Vreme extrem de rece ziari...
16
ziar independent f ■ http://www: dntcj. ro/adevaruT ANUL XIII NR. 3171 ISSN 1220-3203 101, 12 APRILIE 2001 16 PAGINI 3 .0 0 0 LEI Stavilă în calea ispitei... VALER CHIOREANU U n parlamentar român explica, serile trecute, într-o emisiune televizată cum ar putea fi eradicat fenomenul corupţiei în ţara noastră dragă. Respectivul" se declara detaşat de preocupările ' cotidiene ale majorităţii colegilor săi - goana după înavuţire prin orice mijloace r pentru simplul şi binecuvîntatul motiv că nu este condamnat să trăiască dintr-un salariu pe care să-l aştepte cu sufletul la gură lună de lună. Nu, el are afacerile lui, salariul de la Parlament îl primeşte pentru a nu împiedica buna funcţionare a birocraţiei din instituţie. Colegii lui, în schimb, pOt cere şi primi salarii mai mari pentru a fi astfel feriţi de ispitele la care sînt supuşi. Anume, de a-şi îmbunătăţi veniturile, a le înmulţi cu ceea ce pică în afara salariului. Cu alte cuVinte, parlamentarii ar putea să acorde un oare- care sprijin oamenilor de afaceri într-o cauză ce promite să producă mai mulţi bani dacă ocoleşte legea, ori dacă este contrarie prevederilor acesteia. In caz de “ forţă majoră”, parlamentarii ar putea chiar să voteze nişte legi orientate exclusiv spre îmbogăţirea unei anumite categorii de cetăţeni ai patriei. într-o acţiune de aşa mare amploare, este nevoie, evident, de conlucrare foarte strînsă între parlamentari, supravegheaţi îndeaproape de liderii de partid, ei înşişi interesaţi în iniţiativa respectivă. Nu voi merge cu ideea atît de departe încît să amintesc, aici, că parlamentarul care găseşte explicaţii, în cazul abuzului salarial al colegilor săi, a ştiut, la un moment dat, să profite din plin de o hotărîre a guvernului din care el însuşi făcea parte. Dar nu despre asta este vorba acum. Ci despre ultima majorare a salariilor parlamentarilor, pe care ministrul Finanţelor vrea s-o aplice începînd cu 1 aprilie. Fără nici o păcăleală. în schimb, aleşii poporului trebuie, probabil, să voteze bugetul aşa cum l-au alcătuit .guvernanţii. Revenind la emisiunea televizată amintită, voi spune, împreună cu parlamentarul avocat neplătit al colegilor săi, că senatorii şi deputaţii pot fi feriţi de ispitele care se aşază zi de zi în faţa lor, sub forma comisioanelor de zeci şi sute de milioane, prin majorarea cu trei, patru sau cinci milioane Iei a salariilor. La fel s-a procedat şi cu alte categorii de cetăţeni ai ţării, care vin în contact cu legea, după ce a fost votată de parlamentari - cei care o aplică în sălile tribunalelor. în cel fel o aplică?! Aşa rămîne să vedem zi de zi, uneori "forma agravantă a unor înscrisuri pe pancarte purtate la manifestaţiile de jprotest, pancarte pe care scrie nici mai mult, nici mai puţin decît câ justiţia este coruptă. .Sau în relatările presei, unde sînt prezentate cazuri clare de corupţie. Fără ca indignarea, de care presupunem că se lasă stăpîniţi nu numai românii de rînd, ci şi amintiţii mai sus parlamentari, sâ fie urmată de vreo măsură, concretă. Cum altfel s-ar putea întîmpla, în condiţiile-în care pîrghia esenţială pe care se sprijină • un sistem democratic este; separaţia puterilor în stat. •^ . Ei bine, urmînd îndemnul implicit al continuare în pagina a 16-a Legea secretului de stat este neconstitutională Legea privind protecţia informaţiilor clasificate (Legea secretului de stat) a fost declarată neconstituţională prin hotărîrea de ieri a Curţii Constituţionale, care a constatat că procedurile de vot şi de mediere ale legii nu au fost îndeplinite de către parlamentari, conform legii fundamentale. Curtea Constituţională a fost sesizată în 15 martie de un gmp de ,62 de deputaţi PD, PNL şi UDM R, care au apreciaţ că adoptarea Legii informaţiilor clasificate a încălcat Constituţia atît • din punct de vedere procedural, c ît; şi al fondului. Deputaţii opoziţiei- au susţinut că legea adoptată a avut la bază două iniţiative legislative, • . una promovată de Radu Timofte şi alta de către Guvern, care nu au trecut prin cele două Camere ale ; Parlamentului, iar Guvernul Năstase/ . a introdus în dezbaterea plenului - Parlamentului unele texte care nu se aflau în divergenţă între cele două , Camere, fapt care contravine Constituţiei. Potrivit Constituţiei,. legea va fi retrimisă Parlamentului spre reexaminare, iar obiecţia de neconstituţionalitate poate fi înlăturată numai dacă cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere a Parlamentului votează pentru adoptarea legii în aceeaşi formă. Curtea Constituţională: a mai decis, ieri, reprogramarea pentm 19 aprilie a dezbaterii asupra unei sesizări referitoare la Legea administraţiei publice' locale, contestată de 74 de deputaţi. Vreme extrem de rece Vremea se va răci accentuat în următoarele zile, fiind aşteptate şi precipitaţii sub formă de lapoviţă’ şi ninsoare, anunţă INM H. “ în intervalul 13-16 aprilie, vremea va intra, într-un proces de răcire accentuată, devenind treptat deosebit de rece pentru această perioadă. Începînd cu noaptea de sîmbătă/duminică se' vor. semnala precipitaţii sub formă de lapoviţă şi-ninsoare în Maramureş, Transilvania şi în Moldova, precum şi în zona deluroasă a Olteniei şi Munteniei. La munte va ninge, în regiunile vestice şi nord- vestice vor fi condiţii de- producere. a brumei”, se arată în informarea citată. Aşadar, fie că se merge la udat sau la iarbă verde, hainele groase devin obligatorii. T.C. Preşedintele Iliescu i-a primit pe secretarul general al Consiliului Europei şi pe preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Preşedintele Ion Iliescu i-a primit, ieri, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer, şi pe preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lordul Russell Jonhston. .Preşedintele Iliescu i-a conferit lui Walter Schwimmer Ordinul Naţional “ Steaua României” în grad de Mare Cruce, ca recunoaştere a sprijinului constant acordat României pentru integrarea în structurile europene şi euro-atlantice. Şeful statului român şi oficialii europeni au discutat despre implicarea OSCE în soluţionarea conflictelor din Europa şi despre rolul României în acest sens, în calitatea ei atît de preşedinte al OSCE, cît şi al Adunării Parlamentare a OSCE. Walter Schwimmer a declarat, la finalul întîlnirii, că OSCE şi Consiliul Europei vor sâ contribuie la soluţionarea crizelor din Europa, la democratizarea fostei Iugoslavii, la instaurarea toleranţei interctnice în sud-estul Europei. El a adăugat câ cele două organizaţii vor încerca sâ se implice şi în soluţionarea “ conflictelor îngheţate" din spaţiul fostei Uniuni Sovietice. Bugetele locale vor prim i mai mulţi bani Amendamentul propus de către senatorul Iuliu Păcurariu la articolul 30, alineatul 3 din Legea bugetului de stat pe anul 2001 şi admis în şedinţa comună a comisiilor de buget-finanţe-bănci ale celor două Camere ale Parlamentului României, a suspendat definitiv efectele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 216/1999. Astfel, cota de 36,5 la sută din impozitul pe venit se va aloca unităţii administrativ-teritoriale unde o unitate economică îşi desfăşoară activitatea şi nu acolo unde .aceasta are sediul central, aşa cum prevedea OUG nr.216/1999. Agenţii economici care au organizate puncte de lucru stabile sînt obligaţi să solicite înregistrarea fiscală a acestora la organul fiscal în raza teritorială unde se află punctâle de lucru respective. Amendamentul pentru modificarea ordonanţei propus de senatorul PD Cluj, Iuliu Păcurariu, a fost susţinut de către parlamentarii PDSR şi PRM. Ministerul Finanţelor Publice şi-a asumat acest amendament şi l-a completat cu prevederile necesare pentru a putea fi aplicat. Trebuie menţionat faptul că OUG nr.216/1999 a fost blocată în Senat de către senatorul Păcurariu. Mihaela LĂPUSAN Peste o mie de metri deasupra nivelului mării. Case de lemn, mal mari sau mai mici, risipite pe culmile muntelui sau pe cursul apei. Brazi. Nlii.de bolovani, dispuşi neregulat de-a lungul drumului. Un petec de cer, străjuind peste un coif liniştit de lume. Tăcere. Uitare. Vis. Stînci nemişcate. O rugăciune în faţa ■ eternităţii. Şi aerul înmiresmat, atît de curat, ce pătrunde tăios pînă în adîncul fiinţei. Aşa observă sau gîndeşte vizitatorul - nu turistul superficial. L. — * i ... A K iiS iiiS li iîâilliîn Au mai căzut bei capete Procurorii militari clujeni au continuat, ieri, seria arestărilor în cazul înmatriculărilor ilegale de maşini. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Cluj a emis alte trei mandate de arestare pe numele lui Hetea Cristian, fost îucrător la Registrul Auto Român [ostului judecător cuaudit Surzo. a: continuat rea a doi martori (RAR), ’Sabău Florin, cunoscut traficant de maşini, şi Tutianu Ioan. Hetea Cristian a fost arestat pentru 30 de zile sub acuzaţiile de fals intelectual, complicitate la uz de fals şi favorizarea infractorului. Tot pentm 30 de zile au fost arestaţi şi Tutianu Ioan şi Sabău Florin. Pe numele lui Sabău magistraţii militari au eliberat mandat în lipsă, el fiind fugit în Ungaria. Ultimele arestări au survenit la scurt timp după ce pe numele subofiţerului Rotaru Cristian de la Poliţia Turda şi a sublocotenentului Rachieru Dhtmtru Câtalih^de lâ Ţf uiETJCTECA Y •: ern.T.ALĂ UNIV j) Poliţia Harghita au fost emise mandate de arestare, ei fiind acuzaţi de înmatriculări ilegale. Surse din Parchetul Militar Cluj bănuiesc, deocamdată, că toţi-cei cinci făceau parte din aceeaşi reţea de traficanţi de maşini şi că cel care mijlocea înmatricularea lor era sublocotenentul Rachieru, şef al Biroului înmatriculări Auto din cadrul Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei Harghita. Reamintim că ofiţerul a fost acuzat că ar fi înmatriculat, prin .falsificarea unor acte, o maşină furată, în cursul lunii noiembrie de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Autoturismul Audi 80, proprietatea. Dorinei Căpîlnean, pe care poliţistul l-ar fi înmatriculat era dat în urmărire de Compartimentul Furturi Auto din cadrul IP J Cluj. Cînd, autoturismul a fost descoperit s-a constatat că acesta era deja înmatriculat cu numărul HG-03- HDV, iar dosarul pentm eliberarea certificatului de înmatriculare era făcut de Rachieru. Tot la Harghita şi prin aceeaşi filieră a fost înmatriculat un autoturism de teren Grand Cherokee, mai vechi de opt ani, deşi proprietarul acestuia era Tiberiu Vedean din Cîmpia Turzii. Cosmin PURIS
Transcript of Vreme extrem de rece ziari...
ziar independentf ■http://www: dntcj. ro/adevaruT
ANUL XIII NR. 3171 ISSN 1220-3203
1 0 1 ,12 APRILIE 2001 16 PAGINI 3 .000 LEI
Stavilă în calea ispitei...VALER CHIOREANU
Un parlamentar român explica, serile trecute, într-o emisiune televizată cum ar putea fi eradicat fenomenul
corupţiei în ţara noastră dragă. Respectivul" se declara detaşat de preocupările
' cotidiene ale majorităţii colegilor săi - goana după înavuţire prin orice mijloace r pentru simplul şi binecuvîntatul motiv că nu este condamnat să trăiască dintr-un salariu pe care să-l aştepte cu sufletul la gură lună de lună. Nu, el are afacerile lui, salariul de la Parlament îl primeşte pentru a nu împiedica buna funcţionare a birocraţiei din instituţie. Colegii lui, în schimb, pOt cere şi primi salarii mai mari pentru a fi astfel feriţi de ispitele la care sînt supuşi. Anume, de a-şi îmbunătăţi veniturile, a le înmulţi cu ceea ce pică în afara salariului. Cu alte cuVinte, parlamentarii ar putea să acorde un oarecare sprijin oamenilor de afaceri într-o cauză ce promite să producă mai mulţi bani dacă ocoleşte legea, ori dacă este contrarie prevederilor acesteia. In caz de “ forţă majoră”, parlamentarii ar putea chiar să voteze nişte legi orientate exclusiv spre îmbogăţirea unei anumite categorii de cetăţeni ai patriei. într-o acţiune de aşa mare amploare, este nevoie, evident, de conlucrare foarte strînsă între parlamentari, supravegheaţi îndeaproape de liderii de partid, ei înşişi interesaţi în iniţiativa respectivă. Nu voi merge cu ideea atît de departe încît să amintesc, aici, că parlamentarul care găseşte explicaţii, în cazul abuzului salarial al colegilor săi, a ştiut, la un moment dat, să profite din plin de o hotărîre a guvernului din care el însuşi făcea parte. Dar nu despre asta este vorba acum. Ci despre ultima majorare a salariilor parlamentarilor, pe care ministrul Finanţelor vrea s-o aplice începînd cu 1 aprilie. Fără nici o păcăleală. în schimb, aleşii poporului trebuie, probabil, să voteze bugetul aşa cum l-au alcătuit
. guvernanţii.Revenind la emisiunea televizată
amintită, voi spune, împreună cu parlamentarul avocat neplătit al colegilor săi, că senatorii şi deputaţii pot fi feriţi de ispitele care se aşază zi de zi în faţa lor, sub forma comisioanelor de zeci şi sute de milioane, prin majorarea cu trei, patru sau cinci milioane Iei a salariilor. La fel s-a procedat şi cu alte categorii de cetăţeni ai ţării, care vin în contact cu legea, după ce a fost votată de parlamentari - cei care o aplică în sălile tribunalelor. în cel fel o aplică?! Aşa rămîne să vedem zi de zi, uneori "forma agravantă a unor înscrisuri pe pancarte purtate la manifestaţiile de jprotest, pancarte pe care scrie nici mai mult, nici mai puţin decît câ justiţia este coruptă. .Sau în relatările presei, unde sînt prezentate cazuri clare de corupţie. Fără ca indignarea, de care presupunem că se lasă stăpîniţi nu numai românii de rînd, ci şi amintiţii mai sus parlamentari, sâ fie urmată de vreo măsură, concretă. Cum altfel s-ar putea întîmpla, în condiţiile-în care pîrghia esenţială pe care se sprijină • un sistem democratic este; separaţia puterilor în stat. • .
Ei bine, urmînd îndemnul implicit alcontinuare în pagina a 16-a
L e g e a s e c r e tu lu i d e s t a t e s te n e c o n s t itu t io n a lăLegea privind protecţia
informaţiilor clasificate (Legea secretului de stat) a fost declarată neconstituţională prin hotărîrea de ieri a Curţii Constituţionale, care a constatat că procedurile de vot şi de mediere ale legii nu au fost îndeplinite de către parlamentari, conform legii fundamentale.
Curtea Constituţională a fost sesizată în 15 martie de un gmp de ,62 de deputaţi PD, PNL şi UDMR, care au apreciaţ că adoptarea Legii informaţiilor
clasificate a încălcat Constituţia atît • din punct de vedere procedural, c ît; şi al fondului. Deputaţii opoziţiei- au susţinut că legea adoptată a avut la bază două iniţiative legislative, •. una promovată de Radu Timofte şi alta de către Guvern, care nu au trecut prin cele două Camere ale ; Parlamentului, iar Guvernul Năstase/. a introdus în dezbaterea plenului - Parlamentului unele texte care nu se aflau în divergenţă între cele două , Camere, fapt care contravine Constituţiei. Potrivit Constituţiei,.
legea va fi retrimisă Parlamentului spre reexaminare, iar obiecţia de neconstituţionalitate poate fi înlăturată numai dacă cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere a Parlamentului votează pentru adoptarea legii în aceeaşi formă.
Curtea Constituţională: a mai decis, ieri, reprogramarea pentm 19 aprilie a dezbaterii asupra unei sesizări referitoare la Legea administraţiei publice' locale, contestată de 74 de deputaţi.
Vreme extrem de rece
Vremea se va răci accentuat în următoarele zile, fiind aşteptate şi precipitaţii sub formă de lapoviţă’ şi ninsoare, anunţă INMH. “ în intervalul 13-16 aprilie, vremea va intra, într-un proces de răcire
accentuată, devenind treptat deosebit de rece pentru această perioadă. Începînd cu noaptea de sîmbătă/duminică se' vor. semnala precipitaţii sub formă de lapoviţă şi-ninsoare în Maramureş, Transilvania şi în Moldova, precum şi în zona deluroasă a Olteniei şi Munteniei. La munte va ninge, în regiunile vestice şi nord- vestice vor fi condiţii de- producere. a brumei”, se arată în informarea citată.
Aşadar, fie că se merge la udat sau la iarbă verde, hainele groase devin obligatorii.
T.C.
Preşedintele Iliescu i-a primit pe secretarul general al Consiliului Europei şi pe preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
Preşedintele Ion Iliescu i-a primit, ieri, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer, şi pe preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lordul Russell Jonhston. .Preşedintele Iliescu i-a conferit lui Walter
Schwimmer Ordinul Naţional “ Steaua României” în grad de Mare Cruce, ca recunoaştere a sprijinului constant acordat României pentru integrarea în structurile europene şi euro-atlantice. Şeful statului român şi oficialii europeni au discutat despre implicarea OSCE în
soluţionarea conflictelor din Europa şi despre rolul României în acest sens, în calitatea ei atît de preşedinte al OSCE, cît şi al Adunării Parlamentare a OSCE.
Walter Schwimmer a declarat, la finalul întîlnirii, că OSCE şi Consiliul Europei vor sâ contribuie
la soluţionarea crizelor din Europa, la democratizarea fostei Iugoslavii, la instaurarea toleranţei interctnice în sud-estul Europei. El a adăugat câ cele două organizaţii vor încerca sâ se implice şi în soluţionarea “ conflictelor îngheţate" din spaţiul fostei Uniuni Sovietice.
Bugetele loca le vo r p rim imai mulţi bani
Amendamentul propus de către senatorul Iuliu Păcurariu la articolul 30, alineatul 3 din Legea bugetului de stat pe anul 2001 şi admis în şedinţa comună a comisiilor de buget-finanţe-bănci ale celor două Camere ale Parlamentului României, a suspendat definitiv efectele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 216/1999. Astfel, cota de 36,5 la sută din impozitul pe venit se va aloca unităţii administrativ-teritoriale unde o unitate economică îşi desfăşoară activitatea şi nu acolo unde . aceasta are sediul central, aşa cum prevedea OUG nr.216/1999. Agenţii economici care au
organizate puncte de lucru stabile sînt obligaţi să solicite înregistrarea fiscală a acestora la organul fiscal în raza teritorială unde se află punctâle de lucru respective. Amendamentul pentru modificarea ordonanţei propus de senatorul PD Cluj, Iuliu Păcurariu, a fost susţinut de către parlamentarii PDSR şi PRM. Ministerul Finanţelor Publice şi-a asumat acest amendament şi l-a completat cu prevederile necesare pentru a putea fi aplicat. Trebuie menţionat faptul că OUG nr.216/1999 a fost blocată în Senat de către senatorul Păcurariu.
Mihaela LĂPUSAN
Peste o mie de metri deasupra nivelului mării. Case de lemn, mal m ari sau mai mici, risipite pe culmile muntelui sau pe cursul apei. Brazi. Nlii.de bolovani, dispuşi neregulat de-a lungul drumului. Un petec de cer, străjuind peste un coif liniştit de lume. Tăcere. Uitare. Vis. Stînci nemişcate. O rugăciune în faţa
■ eternităţii. Şi aerul înmiresmat, atît de curat, ce pătrunde tăios pînă în adîncul fiinţei. Aşa observă sau gîndeşte vizitatorul - nu turistul superficial.
L.— * i ... A
K i i S i i i S l i i î â i l l i î n
A u m a i c ă z u t b e i c a p e teProcurorii militari clujeni au
continuat, ieri, seria arestărilor în cazul înmatriculărilor ilegale de maşini. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Cluj a emis alte trei mandate de arestare pe numele lui Hetea Cristian, fost îucrător la Registrul Auto Român
[ostului judecător
cuauditSurzo. a: continuat rea a doi martori
(RAR), ’Sabău Florin, cunoscut traficant de maşini, şi Tutianu Ioan. Hetea Cristian a fost arestat pentru 30 de zile sub acuzaţiile de fals intelectual, complicitate la uz de fals şi favorizarea infractorului. Tot pentm 30 de zile au fost arestaţi şi Tutianu Ioan şi Sabău Florin. Pe numele lui Sabău magistraţii militari au eliberat mandat în lipsă, el fiind fugit în Ungaria.
Ultimele arestări au survenit la scurt timp după ce pe numele subofiţerului Rotaru Cristian de la Poliţia Turda şi a sublocotenentului Rachieru Dhtmtru Câtalih^de lâ
Ţ f uiETJCTECA Y •: ern .T .A LĂ U N IV j)
Poliţia Harghita au fost emise mandate de arestare, ei fiind acuzaţi de înmatriculări ilegale.
Surse din Parchetul Militar Cluj bănuiesc, deocamdată, că toţi-cei cinci făceau parte din aceeaşi reţea de traficanţi de maşini şi că cel care mijlocea înmatricularea lor era sublocotenentul Rachieru, şef al Biroului înmatriculări Auto din cadrul Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei Harghita.
Reamintim că ofiţerul a fost acuzat că ar fi înmatriculat, prin
.falsificarea unor acte, o maşină furată, în cursul lunii noiembrie de
pe raza municipiului Cluj-Napoca. Autoturismul Audi 80, proprietatea. Dorinei Căpîlnean, pe care poliţistul l-ar fi înmatriculat era dat în urmărire de Compartimentul Furturi Auto din cadrul IP J Cluj. Cînd, autoturismul a fost descoperit s-a constatat că acesta era deja înmatriculat cu numărul HG-03- HDV, iar dosarul pentm eliberarea certificatului de înmatriculare era făcut de Rachieru.
Tot la Harghita şi prin aceeaşi filieră a fost înmatriculat un autoturism de teren Grand Cherokee, mai vechi de opt ani, deşi proprietarul acestuia era Tiberiu Vedean din Cîmpia Turzii.
Cosmin PURIS
i / 0 ' v . ;T ^ ^k ' V . >T.,y - "
î i 2 H H I .
• PREFECTURA; CONSILIUL JUDEŢEAN: . 19-64-16
"PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 - PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90
• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60.PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 .PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48.PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26
POLITIA CLUJ-NAPOCA:• - 955 si 43-27-27
POLIŢIA FEROVIARĂ•CLUJ-NAPOCA: - 13-49-76•POLITIADEJ: 21-21 -21
.•POLIŢIATURDA: - 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 ‘ POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38“ POLITIA GHERLA: 24-14-14
..POMPIERII: 981PROTECŢIA CIVILĂ: 982
.GARDA FINANCIARA CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70. int. 158
• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125
E X I_______AGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION(41441H7) v ă o f e r ă
• SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: ' 19-85-91 -•INTERNATIONAL: '97! -
■ •INTERURBAN: 991•INFORMAŢII: ‘ 931•DERANJAMENTE: 921*ORA EXACTĂ: 958, R:A. TERMOFICARE: 19-87-48,R.A . APĂ CANAL: ' 19-63-02'
S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22SCPRISAL: 42-34-36.
• DISTRIBUŢIA GAZELOR• NATURALE: - INTERVENŢII GAZE• 928;433424
JANDARMI: 956 '•GARA Cluj-Napoca: 952 _•AGENŢIA CFR: 43-20-0);.
Turda - 3!-17-62; Dej - 21-20-22 .ALIANŢA ANTiSL'lCID: 19-1647DIRECŢIA GEN. Jt’D. PENTRU PROTECŢIA DREPTIRILOR COPILULUI 983
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţială de
UBORim ii re slYirm : m vriU iu jstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, intre orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864._______
FARMACII i
t a r e o i v iORARUL CU RSELO R INTERNE
PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 luni
Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj -> Otopeni ' 16,35v- marţi
Cluj -> Băneasa ,07,00 şi 20,45 Cluj Otopeni . 15,15
: miercuriCluj -» Băneasa 07,00 şi 19,00Cluj Otopeni 16,35
joi -Cluj Băneasa 07,00 şi 21,00Cluj -> Otopeni . 15,15-
’ vinariCluj -> Băneasa 08,30 şi 20,10Cluj Otopeni 21,35
slmbăiă Cluj T Băneasa 12,30
duminică .Băneasa -> Cluj 19,30
S.C. TRANSMIXT S.A.Şibiu efectuează cu .= autocare moderne ş
cursa CLUJ-NAPOCA - SIBIU zilnic, cu plecare la orele 11 (nu circulă
duminică) şi 15,15. Informaţii şi rezervări de
locuri la telefoanele: 433.432 sau 069/217.757
cJoi, 12 aprilie
B IB L IO T E C I
ORARUL C URSELO R EXTERNE PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001ClujFrankfurt "
marţi şi joi 9,40Frankfurt 4 Cluj
marţi şi joi 14,45Cluj -> Vienaluni, miercuri -11,25, vineri -15,10 Viena -9 Clujluni, miercuri -16,35, vineri 19,40 Cluj 4 Bolognaluni, miercuri -11,15; vineri -16,15“ Bologna -9 Clujluni, miercuri -16,05, vineri 21,05
TELEFON: 13-01-16.Rezenrîrl prin telefon sau la sediul (imul:
EX IM TU R, str. A.Şaguna 34-36 Tel/Fax 064-433569.193442 EX IM TU R, sta. Napoca 2-4 Tll/Fax 064-198755.199293
Farmacii cu serviciu permanent Farmacia "CORAFARM', str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop. Farm acii cu serviciu prelungit:
Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte:Farmacia nr. 6, Str. luliu Maniu nr.
10, telefon 1946-56, orar 20-8.
TELE 7 abc
Astăzi, dc la ora 22,15: V ITR IN A
cu Tavi Gruian
OPERA MAGHIARA[astăzi, de la ora 18,30:
EL AMOR Spectacol de dans
| 6 - 1 2 A PRILIE I
Republica - D o c to ru l T. ş i fe m e ile - SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de
la ora 23 * Victoria - A s a s in u l d in vis --SUA, premieră (11; 13; 15; 17; 19); Arta -Eurimages: SĂPTĂMlNA FILMULUI DE ARTĂ RUSESC. 6-7 aprilie - S o n ata K re u tze r (11; 14; 17; 20); 8 - 9 aprilie; S olaris (11; 14; 17; 20); 10-11 aprilie C ălăuza (1f; 14; 17l 20); 12 aprilie - C ăin ţa (11; 14; 17; 20) * Favorit - Fe m e ia m e re u d e asu p ra - SUA (13; 15; 17; 19).
TURDA - Fox - S c a ry Mov/e, SUA ( 13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 '
DEJ - Arta- H ig h la n d e r - R u n d a finală, SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.
GHERLA - Pacea - In d e s tru c tib ilu l, SUA (vineri, sîmbătă, duminică -15; 17; 19; luni, marţi, miercuri -17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.
■ Biblioteca Judeţeană “ O CTAVIAN GO GA” : Sala de lectură (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbâtâ: 9,00 •, 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45,'marţi, vineri: 9,00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 - 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr, 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 19,45, marţi, vineri: 9,00 - 14,45; Filiala Bibtiosan (Spitalul dc Recuperare, tel, 123.066 int. 177): luni vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea
Secţiilor de împrumut pentru adulţi şr a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu,, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm restantierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate ia filialele de, cartier.
■ Biblioteca Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.
* Biblioteca Americană ” J.j\K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10- 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lunâ: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.
■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: Juni, miercuri: 14- 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14. ~
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada l.l.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbâtâ: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hcrm ann O bcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
7,00 Telematinali'9,00 Recurs la morală (r); 10,00
îo i j . " Pasiuni (s/r); 10,45 TVR Cluj; 11,50 TVR laşi; 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14,30 Districtul (s/ r); 15,15 Desene animate; 15,35 Orice e'posibil (s); 16,00 Convieţuiri ; 17,30 Avanpremieră Ştiri; 17,35 Medicina pentru toţi; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 Predanii; 19,05 Eu, cetăţeanul; 19,55 Familia ... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Martorii (s); 21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Biblia: lîsus (f. religios Germania/Italia/Franţa 1999, p.l); 23,35 Jurnalul de noapte; 23,50 Armaghedon (do); 0,20 Nocturna melomanului; 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,45 Biblia:-lisus (f/r). -
Spitalul spaţial (s); 14,00 Gator (f.SUA 1976); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 ■ Ştiri ; 17,20 îmbrăţişări pătimaşe (s); 19,00 Observator; 19,50 Din dragoste (div.);21.30 Brigada mobilă; 22,00 Marius Ţucă Show'; 23,00 Observator; 23,30 Ţloaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 TeleEurobingo 2; 1,30 Observatgr (r);2.30 în slujba legii (s ); 3,30 Capcanele destinului ţs); 4,30 Noaptea tîrziu (div./r); 5,30 îmbrăţişări Dătimase (s/r). ■ , - .
tv r€ > 7,00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50 Poftă,
bună cu Petrişor (r); 8,00 Tradiţii (r); 8,35 Ferma (r); 9,35 Vremea datoriilor (f/r); 11,30 Ştiri; 11,35 Tată, am încurcat-o! (s/r); 12,00 In mijlocul furtunii (s/r); 12,50 Domnişoara Andrea (s); 13,45 Tribuna partidelor parlamentare; 14,15 Aventuri în... patru labe; 15,30 Ştiri; 15,35 Trupa DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical; 17,30 E dreptul tău!; 18,00 Tată, am încurcat- o! (s); 18,30 Telejurnal tVR 2; 18,50 Se întîm plă acum; 19,15 Toţi, împreună; 20,00 Călătoria unui cetăţean român prin Egipt (do); 20,30 Ora adevărului; 22,00 Messa Solemnă a Sfintei Cecilia; 23,00 Ştiri; 23,05 Captiv în viitor (s); 0,00 Boyzone în concert; 0,20 Călătoria unui cetăţean român prin Egipt (do/ r); 0,50 Ştiri bancare şi bursiere; 1,00 TVM Mesager; 1,30 Trupa DP 2 (r); 2,55 Telejurnal TVR 2 (r); 3,15 Se întîm plă acum (r); 3,35 Ora adevărului (r).
