: Marian Lupu a fost interimarul care

ne-a făcut să trăim sentimentul rușinii (e adevărat,

nu chiar ca în cazul lui Mihai Ghimpu). Și acest

sentiment ne va însoţi și în continuare pentru

că, păcatele noastre, Marian Lupu nu va mai fi

președinte interimar, dar va continua să fi e, încă

aproape 3 ani, președintele Legislativului.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

De când s-a lansat în „politica mare”, fostul comunist Igor Dodon, mai nou lider al soci-aliștilor moldoveni și salvator al AIE în cel de-al doisprezecelea ceas, nu pierde nici o ocazie să arate cât de antiromân este. Fără să fi e întrebat, acesta repetă ca un papa-gal teoriile sovietice scoase de la naftalină

despre identitatea moldovenilor, încât a ajuns să arate ridicol.

La Kremlin, Lupu – ca şi struţu’: cu capul în nisip Moldova, ai preşedinte! Atât!

Primăvara ar putea aduce o nouă criză, cea a cărnii de vită și porc. Fermierii din sud-estul ţă-rii spun că sunt nevoiţi să creas-că tot mai puţine animale, din cau-za pierderilor pe care le suportă. Asta deoarece cerealele s-au scumpit, iar preţul cărnii a rămas același, transmite postul Studio-L.

În ultimii ani, o parte dintre locuitorii raionului Căușeni susţin că cresc din ce în ce mai puţine animale și asta pentru că preţul furajelor a crescut și nu există piaţă de desfacere în ţară. Unii gospodarii ţin pe lângă casă doar câteva păsări și câte un porc, iar de alte animale nici nu vor să audă.

Satul Taraclia din raionul Căușeni este printre puţinele localităţi din zonă unde fermierii nu renunţă să întreţină animale. Chiar și așa, unii dintre ei sus-ţin că în 2012 vor fi nevoiţi să reducă numărul de animale cu aproape 50 la sută.

Mihail Dedov crește animale mai bine de 20 de ani. Bărbatul susţine că nici el n-are posibi-litate să comercializeze brânză

și carne în sat, fapt pentru care crește numai pentru consum propriu. Chiar dacă întreţine peste 15 capete, bărbatul spune că mai are noroc de sărbători ca să poată vinde.

Potrivit Inspectoratului vete-rinar de stat, criza cărnii de porc și vită mai puţin se va răsfrânge asupra raionului Căușeni. Asta deoarece numărul acestor ani-male se menţine constant în sud-estul republicii pe parcursul mai multor ani, chiar cu o ușoară creștere.

Cu toate acestea, potrivit datelor statistice primite în baza rapoartelor de la primăriile raionului din anul 2008 și până în 2012, raionul Căușeni a mărit producţia de carne cu 4.550 de porcine, în creștere cu 31 la sută. Numărul bovinelor a rămas la același nivel.

Sursa: news.point.md

Ţăranii refuză să mai crească animale. Primăvara ar putea

aduce o nouă criză, cea a cărnii de vită şi porc

NOI SCUMPIRI?

Furnizorii de energie electrică cer un preţ mai

mare, cu 1,2 cenţi Deși furnizorii de energie electrică,

Centrala de la Cuciurgan și com-

pania ucraineană Power Trade, cer

un preţ de circa 7,3 cenţi americani

pentru un kilowatt faţă de 6,1, cât

este în prezent, reprezentanţii Gas

Natural Fenosa, principalul distribu-

itor de energie electrică din Republi-

ca Moldova, spun însă că se caută un

preţ bun pe piaţă.

„Contractul expiră la 31 martie cu cen-

trala moldovenească de la Cuciurgan, însă

până atunci se caută soluţii pentru achiziţia

energiei electrice la cel mai mic preţ de pe

piaţă”, explică Vasile Gribincea, șeful servi-

ciului de presă al Gas Natural Fenosa.

Gribincea exclude imposibilitatea găsirii

unui preţ bun. „Republica Moldova este

amplasată într-o zonă unde producătorii și

furnizorii energiei electrice sunt cunoscuţi

și de aceea urmează a fi căutată energie de

la niște furnizori reali. Până la urmă, costul

achiziţiei energiei electrice este cel care va

fi la zi”, precizează Gribincea

„Cineva dintre furnizori poate își dorește

un preţ mai mic în timp ce producătorii spe-

ră la un preţ cât mai mare. Dar negocierile

sunt purtate pentru găsirea un preţ real în

funcţie de costurile resurselor energetice

la producerea energiei”, opinează Vasile

Gribincea

De la 1 aprilie anul trecut, preţul energiei

electrice importată de Republica Moldova

de la Centrala Electrică Moldovenească de la

Cuciurgan și din Ucraina a crescut de la 5,5

cenţi SUA la 6,1 cenţi pentru un kWh.

Sursa: 24h.md

23 MARTIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

PATRIMONIU

Mănăstiri româneşti premiate

Duminică dimineaţă (18 martie), măcinat de o boală grea și necruţătoare, a trecut în lumea celor drepţi jurnalistul Ion Enache.

A fost primul prezentator al unei emisiuni în direct la Radio Moldova. A fost unul dintre autorii primului Cod de Etică al profesiei de jurnalist din Republica Moldova. A făcut parte din prima componenţă a Comisiei Naţionale de Etică a Jurnalistului, iar ulterior, a fost președinte al acestei comisii.

Ion Enache s-a născut la 5 octombrie 1946, în satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni.

A absolvit Facultatea de Filologie, Secţia Jurnalistică a Universităţii de Stat din Moldova în anul 1970. Încă în perioada studenţiei sale, în anul 1969, Ion Enache a fost angajat în calitate de redactor la Redacţia Principală de teleradio-informaţii a Comitetului de Stat pentru Televi-ziune și Radiodifuziune. A lucrat permanent în Sectorul de știri radio, unde timp de 26 de ani a redactat și pregătit buletine de știri.

Am avut onoarea să-l cunosc personal pe Ion Enache, am lucrat timp de cinci ani împreună la Radio Antena C. Pe lângă faptul că a fost un jurnalist onest și corect, cu o ţinută profesio-nală impecabilă, cum aveau să recunoască și

alţi colegi de-ai săi de breaslă (fi e din aceeași generaţie, fi e colegi pe care i-a avut alături de-a lungul multor decenii) Ion Enache a fost un om cu alese calităţi umane: cu mult bun-simţ, blând, responsabil și de încredere.

În timpul vieţii sale, Ion Enache nu a fost un consumator de onoruri și nici un măciucar, în calitate de redactor la radio, dar și de profesor universitar, a insistat întotdeauna pe criteriile etice și deontologice ale meseriei, în detrimentul goanei după senzaţional și al clișeelor promo-vate drept criterii de valoare de noile instituţii media apărute în ţara noastră.

El însuși a evitat aceste criterii și această goa-nă. În 1994 a considerat incompatibilă afl area sa la Radio Moldova, în perioada în care compania publică se transformase în anexă propagandis-tică a partidului de guvernământ. În 1995, Ion Enache a participat la lansarea primului post de televiziune independent din Republica Moldo-va, „Catalan TV”, unde a redactat emisiunile de știri până la dispariţia acestuia.

În anul 2002 devine redactor coordonator al programelor de știri la postul de radio „Antena C” și participă activ la afi rmarea primului post de radio public din Republica Moldova. În 2006,

Ion Enache se încadrează deplin în mișcarea pro-testatară a jurnaliștilor de la instituţiile de presă publice ale Primăriei municipiului Chișinău, „Antena C” și „Euro TV”, ieșind din greva foamei după mai bine de 20 de zile, doar la rugămintea insistentă a medicilor, jurnalistul suferea din copilărie de o boală rară.

În ultima perioadă, Ion Enache a activat la postul de radio „Vocea Basarabiei”.

Adresăm sincere condoleanţe familiei și ru-delor jurnalistului. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

L. P., FLUX

Mănăstirea Golia din Iași și Paraschiva Kovacs din Satu Mare (Harghita) se numără printre laureaţii de anul acesta ai premiului Uniunii Europene pentru patri-moniu cultural (premiul Europa Nostra), care cele-brează activităţi remarcabi-le în acest domeniu, anunţă Mediafax.

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunţat câștigătorii premiului Uniu-nii Europene 2012 pentru patrimoniu cultural (premiile Europa Nostra), care vor fi înmânate pe 1 iunie, într-o cere-monie care va avea loc la Mănăstirea Jerónimos de la Lisabona, în prezenţa comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism și tineret, An-droulla Vassiliou, și a tenorului Plácido Domingo, președinte al Europa Nostra, informează europa.eu.

Evenimentul - organizat în timpul Congresului anual pentru patrimoniul european al Europa Nostra - este or-ganizat sub patronajul președintelui Portugaliei, Aníbal Cavaco Silva, care va fi , de asemenea, prezent la eveniment, și al președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Șase dintre cele 28 de proiecte câștigătoare vor fi desemnate laure-ate ale marelui premiu, fiind astfel recunoscute drept cele mai marcante realizări ale anului 2012 în domeniul patrimoniului.

“Sunt foarte bucuros că Europa Nostra a avut din nou Comisia Eu-ropeană ca partener în celebrarea activităţii remarcabile în domeniul patrimoniului cultural. Doresc să felicit, totodată, comisia pentru confi rmarea angajamentului său de a sprijini obiec-tivele noastre comune prin propunerea privind programul Europa creativă. Finanţările europene sunt vitale: ele stimulează creativitatea și inovarea, ajutându-ne să reînviem trecutul și să ne păstrăm comorile pentru viitor”, a

adăugat președintele Europa Nostra, Plácido Domingo.

Cei 28 de câștigători au fost selec-taţi dintre 226 de proiecte depuse în 31 de ţări.

Premiile cuprind patru categorii - conservare, cercetare, contribuţii exemplare și educaţie, formare și sensibilizare. Pentru fi ecare categorie s-a reunit un juriu distinct compus din experţi independenţi din întreaga Eu-ropă. Toţi câștigătorii primesc o placă sau un trofeu, iar cei șase câștigători ai marelui premiu primesc în plus câte 10.000 de euro.

Mănăstirea Golia din Iași a fost pre-miată la categoria conservare. Potrivit juriului, restaurarea monumentului a contribuit la dezvoltarea zonei în care se afl ă din punct de vedere educaţional, cultural și turistic. În același timp, viaţa celor care trăiesc în mănăstire continuă după același ritm și aceleași reguli, fi ind un exemplu de program de dezvoltare strategică sustenabilă.

Biserica a fost construită de Vasile Lupu și soţia sa, Ecaterina Cercheza, între anii 1650 și 1652. O combinaţie de infl uenţe rusești și orientale, mănăs-tirea are la exterior elemente vestice,

marcate de barocul italian, fiind un ansamblu arhitectural unic în peisajul european.

Paraschiva Kovacs din Satu Mare, Harghita, a fost premiată la categoria contribuţii exemplare. De profesie profesoară, ea și-a dedicat peste 40 de ani din viaţă inventarierii și conservării artefactelor trecutului, ca simboluri ale moștenirii vii ale comunităţii din care face parte. A contribuit la schimbarea obiceiurilor membrilor comunităţii în ceea ce privește istoria locală și con-servarea moștenirii culturale. Printre proiectele sale s-a numărat cel de con-servare a porţilor de lemn din Szekler.

Patrimoniul cultural aduce o contri-buţie semnifi cativă și deseori subesti-mată la dezvoltarea și crearea de locuri de muncă. Sectorul reprezintă o parte importantă a industriilor culturale și creative, care oferă locuri de muncă pentru 8,5 milioane de persoane în Uniunea Europeană și contribuie cu 4,5% la PIB-ul Europei.

Se estimează că investiţiile în con-servarea patrimoniului cultural efec-tuate de organisme publice și private totalizează 5 miliarde de euro pe an.

Cifrele publicate de Organizaţia

pentru Cooperare și Dezvoltare Econo-mică (OCDE) arată că 40% din turismul mondial conţine o componentă cultu-rală. De asemenea, patrimoniul cultural este o resursă esenţială pentru dezvol-tarea durabilă și coeziunea socială.

Premiile beneficiază de sprijinul programului Cultură al Uniunii Eu-ropene, care a investit, începând cu 2007, circa 30 de milioane de euro în cofi nanţarea proiectelor de patrimo-niu. Și alte programe cu fi nanţare UE asigură sprijin: Fondul european de dezvoltare regională a alocat 6 miliarde de euro pentru cultură pentru perioada 2007-2013.

Din această sumă, 3 miliarde de euro sunt destinaţi pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural, 2,2 miliarde de euro pentru dezvolta-rea infrastructurii culturale și 775 de milioane de euro pentru cofi nanţarea serviciilor culturale, precum formarea profesională, educaţia în domeniul artelor și al patrimoniului, promova-rea itinerarelor culturale etc. O altă sumă - 150 de milioane de euro - a fost pusă la dispoziţie începând cu 1998 prin intermediul programelor-cadru ale UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.

Europa Nostra este un ONG pa-neuropean care reprezintă o voce a patrimoniului cultural. Ea reunește și reprezintă 250 de organizaţii neguver-namentale și nonprofi t din peste 50 de ţări europene, numărând împreună cel puţin 5 milioane de membri.

De asemenea, Europa Nostra benefi -ciază de susţinerea a peste 150 de orga-nisme publice și întreprinderi asociate și a peste 1.500 de membri. Reţeaua sa vastă de profesioniști și voluntari este implicată în păstrarea patrimoniului cultural al Europei pentru generaţiile prezente și viitoare.

Termenul limită de depunere a pro-punerilor pentru următoarele premii este 1 octombrie 2012. Se preconizează ca, în acest caz, ceremonia de premiere să aibă loc la Atena în iunie 2013.

