mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591...

16
S-a declanşat, neoficial, campania electorală ILIE CALIAN I n ultima vreme politicienii români au intrat într-o agitaţie mai profundă decît obişnuitele cîrcoteli care ne mai alungau plictiseala. în momentul dezbaterii în Parlament a moţiunii de cenzură, Coaliţia s-a dovedit foarte unită, susţinînd Guvernul Radu Vasile fără şovăire. Explicaţia este simplă: frica de a nu cădea de la putere este atît dc mare în rîndul politicienilor noştri, îneît, pentru a-şi păstra ciolanele - pentru ci, pentru rude şi prieteni - trec peste orice principii şi disensiuni inter - şi intrapartinicc. - -Totuşi, adevărul sc vede cu ochiul liber. Coaliţia nu mai este nici măcar pc sfert din ceea cc era în 1996, după cîştigarea alegerilor. în UDMR vocile extremiste se înmulţesc şi, dincolo dc cunoscutele atacuri la adresa Constituţiei României, sporeşte vehemenţa celor carc doresc retragerea de la guvernare, în speranţa realizării a ceva similarevenimentelor din Kosovo. în CDR c dezastru. Liberalii ar dori sâ iasă pe jumătate din Convenţie, adică să candideze separat la alegerile locale. Pc lîngă asta - conducerea prin rotaţie a CDR, ori cu doi preşedinţi. Asta nu convine PNŢCD, care se simte într-o scădere alarmantă a popularităţii şi înţelege că, înafara CDR, nici unul dintre cele două partide n-ar obţine sufragii care, însumate, să fie egale cu cele pe care Ic obţine CDR, în condiţiile în care mulţi dintre votanţi nu mai ştiu ce forţe politice conţine acum CDR. Desigur, nici în PNLlucrurile nu sînt tocmai clare. Cei din vechea generaţie, în frunte cu Ioncscu Quintus, ar prefera sâ rămînă în CDR; grupul lupilor tineri, condus de Valeriu Stoica, ar dori sâ iasă de sub tutela PNŢCD. în acest partid, în pofida faptului câ la recenta întîlnire de la Mangalia s-a acceptat decorativ idea partidului strîns unit în jurul lui Ion Diaconescu, al Iui. Radu Vasile şi al Guvernului, bombănelilc nu încetează, există mari dezacorduri chiar şi după părăsirea PNŢCD de către fraţii Boilă şi Victor Ciorbea. în fine, PD îşi continuă cu şi mai mare vigoare fronda, pentru ca în preajma alegerilor să se afle suficient de îndepărtat de PNŢCD, PNL şi UDMR pentru a arăta frumos în faţa electoratului. Ca şi cumtoate acestea n-ar fi suficiente, a izbucnit o confruntare clară între Guvern şi Preşedinţie, căreia i sc reproşează verde că îŞi arogă drepturi pc care nu le are, intervenind grav în probleme,. ale Executivului. Iar preşedintele Emil Constantinescu pare a nu fi înţeles câ e din ce în ce mai sigur, câ îşi pierde susţinătorii, atîţia cîţi sînt, că bătălia pentru preşedinţie va fi mult mai dură decît în 1996, iar şansele sale, după atîtea gafe, ca să nu le spun altfel, sînt tot mai reduse, după cum arată şi ultimele sondaje de opinie. Ministrul Sănătăţii promite ambulanţierilor sprijin deplin Ministrul Sănătăţii, Hajdu Gabor, a participat ieri, la Cluj-Napoca, la conferinţa naţională a Federaţiei sindicatelor „Ambulanţa" din România. Acesta a fost însoţit şi de reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, directorul generai adjunct, Marius Uţu. Participarea a fost numeroasă, fiind prezenţi . ambulanţierii din toate judeţele ţării. Principalele teme abordate au fost situaţia financiară precară a serviciilor de ambulanţă, problemele apărute în derularea finanţării programelor iniţiate de MS pentru serviciile de ambulanţă şi împărţirea împrumutului de la Banca Mondială pentru asistenţa de urgenţă primară. Se pare că întîlnirea a fost de bun augur atît pentru ministru, care a fost informat despre ce se hotăreşte în minister fără ştirea sa, dar şi pentru ambulanţieri, care au primit garanţia sprijinului ministerial. Ministrul a fost de acord cu propunerea sindicatului Ambulanţa de a recunoaşte printr-un ordin ministerial un consiliu naţional a medicilor-director din serviciile de ambulanţă, care îl va informa despre situaţia din acest sector. Ministrul Hajdu Gabor a aflat cu surprindere despre o întrunire organizată- de Departamentul de Administraţie Publică Locală din Guvernul României, care avea drept scop direcţionarea împrumutului de la B.M. prin serviciul SIAMUD a dr. Arafat, din Tîrgu-Mureş. Ministrul Sănătăţii a respins orice posibil scenariu din care serviciile de ambulanţă să fie excluse şi a fost de acord, în principu, ca din prima tranşă a împrumutului de la BM (creditul total fiind de 120 milioane de dolari) serviciile de ambulanţă sâ beneficieze de cca jumătate. .împrumutul acesta reprezintă pentru serviciul de asistenţă primară un colac de salvare. Acesta este destinat în special achiziţionării a 5.000 do ambulanţe, care ar putea ameliora situaţia din ţară, unde parcurile auto ale serviciilor sînt depăşite fizic şi moral. In prezent situaţia financiară a Ministerului Sănătăţii este foarte gravă, cheltuielile depăşind cu mult veniturile. Totuşi, cu puţin noroc sperăm ca la rectificare bugetul Sănătăţii să fie majorat", a declarat ministrul Sănătăţii . ... Luminiţa PURDEA mieilor” La marşul de protest al artiştilor s-au intonat arii celebre • VtStk Lovitură sub centură pentru unitatea sindicala Mult discutata grevă care trebuia să se desfăşoare în 24 mai nu a reuşit să ridice valuri la Cluj. După cum se exprimă liderii filialelor clujene ale celor patru confederaţii, unitatea sindicală este ameninţată. La protestele de ieri se pare că au participat doar unele organizaţii sindicale afiliate la Cartel Alfa. v. Liderul Cartel fllfa consideră câ trebuie ca fiecare „să-şi vadă de felia lui" Grigore Pop, liderul local al Cartel Alfa, a susţinut câ circa 60 Ia sută dintre membrii sindicali afiliaţi aici au întrerupt lucrul pentru o zi. Aceasta corespunde cifrei dc aproximativ 20.000 dc oameni (în total, la Cartel Alfa Cluj sînt afiliaţi în jur de 30.000 de salariaţi). Grigore Pop a afirmat că unităţile în carc s-a întrerup lucrul sînt: Remarul 16 Februarie, CUG, Termorom, Elmct, ARL, Scmco, Napochim, Industria Sîrmei Cîmpia Turrzii (în proporţie de 70 la sută), Casirom, Turdcana, Electro- ceramica. La acestea se adaugă- Clujana, unde circa 15 la sută . _______ Dana TIUCA continuare în pagina a 6-a Partidele coaliţiei majoritare sînt de acord cu propunerea PNŢCD privind încheierea unui nou protocol al coaliţiei . UDMR susţine propunerea vicepreşedintelui PNŢCD Remus Opriş privind elaborarea unui protocol al coaliţiei în carc sâ sc precizeze ca prioritate respectarea programului dc guvernare în timpul anului electoral carc va urma, a declarat Attila Verestoy. Vicepreşedintele PNL, Paul Pâcuraru a declarat câ actuala coaliţie arc nevoie dc un protocol dc funcţionare, însă există deja “un deficit dc timp” pentru negocierea şi aplicarea unui astfel dc document. Vicepreşedintele PD, Alexandru Sassu, a declarat câ este dc acord cu un nou, protocol al coaliţiei majoritare, dacă acest document va duce la o colaborare mai bună între partidele coaliţiei. Se#prefigureazăiun|scandaltde|jproporţiiţlaf.f)G#U Fotbalistul Ovidiu Miron susţine că avocatul Marcel Lăzăreanu, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie si antrenor al FC ”U”, l-a bătut . , 7 Sîmbătă, FC „U” s-a deplasat la Constanţa pentra partida cu FC Farul, partidă contînd pentru. etapa a 3 l-a a Diviziei A-Ursus. Normal, prima echipă a fost însoţită şi de cea de „tineret”, în lotul căreia figurează şi jucătorul Ovidiu Miron, un fotbalist de la care toată lumea aştepta promovarea în primul „11" al clubului universitar. Că lucrurile nu stau aşa, nu este nici locul, nici momentul să analizăm, deşi fotbalistul în cauză are cîteva prezumţii şi pe marginea acestui subiect. Tema materialului de faţă este însă alta. Ieri, în jurul orelor amiezii nc-a vizitat la redacţiejucătorul Ovidiu Miron care a făcut următoarea declaraţie dc presă: „în cursul zilei de vineri am făcut deplasarea la Constanţa pentru partida cu Farul, alături de echipa de tineret. După o noapte de cazare, sîmbătă dimineaţa ne-am prezentat la stadion pentru disputarea meciului. încă dc pe drum, domnul Marcel Lăzăreanu a încercat să mă provoace. îmi tot reproşa câ driblez prea mult, câ a început sâ se sature de mine, că sînt un surogat de fotbalist. Remarci care nu aveau nimic comun cu partida care urma. Oricum, nu aveau cu mă ajute. De la debutul primei repri^inM«Llrix-_ ,/epcrtdriul” domnului Lăzăreanu s-a modificat. M-a înjurat în continuu dc pe margine şi mi-a reproşat golul marcat de constănţcni, deşi Filip, portarul nosţru şi fiul domnului Lăzăreanu, a greşit flagrant. A venit pauza (scorul a fost de 1-0 pentru Farul) şi, pentru că momentul era prielnic, a continuat în vestiar să măjignească. Mi-a spus câ îmi mai acordă cinci minute din cea dc a doua repriză, după care mă schimbă. S-a ţinut de cuvînt şi după cinci minute a cerut schimbarea mea. Mi-a cerut să plec la vestiare, dar am ţinut să văd partida pînă la sfîrşit. Acest lucru l-a înfuriat la culme, a început din nou să mă înjure, după care m-a tras dc pâr, de urechi, m-a împins. L-am întrebat de face asta, cu atît mai mult cu cît este avocat, un om al legii. M-a făcut analfabet, deşi urmează sâ termin o facultate şi m-a lovit pentru prima oară cu pumnul. Oamenii din tribună mi-au sărit în ajutor, rcproşîndu-i comportamentul. „Episodul 2" al scandalului a avut loc duminică __________ Cristian BARA continuare în pagina a 16-a ziar independent ANUL IX NR. 2591 ISSN 1220-3203 , MARTI, 25 MAI 1999 16 PAGINI 1.500 LEI Prima zi de lucru a Direcţiei de Impozite şi Taxe a CL s-a soldat cu o... Busculadă pe cinste Ia plata impozitelor şi taxelor Chiriaşii Primăriei vor plăti chirii de 1.000 de ori mai mari La Industria Siimei au to p u l disponibilizările Prima tranşă de salariaţi ai societăţii Industria Sîrmei Cîmpia Turzii a plecat ieri din societate, în conformitate cu prevederile programului de restructurare a societăţii aprobat săptămînă trecută de FPS Bucureşti. Directorul societăţii, Sorin Săveanu, a afirmat că, în conformitate cu programul de restructurare, 910 angajaţi vor fi disponibiiizaţi, în termen de o lună, pe baza Ordonanţei 9/1997. într-o a doua etapă, alţi 670 de angajaţi vor pleca din societate prin desprinderea şi divizarea unor activităţi care sînt nespecifice fluxului de bază, printre care se număra secţia de transporturi, cabluri şi reparaţii siderurgice. Potrivit iui Săveanu, aceste secţii vor deservi, pe bază de contract, societatea din care s-au desprins. Artiştii s-au produs în „Tăcerea

Transcript of mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591...