7,00 Bună dimineaţa!; 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00
Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Noile aventuri ale lui Flipper (s); 11,00 Echipa condamnaţilor (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s); 12,25 întruchiparea răului (f/r); 14,15 Fantomele trecutului (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Sărutul dulce al răzbunării (f.SUA 1996); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,45 Ştirile Pro TV. Profit; 0,00 Zero; 0,30 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,45 Echipa condamnaţilor (s); 1,45 Ştirea zilei (s); 2,15 Preţul pasiunii (dramă SUA 1992, p.ll); 3,45 Chestiunea zilei (r); 5,30 Teo (r).
7,00 Malcolm şi Eddie (s/r); 7,30 Poză la minut
(s/r): 8.0'0 Prima Mix; 13,25 Clip art; 13,30 Creaturi sălbatice '(r); “14,30 Cronica cîrcotaşilor; 15,30 Cavalerul, rătăcitor (s); 16*3 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s);. 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,0.0 Secretele magiei (do); 20,00 Copiii spun lucruri trăznite; 21,00 Impact; 21,45 Obiectiv; 22,45 Focus Plus; 23,15 Cavalerul rătăcitor (s/r); 23,55 Clip art (r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r).
$ 2 5 Teleshopping; Cj 6,40 iubire fără limite (s/r); 7,30 Ştirile de Acasă (r); 8,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Seducţie (s/r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă la bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Dragoste nebună (s/r); 13,45 Femei înşelate (s/r); 14,15 Luisa Fernanda (s/r); 14,45 la-mă acasă (mag./r);15.30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Iubire fără limite (s);17.30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Seducţie (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x-femeie; 21,30 Dragoste nebună (s); 22,20 Femei înşelate (s); 22,45 Luisa Fernanda (s); 23,25 Dragoste şi putere (s/r); 23,50 De 3 x femeie (r); 0,40 Ştirile de Acasă (r); 1,35 Muzica de Acasă.
77Z/afc
7,00 Observator; 8,00 'Neaţa; 11,00 Zile din
viaţa noastră (s/r); 11,45 Elena, viaţa mea (s); 12,30 O pacoste de frate (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"^ 9 - 1 3 a p rilie •
Medicină generală. Or. I. Boiiă • 9 (10-12). 11 (11.30-12,30), dr. V. Bodo -1 1 (15-18), dr. R. C o tă r ii-11 (10- 12). dr. M. Eşanu -1 0 (12-13), dr. M. Man -1 0 (14-16), dr. D. Platon - 9 (9-11), dr. L. Raşa - 9 (15:17), dr. I. Riza -1 0 (15-16), dr. C. Tonea - 1 0 (9-11), dr. A. Varga - 9 (9-11), dr. C. Vlaicu - 9 (11-13); Homeopatie. Dr; L. Barbăalbă -1 1 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanduc -9,11 (14-15), dr. I. Paţiu -1 1 (11,30-13), dr. T. Popescu •11 (9-11), dr. N .Prişcâ-11 (16-18), dr. Gh. U za-9(10-12); Interne. Dr. Gh. Râdulescu • 10 (9-11); Ginecologie. Dr. Al-Refai Moh’d • 9 (15-17), dr. C. F o d o r-10 (10-12), dr. M. Alajmi -11 (15-17); Chirurgie. Dr. M. S im u -11' (11-13); Pediatrie. Dr. M. Fritea -1 1 (11-13), dr. R. Milea -1 0 (14-15); Psihiatrie. Dr. L. Glodan - 9 (14-15); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -1 1 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilă -1 0 (14-16); Dermatologie. Dr. 0 . Roşea - 9 (16-17), dr. I. Sârtu - 9 (11,30-12,30), dr. M. Teleagă -1 0 (9-11); Toxicologie c linică. Dr. C.D. Ursu -1 0 • (12-13); Neurologie. Dr. M. Divin - 9 (9-10); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 9 (12-13), dr. I. Ghilean -11 (14-15,30); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man • 10 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea -1 0 (9-10); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ • 9 (14-16); Ortopedie. Dr. 2. Popa - 9 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa • 9 (12-13); Laborator. Ch. pr. S .M oşo igo -9,10,11 (9-11).
în cadrul polidinidi se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în • aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică ş i ' reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediu! Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Polictfnicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tei. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac ta sediul Policlinicii, Ia secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
7,00 Muzică; 8,00 Sandwich şl Fetz -
Emisiune matinală; 10,00 La ordinea zilei (r); 11,30 As show (r); 12,30 Reporter Tele 7 (r); 13,45 Muzică; 14,45 Documentar; 16,00 D'ale lui Cătălin; 18,00 As show; 19,00 Documentar DW; 19,30 La ordinea z ilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 Docum entar DW; 22,00 Telemedicina; 23,00 Loto; Joker; Pariu Trio; 23,15 D'ale lui Cătălin (r); 1,15 Muzică.
18,00-19,00 Magia peliculei - realizator Dan
Duma; 19,00-19,15 Spoturi&docu- mentare; 19,30-20,00 Microfonul sindicatelor - realizator-Mircea
. Giurgiu.Redacţia mi îşi asumă respohsa-bilitatca
pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
Dispensarul a Policlinic cu Plată Ş
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire: profesională.Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557. ■
Jo i, 12 aprilie06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-
S o l? 6:30; Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 - i0:00 Primul salut -Ş te fan Coroian (07.DO Ştiri; 07:20 Revista prese i locale, 07:40 R evista p re se i centrale; 07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lumea); 10:00-14:00 Mesaj FM - Tîberiu Crişan (10:00, 13:00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu trei iezi" -trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret acelaşi titlu); 14:00 -16:00 Caleidoscop CD - cu Tudor Runcanu (14:00 Ştiri* Meteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce m ai crede lum ea (r.)); 16:00-18:00 Conspiraţia -cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct - f a r s e + urări-pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport - Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program informativ BBC); 21:00 Ştiri. .; — | Jo i, 12 aprilieK K J r i ) ! ' ŞT IR I : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00;;_________ . BBC-06.00 , 11.00 . 14.00 . 18.00; 6.30-9.00 -s i ip e r M A TIN A L:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SER V IC IU : 9.30-Revista presei. Punctul de vedere(10.15); - Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00- IROO-CALEIDO SCO P fm:13-20 -Engleza pentru afaceri;
- 20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii );22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea; 22.00-23.00 - Boys_& Girls-Andreea Sibechi şi Tayi Topan • • .
Jo i, 12 aprilieU N I P L U S R a O fO p r0g ra m in fo rm a tiv BBC: 6,00- 6,30:8,00-8.20,11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus d e dimineaţa, 06',35, 8,20 C alendaru l zilei. M eteo. 06,45, 9,45 H oroscop. 9,00 Ştiri loca le . 9,20 Program ul c in em a , 9,55 Informaţii culturale.
■ 10,00, 12,00,13,00, 15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 P unct., ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ş tiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.
- Jo i, 12 aprilie( ( fe A D IO C L U J J 6,00 Bună dim ineaţa. O emisiune cuv a — -z.----- -— zz» ' întomnaţii, actualităţi şi muzică, prezentatăde Anca Băltan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Anca Băltan. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Ioana Bindea; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoafă. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Scurt pe doi. Noi spunem lucrurilor pe nume. Talk-show cu DinuCriste; 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Doina Borgovan; 18,30 Supersound - rock&heavy metal, redactor Cristian
Zoicaş;19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,30 Pe scena istoriei - redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.
Jo i, 12 aprilie6.00 - 10,00 Ceasurile dimineţii;
10,00- 10,05 Ştiri; 10,10 -10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri
RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM
Realizator: Cătălin Păîimam. Tema: Scrierile patntice din vremea Sf. Paisie Velidcovschi; 10,40 - 11,00 Gntâri bisericeşti; 1!,00 - 11,30 Pagini de literatură. Realizaton-FlaviaTeoc-Bochiş; 1130-12, Q0 Lexicon. Realizator Elena Chircev. 12,00 - 13,00 File de acatist (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria
. Aluaş; 13,05 - 18,00 Magazin. Realizator Simoria Viasa; 13,05 - 13,10 Prezentarea emisiunii; 13,10 - 14,00 Concertul amiezii Realizator Ana Abrudan; 14,00 - 15,00 Informaţii şi muzică; 15,00 - 16,00 Program religios. Realizator Cătălin PâJimaru; 16,00 - 17,00 Liturghia Darurilor Înainte Sfinţite ( înregistrare); 17,00 - 18,00 Conferinţele susţinute în cadrul Serilor Duhovniceşti', 18,00 - 18,35 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 1835 - 19,00 Cîntări religioase; 19,00 - 20,00 Bizantion. Realizator Elena Chircev; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: pr. prof. dr loan Vasile Leb; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator Elena Magher; 21,00 - 22,30 La început a fost Cuvântul... Realizator Radu Preda; 2230 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de. muzică clasică).__________
fîTLfSSSIBCURSE
INTERNAŢIONALECluj > G ERM A N IAzilnicCluj > IT A L IAluni, miercuri, joi, sîmbătă Cluj > FRAN ŢA marţi, sîmbătă 1 'Cluj > A U STR IA'duminicăCluj > SU ED IA W4 curse/lună 5Cluj > SPAN IA • 5
- marţi, vineri . -IN FO R M A Ţ II Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul
nr. 11, bloc D, ap. 1.
b u t » ) ?CABINET MEDICAL ONCOLOGIC:
• C L U J -N A P O C A , s t r .P R O F C t O R T B A nr.Q
(c a r t ie r G r ig o r e s c u )
CONSULTAŢII.;Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G ineco log ie , C h iru rg ie , O nco lo g ie )
L, Mi: 15-18; M a, J : 16M- i 8 ”
Dr. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, O nco log ie)
M a, J : 1 4 30-1 6 ; V: 1 5 -1 7S : 9 - 11
Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)
L, Mi: 1 8 - 2 0 ; M a, J : 18*°-20 V: 16-20 ■
P R O G R A M A R E : te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4
în t im p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea Molilor nr. 106, ap. 5 ' Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar
Tratamente stomatologice complexe:
* terapie• protetică (ceramică) :■ chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic Ia tel.: 430.028
ORAR Luni • Vineri: 9-19
Sîmbâtâ: 10-13
PROF. DNIV.Dr. MIHAI CALUGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU
Str. Prahovei nr. 11(tîngâ biserica Bob)
E B Q G K k lU n A L d O m G IE
S - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68
MEDIPRAXCentru m edical .
Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca,
str. Ion Meşter 2/21 CONSULTAŢII,
TRATAMENTE, URGENŢE:
CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE;MALFORMAŢII CONGENITALE; - UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:
(064) 421806; 094-605935.
Aici ar putea fi r e c la m a d u m n e a v o a s t r ă E a ® v
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFAX.
de CI
JAVIER SOLANA PLEDEAZÂ PENTRU 0 CONSTITUŢIE A mm CARE SĂ CONVINĂ TUTUROR CETĂŢENILOR
.''EL. M U N D O ” \ Ş \In urmă cu doi ani, Alianţa a
intervenit în Kosovo pentru a-i apăra pe etnicii albanezi de oprimarea la care erau supuşi şi împotriva căreia ridicaseră armele. Azi, Javier Solana- se află în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) pentru a sprijini autorităţile acestei ţări să ia măsuri împotriva etnicilor albanezi răzvrătiţi, la rîndul lor, împotriva regimului de la Skopje... Această’ inversare a rolurilor reaminteşte de celălalt conflict, neîncheiat din 1999. Vizita înaltului reprezentant -al. UE pentru politica externă şi securitate comună şi a comisarului european pentru probleme externe, Chris Patten, survine într-un moment în care guvernul de la Skopje pare să fi recuperat controlul
asupra cvasi-totalităţii teritoriilor controlate în urmă cu mai puţin de o săptămînă de gherilele albaneze şi exact cu o săptămînă înainte ca Macedonia să semneze, la Luxemburg, un acord de stabilizare şi asociere cu UE. în urma unei întrevederi cu reprezentanţii diferitelor formaţiuni parlamentare, dnii Solana şi Patten au subliniat la o conferinţă de presă comună cu ministrul macedonean de Externe, Srdjan Kerim, că nu pot decît să sprijine procesul de negocieri şi că nu vor. da indicaţii asupra acordurilor concrete ce trebuie adoptate, subliniind că UE “va ajuta, dar nu va avea un rol mediator” în cadrai dialogului interetnic angajat la Skopje. Javier Solana a recunoscut însă, că ar dori ca Macedonia să opteze
pentru o tranziţie similară celei angajate de Spania, după moartea lui Franco, care a beneficiat de un consens amplu din partea tuturor partidelor politice. Toate partidele parlamentare din Macedonia au fost convocate de preşedintele ţării Boris Traikovski la o reuniune pe tema convieţuirii etnice, care a fost însă boicotată de una din cele două formaţiuni albaneze, Partidul pentru Prosperitatea Democratică (PDP). în schimb, Partidul Democratic al Albanezilor (DPA), membru în coaliţia guvernamentală, participă la convorbiri, deşi a-ameninţat că va ieşi de la guvernare dacă nu vor fi făcute concesii etnicilor albanezi în mai puţin de o lună. Acest pas, a avertizat DPA va duce “ la un război total între albanezi şi slavi (macedoneni)”.
Revendicările albanezilor din Macedonia includ amendamente constituţionale care merg de la modificarea preambulului textului - în care se arată că atît albanezii, cît şi slavii sînt un popor pe baza căruia s-a făurit statul - şi pînă la crearea unei confederaţii între zonele albaneze şi slave. în privinţa acestor modificări, Javier Solana a fost de părere că Skopje trebuie să facă astfel încît Constituţia Macedoniei să convină tuturor cetăţenilor republicii.
Mass-media slave s-au arătat foarte sensibile la ideea ca UE să pretindă să le “dicteze” modificări în Constituţie, cu concesii în favoarea albanezilor, drept condiţie în vederea acordării Macedoniei a statutului de stat asociat la UE. Dl Kerim a insistat, în acest sens; asupra faptului că dialogul interetnic. este “o problemă internă” , subliniind că UE participă la aceste negocieri “pentru că sîntem pe punctul de a semna acordurile de stabilizare şi asociere” , cu acest organism.
IUBIRE DIFICILA ÎNTRE R d A SI BRUXELLES
Europa va judeca pe baza faptelor, nu pe baza culorii politice a celui care va cîştiga alegerile. Recent, preşedintele Comisiei Europene Romano Prodi a replicat cu multă în ţe lepciune la ameninţările proferate de Belgia cu privire la sancţiunN m ag inare împotriva Italiei în cazul unei v ic to rii e lectora le a Casei Libertăţilor (opoziţia). Europa are regulile sale, afirmă în esenţă Prodi, iar cine le respectă nu are a se 'teme de nimic. Ministrul de Externe belgian Louis Michel a lin iş tit la timp MAE ita lian , dezminţind intenţia de a promova . 'iniţiative individuale" împotriva Italiei în cazul în care s-ar forma un guvern sprijinit de Liga Nordului. Iar interviul acordat recent acestui
, ziar de liderul socialiştilor belgieni Elio Di Rupo, faimos fiindcă în ’94 a refuzat să dea rnîna cu vicepreşedintele Consiliului de ■ Miniştri Tatarella, nu este altceva decît un gest izo la t deextravaganţă a unei figuri pitoreşti, dar fără influenţă.
. - Problemele pe care un eventual guvern al Opoziţiei va trebui să le abordeze cu Europa; nu sînt de natură ideologică, ci politică. Şi ele cuprind nu sacrele principii care stau la baza Uniunii, cît mai curind interpretarea cîtorva reguli. Atraşi de aspectele fo lc lo rice ale prezenţei la Napoli a lui Umberto Bossi . pentru conferin ţa programatică a partidului Alianţa Naţională, ziariştii nu au sesizat unele pasaje politice importante din
. discursul lui Gianfranco Fini (liderul AN). Deşi este un europeist convins, liderul dreptei a lanşat un semnal de protest şi unul de avertisment. Protestul se referă la răceala pe care Prodi ş i. mai ales comisarul pentru problemele Concurenţei, Mcnti, ar manifesta-o faţă de cererile italiene. Avertismentul se referă la cererea unei Interpretări mai binevoitoare a obligaţiilor europene în ceea ce priveşte exigenţele Sudului italian (M ezzogiorno). Unii, în Casa Libertăţilor, se tem că duritatea
: manifestată de UE faţă de politica fiscală a micii Irlande este numai • aperitivul unui serviciu analog rezervat şi Italiei. Liderul AN, Gianfranco Fini susţine că fără, Italia Uniunea Europeană nu s-ar fi născut niciodată si, prin urmare, .cererile Italiei ar trebui tratate ca cele alo unui acţionar do referinţă.
SERBIA NU VA MAI FI IZOLATA ECONOM IC\N
Arestarea lui Slobodan Miloşevici reprezintă un punct de cotitură pentru Serbia. Belgradul este conştient că fără cooperarea internaţională nu va putea obţine fondurile necesare reconstruirii economiei sale în ruină. Imediat după arestarea fostului preşedinte iugoslav, SUA au anunţat că vor continua planurile de ajutorare economică a iugoslaviei. Oficialii americani au declarat, că se aşteaptă la “continuarea progreselor” , adăugind că aceasta nu înseamnă neapărat predarea lui Slobodan Miloşevici Tribunalului de la Haga. Efectul imediat al deciziei SUA este acordarea unui ajutor în valoare de 50 de milioane de?dcflari, cea de a doua tranşă a ajutorului de 100 de milioane de dolari care fusese aprobat în anul 2000. De asemenea, acest lucru va asigura sprijinul pe care .SUA îl va acorda Serbiei în negocierile pe care această ţară le duce cu Fondul
Monetar Internaţional (FM I), în vederea obţinerii unui împrumut de 260 de milioane de dolari.. între timp, acţiunile Serbiei au cîştigat bunăvoinţa Occidentului, un. lucru care ar putea fi de folos întregii regiuni, nu numai Serbiei. Pagubele cauzate Serbiei de campania de bombardamente a NATO se ridică la cinci miliarde de dolari, însă ţara a pierdut şi mai mult datorită izolării eeonomice şi managementului greşit din anii ’90. Reformatorii conduşi de vicepremierul Miroliub Labuş şi de Mladjan Dinkici, guvernatorul Băncii Naţionale a Iugoslaviei, au lansat un program de reforme, începînd cu eliminarea controlului statului asupra preţurilor şi liberalizarea comerţului şi
■ a investiţiilor. Totuşi, dl Dinkici a avertizat că reformele vor eşua fără un
. ajutor financiar destinat protecţiei sociale, pentru că, mai spune acesta, există din ce în ce mai mulţi oameni care se opun reformelor. Guvernul sîrb estimează că anul acestâ mai sînt
necesare încă 650 de milioane de dolari, în afară de cele 250 deja primite. Guvernatorul Băncii-Naţionale se aşteaptă ca jumătate din noile fonduri să provină de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), care negociază un acprd cu Belgradul, şi de la Banca Mondială. Restul banilor vor veni cel mai probabil de la Uniunea Europeană (UE). în afară de aceste sume, Belgradul îşi pune mari speranţe într-.o conferinţă a donatorilor ce va avea loc la începutul acestei veri, organizată de UE şi Banca Mondială la care se vor discuta proiectele pe termen lung, inclusiv reconstrucţia. Dc asemenea. Belgradul doreşte să clarifice situaţia datoriilor sale externe, în valoare de 12.8 miliarde de dolari, pe care Ie are faţă de cluburile creditorilor de la Paris şi Londra., Dl Labuş şi colegii săi nu doresc să construiască o economie dependentă de ajutorul internaţional
- cum este aceea a Bosniei şi stimulează privatizarea prin încurajarea şi sprijinirea investitorilor autohtoni.
46I O C U L P E R I C U L O SB I H T H E S U H S I C H I U ARecenta coliziune dintre un avion de
luptă chinez şi un avion de spionaj american a fost mai mult decît un simplu accident. A fbst o reflectare a rivalităţii care escaladează periculos în plan militar între China şi. SUA. După decen ii-de supraveghere aeriană reciprocă, forţele aeriene chineze au început în ultim ii ani să-şi extindă spectrul deasupra unor ape situate dincolo de propriile graniţe. La rîndul lor, după.încheierea războiului rece, SUA şi-au extins operaţiunile de colectare de informaţii în regiune, odată cu reorientarea către est a intereselor de securitate ale Washingtonului, dincolo de teatrul european şi sovietic. Una din consecinţele acestor schimbări, a fost că aviaţia militară a Chinei se apropie periculos de forţele americane aflate în misiuni de recunoaştere în cadrul cărora urmăresc semnalele radar, cqm unicaţiile electronice şi activităţile generale ale unităţilor şi navelor chineze din zonă. în mod normal, avioanele-spion americane pot avea de c îş tiga t din doborîrea avioanelor adversarului, fiind o noUă ocazie de a aduna informaţii despre apărarea sa. A fost un joc familiar strategilor americani şi sovietici din sfera informaţiilor. .■ Armata americană, care nu tolerează o monitorizare atît de îndeaproape a teritoriului SUA, consideră astfel de operaţiuni ca absolut de rutină. în schimb, chinezii, care au pierdut în coliziune un avion de luptă F-8, sînt deosebit de sensib ili în privinţa
gran iţe lo r şi spaţiu lu i aerian, c a nou-veniţi în acest riscant joc de-a şoarecele şi pisică. în plus, incidentul în sine a survenit într-un moment sensibil, Administraţia Bush urmînd să decidă în cursul acestei luni asupra
. unei posibile vînzări masive de arme către Taiwan, care ar cuprinde sofisticatul sistem radar antirachetâ Aegis. Beijingul, afirmă că includerea
. în acordul de vînzare a sistemului Aegis va fi considerată un act ostil.
Am îndouă părţile ar trebu i să identifice modalităţi de evitare pe viitor a unor asemenea incidente, în cadrul inevitabilului joc “de-a prinselea” al comunităţii moderne a informaţiilor militare. China ar trebui să elibereze cît mai rapid echipajul şi avionul american de la baza aeriană unde au fost nevoiţi să efectueze aterizarea de urgenţă. SUA ar trebui să transmită condoleanţe pentru moartea pilotului chinez şi eventual să ofere despăgubiri. Dar, din păcate, rareori astfel de evenimente sînt ferite de complicaţii ivite din diferenţa între percepţii şi în urma presiunilor populare. în China, cazul este privit ca un exemplu tipic de spionaj american arogant şi invaziv. în SUA, există suspiciunea că Beijingul s-a im plica t de libe ra t în acţiuni provocatoare. Cei care vor să prom oveze confruntarea în locul cooperării vor încerca să exploateze astfel de divergenţe. Întîrzierea reacţiei Beijingului este indiciul unor divizări sem nificative la nivelul conducerii guvernulu i, a arm atei chineze şi Partidului Comunist şi lasă să se înţeleagă că există cel puţin o facţiune care cere un răspuns drastic.
Evoluţia cea mai nefastă ar fi ca echipajul american să fie acuzat de spionaj şi lezare a suveranităţii spaţiului aerian chinez, ceea ce ar declanşa probabil un proces spectaculos, cu “mărturii” forţate, urmat de eliberarea echipajului, dar nu neapărat şi a aeronavei. Un asem enea curs al evenimentelor ar produce prejudicii incalculabile relaţiilor bilaterale şi ar afecta echilibrul puterii în zona Asia- Pacific.
Potrivit cotidianului chinez "China Daily", supravegherea teritoriului chinez cu avioane de spionaj, “în cadrul activităţii de rutină a forţelor navale ale SUA pe plan mondial", aşa cum a spus Washingtonul, reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii naţionale a Chinei. Orice persoană cu bun simţ înţelege clar a cui este responsabilitatea pentru incident, iar reacţia rece a Washingtonului faţă de soarta pilotului chinez este o nouă dovadă că SUA folosesc standarde duble în privinţa drepturilor omului şi consideră viaţa propriilor cetăţeni mai valoroasă decît a a lto ra, a scris cotidianul o fic ia l ch inez în limba engleză, am intind, la rîndul- său, bombardarea Ambasadei chineze de la Belgrad din 1999 şi recenta scufundare a- unui vas japonez de către un submarin american în apropiere de Hawai. Cine poate crede însă că ţara cu cea mai sofisticată tehnologie din lume poate să facă accidental atîtea manevre greşite?, se întreabă "China Daily", care conchide că a face mereu greşeli în detrimentul intereselor altor ţări sau al vieţii oamenilor nu este un comportament internaţional responsabil.
PREŞEDINTELE IUGOSLAV
V0ISLAV K0STUNITA SE OPUNE
EXTRĂDĂRII LUI SLOBODAN
MILOŞEVICI TRIBUNALULUI
INTERNATIONAL DE LA HAGA
Preşedintele Voislav Koştuniţa a declarat la 2 aprilie, la Belgrad, că RF Iugoslavia nu îl va extrăda pe fos tu l p reşed in te S lobodan Miloşevici Tribunalului Internaţional Penal pentru fosta Iugoslavie (TPI, cu sediul la Haga) chiar dacă SUA vor ameninţa din nou că vor retrage as is tenţa financiară. “ Nu se va întîmplă niciodată acest lucru", a declarat dl Koştuniţa într-un inter/iu. în tim p u l n e g o c ie rilo r ca re au precedat arestarea lui Miloşevici, în dimineaţa zilei de 30 martie, el a primit'asigurări în scris că arestarea sa sub acuzaţiile de abuz de putere şi corupţie nu va fi urmată de un transfe r la Haga. în op in ia dlui Koştuniţa, acest eveniment este un semnal că se vor “face publice toate încălcările legii şi drepturilor omului comise de fostul regim condus de Miloşevici, astfel încît oamenii să aibă o viziune completă, clară". El a mai precizat că nu se va ascunde nimic, ci totul va ieşi la iveală.
Liderul iugoslav a criticat TPI, care judecă crime de război comise în fosta Iugoslavie, apreciindu-l ca fiind un tribunal politic care practică o justiţie selectivă, în baza unei legislaţii deloc stricte şi avînd o poziţie ostilă faţă de Serbia. în schimb, TPI nu pare dispus să acuze croaţi, musulmani bosniaci etnici albanezi sau lideri din NATO pentru crime de război. Cu toate acestea, a mai spus dl Koştuniţa, “trebuie făcute unele compromisuri" şi trebuie să se colaboreze cu TPI. Iugoslavia va ancheta crime de război şi va Sprijini TPI în acest sens, dar Miloşevici va fi judecat la el acasă. V o is lav K oştuniţa a informat că se află în lucru un proiect de lege privind cooperarea cu TPI în sensul extrădării celor găsiţi vinovaţi de crime de război în urma unei proceduri judiciare de urgenţă. La rîndul lor, oficiali din TPI au declarat că avînd în vedere câ Iugoslavia este stat membru în ONU, este obligată să extrădeze TPI pe toţi cei acuzaţi de crime de război şi aflaţi pe teritoriul său, iar Slobodan Miloşevici nu poate face excepţie. ~
Chiar ş i premierul sîrb Zoran Djindjici, un puternic susţinător al arestării lui Miloşevici, s-a opus public extrădădii acestuia TPI. “Nu este legal. Alţi preşedinţi nu sînt trimişi la Haga. Trebuie să se facă unele compromisuri, dar există o limită peste care nu se poate trece", a mai spus liderul iugoslav. El a înţeles v iz iunea W ashingtonulu i p o triv it -căre ia a res ta rea lu i Miloşevici înainte de termenul limită de 31 martie în vederea acordării asistenţei financiare din partea SUA, este o dovadă că “p re s iu n ile funcţionează” . Dar, este un mod incorect de a gîndi, chiar şi atunci cînd Miloşevici se afla la putere. Nu p re s iu n ile in te rna ţiona le l-au îndepărtat pe el de la conducere, ci poporul s îrb prin vot şi am p le mişcări de protest. “Dacă presiunile nu au funcţionat cu Miloşevici la putere, iar el acum nu se mai află aici, în timp ce Serbia se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă, ce sens mai au acum ameninţările?" a spus dl Koştuniţa.
Aici ar putea fi ţ- reclama dumneavoastră A l t '; 'i• n i I u i )
• 1998 - A fost inaugurat Centrul de Informare şi Prom ovare a Turismului
(C IPT ) Predeal, prima fază a proiectului - turistic "Pasu l Schiorilor”. -
Veştede - | C u Q rig o re L E S E la iz vo a re le c în te e u lu icea mal ma/te
săkbătoaiie'
In fiecare an trăim o noapte de primăvară în care natura, abia trezită la viaţă, ascultă clopotele învierii. Atunci, fiecare dintre noi, purtînd în suflet pocăinţă, rosteşte cu pioşenie “Hristos a înviat” , cu speranţa că generaţiile prezente şi viitoare cred în învierea lui Iisus, în jertfa şi învăţătura Lui. Acum, mai mult ca oricînd, pornim pe drumurile datinilor şi ale credinţei, simţim nevoia prăznuirilor de altădată şi trăim plăcerea de a ne pregăti pentru Paşte. Mirosul parfumat al cozonacilor, înroşirea ouâlor, rumenirea cosîîţei de miel, împachetarea cadourilor aduse de Iepuraş şi vinul rubiniu din pahhre sînt “ lumina” unei sărbători unice şi nepreţuite din inima creştinilor.
Pînă nu demult, oamenii erau mai cu frica Iui Dumnezeu, ţineau posturile cu mai multă credinţă. Astăzi, chiar dacă nu mai respectăm întocmai ritualurile religioase, pentru curăţirea sufletelor trebuie sâ parcurgem anumite ritualuri creştine. Credincioşii trebuie sâ se spovedească şi sâ seîmpărtăşească, pentru că aceasta înseamnă unirea cu Hristos, prin linguriţa de Sfintă împărtăşanie ce reprezintă Trupul şi Sîngele lui /isus pe care, prin mărturisire, o primeşte. x
Cel mai important este sâ nu te cerţi, sâ nu vorbeşti pe nimeni de rău, sâ nu te superi; şi astfel, cu sufletul curăţat de păcate, să aştepţi învierea Domnului, petrecînd în voie bună Paştele.