Cultur=

“Cu cât cauţi să placi la toată lumea,

cu atât eşti în primejdie să nu fi i

respectat de nimeni.” Delacroix

G`ndul s=pt=m`nii

„O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ”„O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ”CALEIDOSCOP

23 martie EvenimenteEvenimente752: Ștefan al II-lea devine papă. A murit trei

zile mai târziu, înainte să fi e consacrat și nu se afl ă pe lista ofi cială de papi a Vaticanului

1821: Revoluția de la 1821: Se ajunge la un acord cu boierii rămași în București (jurământul reciproc de credință). În virtutea acestuia, Tudor Vladimirescu recunoaște vremelnica stăpânire a țării, alcătuită din boierii patrioți, acceptând să conducă țara împreună cu ei. Boierii declară că pornirea slugerului Tudor nu este rea. Are loc legitimarea acțiunilor lui Tudor de către clasa politică

1847: Un incendiu uriaș distruge 20% din orașul București

1898: A fost adoptată Legea învățământului secundar și superior, elaborată de Spiru Haret și C. Dimitrescu-Iași, care instituie învățământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior și superior) și în secții (modernă, reală și clasică), gimna-zii și școli normale și organizează mai temeinic învățământul superior

1917: Proclamația regelui Ferdinand I, prin care se promite pământ și vot universal

1919: Benito Mussolini fondează, la Milano, „Fasci di Combattimento” (partidul fascist italian)

1921: Crearea Reichswehr-ului, armata Repu-blicii de la Weimar

1933: Reichstagul adoptă o lege prin care i se acordă guvernului lui Hitler împuterni-ciri speciale

1939: Semnarea Acordului economic româ-no-german, Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Rega-tul României și Reichul german, care deschidea calea subordonării economiei românești intereselor politicii hitleriste

1945: Legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate proprietățile mai mari de 50 ha, fi ind împroprietărite peste 900.000 de familii de țărani

1956: Pakistanul devine prima republică isla-mică din lume. Ziua națională

1968: În încercarea de a calma neliniștile statelor membre ale Tratatului de la Varșovia, Alexander Dubček, la întâlnirea de la Dresda, a dat asigurări secreta-rului general al PCUS, Leonid Brejnev, președintelui Consiliului de Miniștri al URSS, Alexei Kosâghin, altor lideri ai țărilor membre, că mișcarea Primăvara de la Praga nu va modifi ca poziția Ceho-slovaciei în blocul estic

1983: Propunerea președintelui american Ronald Reagan de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu bază în spațiu, cu ajutorul unor noi tehnologii, Iniţiativa de Apărare Strategică, supranumită și războiul stelelor

1998: Pelicula „Titanic” a adunat nu mai puțin de 11 trofee Oscar, egalând fi lmul „Ben-Hur”, care stabilise recordul pentru cele mai multe premii câștigate

1999: Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operațiunilor aeriene în Republica Federală a Iugosla-viei. Președintele american Bill Clinton a declarat: superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purifi cărilor etnice

2001: Stația orbitală MIR, cântărind 140 de tone, s-a dezintegrat în atmosferă, dea-supra Pacifi cului de sud, încheind cei 15 ani de orbitare în jurul Pământului

NașteriNașteri1749: Pierre Simon Laplace, astronom, mate-

matician, fi zician francez (d. 1827)1813: Cezar Bolliac, poet român (d. 1881)1847: Alexandru D. Xenopol, istoric, fi losof,

critic literar român (d. 1920)1881: Roger Martin du Gard, scriitor francez,

laureat al Premiului Nobel (d. 1958)1885: Duiliu Marcu, arhitect și urbanist român

(d. 1966)1886: George Gregorian, poet român (d. 1962)1897: Max Arnold (Mendel Wechsler Arnold),

pictor (d. 1946)1903: Alejandro Casona, dramaturg și poet

spaniol (d. 1965)1908: Joan Crawford, actriță americană (d.

1977)1910: Akira Kurosawa, regizor japonez de fi lm

(d. 1998)1912: Wernher von Braun, inginer german (d.

1977)1925: Alexandru Elias, medic român1942: Michael Haneke, regizor austriac1969: Irina Pacurariu, prezentator tv 1972: Daniel Prodan, fotbalist românDeceseDecese1555: Papa Iuliu al III-lea (n. 1487)1801: Țarul Paul al Rusiei (n. 1754)1842: Stendhal (Henri Beyle), scriitor francez

(n. 1783)1880: Gheorghe Magheru, comandant militar

român (n. 1848)1881: Nikolai Rubinstein, pianist și compozitor

rus (n. 1835)1894: Theodor Codrescu, editor, traducător și

prozator român (n. 1819)1994: Giulietta Anna Masina, actriță, ziaristă

italiană (n. 1921)2011: Elizabeth Taylor, actriță americană (n.

1932)SărbătoriSărbătoriZiua mondială a meteorologiei

Recenta premieră editorială a consacratului epigramist Gheorghe Bâlici, intitulată “Coșul minim de râs”, a apărut graţie contribuţiilor domnilor Mihai Roșcovan și Viorel Pietrăreanu (editor: Magna-Prin-ceps, concepţie grafi că și machetă: Dorian Conea, pictor: Inga Edu; lector: Maria Bâlici).

Palmaresul creaţiei descen-dentului din Hileuţii Bălţilor este prefaţat de volumele “Floarea din inimă” (1991), “Contra bolilor de stat” (2001), “Epigrama de diminea-ţă” (2003), “Cu limba de hexametru” (2008), ele fi ind prefaţate, în mod cronografi c de: Leonida Lari, Mihai Cimpoi, Ion Diviza și Efi m Tarlapan. Ultimul prefaţator titrează elogios: “numele BÂLICI nu mai poate fi confundat cu al altcuiva sau cu alt-cineva. E RENUME cu majusculă în epigrama românească!” (pag.6). Cu editarea acestui excepţional volum, actuala bibliografi e epigramatică românească atinge altitudine eve-restică…” (pag. 7). Creaţia prodigi-oasă a autorului a fost apreciată de către mai mulţi exegeţi obiectiv și laudativ: Ion Ciocanu, Mihai Cim-poi, Ion Diviza, Sergiu Nucă, Efi m Tarlapan…

Peste sigur de sigur: nu era Bâlici cel de este, de rata faimosul feno-men druţian: “El a văzut, citind în astre,/ Povara bunătăţii noastre,/ Iar

noi am suportat, destui,/ Povara ră-utăţii lui…” (“Scriitorului Ion Druţă”, pag. 14); ori fenomenul tragicomic al redobândirii arhiumilitoare a cetăţeniei române: “Să fi u un ce-tăţean oricine,/ Mi-aș da și viaţa, Ţară, pentru tine,/ Dar pân-ajung să jur sub tricolor,/ Cred c-aș putea eu și așa să mor!...” (“În așteptarea cetăţeniei române”, pag.15).

Proverbiala de ea, sărăcia noas-tră, este subiectul abordat ori tra-tat fi lozofi co-zefl emistic de către preacuviosul autor, nefiind aici sărac cu duhul: “Ne-ndeamnă cei cu trai ușor/ S-o-nvingem, bată-o pustia!/ O, de-am avea noi banii lor,/ Ce-am mai lupta cu sărăcia!...” (“Sărăcia”, pag. 34); “Avem prilej de multă bucurie/ Că dintre taxe, câte or mai fi ,/ Doar taxa pentru marea sărăcie/ Noi o plătim în fi ecare zi…” (”Optimism”, pag. 100).

Cele peste 480 de epigrame din volum abordează aproximativ ace-lași număr de subiecte. Autorul este un ministru al ministerului analitic al moralismului naţional-universal, invitându-ne la spectacolul fune-bru, oribil, unde în scenă evoluează ca actori întregul fl orilegiu al de-fectelor umane, regizează explozia cutiei Pandorei. Este mult mai ușor să afl i despre ce n-a scris autorul, ce subiect a ratat intuiţia lui hiper-vigilentă, decât despre ce a scris.

Deschidem, ocazional, la pag. 51 și citim: “Și la români mai are rost,/ Pe lângă alte-nvăţăminte,/ S-ajungă toţi conduși de-un prost,/ C-abia atuncea prind la minte…”. Apoi des-chidem la pag. 101: ”Votează moșul din mormânt,/ Votează baba din sicriu/ Și comunismu-și ia avânt,/ Că nu doar Lenin este viu!..”. Și tot așa mai departe… Etnopsihologii ce studiază psihologia naţională de la sfârșitul mileniului II și începutul mileniului III, inevitabil, vor studia ipotezele, introspecţiile surprinză-toare realizate în prezentul volum despre codul etic și calvarul valoric etnic.

O predilecţie pare a fi pentru autor tematica ţărănistă și a ţării: “Prin secole, destin ingrat,/ Ţăranul capul și-a plecat,/ De a atins, ca în poveste,/ Nivelul unde …talpa este” (“Ţăranul este talpa ţării”, pag.29); “Tot alergând de-i iese fumul,/ Pe văi și dealuri campion,/ El încă n-a parcurs tot drumul/ De la Ivan pân la Ion” (“Ţăranul basarabean”, pag. 122); “Trăiască ţara, tricolorul!/ Ca să furăm noi mult și bine,/ Trăias-că-n veci de veci poporul, / S-avem mereu și de la cine!...” (“Imnul gu-vernanţilor”, pag. 17).

Volumul lui Gheorghe Bâlici este comparabil cu „Antologia epigra-mei românești” Cu poante pre moarte călcând... (performanţe clasice) de Efi m Tarlapan (Editura „Stadiform”, 2005), „Pălăria gândurilor mele” de Petru Cărare (2000)...

Confratele de credinţă și su-ferinţă, Victor Prohin, afi rma (cu sau fără ironie, cine știe): „Dacă se va edita cândva o enciclopedie a

umorului în zona Europei noastre, apoi această ediţie va fi incompletă fără biografi a lui Efi m Tarlapan”. Și a lui Gheorghe Bâlici, ar urma să remarcăm actualmente.

O particularitate inedită a cre-aţiei autorului este antinomia logistică, dialectal paradoxistă, revelatorie, chiar surprinzător-anihilatoare: „I-am criticat, i-am combătut/ De la-nceput pân-n prezent,/ Pe dânșii însă i-a durut.../ În locul cel mai competent” (pag. 115); „În tinereţe, ca-ntr-un vechi concept/ Pe care toţi păţiţii bine-l știu,/ Fiind devreme să te crezi deștept,/ La bătrâneţe vezi că e târziu...” (pag. 103); „Cum nu e tipul comunicativ,/ Se supără mereu fără motiv,/ Iar supărarea-i este și mai mare,/ Când n-are vreun motiv de supărare...” (pag. 119); „Așa-i desti-nul cel lumesc,/ Nu prinzi de veste cum te scapă:/ Toţi proștii, dând în gropi, trăiesc,/ Iar el, deștept, a dat în groapă...” (pag. 116). (Două dintre paradoxuri le surprinse Ion Ciocanu: „Cu griji și nevoi, fi rește,/ trăind în vremi învolburate, / de viaţă nu se plictisește / acel cu vre-un … dușman de moarte”; „La un concurs de modestie, / și după cel din urmă test, / doi inși se bat pân’ la prostie, / căci nu știu care-i mai modest”.)

Dorim, în special, să evocăm superbele mostre logistice „antice” soctratiene (post)modernizate: „La anii mei cei trecători/ Oftez sau poate și suspin: / Nu știu nimic de multe ori,/ Iar uneori – și mai puţin” („Socratiană”, pag. 68); ”Cu soare mândru dimineaţa,/ Cu cer senin

și multe flori, / Cât de frumoasă

este viaţa/ Pricepi deplin abia când

mori...” ( „Epitaf”, pag. 69).

Ne întrebăm, involuntar, cine-i

sunt predecesorii de credinţă și

profesorii epigramatici ai autorului

și deducem că-i monstruosul auto-

plagiator și feroce (auto)exploata-

tor, inclusiv autoapreciator: „Dă-mi,

Doamne, bani, averi nemăsurate/

Și-o viaţă ca în vis pe undeva,/ Dă-

mi liniște și pace, dă-mi de toate/ Și

minte, să nu cred că-mi dai ceva...”

(„Rugăciune”, pag. 105). Sunt reve-

laţii generale instructive, nu foarte,

ci uimitor de utile pentru întreaga

tagmă de cititorime.

Ne limităm la aceste mărgăritare

creatoare ce completează fl orilegiul

inconfundabilului templu epigra-

matic naţional.

Grigore GRIGORESCU

Escalatorul everestului epigramatic românescEscalatorul everestului epigramatic românescMotto: “Gândindu-mă la cei mai valoroşi

epigramişti români ai momentului, cred că e drept să afi rmăm că „Nasc şi la Moldova

epigramişti!”Elis RĂPEANU, “Limba Română”, 2008, nr.11-12

IN MEMORIAM

A murit Ion Enache, primul prezentator al unei emisiuni în direct

R e p r e z e n -tantul Moldovei la Eurovision, Pasha Parfeni, a realizat o pre-zentare video a piesei “Lăutar”. Materialul a fost plasat pe site-ul ofi cial al Eurovi-sionului, unde publicul euro-pean va putea face cunoștinţă cu piesa care ne va reprezenta la concurs, infor-mează trm.md.

Filmările au avut loc într-un club de noapte din capitală. Producţia video include imagini din cadrul unui concert improvizat, susţinut de Pasha Parfeni. Artistul nu divulgă suma pe care a chel-tuit-o pentru proiect. Până pe 25 aprilie urmează să fi e realizat și videoclipul la piesa “Lăutar”.

Co n c u r s u l internaţional Eurovision se va desfășura la Baku, capitala Azerbaidjanu-lui, în perioada 22-26 mai.

În urma tra-gerii la sorţi a fost stabilită ordinea parti-cipării concu-renţilor la Eu-rovision Song Contest 2012. Astfel, Pasha Parfeni va evo-

lua sub numărul 17 în cadrul primei semifi nale care se va desfășura pe 22 mai.

Cea de-a doua semifi nală va avea loc pe 24 mai. Ţara noastră va parti-cipa la Eurovision pentru al optulea an consecutiv, iar fi nala va avea loc pe 26 mai.

PASHA ARE PREZENTARE VIDEO PENTRU “LĂUTAR”

Moldova va evolua sub numărul 17 în prima semifi nală

FESTIVAL

A doua ediţie ClassFest la Chişinău

Ediţia a II-a a Festivalului Internaţional al Șco-lilor de Teatru și Film ClassFest se va desfășura la Chișinău, în perioada 2-7 aprilie 2012.