Page 1: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

S-a declanşat, neoficial, campania

electoralăILIE CALIAN

I n ultima vreme politicienii români au intrat într-o agitaţie mai profundă decît obişnuitele cîrcoteli care ne

mai alungau plictiseala. în momentul dezbaterii în Parlament a moţiunii de cenzură, Coaliţia s-a dovedit foarte unită, susţinînd Guvernul Radu Vasile fără şovăire. Explicaţia este simplă: frica de a nu cădea de la putere este atît dc mare în rîndul politicienilor noştri, îneît, pentru a-şi păstra ciolanele - pentru ci, pentru rude şi prieteni - trec peste orice principii şi disensiuni inter - şi intrapartinicc. - -Totuşi, adevărul sc vede cu ochiul liber.

Coaliţia nu mai este nici măcar pc sfert din ceea cc era în 1996, după cîştigarea alegerilor. în UDMR vocile extremiste se înmulţesc şi, dincolo dc cunoscutele atacuri la adresa Constituţiei României, sporeşte vehemenţa celor carc doresc retragerea de la guvernare, în speranţa realizării a ceva similar evenimentelor din Kosovo. în CDR c dezastru. Liberalii ar dori sâ iasă pe jumătate din Convenţie, adică să candideze separat la alegerile locale. Pc lîngă asta - conducerea prin rotaţie a CDR, ori cu doi preşedinţi. Asta nu convine PNŢCD, care se simte într-o scădere alarmantă a popularităţii şi înţelege că, înafara CDR, nici unul dintre cele două partide n-ar obţine sufragii care, însumate, să fie egale cu cele pe care Ic obţine CDR, în condiţiile în care mulţi dintre votanţi nu mai ştiu ce forţe politice conţine acum CDR. Desigur, nici în PNLlucrurile nu sînt tocmai clare. Cei din vechea generaţie, în frunte cu Ioncscu Quintus, ar prefera sâ rămînă în CDR; grupul lupilor tineri, condus de Valeriu Stoica, ar dori sâ iasă de sub tutela PNŢCD. în acest partid, în pofida faptului câ la recenta întîlnire de la Mangalia s-a acceptat decorativ idea partidului strîns unit în jurul lui Ion Diaconescu, al Iui. Radu Vasile şi al Guvernului, bombănelilc nu încetează, există mari dezacorduri chiar şi după părăsirea PNŢCD de către fraţii Boilă şi Victor Ciorbea. în fine, PD îşi continuă cu şi mai mare vigoare fronda, pentru ca în preajma alegerilor să se afle suficient de îndepărtat de PNŢCD, PNL şi UDMR pentru a arăta frumos în faţa electoratului.

Ca şi cum toate acestea n-ar fi suficiente, a izbucnit o confruntare clară între Guvern şi Preşedinţie, căreia i sc reproşează verde că îŞi arogă drepturi pc care nu le are, intervenind grav în probleme,. ale Executivului. Iar preşedintele Emil Constantinescu pare a nu fi înţeles câ e din ce în ce mai sigur, câ îşi pierde susţinătorii, atîţia cîţi sînt, că bătălia pentru preşedinţie va fi mult mai dură decît în 1996, iar şansele sale, după atîtea gafe, ca să nu le spun altfel, sînt tot mai reduse, după cum arată şi ultimele sondaje de opinie.

Ministrul Sănătăţii promite ambulanţierilor sprijin

deplinMinistrul Sănătăţii, Hajdu G abor, a participat ieri, la C luj-N apoca, la conferinţa

naţională a Federaţie i s ind ica te lo r „Ambulanţa" d in R om ân ia . A c e s ta a fost însoţit şi de reprezentantul C a se i Naţionale de Asigurări d e S ă n ă ta te , directorul g en e ra i adjunct, M arius U ţu. Partic iparea a fost n u m e ro a să , fiind prezenţi

. ambulanţierii din to a te judeţe le ţării. Principalele tem e ab o rd a te a u fo st situaţia financiară p recară a serviciilor d e am bulanţă, problem ele a p ă ru te în deru larea finanţării program elor iniţiate d e MS pentru serviciile d e am bu lan ţă şi îm părţirea îm prum utului d e la B anca M ondială pentru a s is te n ţa d e u rg en ţă p rim ară. S e p a re c ă întîlnirea a fost d e bun au g u r atît pentru ministru, c a r e a fost informat d e s p re ce s e h o tă re ş te în m in ister fără ştirea sa , d a r şi p en tru am bulanţieri, c a re au primit garan ţia sprijinului ministerial. Ministrul a fo st d e aco rd cu p ropunerea sindicatului A m bulanţa d e a recu n o aş te printr-un o rdin ministerial un consiliu naţional a m edicilor-director din serviciile d e am b u lan ţă , c a re îl va inform a d esp re situaţia din a c e s t sec to r.

Ministrul Hajdu G abor a aflat cu surprindere d e s p re o în trun ire organizată- d e D epartam entul d e A dm inistraţie Publică L ocală din G uvernu l Rom âniei, c a re a v e a d rep t sc o p d irec ţio n area îm prum utului d e la B.M. prin serviciul SIAMUD a dr. Arafat, d in T îrgu-M ureş. Ministrul S ăn ă tă ţii a re sp in s orice posibil scenariu d in c a re serviciile d e am bulan ţă s ă fie e x c lu se şi a fost de aco rd , în principu, c a din prim a tra n şă a îm prum utului d e la BM (creditul total fiind d e 120 m ilioane d e dolari) serviciile d e am b u lan ţă s â b en efic ieze d e c c a jum ăta te . .îm prum utul a c e s ta rep rezin tă pentru serviciul d e a s is te n ţă prim ară un co lac de sa lv a re . A ces ta e s te des tin a t în sp ec ia l ach iziţionării a 5 .000 do am bulan ţe , ca re a r p u tea am elio ra situaţia din ţa ră , u n d e parcu rile au to ale serviciilor sînt dep ăşite fizic şi moral. In prezent situaţia financiară a Ministerului S ănătă ţii e s te foarte g ravă , cheltuielile dep ăşin d cu mult veniturile. Totuşi, cu puţin noroc sp e răm ca la rectificare bugetul Sănătăţii s ă fie m ajorat", a declarat ministrul Sănătăţii. ... L u m in iţa PURDEA

mieilor”La marşul de protest

al artiştilor s-au intonat arii celebre •

VtStk

Lovitură sub centură pentru unitatea sindicalaM u lt d i s c u t a t a g r e v ă c a r e t r e b u i a s ă s e d e s f ă ş o a r e în 2 4 m a i n u a r e u ş i t s ă r i d i c e v a lu r i la

C lu j . D u p ă c u m s e e x p r i m ă l id e r i i f i l ia le lo r c l u j e n e a l e c e l o r p a t r u c o n f e d e r a ţ i i , u n i t a t e a s i n d i c a l ă e s t e a m e n i n ţ a t ă . L a p r o t e s t e l e d e ie r i s e p a r e c ă a u p a r t i c i p a t d o a r u n e l e o r g a n i z a ţ i i s i n d i c a l e a f i l i a te la C a r te l A lfa . v .

Liderul Cartel fllfa consideră câ trebuie ca

fiecare „să-şi vadă de felia lui"

Grigore Pop, liderul local al Cartel Alfa, a susţinut câ circa 60 Ia sută dintre membrii sindicali afiliaţi aici

au întrerupt lucrul pentru o zi. Aceasta corespunde cifrei dc aproximativ 20.000 dc oameni (în total, la Cartel Alfa Cluj sînt afiliaţi în jur de 30.000 de salariaţi). Grigore Pop a afirmat că unităţile în carc s-a întrerup lucrul sînt: Remarul 16 Februarie, CUG,

Termorom, Elmct, ARL, Scmco, Napochim, Industria Sîrmei Cîmpia Turrzii (în proporţie de 70 la sută), Casirom, Turdcana, Electro­ceramica. La acestea se adaugă- Clujana, unde circa 15 la sută

._______ Dana TIUCAco n tin u a re în p a g in a a 6-a

Partidele coaliţiei majoritare sînt de

acord cu propunerea

PNŢCD privind încheierea unui nou protocol al

coaliţiei. UDMR susţine propunerea

vicepreşedintelui PNŢCD Remus Opriş privind elaborarea unui protocol al coaliţiei în carc sâ sc precizeze ca prioritate respectarea programului dc guvernare în timpul anului electoral carc va urma, a declarat Attila Verestoy. Vicepreşedintele PNL, Paul Pâcuraru a declarat câ actuala coaliţie arc nevoie dc un protocol dc funcţionare, însă există deja “un deficit dc timp” pentru negocierea şi aplicarea unui astfel dc document. Vicepreşedintele PD, Alexandru Sassu, a declarat câ este dc acord cu un nou, protocol al coaliţiei majoritare, dacă acest document va duce la o colaborare mai bună între partidele coaliţiei.

S e # p r e f ig u r e a z ă iu n |s c a n d a lt d e |j p r o p o r ţ i i ţ la f . f ) G # U

Fotbalistul Ovidiu Miron susţine că avocatul Marcel Lăzăreanu, vicepreşedintele Consiliului de Administraţiesi antrenor al FC ”U”, l-a bătut♦ . , 7

Sîmbătă, FC „U” s-a deplasat la Constanţa pentra partida cu FC Farul, partidă contînd pentru. etapa a 3 l-a a Diviziei A-Ursus. Normal, prima echipă a fost însoţită şi de cea de „tineret”, în lotul căreia figurează şi jucătorul Ovidiu Miron, un fotbalist de la care toată lumea aştepta promovarea în primul „11" al clubului universitar.Că lucrurile nu stau aşa, nu este nici locul, nici momentul să analizăm, deşi fotbalistul în cauză are cîteva prezumţii şi pe marginea acestui subiect.Tema materialului de faţă este însă alta. Ieri, în jurul orelor amiezii nc-a vizitat la redacţie jucătorul Ovidiu Miron care a făcut următoarea declaraţie dc presă: „în cursul zilei de vineri am făcut deplasarea la Constanţa pentru partida cu Farul, alături de echipa de tineret. După o noapte de cazare, sîmbătă dimineaţa ne-am prezentat la stadion pentru disputarea meciului. încă dc pe drum, domnul Marcel Lăzăreanu a încercat să mă provoace. îmi tot reproşa câ driblez prea mult, câ a început sâ se sature de mine, că sînt un surogat de fotbalist. Remarci care nu aveau nimic comun cu partida care urma. Oricum, nu aveau cu mă ajute. De la debutul primei repri^inM«Llrix-_

,/epcrtdriul” domnului Lăzăreanu s-a modificat. M-a înjurat în continuu dc pe margine şi mi-a reproşat golul marcat de constănţcni, deşi Filip, portarul nosţru şi fiul domnului Lăzăreanu, a greşit flagrant. A venit pauza (scorul a fost de 1-0 pentru Farul) şi, pentru că momentul era prielnic, a continuat în vestiar să mă jignească. Mi-a spus câ îmi mai acordă cinci minute din cea dc a doua repriză, după care mă schimbă. S-a ţinut de cuvînt şi după cinci minute a cerut schimbarea mea. Mi-a cerut să plec la vestiare, dar am ţinut să văd partida pînă la sfîrşit. Acest lucru l-a înfuriat la culme, a început din nou să mă înjure, după care m-a tras dc pâr, de urechi, m-a împins. L-am întrebat de face asta, cu atît mai mult cu cît este avocat, un om al legii. M-a făcut analfabet, deşi urmează sâ termin o facultate şi m-a lovit pentru prima oară cu pumnul. Oamenii din tribună mi-au sărit în ajutor, rcproşîndu-i comportamentul. „Episodul 2" al scandalului a avut loc duminică

__________ Cristian BARAc o n tin u a re în p a g in a a 16-a

ziar independentANUL IX NR. 2591 ISSN 1220-3203

, MARTI,25 MAI 1 9 9 9

16 PAGINI 1 .5 0 0 LEI

P rim a z i d e lu c r u a D irec ţie i d e I m p o z i te ş i T a x e a CL s - a

s o l d a t c u o .. .