Dacă postul alimentar nu este susţinut şi de postul sufletesc, acesta nu-şi mai are rostul. Trebuie sâ fim toleranţi, mai buni, mai demni, mai loiali. Mulţi dintre cei care vin la biserică au impresia că deţin puterea absolută, că banii pot cumpăra totul. însă viaţa este nepreţuită, după cum nici dragostea nu poate fi cumpărată. Cine nu se împărtăşeşte şi nu se apropie de biserică sâ nu se mire dacă şi Dumnezeu se depărtează de el.
Datina spune că, după împărtăşanie, luînd în sine Trupul Iui Hristos, nu mai ai nici un păcat. în ziua în care te împărtăşeşti, sâ nu te săruţi cu nimeni, căci e păcat. Se mai spune că în noaptea respectivă nu trebuie să dormi pentru că îţi fură diavolul împărtăşania şi râmîi neîmpârtăşit Tot în acea seară, oamenii se scaldă, să fie sănătoşi peste an. în această perioadă, fetele din anumite zone ale ţării pun trestie peste un pîriu, rostind cuvintele magice: “Eu pun punte ursitorului meu, să vină la mine peste ape, peste dealuri, în vis să-l visez şi aievea să-l văd” . Fetele de măritat prepară o pîine mică din aluatul de pască, ce trebuie coaptă înaintea celorlalte. După ce va fi . sfinţită, tînăra mănîncă prima din ea, ca sâ fie iubită, dorită şi cinstită.-
Grigore L E ŞE nu apare în megaconcerte de muzică populară şi nici nu cochetează cu radiourile sau televiziunile de factură îndoielnică, nu scoate
casete sau CD-uri “ocazionale" pe bandă rulantă, dar atunci cînd se înfăţişează publicului o face bine gîndit, temeinic, dezvoltînd o cultură, o artă, o mitologie cu trăsături distincte. Concitadinul nostru, personajul pitoresc, cu clop lăpuşenesc şi suman de pănură (port creat anume pentru~
el şi soţia sa de familia artiştilor Zugravu), admirat şi poate tocmai de aceea îndrăgit de un anume segment al consumatorilor de folclor, şi-a bucurat fanii
cu un recital susţinut recent, alături de soţia sa, Marioara LEŞE, pe scena Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca. ' '
Nimic întîmplâtor, aşadar, în cuprinsul recitalului extraordinar intitulat LA O B ÎR Ş II, al cărui succes pe mari scene ale lumii - de la Budapesta, Viena, Berna, Strassbourg, Paris, Lausanne, Roma, Trento, Camerino, Chişinău, Ziirich, Sarajevo pînă la Madrid, Washington, New York, Cleveland, Bloomington etc. etc. - a fost unul covîrşitor, unanim recunoscut. I-am reascultat tînguirile la caval, tilincâ sau fluier, doinele - hori strofice, cîntate singur, aşa cum o facejâranul la el acasă: “Zis-o mama către mine/ Hai dorule, dorule/ Să-mi învăţ horile bine/ Hai dorule, dorule” , o melodie superbă, cu ale sale elemente de culoare locală, bine fundamentate cultural; apoi ‘M ioriţa” , una dintre multele culese de Leşe şi una dintre cele mai ilustrative pentru ideea de supravieţuire a gîndirii cosmice, în varianta ei “ din grumaz” sau “cu noduri” ; sau versurile magice, cîntecul pâcurăresc, bocetele, doinele Marioarei Leşe. Să mai adăugăm efectele realizate la toacă, tălăngi sau clopoţei, strigăturile care au completat ritualul de nuntă cu “ hora miresii” , cîntecele de
cătănie sau de înstrăinare - veritabile jurnale de front în versuri; “Cîntă cucul b’atâ-1 vina/ De răsună Bucovina...” , dar şi “Măieran în comu mesii” - piese
de amplă rezonanţă, cu texte desfăşurate pe spirala destinului uman, tot aşa cum toaca - acest instrument magico-religios, se substituie glasului divinităţii, au
adus artiştilor aplauze meritate din partea publicului. Filmul-eseu al Eliesei Stan, un film care ar trebui difuzat de postul naţional la ore accesibile (şi nu la din acelea cînd poporul doarme!), adm irabilă ilustrare a momentelor esenţiale ale vieţii, i-a însoţit pe interpretul- rapsod şi pe soţia sa, subliniind prin sunet şi imagine universul unic al tradiţiei autentice, moştenirea culturală de mare preţ pe care Ţara Lâpuşului şi oamenii ei o tezaurizează.
Michaela BOCUFoto: I. P E T C U
■ v»-*ţsâaş;
&f|7 i - >**< • ţ
'..’ f ' 5 •-
i i-'*‘ j - -î ¥ - - f i ' - ' iţ “f , i- \i * JRkP'?*’’ 4’T\ .* ' "u,f*7 —«> * - . **t i z . ^
* tar W
K'J, CN.
X ) tâ s p în tie de în ţe le s u ri
suu n e în te le su nPeste cîteva
zile, mai exact Ia 15 aprilie 2001, p o e t u l , epigramistul şi p ub l i c i s t u l c l u j e a n A l e x a n d r u Băeţan - veteran de război, care a trăit şi a văzut multe, uneori poate mai multe
decît poate cuprinde o viaţă de om - va împlini 79 de ani. Descendent, după bunic, dintr-o familie de revoluţionari români de la 1848, s-a bucurat de amiciţia unor scriitori ardeleni şi oameni de cultură de frunte, precum Blaga, Agârbiceanu, Ştefan Augustin Doinaş, Goga etc., desfaşurînd diverse activităţi literare, scriind sau ffecventînd cenacluri, consemnînd cu conştiinciozitate momente care au marcat istoria neamului. A scris şi continuă să scrie mult, avînd vreo 10 volume de proză, poezie şi epigrame, râmase însă în manuscris din cauza dificultăţilor financiare. Are în palmares următoarele volume publicate: Căderi de stele (1945), Acorduri în amurg (1995), Arc peste timp (1998) şi, cel mai recent, volumul Memoria cuvintelor, apărut în anul 2000. “Actul creator de cultură defineşte destinul fiinţei umane,
asigurîndu-i cunoaştere şi demnitate spirituală, în viziune lirică, în alcătuirea unui stil adecvat, cu care încerc să-mi definesc concepţia existenţială în preocupările mele literare”. Un crez, un destin, o viaţă şi toate la un loc Alexandru Băeţan. LA MULŢI ANI!
M. BOCU
J o i a p a s c a l ăLuaţi posmăci şi miere de albină Şi un ulcior cu apă din grădină Cînd îngerii vin la prohod în casă Doar luminări şi flori s-aveţi pe masă. ............ ....-4. . . . . . . . . ......... .......... .................1.
Cu patimile lui Isus deodată Şi sufletul strămoşilor ne cată,Să stea cu noi la zarea unui feşnic Spre învierea fiului Cel veşnic.
Simbolu-acestei stări miraculare E praznic ’din credinţe milenare Cînd morţi şi vii, sub cerul arzător Au învierea-n sufletele lor. _
Alexandru BĂEŢAN (fragmente din poemul Joia pascală, volumul Memoria Cuvintelor, Ed. Casa Cărţii de Stiintă, Cluj-Napoca, 2000)
1/om X Â t S ţ U 4 e I c. Marea sărbătoare a creştinătăţii, ÎNVIEREA MÎNTUITORULUI IISUS, act dumnezeiesc peste timp, care înalţă esenţa credinţei supreme, prin sîngele vărsat, spălînd păcatul omenesc, prin lacrima fierbinte a Măicuţei Fecioare, al cărei suflet a fost străpuns de sabia durerii prin ruga Mielului sacrificat Ia altar - ne face sâ fim mai puri şi mai buni.
Societatea “Avram lancu” din România doreşte ca această esenţă să răspîndească în casa şi viaţa membrilor societăţii, simpatizanţilor, tuturor cetăţenilor sănătate, bucurii, linişte sufletească şi binecuvîntare dumnezeiască. Sub semnul credinţei
I noastre stră-
* fiSSi; ; ■
moşeşti, cu frumoase tradiţii, vă rugăm să primiţi creştinească urare:
HRISTOS A. ÎNVIAT! FIE GA
ACESTE ZILE SFINTE
SĂ ADUCĂ ÎNVIEREA
SPERANŢEI, A CREDINŢEI
SÎ A FRUMUSEŢII
'■ ÎN SUFLETELE NOASTRE.
PAŞTI 2001. Preşedinte Societatea "Avram lancu"
din România Ing. Constantin SICOE
Secretar general Colonel (r) Vasile CRISTEA
Aici ar putea li reclama dumneavoastră 1
1999 - România a ratificat Acordul European referitor la persoanele implicate în proceduri înaintea Curţii
Europene a Drepturilor Omului, precum şi cel de al
tiom aneăsca
Cea mai mare sărbătoare a primăverii, Paştele însemna în toate religiile creştine gloria luminii asupra necredinţei şi a întunericului, înfrîngerea forţelor răului, a frigului şi a tenebrelor. Paştele reprezentă puterea învierii şi a dăinuirii în eternitate a Fiului lui Dumnezeu, izbăvitorul lumii. Toate aceste semnificaţii ale marii sărbători se desprind cu pregnanţă din riturile, gesturile, practicile tradiţionale româneşti şi din însăşi mentalitatea tradiţională a comunităţilor româneşti din arealul carpato-dunărean.. De 2000 de ani, lumea creştină celebrează minunea dumnezeiască a învierii, iar acum, cînd orologiul vremii anunţă primul Paşte din cel de al treilea mileniu, se cuvine să rememorăm tradiţiile străbune, riturile şi credinţele cu care întîmpinau părinţii noştri marea sărbătoare, căci numai prin cunoaşterea obiceiurilor şi a credinţelor neamului vom face perenă istoria zilei de mîine.
încă din Săptămîna Patimilor, satele întregii oikumene româneşti se pregăteau să întîmpine învierea lui Cristos prin rituri de purificare a spaţiului şi a oamenilor. în toate ţinuturile Transilvaniei se purificau ogoarele, livezile, gospodăriile - “din liotar în hotar” , prin curăţirea de uscături, gunoaie şi buruieni şi prin aprinderea rugurilor în grădini, la răspîntii de drum, în cimiţire, în dimineaţa zilei de Joi Mari. în seara aceleiaşi zile se aprindeau şi “rugurile morţilor” care se întreţineau “vii” , cu flăcări înalte, pînă în noaptea învierii. Se credea că în această noapte se deschide cerul, iar sufletele morţilor se întorc acasă, călăuzite de flăcările şi de lumina acestor ruguri.
în satele de pe Someş şi de pe Arieş, în Cîmpia Transilvaniei şi pe Mureş, ca şi în zonele de nord ale Transilvaniei, în Joia Mare se puneau “pomii” pentru morţii decedaţi în
cursul anului. La Cojocna pe Someş, . spre exemplu, ori la Miceşti, pe Valea Hăşdatelor se duceau vîrfuri de pruni împodobiţi cu covrigi, colăcei şi turtă dulce - Ia biserică, pentru a. fi sfinţiţi ca ofrandă, “pomană” pentru sufletele celor duşi pe calea neîntoarcerii.
Casele văruite alb-albastru, în culoarea atît de frumos numită de români “ mîndră Mărie” , erau înveşmîntate cu ştergare alese, cu cergi şi lăicere, cu străchini de lut şi icoane, ca pentru marile evenimente, iar oamenii îşi pregăteau veşmintele noi, lucrate în marea taină, “pentru a nu li se fura de ochi răi culoarea şi modelul”.
Dar, pentru a-şi aminti mereu Cuvîntul şi înţelepciunea lui Dumnezeu prin sfaturile bătrînilor, oamenii satelor de odinioară, aşa- cum ne-au mărturisit informatorii din localităţile, cercetate în Bihor, Banat, ori în Maramureş şi după cum ne atestă documentele folclorice de arhivă, îndătinau ca în zilele Patimilor Domnului, de la Florii la Paşti, să rostească colindele pascale, aeeste adevărate compendii de istorie a vieţii lui Cristos. Colindate la Crăciun, la Anul Nou, la Florii şi chiar la Rusalii, aveau menirea de a reaminti în cîntec şi prin legendă marile fapte şi împliniri ale creştinătăţii, ilustrate de ciclul Cristic.
întru pomenirea minunilor săvîrşite de Isus, se colinda în ajunul Floriilor “ Colinda învierii lui Lazăr”, cea care era transformată în sudul ţării în “Lăzârelul” , obicei, rit şi colindă deopotrivă.
în toate zonele Transilvaniei, în ziua de Florii se rememora, rostită sau colindată, legenda Sălciei, sau cea numită “Măicuţa bătrînă”, o variantă a legendei “Căutarea Maicii Domnului”, care stă la originea variantelor colinde ale “Mioriţei”, această capodoperă a folclorului românesc:
"Maica sfintă se luară 'Se luară, se duseră Pe drumul dnimarilor Pe calea tâlharilor.Maica sfintă se-ntîlniră Cu doi copii de român,- N-aţi văzut pe fiul sfint?- Noi poate l-am văzut Dar noi nu l-am cunoscut!- Fiul sfint îi cunoscut
C-un yeşmînt pînă-n pămînt.La poala veşmîntului Scrisă-i raza soarelui Mai în sus pe la brăţele
yScrise-s şi sfintele stele Mai în sus pe la mîneci Scrise-s sfintele dumineci Mai în sus pe la umeri Scrişi îs sfinţii luceferi.Cu cearcîn pe lîngă cap,Că e mare împărat”.Această splendidă colindă a fosţ
culeasă în veacul al XlX-lea din satul Ciubanca, de pe Someş, inserată alături de alte colinde pascale într-un valoros manuscris aflat în arhiva Muzeului
substituite de vreun alt gen de cîntec.Pregătind pasca rituală pentru
sărbătoarea Paştilor, vopsind sau încorideind ouăle, ca simboluri pascale, cu o risipă de artă cu atît mai fascinantă cu cît aveau o existenţă efemeră, pentru doar o zi, ori pregătind bucatele rituale pentru prăznuirea învierii Domnului, femeile rosteau domol, înfiorate din nou şi din nou de tragedia bimilenară, colindele pascale. Poate că şi atunci cînd zvonul toacelor de paltin chema la denii sau la Duminica Luminilor, ori atunci cînd ciocnind ouăle roşii lumea dădea rost şi înţeles salutului sacra “Cristos a înviat!” , “Adevărat a
Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca.
în Joia sau în Vinerea Mare, urcînd spre cimitir, spre Celălalt Sat, cel al moşilor şi al strămoşilor, pentru a veghea rugul de priveghi al lui Cristos, bătrînii colindau ori povesteau despre patimile lui Isus, despre Cina cea de Taină, despre rugăciunea din Grădina Getzemani, despre răstignire şi punerea în mormînt, pentru a învia a treia zi, “ cu moartea pe moarte călcînd”.
în satele noastre de altădată, în - tradiţiile noastre creştine nu erau îndătinate pricesnele, aceste creaţii folclorice sau culte, mai noi, incomparabile însă cu colindele - “bătrîne”, ale căror substanţă tematică, izvor istoric şi veridic, originalitate şi har poetic - n-au putut fi egalate sau
înviat!”, în inimi mai picură domol versurile colindelor de altădată:
"Din Fecioară s-a născut Dumnezeu pe-acest pămînt.Lui Iuda i-o fost urît. luda iubitor de bani O grăit la-i lui duşmani:- Daţi-mi voi treizeci de-arginţi,Să vi-l dau să-l răstigniţi”Căci arginţii i-o pus jos Pe Hristos din Rai l-o scos Şi pe Hristos de I-o dus De la Ana la Căiana*,De la Căiana la Pliat, ' *L-o pus pe cruce de~brad:De jele şi de bănat,Soarele s-o-ntunecat. Luna-mbrăcîndu-se-n sînge îngerii o-nceput a plînge".* Căiana - Caiafa
Dr. Maria BOCŞE
Cbsşoou şo Crlşcuv Dv (©Mf&niftN O R B E R T F lS C H
Ilorîa, Cloşca şi Crişan
tn-felcioral molilor -
.'s
::'Y — '
C l.U J*N A FO C A , 2 D D 1
Deşi stabilit în Germania din 1989, Norbert Fisch, român născut la Timişoara, rămîne acelaşi publicist interesat de valorile şi tradiţiile româneşti, acelaşi om interesat de istoria ţării în care s-a născut şi s-a format, de faptul istoric în datele lui esenţiale.
O dovedeşte şi Horia, Cloşca şi Crişan în folclorul moţilor, ediţie îngrijită de Ioan Felea, apărată în condiţii deosebite la Napoca Star. Ediţie a cărei valoare documentară îmbracă multiple aspecte. Primul ţine de chiar apariţia cărţii, februarie 2001, la 216 ani de la zdrobirea cu roata, în Alba Iulia, a conducătorilor Răscoalei din 1784 în Ţara Moţilor, Horia, Cloşca şi Crişan (28 februarie 1785). în-al doilea rînd, este vorba despre informaţiile despre Horia şi Cloşca, culese de la martori ai vremii, dar şi de la descendenţi, nepoţi şl strănepoţi, de mare exactitate şi acuitate. în fine, al treilea aspect care impune este cel al restituirii spirituale în sine. Din care nu lipsesc piese folclorice, aspecte sociale, aspecte organizatorice, momentul izbucnirii Răscoalei, aspecte militare, momentul prinderii lui Horia, momentul prinderii lui Crişan, addenda - tradiţii populare despre Răscoala lui Horia, desene de Norbert Fisch, indice de nume, indice de locuri. Toate avînd la bază o documentare serioasă şi pertinentă, lucruri care dau valoare cărţii. Demersul
istoric şi literar al lui Norbert Fisch reuşeşte şi datorită interesului constant pentru Ţara Moţilor, ilustrat în numeroase studii publicate în ţară şi peste hotare (printre care: Contribuţii bibliografice româneşti privind zona centrală a Ţării Moţilor, Legende şi povestiri în Munţii Apuseni, Răscoala Iui Horea în tradiţia poporului român, la unele şi în calitate de colaborator / coautor), în participarea la diverse simpozioane jubiliare şi sesiuni de comunicări ştiinţifice.
Exemplele sînt multe, ele fac, cum spuneam, obiectul unei documentări exhaustive. Mă opresc doar asupra cîtorva versuri, tot atîtea speranţe pentru poetul anonim, “Mîndră-i Ţara Moţilor/ Ca brazii Carpaţilor!/ Hai măi Horia, tată bun/ Scoală din mormînt acum/ Să-i vezi pe ai tăi feciori/ Cu chipul scăldat în sori/.../ De muncit ştim să muncim/ Viaţă nouă făurim/ De lucrat ştim să lucrăm. Ţara ştim s-o apărăm!” . Dar şi pentru Octavian Goga (“Bisericuţă din Albac/ Tu eşti al vremurilor semn/ Tot bietul nostru plîns sărac/ E-nchis în trapul tău de lemn”) sau Mihai Eminescu (“Horia pe-un munte falnic stă călare/ O coroană sură munţilor se pare”). Versuri care invită la .o lectură captivantă, utilă, plăcută şi reconfortantă spiritual.
Demostene SOFRON
- Cărţile clujenilor
3oan Cămpeanu: Mareşalul
Ion AntonescuPentru foarte mulţi români,
figura mareşalului Ion Antonescu este încă obiect de controversă. Mulţi îşi aduc încă aminte de scandalul cu sovieticii prilejuit de apariţia romanului Delirul a lui Marin Preda, după cum unii dintre noi îşi mai aduc aminte că unul dintre dăscălii noştri de la Facultatea de Istorie a fost dat afară pentru că ne-a dat exemplu de curaj la curs pe mareşalul ion Antonescu, care a refuzat să fie legat la ochi cînd i s-a pus în faţă plutonul de execuţie. Pentru a risipi legendele, prejudecăţile şi neadevărurile care circulă încă pe
■ seama acestei importante figuri a istoriei româneşti, prof. Ioan Câmpeanu de la Cluj îşi asumă îndrăzneaţă muncă de a selecta din cuprinsul a patru volume apărute la Veneţia sub auspiciile Fundaţiei Drăgan o carte de sine stătătoare, în care figura mareşalului să fie înfăţişată în adevărata lumină. în cele 333 de pagini editate de Editura Carpatica din Cluj- Napoca, cititorii vor găsi toate
■ răspunsurile Ia numeroasele lor întrebări legate de figura de legendă a mareşalului. Pe de o parte. Pe de altă parte, vor putea judeca mai bine şi mai detaşat toate evenimentele istorice din preajma şi din timpul celui de al doilea război mondial, rolul jucat de trapele române în operaţiile de front, ca şi amănunte legate de. lovitura de stat de la 23 August 1944 în care a fost implicat regele Mihai. Sînt reiterate pe bază de documente marile conflicte europene din perioada interbelică, situaţia ţârilor agresoare, expansiunea sovietică* nemiloasă şi rapace înspre gurile Dunării şi
.ţinuturile basarabene, condiţiile făvorizante ale ascensiunii fasciste în Europa, a Gărzii de Fier şi a legionarilor la noi. Prăbuşirea sistemului de alianţe creat de Titulescu, isteria revanşardă a Ungariei horthyste, înţelegerile secrete dintre Germania şi Rusia au afectat la modul cel mai direct România, care s-a văzut supusă unor presiuni şi unor ameninţări dintre cele mai devastatoare. Acceptarea dictatului odios de la Viena fără ca armata română să fi tras un singur glonte, retragerea precipitată din Basarabia într-o Europă în care am fost trădaţi de înarile puteri (orbirea acestora s-a văzut curînd; cînd ele însele au fost atacate) a facilitat chemarea lui .Antonescu la cîrma ţării, ca să repare ce au stricat afţii. Începîndu-şi guvernarea împreună cu elementele legionare, el a avut tăria să se debaraseze de ele, precum s-a debarasat şi de un rege slab şi făţarnic cum a fost Carol II. Ca militar şi conducător politic, mareşalul Antonescu a luat o serie de măsuri în folosul ţării, inclusiv creşterea potenţialului industrial al ţării, alături de cel financiar (în toţi anii de pace România a adunat 16 vagoane de aur, în timp ce la sfîrşitul războiului România avea în seif 40 de vagoane). Cartea este • întregită cu o suită de documente de cea mai mare importanţă pentru viitorul nostru în Europa, reliefînd drumul unui destin tragic condamnat de la început^la moarte, către care s-a dus minat de chemarea- istoriei si de implacabilul său destin.
Mircea POPA
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
1991 - In principalele oraşe ale ţării, Alianţa Civică: a organizat mitinguri de protest
împotriva politicii guvernului.
Adevăr
România poate recupera întîrzierile înregistrate în procesul de aderare
; Preşedinţia suedeză a Uniunii Europene consideră că România poate recupera întîrzierile înregistrate în procesul de aderare la UE, a afirmat prim-ministrul Adrian Năstase la sosirea din -vizita oficială efectuată în Suedia.
Premierul a afirmat că România îşi propune să deschidă toate capitolele de negociere pînă la sfîrşitul anului viitor şi să încheie negocierile pentru toate cele 30 de capitole pînă la sfîrşitul anului 2004, urmînd ca pînă în anul 2007 să aibă loc negocierea propriu-zisă a Tratatului de •aderare. -
“Calendarul pe care şi l-a propus România este considerat realist”, a Spus Năstase, precizînd că procesul de închidere în perioada următoare a - capitolelor de negociere deschise anterior va
depinde în mare măsură de ritmul armonizării legislaţiei româneşti cu cea a Uniunii Europene.
Din discuţiile cu autorităţile suedeze a rezultat faptul că România trebuie să întreprindă măsuri atît pentru accelerarea reformelor şi introducerea unei discipline fiscale stricte, cît şi în ceea ce' priveşte lupta împotriva criminalităţii şi combaterea corupţiei, a adăugat premierul.
Adrian Năstase a mai precizat că, în cadrul vizitei sale în Suedia, a fost informat şi asupra rezultatelor reuniunii Consiliului European de la . Stockholm, din perioada 23-24 martie, precum şi asupra subiectelor care vor fi abordate în următoarea reuniune a acestui organism, programată să aibă loc la Goteborg, în perioada 15-16 iunie.
PNL cere stoparea ingerinţelor politice
în justiţiePartidul Naţional Liberal cere Preşedinţiei, Guvernului şi
Parlamentului să întreprindă “un efort comun’’ de stopare a ingerinţelor politice în justiţie; a declarat,, ieri, într-o conferinţă: de presă, preşedintele PNL Valeriu Stoica, fost ministru al Justiţiei.
E l a exprimat protestul PNL faţă de “proliferarea” fenomenului de subordonare ’a justiţiei partidului de
,guvernămînt, prin pedeserizarea justiţiei şba afirmat câ acest fapt va afecta nu numai calitatea actului de justiţie, ci şi credibilitatea în rîndul cetăţenilor şi al Occidentului.
“A. considera că succesul în alegeri îţi permite politizarea unor structuri a căror funcţionare se identifică cu independenţa . faţă de orice fel de. influenţe politice este o gravă eroare pe care PDSR o comite cu seninătate în dauna intereselor cetăţenilor”, a afirmat Stoica. ‘ -
Ţinta de creştere economică, de 4,1%, estimată de actualul Guvern, este sub posibilităţi, în condiţiile în care rezultatele bune ale anului 2000 au fost posibile chiar dacă- economia româneasâ s-a lovit de creşterea preţurilor la petrol, de devalorizarea monedei unice europene, de secetă 'şi de costurile electorale, a declarat, ieri, Decebal Traian Remeş,
-preşedintele PNL Tradiţional, fost ministru al Finanţelor.
“ Este foarte puţin probabil ca aceleaşi piedici, independente • de economia românească de anul trecutj sâ se repete şi în acest an. Insă ţinta creşterii
economice poate fi considerată şi sub limita posibilităţilor dacă guvernanţii vor da oxigen găurilor negre din economie, dacă vor continua sâ favorizeze capitalul de stat în defavoarea capitalului privat” , a spus Remeş. Remeş a adăugat că în 2001. în aceste condiţii, datoria publică internă şi cea externă vor începe să crească. “ Prin buget o ţară respiră. De ani buni România gîfiie. Bugetul acestui an este atitudinea politică a Guvernului argumentată cifric” , a precizat Remeş. Preşedintele PNL Tradiţional a spus câ dacă ar fi fost ministru al Finanţelor în acest an, bugetul ar fi prevăzut reducerea cotei de TV A şi reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă. “ Cred în votarea acestui buget pînă la sărbătorile de Paşte, dar se pare că promisunile electorale au fost amînate la pastele cailor” , a adăugat Remeş. .
Referitor la includerea în buget a veniturilor din privatizare şi din recuperarea creditelor neperformante ale băncilor, Remeş a menţionat că, în parte, există o justificare pentru această acţiune, pentm că s-ar putea afla costurile la care se poate privatiza o societate sau se vinde un activ bancar. “ Realitatea este că PDSR-ul vrea să cumpere, cu aceşti bani, pacea socială pentm perioada următoare şi dovedeşte că nu este interesat de dezvoltarea acestei ţări, ci de râminerea, cît mai mult posibil, la cîrma ei”, a spus Remeş.
I n o p i n i a P N L
Proiectul bugetului de stat este expresia neputinţei PDSR de a-şi onora angajamentele
Proiectul bugetului de stat este expresia cea mai elocventă a “neputinţei” PDSR de a-şi onora angajamentele luate pqn programul de guvernare, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PNL Valeriu Stoica, reluînd ideea că protocolul PDSR-PNL nu îi obligă pe liberalj să voteze bugetul.
Stoica a afirmat că optimismul actualei puteri, reflectat în bilanţul celor 100 de zile de guvernare, este “ un simplu joc de imagine” pentm că nu are corespondent în realităţile economice. “ Privatizarea, restructurarea, investiţiile străine, modernizarea infrastructurii şi încheierea acordului cu FMI sînt simple exerciţii retorice” , a spus Stoica, adăugind câ proiectul de buget intră “ în contradicţie flagrantă” cu aceste obiective asumate de PDSR în programul de guvernare.
Preşedintele PNL a criticat şi faptul că “alianţa stranie şi nefirească” PDSR-PRM- UDMR respinge “ fără discernâmînt”
amendamentele PNL la proiectul de buget, menite să “ îmbunătăţească” acest proiect. “Ne confruntăm acum cu un fenomen atipic, pe care l-'am putea numi majoritatea distructivă, extrem de abilă în a respinge orice amendament”, a afirmat Stoica.
EI a precizat că votul PNL asupra proiectului de buget nu este condiţionat de nici o înţelegere politică cu PDSR, deoarece, prin protocolul bilateral încheiat în decembrie 2000, liberalii aveau două obligaţii: să sprijine învestirea în Parlament a Guvernului şi să nu iniţieze, timp de un an, o moţiune de cenzură.
“Constatăm însă că PDSR şi-a încălcat propriul program de guvernare prin modul în care a conceput proiectul de buget, iar votul împotriva bugetului de stat nu are nici o legătură cu iniţierea unei moţiuni de cenzură", a adăugat Stoica.
Preşedintele PDSR Adrian Năstase a declarat, luni, câ PDSR nu va putea semna , cu PNL un protocol privind revizuirea
Constituţiei în absenţa unui protocol de colaborare între cele două partide. El a precizat că PDSR va lua o decizie privind relaţia sa cu PNL după.ce va vedea cum va vota PNL la proiectul de buget, cum vor evolua* relaţiile din Parlament şi care va fi situaţia protocolului încheiat între cele două partide. Năstase a susţinut că PNL s-a angajat, prin protocolul de colaborare, să nu participe la o moţiune de cenzură la adresa Guvernului şi un vot negativ asupra proiectului de buget ar avea aceleaşi consecinţe.
■ i
directori în Prefectura Cluj
în urma concursu lu i desfăşurat în cadrul Prefecturii Judeţului Cluj pentru ocuparea posturilo r de d irectori ai D irecţiilo r prevăzute în organigrama de funcţionare conform H. G. nr. 9/2001, au fos t declarate reuşite următoarele persoane: Teodor Moraru (Direcţia Coordonare a serv ic iilo r descentra liza te), Octavian Cristea (D irecţia program e şi. stra teg ii guvernamentale), Mircea Boca (Direcţia relaţii cu sindicate şi patronatele), Silviu Corpodean (D irecţia resurse umane, secretariat, protocol şi relaţii cu publicul) şi Anca Mureşan (Direcţia integrare europeană). Acestea urmează să fie angajate cu începere din 17 aprilie-2001. ' .