Potrivit unui comunicat emis de către Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), organizatorul festivalului, aceasta este singura acțiune artistică internațională destinată studenților și tinerilor din Republica Moldova și care promovează valorile artei contemporane.

Acest eveniment cultural și educațional transfrontalier își propune, prin cea de-a doua ediție a festivalului, să mențină și să dezvolte dialogul intercultural și schimbul de experiență dintre școlile de teatru și fi lm din Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Slovacia, Georgia, Germania, Belarus, Polonia și Republica Cehă, mai relevă AMTAP.

Cele două secțiuni ale Festivalului, Teatru și Film, aduc în atenția publicului, a consumatorilor de artă, unele dintre cele mai bune producții ale participanților-creatori. Astfel, acţiunea descoperă noi mijloace și noi metode artistice.

Tinerii implicați în Festival vor avea ocazia să participe la atelierul de creație “În căutarea creativităţii actorului”, susținut de Janusz Stolarski, profesor al Școlii de Teatru, Film și TV din Polonia. Ei vor participa și la un atelier de actorie condus de profesorul David Esrig, actor și regizor, rector al Școlii de Teatru și Film Athanor Munchen, Germania.

Un eveniment important al festivalului va fi înmânarea titlului Honoris Causa lui David Esrig, actor și regizor de teatru, profesor onorifi c al Universităţii de Film și Teatru din București.

Publicul de toate vârstele este așteptat la mai multe săli de spectacol ale teatrelor din Chișinău, la un cinematograf, precum și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Aici, ei vor mai putea asculta recitaluri muzicale ale studenţilor Facultăţii Artă Instrumentală, Compoziţie și Muzicologie sau vor putea vizio-na vernisaje și expoziții de fotografi e și scenografi e – realizări studențești.

23 MARTIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

Cum putem subzista în timp de criză?Angela Merkel, cancelarul

Germaniei, și Nicolas Sarkozy, președintele Franţei, au anun-ţat modifi carea tratatelor Uni-unii Europene pentru a pune bazele unei uniuni fi scal-buge-tare prin care să se întărească „disciplina fi scală” și să se sanc-ţioneze ţările care nu respectă „ţintele” macroeconomice. Tra-dus în practică, planul de în-tărire a centralizării europene înseamnă o politică accelerată de „austeritate”, adică presiune fi scală (taxe, impozite) asupra populaţiei, concomitent cu tă-ierea cheltuielilor sociale (tot mai puţini bani pentru sistemul sanitar, educaţie, pentru salarii, pensii etc.) și o penurie gene-ralizată de lichidităţi. România aplică deja, din 2009, această politică intitulată, în mod min-cinos, „austeritate” (un nume virtuos care ascunde o realitate profund coruptă), prin subju-garea îndatoririi către FMI. În unele ţări, ca Grecia sau Italia, această tendinţă generală de întărire a instituţiilor centrale europene a făcut ca guverne-le naţionale să fi e conduse de „tehnocraţi” fi nanciari care nu au fost niciodată oameni poli-tici, care nu sunt legitimaţi de votul democratic, având însă „meritul” de a face parte din Comisia Trilaterală și Bilderberg – cunoscute think-thankuri în care se „dezbat” teme esenţiale pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga lume. Aceste măsuri sunt prezentate opiniei publice drept decizii extraor-dinare de reacţie în faţa crizei economice.

Dincolo de limbajul de lemn al propagandei europene, de-ciziile semnifi că intrarea într-o „nouă eră” economic-socială în care vom fi guvernaţi de prin-cipiile neoliberale (sau neoca-pitaliste) de tip FMI care afec-tează, în primul rând, „periferia euro”, adică ţările răsăritene din Uniunea Europeană, cum sun-tem mai ales noi, românii (așa cum, de altfel, a anunţat chiar șeful Băncii Mondiale, Robert Zoellick). Cum a explicat re-putatul economist Ilie Șerbă-nescu, România este tratată ca o „anexă bananieră a Uniunii Europene. Ca de fi ecare dată, se va transfera răul, nu binele” (Jurnalul, 11 nov. 2011). Răul, în acest caz, este „austeritatea”

care, cum explică alţi econo-miști, nu va face altceva decât să adâncească recesiunea, să ducă la sărăcie și la o reală criză economică și socială pentru că principiul ei constă în transfe-rarea banilor de la bugetele na-ţionale către băncile private și a resurselor naţionale (energie, exploataţii miniere etc.) către corporaţiile străine.

În aceste condiţii, ce ne mai rămâne? Unele voci susţin că agricultura ar fi o șansă pentru noi. În cele ce urmează ne vom apleca mai îndeaproape asupra acestui aspect.

Înstrăinarea terenurilorAgricultura ar însemna un

avantaj pentru economia naţio-nală dintr-un motiv foarte sim-plu: pe măsură ce recesiunea se va generaliza (așa cum ne și „promit”, de altfel, ofi cialii euro-peni), comerţul se va restrânge tot mai mult și fi ecare ţară se va sprijini pe propria sa produc-ţie internă alimentară. Așa s-a întâmplat și în perioada inter-belică, efectul Marii Depresiuni fi ind că puternicele ţări din Oc-cident și-au închis pieţele faţă de produsele agricole din ţările din Răsărit, ceea ce a provocat mari probleme fi nanciare unor ţări agrare, așa cum eram și noi. Dar, cel puţin, pe atunci aveam o producţie mare și, chiar dacă nu se mai refl ecta într-un ex-port profi tabil, se consuma pe plan intern. În vremurile noas-tre, contextul este diferit și noi suntem mult mai vulnerabili în faţa acestui val de recesiune și criză.

În ţările occidentale, pămân-tul este o chestiune de securita-te naţională și nu se înstrăinea-ză, iar agricultorii sunt sprijiniţi prin tot felul de înlesniri și sub-venţii (cum am mai arătat și altădată). În schimb, la noi în ţară, străinii deja deţin 1 milion de hectare din pământul fertil și arabil al ţării (dintr-un total de 10 milioane). Strategia de politică agrară europeană pen-tru România este de încurajare a exploataţiilor agricole medii și mari, capabile să producă într-un sistem capitalist. Ce în-seamnă însă, acest lucru? Atât timp cât producătorii agricoli autohtoni care deja au propriile lor ferme medii și mari sunt în mod sistematic ignoraţi de gu-vernanţi, având subvenţii sără-căcioase, lipsindu-le infrastruc-

tura de acces pe piaţa internă și internaţională, principalii benefi ciari ai acestei strategii, ne temem că vor fi tot străini, deoarece ei au capacitatea fi -nanciară și logistica necesară să exploateze capitalist terenu-rile. Pentru anul 2012, bugetul decis de guvern pentru agri-cultură a scăzut, asta în ciuda faptului că producţia agricolă a avut o contribuţie importantă la PIB-ul ţării pe anul 2011, pe fondul unei producţii bune și a scăderii veniturilor realizate din industrie și comerţ. Guvernanţii nu au însă nici o intenţie să va-lorifi ce acest potenţial imens al agriculturii, iar unii tehnocraţi de la BNR au afi rmat explicit că nu trebuie să ne orientăm către acest sector.

Dar, chiar și așa, în condiţii-le acestei delăsări generaliza-te din partea guvernanţilor în ceea ce privește agricultura, lucrurile nu ar fi stat prea grav, datorită unei particularităţi a ţării noastre: existenţa gospo-dăriei de subzistenţă.

Subzistenţă şi dependenţăGospodăria de subzisten-

ţă este acea mică exploataţie familială, de câteva hectare, care, statistic, ar ocupa încă un loc important în agricultu-ră: aproximativ 93% din tota-lul fermelor agricole sunt de subzistenţă; acestea deţin însă doar 32% din totalul suprafeţei agricole al ţării. Ea se caracte-rizează prin faptul că produce nu pentru piaţă, în primul rând (eventual, colateral, ca ocupaţie secundară), ci pentru propriul consum. Este, practic, gospo-dăria bunicilor și părinţilor noș-tri, cea în care mulţi dintre noi am crescut sau ne-am petrecut vacanţele de vară, în care am învăţat, poate, să ducem vaca la păscut și să scoatem cârdul de gâște la iarbă, am învăţat să plivim sau să săpăm pământul pentru culturile de legume, am cosit pentru a avea fân la iar-nă. Foarte mulţi dintre noi au încă această memorie, măcar a legăturii cu „ţara”. Era locul unde puteam procura alimente fără să stăm la cozile umilinţei din faţa alimentarelor de pe timpul comunismului și unde cartela nu mai era obligatorie. Este bine să ne-o amintim mai mult, deoarece această moște-nire ne va fi necesară nu doar pentru nostalgia copilăriei, ci,

pur și simplu, pentru a avea un (posibil) ultim refugiu în calea penuriei ce se anunţă, a cozilor și a „cartelelor” electronice care vor caracteriza, poate, marile orașe.

Gospodăria de subzistenţă este, de fapt, o rămășiţă struc-turală a vechii Românii. Ţăranii, adică străbunicii noștri, nu erau „fermieri”, ci trăiau în cadrul obștii sătești și își cultivau pă-mântul, în primul rând, pentru propriile nevoi familiale. Feri-citul Martir Mircea Vulcănescu, mare economist și sociolog al vremii sale, a arătat că acest tip de economie, ţărănesc-familial, este un sistem în sine, specifi c ţărilor răsăritene, agrare și or-todoxe, cu propriile categorii și propria sa mentalitate, diferit întru totul de sistemul capitalist în care scopul nu era acoperirea nevoilor, ci obţinerea profi tu-lui. Același arăta că gospodăria ţărănească este potrivită, spre deosebire de marile exploata-ţii, pentru a rezista pe vremuri de criză. Un lucru recunoscut și de sociologii zilelor noastre, care au recunoscut faptul că agricultura de subzistenţă a reprezentat un mod prin care românii au traversat vremu-rile grele de după 1989, când șomajul, pe fondul privatizării industriei naţionale, era tot mai mare.

Fermele mari pot da fali-ment, pentru că sunt depen-dente de bănci, de fondurile europene și de piaţa de desfa-cere (supermarketuri, interme-diari etc.). Gospodăria mică nu are nevoie de nimic din toate aceste dependenţe care se pot transforma într-o adevăra-tă robie. Mai mult decât atât, economia familială era și una a normalităţii, a vieţii tradiţi-onale, contrastând puternic cu mentalitatea paranoică a economiei capitaliste, strict in-strumentală, funcţionând după „poruncile” „timpul înseamnă bani” și „fă din om bani”. Cu toate acestea, atât economia familială, cât și gospodăria ţă-rănească au fost, cu excepţia unuia ca Vulcănescu, dispreţu-ite și considerate drept cauze ale înapoierii noastre, drept ob-stacole în calea „modernizării”. Exact aceeași mentalitate dis-preţuitoare faţă de „cele din bă-trâni” există și astăzi, mai ales, în rândurile elitei guvernante și tehnocrate de la noi. În mai toate rapoartele despre agri-

cultura românească se afi rmă că gospodăriile de subzistenţă sunt o problemă care ar trebui „rezolvată”.

De fapt, sub masca acestui discurs „modernizator”, se as-cund interese foarte meschi-ne de a scoate acest pământ din stăpânirea oamenilor și a îl pune în mâinile noilor aren-dași și exploatatori ai terenuri-lor românești. Există, de altfel, o serie de măsuri legislative care îngrădesc dreptul micului proprietar (cum ar fi amenzile pentru terenurile nelucrate) și care îl împing către „soluţia” arendării.

La această presiune institu-ţională se adaugă degradarea mentalităţii tradiţionale chiar în locul unde ea s-a născut: satul. Fără să fi e dependenţi econo-mic de supermarket, pentru că nu produc pentru a vinde, tot mai mulţi ţărani (sau rezidenţi ai mediului rural, mai degrabă) devin dependenţi de acesta pentru că renunţă la propriul lor avantaj: producţia agricolă de subzistenţă. Este o situaţie tot mai generalizată care se găsește în satul românesc, ex-plicabilă și prin faptul că, în pa-ralel cu supermarketurile, s-a produs un fenomen și mai grav: depopularea, tinerii fi ind ple-caţi cu milioanele să munceas-că în ţări străine. Drept urmare, pământul rămâne nemuncit (pentru că nu mai are cine să îl muncească), iar cei rămași în ţară au început să renunţe până și la vechile și simplele ocupa-ţii ale satului nostru: creșterea unei vaci, de pildă, lucrarea gră-dinii de legume, creșterea unor păsări etc. De ce? Se bazează pe banii obţinuţi de rude în străi-nătate și pe cumpărăturile de la supermarketul din comună sau din orașul cel mai apropiat.

Întoarcerea acasăTrăim astăzi o dependenţă

foarte periculoasă, fără prece-dent în istoria naţională. Până acum, „talpa ţării”, adică ţăra-nul, în vremuri de criză, rămâ-nea totuși cu pământul său, practicând o cultură de subzis-tenţă. Așa am depășit, ca neam, marea criză din interbelic, așa am trecut și peste anii grei din perioada postcomunistă. Între timp, am fost ademeniţi cu eco-nomia de consum, cu super-marketurile și cu iluzia unui trai ușor. Dar chiar și în acești ani, gospodăria de la ţară a consti-

tuit o sursă de nădejde pen-

tru cei care voiau să consume

produse lipsite de chimicale,

produse naturale sau care chiar

aveau nevoie de o completare

a resurselor, neajungându-le

câștigurile salariale. Or, ce am

descris mai sus arată că agricul-

tura de subzistenţă este pe cale

de dispariţie, ceea ce înseamnă

că dacă lovește criza mai puter-

nic, rămânem, ca neam, total

descoperiţi, nemaiavând unde

să ne refugiem…

De aceea, este bine ca toţi

cei care avem oarece legături

cu satul, fi e bunici, fi e părinţi,

să menţinem în viaţă acest tip

de agricultură și să facem, pe

cât posibil, și pe ceilalţi să înţe-

leagă marea miză a unei relati-

ve autarhii pe care o aduce gos-

podăria de subzistenţă. Mulţi

români au înţeles abia după

plecarea în Occident cât valo-

rează produsele ieșite din mâi-

nile tale în raport cu alimentele

hiperchimizate care se vând în

supermarketuri…

Poate că acest tip de agri-

cultură nu ne va aduce o com-

pletă independenţă, însă va fi

o modalitate de a …subzista

în vremuri care se anunţă din

ce în ce mai grele. Să preţuim

această posibilitate pe care

încă o avem, să preţuim cele

dispreţuite de puternicii pă-

mântului și cele care, până la

urmă, ne reprezintă ca popor. A

venit, poate, timpul să învăţăm

că cele smerite ne mântuiesc,

nu cele slăvite ale acestei lumi,

care aduc doar robia.