Busculadă pe cinste Ia plata impozitelor şi

taxelorC h ir ia ş i i P r im ă r ie i v o r p l ă t i c h ir i i d e 1 . 0 0 0 d e o r i m a i

m a r i

La Industria S iim e i au t o p u l d is p o n ib iliz ă rileP rim a t r a n ş ă d e s a la r ia ţ i a i s o c ie tă ţ ii In d u str ia S îrm ei C îm pia Turzii a p le c a t ieri d in s o c ie ta te , în c o n fo rm ita te c u p r e v e d e r i le

p ro g ra m u lu i d e re s t ru c tu ra re a so c ie tă ţ ii a p ro b a t s ă p tă m în ă tr e c u tă d e FPS B u c u re ş ti . D irec to ru l so c ie tă ţii , S o r in S ă v e a n u , a a f irm a t că , în c o n fo rm ita te c u p ro g ra m u l d e re s tru c tu ra re , 910 a n g a ja ţi v o r fi d ispo n ib iiiza ţi, în te rm e n d e o lun ă , p e b a z a O rd o n a n ţe i 9 /1997. în tr-o a d o u a e ta p ă , a lţi 670 d e a n g a ja ţ i vor p le c a d in s o c ie ta te p rin d e s p r in d e re a ş i d iv iz a re a u n o r a c tiv i tă ţ i c a r e s î n t n e s p e c i f ic e flu x u lu i d e b a z ă , p r in tre c a r e s e n u m ă ra se c ţia d e tra n sp o r tu r i , ca b lu ri ş i re p a ra ţii s id e ru rg ic e . P o triv it iui S ă v e a n u , a c e s t e s e c ţ i i v o r d e s e rv i , p e b a z ă d e c o n tr a c t , s o c ie ta te a d in c a re s -a u d e s p r in s .

Artiştii s-au produs în „Tăcerea

Page 2: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

• Azi: Calendarul ortodox. + A treia aflare a capului Sf. loan B otezătoru l; Sf.M c.C elestin; Calendarulgreco- catolic: A treia aflare a capului S. loan Botezătorul (823).

• PRHFHCrURA,CONSn,lULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 1960-30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA 1IUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA 24-19-26 •POLTflA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA 1349-76• POL1TIADEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITLA HUEDIN: 25-15-38 .

POLITIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981

• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, in t 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961• SALVAREA CFR; 19-85-91• INTERNATIONAL-971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII. 931• DERANJAMENTE: 921

ORA EXACTĂ: 958R A TERMOFICARE: 19-8748 SC MONTENAY SA 41-51-71 RA. APĂ CANAL: 1963-02 S C.ĂSALPREST SA.: 19-55-22

• SC PRIVAL: 1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE - INTERVENŢII GAZE

928; 433424 AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952 AGEVŢL4 CFR: - internaţional 1340-09;

imam - 43-20-01;Turda-31-17-62; Dej -21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Ouj-Na(vxa*îiudipcsta,ajp!ccarrdm Cluj-Napoca în zilele dc luni, marţi, joi şi \mcn Ia ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta In nlclc de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă bora 11.00.

• Guj-Napoca- Bremen (Germania), cu plecări micreuri ora \ 6,50 şi duminica, ora 6,30 svînapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.

• Cluj-Napoca- Budapesta, cu plecare în zilele dc jo i ora 22,00 şi înapoiere din Budapc^aîn zilele de vineri ora 16,00.INFO R M AŢ11: Autogara 1: 14-24-26

Autogara 11:43-52-78

FARMACII?Farmacii cu serviciu perm anent:

rantuci.r"CORAFARM“, str. Ion Meşter nr. 4j telefon 426540 . •

Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia INTEKPHAKM". str. Primăverii nr. 5,

telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia ’ CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-1363, orar 8-22.

Garda de noapte: Farm acia nr.4, HEDERA", str. Gh.Doja nr. 32, tel.

13.00.77. orar 20-8.

JARQM: 2&0JJ W - 30JOJ999Iun»

7,2515,0020,45

8,25 7,15 15,50 19,15 21.45 -

8,0520,15

m a r ţ i8.45 15,5020.45

9.45 7,15 17,55 14,3021.45 19,15

8.15 15,3020.15

m ie r c u r i , in i8.4520.45

9.45 7,15,21.45 19.15

8.1520.15

v in e r i

15,30- 9,45 7,15

17,55 14,30 20.00

T I 5 '15,3021,00

s î m h ă tâ7,25

13,308,25 15,00

15.55 12.1016,0013.10

' d u m in ic ă- 20,00 21,00 1

E r e ţ b ile t : 7 0 2 .0 0 0 lei m arţi: Cluj -> Budapesta 11,30-12,40 simbâtă:Cluj -> Budapestal5.50-17,00 miercuri şi joi: Budapesta-)Cluj 16,10-18 70P r e ţ b ile t : 1 1 9 S dus-în to rs

TE LE FO N : 13-01-16.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFlNTĂ"

• 24 - 28 m ai •Medicină generală. Dr. M. Suciu - 26

(12-14), dr. S.Loga -28 (14-16), dr.I. Boilă - 24, 25, 27, 28 (10-12), dr. L. Rasa - 24 (15-17), dr.R. Cotârlâ - 26 (10-12), dr.L. Maier - 26 (12-14), dr.A. F. Oros - 26 (14-16); Homeopatie. Dr.L. Barbâalbâ - 26, 28 (10-12); Interne. Dr.F.Ghcrman - 24,26 (10- 12), dr.A. Iancu - 25 (11,30-13), dr.C.Duncca - 27 (17-18), dr.D.Ptrv - 24 (15-17), dr.Cs. Szakacs - 26(13,30-15), dr.N.Pop-27 (14-16). Reumatologie. Dr.l.Alb - 25 (12-14); dr.C.Zotta - 28 (14-16); Psihiatrie. Dr. C.Ştefan-27 (14-16); Ecograf. Dr.M.Călin - 28 (10- 12), dr.I.Ghclian - 28 (12,30-14,00); Endocrinologie. Dr.l.Duncca - 27 (17- 18); ORL. Dr.C-tin Răduiescu - 24 (12-14); Ginecologie. Dr.C.Fodor-25, 27(10-12);Chirurgie. Dr.C. Cosma- 25,27 (10-12); Pediatrie, Dr.R.Mitca- 25 (13-15), dr.M. Fritea -25 (14-16), dr. L. Toma - 27 (10-12); Dermatologie Dr.lI.Radu - 27 (12-14); Ortopedie. Dr.Z.Popa - -24 (11-12); Psihologie. Dr.L.Boilă -25(15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugca - 24 (13-17); Urologie. Dr.R.Vidican -24 (13-17), 25, 26, 27, 28 (8-13); Radiologie Policlinica II. Dr.S.SuIutiu -24,28(8-9).

Pentru ch iru rg ie estetică ţi reparatorie şi urologie planificarea bolnavilor se face numai pe bază de bilet do trimitere.

Programarea bolnavilor- de luni p in i vineri, intre orele 12-14, la telefon 76-78-22 ţ l la sediu, Aleea Micuţ nr. 3/12.

REPUBLICA - Triunghiul morţii, România - premieră (10; 13,30; 17; 20,30j- duminica spectacolele încep la ora 13,30 * VICTORIA - Bean - o comedie dezastru, Anglia (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Avocatul, SUA -

premieră (12; 14,30; 17; 19,30) - duminica spectacolele încep la ora 14,30) FAVORIT - Iubitul meu se însoară, SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI Prinţul Egiptului, SUA (13); Şacalul, SUA (15; 17,15; 19,30).

TURDA: FOX - Furnicutze, SUA; En Garde, Franţa DEJ: A R TA - Babe - Noile aventuri ale Iul Babe... in oraş, SUA; Sărutul care ucide. SUAGHERLA: PACEA - 24-26.05: Mama vitregă, SUA; 27-30.05: Bean - O comedie dezastru, Anglia. __________

UNIPLUS Radio M arţi, 25 m ai Program in fo rm ativ B BC : 6,00-6,30:8,00-

8 .20 .11 .00-12,00 ,14 ,00-14,30; 18,00-18,30; 21 ,00-21 ,30 ,23 ,00 . 6,30-10,00 Uniplus de dim ineaţa, 0 6 ,3 5 , 8,20 C alen daru l z ile i. M eteo . 06,45, 9,45 H oroscop. 9 ,00 Ş tir i lo ca le . 9,20 P ro g ra m u l c inem a. 9 ,5 5 In form aţii culturale. 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,13 ,00 ,15 ,00 ,16 ,00 ,. 17,00 Ş tiri naţionale s i tocate.10.00-14,00 P u n ct., ş i de la Z ece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21.00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ş tir i na ţiona le 21-30- 6,00,00; Uniplus nocturn.

BIBLIOTECI■ B .C .U . “ L u c ian Blaga” (strada

C lin icilor 2): O ra r : zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîm bătă: 8-13,30.

■ B ib lio te c a J u d e ţe a n ă ^ O C T A V IA N G O G A ” : SE CŢ IA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l) , ORAR: lun i-jo i: 9-19,45; v ineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Z o rilo r , M ăn ăştu r, M ărăş ti, G heorgheni), O RAR : luni, m iercuri, jo i: 14-19,45; m arţi, vineri: 9-14,45. SA L A D E L E C T U R Ă (S tr. M. K ogâlniceanu nr.7): ORAR: iuni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13 .45 . S E C Ţ IA D E C O LEC Ţ II SPECIALE: (str. Observatorului n r .l , te le fo n 4 3 -8 4 -0 9 ) lun i, jo i: 14-18, m a rţi, m ie rc u ri, v ineri: 9 -1 3 . M E D IA T E C A , O R A R : lun i-jo i: 9- 19,45; v ineri: 9 -17 ,45 ; sîm bătă: 9-13.45. C ENTRUL DE INFORM ARE C O M U N ITA RA ORAR: luni-joi: 9- 16 ,00; v in e ri: 9 -14 . F IL IA L A E C O N O M IC O -JU R ID IC Â (S tr. E in s te in n r . 14}, O RAR: lu n i, m iercuri: 8-15; m arţi, jo i: 13-19,45; vineri: 8-13.

I B ib lio te c a A cad em ie i (s trad a K ogâln iceanu 12 - 14). Orar: lun i - sîm bătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ B ib lio te c a G e rm a n ă (s tra d a U n iv e rs ită ţ i i 7 - 9 ): luni - 10-14; m arţi, m iercuri, jo i - 12-16; v ineri -10-16.

■ B ib lio teca A m erican ă "J .F .K .” (strada U niversităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i : 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a tre ia s îm bătă din lună: 9-14. O ferim consultanţă pentru studii în USA.

■ B ib lio te c a B r i ta n ic ă (s tra d a Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 1 4 - 1 9 ; m arţi, jo i, vineri: 9 - 1 4 . .

■ B ib lio te c a “ H e lta i” (s tra d a C lin ic ilo r 18). O rar: ziln ic ,10 - 18; sîm bătă: 9 -1 3 .

■ B iblio teca C lu b u lu i Studen(esc C re ştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: m arţi: 18 - 19; jo i 19 - 20.

■ B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l F ran c e z (strada I.I.C . Brâtianu 22); O rar luni-vineri: 10-19.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G e rm a n ’T le r m a n n O b e r th ” (str, M em o ra n d u m u lu il8 ) . O rar: lu n i, m arţi, m iercuri, jo i: orele 16-20.s

■ B ib lio teca “ V a leriu Bologa” a Universităţii dc M edicină şi Farmacie (S tr. A vram Ian cu 31); O rar; iu n n vineri 8-20, sîm bătă S - l3.