S ta tu tu l t în ă ru lu i d in
R o m â n ia în d e z b a te re a
c lu b u lu i EU RO PA X X I
Clubul de dezbateri EUROPA XXI a organizat marţi seara o d iscuţie pe tema „S tatutu l tînărului în România", unde au participat, ca invitaţi, rectorul UBB Andrei Marga şi decanul Facultăţii de Studii Europene, Nicolae Păun.
Tinerii prezenţi la dezbatere au arătat dificultăţile cu care se
.confruntă în mediul românesc cei sub 30 de ani: lipsa locurilor de muncă, „politica nerealistă a învăţăm întulu i" şi problema emigrării.
Au fost sfătuiţi să privescă mai realist problemele cu care se confruntă şi să nu se lase manipulaţi de declaraţiile politice emise de persoane care au interese în acest sens. Li s-a prezentat un caz de tînăr care a reuşit să ajungă în conducerea unei firme prospere. Deci, se poate.
A. M.
Conform*ministruluidetomde* mmmm
R o m â n ia s i L e to n ia a r tre b u i9
să -s i dezvo lte re la ţiile b ila te ra leRomânia şi Letonia ar trebui să-şi dezvolte
mai mult relaţiile bilaterale, avînd în vedere că ambele state sînt candidate atît la Uniunea Europeană, cît şi la NATO, a declarat, ieri, ministrul de Externe leton, Indulis Berzins, la finalul întîlnirri-cu şeful diplomaţiei române, Mircea Geoană. *
Letonia se află în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, pe care speră să-l încheie pînă la sfîrşitul anului 2002, pentru a se putea integra în primul val al extinderii UE, în 2004, a afirmat Indulis Berzins.
România şi Letonia ar trebui să conlucreze şi sâ aibă relaţii mai active şi pentru că cele două ţări deţin preşedinţia a două instituţii europene importante (ministrul român de Externe este
preşedinte în exerciţiu al OSCE, iar ministrul leton de Externe este preşedinte în exerciţiu al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei), a mai spus Berzins. Indulis Berzins se află la Bucureşti pentru a participa la reuniunea la nivel înalt OSCE-Consiliul Europei, pe agenda căreia se află teme privind situaţia din Iugoslavia, Republica Moldova, Ucraina, Bosnia şi Herţegovina, Albania, Belarus şi Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. La întîlnirea “3+3” participă Mircea Geoană, preşedintele OSCE, Indulis Berzins, preşedintele Comitetului de Miniştri al CE, Adrian Severin, preşedintele AP OSCE, Lord Russell-Johnston, preşedintele APCE, Jan Kubis, secretar general al OSCE şi Walter Schwimmer, secretar general al CE.
Parlamentul a decis că bugetele locale vor subvenţiona jumătate din costul călătoriilor pe
calea (erată pentru personalul didacticReducerea cu 50% a costului
călătoriilor pe calea ferată pentm cadrele didactice va fi suportată de la bugetele locale şi nu de la bugetul de stat, au decis, ieri, parlamentarii, adoptînd un amendament al ministrului Finanţelbr Mihai Tănăsescu la bugetul de stat pe anul 2001.
Discuţiile asupra acestei finanţări au durat mai bine de două ore si au avut ca punct de
/
plecare un amendament, cu un text similar, al deputatului PD Mihai Baciu, care prevedea că aceste reduceri sînt susţinute de la bugetul de stat. Reprezentanţii Guvernului’, ministrul Tănăsescu şi ministrul Educaţiei, EcaterinaAndronescu, au argumentat că finanţarea călătoriilor cu trenul pentru personalul didactic trebuie făcută de la bugetele locale, ca urmare a
descentralizării din acest domeniu. Tănăsescu a adăugat că în acest an au fost descentralizate doar plata salariilor pentm profesorii din învăţămîntul preuniversitar şi că restul cheltuielilor, materiale şi de servicii, au fost descentralizate încă din anii trecuţi. Deputaţii au criticat faptul că se transferă către bugetele locale o nouă sarcină, fără a se indica resursele.
România ţi Suedia sînt de acord să negocieze
în problema datoriei
L: V^ 1 :
f
E 3 M | j :1 *1
Formula unor negocieri interguvemamentale cu Suedia, în locul unui arbitraj internaţional, pentru rezolvarea problemei datoriilor României faţă de această ţară, are şanse de reuşită, a apreciat prim- ministrul Adrian Năstase la sosirea din vizita oficială efectuată în Suedia.
El a precizat că, în timpul vizitei, i-a explicat premierului suedez Goran Persson că nu este necesar ca în tratarea acestei probleme sâ se apeleze la un arbitraj internaţional, arătînd importanţa menţinerii discuţiilor pe această temă la un nivel politic. “Premierul suedez a acceptat că o discuţie politică ar trebui să fie cea mai bună formulă pentru a soluţiona această problemă, rezervînd dreptul statului suedez şi al întreprinderilor pe care le reprezintă în acest diferend de a recurge la alte soluţii de rezolvare paşnică a neînţelegerilor în măsura în care formula politică directă nu ar da rezultate”, a spus Năstase. Şeful Executivului a afirmat că i-a prezentat omologului său suedez “unele soluţii de compromis”, considerate de partea română echitabile şi şi-a exprimat speranţa ca aceste propuneri, în măsura în care vor fi acceptate de partea suedeză, “să închidă un contencios care durează de mai multe decenii şi care blochează investiţiile suedeze în România”. Datoria către Suedia datează din anii 1922 - 1934 şi provine din poliţe, cupoarie cu dobîndă, bonuri de trezorerie româneşti, precum şi din pagubele suferite de statul suedez în unna naţionalizării din Romania anilor 1948 - 1950. i i a fost intens discutată în ultimii ani de guvernele celor doua ţâri, în special valoarea actualizată a datoriei, dar a rămas nerezolvată. Baza pretenţiilor suedeze este un împrumut de 28 de milioane de dolari, acordat statului român în 1929 în schimbul obţinerii monopolului pentru fabricarea chibriturilor în România.
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
1936 - A fost încheiat un Acord de plăţi între
România şi Grecia.
talele Unite si-au reţete în fata Chinei- Statele Unite şi-au prezentat
regretele în faţa Chinei, pentru a ‘pune capăt crizei dintre Washington şi Beijing, provocată de coliziunea dintre un aparat spion american EP-3 şi un avion de vînătoare chinez, informează, în ediţia sa de ieri, cotidianul “New York Times”, citat de AFP.
Responsabilii americani aşteaptă să vadă dacă China va accepta declaraţia americană, adaugă jurnalul.
Pînă în prezent, atît China cît şi Statele Unite au respins responsabilitatea „coliziunii, în timp ce Beijingul doreşte ca Washingtonul să-şi ceară scuze pentru dispariţia pilotului care se afla la bordul avionului de
vînătoare chinez. Cei 24 de membri ai avionului desupraveghere electronică sîntdeţinuţi de zece zile" în insula chineză Hainan.
Declaraţia americană nu conţine scuzele cerute cuinsistenţă de China, a informat un înalt responsabil aladministraţiei americane.
Pe de altă parte, secretarul general al ONU, Kofi Annan, şi-a exprimat “ îngrijorarea” faţă de continuarea crizei avionului, spion american, a informat purtătorul său de cuvînt Fred Eckhard. Annan a specificat că această criză nu este în interesul nici uneia dintre cele două ţări şi a trimis mesaje în acest sens responsabilior chinezi şl
americani. Preşedintele chinez Jiang Zemin, aflat în vizită în Uruguay, s-a declarat încrezător în găsirea unei “ soluţii adecvate” la criza dintre Beijing şi Washington.
“Luînd în considerare importanţa celor două ţări cred că trebuie să găsim o soluţie adecvată la această problemă”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Montevideo.
Presa chineză a acordat spaţii largi declaraţiilor făcute de secretarul de Stat american, Colin Powell. “Powell deschide gura şi spune că este dezolat” titrează, ieri, cotidianul Tineretului din Beijing, un ziar extrem de, popular în capitală, înainte de a reproduce o ştire a
agenţiei oficiale China Nouâ’în care se afirmă că Powell ar fi recunoscut că avionul spion american a violat spaţiul aerian chinez. Importanţa acestei declaraţii-care nu a fost raportată presei americane-pare să indice că presa chineză pregăteşte populaţia pentru o rezolvare a crizei izbucnite dupa coliziunea dintre un avion spion american şi un avion de vînătoare chinez.
Cotidianul de limbă engleză “ China Daily” publică declaraţia lui Sun Yuxi, un purtător de cuvînt al Ministerului, chinez. al Afacerilor Externe, care califică declaraţiile lui Powell ca fiind un “pas în direcţia cea bună” .
Deşi Sun a reiterat, marţi, în mai multe rînduri că ţara sa doreşte ca Statele Unite să. îşi ceară scuze, agenţia oficială chineză Xinhua nu a informat despre această declaraţie, mulţumindu-se să insiste asupra discuţiilor dintre Beijing şi
. Washington pentru a se încerca găsirea unei soluţii la criză..
“ Dacă partea americană adoptă'o tactică de cooperare, incidentul ar putea fi rezolvat: în mod corect”, a adăugat Sun, citate de agenţia China Nouă.
Presa chineză a continuat în schimb să prezinte stadiul căutărilor pilotului dat dispărut, după coliziunea avionului său de vînătoare cu avionul spion american.
Primul atac israelian de mare anvergură
împotriva teritoriului palestinian
Israelul a întreprins, în noaptea de marţ i spre miercuri, pentru prima dată, o operaţiune terestră de anvergură în' te rito riu l autonom palestinian, soldată cu doi morţi, relatează AFP.
Guvernul israelian afirmă în continuare că este dispus să participe la convorbirile pe teme de securitate pe care Statele Unite încearcă să le promoveze.
O unitate israeliană echipată cu tancuri a pătruns, timp de mai multe ore, în sectorul A din Fîşia Gaza, aflat în întregime sub contro lu l A uto rită ţii Palestiniene. Doi palestinieni au fost ucişi şi alţi 40 au fost răn iţi în urma unor schimburi intense de tiruri în apropierea taberei de refugiaţi de la Khan Younes, au ' anunţat surse palestiniene.
Aceste decese ridică la 474 numărul m orţilo r înregistraţi'de la începutul Intifadei, la 28 septembrie - 389 de palestinieni, 71 de israelieni, 13 arabi israelieni . şi un german.
Potrivit purtătorului de cuvînt al armatei, este vorba despre prima incursiune militară de această amploare în teritoriul autonom, ” cel puţin de la declanşarea Intifadei” . Postul public de radio a afirmat, la rîndul său, că acest atac "fără precedent constituie o nouă etapă în escaladarea violentelor” .
Autorităţile de la Chişiiiău şi Tiraspol confirmă intenţia de a studia aderarea la uniunea Rusia-Beiarus si decretarea limbii ruse ca limbă de stat
Autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol “confirmă intenţia de a studia chestiunea aderării la uniunea Rusia-Belarus, precum şi problema decretării limbii ruse drept limbă de stat” , transmite" BASA-press, citind “Declaraţia comună a conducătorilor Republicii Moldova şi Transnistriei” semnate dupa întrevederea Voronin-' Smimov' din 9 aprilie.
Textul declaraţiei a fost dat publicităţii la Tiraspol, de agenţia Olvia-press.
în declaraţie se arată că “părţile au abordat subiecte legate de restabilirea activităţii experţilor în cadrul procesului existent de negocieri” şi au “confirmat valabilitatea documentelor semnate anterior”.
“Părţile au convenit să creeze condiţii necesare pentru ameliorarea reală a situaţiei economice, pentru creşterea nivelului de viaţă a populaţiei 'celor două părţi, astfel incit colaborarea economică să devină o prioritate”, se arată în declaraţie.
Părţile s-au angajat să “armonizeze legislaţia ce reglementează impozitarea şi activităţile vamale”, ajustare care va ţine
pont de aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului, urmînd ca în baza acestor coordonări să fie lichidate posturile vamale şi fiscale, “ instalate la intrarea în Transnisfria din partea Republicii Moldova”. /
Vladimir Voronin şi Igor Smimov mai declară prioritară “punerea în aplicare a unor măsuri coordonate, care vor asigura atragerea de investiţii străine şi protejarea acestora” .
Părţile au abordat problema “recunoaşterii pe teritoriul Republicii Moldova şi a Transnistriei a actelor eliberate de organe competente ale celor doua părţi” şi au convenit să accelereze activitatea de coordonare a unui nomenclator” care ar stabili lista de acte recunoscute reciproc. -• .
Presa guvernamentală de la Chişinău nu
a publicat textul integral al declaraţiei semnate de Voronin şi Smimov, precizează BASA-press.
Smimov a precizat că “ i-a împărtăşit (lui Voronin) experienţa edificării statului” .. Liderul de,la Tiraspol a apreciat drept “sincer” dialogul pe care l-a avut cu preşedintele Republicii Moldova.
“înainte de toate, am obţinut confirmarea câ Vladimir Voronin îşi va realiza principalele puncte ale programului său
- electoral: decretarea limbii ruse drept limbă de stat şi examinarea problemei aderării Republicii Moldova la uniunea Rusia- Beiarus” , a afirmat Smimov.
Smimov şi-a reconfirmat poziţia privind crearea unui “stat comun” între Chişinău şi Tiraspol”. Liderul transnistrean a spus că “acesta trebuie să fie o uniune între doi subiecţi cu drepturi egale - Moldova şi Transnistria”. în concluzie, Smimov a spus câ .“timpul va arăta cum se vor desfăşura evenimentele”.
Belgradul va respecta opţiunea de independenţă a Muntenegruiui şi ar putea acorda autonomie Voivodinei
Guvernul sîrb va respecta rezultatul unui referendum cu privire la independenţa Muntenegruiui şi intenţionează să acorde autonomie teritorială provinciei Voivodina, a dat asigurări, marţi, premierul sîrb Zoran Djindjici, aflat în vizită la Budapesta, informează AFP şi M I I. :
Guvernul sîrb intenţionează să acorde provinciei Voivodina autonomie teritorială, care va
Summit-ul ruso-german de la Sankt-Petersburg este un esec
Autorităţile din Rusia au primit o ofertă de Eliminare a unei părţi din datoria lor în schimbul unor oportunităţi de investiţii în economia rusă, dar această propunere germană a fost “ îngropată” de Rusia, cele două ţări nereuşind să se pună de acord asupra modalităţilor tehnice de evaluare şi de rambursare.. “Prietenul Vladimir s-a înţeles de minune cu prietenul Gerhard, dar prietenia este un lucru, iar chestiunea banilor este alt lucru”, scrie cotidianul “Izvestia” , estimînd că summit-ul “a fost lipsit de conţinut”.
Semnarea a două acorduri referitoare la formarea economiştilor ruşi şi a spaţiului “este un rezultat mai mult decît banal” faţă de problema “dramatică” a datoriei dintre cele două ţări, subliniază cotidianul “Segodnia” . “Specialiştii s-au întrebat despre utilitatea acestei întîlriiri. Nu există decît un singur răspuns: Puţin este germanofil şi îi place să discute -cu prietenul său german”, conform cotidianului “Vremia Novostei” . Germania este principalul creditor al Rusiei cu 27 de miliarde de euro (24-de miliarde de dolari) dintr-un totalele 55 de miliarde de euro din datoria sovietică în cadrul Clubului de la Paris.
include drepturi colective, cum ar fi dreptul minorităţii maghiare de a folosi limba maternă, de a avea o educaţie şi o cultură în limba maternă, a declarat Djindjici, citat de MTI.
în ceea ce priveşte- independenţa Muntenegruiui, "acceptăm opinia majorităţii populaţiei muntenegrene” , a' declarat premierul sîrb în cursul unei conferinţe de presă - susţinute la Budapesta, unde a avut convorbiri cu omologul său ungar, Viktor Orban.
"Poziţia noastră este că acest stat trebuie să continue să existe”, a reamintit el, dar a adăugat că Belgradul vrea să lase populaţia muntenegreană ”să decidă în ce fel de stât vrea
să trăiască” , tară a o influenţa.Alegerile legislative
anticipate sînt convocate în -Muntenegru pentru 22 aprilie sau cel mai tîrziu în luna iunie.
■ "Serbia nu este'un obstacol în calea. independenţei”
' Muntenegruiui, a afirmaŢ Djindjici.
Aproape 60 la sută dintre locuitorii din Muntenegru sînt în favoarea independenţei acestei republici, potrivit unui sondaj ale cărui rezultate au fost făcute publice, marţi, la Podgoriţa.
Ideea organizării unui referendum a fost lansată la Podgoriţa cînd fostul preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici se mai afla la putere şi pentru
că statutul de partener egal în drepturi al Muntenegrulur în cadrul Federaţiei era ameninţat.
După schimbarea puterii îa Belgrad, în octombrie, liderii sîrbi au cerut Muntenegruiui să renunţe la ideea de independenţă şi să negocieze o redefinire a relaţiilor dintre cele două republici.
Preşedintele muntenegrean Milo Djukanovici propune ca Muntenegru şi Serbia să-şi declare independenţa şi să formeze apoi o Uniune a două state recunoscute pe plan internaţional, avînd fiecare propria armată şi propriul loc la Naţiunile Unite, idee pe care Belgradul o refuză. "
Un număr de 28 de marinari sînt daţi dispăruţi, în urma scufundării unui caigou sud-coreean- Un număr de 28 de membri
ai echipajului unui cargou sud- coreean sînt daţi dispăruţi, în urma unui naufragiu survenit în largul coastelor Japoniei, au anunţat, ieri, . autorităţile maritime de la Seul, citate de AFP.
Şase sud-coreeni şi 22 de birmanezi erau îmbarcaţi la bordul navei Honghae Sanyo, un cargou care, după toate probabilităţile, s-a scufundat.
Se pare că într-adevăr toţi membrii echipajului sînt morţi” , a declarat un oficial sud- coreean.
Miercuri dimineaţă, Paza de coastă japoneză a găsit, la circa 47 de kilometri în larg, o barcă de salvare purtînd numele navei, a anunţat un purtător de cuvînt nipon. "Avionul nostru a semnalat, de asemenea, o pată de păcură în sector, care ar putea proveni de la nava care
s-a scufundat” , a adăugat purtătorul de cuvînt. Trei avioane japoneze şi cinci nave încercau să-localizeze, ieri, eventuali supravieţuitori.
Cargoul care s-a scufundat transporta, cu destinaţia Japonia, 32.000 de tone de nisip de pe o insulă din apropierea portului sud-coreean Inchon.
Autorităţile nu au avansat nici o ipoteză în privinţa cauzelor acestui incident.
Olanda a legalizat
eutanasiaSenatorii olandezi au
aprobat, o lege prin care legalizează eutanasia în anumite condiţii, Olanda devenind astfel prima ţară din lume care autorizează în mod oficial această practică^*' medicală controversată, relatează AFP.- ' ;
Senatorii au votat cu o majoritate de 46 de voturi, faţă de 28 de voturi împotrivă, în favoarea legalizării eutanasiei în anumite condiţii. Textul a fost deja adoptat cu o largă majoritate de către deputaţi, în luna noiembrie. El ar putea intra în vigoare în următoarele trei sau patru luni, a precizat, pentru AFP, un purtător de cuvînt al Ministerului de Justiţie.
Legalizarea eutanasiei este însoţită de cîteva condiţii. Medicii trebuie să se asigure câ bolnavul este chinuit de “ suferinţe insuportabile” , câ nu are şanse de supravieţuire şi câ doreşte să îşi pună capăt zilelor.
Medicii urmează apoi să se supună unui control al com isiilor regionale însărcinate cu respectarea acestor condiţii. Aceste comisii vor fi alcătuite dintr-un medic, un jurist şi- un specialist in etică.
M inorii cu vîrste cuprinse între 12 şi 16 ani vor avea posibilitatea de a recurge la eutanasie. în cazul în care beneficiază de acordul părinţilor. Pentru tinerii care au peste 16 ani consimţămîntul părinţilor nu va mai fi necesar. •
fidjunctul ministrului de Interne
dinTudjikistan a fost asasinatUnul dintre adjuncţii
m inistrului de Interne din Tadjikistan, Habib Sanguinov, a fost ucis, ieri d im ineaţa, Ia Duşanbe, într-un atentat în care şi-a pierdut viaţa şi una dintre gărzile sale de corp, a anunţat un ofiţer al Ministerului de Interne, citat de AFP.
Atentatul a avut loc în vestu l cap ita le iT ad jik istan u lu i, în momentul în care Habib Sanguinov ieşea din casă. Oficialul a decedat din cauza răn ilor. O a ltă gardă de corp, grav rănită, a fost internată la spital.
Habib Sanguinov era prim -adjunct a ţministrului de Interne. El a fost una d in tr e personalităţile op oziţie i islamice pînă Ia intrarea sa în guvern, în urm ă cu doi ani.
1? U 1 j Î L c l ( ci ( o "CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;
tel/fax 19-73-04;BR ED A ( HA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;
SU BRED A C ŢIA D E J: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
'' CORAMET SRL CLUJy Str. Tractoriştilor nr.2,
Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062în calitate de reprezentanţă comercializăm la pret de producător următoarele produse:• SC PO LIC O LO R SA Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri; .• SC SINTEZA CO LO R SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• SC AZUR SA Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletâ;• SC PERIN D SA Oradea: perii, mături, bidinele;• SC DEN BR A V EN ROM ÂNIA:, silicoane,-spume poliuretanice;• SC C IV IC Bucureşti: aracet; ■• SC PERO M Cluj: pensule, bidinele; ' 3- D e reţinut; A s igu răm transport g ratu it la depozitul benefic iaru lu i, g
Cond iţiile de p la tă s în t negociabile. ‘ £
C&&SLA? I • t i r - ' '
E m i s .................
€Ch1Xs i ® ’j wi■ »:; m . y : i
ANUNŢ PENTRU ORGANIZAREA LICITAŢIEI PUBLICE DESCHISE A CONCESIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE, ÎN COMUNA BONTIDA, JUDEŢUL CLUJ.
1.CONCEDENT: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BONŢIDA; , -
2. SEDIUL CONCEDENTULUI: COMUNA BONTIDA, STR. PRINCIPALĂ, NR.364;
3. OBIECTUL CONCESIUNII: SERVICIUL PUBLIC DE D ISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN COMUNA BONŢIDA;
4. DURATA CONCESIUNII: 49 DE ANI;5. CAIETUL DE SARCINI SI INSTRUCŢIUNILE PRIVIND
ORGANIZAREA SI DESFĂŞURAREA PROCEDURII DE CONCESIONARE POT FI STUDIATE ŞI ACHIZIŢIONATE CONTRA COST LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL ALOMUNEI BONTIDA, ÎNCEPÎND CU DATA DE 15.03.2001.6. ACTELE DOVEDITOARE PRIVIND CALITĂŢILE SI
CAPACITĂŢILE OFERTANŢILOR SÎNT: - LICENŢĂ PROVIZORIE EMISĂ DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE (ANRGN) BUCUREŞTI PENTRU PERTICIPAREA LA PREZENTA LICITAŢIE
7. DATA LIMITĂ DE PRIMIRE A OFERTELOR: 30.04.2001, ORA 9.00;
8.LOCUL DE PR IM IR E A OFERTELOR: SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI BONTIDA.
9. OFERTANŢII RÂMÎN ANGAJAŢI PRIN TERMENII OFERTELOR LOR PENTRU O PERIOADĂ DE 45 DE ZILE DE LA DATA DEPUNERII OFERTELOR.
10. DESCHIDEREA OFERTELOR SE VA FACE LA SEDIUL CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI BONŢIDA, ÎN DATA DE30.04.2001. ORA 11.00.___________________________
A S i l î A I , ARE PLĂCEREA SĂ VA OFERE M c l c c o m CADOUL DE PAŞTE!
O ofertă senzaţională de conectare la televiziunea prin cablu!!!
Cu cît te conectezi MAI REPEDE cu atît vizionezi MAI MULT!
Oferta este valabilă numai între 1-15 aprilie! Informaţii la tel: 136233. (4264344)
S C. TEX TILA ROMAT S A.CIuj-Napoca, Str.' Salcîmului nr. 37
închiriază spaţii pentru desfăşurarea activităţilor de producţie, depozitare, comerţ. |
Societatea deţine 15.000 mp de hale. |Se poate închiria fie întreg spaţiul, fie module cu
intrări separate de 300; 400; 1000; 3000 mp. Informaţii la tel.: 064-44.12.52; mobil: 094-709.563
sau la sediul societăţii.
S .C . N A P O C A P R E S S S .A .Piaţa U n irii nr. 21, tel. 064-196.858
1 deţine în stoc pentru vînzare \ im prim ate tip izate specifice pentru \ a so c ia ţiile de locatari,
persoane fiz ic e ş i ju rid ice , in clu siv fişe pentru anunţarea turiştilor.
DNT ptfmB alegere/!o f o c ţ i eD ynam ic M e tw o rk T e ch n o lo g ie s
Ş i l t
l i â k
D IR E C Ţ IA D E SA N A TA TE P U B L IC A A JU D EŢ U LU I C L U J anunţă începerea cursului de calificare pentru ocupaţia de ÎN G R IJIT O R I L A D O M IC IL IU PEN T R U B Ă T R ÎN I, BA BY S IT T E R şi ÎN G R IJ IT O R I LA D O M IC IL IU PEN T R U BO LN A V I.
Dosarele se depun pînă în data de 21 aprilie 2001, la sediul D IREC Ţ IE I DE SĂ N Ă TA TE PU BLIC Ă A JU D EŢ ILU I CLU J - str. Constanţa, nr. 5, CIuj-Napoca, etajul I, camera 111.
Informaţii la telefonul: 433.645, interior 13 sau 132.093, în zilele lucrătoare, între orele 8,00-15,00. (43m i 6)
I n co nfo rm ita te cu L e g e a n r. 137/1995,
S.C . Electrica S.A.Sucursala de Distribuţie Cluj
anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru următoarele lucrări:
1. Electrificare rurală Călâţele - Pădure;2. Nivele de tensiune Făget;3. R.K. L E A joasă tensiune DăbîCa - Normalizare tensiune
Dăbîca.Eventualele sugestii sau reclamaţii se vor depune la sediul
A.P.M. Cluj, str. Dorobanţilor nr. 99. (4204399)
S .C . "C O M C E R E A L C L U J” S.A.CIuj-Napoca, P-ţa Avram Iancu, Nr. 15,
desface prin bazele sale de recepţie si distribuitorii autorizaţi din judeţ: SĂMÎNŢĂ DE PORUMB
următorii hibrizi obţinuţi de STAŢIUNEA dc CERCETĂRI AGRICOLE TURDA:
-Turda 200,Turda 200 plus, Doina,Elan •Preţul suportat de producătorul agricol este de 20.000 lei/kg inclusiv
T.V.A. dacă fac dovada de producător.Plata, în bani sau produse (1 kg sămînţâ certificată pentru 5 kg
cereale consum - grîu, porumb sau orz).Se acordă sămînţâ şi cu plata în produse, la toamnă, pe bază de
contract, pentru suprafeţe mai mari de 2 ba. Contractele se încheie la bazele de recepţie din: Turda, Mociu, Gherla, Bonţida şi Huedin.. Producătorii vor primi şi actele, necesare obţinerii subvenţiei de
1 milion / ha. 'Informaţii Ja TEL.: 195.557, 197.201, 321.153, 241.527, 251.398,
262.262. ________________' (4358821)
G rupu l Şcolar Econom ic- Administfativ şi de Servicii CIuj-Napoca anunţă concurs pentru ocuparea p o s tu lu i de b ib lio tecar - s tud ii superioare, în data de 26 aprilie 2001. Relaţii suplimentare la telefon 192M L
• Vînd garsonieră, confort 1, pe str. Parîng, parter, preţ 175 milioane negociabil..Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament e camere pe Calea Floreşti, confort 1, nefmisat, etaj intermediar, preţ 22.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Muncitorilor, confort 1, finisat, telefon, preţ 21.000 USD. Tel.430,423. (Ag.i.)• Vînd apartamente camere, confort 2, pe str. Azuga, nefmisat, preţ10.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)
• Vînd apartament 2 camere, pe Calea Floreşti,confort l, finisat, etaj intermediar, preţ 22.000 DM. Tel.430.423. (Ag.i.) - '• Vînd casă pe str; Piersicului, 4 camere, ultrafînisatâ, teren 300 mp, garaj, încălzire centrală, preţ 700 milioane: Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere în P-ţa Cipariu, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 29.000 USD. Tel. 430.423: (Ag.i.) ..• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, parter, finisată, confort 1, cu legea 112, preţ 11.000 USD. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament pe str. Napoca, 4 . camere, finisat, cu L 112, preţ25.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd teren în Floreşti, 3.000 mp, preţ 20 DM/mp. Tel. 430.423. Tel.430.423.(Ag.i.) ,
I Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t J a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 . da Cluj -
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;. tel/fax 19-73-1SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
S.C. Cartimpex S.A. Cluj-Napoca c o n v o a c ă -
Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilor în data de 27 aprilie 2001, ora 13,00, Ia sediul societăţii pe strada Universităţii nr. 1.
Ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare:1. Alegerea Consiliului de Administraţie; ■Ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare:1. Modificarea Statutului Societăţii cu privire la Stabilirea
salariilor membrilor Consiliului de Administraţie şi a Cenzorilor.Acţionarii societăţii înscrişi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul
zilei de 15 martie 2001, considerată dată de referinţă, pot participa personal sau pot fi reprezentaţi numai de către alţi acţionari pe bază de procură depusă la sediul societăţii pîna în data de 23_ aprilie a.c. - -
în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite prevederile legale, A.G.A. va avea loc, în acelaşi loc şi la aceeaşi ora, pe data de 28 aprilie 2001. _____ (4353920)
REPARAŢIIIap a ra tu rA f o t o g r a f ic ă .
Zcno REINHARDT
C a le a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C lu j -N .
Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96
i ţ i ţ iziin*cV * * , ' , " 1 ,
ADEVĂRUL| de Cluj,
VINZARICUMPĂRĂRI
• Vînd apartament, 1 cameră plus dependinţe, suprafaţa 27,77 mp, posibilitate de extindere, poate fi folosită ca. locuinţă etc. Apartamentul este situat în centru, str. 21 Decembrie nr. 17, ap. 7. Apartamentul poate fi ocupat imediat. Tel. 13-17-07, între orele 10-16. (1383758)
• Vînd casă cu etaj în corn. Baciu nr. 518, compusă din 3 apartamente apă, gaz, curent trifazic, canalizare, telefon, grădină 13 ari, 2 garaje. Preţ 800 milioane negociabil. Tel. 26-00-53. (1383783)
• Vînd casă şi grădină, str. Republicii, sediu de firmă, spaţii depozitare sau producţie, curent trifazic, apă, canalizare, gaz, posibilitate supraetajare şi extindere. Tel. 092-26-77-44. (1273289)• Vînd casă cu etaj cu 4 camere
şi grădină 615 mp, aproape central. Tel. 092-44-85-57. (1383706)'
• Vînd grădină 58 ari în comuna Pata cu posibilitate de racordare la curent şi gaz. Informaţii la tel,; 064- 36-89-24. (1383742) ’
• Vînd apartament 2 camere decomandate, etaj 2 în Mănăştur. Preţ 275 milioane lei negociabil. Tel.' 094-29-62-37. (1383755). • Vînd apartament 3 camere 85 mp, aleea Firizâ, nr. 4, Grădini Mănăştur, 25.000 USD. Informaţii la tel'. 42-85-11, 092-44-37-57. (1383796). '■
• Vînd apartament 2 camere, Grigorescu. Tel. 092-34-30-13. (1273247)
• Persoană fizică vînd apartament 3 camere, finisat, 2 băi, 2 balcoane închise; gresie, faianţă, lambriuri, lisă metal, contorizat. Pret 30000 DM. Tel. 15-38-87; 094-20-58-15: (1273292)
~ ■' • Vînd vin din Aiud din .vită nobilă. Tel. 18-92-95. (1306491)'
• Vînd dotări pentru spălătorie auto şi utilaje pentru vulcanizare. Acum şi cu plata în rate. Tel. 098-60-26-24. (1273229)• • Vînd maşină de tricotat-îneheiat
tip Kett. Tel. 065-13-22-78. (1383799)
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie casă în cartier
Gruia. Tel. 19-01-52,19-19-13. (1383795)
• Dau în chirie casă' finisată, Gruia, 2 camere, dependinţe. Tel. 19-01-52. (1273178)• Dau în chirie casă central, una
cameră 25 mp. Vînd o ladă frigorifică şi mobilă bar. Tel. 13- 69-76. (1273293)
D IR EC Ţ IA G EN ER A LA A FIN A N ŢELO R PU B L IC E A JUDEŢULUI CLUJ
ANUNŢĂ '• .Organizarea în data de 26.04.2001 la sediul D.G.F.P. Cluj,
P-ţa Avram Iancu nr. 19, camera 138, licitaţie publică pentru vînzarea următoarelor bunuri mobile şi imobile:
-1FRON 204 D 40.000.000 lei- Tractoare U650M 5 buc. cu preţurile
între 22.000.000-50.000.000 lei- Combină cereale FORTSCHRITT- Autobasculantă Roman- Plug PP3-30 2 buc. cu preţurile
între• Selector cereale■ Maşină tratat seminţe• Agregat măcinat furaje
Imobile situate în Borşa:■ Remiză şi magazie cereale■ Clădiri (sediul asociaţiei)■ Atelier fierărie■ Casă pază■ Grajd 100 capete 2 buc.■ Grajd maternitate Şopron seminţe FînareHală situată în Gilău
tip E514 55.000.000 lei75.000.000 lei
4.000.000-6.000.000 lei7.000.000 lei2.000.000 lei
10.000.000 lei
118.911.712 lei 64.641.790 lei 69.455.898 lei
7.835.791 lei 128.938.192 lei/buc
278.794.150 lei 91.914.304 lei
• 225.469.023 lei/buc 100.000.000 lei
în cazurile în care bunurile nu se vînd cu această ocazie, licitaţia va avea loc săptămînal în fiecare Joi, ora 10, în acelaşi loc. Relaţii: Avram Iancu nr. 19, etaj 2, camera 138, telefon 195.458. \ - (4144490)
DIVERSE• Angajăm fete şi băieţi cu carte
de muncă în staţie Peco. Informaţii zilnic de luni pînă vineri între orele 8-11 pe str. Fabricii nr. 147A. (1306479)
• -Primăria comunei Câţcău anupţifselecţie de ofertă pentru “ întocmirea documentarei de concesionare a distribuţiei de gaze naturale pentru localităţile Câţcău şi Sălişca” , în conformitate cu prevederile Legii 219/1998. Relaţii suplimentare la sediul primăriei, telefon 101. (1383790)
• Restaurantul "BLU E EY ES" angajează barman-ospătar şi bucătar cu pregătire în domeniu. Relaţii Ia tel. 146.280 sau 092-590.938. (9475250)• In conformitate cu Legea nr:
T37/1995, Cherebeţiu Rodica şi Barbu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Extindere şi amenajare magazie” situat în comuna Bonţida,str. Belteni nr. 325, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (138379!) '
• Numita Pop Maria născută Rusu, proprietară tabulară, înscrisă în CF_nr. 19332 Cluj, este citată în calitate de pirită reconvenţională în cauza civilă înregistrată sub dosar nr. 6218/2000 la Judecătoria Cluj- Napoca avînd ca obiect întăbulare pentru termenul din 24 aprilie 2001, sala 95. (1383806)
• Subsemnaţii Nedesan Partenie, Faludi Palagyia, Pop Todor, Pop Aurel iui Pavel, Pop Petra lui Pavel, Pop Simion lui'Gligor şi soţia Gokan Susanna, Pop George căsătorit cu Crişan Sişana, Pop Iosif, Pop Ileana, Faragau Susana măritată Pop Ştefan lui Ilie, Baras Gavrila şi soţia Pop Veronicâ, Tlea Paladiei măritată Marc, Câmpian Gheorghe şi soţia născută Marc Ileana, Câmpian Iacob lui Onisie şi soţia născută Utiu Teodora, Pop Ilie lui Gheorghe şi soţia Mureşan Irina, Pop Veronica măritată cu Bocos Gavrila, Rarâu Dumitru, Rarau Gheorghe, Gocan Ioan lui Gavril şi soţia născută Moldovan Raveca, Pop Alexa Iui
'Simion, Pop Vaier lui Ştefan şi soţia născută Utiu Monicâ, Fodorean Ioan şi soţia născută Pop Irina, Pop Ileana măritată cu Lengyel Ioan, Pop Irina măritată cu Câmpian Aurel, Pop. Lucreţia măritată cu Puscas Vasile, Pop, Marc Ioan, Marc Traîan, Marc MArioara, Marc Lucreţia, Pop Agoston, Pop Aurelia, Pop Maria, Pop Lucreţia, Pop Demeter, Faragi Gerdely, Maria Ianos, Maria Trujorie, Maria Marioara, Maria Lukrecia, Nadasan Ofelia, Nadasan Ianos sînt citaţi în dosarul nr. 2162/ 2001 pe rolul Judecătoriei Cluj- Napoca pe data de 9.05.2001, în calitate de pîrîţi în proces cu Bâlc Ioana, Bâlc Viorel şi BâlcNicolae pentru acţiune în prestaţie tabulară. (1383800, 1383801) .
• Numita Farkaş născută' Szabo cu domiciliu necunoscut este chemată la sala 122 a Judecătoriei Cluj în data de 23.04.2001 în calitate de pirită în dosar nr. 3539. avînd ca obiect constatarea dreptului de proprietate.. (1306492)
R O M A N IAM IN IS T E R U L JU S T IŢ IE I „ .
D IR E C Ţ IA O RG A N IZA RE, R E S U R S E U M A N E şi S T A T IS T IC A JU D IC IA R A B IR O U L C EN TRA L PEN T R U E X P E R T IZ E T E H N IC E JU D IC IA R E ^
Organizează examenul pentru atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar la specialitatea Evaluări bunuri mobile", în ziua de 16 iunie 2001, ora 10, la sediul Academiei de Studii Economice, Bucureşti-Piaţa Romană nr. 6, Sect. 1. ’ . : ... '
Se poate prezenta la examen persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:a) este cetăţean român, şi cunoaşte limba română; ~ ... .b) are capacitate de exerciţiu deplină; : 'c) a absolvit studii superioare în specialitatea economie; -d) are un stagiu de cel puţin 5 ani în specialitate; -e) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie profesională şi socială.Pentru înscrierea la examen candidaţii vor depune dosarele personale conţinînd următoarele acte.
. a) cerere de înscriere cu datele personale (nume, prenume, adresă, număr de telefon);b) copie legalizată de pe actul de identitate; _ §c) copie legalizată de pe diploma de absolvire a institutului de învăţămînt superior; 3d) copie de pe carnetul de muncă; „ ' 2:e) memoriu de activitate tehnică;f) certificatul de cazier judiciar, v _Persoanele care promovează examenul trebuie să facă dovada că sînt apte din punct de vedere medical
pentru îndeplinirea activităţii de expertiză, cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de comisia medicală constituită potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. - ^
Termenul limită de înscriere a dosarelor la Ministerul Justiţiei - Biroul Central pentru Expertize Tehnice Judiciare, prin Direcţia organizare, resurse umane şi statistică judiciară-secretariat, Bucureşti str. Apollodor nr. 17, Sect. 5, etajul 2, camera 6, este 1 iunie 2001.
Dosarele se pot depune şi prin Biroul Local pt. Expertize Judiciare din cadrul Tribunalului Cluj pînă la data de 29 mai 2001, parter, cam. 52, program zilnic S00-!©00. _ .
Tematica de examen cuprinzînd: I Tematica privind cunoştinţele tehnice de specialitate; I I Tematica privind cunoaşterea actelor normative specifice domeniului; I I I Tematica privind cunoaşterea dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală şi alte acte normative care reglementează activitatea de expertiză, drepturile şi obligaţiile expertului - se găseşte la Birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile din cadrul tribunalelor.
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Tămaş Adrian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei.de mediu pentru obiectivul construcţie casă de locuit în comuna Ciurila judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306480)
• Societate comercială cu profil de activitate decoraţiuni interioare şi exterioare angajează tîmplari şi geamgii cu experienţă. Relaţii Ia telefon: 062-276.850, între orele 8,00- 16,00. (4264346)
• Sîntem alături de familia colegei noastre . M ariana Rantea şi ne exprimăm compasiune pentru pierderea mamei. Colectivul Casei Universitarilor. (1383809)
PIERDERI• Pierdut contract nr. 1872/
9.01.1997 pentru închiriere teren garaj, pe numele Simionca Ioan. II declar nul. (1383798)
• Pierdut carnet de student, legitimaţie de student, legitimaţie BCU, pe numele Horvath Andrea. Le declar nule. (1383802)
•; Pierdut contract de închiriere garaj nr. 852/5.03.1998, pe numele Chis Aurelia Romelia. îl declar nul.(1306493) '
DECESECOMEMORĂRI• Cu durere în suflet anunţ
că după 49 de ani de căsnicie fericită, în data de 10 aprilie, inima scumpei mele soţii M A R IA TĂTARU s-a oprit brusc. Dumnezeu să o odihnească. Soţul Em il. (1383792)
- • Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, socru, bunic şi străbunic IR IM IA Ş G AVRILA , Ia impresionanta vîrstă de 91 de ani. înmormîntarea va avea loc din capela C im itirului Central, vineri, 13 aprilie 2001, ora 15. Familia îndoliată. (1383807)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mamă, soacră şi bunică COROBAN VALERIA, în vîrstă de 78 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 13 aprilie 2001, ora 12, la capela Cimitirului Central. Fie-i ţărîna uşoarăt Fiica Mariana, ginerele Tudorel şî nepoatele Roxana şi Andreea Rantea, (1383808)
• în data de 10.04.2001 a decedat CO ZM A V A S IL E . Înmormîntarea va avea loc joi 12.04.20001 ora 13 în localitatea Adalin judeţul Sălaj. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. Copii şi nepoţii. (1306489)
• Sîntem alături de domnul ing. Tătaru Em il în marea durere pricinuită d e decesul iubitei soţii, M IA . Sincere condoleanţe. Colegii de la Resurse Umane C FR . (1306494)
* Cu multă tristeţe şi nemărginită durere în suflete ne despărfim de iubita noastră fiică şi soră NELT PA V EL. Amintirea ei va rămîne vie în inimile noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc în data de 12.04.2001, orele 12, la Cim itirul din Beliş. Părinţii Ioan şi Maria şi sora Dana. (1306495)
* Sîntem alături de prietena noastră dragă Dana Pavel în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a scumpei sale surori N E L I. Sincere condoleanţe din partea familiei Pop Gheorghe, Melania, Cina şi Nuţi. (1306496)
* Comitetul Sindicatului Hidroenergetică Cluj este alături de familia Pavel greu încercată de dispariţia prematură a fiicei dragi M A R IA N A . Dumnezeu s-o odihnească în pace. (1383793)
• Colectivul Sucursalei Hidrocentrale Cluj, profund întristat de cruzimea sorţii este alături de fam ilia Pavel la nemărginita durere produsă de dispariţia fulgerătoare şi prematură din viaţă a fiicei şi surorii dragi, M A R IA N A . Dumnezeu s-o odihnească în pace. (1383794)
• Asociaţia de locatari din Cluj-Napoca Piaţa M ihai Viteazul nr. 6, transmite sincere condoleanţe familiei Chiorean Floare, locatara noastră, cu ocazia decesului iubitului ei frate, IR IM E Ş GAVRILA . (1383810)
• Sîntem alături de Lucia Tămaş în încercarea pricinuită de pierderea măicuţei dragi rina M A R IA N M A R IA . M ia Bimbea şi mama Bîrlea Maria. (1306490)
• Sîntem alături de fosta noastră colegă doamna Cornelia Radu în marea durere pricinu ită de, moarteaprem atură a soţului ei. Transmitem sincerecondoleanţe întregii familii. Colectivul Sucursalei PECO Cluj. (1306497)
• Un ultim omagiu distinsului om de şliinfă-pedolog dr. doc. DUM ITRU TEACI la trecerea în nefiinţă. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Societatea dc Ştiinţa Solului-Filiala Cluj. (1273286)
• Sîntem alături de colegii noştri Cosma Valentin şi Augustin şi ne exprimăm compasiunea pentru pierderea tatălui drag. Colegii de la SRP Victoria. (1273288)
• Sîntem alături dc Mia şi Nicu M orar şi transmitem întreaga noastră compasiune în aceste momente grele datorate trecerii în nefiinţă a celui care a fost U RSU Ţ IO S IF din Bon(ida. Colegii de la SC Happy Day SRL. (1273290)
• Cu nemărginită durere anunţăm împlinirea a 23 de ani de la încetarea din viaţă a iubitului nostru fifl şi frate N EGRU IOAN CORNEL. Fie- i ţărîna uşoară. Părinţii şi sora cu familia. (1273158)
• Aleasă consideraţie şi mulţumiri rudelor, prietenilor, vecinilor şi cunoscuţilor care prin prezenţă, flori şi cuvinte de compasiune sau cu gîndul, au fost alături de mine la durerea pricinuită de trecerea în eternitate a iubitului meu soţ, col. (r) IU L IU CO CIŞIU . Lia. (1383788)
ADEVĂRULde Cluj
U n c o t id ia n
c a r e s a t is f a c e
g u s t i t f i l e
dumneavoastră!
U_ tu
...
IAici ar putea fi -
reclama du m neavoastră D-LY&li'SG?
In cadrul Zilei Porţilor Deschise, desfăşurate luni la Centrul Social “ Estuar” din1 Cluj-Napoca, Adina Vancia, coordonatoarea Centrului, a
-readus în atenţia presei faptul că, în lume, se constată o creştere îngrijorătoare a numărului de persoane cu probleme de sănătate mintală. Astfel, potrivit statisticilor OMS, 1 din
. 5 tineri suferă de tulburări mintale de intensitate severă sau medie. Un studiu recent în 27 de ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare a relevat că schizofrenia t este o boală întîlnită pretutindeni, indiferent de condiţiile sociale existente. Conform datelor furnizate de OMS, depresia va fi o a treia boală carq va. afecta populaţia globului în 2020, după cancer şi bolile cardiovasculare.
Fundaţia “ESTUAR” , înfiinţată în septembrie 1993 de către Asociaţia “Penumbra” din Scoţia şi Liga Română pentru Sănătate Mintală, are misiunea de a oferi opţiuni sociale şi alternative adulţilor cu probleme de sănătate mintală, pentru reintegrarea lor în comunitate. Grupurile ţintă ale Fundaţiei “ESTUAR” sînt: adulţii cu probleme cronice de sănătate mintală; adulţii care se confruntă cu probleme
temporare de adaptare şi comunicare; familiile şi prietenii persoanelor cu probleme de sănătate mintală; membrii comunităţii; specialiştii din domenii ca psihiatria, asistenţa socială, psihologia, dreptul; reprezentanţii autorităţilor centrale şi locale.'Dintre principiile după care Fundaţia “ESTUAR’ îşi călăuzeşte .activitatea amintim: respeştul pentru beneficiari; lupta împotriva practicilor discriminatorii; lupta pentru creşterea toleranţei şi înţelegerii faţă de persoanele cu nevoi speciale, respect pentru individualitatea şi demnitatea beneficiarilor; încurajarea persoanelor cu probleme-de sănătate mintală să. îşi asume riscuri şi responsabilităţi fireşti în procesul de decizie personală. . L
Cît priveşte Centrul Social “Estuar”,' situat îtL.strada Paris nr. 35 din Cluj-
.Napocă, acesta oferă: consiliere psihologică; asistenţă psihiatrică' privind managementul bolii psihice; grupuri de suport; posibilităţi de petrecere a timpului liber şi activităţi de club - cerc literar-artistic, cultură, generală, croitorie, grupuri,de discuţii sociale etc. -
“Unul din patru adulţi poate avea în ' cursul vieţii probleme durabile de
• f e i j
f s.
sănătate mintală. Pierderea locuinţei, a locului de muncă, a bunelor relaţii cu ■ familia sînt numai cîteva dintre consecinţele sociale ale bolii mintaje cronice”.
Realităţi cotidiene. Contează, însă, cum le privim. Cum Ie înţelegem .şi cum le căutăm rezolvarea. Unul din meritele Fundaţiei “ESTUAR” este de a fi fost prima care a adus în atenţie
opiniei publice problemele cu care se confruntă bolnavii psihic şi aparţinătorii acestora şi de a iniţia o serie de acţiuni de promovare a drepturilor persoanelor cu probleme de sănătate mintală." “Estuar” recunoaşte că “fiecare dintre noi poate fi afectat de o boală psihică”.
M. TRIPON
Pensiile militarilor vor fi calculate fn funcţie de solda brută lunară din ultima lună de activitate
t Pensiile militarilor vor-fi calculate în funcţie de solda brută lunară din ultima lună de activitate, conform noii Legi a pensiilor militare de stat, se arată într-un comunicat al biroului de presă al MApN.
Noua lege include în catego'ria pensiilor de serviciu, pe Jîngă pensia pentru limita de vîrstâ, pensia anticipată şi pensia anticipată parţial.
Vîrsta standard de pensionare este 55 ani, atît la bărbaţi, cît şi la femei, dacă au realizat o vechime minimă în serviciu de 30 de ani bărbaţii şi 25 de ani femeile, din care să fi lucrat efectiv
ca militar 15 ani bărbaţii şi 10. ani femeile. Pentru cadrele militare din această categorie, pensia de serviciu se determină în procent de 60 la sută din baza de calcul, dacă şi-au desfăşurat activitatea'în condiţii normale. Cei care au o vechime în muncă mai mare decît cea minimă, beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor de doi la sută din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Pensiile anticipate şi anticipate parţial.se acordă pentru cadrele militare care au o anumită vechime, au împlinit limita de vîrstâ în grad sau au trecut
în rezervă sau retragere în urma reorganizării unor unităţi sau reducerii unor funcţii.
Un element nou introdus în lege este modul de calculare a pensiilor de invaliditate. Acesta se bazează pe prezumţia, câ dacă n-ar fi intervenit invaliditatea, militarul şi-ar fi continuat activitatea pînă la. vîrsta . legală de pensionare.
Suma primită de cei pensionaţi pînă acum se va recalcula pornind de la solda lunară brută, în vigoare la data aplicării acestei legi, corespunzătoare ultimului grad avut în activitate.
Recalcularea nu se va face imediat, ci doar după adoptarea de către Guvern a unei hotărîri privind metodologia de calcul.
Pensiile militare se vor actualiza de cîte ori se majorează solda de grad sau solda funcţiei maxime pentru militarii activi. în cursul execuţiei bugetului de stat, pensiile se majorează cu rata inflaţiei, dacă a avut loc o creştere a acesteia cu cel puţin 10 la sută faţă de ultima lună cînd s-au corectat pensiile.
Legea pensiilor militare de stat a fost promulgată de preşedintele Iliescu la sfîrşitul săptămînii trecute.
Românii îşi vor plăti consultaţiile dacă refuză să-şi
ridice carnetele de asigurat
Persoanele care refuză să-şi ridice carnetele de asigurat vor fi obligate, începind cu 1 iunie 2001, să îşi achite contravaloarea consultaţiilor medicale, a declarat Eugeniu Ţurlea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Medicii de familie au obligaţia să încheie distribuirea carnetelor de asigurat pînă în 31 mai. Preşedintele Patronatului Naţional al Medicilor de Familie (PNMF), Doina Mihâilâ, â precizat că în cazul în care nu vor distribui toate carnetele, medicii vor fi penalizaţi potrivit legislaţiei în vigoare. Ea a adăugat câ pentru a-i convinge pe asiguraţi să-şi ridice carnetele, medicii au trimis, pe cheltuiala lor, cărţi poştale celor înscrişi pe listă, dar în cele mai multe cazuri acest demers a rămas fără nici un rezultat. Există şi situaţii în care medicii de familie nu au primit toate carnetele de asigurat pentru că oamenii înscrişi pe listă şi-au schimbat domiciliul sau chiar numele. Preşedintele PNMF a apreciat câ acţiunea nu se va putea Încheia pînă la 1 iunie, iar asiguraţii care-nu şi-au luat carnetele vor fi obligaţi să “scoată din buzunar bani pentru'plata oricărei consultaţii”, „
Angajaţii oficiilor de pensii au primit documentele în baza cărora pot continua activitatea de preluare a dosarelor de pensionare
Angajaţii oficiilor teritoriale de pensii din Bucureşti şi din ţară au primit, încă de sâptâmîna trecută, varianta finală, dar “ încă neoficială” , a normelor metodologice de aplicare a Legii sistemului public de pensii, precum şi programele informative aferente, astfel îneît aceştia nu ar trebui să aibă neclarităţi în această privinţă, a declarat, într-o conferinţă de presă, Petre Ciotloş, secretar de stat în .Ministerul Muncii şi Solidarităţii-Sociale (MMSS).
Secretarul de stat a precizat că oficiile de pensii primesc şi la ora
~ actuală dosare de pensionare şi că legea . este foarte clară în privinţa documentelor pe care trebuie să le conţină aceste dosare şi anume: cartea de muncă corect întocmită, care să prevadă atît veniturile brute ale . salariatului, cît şi sporurile şi adaosurile acestora, copia cărţii de muncă, diploma de studii şi, în cazul bărbaţilor, copia livretului militar.
“Aceste norme tehnice aduc unele clarificări legate de. stabilirea cuantumului pensiilor, evidenţa şi încasarea contribuţiilor şi stabilirea altor drepturi de asigurări sociale, cum
‘ ar fi concediul medical sau cel de maternitate. Ele au fost deja elaborate şi transmise oficiilor de pensii şi trebuie doar să fie aprobate în Guvern, după votarea bugetului de stat în Parlament” , a explicat Ciotloş. El a adăugat că sarcinile angajatorilor se diversifică doar în privinţa documentaţiei referitoare la
- obligaţiile către sistemul de pensii. Astfel, ei vor trebui să completeze în plus o declaraţie nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată ale acestora,- necesară pentru individualizarea contribuţiei.
Aproape 33.000 de persoane şi-au găsit slujbe prin Bursa generală a locurilor de muncă
Aproape 33.000 de persoane şi-au găsit'slujbe prin Bursa generală â locurilor de muncă, organizată la sfîrşitul săptămînii trecute de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă-(ANOFM), astfel îneît această acţiune poate fi considerată un succes, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele loan Cindrea, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Potrivit secretarului de stat, în cadrul Bursei 3.037 agenţi economici au oferit 53.683 de locuri de muncă şi au fost intervievate 64.490 de persoane aflate în căutarea unui -serviciu, din care peste 41.000 şomeri.
“Numărul total al ofertelor de locuri de muncă l-a depăşit cu mult pe cel progriozat de noi la începutul acestui an. Este un succes faptul că mai mult. de jumătate din cei care s-au prezentat la Bursă şi-au găsit un loc de muncă, ţinînd cont de faptul că, de .obicei, procentul de încadrare era de 15-20 la sută”, a spus Cindrea. Cele mai căutate meserii au fost confecţioner, croitor-~ confecţioner, agent, de asigurare, tîmplar,» pregătitor de seturi de cabluri electrice pentru autotrac şi accesorii, zidar-rosar-tencuitor etc. Cei mai mulţi agenţi economici prezenţi la Bursa locurilor de muncă au fost din judeţele
Hunedoara, Argeş, Bacău, Bihor, Caraş-Severin, Covasna, Sibiu, Arad şi municipiul Bucureşti.
Bursa generală a locurilor de muncă se înscrie în rîndul măsurilor active de Combatere a şomajului şi se organizează de două ori pe an, adresîndu-se persoanelor aflate în căutarea unei slujbe şi agenţilor economici care doresc să recruteze personal.
Preşedintele ANOFM a mai informat câ pe 31 august a.c. va fi organizată o bursă specială a locurilor de muncă pentru încadrarea absolvenţilor tuturor formelor de învâtămînt.
12 aprilie - Ziua . Mondiala a Aviaţiei şi
Cosmonauticii.
Finanţare de proiecte
Iniţiativă europeană pentru democraţie şi
drepturile omului CFP-ZOOl
Comisia Europeană a lansat programul “ Iniţiativa europeană pentru democraţie şl drepturile omului", în valoare de 308.750 Euro, pentru proiecte care contribuie la întărirea democraţiei şi protecţia drepturilor omului în România, în următoarele sectoare: combaterea discrim inării (inclusiv minorităţi etnice, antirasism); drepturile copiilor şi ale tinerilor; educaţie civică; rezolvarea con flic te lo r; d rep tu rile ' consum atorului; sprijin irea procesului electoral; promovarea drepturilor omului (inc lus iv reforma legis lativă); adm inistraţie locală (inclusiv participarea cetăţenilor la democraţia locală); media (inclusiv libertatea presei şi instruire pentru jurnalişti); instruirea şi dezvoltarea ONG; practică şi organizare parlamentară; reforma sistemului penaL (inclusiv drepturile deţinuţilor); dezvoltarea asociaţiilor profesionale; libertatea religioasă; drepturile refug iaţilor şi ale emigranţilor; promovarea statului de drept; structuri de securitate (inclusiv control civil asupra poliţiei şî forţe lo r armate); refprma şi dezvoltarea organizaţiilor sindicale; drepturile femeilor (inclusiv egalitatea sexelor).
Potrivit Buletinului “Voluntar” , bugetul alocat pe proiect este între3.000 şi 50.000 de Euro. Cererea de finanţare şi ghidul solicitanţilor sînt disponibile la Centrul de Informare al Comisiei Europene (Calea Victoriei 88, Bucureşti) şi la adresa de Internet: www.infoeuropa.ro. Data limită pentru depunerea cererii de finanţare este 8 iunie 2001.
(M.T.)
Consiliere juridica gratuita pentru rromi
Pornind de la constatarea că “realitatea economico-socială a momentului impune cu necesitate o intervenţie pluridirecţională în ceea ce priveşte integrarea rromilor în societate”, Fundaţia WASSDAS - o fundaţie creată de rromi pentru rromi - derulează un proiect de consiliere gratuită pentru rromii din judeţul Cluj.
Trei zile pe săptămînă (marţi, miercuri şi joi), cîte trei ore pe zi (orele 15,30-18,30), jurişti şi- asistenţi sociali proveniţi, în marea lor majoritate, din rîndul etniei rroma vor sta la dispoziţia rromilor pentru a le oferi informaţii privind modul de încheiere a actelor juridice, informaţii din domeniul dreptului muncii, dreptului comercial etc., precum şi referitoare la modul de soluţionare a diverselor probleme de natură interpersonală şi intercomunitâră. Atunci cînd va fi cazul, consilierii -juridici şi asistenţii sociale vor îndruma membrii comunităţilor de rromi spre acele instituţii / autorităţi publice care au competenţa să soluţioneze problema pe câre ei o ridică. De asemeni, pe baza protocoalelor încheiate cu diverse instituţii publice, biroul de consiliere juridică va interveni, prin petiţii, pe lîngă aceste instituţii, în vederea obţinerii de răspunsuri la situaţiile şi problemele ridicate de cei consiliaţi.
Fundaţia WASSDAS a fost înfiinţată în 1997, cu scopul de a acorda rromilor sprijin material şi asistenţă ,socio-educaţională, în vederea integrării lor optime în societate.
M. TRIPON
Aici ar putea fi reclam a dum neavoastră
CUPA ROMÂNIEI “TUBORG” MANŞA A DOM
A SEMIFINALELORDupă cum se. ştie, sâptămîna trecută a avut loc prima
manşă a semifinalelor Cupei României “Tuborg” la fotbal, încheiată cu rezultatele: Sportul Studenţesc - Dinamo 2-2 şi Rocar - Petrolul 3-0. Ieri după-amiază a avut loc manşa a doua a semifinalelor, încheiată cu rezultatele:
• DINAMO - SPORTUL STUDENŢESC 3-1 l PETROLUL - ROCAR 1-1 în urma .rezultatelor înregistrate ieri, pentru finală s-au
calificat echipele Dinamo şi Rocar. . .(v.e.r.)