Ioan BUCURFamilia Ortodoxă, nr. 1 (36),

ianuarie 2012

Sursa: razbointrucuvant.ro

Dacă asculţi radioul în ma-șină sau ești acasă, în faţa televizorului, dacă ești pe stradă sau în-tr-un cinema-tograf, dacă deschizi un

ziar și chiar dacă intri într-o toa-letă publică, peste tot se repede asupra ta, agresiv, de neocolit: publicitatea.

Propaganda comunistă era mic copil pe lângă inventivita-tea noilor metode de spălare a creierului. Noua propagandă este publicitatea, și metodele ei sunt mai subtile și mai per-suasive decât tot ce a încercat dictatura ceaușistă. O parte din responsabilitatea derivei mora-le, spirituale și chiar economice a României (și a Occidentului, în general) se datorează, în mare măsură, publicităţii. Se dato-rează clipurilor de la televizor, spoturilor de la radio, afi șelor gigantice cât un bloc cu zece etaje, broșurilor îndesate zilnic în cutiile poștale și tuturor formelor de pu-blicitate atât de prolifi ce, încât agresiunea lor asupra noastră este permanentă și totală. De douăzeci de ani, suntem sub asediul lor, ne manipulează, se joacă cu mintea noastră și, ceea ce este cel mai grav, schimbă sensul unor cuvinte ce reprezintă reperele noastre ca fi inţe umane. Fericirea, prietenia, frumuseţea, gene-rozitatea, sărbătoarea, sunt redefi nite zilnic, în funcţie de interesele comercianţilor. Pentru că valorile lor sunt banii, competiţia și legea celui mai puternic. De douăzeci de ani, oamenii din publicitate ne educă într-o singură direcţie: contează doar ce este nou, contează doar cei bogaţi; tradiţia și lucrurile vechi sunt depăși-te, oamenii săraci sunt cea mai dezgustătoare specie. Propaganda lor are un singur scop: să consumi cât mai mult, să cheltui cat mai mult. Pentru asta pun la punct adevărate campanii de șarm, îţi trezesc dorinţe pe care nu le-ai avut vreodată, te seduc. Eforturile oamenilor din publicitate, mai nou transformaţi în ve-dete-artiști, au ca singură muză a creativităţii lor, transformarea populaţiei în niște sclavi ai consumului, în dependenţi de consum. Dacă se poate să uităm toate ideile în care credem și să fi m doar salariaţi, dornici să cumpere din ce în ce mai mult, ar fi minunat! Nu e de mirare că în ziua de astăzi, tinerii au ajuns să aprecieze, mai degrabă, un analfabet cu mașina scumpă sau o târfă îmbrăcată luxos. Acești tineri învaţă

de 20 de ani că dacă vrei să fi i diferit, trebuie să te îmbraci de la fi rma X, sau dacă vrei să fi i fericit și cu un zâmbet larg pe faţă, trebuie să conduci mașina Y. Noi, oamenii maturi, știm că acestea sunt convenţii. Copiii nu știu. Și copiii văd toată publicitatea din spaţiul public. O iau în serios. Acestea sunt valorile cu care cresc în mod involuntar, pentru că asta li se spune cu insistenţă, zi de zi, în orice spaţiu s-ar afl a. În reclame văd mașini scumpe, văd bijuterii, văd că prietenia ţine de bere, și acestea vor deveni scopurile lor în viaţă, reperele lor ce se vor transforma în presiune socială mai târziu. Nici o reclamă nu le explică faptul că a fi nu în-seamnă a avea. Nici un banner de 10 etaje nu

o să le arate vreodată că ei sunt speciali prin ceea ce gândesc, prin ceea ce simt, sau că prie-tenia și iubirea sunt legături profunde, bazate pe valori adevărate. Publicitatea vrea să rămâi la stadiul de copil care confundă dorinţa cu ne-cesitatea, să nu stai să refl ectezi, să nu fi i cum-pătat. Este o agresiune permanentă a spaţiului public, în care chiar dacă nu vrei să vezi afi șele, ești obligat și nu ai cum să ripostezi. Culmea este că o fac pe banii noștri: preţul oricărei pu-blicităţi va fi adăugat în preţul produsului pe care noi îl vom cumpăra!

În general, fi rmele de publicitate muncesc pentru companii uriașe, multinaţionale, și nu pentru companii românești. Carrefour, Kau-fl and, Ikea, McDonalds etc., supermarketuri sau fi rme care aduc marfă din import. Ţăranii români nu au unde să își vândă produsele, pentru că giganţii fi nanciari aduc marfă din ţări unde industrializarea agriculturii face producţii uriașe, fără respect faţă de mediu. Românii pleacă în străinătate să munceas-că, și pământurile României au rămas pus-tii, pentru că banii se fac mai repede și mai ușor cu importuri. Milioane de români nu au ce face în ţară, pentru că nu se vrea o econo-mie cu profi turi mai mici, dar mai generoasă și bună cu oamenii. Profi tul e mai important decât oamenii: asta cumpăraţi, odată cu ro-șiile din Spania sau merele din Australia. De ce nu scriu ziarele despre îngenuncherea

României de către multinaţionale? De ce nu vorbesc televiziunile despre discriminarea agricultorilor și producătorilor români, căro-ra li se cer taxe suplimentare de raft? Pentru că majoritatea trăiesc din publicitatea plătită de ei. În același fel închid ochii și politicienii la importurile masive și lipsa de productivi-tate a României. E prea mult să spunem că publicitatea atentează la libertatea presei? Nu cred: e de ajuns să privim la cazul Roșia Montana și la tăcerea presei în jurul acestui subiect, bine antifonat cu bani din publicita-te.

Nu în ultimul rând, publicitatea este anticul-tură. Încearcă să ne facă o viaţă standardizată,

cu câteva mărci care sunt omniprezente. Mall-urile din toată ţara sunt la fel. Mall-uri-le din întreaga lume tind să fi e la fel. Ace-leași cafenele, aceleași restaurante, aceleași mărci. Ceea ce este diferit este considerat „concurenţă” și trebuie eliminat. Când, de fapt, într-o lume globalizată, ar trebui să încurajăm diferenţa, să încurajăm recursul la identitate. Cultura înseamnă diversitate, personalitate și autenticitate. Publicitatea însa nu vrea așa ceva. Vrea uniformizare. Vrea să renunţi la ceea ce este specifi c ro-mânesc, pentru ceea ce este plat, uniform, standard, „internaţional” sau „european”. De-asta avem acum Halloween și Valentines Day: ca să avem motive să cheltuim în plus pe reţete mondiale. Așa se fragilizează și se domină o societate: făcându-i pe oameni să se îndepărteze de ei înșiși, de prieteni, de

familie, de orașele în care locuiesc, de fapt, de valorile care îi unesc și îi fac solidari. Dacă va-lorile care îi unesc pe oameni sunt doar shop-ping-ul și banii, societatea nu va ajunge prea departe. Acestea sunt valorile promovate de publicitate! Pentru cei care o fac, nu suntem fi inţe umane, suntem doar mijloacele lor de a atinge un anumit profi t. Și ei încearcă din toate puterile să fi m doar consumatori, scopul nostru în viaţă să fi e shopping-ul, o mașină mereu mai puternică, mai luxoasă, vacanţele cât mai exotice, telefoanele cât mai exclusi-viste. Și dacă nu ne supunem acestor noi co-mandamente, publicitatea știe să te facă să te simţi inadaptat, rămas în urmă, un sărăntoc. Din dorinţa de a fi „în rândul lumii” cedezi, și în felul ăsta începe spiritul tău să se piardă, să se uniformizeze.

Reclamele te îndeamnă permanent să îţi faci copilul obez în fast-food-uri sau să razi Munţii Apuseni cu natura și istoria lor, doar pentru aur și bani. Încearcă să te convingă să bei băuturile lor ca să fi i natural, când, de fapt, ceea ce bei e un produs chimic; te îmbie cu produse cosme-tice pentru a te face complice la siluirea femi-nităţii în șabloane, încearcă să te convingă că îţi vor da aur și o viaţă mai bună, când, de fapt, te vor otrăvi cu cianuri. La fel de otrăvitoare ca cele care ameninţă Munţii Apuseni.

Cătălin MANOLESursa: irinamonica.wordpress.com

O idee despre cum am putea SUBZISTA pe timp de CRIZĂO idee despre cum am putea SUBZISTA pe timp de CRIZĂ

Noua Propagandă: PublicitateaCrește în dimensiuni, se lăbărţează

viaţa noastră virtuală în detrimentul celei reale. Punem tot mai multe ză-voare la ușa casei în care locuim, des-chizând zeci și sute de uși pe Facebook, Twitter și alte reţele de socializare. Ne dau buzna în casă prieteni despre su-fl etul cărora nu știm aproape nimic. Le cunoaștem în schimb câinii, pisicile, pozele din ultima vacanţă, fi lmele pre-ferate, gustul în materie de muzică și mașini. Ajungem să ne punem rufele la uscat pe aceeași sfoară on-line.

De sărbători ne grăbim să-i îmbră-ţișăm pe cei dragi prin SMS sau email. Aceeași sărbătoare rece pentru toţi! Nu mai știm să facem vizite. Nu mai știm să scriem scrisori. Ne uităm la cer pe Google și ascultăm cântecul păsărilor pe YouTube. Ar fi mai simplu să deschi-dem fereastra și să aruncăm o privire în sus. N-o să încapă niciodată pe ecranul calculatorului atâta cer cât este afară. Nu este departe ziua când vom ajun-ge la concluzia că suntem înconjuraţi de o groază de lucruri nefolositoare, între care ploaia, ninsoarea, câmpurile înverzite, munţii, copacii, păsările, vân-tul, răsăritul soarelui, însuși pământul de sub picioarele noastre. Și asta din vina lor exclusivă, care constă în refu-zul de a-și virtualiza existenţa, trăind în afara reţelelor de socializare

Nu este departe nici ziua în care copiii vor fi dotaţi cu telefon mobil și calculator încă din burta mamei lor. Își vor anunţa printr-un email venirea pe lume: Mi-aţi pregătit viaţa pe care o am de trăit?! O să încep cu vârsta co-

pilăriei, așa să știţi! Anii de școală să fi e

așezaţi în ordine! Puneţi între tinereţe

și ce urmează după ea o nuntă, după

care... În fi ne, știţi voi! Staţi că nu v-am

spus ora la care sosesc! Și încă ceva,

dacă aveţi unele nelămuriri, sunaţi-mă

pe Skype!

Cristofor Columb și America n-au

vorbit pe messenger și nu și-au trimis

mail-uri înainte, cu toate acestea s-au

întâlnit în locul și la timpul potrivit!

La fel turcii cu Istanbulul, norvegianul

Amundsen cu Polul Sud, Nelson Man-

dela cu libertatea, Sadam Hussein cu

ștreangul! Cum or fi făcut, nu știu, dar

le-a ieșit!

Ciudat e faptul că noi, sau cei mai

mulţi dintre noi, vrem să ne întâlnim

cu micile bucurii ale vieţii și nu ne iese.

Deși avem la îndemână toate facilită-ţile IT. Mai trist este că se întâmplă tot

mai des să trăim vieţile altora, crezând

că sunt ale noastre. Iubiri de împru-

mut, visuri de împrumut, părinţi de

împrumut, gânduri și speranţe așijde-rea! Moartea nu vrea s-o împrumute

nimeni. O păstrează fi ecare doar pen-

tru sine.

Eu însumi, trebuie să recunosc, mă

servesc de ceea ce condamn. Sunt, nu încape nici o îndoială, un mare ipocrit!

Însă unul care, știindu-i asemenea lui,

n-așteaptă nimic de la oameni, ci câte

ceva de la păsări și de la copaci. Un

cântec înalt până la cer și o risipă de fl ori inundând tot pământul.

Ştefan MITROISursa: jurnalul.ro

Un lucru nefolositor: primăvara!

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

ISRAEL Pelerinaj în ara Sfânt 29 aprilie – 6 mai 2012 (7 zile / 8 nop i)

Grup: 30/20 pers. Pre : 700/750 EURO/pers. (toate taxele incluse) Plecarea din Chi in u > Duminic , 29 aprilie, ora 17. SSosirea la Chi in u > Duminic , 6 mai, ora 12. Deplasarea (tur/retur) > Chi in u–Bucure ti (microbuz), Bucure ti–Tel Aviv (avion)

Traseu > Chi in u, Bucure ti, Tel Aviv, Haifa, Caesarea, Mt.Tabor, Cana Galilei, Nazareth, Iordan, Mt.Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Nazareth, Ierihon, Qumran, Marea Moart , Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel Aviv, Bucure ti, Chi in u

MUNTENIA Bucure ti Pelerinaj la mormintele lui Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei i Mihai Eminescu

24-26 martie 2012 (3 zile / 4 nop i) Grup: 18 pers. Pret: 100 EURO/pers. Transport: microbuz

Plecarea din Chi in u : Vineri, 23 martie, ora 19. SSosirea lla Chi in u: Mar i, 27 martie, ora 6.