■ Biblioteca Soros C luj (str. Ţcbei n r. 21). O rar: lu n i 12-19,30; m arţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca C reştină ” Bibios” (str. C lin ic ilo r n r.28 ). O rar: luni 13-17; m arţi, m iercuri, jo i: 13-16; v ineri 9- 12. (B ib lio te c a p u n e la d isp o z iţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Marţi, 25 mai6,00 Video-text;

21,00 Dedi-caţii muzicale - muzica;

21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.x -v M arţi, 25 m ai

jpV p o r t a lM ol EXPORT - IMPORT ■.R.L

17,00 R o c k O u t The E arth -emisiune muzicală; 17,30 Desene an im ate; 18,00 Locom otivele cu a b u r i-doc.; 18,35 Animalele lui Kratt - doc.; 19,05 Neon R ider - serial; 20,00 Centura lu i Orion -film; 21,35 Va/ef-film scurt; 22,00 Aventurierii am erican i-doc.; 22,30 Autobiografia lu i G.Gordon -film; 0,10 Scandal - program erotic; 1,00 Videotext.

(• telespectator • )marţi. 25 m ai 1999

t v r â >

M a rţi,

7 .0 0 M atinal N a ţio n a l; 9 ,0 0 TV R C lu j-

N ap o ca ; 10,00 TVR Info; 10 ,05 TVR laşi; 11 ,00 TVR T im işoara ;12 .00 TV R Info; 12 ,05 C ă su ţa din p re e rie (r); 13,00 C red o (r);1 4 .0 0 TV R Info; 1 4 ,1 0 S a n ta B a rb a r a (r); 1 5 ,0 0 E m is iu n e pen tru p e rso a n e cu h an d icap ;1 5 .3 0 E c c le s ia s t '9 9 ; 1 6 ,0 0 E m is iu n e în lim ba m a g h ia ră ;17 .00 în flagrant; 17 ,30 Fam ilia S im p so n ; 18 ,00 TVR Info; 18,10 S u n se t B each ; 19,00 Ju m ă ta te a ta ; 2 0 ,0 0 Ju rnal. M eteo . S port. Ediţie sp e c ia lă ; 21 ,00 Film: Nu e n ev o ie s ă baţi la u ş ă (SU A 1952); 2 2 ,2 0 Platoul d e film are;23 .0 0 Principiul dominoului; 0 ,00 R ock-opp b azar.

7 .0 0 TV M . T e l e m a t i n a l ;8 .0 0 S a i lo r

M oon (r); 8 ,5 0 Ştiri b a n c a re şi b u rs ie re (r); 9 ,00 Ultimul tren (r);10 .00 E cranu l (r); 10 ,30 Preotu l ş i c î r c iu m ă r i ţ a ( r) ; 1 1 ,1 5 S u rp r iz e , su rp r iz e (r); 1 3 ,1 5 R ebelul; 14 ,00 Convieţuiri; 15,00 P r in p a m p a s u l a r g e n t in ia n ;15 .1 0 Limbi stră ine . F ra n ceză ; 1 5 ,3 5 S a i lo r M o o n ; 1 6 ,0 0 G rec ia ; 1 6 ,4 5 S a n ta B a rb a ra ;1 7 .3 0 T r ib u n a p a r t id e lo r p a r la m e n ta r e ; 1 7 ,5 5 F ilm e le săp tăm în ii; 18,00 C a re p e care!;19 .0 0 Ştiri b a n c a re şi bu rsie re ;1 9 .1 0 Do’s a re le istoriei; 2 0 ,1 0 C ă s u ţ a d in p r e e r ie ; 2 1 ,0 0 S e n su l tranziţiei; 2 2 ,2 0 T ea tru lir ic p e n t r u v o c i d e o p e r ă „M agda lan c u le sc u ”, e d . a lll-a;2 3 .3 0 A vancron ica finalei Ligii C a m p io n i lo r U E FA ; 0 ,0 0 C e n te n a r C onstan tin B o b e sc u (p.ll); 0 ,4 5 TVM. M e sag er.

7 .0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro TV e a l tă u ! ;10 .0 0 T în ă r ş i

neliniştit (r); 11,00 Film; Păzitorul o ra şu lu i (r); 12,30 D h arm a şi G reg (r); 13 ,00 Ştirile P ro TV/ O p ropoziţie p e zi; 13 ,05 H ercule;13 .45 X e n a , p rin ţesa războinică;14 .30 P la n e ta fan tastică ; 15 ,00 O glinda timpului; IS.SO^Familia B undy; 1 6 ,0 0 T înăr şi neliniştit;1 6 .45 Ş tren g ăriţa ; 17 ,30 Ştirile P ro TV/ O propoziţie p e zi; 18,00 D reptul la iubire; 18 ,45 Ştirile P ro TV; 18 ,50 R oa ta norocului;1 9 .2 0 C h e s tiu n e a zilei; 19 ,30 Ştirile P ro TV; 20 ,30 R en eg a tu l (s); 2 1 ,3 0 NYPD B lue; 2 2 ,1 5 Ştirile P ro TV; 22,20 C h e stiu n ea zilei; 2 2 ,3 0 S u sa n ; 2 3 ,0 0 Ştirile P ro T V / P rofit; 2 3 ,3 0 P ro fe ­s i u n e a m e a , c u l tu r a ; 0 ,4 5 C h e s tiu n e a zilei; 0 ,5 5 Profit/ O p ro p o z iţ ie p e zi; 1 ,0 0 N e w s R adio ; 1 ,25 Cine-i şe fu l? ; 1,50 P l a n e t a f a n ta s t ic ă ( r) ; 2 ,1 5 P ro fe s iu n e a rh ea , c u ltu ra (r);4 .0 0 R o a ta norocului (r).

6 ,4 0 A gen ţiad e p r e s ă (r);

- 6,45 D im ineaţa d ev rem e; 10,00

Ştiri; 10 ,1 5 A genţia d e p r e s ă (r);1 0 .2 0 C a f e a cu p a r fu m d e fem eie ; 1 1 ,30 Doi p lus unu (r);1 2 .0 0 C iv iliz a ţii d i s p ă r u t e : C iv iliza ţia in c a ş ă (do); 1 3 ,0 0

25 maiŞtirile amiezii; 13 ,15 E sm era ld a ;14.00 Foişorul d e foc; 15 ,00 A pe liniştite; 16,00 Z odiac; 16 ,10 Luz M aria; 17,00 Ştiri; 17 ,25 C am ila;19 .00 O b servato r; 19 ,55 Filmul săp tăm în ii; 2 2 ,0 0 Fotbal; 0 ,0 0 C a raca tiţa 5; 1 ,00 Film; Duhui lă m p ii (SU A 1 9 9 1 ) ; 2 ,3 0 Civilizaţii d isp ă ru te (r); 3 ,3 0 A pe liniştite (r); 4 ,3 0 Luz M aria (r); .5 ,30 Foişorul d e foc (r). ; y v p % a 7 ,0 0 U ltim a

* e d i!ie (r) ; 9 ' 00 C a p s u l a d e

■ o x ig e n ; 1 3 ,0 0 Nim eni nu e perfect; 14 ,00 Je rry S p rin g e r Show ; 15 ,00 A tin g e rea îngerilor; 16,00 C elebri şi bogaţi;1 7 .0 0 M a ria M e r c e d e s ; 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 9 ,0 0 C a m e r a a s c u n s ă ; 1 9 ,3 0 V iper; 2 0 ,2 0 Film; P ie rd erea inocen ţe i (SUA 1 9 9 6 ); 2 1 ,5 0 P o z ă la m inu t; 2 2 ,1 0 Real TV; 2 2 ,2 0 F o cu s+ ; ,2 3 .0 0 Ultima ediţie ; 1 ,00 C olpo G ro sso ; 1,30 F o cu s+ (r); 2 ,0 0 R e a l TV.

7 ,0 0 M in ­c iu n a (r); 7 ,4 5 G u a d a lu p e (r);

8 .3 0 C ă su ţa p o veştilo r (r); 9 ,1 5 în g e r să lbatic (r); 10 ,00 C e le s te s e în to a r c e (r); 1 0 ,4 5 V ia ţa n o a s tră (r); 11 ,3 0 D ra g o s te şi p u te re ; 12 ,30 C in e m a te c a d e a c a s ă : A n a s ta s ia (r); 1 4 ,1 5 M a ria (s); 1 5 ,0 0 M ilad y (r);1 6 .00 G u ad a lu p e ; 17 ,00 V iaţa n o a s t r ă ; 1 7 ,5 0 D r a g o s t e şi p u te re ; 18,40 A sta-i c a s a ta - E x tr a g e r e a c ă r ţii p o ş t a le - p r e m iu z iln ic ; 1 8 ,4 5 î n g e r s ă l b a t i c ; 1 9 ,3 0 C ă s u ţ a p o v e ş tilo r ; 2 0 ,1 5 C e le s te s e în to a rc e ; 2 1 ,00 M inciuna; 2 1 ,5 0 M ilady; 2 2 ,4 5 C in e m a te c a d e a c a s ă : U m bra (E lv e ţia /F ra n ţa / G erm an ia ’92); 0 ,3 0 D octor în A lask a . •T E L Ş 7 7 ,0 0 Ş tir i ;

7 / 7 ,1 0 B u n ă/ d i m i n e a ţ a ,

Z y c J l - X — R o m â n i a ! ;„1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 5 D intre s u te "de z ia re - re v is ta p r e s e i (r);1 1 .0 0 S tudioul T u d o r V orn icu (r); 1 4 ,1 5 M edic i la d a to r ie ;1 5 .00 Ştiri; 15,05 P o s t M eridian;1 6 .3 0 O s in g u ră v ia ţă ; 1 7 ,3 0 D ocum entar; 18 ,00 Ştiri; 18 ,10 D in a s t ia ; 1 9 ,0 0 S t a r s k y ş i H utch; 20 ,00 A ctua lita tea T e le 7 ; 2 0 ,3 0 Pacific Drive; 2 1 ,0 0 D intre su te d e z ia re ; 2 1 ,4 5 Ţ a ra n o a s tră ; 22 ,0 0 C u tia P an d o re i; 2 2 ,5 0 Clipuri m u z ica le ; 2 3 ,0 0 2 4 din 24; 2 3 ,3 0 Pacific Drive; 0 ,0 5 Ştiri; 0,15 O ra H - em is iu n e d e c o n fe s iu n i ; 1 ,5 0 C lip u r i m u z ic a le ; 2 ,0 0 A c tu a l i t a te a T e le 7; 2 ,30 Pacific Drive (r);3 .0 0 C utia P a n d o re i (r); 4 ,0 0 S t a r s k y şi H u tc h ( r) ; 4 ,4 5 D o s a re le s e c r e te a ie isto rie i; 5 ,4 5 A s S how (r); 6 ,4 0 Clipuri m uzica le .

■ Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

TEATRUL 1AŢI0MLAzi, 25 mai, ora 19,00Unchiul Vanea

O ?u & t t \

Marţi, 25 m ai 0 6 :00 - 10:00 PRIMUL S A L U T 0 6 :2 0 A gend a zilei;06 :40 . 0 7 :0 0 , 0 7 :4 0 , 08:40 , 09:00, 09:00, 10:00, 13 :00 ,, 14:00, 1 5 :00 ,16 :00 , 17:00 Ştiri, 08:00; 06:50, 07:50 H oroscop; 07 :20 , 21:00 Revista presei

locale; 07:35, 16:40 Plus (Adrian Suciu); 08:20 , 17:00 CD Sport (Cătălin B erindean); 09 :20 ,15 :20 C e mai crede lumea, 09:40 Program ul cinematografelor, 10:00 - 14:00 CD P L A Y E R ; 10:20 Revista presei centrale; 10:40, 17:40 Divertis Radio Blitz; 11:20, 13:20 Buletin financiar (Mircea Bucin); 14:00 - 18:00 C A L E ID O S C O P CD: 14:40 Ziua în^câteva vorbe; 16:20 Chemarea muntelui (D an CretfiF & C onstantin M ititeanu); 17120 Sinteze financiare (M ircea B ucin); 1 8 :0 0 - 1 9 :0 0 Retransmisie R AD IO E U R O PA L IB E R Ă ; 19:00 - 21 :00 R ETR O GO LD (Tiberiu Crişan); 21:00 Retrospectiva

tirilor zilei; 21:15 - 22:00; FRAN ŢA MUZ/CALA (Laura tuncanu); 22:00 - 24 :0 0 C U C A P S A P U S Ă (T udor

Runcanu & Horaţiu N icoară)

R a d i o S o n i c . . . .i.9 MHr Ştiri:

2 0 . 6 -1 0 'C a fe a u a de i m â ă â » servicii/" (m eteo , maxima zilei, informaţii utile,

h o ro sco p , re c o m a n d ă r i TV, a g e n d a c u ltu ra lă , re v is ta presei, o re ţe tă pe zi, concursuri). 10-14 'Ziua în amiaza

M arţi, 25 m ai tiri: â ,10,12,14,17,

mare" (Urechile ciulite - com entariul zilei; B a sca cu bretele, M ondosport, G ura lumii, Surplus, Ştiri ex terne, concursuri). 14-15 ’Noutăţi la Radio Sonic". 15-17 M cSonic (dedicaţii m u z ica le , p rem ii M c D o n a ld ’s ) . 17-19 "R etrospectiva săptăminir. 19-20 "Clopote tubulare" (Marius Aciu). 20-21 "Greatest Hits". 2 1 -2 3 "Călătorii pe portativ" (M arius B ra ş o v e a n u ) . 2 3 -2 "M u zica ş i m uzichia" (M ariu s B raşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.— a n , M arţi, 25 m aiW V l ’ O ştiri; g;oo, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00,4 1 0 : 0 0 , 19:00.

*• Ştiri B B C : 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6:30- * 9 :00 Transilvania Matinal. 6,45, 7,20, 8,20 -

Horoscopelniţa; 8 ,30 Liniuţa de dialog, 9,00- 15,00 Patrula de serviciu. 9 ,20, 9 ,5 0 ,1 0 ,2 0 ,1 0 ,5 0 ,1 1 ,2 0 , 11 ,50 ,12 ,20 , 12,55 - Buletin rutier, 9,30 Revista presei: 10,05 Punctul de vedere: 12,59 Declaraţia zilei: 13,20 -14,00 Cafe concert, 15 ,00-20,00 Prob Nobiem: 15,15 P u n ct de ved ere : 1 6 ,0 0 -1 7 ,0 0 V ota ţi! R adio Transilvania: 17,05 B B C Educafion Programmes: 19,05 Declaraţia zilei: 20 ,00-21,00 Top Ten: 21,30-23,00 Taxi Muzic: 23,00-01,00 PostFactum , 01,00-06,00 Music Non Stop. -

f i t , . — M arţi, 25 m aii r i î S s ? 5 :0 0 -8 :0 0 Buna dimineaţa! 8 :0 0 -1 1 :00

yĂ'yCOf'TACT p auzeie de dimineaţă. 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23 :00 Fabrica de

h /fu ri - realizator Alex P re d a . Em isiunea ca re te a ju tă s ă descoperi hiturile m om entului şi ale viitorului. 23:00-24:00 Contact Goid. realizator A lexandru Gheorghiaş. Em isiune dedicată muzicii anilor ’50-’8 0 .24:00-1:00 Super 50 .3:00- 5:00 Discontact. *

M arţi, 25 m ai 6,00 Bună dimineaţa.

O em isiune cu informaţii, a c tu a lită ţi şi m u z ic ă ,

p re z e n ta tă d e D an M oşoiu . 8 ,00 Em isiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit. De ta Radio Cluj, prezintă Ella Dîmbean. 11,05-12,45 Tranzit. - am prenta prezentului; Din sum ar a g e n d a cu ltu ra lă , puncte d e v e d e re , rev ista p re se i c e n tra le , e d u c a ţ ia c o n su m a to ru lu i. R e d a c to ri M elania D răgan . 12 ,00 Radiojurnal transilvan. 13 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 60 de m inu te. Inform aţii la zi, re p o rta je , c o r e s p o n d e n ţe din ju d e ţe le tr a n s i lv a n e . P re z in tă A ndrei H u ţa n u .1 9 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 De la est la vest, de la nord la sud. E n cic loped ie geografică d e e d u c a ţie şi c u ltu ră . R e d a c to r T ra ia n B ra d e a . 2 0 ,0 0 Ş tiri. 2 0 ,0 5 Poveştile M ihaelei - p o v e s te pen tru copii. 2 0 ,1 0 Din grădina cu flori m u lte -cîn tece şi jocuri populare - dedicaţii muzicale oferite de Sergiu Vitalian Vaida. 21,00 Ştiri21,50

M M ă S M S mCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C L U J -N A P O C A , s tr.P R O F C iO R T E A nr.9

(cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; M a ,J : 1 6 M-18"

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

M a, J : 14 30-1 6; V: 15-17 . S : 9 - 1 1 ’

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 1 8 - 2 0 ; M a, J : I S ^ O V: 16-20

P R O G R A M A R E : te l /fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului : j

' POLICLINICA N INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

IN TERNE ♦ CA R D IO LO G IE ♦ NEURO­LO G IE ♦ PSIH IA T R IE ♦ ENDOCRINO­L O G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ ECOGRA­FIE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O RTO PED IE ♦ O .R .L ♦ O FTA LM O L O G IE ♦ GINE­C O L O G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ PEDIATRIE

♦ U R O LO G IE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE ENDOSCOFIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER L A B O R A T O R

(B iochim ie - B ac terio lo g ic lm uno lo g ic - Parazilologic D eterm inare Rh - Tesle de s a rc in ă - A n tig e n UBS - E lisa T es t - E x a m in ă ri c ito lo g ice p e n tru d e p is ta re a cancerului d e coi u te rin - Investigaţii pentru sterilitatea fem inină şi m asculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

o re le 7 - 2 1Medic de gardă; orele 2 1 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i

l a te l . 4 1 .4 1 .6 3 . ,

sc D a it t a l R O V A - SCCOLOV

Cetea Moţilor 106, aţkS". “ Tra ta m o n te «atomintolosjîca

c a m p io n e :O terapieO protetică (ceam leă)O chirurgie (rezecai, împlânte)

Programări Ia tel.; 430028 Zilnic orar: 9-19 l|

s îm b i ta 1 0 - 1 3P r a t r u t r t u s f e i i f L pan iM O T arL

r* rh j« « r» z o 'îC IS iŞ r

opera românaMîine, 26 mai, ora 18,30

F a u s t

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALOGARU Dr.ANGELAGĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

L, Mi, V - 17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

iisl1<

Siiuetui nostru Ia dispoziţia ^ dumneavoastră. Telefonul ^

-de noapte, telefonul vieţii. £

1 9 1 6 4 7 Ie n o a p te , o r e l e 2 0 -0 8 . 1G a r d ă d

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţială de

LABORATORUL DE S M T A T E

MIMALA ULUI stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile Ia numărul 186864.

Page 3: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate d e agenţiile R O M P R E S şi M EDIAFAX.

1873 - Consiliu l d e Miniştri a dezbătut, la propu nerea rege lu i C aro l I, chestiunea

proclam ării independenţe i Rom âniei, fă ră a s e fi luat o hotărîre în ac ea stă privinţă.

M M E ' ' ' ' ">s> f. , v - '

RĂZBOIUL DIN KOSOVO, MOMENT DECISIV PENTRU INTEGRAREA POLITICĂ Şl MILITARĂ A EUROPEI

("International Herald Tribune")

O lună de război în Europa a adus. deja schimbări profunde pe continent, stîrnind un nou sentiment de patriotism european, reînviind tensiunile legate de “imperialismul american” şi readucînd în prim-plan unii lideri europeni.

Crescută în atmosfera de după cel de-al II-lea război mondial, de respingere a conflictelor armate, concomitent cu garanţia că barbariile de atunci nu se vor mai repeta, o generaţie de europeni a fost forţată deevenimentele din Kosovo să opteze pentru unul din cele două principii.

în general ei s-au pronunţat în favoarea recurgerii la forţă pentru stoparea “purificării etnice” a provinciei Kosovo. Soarta acesteia este tot mai mult considerată drept un test decisiv al angajamentului Europei faţă dc eliminarea violenţelor

şi deportărilor în masă în următorul secol. Dar această nouă hotărîre, îndrăzneaţă, de salvare a mîndriei Europei la sfîrşitul unui secol plin de răni - exprimată cu emfază de premierul britanic Tony Blair - nu este împărtăşită de toată lumea. Cu un general american în fruntea campaniei militare a NATO, ies la iveală îngrijorări profunde, chiar mînie nedisimulată, faţă de dependenţa Europei de Washington, ca şi faţă de - în concepţia unora - controlul exercitat de America asupra întregii lumi, la sfîrşitul războiului rece.

Deplîngînd decizia prematură a Europei de a beneficia de “dividendele păcii”, redueîndu-şi bugetele militare, ministrul de Externe italian, Lamberto Dini, declara: “SUA nu pot fi jandarmul lumii. Nici nu pot furniza mercenari pentru ţări ce nu vor să-şi asume responsabilităţi pe plan militar”. Folosind un ton distinct

anti-american, unii intelectuali francezi au prezentat războiul din Kosovo drept o ultimă încercare a Washingtonului, de satisfacere a apetitului complexului său militar- industrial, de subminare a Europei şi exacerbare a-puterii deţinută dc Statele Unite, după colapsul Uniunii Sovietice. - • ... •

“Războiul nedeclarat din Balcani nu este un război împotriva sîrbilor”, scria sociologul francez Denis Duclos, în cotidianul “Le Monde”. El este un război împotriva Europei”. Deghizat drept un conflict cu baze morale, el urmăreşte în realitate “distrugerea definitivă a oricărei speranţe într-o planetă multipolară”. Astfel de declaraţii anti-americanc nu sînt noi în Franţa, dar tonul este asprit de evenitnente şi se regăseşte în rîndul mai multor mici partide de stînga, deşi nu în rîndul celor de centru-stînga, dominante. Pînă acum, se pare câ o

criză a relaţiilor europeano-americane a' fost evitată, deşi ea poate izbucni oricînd, în cazul continuării confuziei ce domină în prezent.

în acelaşi timp, a fost evitată ruperea relaţiilor cu Rusia, iar guvernele occidentale par acum hotârîte să sprijine o iniţiativă rusească de pace, deoarece Boris Elţîn se bucură de o influenţă considerabilă Ta Belgrad. Indiferent de rezultatul acesteia prevalează curentul de opinie că Moscova nu trebuie alienată.

După eşecul de proporţii, înregistrat de Europa în Bosnia, dorinţa dc asumare a unei identităţi politice şi militare în Kosovo este puternică.

Odată cu adoptarea, în acest an, a monedei unice europene, euro, continentul caută un nou catalizator pentru realizarea integrării sale pe plan politic şi militar. “Kosovo s-ar putea

. să fie un fel de euro pe plan militar, creînd o identitate politică şi de apărare a Uniunii Europene, în acelaşi

. mod în care euro este expresia integrării economice şi financiare”, precizează Ulrich Beck, profesor la Universitatea din Miinchen.

APEL AL PAPEI IOAN PAUL AL ll-LEA ÎN FAVOAREA DIALOGULUI ÎN BALCANI SI ÎN ORIENTUL MIJLOCIU

(AFP)Suveranul Pontif a insistat joi, la

Vatican, ca părţile aflate în conflict în Balcani, în Orientul Mijlociu şi în toate celelalte regiuni ale lumii devastate de războaie sâ ştie să găsească drumul dialogului. Papa Ioan Paul al II-lea a exprimat, de asemenea, dorinţa de a vedea mai multă responsabilitate în căutarea soluţiilor pentru Ierusalim, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare ale noilor ambasadori ai Ucrainei, Australiei, Yemenului, Maltei, Insulelor Barbados, statului Monaco, Islandei şi Thailandei.