AVANCRONICA... SUBIECTIVAA cincea etapă a returului
debutează mîine în zi de "13 vineri ” (Vinerea Mare). şi continuă sîmbătă, în ajunul sfintelor Paşti cu restul de şapte partide.Vineri,13 aprilie
• GLORIA - RAPID. întoamnă a fost 0-1. Prilej, deci, pentru bistriţeni - liderii ierarhiei returului - de a se revanşa pentru înfrîngerea din tur, de a adăuga celor patru succese consecutive obţinute în retur şi pe al cincilea. Pe, tema acestei dispute, se pot face numeroase divagaţii. Una este legată de prietenia dintre “boss”-ul Copos, patronul Rapidului şi Jean Pădureanu, “apropitarul” Gloriei, fost preşedinte cu “împrumut” al formaţiei giuleştene. în acest context toată lumea va fi cu ochii suspiciunilor asupra acestui joc pe carâ şi telespectatorii îl pot urmări pe micul ecran, transmis fiind de TVR 1, de la ora 14,00.
Sîmbătă,14 aprilie
• PETRO LU L - F.C. ARG EŞ. A fost 0-1 în toamnă în Trivale. Simplist punînd problema ar fi cazul unei revanşe. Numai că piteştenii au fost aspru admonestaţi de C. Stroe, directorul uzinei de automobile Dacia, care i-a acuzat de rezultatul de 2-2, foarte dubios, din etapa’ anterioară, cu Bacăul. Partida va fi transmisă pe micul ecran de TVR 1, de Ia ora 14,00.
• F.C. BRAŞO V - STEAUA. Tot un rezultat strîns 0-1, în toamnă, în Ghencea. După succesul de
pomină din partida cu Rapid - din etapa ’ anterioară,
braşovenii pornesc favoriţi, dar Steaua este lidera campionatului şi se va bate pentru un rezultat favorabil. Ne vom convinge de acest lucru şi noi, telespectatorii, urmărind partida'pe micul ecran, disputa fiind transmisă de PRO TV, de Ia ora 17,00.
• CEAHLĂUL - F.C.M. BACĂU. Derby moldav între două echipe în mare suferinţă de puncte, ambele luptînd din greu pentru evitarea retrogradării. în toamnă a fost 0-1. ■
• DINAMO - GAZ METAN. A fost 2-0 pentru “Cîinii roşii” în toamnă, la Mediaş, iar acum haita joacă acasă, în groapă. Prilej de îmbunătăţire a golaverajului.
• ROCAR - OŢELUL. în toamnă a fost 1-2. Dincolo de revanşă, importantă este desprinderea de zona “nisipurilor mişcătoare”, care ameninţă ambele formaţii, egale ca număr de puncte acumulate “ la zi” , cîte 24. Exprimîndu-ne ca la tenis, “avantaj serviciu” .
• FO RESTA - F.C. NAŢIONAL. “Pădurarii” au de luat o revanşă pentru acel aspru şi de neuitat 0-5 din toamnă, servit de “bancari”, aflaţi acum la mare ananghie, pe retrogradantul loc 15. Doar o minune ar mai putea fi de ajutor “bancarilor” , dar minunile sînt pline de sfinţenie, nu agreează fotbalul.
• U N IV ERSITA T EA CRAIOVA-ASTRA. A fost 0-2 în toamnă. Ar trebui o revanşă însoţită de o prestaţie bună a trupei lui Ilie Balaci pentm a potoli grava nelinişte din Bănie. Nelinişte la nivel de -conducere, între “asociaţii” , nelinişte în rîndul pătimaşilor suporteri.
Romeo V. CÎRTAN
Urna a decis...Promovarea în “A” se joacă la... CLUJ-NAPOCA!
“U” Dacia Felix Cluj-Napoca - antrenori Alexandru Mureşan şi Marcel Popa - îşi va apăra şansele promovării "pe teren propriu. Deşi adversarele licitaţiei au fost Banatul şi Rm. Vîlcea.
Turneul se desfăşoară în perioada 27-29 aprilie şi se anunţă disputat, atractiv, spectaculos, favoritele fiind, de departe, “U” Dacia Felix şi Banatul Lugoj. Ambele ex-divizionare “A”.
CSS GSI Unirea Cluj în SpaniaCîştigarea ediţiei 2000 a atras, automat, prezenţa
junioarelor I de la CSS GSI Unirea Cluj - Hanna Shaker, Adelina Roşu, Ioana Vasinca, Cristina Jucan, Nicoleta Păcurar," Cristina Vîtcă, Raluca Bucur, Raluca Moldovan, Maria Niyungeko, Noemi Pop, Ioana Cioca, antrenoare Honorina Borojni şi Doina Mureşan - şi în ediţia 2001. Practic, pentru tinerele junioare o utilă şi benefică repetiţie înaintea turneului final al C.N. (24-29 aprilie, se speră la Cluj:Napoca), dar şi pentm faza finală a C.N. al liceelor. Obiective care vor fi tratate cu aceeaşi seriozitate şi cu acelaşi profesionalism.
Demostene SOFRON
Tf-
M e m e n to12 aprilie
• Punct preţios obţinut de “ Şepcile-roşii” acum patru decenii şi jumătate, în 1956, în cea de a IlI-a etapă a Diviziei “ A” la fotbal. Studenţii clujeni i-au întîlnit pe feroviarii timişoreni chiar la ei acasă. Disputa s-a terminat cu un scor nul, 0-0. Iată formaţiile:“ Locomotiva” Timişoara: Francsiszkovits - Gali, Androvits, Rodeanu - Ferenczi, Ivanenco - Ţigăniuc, Călin, Scorţan, Ăvasilichioaiei, Bădeanţu. “ ŞT IIN Ţ A ” : Catina - Szekely Jojo, Mircea Luca, Felician Mureşan - Pixi Roman, Traian Georgescu - Suciu, “ Hess” Lutz, Miron Dragoman, Stere Zeană, “ Pupi” Avram.
LASZL6 Fr.
Cred că există o apropiere între cei doi termeni: meserie şi măiestrie. Un bun meseriaş este un maestru în domeniul său de activitate; cu alte cuvinte, în profesiunea sa, indiferent care ar fi ea, el se echită cu succes de o obligaţie, de- o sarcină, de o comandă. Poate că un dulap, un scrin frumos lucrat,'o poartă maramureşană sau creaţia unui olar din Horezu, pot sta ca opere de artă,- alături de o reuşită proză scurtă.■ Meserie înseamnă, cred eu, talent plus muncă, multă muncă. Meseria de elită, măiestria se dobîndeşte sau se realizează după ani şi ani de trudă psihică şi fizică. Bineînţeles, atunci cînd e vorba de geniu, un dat dumnezeiesc extrem de rar, atingerea măiestriei se face mai uşor, cu mai puţin efort, dar în nici un caz fără multă muncă. Mari meseriaşi şi, în acelaşi timp, maeştri neîntrecuţi în domeniul lor de activitate au fost şi Michelangelo, şi Brâncuşi, şi Enescu, şi Paganini, şi Benvenuto Cellini, şi Eminescu, şi Tolstoi.
CIVILIZAŢIE SI SPORTMESERIE!
Nici în sfera sportului de performanţă lucrurile nu stau altfel.
în acest domeniu, creaţia, valoarea actului în sine al “meseriaşului” este spectacolul sportiv, performanţa, recordul, în acest sens, fără îndoială, Ilie Năstase sau Nadia Comăneci au fost nişte mari meşteri. Aşa cum ne-a demonstrat că mai este, încă, Gică Hagi.. Şi Ia care mai pot adăuga pe Gabi Szabo, Covaliu, pe Marius Urzică, pe Diana Mocanu, întreaga noastră echipă de gimnastică fete. La originea marilor performanţe, a recordurilor, a spectacolului sportiv stau talentul şi munca.
Este un fapt indubitabil că astăzi aceste performanţe, spectacole, recorduri nu pot fi obţinute decît de marii meseriaşi, cu alte cuvinte de către sportivii profesionişti. Marea ruptură între sportul amator, sportul de plăcere, de divertisment şi sportul “profesie” s-a produs. Numai cei care se dedică total şi iremediabil efortului maxim şi pregătirii totale, draconice, frustrante deseori pot aspira la culmi în performanţe. Numai ei pot oferi spectacol, încîntare, record.
Aşa că să nu ne mire că - precum lumea e avidă să admire capodopere de artă în marile muzee ale lumii, oamenii populează stadioanele sau sălile de sport atunci cînd acolo ■evoluează cei mai buni.
Dorin ALMÂSAN
PE SCURT DirFOTBAL• A L T R E IL E A
CO M UNITAR. După Cosmin Contra şi Laurenţiu Roşu a devenit
-fotbalist comunitar - prin decizie judecătorească - şi Adrian Ilie. Ei se bucură de aceleaşi drepturi ca şi fotbaliştii autohtoni.
• GOLGETERU. Trei . străini în fruntea
clasamentului Diviziei “A” italiene: ucraineanulŞevcenko (A.C. Milan) 17, respectiv argentinienii Crespo (Lazio) 16 şi Batistuta (Roma) 15 goluri marcate.
Sf, ■Tfcl1
/ I'. . ""•«O /, fri
'.-ind*
• DOI “ ELV EŢ IEN I” , In,vedejea partidei amicale cu Slovacia, selecţionerul Ladislau Boloni a convocat 17 stranieri, printre care şi cei doi “elveţieni” : Mihai Tararache şi Jerry Gane. Fireşte, “neamţul” Ionel Ganea n-a făcut obiectul convocării. ~~~
O FER T E RECO RD . Pentru a c h i z i ţ i o n a r e a cunoscuţilor jucători englezi M. Owen ’ (Liverpool) şi David Beckham (Manchestcr United) echipa A.C Milan oferă sun., d* 70 milioanp l're sterline.
•, A N T IC IPĂ R I NEADEVERITE. Marţi a avut loc Adunarea Generală a clubului de fotbal F.C. Naţional. în ciuda anticipărilor făcute de unii ziarişti
bucureşteni despre o iminentă schimbare a preşedintelui Gino lorgulescu şi a “principalului” Cosmin Olăroiu, ambii au rămas pe funcţii. Au fost rezolvate probleme financiare ale jucătorilor.
(r.v.c.)
Fotbalul europenilor bogaţi...niţel şi după ce universul se va dezintegra.
- Meciul Arsenal - Valencia l-am urmărit pe micul ecran, detaşat. Eu nu gust fotbalul englez şi cer scuze celor ce-1 iubesc. Englezii vor fi obsedaţi încă o mie de ani de regalitate şi de
A fost săptămîna trecută una a bogaţilor fotbalului european. Am avut şi noi, românii, o bucurie: Galata lui Hagi, Popescu, Lucescu şi (chiar) Balint a învins'iar “clienta” ei, Real Madrid, cu 3-2, după ce, la pauză, a fost condusă cu 2-0! Superbă revenire! Superbă victorie! Dacă turcii luptau în vremea sultanilor ■ precum Galata azi, Europa ar fi acum un paşalîc, iar Marea Brilanie o nouă Sfinta Elena, loc de surghiun al răufăcătorilor. Dar lumea nu e făcută să ajungă sub pulpana nici unui imperiu, căci toate s-au prăbuşit spectaculos cînd credeau că-şi văd absurdul vis devenind realitate. Şi nici nu va fi. Galatasaray e o echipă săracă la masa bogaţilor, dar cu un suflet uriaş. Săracă
pentru că e plină de datorii, nu şi-a plătit nici propriii jucători. Echipa e invidiată şi lucrată şi de colegele ei din Turcia, care o vor în ţărînă, alături de ele; e invidiată şi obstrucţionată şi de federaţia turcă; să nu mai* vorbesc de UEFA, care ar fi dorit- enorm un Milan în locul ei. Mai cu seamă câ finala Ligii va avea loc la Milano._ Marea Manchester United, care se plimbă prin campionat, a
pierdut acasă în faţa lui Bayem Miinchen. Ciudată această echipă nemţească: ea joacă şi ia titlu după titlu, ca şi cum ar avea abonament. Nu există un alt campionat în Europa cu o sinaură echipă! Pînă şi noi avem două: Steaua şi Dinamo. Ele vor dămui
corner!Se bucură de un corner mai mult decît de un gol! Oricum,
evoluţia lor e mai aproape de rugby decît de fotbal. Acolo sînt acasă, li se potriveşte ca o mănuşă! Pe terenul de fotbal ei practică nu un joc al ideii, al tehnicii şi fanteziei, ci o luptă de tranşee, în care triumfa forţa, animalul, lovitura şi bătaia.
Fotbalul englez e tot atîta de frumos pentru mine cum sînt de frumoşi Kanu, Dixon sau Parlour. Spaniolilor le lipseşte un om de gol de mare virtuozitate pentru această fază a competiţiei.
Vin sfintele sărbători. Să ne rugăm pentru noi. Pentru alţii şi de alţii ne-am rugat si ne rueăm destul...
Viorel CACOVEANU
1 Dolar SUA = 27.755 Iei 1 Marcă germană = 12.629 Iei E C O L L O L L L L f t
BCR a realizat un profit net de peste 10.000 dolari pe salariat
„Anul trecut a fost stabilită o strategie pentru intervalul 2000 - 2004, iar rezultatele din 2000 se încadrează perfect în previziunile
23 5T5 S 5 S S S S SI23.32!!!! C53 !SIntr-un comunicat adresat redacţiei
noastre, senatorul PD Iuliu Pâcurariu a afrmat că în urma unui amendament adus Legii privind aprobarea OG 30/ 2001 (privind acordarea milionului la hectar pentru agricultori) „subvenţia se
realizate pentru' acest an”, susţine Comeliu Cojocaru, purtătorul de cuvînt al BCR.
în momentul de faţă, din grupul
fiflanciar al Băncii Comerciale Române fac parte alături de societatea bancară şi o societate de valori mobiliare (BCR Securities), o firmă de leasing (BCR Leasing), precum şi două societăţi de asigurare la care banca deţine participaţii importante. Totodată, se preconizează constituirea unei societăţi de administrare a fondurilor de investiţii. ;
Potrivit declaraţiilor lui Cornel Cojocaru, BCR deţine la ora actuală aproximativ 30 la sută din valoarea totală -a depozitelor constituite în sistemul bancar de către clienţii persoane fizice şi juridice, precum
353 55
şi circa o treime din creditul -neguvemamental. Totodată, profitul BCR a crescut în anul financiar 2000 faţă de 1999 de circa 2,2 ori, de la 52 la 114 milioane dolari.
Referitor la sucursala clujeană a BCR, aceasta deţine circa 90.500 de clienţi (cu 180.000 conturi), iar în ceea ce priveşte resursele atrase, 50 la sută din totalul depozitelor clienţilor bancari din judeţ au fost constituite Ia BCR.
în prezent, BCR dispune de o reţea de 272 de unităţi şi circa' 10.000 de angajaţi.
Alin TUDOR
Birocraţia îi faceI
pe agricultori să mai aştepte sosirea milionuluipoate obţine prin cumularea suprafeţelor de pe două culturi, eliminîndu-se astfel restricţia ca această suprafaţă să fie monocultură” .
llarie lvan, directorul'general al Direcţiei Agricole Cluj, spune însă că a luat legătura cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, dar o asemenea modificare a condiţiilor în care se acordă milionul la hectar nu a fost făcută, llarie lvan spune că subvenţia se va acorda în continuare după criteriile cunoscute, adică pentru monoculturi mai mari de un hectar.
în ceea ce priveşte banii pe care agricultorii trebuie sâ-i primească prin unităţile CEC, directorul DGAIA Cluj spune că au existat anumite blocaje la nivelul BNR Bucureşti, care trebuia să-şi dea avizul pentru transferarea unei sume atît de mari (14,5 miliarde lei), insă există semnale că banii vor putea fi distribuiţi începînd de azi sau de inîine. A. BLAGA
SC Electrica SA a analizat în cursul acestei săptămîni situaţia a 28 de agenţi econom ici din m unicipiul Cluj-Napoca care aveau datorii de 17,7 m iliarde Iei. Dintre aceştia, unul a fost deconectat de la reţeaua de distribuire a energiei electrice. Este vorba de Term orom , care are o datorie de 850 milioane Iei. D e asemenea, a fost lim itat consumul oţelăriei CUG. Datoriile Com binatului de Utilaj Greu vor fi analizate din nou în 25 aprilie, societatea avînd în derulare un program de com pensări cu SC Electrica SA. Datoriile totale ale CUG sînt în prezent de 76 miliarde Iei.
Conform celor declarate de Celina Frâncu, purtătorul de cuvînt al SC Electrica, alte 7 societăţi com erciale cu datorii totale de 1,9 miliarde Iei vor fi analizate la o dată ulterioară, datorită faptului că şi-au plătit o parte din facturile restante.
Datoriile totale ale agenţilor econom ici mari din judeţ se ridică Ia 397 m iliarde lei, d in care 236 m iliarde reprezintă majorări şi penalizări pentru întîrzierea plăţilor.
în plus, în luna martie au fost deconectaţi 1.132 consum atori casnici, cu datorii de 1,6 m iliarde Iei şi 117 agenţi economici m ici, care aveau o datorie de 500 milioane Iei. Aceste sum e reprezintă facturi neachitate mai vechi de 30 de zile. Cei deconectaţi vor putea beneficia din nou de curent electric numai după plata integrală a facturilor şi achitatea taxei de reconectare. ' ‘ Anca BLAGA
Rata inflaţiei în luna martie a fost de 2%Rata inflaţiei în luna martie a fost de 2%, în scădere
uşoară faţă de luna precedentă, cînd nivelul acesteia a fost de 2,3%, informează Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
Scăderea inflaţiei pentru a doua lună consecutiv - după ce în ianuarie a atins pragul de 3,7% - poate fi explicată prin menţinerea la acelaşi nivel a tarifelor serviciilor, care *pînă acum s-au dovedit generatoare dejnflaţie.
în luna martie media de majorare a tarifelor la servicii s-a situat sub cea de creştere a preţurilor
mărfurilor nealimentare şi a celor alimentare, ajungînd la 1,4%. Spre comparaţie, în prima lună a anului serviciile s-au majorat cu 7%, iar în februarie cu 2,4%. Cea mai semnificativă evoluţie în planul preţurilor a fost consemnată la mărfurile alimentare, creşterea medie fiind de 2,5%. De asemenea, mărfurile nealimentare-s-au scumpit cu 1,8%. Pentru acest ân, Guvernul îşi propune încadrarea într-un nivel al inflaţiei de 25%. Faţă de decembrie 2000, rata inflaţiei în luna martie a fost de 8,2%, iar raportat Ia luna similară a anului trecut de 40,3%.
Im m ' - /TT iii]f l 1 | 1 | }
[ U rj l r r oŢT ]
EffiTmfl. iD E N U M I R E A
V A L U T E IS im b o )
V a r ia ţ ie fa ţă d e z iu a
p r e c e d e n tă ( % )
C U RSUL ÎN LEI
DOLAR AUSTRALIA AUD 1.78 Ţ 13959DOLAR CANADA CAD 0.44 î 17837
FRANC ELVEŢIA CHF 0.64 l 16176
COROANA DANEMARCA DKK 0.72 Ţ. 3309
LIRA STERLINA GBP ' 0.43 4. 9881
YEN JAPONtA JPY 0.30 î 223.73
COROANE NORVEGIA NOK 0-29 l 3052
COROANE SUEDIA SEK 0.44 î 2740
DOLAR SUA USD 0.00 —» f 27755
DST DST 0.11 i 35227
EURO EUR 0.71 i ':7V- .. 24701Cursurile ţârilor participant© la EUROSHILING AUSTRIA ATS 0.72 X 1795
FRANC BELGIA BEF 0.81 1 612
marca GERMANA DEM 0.71 4, 12629
pes e t a s spa n ia ESP 0.70 4. 148.46
Marca fin la n d eza FIM 0.72 1 4154
franc fran ţa FRF 0.69 4- 3766
LIRA IRLANDA IEP 0.71 4. 31364
LIRA ITALIA LIT 0.70 4. 12.76
gulden o landa NtG 0.71 1 11209
escudos po r t u g h ez PTE 0.71 4- 123.21
1 9 AUR (|Jreţ In le») O.S4 Ţ 230626
CuMilpepiatâ alutârăJCluj-Napocaşl I1.04.200i|
- Iei -4 'C a s a d e s c h i m b
v a lu t a r *
:■'/ U S D <■' D E M
4 4 ^ c .;4 ;44 V
M A C R O G R O U P 2 7 .5 0 0 J 2 7 .6 5 0 1 2 .4 7 0 1 2 .5 7 0
P L A T t N U M 2 7 .4 5 0 2 7 .6 5 0 1 2 .4 0 0 1 2 .6 0 0
C A M B I O 2 7 .5 0 0 2 7 .6 0 0 1 2 .4 9 0 1 2 .5 8 0
P R I M A 2 7 .5 0 0 2 7 .6 3 0 1 2 .4 7 0 1 2 .5 7 0
B a n c a
B a n c P o s t 2 7 .5 0 0 2 7 .7 7 5 1 2 .4 0 0 1 2 .7 4 0
B R D 2 7 .5 5 0 2 7 .8 5 0 1 2 .4 3 0 1 2 .7 4 0
B C R 2 7 .6 7 0 2 7 .8 2 0 1 2 .4 0 3 1 2 .8 5 2
T r a n s i l v a n i a , 2 7 .3 0 0 2 7 .7 7 5 1 2 .3 0 0 1 2 .6 5 0
* Cursuri afişate la ora 14,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.
E V O L U Ţ I IÎN ULTIMA SÂPTÂMiNA
- lei -
DATA EURO DEM GBP. * USD A ur
Joi, 5.04 24.744 12.651 39.599 27.625 230.212
Vineri, 6.04 24.913 12.738 39.662 27.673 229.722
Luni, 9.04 24,917 12.740 39.616 27.698 229.840
Marti, 10.04 25.045 12.805 40.073 27.731 232.611
M iercuri, 11,04 24.877 12.719 40.053 27.755 229.376
Sala de expoziţie pentru camioane
D B FBinecunoscuta companie româno
-olandeză VainWtjk, specializată în transport rutier, va deveni în eurînd proprietara unei săli de expoziţie pentru caminoane DAI-'. Noua saiă va Îl ridicata la Bucureşti, pe o structură de oţel de tip REMCO şi va /fi
îconstruită: de Matalial Costruct, deaîer-ul în Cluj-Napoca al Rcmeo Bullding Systems. Clădirea,' care include şi spatii dedicate birourilor şi service-uliii camioanelor,; va: âcope4;-:2v65Eţri]fct; J
Miron Rus, director general al Methal Construct, precizează că demararea lucrărilor va avea loc in cursul acestei luni şi se vor finaliza spre sfîrşitul anului 2002. Remco Bullding Systems este dealer do piaţă în Olanda pentru clădirile din oţel .prefabricat cu destinaţie industrială. Pînă în prezent compania a „acoperit” peste 3 milioane de metri pătraţi construiţi în Europa de Est şi de Vest.
Beniamin PASCU
Veniturile nete nu vor fi afectate de noua
Lege a pensiilorMinistrul Muncii şi Solidarităţii Sociale,
Marian Sîrbu, a dat- asigurări că, hotârîrea guvernamentală prin care angajatorii vor fi obligaţi să majoreze salariile brute ale angajaţilor lor. astfel incit veniturile nete ale acestora să nu fie afectate de aplicarea; noii Legi a pensiilor, va fi aprobată pînă la sfîrşitul acestei luni.:, Potrivit ministrului Muncii, actul normativ respectiv va fi .supus aprobării. Guvernului imediat ce va fi publicată în Monitorul Oficial Legea bugetului pe acest an aprobată de Parlamentul României. .. ; ’
Ministrul Muncii a mai spus că Hotărîrea de Guvern privind majorarea drepturilor salariale ale angajaţilor cu un procent corespunzător cotei' de contribuţie de asigurări sociale suportate de aceştia conform legii a fost deja elaborată şi va fi aprobată în prima şedinţă de Guvern după aprobarea bugetului în Parlament, pînă la sfîrşitul lunii aprilie. ■ T . . y , - EV: ;S -4 '//* *4 '
Potrivit legislaţiei actuale, cotele- de contribuţii de asigurări sociale plătite de către angajatori sînt în funcţie de grupele dc muncă (III, II, şi I) de 30, 35 şi respectiv 40 la sută'din fondul de salarii, iar contribuţia' individuală a angajatului este de cinci la sută., reprezentînd pensia suplimentară.: Pentru anul în curs. conform - noii legi,
cotele de contribuţie de asigurări sociale au fost stabilite.: prin Legea bugetului de stat pe 2001, în funcţie de condiţiile de muncă/ (normale, deosebite şi speciale).la 35. 40 şi respectiv 45 la sută. Concret, aceste cote de contribuţii vor fi suportate de către salariat în proporţie de 11,67 la'* sută şi de către patron în proporţie de 23.33-24,83 la sută. diferenţiat în funcţie de condiţiile de muncă./
impozitul pe venitul global
ElflROPA NO\ CtUl-NAPC
în această seară, numai’ Ia Tele Europa Nova Cluj, .în cadrul ■ emisiunii T'MicrofonuI Sindicatelor", veţi afla totul, despre/impozitul
pe venitul global şi declaraţiile de venit. Realizatorul -Mircea- Giurgiu aşteaptăîntrebările dvs„ începînd cu ora 19.15, la telefonul//l90;24T.:/' /"///:■/T J'/■■/:■ 4 ::V /:/:::'.■ Invitatul emisiunii este dl DA V ID ŞO M LH A, vicepreşedintele sindicatelor firianţe-vâmi din România. //
- p e r s o a n e f i z i c e - %
Bănci comerciale . la vedere 1 lună 3 luni 6 luni. 9 iunt 12 luni
. BCR* 10 35 36 37 38 39BRD - GSG 9 33 ; 34 ' 34,5 36 36,5
. - 9 :-v. 33 35 . 37 i 39 . 43 A
B A (d. revtzufcita) (d.fitâ)
9 35 36 37 37 379 35 36 - - -
Banc Post* V 9 ~ 34 35 ■ ; 36 36 37 :Transilvania , 9 36 37 37 38 38
; Românească** 10 . : 36 ; 38 . . 39 39 •. 40CEC 9 35 .37 35 * * 37
ALIANŢA V 10 38 39 -. ,40 ., .41 : . 42ROMEXTERRA , (dob. variabilă) 10 36 38 39 40 41
TURCO-ROMÂNÂ 5 34 35 • 34. :■ 33 33"DACIA-FELIX" 8 33 35 36 . 34 34/: "Ion Ţiriac'* : '- - .33 ■ ■ 33 35 .« 35 34
Română de Scont 7 34 35,5 35 35 357 - 34,5 34 34. 34
Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniNAPOCA
-{dob. fluctuantă}--; 10 40 - 42 - . 46 ^ 48TREZOR 40 41 43 - 46
- p e r s o a n e u r i d i c e - %
Bănci comerciale la vedere : 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 Juni
■BCR* 10 35 36 - 37 38 39
; BR D**-G SG 9 30- 31 a ; 31,5 32 32,5
BA(dob. revizuibSâ)
9 35 36 37 37 37
Banc Post* 9 32 34 : 35 ■: 36 38
Transilvania ‘ 9 34 35 36 37 36
Românească** 10 . 36 ; 38 . 39 39 40
CEC 9 35 36 37 37 36
ROMEXTERRA. (dob. variabilă) - • 10 36 38 39 40 41
TURCO-ROMÂNÂ 5 34 35 34 - 33 33
"DACIA FELIX" . ■V 9... .3 5 35. 31 30 30
"Ion Ţiriac" 4 33 33 35 35 34
Română de Scont '•** -
. 7. 34 35,5 35 35 ' ■ 35
■7 .34,5 34 34 34 ;
Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 lun i 12 luni
NAPOCA(dob. fluctuantă)
10 36 . 3 8 40 42
* dobinda se capitalizează;" cu plala dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pină ia ora 12“ prin iax: 19.74.18. .
- p e r s o a n e f i z i c e - %
Titluri de statInteresul pentru investiţiile în titluri de
stat a fost mai scăzut în această săptămînă corelat şi cu o depreciere ceva mai accentuată a leului în raport cu dolarul american (0.47%). Cu toate acestea, dobînda asigurată de plasamentele în titlitri de stat s-a situat şi de această dată peste nivelul de depreciere a monedei naţionale. Astfel, cei care au avut inspiraţia să investească în titluri emise de Ministerul de Finanţe si-au asigurat încă o dată cîştigul real.
In şedinţa de licitaţie de marţi, oferta Ministerului de Finanţe s-a dovedit a fi mai
mare decît cererea investitorilor pentru titluri de stat (s-a înregistrat o subscriere de doar 699.73 miliarde Iei faţă de valoarea emisiunii de 800 miliarde Iei). Acest lucru poate fi explicat şi prin faptul că de aceasta dată Ministerul de Finanţe a emis titluri de valoare cu scadenţa doar la 6 luni şi 1 an. Prin urmărirea comportamentului investitorilor de- a lungul săptămînilor trecute, s-a putut observa că cea mai mare solicitare s-a înregistrat de. fiecare data pentru titlurile scadente la 3 luni, titluri care de data aceasta nu au constituit obiect al emisiunii.
Cîştigul rezultat în ultima săptămînă, prin investiţii în titluri de stat este de 1.005%, superior dobînzilor generate de depozitele bancare la termen în lei si în dolari.
Marţi, 10.04.2001, pe piaţa titlurilor de stat, Ministerul de Finanţe a realizat următoarele emisiuni de titluri de valoare:
- G emisiune în valoare de 921.34 miliarde lei, pe termen de 6 luni cu data Scadenţei în11.10.2001 şi cu o dobîndă de 49.00% pe an;
- O emisiune în valoare de 800 miliarde lei, pe termen de 12 luni cu data scadenţei în11.04.2002 şi cu o dobîndă de 53.98% pe an. - _ .
.Dintre toate investiţiile posibile pe care deţinătorii de capital le pot face, plasamentele în titluri de stat asigură de fiecare dată un cîştig real, corelat în acelaşi timp cu un risc minim. . *
Monîca SILADI
în cele 5 zile de tranzacţionare cuprinse între 4 şi 10 aprilie 2001 activitatea Bursei de Valori Bucureşti şi-a păstrat caracteristicile dobîndite în ultima lună, ceea ce înseamnă că valoarea zilnică a' tranzacţiilor a fost modestă, iar tendinţa generală a pieţei este de scădere.