Traseu > Chi in u, BUCURE TI: Catedrala i paraclisul Patriarhal (Darvari), Cimitirul Bellu (MMormântul lui Mihai Eminescu), Muzeul Satului, M n stirile: Plumbuita, Radu Vod , Antim, Pas rea, Cernica (mmormântul lui Gurie Grosu - mitropolitul Basarabiei), Samurc se ti, ig ne ti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, C ldur ani, Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

MUNTENIA Bucuresti 24-26 martie 2012 (3 zile/4 nop i)Grup: 18 pers. Pre : 100 EURO/pers. Plecarea din Chi in u : Vineri, 23 martie, ora 19. SSosirea lla Chi in u: Mar i, 27 martie, ora 6.BUCURE TI: Catedrala Patriarhal , Moa tele Sf.Cuv.Dimitrie cel Nou - ocrotitorul Bucure tilor, Casa Poporului i/sau Muzeul Satului, M n stirile: Plumbuita, Radu Vod , Antim, Pas rea, Samurc se ti, ig ne ti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, C ldur ani. Darvari (paraclis patriarhal), Cimitirul Bellu:

Mormântul lui Mihai Eminescu, M n.Cernica: Moa tele Sf.Calinic de la Cernica, Mormântul lui Gurie Grosu-Mitropolit al Basarabiei. Caz ri: Cernica/Bucure ti.

UCRAINA Kiev-Cernigov 31 martie–2 aprilie 2012 (3 zile/3 nop i)Grup: 18/7 pers. Pre : 70/80 EURO/pers. Plecarea din Chi in u: Vineri, 30 martie, ora 19. SSosirea la Chi in u: Luni, 2 aprilie, ora 22. KIEV: Lavra Pecersk: Catedrala Ad.Maicii Domnului, Pe terele cu Sf.Moa te (moa tele Sf.Teodora de la Sihla, Muzeul Cernobâl , M n.Sf.Mc.Flor, Man.Pocrov, Bis.Mihailovski, Catedrala Sf.Vladimir, Muzeul Miniaturilor: Tur de ora cu autocarul, Por ile de Aur, râul Nipru, Catedrala Sf.Sofia. Catedrala Sf. Arh.Mihail sau/ i M n.Sf.Treime CERNIGOV: Catedrala, moa tele Sf.Teodosie i Sf.Lavrentie ai Cernigovului. Cazare: Kiev, hotel 3* / M n.Goloseevo

ISRAEL 3–10 iunie 2012 (7 zile/8 nop i)Grup: 30/20 pers. Pre : 700/750 EURO/pers. (toate taxele incluse) Plecarea din Chi in u: Duminic , 3 iunie, ora 17. SSosirea la Chi in u: Duminic , 10 iunie, ora 12. Deplasarea Chi in u–Bucure ti (tur-retur) cu microbuzul Zbor TAROM Bucure ti-Tel Aviv (tur/retur) Tel_Aviv-Haifa-Caesarea-Mt.Tabor–Cana_Galilei–Nazareth-Iordan- Mt.Fericirilor–Tabgha–Capernaum–Ierihon-Qumran–Marea_Moart -Hozeva–Ierusalim-Betleeem-Jaffa-Tel_Aviv-Bucure ti-Chi in u

(+373.22) 333.13.10, 59.78.36, (+373) 669.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

23 MARTIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată de dovlecei Ingrediente: 4 dovlecei, 5-6 căţei ustu-

roi, ulei pentru prăjit, 1 legătură mărar, 2-3 linguri pesmet, 2-3 linguriţe oţet bal-samic, sare, piper alb măcinat

Mod de preparare: Se spală și se curăţă dovleceii de coajă. Se taie rondele potri-vite ca mărime, se condimentează cu sare și piper și se pun în sită să se scurgă. Se-parat, se curăţă usturoiul, se pisează și se amestecă cu sare și puţin ulei, după gust, ca la maioneză. Se spală și se alege mă-rarul și apoi se toacă mărunt cu un cuţit ascuţit. După ce s-au scurs dovleceii de zeamă, se trec prin pesmet și se prăjesc în uleiul încins, în prealabil. Se scot cu spu-miera pe un platou tapetat cu un prosop absorbant de bucătărie. Dovleceii se pun într-un bol și se gratinează cu mujdeiul de usturoi și cu mărarul tocat mărunt. Se stropesc cu oţetul balsamic, după gust, și se condimentează cu sare și piper.

Salată cu pasteIngrediente: 400 g paste fusili, 3 ardei,

3 roșii, o salată verde, 3-4 felii cașcaval de post, sare, piper, 100 g măsline, zeama de la o lămâie, 2-3 linguriţe ulei de măsline, 50 g alune coapte și măcinate, 3 frunze de busuioc

Mod de preparare: Se pun pastele să fi arbă în apă cu sare, la foc potrivit. Se amestecă din când în când cu o lingură de lemn, ca să nu se lipească. După ce s-au fi ert conform instrucţiunilor de pe pachet, se scot din apă, se pun în sită și se lasă câteva minute în apă rece. Se spală salata verde, ardeii și roșiile, se curăţă și se taie felii subţiri. Se pun pastele într-un bol și se amestecă cu uleiul de măsline și cu măslinele tăiate feliuţe, se stropesc cu zeama de la o lămâie și se lasă câteva minute la rece. După ce au stat la frigider, se adaugă roșiile, ardeii, salata și se con-dimentează cu sare, piper și busuioc mă-runţit. Salata de paste se servește ornată cu alune măcinate, feliuţe de cașcaval de post și măsline întregi.

Delicatesă nemţească Ingrediente: 1 varză albă de sezon, 250 g

paste, 50 g margarină, 50 ml ulei, 2 cepe, sare, piper, chimen, 1 legătură pătrunjel, 1 legătură mărar

Mod de preparare: Varza se curăţă și se taie fi deluţă. Ceapa se curăţă, se spală și se taie solzișori, apoi se pune la călit în uleiul încins. Când capătă nuanţă aurie, se adaugă varza, frecată în prealabil cu sare. Se acoperă oala cu un capac și se lasă varza la înăbușit. Dacă e necesar, se adaugă puţină apă. Când varza începe să se înmoaie, se adaugă chimenul și pipe-rul. La sfârșit, se pun și verdeţurile tocate fi n. Pastele se fi erb, apoi se adaugă pes-

te varza călită și se mai ţin pe foc câteva minute. Se unge o tavă cu margarină, se tapetează cu făină și se adaugă compo-ziţia de paste cu varză. Se bagă tava în cuptorul preîncălzit și se coace, la foc mic, circa 40 min. Se servește ca atare sau ca și garnitură, garnisită cu verdeaţă.

Orez cu mix de legume Ingrediente: 300 g orez, 50 ml ulei de

măsline, sare, piper alb măcinat, 1 buche-ţel broccoli, 2 morcovi, 3-4 bucheţele co-nopidă, 100 g fasole verde fi deluţă, 1 le-gătură spanac proaspăt, 4-5 roșii cherry, 2-3 ardei, 100 g cașcaval de post

Mod de preparare: Se trece orezul prin câteva ape și apoi se pune la fi ert cu 3 căni cu apă. Se lasă la fi ert aproximativ 40 de minute. După ce a fi ert orezul, se aco-peră oala cu un capac și se lasă să se înă-bușe. Separat, se curăţă morcovii, ardeii, conopida, fasolea verde fi deluţă și bro-ccoli și se pun să fi arbă în apă cu sare și puţin ulei. După ce au fi ert, se scot în sită și se scurg. Pentru a-și păstra culoarea, se stropesc cu zeama de la o lămâie. Morco-vii se taie rondele, broccoli și conopida se rup în buchete mai mici și se amestecă cu orezul înăbușit. Orezul cu mixul de legu-me se servește cu frunze de spanac și se ornează cu cașcaval de post, dat pe răză-toarea mare.

BaclavaIngrediente: 500 g foi de plăcintă, 300 g

nuci curăţate, 200 g alune și fi stic, 1 lingu-ra pesmet, 150 g margarină, 200 g zahăr, 200 g miere de albine, 1 pachet zahăr va-nilat, 50 ml rom, 1 lămâie

Mod de preparare: Nucile, alunele și fi sti-cul se toacă mărunt și se amestecă cu pes-met și o linguriţă de coajă de lămâie. Foile de plăcintă se desfac și se taie pe dimen-siunea tăvii. Se încinge cuptorul. Se unge

tava cu margarină, apoi se pun 4 foi de plăcintă unse fi ecare în parte cu margari-nă. Se presară 1/3 din compoziţia de nuci, apoi se pune o foaie de aluat, care se unge cu margarină. Se repetă operaţia până se termină compoziţia de nuci, iar deasupra se pun 4 foi unse pe rând cu margarină. Se lasă la rece jumătate de oră. Se taie cu un cuţit bine ascuţit pătrate de 4-5 cm, apoi se pune la copt o oră, la foc potrivit. După

jumătate de oră, focul se lasă mic. În 150 ml apă se topește zahărul și se lasă să dea în clocot câteva minute. Se adaugă zeama de lămâie, mierea, romul și zahărul vani-lat. Când tava se scoate din cuptor se stro-pește imediat cu siropul călduţ. Se lasă câteva ore sau de pe o zi pe alta și numai după aceea se poate servi.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORRodia

Rodia este fructului rodiului, un pom cu tulpina scurtă și ramuri spinoase, ce poate crește până la 6-10 m înălţime. Este un pom foarte longeviv, fi ind cunoscute exemplare care au rezistat mai mult de două secole. Frunzele sunt mereu verzi, alungite, de 1-10 cm lungime. Florile cresc individual sau în mănunchiuri de maxim 5 exemplare și au o culoa-re roșie.

Rodia este cunoscută pentru Rodia este cunoscută pentru următoarele calităţi:următoarele calităţi:

- Are o valoare antioxidantă de 3-7 ori mai mare decât cea a vinului roșu sau a ceaiului ver-de.

- Cu un conţinut aproximativ de 25 g zahăr la întregul fruct și 110 calorii, rodia este fructul ideal pentru diete.

- Sucul acestui fruct oferă 16% din doza zilni-că recomandată de vitamina C, la 100 ml.

- Este o sursă bună de vitamina B5, potasiu și fi er.

- Extractul de acid elagic din rodie este folosit în multe produse dietetice.

- Sucul proaspăt de rodie conţine 0.2-1% fl a-vonoide polifenolice solubile, 85% apă, 10% zahăr, 1.5% pectină și acid ascorbic.

Benefi cii:Benefi cii:* Previne arteroscleroza prin conţinutul bogat

de antioxidanţii responsabili pentru preîntâm-pinarea procesului de oxidare a colesterolului LDL, acel colesterol al cărei degradare este res-ponsabilă pentru dezvoltarea arterosclerozei.

* Ca și aspirina, sucul de rodie împiedică trombocitele să formeze nedoritele cheaguri.

* Consumul regulat de suc de rodii combate disfuncţiile erectile.

* Componentele din rodii s-au dovedit efi ci-ente în tratarea cancerului de prostată, întârzi-ind dezvoltarea tumorii. De asemenea, există cercetări care sugerează că rodia scade riscul de dezvoltare al cancerului de sân.

* Studiile au demonstrat că sucul de rodii consumat de către gravide protejează creierul neonatal.

* Previne osteoartrita prin diminuarea deteri-orării cartilajelor.

* Protejează arterele prevenind construirea plăcii în artere și dezintegrând-o pe cea deja formată.

* Scade tensiunea arterială, un studiu ară-tând că 50 de ml de suc de rodii consumat zilnic diminuează tensiunea arterială sistolică cu 5%.

* Rodia este printre puţinele mijloace de pro-tecţie faţă de boala Alzheimer și chiar amelio-rează starea celor îmbolnăviţi deja.

* Protejează dinţii, consumul de rodii fi ind o manieră naturală de a preveni placa dentară.

* Contribuie la dezvoltarea inteligenţei și a memoriei.

Recent, cercetătorii au mai descoperit că ro-dia este efi cace și împotriva bacteriilor și a ciu-percilor. Consumul regulat de rodii ne va ajuta astfel nu numai la prevenirea gripei, ci ne poate scăpa și de o puternică infecţie cu Candida.

Primăvara a sosit, așadar este momen-tul să ne bucurăm și de plantele prefera-te. Îţi prezentăm 5 metode inedite de a depozita fl orile, pentru ca locuinţa și grădina ta să arate deosebit.

LăziLăziCine a spus că lăzile nu pot

fi refolosite? Utilizează un ase-menea articol pentru a-ţi plan-ta fl orile preferate. Cele mici și cele care cresc sub formă de tufe sunt cele mai indicate pentru a fi amplasate într-un astfel de vas. De asemenea, lăzile sunt perfecte pentru a planta diferite mirodenii. Pen-

tru ca lada să arate bine, o poţi

vopsi sau o poţi smirghelui,

pentru a-i conferi un aspect

rustic.

Coșuri împletiteCoșuri împletiteCoșurile și cutiile împletite

sunt la mare căutare de câteva

sezoane, atât pentru a depozi-

ta diferite obiecte, cât și pen-

tru aspectul lor. Acestea pot fi

folosite și pentru a amplasa în

interiorul lor plante. Grădina

ta va căpăta un aspect deose-

bit și elegant, în același timp.

CeainiceCeainiceO altă metodă inedită pe

care ţi-o propunem este să îţi

depozitezi fl orile într-un ceai-

nic. Folosește unul cu impri-

meu vesel, ca să animi spaţiul

respectiv. Locuinţa ta va arăta

foarte chic și fresh.

StropitoriStropitoriStropitorile pot fi folosite nu

numai pentru a uda fl orile, ci

și pentru a le depozita. Utili-

zează unele metalice, precum

cele din imagine, sau unele

din plastic. Nu uita să dai câ-

teva găuri în partea inferioară

a vasului, pentru ca apa să se

poată scurge. De asemenea, ai

în vedere dimensiunile stropi-

torii – una prea mare sau prea

mică poate dăuna plantei.

Vase metaliceVase metaliceDacă ai locuinţa amenajată

în stilul shabby chic sau stilul

scandinav, atunci îţi poţi depo-

zita plantele în vase metalice.

Fie că este vorba de lăzi, găle-

tuţe, cutii sau ghivece, plante-

le tale vor arăta spectaculos.

Garbo.ro

DOVADĂ CLARĂ:Pastila care scade mult riscul de cancer. Se găsește în orice

farmacie și este ieftinăO aspirină pe zi reduce riscul de cancer cu 37%, ara-tă un studiu amplu efectuat de cerce-tătorii de la Univer-sitatea Oxford, la care au participat 200.000 de persoane.