Adresîndu-se ambasadorului ucrainean, dna Nina Kovalska, Papa a subliniat că, din păcate, Europa este din nou “teatrul oprimării omului de către semenul său şi al zgomotelor zilnice de război, moarte şi distrugere”. “Dincolo de retorica cu carc este în general prezentat fiecare conflict, trebuie să fie limpede câ atrocităţile comise în fiecare zi în Balcani, pe pâmînt european, nu exprimă aspiraţiile reale ale popoarelor. Ele se datorează unor motive nedcclarate, legate de interese personale şi dc adevărate forme, ale setei dc putere”, a afirmat Suveranul Pontif.

“Trebuie - a adăugat el - ca fiecare să se angajeze, că va acţiona în aşa fel îneît conflictul sâ fie înlocuit dc dialog”. “Dialogul şi negocierea înseamnă triumful raţiunii, pe cînd continuarea conflictelor etnice sau provocate de încercările de a obţine puterea în lumea întreagă înseamnă înfrîngerea raţiunii şi o ruptură a solidarităţii şi a relaţiilor fraterne dintre oameni”, a continuat Papa Ioan Paul al II-lea. El a reînnoit apelul lansat la Bucureşti, în urmă cu 12 zile, împreună cu Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române, ca părţile implicate în conflictul din Kosovo să depună armele. După ce a reafirmat importanţa rolului ONU, Papa a evocat tensiunile şi problemele din Orientul Mijlociu, subliniind în acest context că “problema Ierusalimului, pe carc cele trei mari religii monoteiste îl consideră drept patrimoniul lor spiritual, continuă să fie nesoluţionată”. “Părţile implicate trebuie să abordeze aceste probleme cu o marc conştiinţă a responsabilităţii lor”, a menţionat Suveranul Pontif.

0 AFAC ER E CARE PU N E PE FOC STATUL FR A N C EZ(A F P )Majoritatea d e stînga şi opoziţia din

Franţa s e pregătesc pentru o “mare explicaţie" privind a facerea incendierii de către, un com an do poliţienesc a unui local din C orsica - afacere ce cunoaşte noi evoluţii în plan judiciar.

“V a exista o ad evărată gimnastică naţională”, a afirmat Bernard Bonnet, fostul prefect al Corsicii, bănuit de a fi ordonat incendierea restaurantului construit ilegal p e o plajă din insulă, ameninţînd c ă va trage după sine alţi doi foşti miniştri implicaţi în această afacere.

Bernard Bonnet, c a re era şi cel mai înalt reprezentant al statului francez în Corsica , a făcut a c este declaraţii într-un interviu acordat unei publicaţii franceze.

D u p ă m ărturia im plicării foştilor dem n ita ri p rin in te rm ed iu l unui

co m an d o po liţienesc , a fa c e r e a a suscitat o furtună politică ca re se va p re lu n g i, m arţi, 25 m ai, prin tr-o m oţiu n e d e c e n z u ră a op o z iţ ie i împotriva Guvernului lui Lionel Jospin.

Prefectul Bonnet, a cărui familie a declajat p resei că acesta a depus un d o s a r - s e c r e t în tr -o b a n c ă d in străinătate, a fost audiat vineri. 21 mai, d e un judecător însărcinat cu această a facere - catastrofală în primul rînd pentru creditul statului francez.

Prefectu l a condus o operaţiune “mîinile curate" împotriva afacerilor d u b io a s e ş i~ c lien te lism u lu i c a r e c îş t ig a s e ră , pe fondul aten tate lor n a ţ io n a lis te , a c e a s t ă In su lă m editeraneană d e 250.000 locuitori. Tn paralel, ancheta asupra asasinării predecesoru lu i d-lui Bonnet, prefectul

■ C la u d e E r ig n a c , la A ja c c io , în februarie 1993, a cunoscut şi ea noi

evoluţii, o dată cu incu lparea unui naţionalist corsican, M athieu Filidori.

Mathieu Filidori (5 V a n i) e s te primul in cu lp at pen tru “c o m p lic ita t e la a s a s in a t " în a c e s t a te n ta t fă r ă precedent. P e plan politic, a fac e re a restaurantului incendiat în C orsica , a oferit ocazia opoziţiei d e d reapta , în cam panie electora lă în perspectiva alegerilor europene din iunie, s ă atace guvernul. Premierul francez, socialistul Lionel Jospin, s -a declarat “rănit" d e pe urma acestei a faceri, n eg în d orice im plicare a c o la b o ra to r ilo r s ă i în eveniment.

M o ţiun ea p e c a r e ' o p o z i ţ ia intenţionează s â o d e p u n ă nu are totuşi nici o şansă s ă răstoarne actualul g u v e rn , d a tă fiind s o l id a r i t a t e a majorităţii, c e num ără în A d u n a rea N aţiona lă 320 d in tota lu l d e 577 deputaţi.

99G -8 E L A B 0R E A Z A 0 “ H A R TA R U T IE R A PENTRU SFÎR SITU L RĂZROIULIII DIN KOSOVO

R E U T E R SOficialităţi din G 8 (grupul celor şapte state puternic

industrializate: S U A , Anglia , Germ ania , Franţa, Italia, C anada , Japonia, p lus Rusia ) sch iţează o aşa-num ită “Hartă rutieră a (provinciei sîrbe) Kosovo". Oficialităţile britanice vo rbesc d esp re o trasare colectivă a hărţii, care este încă în lucru şi mai trebuie aprobată de Rusia. Sînt de aşteptat modificări substanţiale, nu numai în c e priveşte am plasarea unei forţe de garantare a pâcii în regiune.

Punctele în discuţie sînt, potrivit su rse lor britan ice ,. următoarele:

- Im plem entarea hărţii rutiere s e va face num ai în momentul ’ cînd G uvernul de la B elgrad va accep ta în totalitate rezoluţia Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, condam nînd violenţa şi punînd capăt conflictului.

- Oprirea atacurilor aeriene ale N A T O , în momentul cînd “Belgradul a încetat orice-violenţă în K osovo şi în mod evident a început retragerea de aici" a trupelor sale.

- O p auză d e şap te zile in cam pania aeriană, pentru a permite retragerea totală.

- O posibilă întoarcere a unui “mic" num ăr d e forţe s îrbe pentru a proteja monumentele sîrbeşti şi o “foarte limitată prezenţă la marile încrucişări de drumuri de la gran iţă”.

- S u sp en d area în acelaşi timp a acţiunilor o fen sive de către U C K (Arm ata de Eliberare din K osovo ).

- D es făşu rarea unei forţe internaţionale d e securitate, imediat după oprirea campaniei aeriene, cu însărcinări militare şi civile. A ceasta este menită s ă d e scu ra je ze reluarea ostilităţilor, să menţină în ce ta rea focului, să stabilească cadrul sigur pentru întoarcerea refugiaţilor şi s ă în ceap ă sco a te re a minelor. P e latura civilă, forţa respectivă va trebui să înceapă organ izarea instituţiilor şi eventual să urm ărească transferul responsabilităţilor către administraţiile locale. l ' '

- O investigare promptă şi com pletă a atrocităţilor, inclusiv cooperarea deplină cu un tribunal al crim elor de război.

- Stabilirea unei noi structuri politice, determ inîridu-i pe localnici s ă s e ocupe şi d e problem e a le ordinii publice.

TIMP DE TREI SECOLE, MAREA BRITANIE A DEPORTAT ÎN PROPRIILE COLONII 150.000 DE ORFANI

(A F P )A p rox im ativ 1 50 .0 0 0 de orfan i

britanici au fost victimele unei politici iniţiate în secolu l al XVII-lea, care consta în depo rta rea în fostele şi actualele colonii a le imperiului, cu precădere în Australia şi în N oua - Zeelendă, potrivit unui raport oficial publicat pe 19 mai.

Scandalu l exilului forţat al acestor copii încredinţaţi u no r căm ine a le statului, care a v e a c a sco p injectarea de “s în g e a l b ” în ţinuturile m ai îndepărtate a le C o roan e i, a făcut m are vîlvă atunci cînd a fost scos la iveală în 1993 d e un docum entar al televiziunii australiene. ' x

D ar am ploarea deportării, câre a durat pînă în 1967, nu era cunoscută în urm ă cu ş a s e ani, iar cazurile prezentate se situau în perioada 1947-

1967. E ste vorba nu doar de copii orfani, ci şi de copii abandonaţi sau luaţi de lîngă m am ele lor celibatare.

în consecinţă, un deputat britanic, preşedinte al comisiei parlamentare pe p ro b le m e d e s ă n ă ta te , a fo s t însărcinat să m eargă în Australia şi în N ou a -Zee lan d ă pentru a clarifica problem a. Raportul întocmit d e acesta privind “copiii dispăruţi" ai Imperiului, prezentat în Cam era Comunilor, este edificat. “D upă părerea m ea, această afacere reprezintă unul dintre secretele cele mai ruşinoase ale istoriei britanice recente", a declarat deputatul David Hinchlife.

C qntrar ce lor p re su p u se pînă în prezent, politica de transfer cu vaporul a orfanilor sp re Australia şi N o u a - Zee lan d ă , conform datelor din raport, a fost dec lan şată în 1618 şi implică

150.000 de tineri doar pentru Australia şi Noua-Zeelandă; în timp c e estimările precedente evocau 20 .000 -50 .000 d e tineri în total.

D a r alţi tineri au fo s t trim işi în C a n a d a şi R o d e z ia (a c t u a le le Zim babw e şi Z am b ia ). M ai mult, copiii- dintre care cei mai mici a v e a u 4 ani- e rau constrînşi, o d a t ă a ju n ş i la destinaţie, la m uncă forţată şi a d e s e a căd eau victime abu zu rilo r s e x u a le . Deputatul David Hinchlife afirm a cu ocazia unei dezbateri în Parlam ent.

în paralel cu publicarea raportului, Guvernul laburist a anunţat c rearea unui fond dotat cu un milion d e lire (1 ,5 milioane dolari) pentru a ajuta victim ele c e le m ai r e c e n te s â s e întoarcă în M area-B ritan ie pentru a -ş i regăsi părinţii.

CHINA PREGĂTEŞTE AMPLASAREA DE

RACHETE NUCLEARE CARE ÎNCORPOREAZĂ TEHNOLOGIE SECRETĂ

AMERICANĂ("INTERNATIONAL

HERALD TRIBUNE")Pentru prima dată, China este pregătită să

amplaseze rachete nucleare, dotate cu focoase construite pe baza unor informaţii secrete sustrase din SUA, după cum relevă oficialităţi din domeniul spionajului american.

Conform declaraţiilor acestor oficialităţi, micul focos nuclear, instalat în vîrful unei rachete cu rază lungă dc acţiune, denumită Dong Feng-31 (DF-31), încorporează tehnologie secretă americană. In mai multe rapoarte se trage "concluzia câ tehnologia secretă a fost extrasă dintr-un laborator guvernamental, deşi nu se precizează ce informaţii anume au fost folosite. Se estimează că rachetele vor fi amplasate pînă în 2003.

După ce, în acest an, au. ieşit Ia iveală o serie de suspiciuni la adresa activităţii de spionaj, desfăşurată de agenţi chinezi în SUA, Administraţia Clinton a declarat câ nu există dovezi câ Beijingul ar fi amplasat armament nuclear ce încorporează tehnologie americană. Casa Albă nu a făcut nici un comentariu în legătură cu rapoartele despre DF-31.

Oficialităţile au afirmat, de exemplu că, în perioada 1984-1988, China a sustras informaţii privind cele mai avansate focoase americane pe atunci, W-88. Deşi China a testat rachete cu un desen similar, nu s-a trecut la producerea acestei arme.

Oficialităţi americane relevă că DF-31 va ajuta China să-şi atingă obiectivul, şi anume .să-şi construiască un arsenal nuclear modem, care să fie mobil pentru a ciuda atacurile. Rachetele DF-31, amplasate pc camioane grele, vor fi primele rachete balistice intercontinentale (ICBM) chineze mobile; iar o rachetă mobilă este greu de detectat şi distrus. Arsenalul nuclear chinez este mai mic şi mai puţin avansat din punct dc vedere tehnic, decît ccl al Statelor Unite, astfel câ rachetele DF-31, care folosesc combustibil solid, dotate cu un nou focos, reprezintă un pas înainte pc calea eforturilor depuse dc China dc a deveni o marc putere nucleară.