Se înregistrează unele semne de revigorare ca urmare a readmiterii treptate la tranzacţionare a societăţilor suspendate cu ocazia întrunirii Adunărilor Generale ale Acţionarilor.
în ultima săptămînă au reînceput tranzacţiile cu acţiunile emise de către cele 5 Societăţi de Investiţii Financiare. Evoluţia preţurilor a fost în general descendentă, motivul fiind în mare parte legat de hotărîrile luate de AGA.
Spre exemplu, în cazul SIF Moldova un punct de pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare era majorarea limitei maxime de deţinere a acţiunilor de la 0,1% la 1%, aceasta fiind o recomandare a Bursei de Valori Bucureşti care are scopul de a dinamiza tranzacţiile. Nu s-a întrunit cvorumul legal pentru ca AGA să fie statutară, dar s-a respins recomandarea bursei printr-un vot care oricum nu are valoare legală.
AGA Ordinară a aprobat Contul de Profit şi Pierdere al anului 2000, precum şi repartizarea profitului. Profitul net pe acţiune în anul 2000 a fost de 250 lei pe acţiune. Dividendul reprezintă 87,18% din profitul net, respectiv 218 lei pe acţiune. Pentru anul viitor dividendul este estimat Ia 260 Iei pe acţiune, fapt ce ar trebui să determine o creştere a preţului de piaţă. în graficul de mai jos este ilustrată evoluţia preţului acţiunilor SIF Moldova în ultima Jună. „
B A N C A Valută Vedere 1 lună 3 lu n i 6 lun i 9 lu n i 12 lu n i
BCRDEM 3 - 3,3 3,7 - 4,1USD 4 4,75 5 - 5,25
B R D -G S GDEM 2,25 2,4 2,5 . 2,6 : 2,65 2,7USD 3 4,15 4,25 ‘4,4 4,5 4,65
Banc P ostDEM 2,25 - - • 2,8 - 3USD 4 / - 4,8 5
A g rico la 'DEM 2,5 -.3 ■. , 3,2 3,2 3,5 3,7USD 4 5,2 5,3 ; 5,5 5,5 5,85
Ion Ţ iriacDEM 1,25 3,7 3,7 3,9 3,9 3,8USD 2 4,9 4.9 5,1 5,1 5
Transilvan iaDEM 2,5 - 3,25 3,50 3,75 4,25USD ? * 5 5,50 5,75 6 '>
Rom âneascăDEM 2,5 3,25 3,5 3,75 4 4,25USD 2,5 5 5,5 5,75 6 6
Turco-R om ânâDEM 1 4 4,2 4,5 4,7>USD 2 6,25 6,5 6,75 7,1
R om exterraDEM 3 3,5 3,7 3,9 4,5 4,7USD 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0
"D A C IA FELIX"DEM 2,5 - '-"'•3V 3,25 3,75 4,25USD 3 - 5,5 5,75 -;e 6 v 6,5
Rom ână de S co n t
DEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5USD 1,5 5 5 5 5,5 5,5
- p e r s o a n e j u r i d i c e - %
, BANCA Valuta Vedere; 1 1urtă 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
BCRDEM 3 3,3 3,7 - 4,1USD 4 * 4,75 5 - 5,25
BRD-GSGDEM -;:-.;;-225;|; * ZA :■■■■ ]:v;2,5- 2,6 ; 2,65 2,7USD 4,15 . 4,25 ., 4,4 - ; .4,5 ,: 4,65 V
Banc PostDEM 2,25 2.5 - 2,8 * 3USD 3 4 4,2 '• * 4 ,
8. Agncoli•',:.dem .;.!: 2,5 3 v; 3 2 :: 1 3,2 ..j. 3,5 3,7
USD • 4 • 5.2 : : 5,5 5,5 '.V 5,85
Ion ŢiriacDEM 1,25 3,7 3,7 3,9 3,9 3,8USD 2 4,9 5,1 5,1 5
: TransilvaniaOEM ■ .* 3,25 3,50 3,75 425
iUSD 1 ':.-3-p:' 5 ' ■ ; 5,50 ; 5,75 6
RomâneascăDEM 2,5 3,25 3,5 3,75 4 425USD 2,50 5 5,5 5,75 6 6
. ; Turco4?omânâ.OEM;: y. -; 4 4,2 . 4,5 - : 4,7
u s d ;: 2 6,25 6,5 : 6,75 , 7,1
RomexterraDEM 3 3,5 3,7 3,9 4,5 4,7USD 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0
"DACIA FELIX"DEM •2,5 3,25 : 3,75 425USD 3 :; 5 ,5 ; 5,75 • . 6 . i 6-5 J
Română de ScontDEM 1,5 3,3 3,3 ‘ 3,3 3,5 3,5USD 1,5 5 5 *. 5 5,5 5,5
N O TĂ: Sum a minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă
400
390380 -j
370360-1
350
Preţul mediu zilnic al acţiunilor SIF Moldova.396
358
Faptul că limita de 0,1% se menţine în continuare înseamnă că preţul de piaţă al acţiunilor trebuie să reflecte.mai degrabă valoarea financiară a acţiunii, şi nu valoarea patrimonială. Valoarea financiară
faţă este de. 48% pe an. Pentru acţiunile SIF Moldova cumpărate la
în articolul precedent am vorbit despre faptul ca'AP APS nu a
în momentul redactării acestui articol în piaţă nu există vînzători,
în data de 11 aprilie au fost readmise la tranzacţionare acţiunile
Nicolae PASCU
Pagină realizată în colaborare cu analiştii S.I.V .M . "BR O K ER ” S.A.
Cluj-Napoca, str. A. E instein nr. 8, tel. 064-433.677.
P ia ţa# .
monetarayZ e te C
cCe> . .t
în săptăm înă 04.04.2001 - 10.04.2001 dobînzile practicate de bănci la depozitele la vedere şi la termen în lei au rămas neclintite, chiar dacă suratele lor - dobînzile în valută - se află într-o uşoară scădere. Această scădere se datorează reducerii ritmului de depreciere a monedei autohtone faţă de principalele valute şi scăderii generalizate a dobînzilor pe p ie ţe le financ ia re internaţionale, pieţe care au trăit în această primăvară o continuă... săptăm înă a pa tim ilo r. Ne îndreptăm acum cu gînd de sărbătoare înspre propria ogradă şi nu putem decît să sperăm decît într-un mai bine. Aşa să ne-ajute Dumnezeul
Rata anuală m axim ă a randamentelor oferite persoanelor fizice - în monedă naţională - este de 36% la depozitele lunare şi de 38% la Cele tr im estria le . In condiţiile actuale, in funcţie de plasamentul ales, se pot obţine următoarele rentabilităţi:
• 0,953 %, prin achiziţionarea de tit lu ri de sta t cu scadenţă sem estria lă , la un randament maxim de 49 %, fără comisionul perceput de eventua lu l intermediar:
• 0,817 %, prin achiziţii de c e r t if ic a te de tre z o re rie cu scad en ţă la 3 lu n i, la un randament de 42 %;
• 0,732 %, în cazul unui
53 2353 553 2355 £525 2523 S253 5533 S555 5255
d e p o z it tr im e s tr ia l fără capitalizare, la o dobîndă anuală maximă de 38 %, după scăderea impozitului, însă fără perceperea comisionului bancar;
• 0,698 %, în cazul unui depozit b a n c a r tr im e s tr ia l cu c a p ita liz a re la o lună , la o dobîndă anuală maximă de 36 %, fără perceperea vreunui comision şi ţinînd cont şi de impozitul pe venit de 1 %;
• 0,693 %, în cazul unui depozit bancar lunar, la o dobîndă anuală maximă de 36 %, fără comision şi ţinînd cont şi de impozitul pe venit;
• 0,471 %, pe piaţa valutară (leu-dolar), fără a se ţine însă cont de comisionul de schimb;
• 0,193 %, în cazul unui depozit săptămînal, la o dobîndă anuală maximă de 10%, în condiţiile în care s-a reţinut impozitul de 1 %.
Cele mai bune plasamente pe termen relativ scurt - văzute prin prisma rentabilităţii pe care o oferă - sînt cele în titluri de stat pentru persoane juridice şi populaţie, urmate de depozitele bancare ta termen. La dobirizile existente po piaţă, depozitul trimestrial fără capitalizare ocupă primul loc in clasamentul rentabilităţilor oferilo do piaţa monetară, fiind urmat de cel cu capitalizare lunară, însă la un randament anual mai mic cu două procente (36 %).
P o s ib ilita te a unor c îş tig u ri nelimitate o oferă piaţa bursieră. Investiţi acum în titluri cotate la Bursa do Valori Bucureşti sau pe piaţa extrabursieră RASDAQf Site-ul http.YAvw w .stvm broker.ra vă pune la d ispoziţie co ta ţii actualizate In permanenţă, ştiri de ultimă oră şi articole referitoare la piaţa de capital autohtonă.
Dan-Andrei SITAR-TĂUT
PIAŢA ESASDAQPe piaţa RASDAQ în ultimele zile nu au existat evenimente
deosebite, cu mici excepţii, reprezentate de unele tranzacţii speciale. Cîteva oferte publice de cumpărare la preţuri suficient de mari demonstrează că piaţa Rasdaq atrage în continuare investitori care doresc un control total asupra societăţilor vizate. Cele mai interesante evoluţii le-au avut acţiunile producătorului de sticlă plată Geromed Mediaş, ale societăţii Turism Băile Feiix şi acţiunile Sanex Cluj-Napoca. Preţul titlurilor Geromed Mediaş au crescut continuu atingînd un maxim local de 3.000 lei pe acţiuni pe fondul a numeroase tranzacţii. Interesant este că unii acţionari semnificativi ai acestei societăţi sînt din judeţul Cluj, mai exact din Gherla. Rămîne de urmărit în continuare dacă preţul înregistrat în ultimele zile se va menţine sau dacă, eventual, va mai creşte. în data de 10 aprilie cursul titlurilor Turism Băile Feiix a atins un nou maxim istoric de 51.500 lei pentru o acţiune, chiar dacă în ziua respectivă majoritatea tranzacţiilor au fost raportate la preţuri sub 46.000 lei. Acţionarul majoritar ai speietăţii este S.I.F. Transilvania Braşov care deţine aproximativ 87% din capitalul social: Cumpărările din ultima vreme se pare că au fost făcute de către Rieni Drinks, care deţine în momentul de faţă peste 5% din totalul” acţiunilor.
Referitor la oferte publice de cumpărare de care aminteam la început putem numi două dintre ele, ambele pentru acţiunile unor societăţi din judeţul Cluj. Prima este oferta de preluare a societăţii Sanex Cluj-Napoca. Preţul oferit de SC GOODISON Holdings BV Rotterdam, care mai deţine 33,265% din acţiuni, este de 300 lei cu peste 200 lei mai puţin decît cotaţii din piaţă. Operatorii din piaţă aşteaptă însă majorarea acestui preţ, care este foarte mic avînd în vedere că SC GOODISON Holdings BV Rotterdam a achiziţionat acţiunile care le deţine în prezent la o medie situată în jur de 700 lei. în piaţă acţiunile Sanex ău crescut în ultimele zile cu peste 8%. Cealaltă ofertă de cumpărare este pentru acţiunile Cimentul Turda, preţul oferit de iniţiator (o filială a Holderbank) fiind de 75.000 lei pentru o acţiune, intenţia fiind de delistare a societăţii de pe piaţa Rasdaq. Singurul acţionar semnificativ, în afara acţionarului majoritar, este A.P.A.P.S. care deţine aproximativ 5,5%. Şi ia această societate se aşteaptă o nouă creştere a preţului.
Dacian Onâu
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.
rnăgiiri-Răeâfău:
colt de lume dinI ameni sortiţi să-şi ducă. existenţa într-un \ loc pitoresc, însă marcat de multe vitregii.I Natura se înfăţişează ochiului curios în
lumini şi umbre, culori şi splendoareSuflete vesele sau triste admiră zilnic spectacolul lumii. Feţe brăzdate de riduri adinei şi mîini bătătorite spun mai multe decît orice cuvînt. Viaţa celor aproximativ 2.700 de oameni din cele trei sate (Măguri, Răcătău şi Muntele Rece) ce aparţin de comuna Măguri-Răcătău nu e deloc uşoară. Nici un ungur sau ţigan nu locuieşte aici, unde se dă o luptă continuă pentru supravieţuire..La doar 45 de km de CIuj-Napoca, în Munţii Gilăului, viaţa pare un pariu. Oamenii muntelui sînt harnici, cinstiţi, perseverenţi, însă de o duritate nativă. Uneori devin şi violenţi... Localnicii spun că pînă acum 10-15 ani, în zonă aveau loc foarte multe bătăi şi crime. Aproape
nici o nuntă nu se termina fără o încăierare său... o înmormîntare. Din cauza izolării şi a durităţii vieţii. Insă, în ultimul timp, localnicii s-au mai liniştit. Civilizaţia şi-a spus cuvîntul... Au apărut televizoarele, telefoanele, calcula- ■
- toarele... Oamenii au înţeles că se poate trăi şi altfel. Pînă nu de mult, opt locuinţe în Muntele- Rece nu aveau curent electric. însă, problema s-a rezolvat.. Cu o investiţie de 150 milioane lei, viaţa acestor oameni, care în iernile grele rămîn adeseori izolaţi in vîrful muntelui, s-a mai “îndulcit" puţin... Intrucît în comună predomină doar cîteva grupe de nume, şi anume: Roba, Drînda, Mariş, Bogdan etc., locuitorii celor trei sate şi-au adăugat diferite porecle, pentru a se putea deosebi între ei. Este şi cazul decanului de vîrstă, Ion Roba a lui Dongan, care a ajuns la venerabila vîrstă de 96 de ani. O istorie vie...
I I I
S R S s fcssssiiwm
Zonă cu potenţial agroturistic dezvoltat...
dar neexploatat
Drumul spre Măguri-Răcătău seamănă cu o aventură... cu final neaşteptat. Mai ales dacă îl parcurgi noaptea şi/sau pentru prima dată. Porţiunile de drum asfaltat alternează cu bucăţi de drum presărate cu gropi sau bolovani, care dau imprăsia unui teren cu jaloane. Şi e vorba de un drum judeţean, care face legătura cu Cîmpenii. Pe marginea sau în apropierea Iui, cabanele s-au înmulţit “ca şi ciupercile dupî ploaie” . în ultimii ani, în comuna Măguri- Răcătău s-au construit înjur de 300 dc cabane. Din păcate, prea puţine dintre acestea aparţin sătenilor, deşi ar putea reprezenta o sursă importantă de venituri.
Există mai multe motive care duc la acest rezultat. Costurile la carc sc ridică construirea unei cabane ar fi unul dintre motive.O arie dc teren costă între 5 şi 7 milioane dc lei, în funcţie dc zona în carc se află. dacă este aproape de şosea, sursă dc apă sau curent electric. Se adaugă costul materiei prime şi al forţei de muncă. De exemplu, un metru cub dc lemn prelucrat este vîndut la preţul de aproximativ 1,3 milioane de lei. Apoi, se mai pot lua în calcul şi drumurile proaste, care descurajează turiştii. Ionel Cioază din Răcătău este unul din cei care şi-au construit o cabană pentru a atrage turişti în zonă. în urmă cu cîţiva ani a adus lemnul din pădure, l-a prelucrat şi şi-a construit o casă de vacanţă cu
vreo opt camere, baie, cu apă caldă... într-un cuvînt, cu toate cele necesare. A construit-o a doua oară, întrucît prima i-a fost dusă de ape... Un aspect pozitiv şi încurajator este faptul că.încă nu plăteşte impozit. însă puţini sînt cei care i-au urmat exemplul... Motiv pentru care se pierd bani “ frumoşi” . Iar muîţi dintre localnici sînt departe de ceea ce se numeşte un trai decent.
Sătenii trăiesc de pe urma prelucrării
lemnului şi a creşterii animalelor
Viaţa, Tradiţiile şi nemulţumirile localnicilor au făcut subiectul unei discuţii purtate cu primarul comunei, domnul Ionel Cobîrzan:
Reporter: Care esteprincipala ocupaţie a îocuitorilor comunei?
Ionel Cobîrzan: în acest moment locuitorii comunei Măguri-Răcătău se ocupă cu prelucrarea lemnului sau creşterea- animalelor. Cresc oi, vaci şi cai. La oraş nu merg să
lucreze din cauză că naveta este scumpă. în jur de 50.000 lei un drum dus-întors. Altceva nu. prea au de făcut. De exemplu, pînă în 1994, Muntele Rece era un sat de mineri. Acolo exista o mină de feldspat (piatră din care se fac produsele ceramice), care a fost dezafectată în 1994. Cariera de piatră a mai funcţionat încă doi ani, după care s-a desfiinţat. Acum 80 la sută din localnici sînt şomeri. La această înălţime pămîntul nu se poate cultiva decît cu cartofi, însă sînt foarte puţini cei care cultivă mai mult de 50 de ari. Cei care cresc animale migrează în fiecare an pe munte. îşi iau tot ce au în gospodărie şi se mută. la stînă, la Î5 km de sat, într-un loc numit Dobrin. Şi nu mai coboară pînă vine frigul. Pe vremuri, respectiv pînă în 1926, acolo exista un parc de vînătoare şi un castel,, care aparţineau grofului Banfi. Un astfel de parc, aparţinînd grofului Urmanzi, exista pe vremuri şi la Măguri.
Rep.: Există locuitori care sînt proprietari de pădure?
I.C.: Prea puţini. Din cele 20.000 de ha de pădure, 90 la sută aparţin statului, fiind administrate de Romsilva. în prezent, şapte sate din judeţul Alba, care au primit în 1926 pămînt şi pădure în această zonă, solicită 10.000 ha de pădure. Să vedem ce se va întîmplă... în aceste condiţii, conform Legii 133, fiecare familie are dreptul la 10-15 metri cubi de material lemnos pe an. Lemnul este prelucrat acasă, deoarece Fabrica de cherestea din localitate nu mai funcţionează.
■g* 8-T,'T*S
V>S*.
* , *-- . ) r . .„ .
- ; ' -
. Ab s f -r'-A i*Sţ3r.-_ -*• -* (V*-_
~ -*-«a , -
Jtz
v - :
*
Rep.: Există infracţiuni silvice în localitate?
I.C.: Ar fi impropriu să spun că se fură. Condiţiile de viaţă sînt dure aici. Aproape jumătate de an este iarnă şi oamenii trebuie să supravieţuiască cumva. Localnicii nu se duc în pădure fără acordul pădurarului... chiar dacă este unul tacit. O înţelegere între părţi, cu alte cuvinte.
Rep.: In comună există şi familii care beneficiază de ajutor social?
I.C.: Da. Avem 60 de familii care primesc ajutor social. La nivelul comunei sînt atît săraci, cît şi bogaţi. Un caz deosebit este cel al familiei Vidrean, care are 17 copii, fiind de religie penticostală.
Rep.: Din ce cauză se află drumurile din comună într-o stare atît de proastă?
I.C.: Din cauza inundaţiilor care au avut loc în repetate rînduri, din 1996 încoace. Drumul a fost distrus de vreo patru ori şi refăcut pe porţiuni. Muncă zadarnică. în acest an s-a făcut un memoriu la Prefectură şi la Apele Române, pentru regularizarea cursului celor două ape: Someşul Rece şi Valea Răcătăului. A venit o comisie care a identificat în teren zonele de risc, după care s-a întocmit un proiect, de către Consiliul Judeţean, în valoare de 18 miliarde de lei. Aşteptăm să vină aceşti bani, pentru, ca oamenii să nu mai fie nevoiţi să-şi ia casa în spinare şi să se ferească de stihiile apelor.
Tot de la primar am aflat că în Măguri-Răcătău există două surse de apă, care asigură jumătate din necesarul populaţiei. La una dintre surse conductele sînt mai vechi de 40 de ani şi urmează să fie schimbate în curînd. Cu puţin noroc, în 4-5 luni, localnicii vor avea şi o centrală teleifonică automată. -
Cerc de informatică la > şcoala din Răcătău-
Săptămîna aceasta copiii au fost în vacanţă, motiv pentru care nu am putut sta de vorbă cu directorul şcolii, prof Maria Crişan. Din datele oferite de
• primarul Ionel Cobîrzan rezultă că la şcoala din Răcătău (clasele I- V IIII) există un cerc de informatică. Fundaţia
“Pro Ruralis” a adus cinci calculatoare pentru a-i iniţia pe copii şi adulţi în tainele informaticii. De asemenea, în dotarea şcolii mai există încă 12 calculatoare, donate de nemţi, pentru cei 130 de elevi. în prezent Primăria derulează un proiect în colaborare cu Fondul Român de Dezvoltare, în vederea reabilitării unei clădiri a fostei cantine de la internatul şcolii. Investiţia se ridică la 19.000 USD. La terminarea lucrărilor, peste 40 de elevi, care vin de la distanţe mari la şcoală, vor primi “masă şi casă”. Jumătate din elevii din comună, după ce termină opt clase, nu se mai înscriu la liceu. Rămîn în sat şi lucrează cu părinţii. în ultimii ani s-a constatat chiar o întinerire a populaţiei. Lucru care-i bucură pe localnici...
Sănătate înainte de toate...
La sănătatea sătenilor veghează doi medici de familie' (dr. Mihai Dragomir şi dr. Kiss - Sandor) şi un stomatolog (Remus-Chiorean). Aceştia îşi desfăşoară activitatea la Secţia Externă a Spitalului Clinic Judeţean, dotat cu 10 paturi, sală de naşteri, ambulanţă şi aparatură diversă. Doctorul Mihai Dragomir a binevoit să ne ofere cîteva date despre starea generală a sănătăţii localnicilor. Oamenii' de aici sînt afectaţi cel mai des de boli respiratorii pe timp de iarnă şi de afecţiuni digestive în perioada de vară. Sînt foarte frecvent întîlnite, în’special la bătrîni, afecţiunile cardio- vasculare.în schimb, nu există cazuri de tuberculoză, boli venerice sau bolnavi psihici periculoşi. Cazurile de diabet sînt destul de rare. Natalitatea' este de 20 la mie, faţă de 9-10 la mie, cît e media pe ţară. Mortalitate infantilă nu există. Vaccinările s-au făcut în proporţie de 95 la sută. în comună există vreo cinci familii de penticostali care nu acceptă medicamente sau transfuzii de sînge şi nu merg la medic. Apa
din localitate este foarte săracă în iod, fapt pentru care este necesară administrarea de iodură de potasiu femeilor gravide şi copiilor. în comună, există peste 670 de copii, 13 femei gravide şi două lăuze. De două luni încoace în incinta spitalului funcţionează şi o farmaoie, pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiţi să parcurgă zeci de km pentru a-şi procura medicamente. în urmă cu o jumătate de ani, Guvernul -elveţian a donat spitalului de aici aparatură modernă, constînd în defibrilatoare, truse de urgenţă etc., foarte utile pentru medici.
în Fostul Paştelui...Nici sufletul acestor oameni
nu este neglijat. în fiecare dintre cele trei sate există cîte un preot, care se ocupă de necesităţile spirituale ale muntenilor. L-am cunoscut doar pe unul dintre ei, pe cel din Răcătău - preotul Dorinei Aşchilean, care a venit -în sat în urmă cu nouă ani. Fiind tînăr'şi fără experienţă, s-a confruntat la început cu multe dificultăţi. Dar relele au trecut. Preotul‘spune că oamenii vin la biserică mai mult în timpul iernii, deoarece vara sînt prinşi cu diferite treburi. Acesta este nemulţumit de faptul că credincioşii sînt prea preocupaţi de latura materială şi uită de cea spirituală... în biserica de lemn a satului, moară pînă în 1961, se botează anual 10 copii şi se căsătoresc 6-7 cupluri.-Mai greu este cu înmormîntările, din cauză că nu există cimitir în sat. Morţii sînt îngropaţi în grădini, sau îocuri comunei Un loc de înmormîntare se vinde cu 200- 300 de mii de lei. în Postul Paştelui uşile bisericii au fost deschise zilnic. S-au spovedit pînă acum . aproape toţi credincioşii din sat. Preotul le repetă neobosit acestora că mîntuirea sufletului este cel mai important scop al vieţii. Pentru că, spune el, citind din Scriptură: “Ce i-ar folosi omului dacă ar cuceri lumea, dar şi-ar pierde sufletul?!”
Prilej de meditaţie pentru fiecare dintre noi... Cuvintele preotului pătrund la suflet. Satul rămîne în urmă. Un petec de cer, străpuns de vîrfurile ascuţite ale brazilor. Şi case risipite. Plînsul apei se aude tot mai pregnant. La munte viaţa e grea. De ce ochii acestor oameni, atît de încercaţi de viaţă, sînt totuşi senini?... ■
Viorica GAJI
POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA:,956 POMPIERII: 981, - . '
1993 - în Bosnia, a fost lansată prima misiune de luptă din istoria
/ Alianţei Nord-Atlantice.
s iM
“Luna Interculturalitătii”f -
de neuitat!« I Ceea ce face Simona f j f Baciu în calitate de director
pentru copiii G rădin iţe i şi Ş co lii in te rn a ţio n a le “ Happy K id s ” este cu adevărat extraordinar. Laudele şi aprecierile nu sînt deloc gratuite, atîta timp cît copiilor le sînt asigurate condiţii şi momente de neuitat.
Un asemenea moment a fost să fie şi Luna In te rc u ltu ra lită ţ ii, un şir
j ” «atractiv de .p rogram e culturale - dans, muzică, recitări, expuneri, proiecţii, bucătărie trad iţională ,
costume, simboluri specifice, fotografii - avînd un singur mare scop, cel al cunoaşterii, al
-aprecierii reciproce. Din care nu au lipsit Zilele culturilor elveţiene, maghiare, evreieşti, arabe, române, engleze, americane, finlandeze, zile ce- s-au bucurat de oaspeţi deosebiţi. Un exemplu îl constituie Ziua culturii române cu participarea actriţei Vasilica Stamatin, a unui trio folcloric profesionist, programul prezentat captînd atenţia copiilor, interesîndu-i şi antrenîndu-i Ia cele mai înalte cote ale bucuriei. _
Care vor fi următorii paşi? îi găsim în programele şi activităţile cotidiene, de educaţie multiculturală, de implicare şi conştientizare a cop iilo r cu sistem e sociale d ife rite , de implementare a limbilor străine, de stabilire de contacte cu instituţii similare din ţară şi de peste hotare.-Cîştigurile sînt incalculabile, fiind vorba despre o educaţie şi o spiritualitate exemplare.
Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU
Pictura, o încurajare, pentru un copil al străzii
„Este Săptămfna Mare A i vreo întrebare?Arta cade-n închinare Vrei să vii cu no i?"
Sub acest motto se. desfăşoară la Cluj-Napoca, în perioada 10-17 aprilie a.c, Expoziţia cu recital de poezie- „Săptămîna patimilor", organizată de Biserica Creştină „Făclia".
„Venim în existenţă printr-o naştere fizică şi mergem din ea printr-o moarte fizică, iar între aceste extreme se înscrie pentru fiecare drumul vieţii sale, Toate aceste trei stări sînt încărcate de zbateri complexe şi tainice, înscrise în neastîmpărul timpului".
„Pe parcursul exisţenţei noastre, fiecare se exprimă cum ştie mai bine,
_ iar prin această expoziţie, vrem să dăm posibilitatea oamenilor de cultură să exprime prin artă sărbătoarea învierii", a declarat Guşti Raţiu, organizatorul expoziţiei.. ,
Pe lîngă sculpturile şi tablourile unor artişti consacraţi: Elis Zugrav, Liviu Mocan, lonuţ Mocan, Lidia Dan,
■ Alexandru Bocean, Corîna Rus, se pot admira picturile tîriăruiui debutant Adrian Chiş, în vîrstă de 17 ani. Adrian,- cop ilu l tu turo r, cum îl numesc
’ organizatorii, şi-a descoperit vocaţia de .artist pe stradă. „Această expoziţie este şi o încurajare pentru un copil al străzii, care doreşte să-şi cultive aceste înclinaţii artistice, susţin organizatorii.
Corina POPESCU
CÎŞTIGÂTORII CONCURSULUI fo to - d o m in o■r: I . I , .. ■■ ' .Număr foarte mare de participanţi la acest Concurs! în :urmă tragerii la sorţi,
însă, hazardul a ales pe Călin Cosma (str. Gr. Alexandrescu nr. 29), Carmen Ciglenean (str. Peana nr. 6) şi Felicia Turc (Fabricii 19) să intre în posesia cadourilor oferite de Foto-Domino srl (str. Napoca 2-4). :
Cîştigâtorii sînt rugaţi să se prezinte la redacţie astăzi, la orele 13. ■ / ' -
Apa caldăPentru a veni în sprijinul clujenilor
cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşte, FtAT Cluj-Napoca a decis suplimentarea programului de furnizare ă apei calde menajere în zilele premergătoare şi imediat următoare Paştelui. Astfel, faţă de programul normal de furnizare (zilnic între orele 4.00 - 23.00, sîmbăta-şi dum in ica 'în tre 5-23), în perioada 12.04 - 16.04 programul de furnizare a apei calde menajere va fi următorul:
12.04 - 13.04 (joi şi vineri): 4-24
14.04 - 15.04 (sîmbătă şi duminică): non-stop
16.04 (luni): 04-24Precizăm că în perioada sus
m enţionată (12.04-16.04) toate centralele automatizate de pe raza municipiului Cluj-Napoca vor furniza apă caldă menajeră în regim non-stop (24 de ore pe zi)..
Cu speranţa că Sfintele Sărbători de Paşte vor aduce lumina şi căldura în sufletele- în treg ii creştinătăţi, RAT urează tuturor celor care prăznuiesc învierea Domnului "Sărbători Fericite"!
C FR Călători S A va m odifica n um ăru l trenu rilo r în circulaţie pe perioada s ă rb ă to rilo r de Paşti
CFR Călători SA va modifica numărul trenurilor în circulaţie pe perioada vacanţei şcolare de primăvară, a sărbătorilor de Paşti şi a zilei de 1 -Mai, informează un comunicat al companiei. Compania introduce în circulaţie mai mult de 70 de trenuri suplimentare.
C O M U N IC A TDirecţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj vă face cunoscut faptul că
asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească şi spitalicească este asigurată în permanenţă pe perioada Sărbătorilor de-Paşte în toate unităţile sanitare publice pentru toate specialităţile medico-chirurgicale şi stomatologice.