Cunoscuta pastilă nu doar reduce riscul de a dezvolta ma-ladia, ci și împiedică răspândirea ei, astfel că autorii cercetării sunt încrezători că autoritățile vor schimba protocoalele tera-peutice astfel încât medicii să prescrie o doză zilnică de aspirină bolnavilor de cancer, indiferent de tipul acestuia.

Riscul de a face boala se reduce cu 37% după o administrare zilnică timp de cinci ani, iar cel de răspândire a bolii scade cu 55%. Un alt studiu a arătat că aspirina administrată zilnic timp de trei ani poate reduce cu 23% riscul de cancer la bărbați cu 25% la femei.

În prezent, aspirina este administrată pentru tratarea dure-rilor, dar și cardiacilor, pentru prevenirea infarctului miocardic. 100 de miliarde de pastile sunt fabricate în fi ecare an. Tabletele pot avea însă și efecte adverse și pot dăuna rinichilor și stoma-cului.

Sursa: DailyMail

Un studiu recent pri-

vind comportamentul

feminin a demonstrat

că reprezentantele

sexului frumos au

dobândit, genetic și

evolutiv, predispoziţia

de a fi răutăcioase una

faţă de cealaltă.

O echipă de psihologi re-prezentând două universităţi din Canada au realizat un test inedit: pentru început, au ales 46 de femei cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani, în faţa că-rora s-au perindat, pe rând, alte femei îmbrăcate iniţial sexy și provocator și apoi echipate în ţinute sport, care le camufl au formele.

44 din 46 de spectatoare au manifestat semne de nervozi-tate la apariţia doamnelor pro-vocatoare, fi ind gata oricând

să emită judecăţi de valoare la adresa lor, însă semnele s-au temperat atunci când “modele-le” și-au făcut apariţia în ţinute sport.

Reacţiile spontane ale par-ticipantelor la studiu au fost fi lmate, după care evaluate de către un juriu format din alte 13 femei.

Juriul a conchis că cele mai auzite și relevante replici cu pri-vire la ţinutele sexy au fost: “S-a îmbrăcat ca să facă sex cu profe-sorul ei”, “Sânii ei sunt aproape

la vedere” sau au izbucnit, pur și simplu, în râs, păstrându-și o nuanţă maliţioasă și ironică.

Extrapolând, coautoarea studiului intitulat “Comporta-mente agresive”, Tracy Vaillan-court, susţine că singurul fapt responsabil pentru atitudinea răutăcioasă dintre femeile care lucrează împreună este evolu-ţia.

“Nu putem tolera pe nimeni care oferă lapte gratis. Trăim în-tr-un context cu totul modern, dar cu un creier vechi. De ace-

ea avem astfel de răspunsuri instinctuale faţă de persoanele care sfi dează convenţia socială ameninţând un grup de oa-meni”, a spus psihologul Vail-lancourt.

Așadar, reacţia de intoleranţă a majorităţii femeilor faţă de cele care încalcă o convenţie vestimentară se explică prin instinctul de a-l pedepsi pe cel care încearcă să obţina autori-tate prin alte modalităţi decât cele tradiţionale.

Sursa: DailyMail

Tendinţele sezonului de primăvară-vară 2012 dictează o reîntoarcere la imprimeuri grafi ce îndrăzneţe, în antiteză cu revenirea culorilor pastelate, dulci ca o pră-jitură fructată.

Așadar, primăvara lui 2012 va fi dul-

ce, foarte dulce, exact ca și când ai

intra într-un magazin de dulciuri, iar

spectrul cromatic te va bine dispune

instant.

De departe colecţia pastel de refe-

rinţă a sezonului este cea Louis Vuit-

ton, potenţate și de decorul feeric ce

transpunea întocmai într-un peisaj

desprins dintr-o lume perfectă.

Dacă încă nu te-ai decis care sunt

piesele pastel must-have ale acestui

sezon, îţi oferim un ghid scurt ce nu-ţi

va afecta bugetul:

PantaloniiPantalonii în culori de șerbet vor fi

preferaţii tăi în această primăvară. Îi

poţi purta fi e cu topuri și jachete în-

tr-o culoare asemănătoare, ansamblul

rămânând în același spectru al culori-

lor pastelate sau îi poţi asorta cu to-

puri albe și o jachetă din piele.

Fusta creionFusta creion a fost nelipsită din cele

mai importante prezentări ale sezo-

nului. Alege-o, evident, într-o culoare

delicioasă de verde crud, roz prăfuit

și poart-o cu topuri din dantelă și un

palton de inspiraţie retro.

Rochia romanticăPrin rochiţa romantică înţelegem

acel model ce-ţi vine impecabil și care

te face să te simţi minunat. Îţi propu-

nem un model inspirat din siluetele

anilor ‘50 cu decolteu în V. O poţi pur-

ta cu pantofi cu toc mic, mănuși din

dantelă și o poșetă medie cu barete

scurte.

Accesorii pastelAccesoriile pastel sunt ideale pentru

a-ţi defi nitiva look-ul pastel. Învesteș-te într-o pereche de pantofi nude cu toc mediu și într-o geantă multifunc-ţională de mărime medie. Nu numai că sunt în tendinţe, dar se vor potrivi, indiferent de cromatica ţinutelor tale.

Primăvara aceasta celebrează nu-anţele pastelate și culorile fondante asamblate în croiuri feminine și mate-riale nobile. Ce poate fi mai frumos?

SPECIALIŞTII AVERTIZEAZĂ:

Alimente banale care pot ucideFrumușica ci-reașă, delicioa-sele migdale, până și banalul cartof, ascund capcane care le pot transforma în “criminali alimentari”. Specialiștii spun că, dacă nu suntem atenţi, putem cădea în capcanele gus-tului, prin surprindere și fără o anume regulă.

Să începem cu cartofi i, despre care tot specialiștii spun că dacă singura grijă ar fi aceea că mâncând prea mulţi ne îngrășăm, ar fi bine!

Comă şi acidCine ar fi crezut că până și carto-

ful poate avea o parte întunecată? Conţine otravă în tulpină și frunze și devine periculos dacă e lăsat…să se transforme în verde! Transforma-

rea în verde se datorează unei mari concentraţii a unei toxine numită glicoalkaloida. Suntem avertizaţi că otrăvirea cu cartofi este rară, dar se poate întâmpla din când în când. Moartea survine de obicei după o perioadă de slăbiciune și confuzie, urmată de comă. În SUA de exem-plu, în ultimii 50 de ani, majoritatea cazurilor de deces au rezultat în urma consumului de cartofi verzi sau a ceaiului din frunze de cartof.

Urmează cireșele, fructe popula-re și foarte consumate. Dar… Sunt din aceeași familie cu prunele, cai-sele și piersicile și la fel ca acestea conţin otravă în frunzele și sâmbu-rii lor. Când sâmburii de cireșe sunt zdrobiţi, mestecaţi sau chiar doar

ușor zgâriaţi, ei produc acid prusic (cianură de hidrogen). Decesele provocate de consumul de cireșe sunt extrem de rare, dar trebuie să avem grijă să nu sugem sau să mes-tecăm sâmburii.

Efecte imprevizibileUnul dintre cele mai populare in-

grediente în cofetărie: migdalele. Au un gust unic, dar problema este că sunt pline de cianură! De fapt se spune adesea că cianura lasă în urmă un miros de migdale. Încălzi-rea distruge otrava, dar netratate amarele migdale sunt foarte peri-culoase, astfel încât sunt conside-rate ilegale în unele ţări. În SUA, de exemplu, este permisă vânzarea

migdalelor care au fost procesate și tratate, pentru ca orice urmă de otravă și bacterii să fi e înlăturată.

A venit rândul ciupercilor, deloc simple. Unele sunt comestibile, al-tele pot fi mortale, iar alegerea celor bune nu este o îndeletnicire pentru amatori. Mare parte din otrăvirile cu ciuperci sunt rezultatul consumului de ciuperci sălbatice. Simptomele pot fi de la tulburări gastrointesti-nale medii, până la moarte. Dacă mai punem la socoteală și faptul că unele dintre ele sunt halucinogene și pot cauza efecte mentale și fi zice imprevizibile, atunci chiar că avem de-a face cu “criminalul alimentar” perfect!

EVZ.ro

MODĂ ŞI STIL

Pasteluri – Ghidul unei primăveri delicioaseCASA TA

Idei inedite de a depozita fl orile

STUDIU

Femeile sunt programate genetic să fi e răutăcioase între ele

23 MARTIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-mentar. “Descoperi-

rile antichităţii”. 7.00 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”. 9.10 Desene animate. “Ruy, micul cava-ler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Pavel Bechet. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 “Surprizele primăverii”. Concert de binefacere. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Filler. Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 Film. “MICA VRĂJITOARE” (Germania, 2009). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 “De dragul tău...” Spectacol mu-zical. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.25 Ritmuri de primăvară cu orchestra “Mugurel”.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 La altitu-dine. Reluare 12.15 Te pui cu

blondele. Reluare 13.40 Concert 15.45 Teleshoping 16.00 Serial. Lale 17.30 Film artistic 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub

cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teles-hopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poves-te (emisiunea nr. 6/17) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de po-veste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Oliver Twist (r) 13:00 Știrile Pro

Tv 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheicea-nu 20:30 Film: Pasărea Phoenix 22:45 Film: Rechinii ucigași 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 ApropoTv (r) 01:45 Film: Pasărea Phoenix (r) 03:45 Film: Rechinii ucigași (r) 05:30 România, te iubesc (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Р о с т и с л а в П л я т т, Ге о р г и й В и ц и н в

комедии “Жених с того света” 07:00 Владимир Высоцкий, Георгий Юматов, Ефим Копелян в приключенческом фильме “Опасные гастроли” 08:30 Премьера. “Смешарики. Начало” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Пока все дома” 11:15 “День смеха на Первом” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:10 “День смеха на Первом”. Продолжение 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fi i Milio-nar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым. Специальный выпуск 23:55 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 02:00 “Граж данин Гордон” 02:55 Премьера. Кифер Сазерленд в многосерийном фильме “Связь” 03:40 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 04:10 “Михаил Пуговкин. Главный герой второго плана”

7 . 0 0 , 1 4 . 3 0 Bebe ma-

gia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.30 Jurnal TVR. 15.00 Zoo Show. 15.30, 0.00 Zona euro. 17.00 O dată’n viaţă. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 22.00 “Fabri-ca de staruri-3”. 1.25 Tezaur folcloric. 2.25 Garantat 100%. 4.35 Universul Credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:26 URGENCES VÉTO 6:29 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:58 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:25 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LES DALTON 10:48 GERONIMO STILTON 11:11 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:35 TACTIK 12:07 LE CODE CHASTENAY 12:35 LA VIE EN VERT 13:05 JOUR DE RUG-BY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 ACOUSTIC 18:00 KIO-SQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 ARTISANS DU CHANGEMENT 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:03 L’AMANT DE LADY CHAT-TERLEY 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA DISPARITION DE GIULIA 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOUR-NAL 4:04 LES VILLES DE L’EXTRÊME

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Fil-

ler. C. Saint-Saens, J.Strauss, A.Vivaldi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Moldovenii de pretutindeni. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Gagauz ogea. 14.15 Documentar. “Vedete ale jazzului”. 14.45 Festivalul-concurs “Crizantema de Argint”. Gala recitalurilor. 15.50 Documentar. “Arts 21”. 16.15 Erudit-cafe. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Evantai folcloric. 3.50 Music Mania. 5.05 Medalion componistic. Anatol Chiriac.

7.00 Serial. Saga: afacere de fa-milie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic

12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Ca-bral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Film: Mamă

de profesie(r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Până când moartea ne va despărţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4210 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.4 21:30 Fotbal Cupa României 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.4 (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Fotbal Cupa României (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

“Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Pri-mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Робинзон”. Многосерийный фильм 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “В контексте” 01:35 Николас Кейдж в триллере “Придорожное заведение” 03:10 Фильм “Хроники Риддика: Темная ярость” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Робинзон”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Garantat 100%. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDI-TERRANEO 10:07 À LA DI STASIO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:01 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:34 OCTOS DYNAMOS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA COUR DES GRANDS 16:02 LA COUR DES GRANDS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LONGUE PEINE 20:59 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:04 LA FILLE DE QUINZE ANS 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:54 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 2:51 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 POUR L’AMOUR DU CIEL

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Filler.