Rapoartele serviciilor americane de informaţii relevă câ DF-31 arc o rază dc acţiune dc 8.000 dc kilometri. Astfel China foloseşte tehnologie nucleară secretă a SUA pentru construcţia dc armament capabil să atingă numeroase ţinte din Europa şi Asia, ca şi partea dc vest a Statelor Unite.

Unele oficialităţi americane afirmă câ rachetele chineze folosesc un focos asemănător cu W-70 - o mică bombă, concepută la Laboratorul naţional Lawrcncc Livcrmorc din California, în anii ’70.

Agenţia Federală dc Investigaţii suspectează câ aceste informaţii secrete au fost sustrase de spioni chinezi, din laborator, spre sfîrşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80. Un om de ştiinţă, a cărui identitate nu a fost dată publicităţii, a fost dat afară din laborator în 1981, în urma unor investigaţii privind un furt, dar nimeni nu a fost arestat în acest caz. Oficialităţile afirmă câ, din proiectul W-70, au fost folosite informaţii privind o bombă “primară”. Bomba primară este o mică bombă atomică care provoacă explozia unei bombe secundare mai mari, cu hidrogen. Ambele sînt componente ale rachetelor nucleare modeme. Focosul W-70 conţine o bombă cu neutroni care, datorită radiaţiilor intense, ucide oamenii, lăsînd clădirile intacte. Dar bomba primară poate fi folosită şi la construcţia unor alte arme nucleare. Oficialităţile americane sînt dc părere câ testele cu rachete nucleare, efectuate în China la sfîrşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90, au avut la bază secretele sustrase din laboratoarele americane. Ei afirmă câ acele texte au fost efectuate cu focoasele mai mici, cu care urmau sâ fie dotate rachetele DF-31. Estimările se bazează şi pe analiza capacităţii razei de acţiune a DF-31 şi a încărcăturii acesteia. Raportul relevă câ DF-31 poate purta un singur focos.

Page 4: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

1998 - P reşed in te le R om âniei, Emil Constantinescu, a prom ulgat Legea privind statutul Băncii N aţionale a României.

1 9 9 5 -Preşedintele S U A , Bill Clinton a ad resat o scrisoare Congresului american în care recom anda prelungirea clauzei naţiunii

' celei mai favorizate pentru România.

• 's - • mmmm-V Să-Şi Â’j iSBlf î-i i» g

Excelenţa Sa, Ion Neamţu, ambasadorul României în Austria:

“Reconcilierea istorică româno-maghiară este o floare frumoasă, dar încă

plăpîndă, ce trebuie zilnic udată'*

; Aflîndu-mâ recent al V iena, pentru a asista ,la cerem onia primirii d e către poetul M ircea eDinescu, a Premiului H erder, am avut ocaz ia îunei întrevederi cu Excelenţa Sa , domnul Ion iNeamţu, am basad o ru l R om âniei în Austria, căruia i-am solicitat un am plu interviu, din •care am a le s , pentru Adevărul de Cluj, •fragmentul c a re u rm ează .

- Ce p rio rităp econom ice, po litice ş i culturale are Am basada Rom âniei d in Austria, pentru v iito ru l apropiat?

t - Pornind d e la nişte constrîngeri la ordinea izilei, c re d c â a c tu a lm e n te atenţia une i a m b a sa d e , a am basad o ru lu i, trebuie s ă s e ■îndrepte sp re dezvo lta rea b aze i m ateriale â relaţiilor bilaterale. D ezvo ltarea comerţului şi jatragerea d e investiţii străine sp re piaţa rom ânească trebuie s ă a ibă întîîetate deplină. C are e s te situaţia p e relaţia A ustria? In condiţiile în c a re , an u l trecut, com erţu l Rom âniei a stagnat p e r ansam blu , volumul schimburilor cu Austria a crescut cu 25% ,

atingînd 600 milioane d e dolari, iar volumul exporturilor noastre a înregistrat o creştere d e 4 0 % . în domeniul investiţiilor, Austria ocupă locul 9, creşterea fiind în 1998 d e 50% A c e a s tă evoluţie trebuie forţată, în special în dom eniu l investiţiilor, întrucît, fără o infuzie m a s iv ă d e cap ita l s t ră in , e c o n o m ia ro m ân ească nu se poate reabilita. în drumul nostru sp re Uniunea Europeană, trebuie să avem în vedere trei componente: cea politică, c e a econom ică şi c ea culturală. în primele d ou ă dom enii, diferenţa dintre noi şi vestici este încă m are, în special în cel de-al doilea, în dom eniu l culturii, în să , R om ân ia este com petitivă. C u efort material relativ mic, s - a r p u te a fa c e lucruri mari, cu e fec te b e n e f ic e p e planul îmbunătăţirii imaginii rom ânilor în străinătate, îmbunătăţire d e ca rev: avem atîta nevoie.

- Apropo de componenta culturală, ce sem nificape are faptul că Mircea Dinescu, poet român, după decernarea Prem iulu i Herder, a suspnut un recita l de versuri la In s titu tu l Cultural Ungar, ş i nu la Centrul C ultura l Român (sau ş i aicil), cum a r f i fo s t m ai firesc?

- Mulţi îşi vor fi pus în trebarea d e ce recitalul lui M ircea D inescu a avut loc lâ Institutul Cultural U n ga r şi nu la Centrul Cultural R om ân? O s ă răspund la această în trebare printr-o sinteză a cuvîntului m eu, rostit la desch iderea manifestării d e care vorb im . D e ap ro ap e trei ani, c e le d o u ă p o p o a re au pornit pe un drum nou, cel al reconcilierii istorice, p e ca re deja s -a u făcut

progrese notabile. E ste vorba d e un proces care nu trebuie să răm înă cantonat la nivelul de sus. Guvernele şi miniştrii, am basadele şi am basadorii ce lor două ţâri se reconciliază repede. Lucrurile trebuie împinse în jos, spre baza societăţii, aco lo unde neclarităţile şi rezistenţa sînt încă mari. Cine au fost d e -a lungul istoriei “luminătorii maselor"? în primul rînd scriitorii, poeţii, publiciştii. Relaţiile strinse dintre aceştia, români şi maghiari, constituie o prem isă esenţială în găsirea unui limbaj comun, pe înţelesul ce lor două popoare. D e asem en ea , reconcilierea nu va fi niciodată întreagă fără ca milioanele de români şi m aghiari din ,străinătate să participe cu convingere la această operă. Prezenţa aici, x alături, a lui M ircea D inescu şi a colegului său întru literatură, S z o c s Geza, constituie şi un m esa j care, sînt convins, va fi receptat cum s e cuvine de către noi, cei prezenţi, aici, m a g h ia r i ş i ro m ân i trăitori în V ie n a . Reconcilierea este o floare faimoasă, dar încă plăpîndă, ce trebuie udată, şi aceasta a făcut poetul M ircea D inescu în recitalul la c a re ne referim. C e e a ce n -am sp us însă în cuvîntul meu, la Institutul Cultural Ungar, dar v ă spun '' dvs. A cum (şi am sp u s -o destul de apăsat conducerii Centrului Cultural R om ân din Viena), este c ă a r fi fost bine şi n ecesar ca, într-una din seri, dom nul Mircea D inescu să fi fost invitat şi la sus-numitul centru, invitaţie căreia poetul i-ar fi dat, desigur, curs cu multă plăcere.

Interviu realizat de - Ilie RAD

D E C L A R A Ţ I EfLiga Naţională pentru Integrare

E u r o p e a n ă (L I N I E ) s o lic it ă P a r la m e n tu l. P r e ş e d in ţ i a şt Guvernul Rom âniei s ă intensifice d e m e rsu r ile p e l în g ă N A T O privind rea lizarea unui sistem de securitate pentru toate statele eu ro p en e îm potriva încă lcării drepturilor omului şi a agresiunilor extremiste şi imperialiste.

D acă la începutul secolului 20 ar fi existat un a se m e n e a sistem d e securitate colectivă, puteau fi s to p a te in f a ş ă t e n d in ţe le agresive şi nu s -a r fi dec lanşat cele m ai catastrofale conflagraţii m o n d ia le : s - a r fi e v ita tacum ulările d e a rm e n uc leare care pot d e c la n ş a un războ i pustiitor pentru om enire.

D e a p ro a p e 10 ani m olim a purificării etn ice face ravagii în I u g o s la v ia , ig n o r în d u -s e presiunile politice şi diplom atice ale comunităţii internaţionale.

C ea mai du reroasă constatare este c ă puterea spiritului um an sîrb este d ispersată şi c ă multe p e rso n a lită ţ i m a rc a n te s î rb e îm p ă r t ă ş e s c a c e l a ş i d e lir Isx t re m ist-şo v in d e c a r e s e c ra m p o n e a z ă în o rg o liu l tor naţionalist conducătorii sîrbi.

D eo a re ce p e M iloşevici nu-l im p r e s io n e a z ă c ăb o m b a rd a m e n t e le N A T O transform ă ţara într-o ruină şi s ă c e d e z e con d iţiilo r p u s e de c o m u n ita te a in t e rn a ţ io n a lă , con siderăm , n e c e sa ră oprirea a c e s t o r b o m b a r d a m e n t e şi Consiliul d e Securitate O N U să in te rv in ă u rg e n t p en tru pacificarea aceste i ţări.'

P re ş e d in te le e xecu t iv P ro f. un iv . d r . N ic o la e

M aier

Ion Diaconescu afirma câ alegerile parlamentare ar putea fi amînate pentru primâvara anului 2001

Liderul ţărănist Ion Diaconescu con sideră c ă s e va recu rge la am înarea alegerilor parlamentare pentru prim âvara anului 2001, posibilitate amintită d e premierul Radu V asile la sem inarul P N Ţ C D desfăşurat la M angalia la sfîrşitul săp tăm în ii t recu te , num ai în m ă su ra în c a r e o rg a n iz a re a alegerilor parlam entare separat d e c e le p r e z id e n ţ ia le va reprezenta o soluţie avantajoasă. El a p r e c iz a t c ă textul constituţional perm ite am înarea cu ş a s e lu n i a a le g e r i lo r parlamentare, Tn timp c e scrutinul electoral pentru P reşed in ţie nu poate fi su p u s ace le iaş i reguli. El a arătat c ă decizia d e am înare a alegerilor parlam entare v a fi luată “la momentul oportun”, în funcţie de avan ta je le şi dezavantaje le aceste i soluţii. P rem ieru l Radu V a s ile a afirmat, dum inică, la sem inaru l "D reptate soc ia lă în viziune creştin d em ocrată " d e la M an ga lia , c ă ex istă “speran ţe se r io a se ” c a p înă la a legerile din anul 2000 s a u 2001 s ă apară rezultate a le guvernării care să p ăstreze ş a n s a P N Ţ C D de a

răm îne partid guvernam ental. El consideră că R om ân ia va intra pe făgaşu l normal, deşi este o ţară atipică, iar din anul 2000 vor a p ă r e a p rim ele sem n a le d e red resare pentru cetăţeni:.

P re ş e d in te le P N Ţ C D Ion D ia c o n e s c u a p re c ia z ă c â p ro p u n e r ile d e m od ificare a Constituţiei “nu sînt de m are actualitate”, e le nefiind cuprinse nici în programul d e guvernare şi în a c e s t m om ent, s e află pe primul p lan a sp e c te le privind red resarea econom ică.