în municipiul Cluj-Napoca toate unităţile sanitare publice au serviciu de urgenţă asigurat prin gardă permanentă:
• Str. Clinicilor nr. 3-5- Unitate de Primire Urgenţe
. - Clinica de Chirurgie I- Clinica chirurgie toracică- Clinica medicală I -- Clinica obstetrică-ginecologie- Clinica oftalmolofie- Clinica dermatologie• Str. Clinicilor nr. 2-4- Clinica' O.R.L.• Str. Croitorilor nr. 2 1 :- Unitate de Primire Urgenţe -„Clinica chirurgie III- Clinica medicală III• Str. Haşdeu nr. 6- Clinica neurochirurgie• Str. V- Babeş nr. 43- Clinica neurologie- Clinica psihiatrie
• Str. 21 Decembrie 1989 nr. 57- Clinica obstetrică-ginecologie II
“Dominic Stanca” .• Str. Dostoievski nr. 47- Clinica ortopedfe• Str. I. Moldovan nr. 23- Spitalul clinic de boli infecţioase• Str. Moţilor nr. 68- Unitate de Primire Urgenţe copii- Clinica pediatrie I- Clinica chirurgie infantilă• Str. Crişan nr. 3-5- Clinica pediatrie II• Str. Cîmpeni nr. 2-4- Clinica pediatrie III• Str. Moţilor nr. 19- Iristitutul Inimii• Str. Moţilor nr. 33- Clinica de chirurgie maxilo-facială
Asistenţa medicală de urgenţă stomatologică funcţionează pentru adulţi şi copii in permanenţă pe toată perioada, pe strada Pavlov nr. 37.
Serviciul de Ambulanţă Cluj funcţionează în regim de permanenţă şi poate fi apelat la numărul de telefon: 961. \
în teritoriul judeţului Cluj (Turda, Cîmpia Turzii, Dej, Gherla, Huedin), serviciile de urgenţă sînt asigurate prin camerele de gardă ale tuturor spitalelor. . ,
Vă dorim Sărbători lFericite ţ i Sănătate!
Deşi sînt „agresivi f i obraznici
Copiii străzii primesc constant ajutorul lui Marcel Cuc• 8 copii ai străzii din Cluj-Napoca trăiesc confortabil în Parcul Rozelor • - ' .
Cu vreo săptămînă în urmă, , presa locală a mediatizat campania de ajutorare întreprinsă de Marcel Cuc şi Kalossi Ioan, doi tineri orfani care, după ce au părăsit casa de copii, s-au hotărît să încerce, prin metode" proprii, „reinserţia socială" a oamenilor străzii din judeţul Cluj.' Cetdoi au obţinut sponsorizări de la diverse societăţi comerciale şi birouri publice notariale. Banii strînşi au fost investiţi în alime'nte, haine şi încălţăminte, donate celor nouă tineri care, cu vreo trei ani în urmă, au pus bazele unei „colonii" pe amplasamentul stadionului din Huedin.
„La cerş/f sînt primii..."Marcel Cuc susţine că cei nouă tineri sînt „buni de lucru, dar
le place mai mult să stea degeaba şi să cerşească." în plus, sînt . „obraznici şi agresivi". Nu de puţine ori, ei au intrat în'conflict
cu... vecinii. Mai ales că sursa lor de hrană devenise, lâ u n . moment dat, casa de copii de lîngă stadion. „Au fost reclamaţi de conducere că fură mîncarea fetelor care trăiesc acolo.", îşi aminteşte Marcel Cuc. -
Deşi au fost ameninţaţi cu evacuarea de mai multe ori, tinerii, cu vîrste cuprinse între 22 şi 25 de ani, contingâ să subziste în fostele vestiare, într-o „dulce" promiscuitate.
Deşi, pentru cîteva momente, proviziile „căzute din cer" i-au bucurat, întrebarea care îi preocupă pe toţi nu a întîrziat să apară: „Casă cînd primim?".. „C e i din Cluj sînt altfel..."
Marcel Cuc a găsit o soluţie pentru aurolacii din Cluj-Napoca: „Plătim un milion chiria la' Termoficare, pentru o cameră şi o bucătărie. Banii ni-i virează un notar căruia i s-a făcut milă de ei." Oamenii străzii din Cluj-Napoca au fost ceva mai norocoşi decît cei din Huedin, se pare. Casa, situată în Parcul Rozelor, adăposteşte constant opt oameni. Alţii vin, pleacă...
Cei din Cluj sînt şi mai obedienţi în faţa prescripţiilor imperative ale lui Marcel, „tutorele" lor. Nu fac scandat, sînt mai cuminţi. Deşi.... mai calcă şi ei strîmb. „Merg pe la firmele astea care vînd chimicale şi işi cumpără aurolac. Am încercat să vorbesc cu patronii, să nu le mai dea, dar, degeaba."
Marcel susţine că o să-i ajute atîta timp cît o sâ poată: „Ştiu ce înseamnă viaţa lor. Nici eu n-am avut părinţi, am trăit în acelaşi mediu ca ei.,.“
Simona DUMITRU
Colaborare cu roade între conducerea şcolii din
Luna şi părinţii elevilorŞcoala generală cu clasele l-VIII din comuna Luna
se numără printre şcolile rurale cu cel mai frumos interior; şi asta se datorează, în cea mâi mare măsură, bunei colaborări dintre conducere şi părinţii elevilor. “Tot ce s-a realizat pînă acum aici s-a făcut din banii fondurilor de la părinţi", spune directorul coordonator, Petru Negrău„ Astfel, anul trecut, fiecare familie care are copii ce studiază în şcoala din Luna, a contribuit cu 30.000 de lei, iar în acest an, cu 50.000 de (ei. Din - totalul banilor adunaţi în 2000 (8,6 milioane de lei), a fost îmbunătăţit aspectul interior al şcolii: s-au cumpărat mochete pentru direcţiune, sala de sport şi sala profesorală, materiale sportive şi de construcţie. Orele de curs se desfăşoară în două clădiri: cea a şcolii şi ' cea a grădiniţei, unde se află laboratorul de matematică
-şi cel de,biologie, precum şi 2 săli de clasă. Clădirea impunătoare a şcolii datează din 1974 şi are 12 săli de clasă, un laborator de fizică, unul de chimie, precum şi o bibliotecă: “sîntem mîndri de faptul că biblioteca din comuna noastră este a cincea dintre cele din mediul rural” , spune directorul Negrău. în urmă cu doi ani a fost cumpărată cărămida necesară pentru faţadă, însă, din lipsă de bani pentru renovare, este în continuare depozitată pe holul şcolii. "Sperăm că pînă la sfîrşitul acestui an vom reuşi ceea ce ne dorim de mult timp. Trebuie să recunosc că nu sîntem prea mîndri de felul în care arată şcoala noastă în exterior, mai ales pentru că zidurile au început sâ se degradeze, însă, cît de curînd credem că va fi mai faimoasă’’, continuă Negrău. Grădiniţa are trei grupe, numărul total al copiilor fiind de 80. Una din problemele cu care se confruntă clădirea care adăposteşte' grădiniţa este cea a duşumelelor, aflate într-o stare avansată de putrezire, ceea ce face aerul din fiecare sală greu de respirat. Educatoarele celor trei grupe de copii spun că, deşi aerisesc încăperile în fiecare dimineaţă, aerul ajunge uneori, insuportabil. O altă problemă ar fi aceea că de 30 de ani nu s-a reuşit igienizarea clădirii acesteia.
Directorul şcolii din Luna coordonează şi cele două şcoli din Gligoreşti şi Luncani. Pentru şcoala din Luncani, Banca Mondială a promis, că, pînă în luna mai a acestui an va oferi 50.000 de dolari, pentru renovare, lucrările urmînd să înceapă în vară. Şcoala din Gligoreşti corespunde în mare măsură cerinţelor, însă “ar mai fi ceva de lucru". Din acest motiv, Prefectura Cluj va investi 1,5 miliarde pentru refacerea acestei şcoli şi a celei din Luna. în cadrul viitorului proiect de relansare a învăţâmîntului rural, şcpala din Luna va fi un centru pilot, astfel că, de la anul, elevii din clasele V-VIII din Gligoreşti şi din Luncani vor fi transferaţi în Luna. Petru Negrău nu s-a arătat încîntat de această idee: “nu ne convine şi am luat poziţie. Dacă nu facem nimic, în anul şcolar 2001-2002. vom avea trei clase de-a V-a, în loc de două, trei de a Vl-a, două de-a Vll-a şi trei de-a Vlll-a, în loc de una din fiecare. Asta ar însemna sâ„ renunţăm la toate laboratoarele noastre, pe care le-am făcut cu atît drag", spune directorul. Din acest motiv, conducerea şcolii din Luna a încercat să găsească o altă variantă: centrul pilot să fie la Luncani, deoarece este mai aproape de Luncani; Inspectoratul Şcolar nu a fost, însă, de acord. “Rămâne de văzut ce vom face", încheie Negrău.
Andreea VILCOVSCHI
In atenţia publicului călătorR.A.T.U.C. C lu j-Napoca face
cunoscut publicului călător, programul de transport pentru zilele de 14, 15 şi 16 aprilie 2001:
14. 04. 2001 - circulaţia se va desfăşura între orele 5,30 - 23 cu un număr sporit de mijloace de transport pe liniile de: î
- autobuze: 8, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 32B, 33, 35, 36, 37, 38, 39B, 42, 43, 47, 48, 49, 51;
- troleibuze: 1, 3, 4, 6, 9, 25;- ; tramvaie: 100, 101.
între orele 23,00 - 2,30 venim în sprijinul cetăţenilor care vor să se, deplaseze în zona centrală prin introducerea următoarelor linii xle autobuze: .
.. L in ia 2 - Cart. G heorgheni (H. Coandă) - P-ţa A. lancu
5 - Str. A. Vlaicu - P-ţa M. Viteazul28 - Cart. Grigorescu - P-ţa A. lancu29 - Cart. Mănăştur - P-ţa A. lancu 32B - Cart. Gheorgheni (C. Brîncuşi)
- P-ţa Gării 40 - Cart. Mănăştur - P-ţa A. lancu 46 - Cart/Zorilor - P-ţa M. Viteazul Pe durata S lu jbe i re lig ioase
autobuzele vor staţiona în zona P-ţei A. lancu:
Linia 2 şi 32B - staţia Teatnj Linia 46 - staţia Opera Linia 5 - staţia Regionala C.F.R. Linia 28 - str. Cuza Vodă Linia 29 ş i 40 -B -du l 21 Decembrie
1989 (Prefectură)
Pentru buna deservire a publicului călător se introduce provizoriu pentru liniile 28, 29 şi 40 staţie de îmbarcare pe B-dul 21 decembrie 1989, vis-a- vis de Prefectură.
•15. 04. 2001 - cîrculaţia se va desfăşura între orele 6,00 - 23,00 conform program ului de transport pentru zilele de duminică, pe liniile de:
- autobuze: 8, 27, 28, 29, 30, 31, • 32, 32B, 33, 35, 36, 37, 38, 39B, 42, 43, 47, 49, 51.
- troleibuze: 1, 3, 4, 6, 9, 25.- tramvaie: 100, 101.Urăm cu această ocazie publicului
călătorPAŞTE FERICIT!
lîaseele liniilor de autobuze pentru noaptea de “înviere”
LINIA 2 - Gheorgheni (H. Coandă-Unirii) - P-ţa A. lancu Dus: H. Coandă - N. Titulescu, P-ţa Cipariu - Posada
- P-ţa Ştefan cel Mare - Teatrul Naţional.întors: P-ţa Ştefan cel Mare - P-ţa Cipariu - N. Titulescu
- H. Coandă. . ’ ’ ~ ~-LINIA 5 - A. Vlaicu - P-ţa M. Viteazul
Dus: A. Vlaicu - P-ţa Mărăşti - Bd. 21 Decembrie - Cuza Vodă - P-ţa M. Viteazul
întors: P-ţa M.’viteazul - Cuza Vodă - Bd. 21 Decembrie- P-ţa Mărăşti - A. Vlaicu
LINIA 28 - Grigorescu - P-ţa A. lancu Dus: Paul Ioan - Fîntînele - Vlahutâ - O. Goga -
Drăgălina - pLţa M. Viteazul - Cuza Vodă - Bd. 21 Decembrie
întors: Bd. 21 Decembrie (Prefectură) - Gh. Doja -
Drăgălina - O. Goga - Vlahuţă - Fîntînele LINIA 29 - Mănăştur - P-ţa A. lancu Dus: Bucium - Calea Floreşti - Calea Mănăştur - Calea
Moţilor - Memorandumului - Gh. Doja - P-ţa M. Viteazul- Cuza Vodă - Bd. 21 Decembrie
întors: Bd. 21 Decembrie (Prefectură)- Memorandumului- Moţilor - Calea Mănăştur - Calea Floreşti - Bucium>
LINIA 32B - Gheorgheni (C. Brâncuşi) - Gară Traseul rămîne nemodificat. ' -LINIA 40 - Mănăştur - P-ţa A. lancuDus: Primăverii - izlazului - Cîmpului - Calea Mănăştur
- Moţilor - Memorandumului - Gh. Doja - P-ţa M; Viteazul . - Cuza Vodă Bd. 21 Decembrie.
întors: Bd. 21 Decembrie - Memorandumului - Moţilor- Calea Mănăştur - Primăverii. - ’
LINIA 46 - Zorilor - P-ţa M. ViteazulTraseul rămîne nemodi’ficat.în cazul în care se va închide circulaţia în P-ţa A.
lancu , lin iile 2, 32B şi 45 vo r în toa rce prin fa ta Inspectoratului Şcolar (Casa învăţătorului).
Preşedintele Republic ii Arabe Egipt, Hosni Mubarak,va face o vizită în România, în perioada 25-26 aprilie, la invitaţia preşedintelui Ion lliescu, se arată Tntr-un comunicat remis, ieri, presei, de Biroul de presă al preşedintelui României.
Stavilă în calea ispitei...urmare din pagina 1
judecătorilor invitaţi să aplice legea după principiul că toţi sînt egali în faţa acesteia, parlamentarii vor să-şi ofere o şansă unică: să devină curaţi ca lacrima, majorîndu-şi salariile pînă la înălţimea dincolo de care să nu vadă pungiie cu bani care li se întind, iar corupătorii să nu ajungă. Cinste cumpărată? Fie şi aşa, par a spune cei care au primit voturile românilor pentru a Ie face lor în primul rînd viaţa mai uşoară. In acest demers,'aparent nevinovat, se uită un lucru esenţial. Anume că omul care se lasă plătit pentru a fi corect sfirşeşte întotdeauna prin a deveni necinstit.
o mComisia Europeană a propus, ieri, instaurarea unei perioade
de tranziţie de maximum şapte ani pentru libera circulaţie a persoanelor în spaţiul Uniunii Europene, măsură aplicabilă în
cazul cetăţenilor provenind din ţările candidate, după aderareaacestora la UE, relatează AFP.
~~ ” ~ î S S ? *
Procesul fosiiiSui judecii®; lorii Euno a conSinat cu audierea a doi mariori
Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) i-a audiat, ieri, pe soţii Ana şi Gruia Varga în dosarul în care fostul judecător Viorel Burzo, este actizat că a primit bani pentru a facilita eliberarea cămătarului Gabor Lajoş din arestul Penitenciarului Gherla.
Deoarece Ana şi Gruia Varga sînt arestaţi şi cercetaţi într-un dosar instrumentat la Cluj, xei doi au fost aduşi sub escortă pentru a fi audiaţi ca martori în procesul lui Viorel Burzo, însă au declarat instanţei că nu îl cunosc pe fostul judecător. Ana Varga a spus că de Burzo a auzit de la Maria Gabor, soţia lui Lajos Gabor, Varga a adăugat că aceasta îi ceruse sâ-i împrumute 5.000 de dolari pe care spunea că trebuia să îi dea lui Viorel Burzo şi că i-a dat aceşti bani. “Nu ştiu dacă i- a dat banii lui Burzo. N-am fost
de faţă”, a precizat Ana Varga.- Ea a adăugat că, totodată, Maria
Gabor i-a mai spus că i-a mai dat judecătorului şi un set de oale Zepter. .
Ulterior împrumutului, Ana Varga s-a întîlnit cu Maria Gabor şi a văzut că aceasta “ dispunea de bani” . în trebînd-o de unde îi are, Maria i-a spus că a schimbat cei 5.000 de dolari în mărci şi că i-a dat lui Burzo 5,000 de mărci germane. La rîndul său, Gruia Varga a afirmat că, în momentul împrumutului, Maria Gabor a dat un telefon cuiva, şă-i spună că are banii. “Nu ştiu dacă era Burzo la telefon pentru că nu ştiu ce număr a format, dar Maria Gabor aşa a spus” , a . declarat Gruia Varga. După eliberarea lui Lajos Gabor din închisoare, Gruia Varga spune că s-a dus la el acasă, unde era
“doamna Sanda, judecătoarea” . “Ea i-a spus lui Gabor Lajos că doar cu atît l-au putut ajuta ea, soţul ei şi Burzo”, a adăugat Gruia Varga.
Avocaţii lui Burzo au arătat că la dosar a fost înaintat raportul de expertiză medico- legală care precizează că Viorel ■; Burzo este bolnav, dar că poate fi tratat în reţeaua sanitară a penitenciarelor.'
Avocaţii au- susţinut că rezultatul ’ ultimei v analize care i-a fost făcută lui Burzo, marţi, nu a fost curpins în acest raport. CSJ a admis cererea avocaţilor de a se face un alt raport medico-legal, mai ales că expertul desemnat, Tiberiu Mogoş, nu a participat la realizarea primului raport. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru, data de. 3 mai a.c.
Un ţăran din Viişoara a fost muşcat de o vulpe turbată
r — — — — — — — — — — — — — — — — — i
I Vă invită să participaţi la tragerea finală a jocului | | "ORA 1 A VENIT" |j 64 AUTOTURISME pe panou - 75 APRILIE SINGURA j
ZI CIND TU POŢI C1ŞTIGA CEL PUŢIN |6 AUTOTURISME!!! |
COSTUL UNUI LOZ - NUMAI 3.500 LEI! |AGENŢIILE LOTO-PRONO ŞI VÎNZĂTORII VOLANŢI |
. VÂ AŞTEAPTĂ!! |^ (4144405)j
■ Un bărbat din ; comuna Viişoara a fost muşcat de o vulpe turbată, el fiind internat, în cursul zilei de ieri, de urgenţă la Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca.
Vasile Cecălaca a fost muşcat în- propria sa curte. Bărbatul a văzut că în ograda sa a intrat un animal şi, crezînd că este vorba despre un cîine, a aruncat după patruped cu o piatră pentru a-l izgoni. Vulpea a sărit la ţăran şi l-a muşcat de picior. Vecinul Iui Vasile Cecălaca a văzut scena şi a reuşit să omoare vulpea. La scurt timp după incident, în gospodăria lui Cecălaca a venit medicul veterinar care a prelevat capul animalului şi l-a dus la analize
la Cluj-Napoca. în urma acestora s-a stabilit că vulpea era infectată cu virusul rabiei.
în prezent, Vasile Cecălaca se află în tratament la Clinica de Boli Infecţioase, starea sănătăţii lui fiind stabilă. Direcţia Sanitar-Veterinară a dispus ieri ca pe raza comunei Viişoara să fie instituită carantină de gradul
III. Menţionăm faptul că, pînă în prezent, în judeţul Cluj au fost depistate zece focare de turbare. Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare Cluj susţin că motivul acestui fenomen este faptul că vulpile s-au înmulţit în ultima vreme, ele nemaifiind vînate.
Cosmin PURIS
Modificările Codului Penal şi
ale Codului Muncii sînt priorităţile
Ministerului • Justiţiei
Ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, .organizată la Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti, că modificările Codului Penal şi ale Codului Muncii sînt priorităţile Ministerului Justiţiei, la acestea urmînd să lucreze profesori de marcă ai Facultăţilor de_ Drept, dar şi specialiştii ai Ministerului Muncii. Ministrul Stănoiu a adăugat că şi Codurile de procedură penală şi civilă, precum şi Codul Civil şi Legea executărilor pedepselor vor fi modificate, astfel îneît, după finalizarea lor, textele să nu mai suporte intervenţii. în acest sens, Rodica Stănoiu a anunţat înfiinţarea unui Consiliu Ştiinţific al Ministerului Justiţiei, care va lucra la modificările actelor normative. Consiliul şi-a susţinut de altfel, ieri, prima şedinţă la Facultatea de Drept a Universităţii "Dimitrie Cantemir".
România şi Republica Moldova discută introducerea p a ş a p o a rte lo r pentru călătorii reciproce, dubla cetăţenie şi Tratatul b ila te ra l
Departamentele juridice ale ministerelor de Externe din România şi Republica Moldova discută în perioada 11-12 aprilie, la Chişinău, chestiunea introducerii folosirii paşapoartelor pentru călătoriile reciproce, regimul juridic al dublei cetăţenii şi stadiul încheierii Tratatului de bază. Delegaţia oficială română, prima care face o vizită la Chişinău după alegerile din Republica Moldova, are pe agenda de lucru şi chestiunea încheierii Acordului de readmisie, iniţierea de măsuri pentru securizarea frontierei şl încheierea unui Acord pentru reglementarea micului trafic de frontieră.
Mircea Geoană şi Adrian Severin cer Rusiei să-şi respecte angajamentele privind retragerea Armatei a 14-a din Transnistria
Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Mircea Geoană, şi cel al AP-OSCE, Adrian Severin, au cerut, ieri, Rusiei să-şi respecte angajamentele privind Transnistria, afirmînd că declaraţia OSCE de la Istanbul privind retragerea Armatei a 14-a reprezintă “o Biblie” în acest caz. Ministrul român de Externe a spus că în cadrul unei discuţii pe care a avut-o cu oficialii de la Chişinău “şi-a exprimat speranţa în legătură cu dialogul dintre preşedintele Vladimir Voronin şi liderul transnistrean Igor
Smimov” . Secretarul general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer, a precizat că retragerea-Armatei a 14-a reprezintă "o obligaţie internaţională asumată de Rusia şi faţă de CE
Adrian Severin a precizat că APCE va organiza “ în curînd” o întîlnire a tuturor părţilor implicate în această chestiune.
Conducerile OSCE, APOSCE, CE şi APCE s-au întîlnit, ieri, la Bucureşti, avînd pe agenda de discuţii inclusiv probleme legate de Republica Moldova.
Criminal identificat după trei ani
Autorul unei crime care a avut loc în urmă cu trei ani, în Cluj-Napoca, a fost arestat ieri de procurorii clujeni. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis un mandat de arestare preventivă de 30 de zile pe numele lui Lupşa Gheorghe după ce anchetatorii au stabilit
câ acesta şi-a omorît soţia. Cadavrul Măriei Lupşa, din Cluj-Napoca, a fost găsit în data de 5 februarie a anului 1998 la domiciliul său de pe strada Oaşului nr. 275.
O dată cu primele cercetări făcute la faţa locului, poliţiştii au constatat că este vorba de o
moarte suspectă, iar cauza, rămasă din acel moment cu autor necunoscut, a . fost înaintată Parchetului.
în urma examinărilor medico- legale, procurorii şi-au dat seama că de fapt este;vorba, despre o crimă. După îndelungii cercetări, procurorii aii stabilit că autorul este chiar soţul victimei, Lupşa Gheorghe, care în momentul săvârşirii crimei se afla în stare de ebrietate.
Cosmin PURIS
PERIOADA PROMOŢIEI 2- 22 04 2001ALBA4ULIA
GC TUtriCONEX SPL M’ig ‘UNIREA’ porter
5-trTudor Vi»t.hfnir*' j j nr 1 05? âlC'427
ARAOS CAMET S Aj/jg ’SAIJITAS',
B-ttt/lP&'.oMti*»! nr?7 057 255.063
ARAOS C AM£T ivAMao 'Metalul',
SlrCr*sannr2-4 C‘-V.255 8-ii5
BACAU S C ASGOMA S A StrMarasesti B E2
CM 172 >334 . BACAU
O C ASC.OMA S A 54 r 9 M« nr 2* Pmte C-m
034 176465 BACAU
S.CASCOMASA SJf. j Mainrl-j 034 io:'o;o
BRAILA A.C COLONADE SPL
Str Calarosi 0 25Bfarter 033 662 437 BUCUREŞTI
S CAMADEU3 GROUP SPL Mag.'EUCUFOEOP'.
Sc-s Cotentma nr2 .01.252 74.43 BUCUREŞTI
S.CAMADEUS GROUP SPL M8-311 iEW HGVSE*.
F’snreiimon nr.24S.BI 51
BUCUREŞTIC-.CAMADEUS GROUP SRL
•Sos MHAJ BRAVU nr.3Co . 0 î?4 4 ’ 023 BUCUREŞTI
* C AMADEUS GROUP SPL P-duf CORNEL IU CC'POS'J nr.3 Bl
01.320.58.62
BUCUREŞTI« CAMADEU» GROUP SPL CaleJ Cf.lv.!->* nr 1 iO.Bt 01
• BbcURESTT S c AMADS'.'C GPOUF' SRL
.E-dol Iter.j Traian nrl'/BI M69 . Ol 221. lî'.V
BUCUREŞTI *3 C AMADEUS GROUP SPL B-dul Iuliu Maniu nr 69,61 Mf-
01 220 34 06 BUCUREŞTI
S C Po(-Zh: SRL r 'TITAN'.parter
Liviu Rebrennu nr.ŞA 01.740 v; 42 BUCUREŞTI
SC ADPlAfliPLOREASPL M.jg'UfllPEA\
StrUnim ni I Aripe Caloreu 01 30'; 02 45 BUCUREŞTI
S C VALIOIJ TRAOING SRL M.jp32m Ciucur ţhor
01752 £î?2.C'30 BUCUREŞTI
S C Pm-tf el SRLDrumul Taberei CÂMPULUNG MOLDOVENESC
SC.CIP-SAvlN SPL Cafea Bucovinei nr 42
. 030 314 526 CARACAL -
S.C EST SRLMog. ‘CARACAL’
CLUJ-NAPOCASCA6GCOMORIENT
HrPnsteirni064 1 i C&î
Str.Antortus Csracalls ni*319517 419
CĂREI .SC SAT-AN SRL
Slr Mihai Viteazu N Mv12.pa< 061 *305. C43
CĂREI ' SC SAT-AN SRL Str. I Decembrie 1-316.nr?
Oi! S66 feti CLUJ-NAPOCA
SCABCCOMOPtENT '-1 S r Aurei vîaiai nrl-3
C64.445.S79
COMANESTIS C AS COMA S
StrA-rom Iancu r CONSTANTA
5..C TONI’S TRADE SPL ' Str.Tepes voda nr23
M1 514,441 CONSTANTA
C MARCO VIL ELECTRON SRL B-dul Mamaia nrfi?.p*irter i 041673 366
CRAIOVA S C MERCUR SA
OS U i ' .905 DEVA
S.C ENIM-FLAMINGO SRL tr 1 Dec.emhne ni.i.Bl 2p«rtei
054 213 I69 FOCŞANI
*3 C METEx S A Fociam 037 622.601
GURA HUMORULUI S.C CIP-SA7IN SPL E-dut Buewmei nrl
030 221 410 MANGALIA
•.> C Etectroccm Franea SPL So» Cc-nyamei
PETROŞANISC ELECTRC-STAR SPL Str IDeeernbna I jlS-nriS ••
054 545.571 PfTESTI
SCVIO-SUPEP SPL .< Str i c. BrananuBI B4. parter
043 222 043PLOIEŞTI
5i C METCHIM S Str .Poligonului ni.
044 1-i1) 933 RADAUT1
S.CCIP-SAVIN «f P-ta Unirii nr?7
020 '•62.504
•3.3'Jp.UJJîl-La»*
O C E - H n
041 7 5.036MIOVENt
S C CLA5-IC MAPI- ET SRL ■ar.Uruni B v'2B parter . .
■j4e.260 434 ORADEA
S C SAT-AN SRL E-nuî Dacia nr 74
069361.965 PETROŞANI •
S C ELECTRO-STAR SRL S&.Avrah lancunr?
ROMANS.CAGCOMASA
Strunim Bl 2 SATU-MARE
S C HERCULES S A y .Gtr25 O'iombne nr 12 . *
061 717.326 SIBIU
SCNAf.CC- IMPEX SPL P-laA.urei vlaicu Bl v'2 Ap1.parter
060 447 740 SLATINA
S.C EST SPLMa-'J ’RC MARTA'. &4hJi A i Cura 0404 17 005 TIMIŞOARA
O C 2.ASS «RL 056 217 016 .
TUICEA C CRONOS SRLMaa ’VOUA',
‘StrPortolui nr.Î7 0405I3.51S
VATRA BORNEI >3C CIP-SAVIH SRL
Str Mih-jt Emiiieicu nrf1 ^' vuLcVn1 '
S.C ELECTR0:STAR SRL B-dul Mihai V'teazu n r i l
054 571 674
1 BUCUREŞTIU.M.C SRLDinu Vintjla nr.5,BI 4
. . - 01.210.15.05
Amănunte la tel. 211.67.11'Preturile includ TVA 19%
R adiocasoto fon auto Toshiba 3444 BAT
■l.yy'J.UO U L S I**S lna ^ 4 ie ş ir i& C auta re automata T^rAutorevers •j^A fisaj e lec tron ic
de spa tn t 0&E A N 505 ra m e
•<k 500 ret/min ■-p T e rm o sta t r îVFIHru scam e ? B uton ecenom lze jr
- \ r ■
L S I *
yu n d â l ‘
1^-Vopsea e m ail ^ l l ^ O a r z a t o a r e gaz
★ A p rin d e ri m anuala g ra tu ita ★ Dim ensiuni 53*50*85/90 •'*
Crgqfed fcy U i- n ^ d C--yrlp-nv fel. 01/21 l». 15.05
CASA DE EDITURĂ
Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICRAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:TEL: 19.75.07-ALINTUDOR BÂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27-CODINSAMOILÂ; PUBLICITATE:TEL./FAXrt9.73.04-RÂUL
E-mail: [email protected] - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81: -. _ STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LI VIA POP;
Secretar de redacţie: lel/tax: SUBREDACj|ATURDA:TEUfax:31.43.23Horea PETRUŞ . 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75 ___________________
ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: [email protected] - redacţia
TII'IIU'L KXKflTAT 1*1 Garam ond-