Haydn. W.A. Mozart. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimi-neaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Vedete ale jazzului”. 10.30, 5.25 Știinţă și ino-vare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Festivalul - concurs “Crizantema de Argint”. 15.30 Focus. Magazin TV. 16.00 Magazinul copii-lor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Filler. Chișinăul de ieri și de azi. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.35 Filler. C. Saint-Saens, J.Strauss, A.Vivaldi. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.45 Respiro. Nina Crulicovschi. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Compozitori autohtoni.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial 9.00 Film artistic 10.45 Te-leshoping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45

Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din tre-cut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Mol-dovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Ca-bral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv Б Ce se în-tâmplă, doctore? Б Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Serial: Lois și Clark

(r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Mamă de profesie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.4209 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Fotbal Cupa României 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviciul Român de Comedie (r) 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 Fotbal Cupa României (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Ști-rile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

“Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Робинзон”. Многосерийный фильм 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “На ночь глядя” 01:35 Стив Мартин в комедии “Сержант Билко” 03:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 “Робинзон”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Jocuri și interese. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Seri-al. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.20 Prim plan. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 ÉPICERIE FINE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 EN VOYAGE ! 13:37 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 14:30 LE JO-URNAL DE LA RTBF 15:04 L’AMANT DE LADY CHATTERLEY 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LA COUR DES GRANDS 20:32 LA COUR DES GRANDS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:05 FRANCE 2012 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 L’HOMME AUX CERCLES BLEUS 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.40 Res-

piro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Documentar. “Pinul nordic”. 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Arts 21”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente econo-mice. 12.30 La datorie. 12.50 Videoteca copiilor. 13.10 Săptămâna sportivă. 13.40 Film. “ZACK ȘI CÂINII MIRACULOȘI” (SUA). 15.05 Documentar. “Drumeţii”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 19.00 MESA-GER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Respiro. Nina Crulicov-schi. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.35 Cinemateca universală. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.45 Filler. Hay-dn, W.A. Mozart. 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.10 Compozitori autohtoni. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial 9.00 Film artistic 10.45 Te-leshoping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45

Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teles-hopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (ro-mance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire bleste-mată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv Б Ce se întâmplă, doctore? Б Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Pariu cu

viaţa (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.1, 2 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4208 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.8, anul I 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 03:45 Serial: Spar-tacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “ Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Робинзон”. Многосерийный фильм 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 Фильм “Серебряная стрела” 02:45 “Primele știri” (rom) (R) 03:15 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 04:05 “Робинзон”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10, 4.20 Prim plan. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 CONTINENT NOIR 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 QUAND LES REQUINS QUITTENT LA MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 L’HOMME AUX CERCLES BLEUS 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA DISPARITION DE GIULIA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:04 LONGUE PEINE 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 THALASSA 2:47 LE POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LES VILLES DE L’EXTRÊME

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”

(Italia, 1999). 7.50 Filler. Profi l de savant. Ion Tighineanu. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Do-cumentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 12.50 Legendele muzicii. 13.00 Volei. Campionatul RM. “Dinamo” (Chiși-nău) - “Dinamo” (Tiraspol). Transmisiune în direct. 14.20, 2.20 Premieră! “Grădina “Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului de Revistă “Ginta Latină”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afi șa (rus.) 17.40 Alterna-tive. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 17.55, 1.15 Mihai Toderașcu. Itinerar de creaţie. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Poves-tea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Festivalul “Maria Lătăreţu”. 22.20 Documentar. “Un om liber. Andrei Saharov”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 2.15 Respiro. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film ar-

tistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshoping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din

trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshop-ping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film se-rial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisement) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de po-veste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Б Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda căutătorului, ep.14, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Oliver Twist 16:00 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Străinul 22:30 Film: Închisoarea îngerilor 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Străinul (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с ти 0 6 : 1 0 “Гении и злодеи” 06:40 Олег Стриженов в фильме

“Неподсуден” 08:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Te-leshopping” 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Людмила Гурченко. Как я стала богиней” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Среда обитания”. “Полезные добавки” 1 3 : 0 5 “ П а п а ш и ”. М н о го се р и й н ы й фильм 16:20 Олег Тактаров, Александр Иншаков в приключенческом фильме “Мальтийский крест” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 Концерт Елены Ваенги 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Fabrica de Staruri”, ediţie internaţională 23:55 “Кубок профессионалов” 02:00 “Что? Где? Когда?” 03:00 Форест Уитакер в фильме “Последний король Шотландии” 04:55 “Поле чудес”

7.00, 3.10 Ca la carte. 7.40, 23.30

Tezaur folcloric. 9.00 - 13.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.25 Bebe magia. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fi i milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 0.30 Teleenciclopedia. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 21.30 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.10 O dată’n viaţă. 3.40 Pelerin. 4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:32 URGENCES VÉTO 6:29 MEDI-TERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:07 GRENADINE ET MENTALO 10:14 LE QUIZ DE ZACK 10:18 WOOFY 10:24 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LEONARD 10:46 GERONIMO STILTON 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:04 LE JOURNAL DE LA MÉDITER-RANÉE 13:32 36,9° 13:58 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 LES ÉTOILES FILANTES 16:30 LES ÉTOILES FI-LANTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RAL-LYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOUR-NAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:43 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:33 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credin-

ţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 15.20 Docu-mentar. “Un om liber. Andrei Saharov”. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 “Bună seara!” Talk-show. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. Filler. 1.15 Focus. Magazin TV. 1.45 Muzică live. Maria Mocanu. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical. Iurie Sadovnic.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu

11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Seri-al 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (ro-mance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv Б Ce se întâmplă, doctore? Б Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Film: Cri-

mele din Midsomer - Până când moartea ne va despărţi (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Bobby, legenda din Edinburgh 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.4211 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 23:15 Film: Cine este Cletis Tout? 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Bobby, legenda din Edinburgh (r) 03:00 Film: Cine este Cletis Tout? (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Sta-ruri” 21:50 “Время” 22:25 “Две звезды” 23:55 “Прожекторперисхилтон” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 “Yesterday live” 01:35 Брэд Питт в мистическом триллере “Знакомьтесь, Джо Блэк” 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 04:55 “Пока все дома”

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 .00 Zoo show. 8.30,

10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BAR-BARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenci-clopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 VISITE LIBRE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRE-NAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:04 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 ÉPICERIE FINE 13:34 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LONGUE PEINE 16:32 EN DIRECT DE NO-TRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 COM-PLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 EN-VOYÉ SPÉCIAL 21:03 TTC - TOUTES TAXES COM-PRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:04 L’HOMME AUX CERCLES BLEUS 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 SEXE, GOMBO ET BEURRE SALÉ 2:26 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10 Serial pentru copii. “NOILE AVEN-TURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35, 1.15 Cul-tura azi. 14.20 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX” (SUA, 2006). 16.05 Petalo romano. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15, 22.20 Gala Premiilor UNITEM. Transmisiune în direct. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 0.20 Documentar. “Mauzoleul primului împărat”. 1.00 TVMi. Filler. 3.50 La curţile do-rului. 5.10 Respiro. Natalia Tcaci. 5.25 Accente economice.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Te-leshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări

(AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 13:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Capricii de vedete (r) 14:15 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (La fuerza del destino), primul episod (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (7 pecados) (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv Б Ce se în-tâmplă, doctore? Б Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Ghinionista

(r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4207 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Ști-rile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.15, 16, anul II 00:30 Serial: Spartacus: Nisip însânge-rat, ep.7, anul I 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 03:45 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “ Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Pri-mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Робинзон”. Многосерийный фильм 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Познер” 01:25 Ночные новости 01:40 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 02:50 Галина Петрова, Сергей Арцыбашев в комедии “Долой коммерцию на любовном фронте, или Услуги по взаимности” 04:10 “Робинзон”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.20 Prim plan. 5.05 Serial. “SECRE-TELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:29 TÉLÉTOURISME 5:56 INTER-NATIONALES 6:19 INTERNATIONALES 6:44 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:07 EN VOYAGE ! 10:35 LA VIE EN VERT 11:05 VISITE LIBRE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:03 À LA DI STASIO 13:35 FBI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES RACINES ET DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 L’HOMME AUX CERCLES BLEUS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:04 FOOT ! 22:58 360° - GÉO 0:00 FLASH INFO 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA DAME AUX CAMÉLI-AS 2:49 ARTE REPORTAGE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 POUR L’AMOUR DU CIEL

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 30 MARTIE 31 MARTIE 1 APRILIE 29 MARTIE 26 MARTIE 27 MARTIE Luni 28 MARTIE

Miercuri

23 MARTIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Olga, mai întâi aș vrea să te felicit. La mulţi ani! Ești omagi-ată. E un bun prilej de a-ţi ura realizări frumoase, emoţii po-zitive și multă fericire alături de oamenii dragi ţie. Știu că ai mulţi. Cum reușești să aduni lângă tine atâţia oameni care te susţin și care îţi sunt aproa-pe în orice circumstanţe? Care este secretul?

- Vă mulţumesc frumos pentru urări. Chiar dacă a mai trecut un an din viaţa mea, sunt fericită că am alături oameni dragi, că-i ţin lângă mine. Cum reușesc? Păi, nu este nici un secret, acesta este felul meu de a fi , încerc întotdeauna să fi u bine dispusă și să zâmbesc mai mult. Asta face viaţa un pic mai frumoasă. Sunt o fi re optimistă și un prieten de încredere. Cred că tocmai acesta este motivul pentru care cei din jur îmi sunt mereu aproape. Atitudinea, în acest caz, este foarte importantă. Vorbele și privirile infecte, răutăcioase nu ajută la nimic.

- Ești adepta unei vieţi proac-tive. Te văd mereu pozitivă. De unde vine această stare de spi-rit permanentă?

- Cred că este destulă lume pe care „o ninge și o plouă” în fi ecare zi. Nu-i cazul să mă „înregimentez” și eu în rândurile acestor oameni. Nu-mi place o astfel de atitudine. Atunci când există primatul valori-lor asupra sentimentului este mai ușor să-ţi administrezi timpul, să îţi fixezi anumite obiective bine defi nite, să lucrezi asupra realizării lor cu maximum de responsabilita-te și conștiinciozitate. Cei din jur rămân intrigaţi de felul tău de a fi și automat stârnești entuziasmul și admiraţia tuturor. Deseori mă

gândesc că viaţa este ca o piatră de moară. Ea te macină sau te cizelează, în funcţie de substanţa din care ești făcut. Momentele mai difi cile sau chiar adversitatea sunt prosperitate pentru cei care au o atitudine puternică… Ca să mergem înainte avem nevoie de curaj, caracter, motivaţie, exerciţiu, scop. Eu asta și fac: învăţ să merg înainte.

- Ești masterandă. În ce dome-niu te-ai specializat?

Da, sunt masterandă la Facul-tatea de Economie, USM, speciali-tatea Finanţe publice și Fiscalitate. Este al doilea an de studii în cadrul acestui master. Mai studiez în pa-ralel și la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, specialitatea Administraţie Publică și Integrare Europeană.

- Ești interesată de administra-ţie publică, economie? Cum se explică alegerea ta?

- Când eram mică spuneam la toată lumea că o să mă fac neapă-rat medic. Însă când eram în clasele de liceu am ajuns la concluzia că vreau să fac cu totul altceva. Îmi plăcea tot ce înseamnă istorie, drept, fenomen administrativ. Am decis să aplic la FRIȘPA, USM. Nu-mi pare rău. Ulterior, mi-am dorit să cunosc câte ceva și din domeniul economic. Astfel, am devenit masterandă la Facultatea de Economie. Eu zic că Republica Moldova merită mai mult. Ea are nevoie de specialiști califi caţi și de politici care să permită dezvoltarea economică.

- Care ar fi , după părerea ta, reformele economice care tre-buie neapărat implementate în Republica Moldova?

- În contextul Republicii Moldo-va și al situaţiei politice actuale eu aș propune reforma cu privire la descentralizarea fi scală. În prezent, sistemul fiscal este hipercentra-lizat, iar cea mai mare parte a resurselor bugetare se acumulează la Bugetul de Stat, lucru care este în detrimentul bugetelor locale. Această situaţie se agravează și prin distribuirea inechitabilă, în funcţie de culoarea politică a administraţiei locale, a fondurilor bugetare. Autonomia locală este văzută ca un factor de menţinere a păcii și a stabilităţii politice, element indispensabil în defi niti-varea viitoarei organizări politice și economice a ţării. Transferul de putere și resurse refl ectă tendinţa de descentralizare, asigură inde-pendenţa administrativă și fi nan-ciară a autorităţilor locale.

- Cum îţi petreci timpul liber? Prietenii din Noua Generaţie îţi sunt alături?

- Prietenii mei cei mai buni sunt majoritatea tinerii din Noua Gene-raţie, oameni dragi sufl etului meu, pe care îi respect enorm. Cu toţii suntem antrenaţi în diverse acti-vităţi care mai de care mai solici-tante. Asta însă nu ne împiedică să ne facem timp pentru a ne vedea, pentru a mai discuta, pentru a ne mai împărtăși bucuriile, realizările și aventurile.

- Știu că ai și un serviciu acum. Cum reușești să faci și două masterate, și să te încadrezi în activităţile de partid?

- Este un pic mai complicat, dar nu și imposibil! Trebuie să recu-nosc că deseori lucrez până după miezul nopţii; adorm cu cărţile și materialele lângă mine, dar asta e situaţia: „este slab acel soldat care nu vrea să devină general”. Dacă îţi dorești cu adevărat să realizezi ceva trebuie să lucrezi pentru asta. Planifi carea raţională a timpului este cheia succesului. Totodată, trebuie să stăpânim foarte bine arta stabilirii obiectivelor și a teh-nicilor de organizare. Bineînţeles, nu putem omite nici perseverenţa,

optimismul, încrederea în sine și alte principii. Acestea sunt foarte importante, chiar fundamentale aș zice.

- Mă interesează care a fost motivaţia de a te alătura echi-pei creștin-democrate. De ce anume PPCD?

- Această întrebare mi-a fost adresată de foarte multe ori și de fiecare dată am răspuns același lucru: echipa PPCD este o familie. Aici i-am îndrăgit pe toţi. Sunt persoane care au știut dintotdea-una ce și-au dorit, au un scop bine defi nit, sunt prieteni de încredere, care îţi vor fi aproape indiferent de situaţie.

- De cât timp activezi?

- Oficial activez din toamna anului 2005. De atunci au trecut mai bine de 6 ani, timp în care am avut parte de o groază de momen-te de neuitat. Așa că având un pic de „vechime”, am privilegiul să cunosc mai multe în comparaţie cu prietenii mei mai tineri din Noua Generaţie. Chiar pot să-i ajut în ceea ce privește organizarea internă, construcţia de echipă, desfășurarea activităţilor.

- Mergi des la biserică? Te în-treb pentru că astăzi din ce în ce mai mulţi tineri neglijează acest aspect.

- Este trist, dar adevărat: tinerii nu prea merg la biserică. Nici părin-ţii lor nu mai merg. Evident, aceștia nici nu și-au învăţat odraslele de mici ceea ce trebuie despre Dum-nezeu. Un preot spunea că dacă copilul a fost crescut fără de Dum-nezeu, dacă a învăţat că se poate trăi și fără Dumnezeu, evident că la maturitate se va întreba ce rost are mersul la biserică. Personal, cred că totul ţine de educaţie, de familie. Dacă părinţii lor merg la biserică, se spovedesc, ţin posturile de peste an și trăiesc în liniște și calm familial, păi, și copiii îi vor urma. De fapt, problema neglijării bisericii de către tineri constă în faptul că aceștia nu au modele la care să se raporteze. Și este păcat…

Eu îmi amintesc și acum sfârși-turile de săptămână când plecam cu părinţii mei la Mănăstirea Că-priana sau în zilele de duminică mergeam cu bunica la biserica din localitate. Eram mică, dar asta mi s-a întipărit adânc în sufl et.

- De unde ești originară?

- Vin din zona Călărașilor, mai exact din comuna Sipoteni.

- Mergi des în localitatea ta de baștină?

- În perioada când studiam la facultate dispuneam de mai mult timp liber și mergeam acasă sufi cient de des, practic în fi ecare weekend. Acum însă, cu părere de rău, nu pot să spun același lucru. Sipoteniul rămâne a fi locul meu de refugiu, locul unde primesc multe emoţii pozitive și mă încarc cu energie pentru mult timp înainte.

- Ai făcut cursuri de dans. Dan-sul este una dintre pasiunile tale? Ce-ţi mai place să faci în timpul liber?

- Indiscutabil, dansul este pa-siunea mea! Totul a început la vârsta de 4 ani, când mama m-a dus la un centru de creaţie să fac ore de balet. Însă am renunţat din cauza unor probleme de sănătate care interveniseră între timp. Prin clasa a IX-a am început să activez în ansamblul de dansuri ,,Izvoraș” din localitatea Sipoteni. Acum nu trece nici o zi fără să fac câţiva

pași de dans. Puţinul timp liber pe care-l am încerc să-l ofer familiei și prietenilor mei. Îmi place să ci-tesc cărţi bune, să ascult muzică slow, să merg la teatru și, întrucât primăvara-și intră deja în drepturi, o să reîncep să alerg dimineaţa. Abia aștept.

- Spune-ne un pic despre fami-lia ta. Te știu foarte atașată de părinţi și de fratele tău.

- Părinţii mei sunt niște scum-pi. Eu am avut marea fericire ca Dumnezeu să-mi ofere niște părinţi extraordinari, care au făcut pentru mine și fratele meu absolut totul. Ai mei sunt doi oameni care se completează reciproc. Maică-mea este o fi re mai romantică. Ei îi da-torăm calmul și atmosfera caldă din familie, unitatea, înţelegerea și dragostea unul fată de celălalt. Taică-meu este o persoană mai pragmatică, este omul acţiunii și adept al regulilor, perseverent din fi re, alături de care te simţi în sigu-ranţă. Pentru tot efortul, dăruirea, educaţia și dragostea ce ne-au oferit-o, plecăciune și un mare mulţumesc! Cât despre fratele meu Vasile (eu îi spun Vasiu) pot să spun că este tare ingenios la șotii. Mereu găsește câte ceva cu care să „îndulcească” viaţa la ai mei.

- Mulţumim. Succese mari.

- Mulţumesc și eu! Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

BerbecPrimești o invitaţie de nerefuzat de a te reface, de a-ţi regăsi pacea interioară și de a avea grijă de propria persoană. Este o pregătire pentru o nouă etapă în care vei păși în următoarele zile.

TaurA venit vremea împăcării cu cei dragi. Blânde-ţea de care ai nevoie pentru a reuși este rezul-tatul unui proces de înţelegere a ceea ce este cu adevărat important pentru tine.

GemeniEste o perioadă delicată pentru tine din cau-ză că aspiraţiile tale nu se potrivesc deloc cu realitatea din teren. Graba de a realiza multe într-un timp cât mai scurt este profund dău-nătoare.

RacSe pot spulbera anumite planuri de viitor în care oricum nu prea aveai încredere, ca și cum ai fi presimţit că nu sunt viabile. Rămân în pi-cioare doar iniţiativele pe care membrii famili-ei le-au acceptat.

LeuÎntrebarea cea mai importantă este legată de resursele pe care le poţi pune la bătaie pentru a-ţi spori benefi ciile. Numai că acum nu este cea mai potrivită zi pentru un astfel de bilanţ.

FecioarăIntri rapid în confl ict cu partenerii, motivele apar la fi ecare pas și te simţi îndreptăţit să re-acţionezi pentru că ai impresia că până acum ai suportat tot. Astfel de concluzii categorice nu aduc benefi cii.

BalanţăSe pot complica lucrurile la serviciu din cauza celor implicaţi, care se feresc să depună efor-turi suplimentare. Există tendinţa de a accepta orice problemă care apare și de a o rezolva.

ScorpionÎn interiorul tău se dă o luptă între trecut și vi-itor, între dorinţele tale și cele ale apropiaţilor. Oscilezi între a ceda și a forţa lucrurile și asta te poate obosi. Trebuie să ai curajul de a recu-noaște ceea ce simţi.

SăgetătorTe simţi util la serviciu, dar acasă nu benefi ciezi de același statut, ba chiar s-ar putea să fi e in-vers. Această situaţie poate provoca frustrări și dezamăgiri legate de propria persoană.

CapricornInteresele celor apropiaţi și planurile tale pe termen lung intră în confl ict acum, ceea ce e fi resc până la un punct. De ambele părţi pot să apară reacţii fel de fel care să tulbure apele.

VărsătorEste posibil să apară un dezechilibru impor-tant în viziunea ta despre câștiguri și șansa de a obţine mai mult de acum înainte. Poate că undeva, în interiorul tău, s-a strecurat o frică de lipsuri.

PeştiEste o perioadă destul de complicată din cau-za tentaţiei de a respinge orice fel de dialog cu apropiaţii. De reţinut este însă faptul că tot tu ești cel care va trebui să facă unele concesii.

23-30 martie23-30 martie

GENERAŢIA 2002

Olga Olga RAŢĂRAŢĂ: „Am avut marea fericire ca Dumnezeu să-mi : „Am avut marea fericire ca Dumnezeu să-mi ofere nişte părinţi extraordinari”ofere nişte părinţi extraordinari”

Omagiată chiar în ziua în care este difuzat interviul, Olga Raţă este o tânără deosebită. Mereu în acţiune, ea știe cum să le împartă pe toate în mod raţional. Deschisă și foarte prietenoasă, tânăra din Noua Generaţie reușește să adune oameni de încredere lângă ea. Echilibrată, inteligentă și dinamică, Olga își trăiește fi ece zi din plin. Am fost curioasă să afl u cum împacă studiile, serviciul, activităţile de partid și celelalte responsabilităţi cotidiene.

- Cum v-aţi prezenta voi înșivă

pentru cei care nu știu cine sun-

teţi și nici ce fel de muzică inter-

pretaţi?

- Suntem o echipă constituită relativ recent, de circa jumătate de an. Cel mai important factor care ne-a unit a fost asemănarea izbitoare dintre noi în ceea ce privește viziunea asupra muzicii în ansamblul ei și, în particular, sensibilitatea faţă de patrimoniul cultural al poporului român cu tot specifi cul lui. Iar muzica noastră refl ectă anume această stare de spirit. Dacă ar fi să ne exprimăm în termeni mai exacţi, genul care ne caracterizează este folk-ul românesc, combinat cu elemente de rock.

- Care este istoria numelui forma-ţiei?

- De la bun început ne-am propus să fi m independenţi, să fi m liberi în adoptarea propriului stil și mod de in-terpretare. Condorii negri reprezintă o specie de vulturi, iar ceea ce îi face speciali faţă, alte păsări răpitoare este fi delitatea până la moarte a unuia faţă de celălalt. Este un nume-simbol, pe care am decis să ni-l însușim, pen-tru că ne propunem să fi m uniţi, pu-ternici, liberi și, desigur, să ajungem să „zburăm” la mare înălţime.

- Câţi membri are formaţia Con-dorii Negri?

- În momentul de faţă suntem 5: Gheorghe Feghiu, care este compo-zitor principal și prima voce, Mar-cela Graur – clapă, voce, Alexandru Federiuc – chitara solo voce, Nicolae Federiuc – chitară bass, voce, și Mihai Postoroncă – tobe.

- Aţi început anul în forţă cu mai multe piese noi. Cine face piesele voastre?

- Majoritatea pieselor pe care le interpretăm sunt compuse de Gelu (Gheorghe Feghiu). Tot el este și autorul textelor. Aranjamentele le facem împreună. Avem și câteva piese preluate din folclorul naţional, pe care am încercat să le adaptăm la stilul care ne caracterizează.

- Textele pieselor voastre au un mesaj pe care vreţi să-l transmi-teţi sau sunt rezultatul unor inspi-raţii de moment?

- Muzica care nu transmite un mesaj sau, cel puţin, o stare de spi-rit nu merită nici o atenţie. Pentru noi este importantă nu doar linia melodică, ci și textul, faţă de care

manifestăm o atenţie deosebită. Gelu este foarte talentat la acest capitol, uneori compune o piesă într-o singură noapte.

- Am ascultat piesele voastre și sună foarte bine, mult peste ceea ce suntem obișnuiţi: compoziţie, structură, sound, aranjament, cu-vinte profunde. Cum are loc pro-cesul de înregistrare a lor?

- Suntem destul de exigenţi cu noi înșine, de aceea, de fi ecare dată ni se pare că nu am lucrat sufi cient de bine, că trebuie să revenim, să refacem ceva. Noi însă ne înregistrăm piesele singuri, în studioul lui Gelu, nu am apelat, deocamdată, la alte studiouri și nu am cheltuit bani pentru înregis-trări. Cred că acesta este unul dintre marile noastre atuuri.

- Am înţeles că trebuie să apară un prim videoclip. Ce ne puteţi di-vulga cu privire la el. Când o să-l vedem și unde?

- L-am înregistrat în februarie,

până acum s-a lucrat la montaj. Teo-retic, ar trebui să apară foarte curând. Unde o să fi e difuzat? Peste tot pe unde va fi posibil.

- Un alt pas important în cariera voastră este lansarea unui prim album. Cum va fi intitulat și câte piese va conţine?

- Cu ajutorul lui Dumnezeu, spe-răm ca până în vară să lansăm și primul album. Va conţine 13 sau 14 piese, la care lucrăm la ora actuală. În ceea ce privește detaliile tehnice, denumirea și elementele grafi ce, nu ne-am gândit, deocamdată. Totul depinde de reacţia publicului. El este arbitrul principal. Ceea ce va prinde cel mai bine va fi scos în evidenţă.

- Sunteţi în plină pregătire pen-tru a evolua la București de Zilele Basarabiei, pe data de 24 martie 2012. Ce înseamnă pentru voi acest eveniment?

- Este destul de important acest eveniment, deoarece reprezintă,

practic, și un fel de lansare pentru tru-pa noastră. Va fi și un test pentru noi, pentru că e una să cânţi la repetiţie, unde nu te aude nimeni, și alta e să evoluezi în faţa unui public elevat în materie, cum este cel de la București. Credem că va fi bine și va reprezenta un moment de bun augur pentru evoluţia noastră ulterioară.

- Câte piese aţi pregătit pentru

concert?

- Vom interpreta 7 piese. Dacă tim-pul ne va permite avem și rezerve.

- Care este următoarea destinaţie?

- Paris.

- Fiecare formaţie este infl uenţa-

tă de altele, iar dacă este bună,

va ajunge, la rândul ei, să infl u-enţeze altele. Care vă sunt sursele

muzicale?

- Ne place Phoenix, Pasărea Colibri și, recunosc, stilul lor ne infl uenţează, într-o anumită măsură. Totuși, ne străduim să fi m originali și să creăm

un stil propriu și inconfundabil de la care să se inspire alţii.

- Cât de ușor vă este să obţineţi vi-zibilitate pe piaţa muzicală, știind o creștere din ce în ce mai mare de formaţii și de numărul de reţele de online streaming?

- Avem un mare avantaj faţă de predecesorii noștri – internetul. Ceea ce ne permite să reducem substanţial costurile pentru promovare. În rest, totul depinde de noi, de produsul pe care îl vom oferi publicului. Faptul că formaţiile se înmulţesc în ultima perioadă este un lucru salutabil. Oricum, până la urmă, vor rămâne cei mai buni.

- Cat de receptiv este publicul moldovenesc la muzica voastră?

- Până acum, am avut doar reacţii pozitive. Publicul de aici, dar și cel de peste Prut gustă acest stil. Este de-a dreptul curios de ce toată lumea în-cearcă să facă altceva, ignorând acest patrimoniu cultural imens pe care îl

are poporul nostru. Principalul lucru pe care ni-l propunem este să scoa-tem în evidenţă eroii pe care i-a năs-cut neamul nostru, care sunt ai noștri și care provoacă vibraţii patriotice. Să ne cântăm istoria și momentele ei de glorie, să scoatem în faţă frumuseţea lăuntrică a acestui popor, cu ţăranii, satele și legendele sale. Desigur, nu fără a ne raporta la modernitate. Este foarte mult loc pentru muzică de calitate în ţara noastră, iar aria de inspiraţie este imensă.

- Care este planul vostru pentru 2012?

- Să spargem tiparele.

- Un mesaj pentru iubitorii de fo-lk-rock...

- Fiţi cu ochii pe noi și transmiteţi mai departe.

- Mult succes în carieră și putere de muncă!

Valentina ŞCERBANISursa: allfun.md

Condorii Negri: Muzica care nu transmite un mesaj sau, cel puţin, o stare de spirit, nu merită nici o atenţie

Am renunţat la ideea de a-mi concentra rândurile în jurul unei singure defi niţii. Motivul este simplu. Pentru că e un gen de muzică care mă fascinează și îmi setează o stare de alertă și liniște în același timp, într-o manieră atât de elegantă și priete-nească precum puţine linii melodice au reușit vreodată.

Versurile desprinse de cuvin-te, dezbracă povești unice și sentimentale, care o dată trecute prin sufl etul nostru, ne așteaptă pe celălalt peron de așteptare. O inexplicabilă dorinţă de a te lăsa îmblânzit de primul vers până la ulti-mul plâns de chitară.

„Condorii Negri” este o for-maţie predestinată pentru un zbor sigur, dincolo de toate graniţele muzicale, vizuale sau spaţiale. Secretul este transparent: uniţi, devotaţi, oameni talentaţi cu o lumină interioară care te dezarmea-ză. Este ceva mai mult decât un fel de a spune și mai puţin decât un fel de a tăcea.

Gheorghe Feghiu Nicolae Federiuc Marcela Graur Alexandru Federiuc Mihai PostoroncăGheorghe Feghiu Nicolae Federiuc Marcela Graur Alexandru Federiuc Mihai Postoroncă