E l c o n s id e ră că , în viitor, t re b u ie r e z o lv a t ă p ro b le m a e x is te n ţe i a d o u ă C a m e re legislative, cu ace lea ş i atribuţii, P a r la m e n tu l . b icam era l doved lndu -se "greoi şi inutil” în procesul de adoptare a legilor., L a n iv e lu l coa liţie i e x is tă propuneri în c e e a ce priveşte g a r a n ta r e a p roprietăţii, prin m odificarea a d ou ă articole din C onstituţie c a re prevăd d oar "ocrotirea” proprietăţii. în acest s e n s P N L a început s ă strîngă

c e le 5 0 0 .0 0 0 de s e m n ă tu r i n e c e s a r e . iniţierii a c e s t e i modificări constituţionale, în timp c e P N Ţ C D a optat p en tru propunerea legislativă în acelaşi/ sens , susţinută prin semnăturile?; a 100 d e deputaţi. P a rt id u l; Dem ocrat a propus înfiinţarea gnei Comisii constituţionale, care să analizeze atît propunerea de garan tare a proprietăţii, cît şi rezo lvarea problemelor ridicate d e ex istenţa a două C am ere legislative cu atribuţii similare.

Ion D iaconescu a preferat să nu s e pronunţe asupra recentei propuneri a ministrului de Interne, Constantin Dudu Ionescu, care, la sem in a ru l P N Ţ C D d e la M a n g a lia , a lan sa t id e e a modificării Constituţiei în s e n s u l ; limitării ingerinţelor constituţionale ale şefului statului în problem ele Executivului. Ministrul de Interne a constatat că şeful guvernului şi ş e fu l s ta tu lu i au “la 'l im i t ă ” a c e le a ş i re sp o n sa b ilită ţ i e x e c u t iv e , în a c e s t s e n s , Rom ânia fiind singura ţară cu acest tip de organizare dintre fostele ţări comuniste.

Uniunea Europeană întinde o mină ţărilor Central si Est europene prin programul SAPARD

S A P A R D e s t e un p rogram com plex de finanţare a dezvoltării euroregiunilor, în valoare totală de 3,5 m iliarde euro , pe ca re U E îl oferă c a variantă d e dezvoltare e c o n o m ic ă , a in frastructurii, conservării tradiţiilor, protejării mediului înconjurător pentru ţările din E uropa C entra lă şi d e Est. P e durata a 7 ani, încep înd cu anul 2000, vo r fi deru late diferite investiţii s u b form ă d e subvenţii

Pe fondul unei şedinţe închinate memorandiştilor,

„M işcarea pentru o m onarhie constituţionala" şi CJMRL revin în

r scena asociaţiilor civiceU niunea M ondială a Rom ânilor Liberi şi "M işcarea pentru o

monarhie constituţională" au organizat un sim pozion pentru com em orarea memorandiştilor, în specia l p erioada 1892-1894.

în cadrul simpozionului au prezentat lucrări prof. V ictor Marian (c a re a vorbit d e s p re d e s fă şu ra re a p ro cesu lu i politic al memorandiştilor) şi dr. V asile Lucaciu, din partea Centrului Cultural R o m ân esc din N e w York, centru ca re a re ace leaşi preocupări cu .M işcarea pentru o m onarhie constituţională”. La întrunire au participat şi foşti deţinuţi politici. (A . M.)

pentru întreprinzătorii particulari,' o r g a n e le ad m in is tra t iv e ş i societatea civilă.

P a r t ic u la r it a t e a a c e s tu i p ro g ram co n stă în faptul că f in a n ţă r ile v o r fi u rm ărite îndeaproape, iar în cazul în care s e v o r c o n s ta t a n e regu li, subvenţia va fi sistată, ba mai mult vor trebui returnaţi banii.

Din expunerile participanţilor la întîlnirea d e la llieni (C ovasn a ) din 19 mai, a rezultat faptul că program ul . în cau ză a căpătat contur în U ngaria şi s e doreşte ca el s ă fie implementat şi în R o m â n ia . D u p ă a firm aţiile so c io lo g u lu i K u lc sa r L asz lo , angajat al Ministerului de Finanţe d in U n g a r ia , d e facilităţile programului S A P A R D s-ar putea b u c u ra în p rim a fa z ă z o n a Harghita - C o v asn a - Mureş - Sibiu - B raşov - A lba.

La m anifestarea de la llieni a fost prezent şi Kolumban Gabor, p re ş e d in te a l C on s iliu lu i J u d e ţean H argh ita , c a re , în a lo c u ţ iu n e a s a d e s p re

euroregîuni, a arătat faptul câ R o m ân ia e s te împărţită în 7 euroregiuni, această împărţire fiind singura cale de apropiere faţă de U E . D e interes este faptul că sus-numitul şi-a manifestat nedumerirea referitor la faptul că judeţelor Harghita, Sibiu, Braşov, Covasna, M ureş le-a fost alăturat şi judeţul A lba pentru a form a o euroregiune. Nedumerirea constă în faptul c ă judeţul A lba nu se în cad rează , în opinia domniei sa le , în criteriile de apropiere istorică, economică şi culturală cu ju d e ţe le d in S e c u im e , c a re constituie ponderea euroregiunii la care vorbitorul făcea referire.

M a n ife s t a re a s -a în ch e ia t în tr -o n o tă d e op tim ism ,

• profesorul din Godolo, Kulcsar L a s z lo , d em o n str în d c e lo r p re z en ţ i c ă , teo re tic , toţi în trep r in ză to rii din a c e a s t ă regiune a r putea fi beneficiarii

, programului S A P A R D pe care U E îl p ro m o v e a z ă cu m ultă generozitate.

SZACZ Lorand

Constantinescu i-a solicitat lui Stolojan să se implice in

eforturile vizînd îmbunătăţirea mediului

economic românescPreşedintele Emil Constantinescu a afirmat, ieri, că i-a

solicitat fostului premier Thcodor Stolojan să se implice în eforturile pe termen lung vizînd îmbunătăţirea mediului economic românesc.

Şeful statului a spus că regretă “speculaţiile” apărute în presă în urma recentei sale întîlniri cu Theodor Stolojan, adăugind că este “normal” să aibă consultări cu persoane care au experienţă în probleme economice şi financiare.

Constantinescu a afirmat câ a discutat cu fostul premier despre raporturile actuale ale autorităţilor de la Bucureşti cu organismele financiare internaţionale, despre posibilitatea implicării României în eforturile de reconstrucţie a Iugoslaviei, precum şi despre posibilitatea nominalizării României pentru aderarea la Uniunea Europeană, cu prilejul summitului de la Helsinki, din decembrie 1999. ■ • ■

Preşedintele Constantinescu a spus că Theodor Stolojan j s-a arătat “pe deplin de acord” sâ facă parte din comisia consultativă a cărei formare a fost convenită cu prilejul dezbaterii publice organizate de şeful statului în luna aprilie, cu participarea reprezentanţilor forţelor politice, economice,

. sociale şi ai societăţii civile. Şeful statului a precizat câaceastă comisie va fi creată “în cîteva sâptâmîni”. • :

PNTCD infirmă existenta “linei relaţii reci” între

premierul Radu Vasile şi preşedintele Emil

ConstantinescuPurtătorul de cuvînt al PNŢCD, Remus Opriş, a infirmat,

ieri, existenţa “unei relaţii reci” între premierul Radu Vasile şi preşedintele Emil Constantinescu şi a precizat câ “nu există motive de îngrijorare” în acest sens. .' .

Remus Opriş a declarat că PNŢCD este primul interesat ca “relaţia instituţională Preşedinţic-Guvem să se desfăşoare normal”, iar între preşedinte şi primul ministru sâ existe o bună colaborare, măcar şi pentru simplu fapt câ ambii sînt “proiecţii ale PNŢCD la nivelul celor două instituţii”.

El a arătat câ, atît preşedintele, cît şi premierul acţionează în tot ceea cc întreprind în concordanţă cu spiritul constituţional şi conform interesului naţional.

Opriş a precizat câ atît şeful statului cît şi cel al Executivului au negat existenţa unor ‘ ‘disfuncţio nai i taţi relaţionale” şi a arătat câ este posibil ca “o serie de forţe” să fie interesate ca relaţia dintre cei doi “să fie rece”, depunînd eforturi în a crea tensiuni în momentul cînd ţara are nevoie de un guvern stabil şi dc cooperare instituţională.

El a mai spus că acreditarea ideii unei instabilităţi lâ'acest nivel aparţine “pescuitorilor în ape tulburi”. - - -

în opinia preşedintelui PNŢCD

Protocolul politic al CDR trebuie definitivat dupâ

modificarea Legii electoralePreşedintele PNŢCD Ion Diaconescu a declarat, ieri, într-o

conferinţă de presă, câ prioritară este semnarea protocolului de funcţionare al Convenţiei Democrate, protocolul politic urmînd a fi definitivat dupâ modificarea Legii electorale.

El a declarat că este posibil ca, în această săptămînă, să aibă loc o întrunire a CDR pe această temă.

Liderii PNŢCD şi PNL au decis, săptămîna trecută, ca, pînă la sfîrşitul lunii mai, să dezbată în organismele de conducere internă propunerile liberale privind modificarea protocolului politic al CDR. Cea mai dezbătută problemă va fi cea referitoare la modul de participare a PNL la alegerile locale, acest partid optînd pentru prezentarea pe liste separate. Alte două soluţii vizează participarea pe liste comune - aşa cum prevede protocolul în vigoare - sau participarea PNL pe liste proprii, iar a celorlalte partide din CDR sub sigla alianţei, variantă agreată de PNŢCD în cazul în care PNL nu revine asupra deciziei de a participa la alegeri în cadrul Convenţiei. Liberalii mai solicită şi co-preşedinţia Convenţiei, precum şi drept de veto pentru în adoptarea deciziilor la nivelul CDR

Amînarea discuţiilor asupra protocolului politic, în funcţie de modificarea Legii electorale, este determinată de posibilitatea creşterii pragului electoral şi pentru alianţe, atît timp cît majoritatea forţelor parlamentare au convenit deja asupra măririi pragului electoral pentru partide, de la 3% la 5%. Creşterea pragului electoral pentru alianţele politice ar putea duce, la nivelul CDR, la înglobarea partidelor mici (FER şi PER) în structura celor doi mari poli politici din Convenţie, PNL şi PNŢCD. • ,

Page 5: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

M O N IE

fEPM; '\R M O N

. f KT«MON1EK Î I V M - '

MONIE f i

B r i v K L ’9 "

1919 - La Bucureşti a avut ioc prima audiţie a Simfoniei a lll-a de G eo rge Enescu. ' '

1 B U ! -M > ISJL. ■: 1

1 8 8 3 - A murit Ciprian Porum bescu.

•< > >?' i* i j X.

Concertul Orchestrei % “Das freie

Orchesterkolleg”O rchestra ge rm an ă “ D a s f r e ie

O rchesterkolleg” va concerta la CIuj- Napoca, în sala Filarmonicii, m îine 26 mai a.c.j la ora 19. Din informaţiile pe care le deţinem vă putem spune că “D as freie O rchesterkolleg” e ste o orchestră simfonică independentă, alcătuită în special din tineri entuziaşti (elevi sau studenţi); a fost înfiinţată în 1991 de actualul ei dirijor - Robert Dycke - , din dorinţa d e a prom ova în

. rîndul unor tineri talentaţi p ie s e sim fo n ice c e le b re a le lite ratu rii muzicale. Tinerii muzicieni repetă şi susţin concerte în perioada cuprinsă între luna februarie şi să rbătoarea Rusaliilor, orchestra fiind alcătuită, anual, din membrii noi. A v în d în vedere faptul câ orchestra activează pe plan interregional, repetiţiile au loc în perioade compacte de lucru, cîte o

’ săptămînă în februarie şi o săptăm înă ■ d e P a şt i. R epertoriu l o rc h e s t re i

cuprinde: trei simfonii d e Beethoven (nr. 2, nr. 3, nr. 5), una de Dvorak (nr. 4), trei simfonii de Schubert (nr. 5, nr.7 şi nr. 9), concerte solo, uverturi, lucrări simfonice şi cîte o compoziţie a d irijoru lu i. S p e c t a c o le le s e d e s fă ş o a r ă în G e rm a n ia ş i în străinătate. Turneele anuale au purtat orchestra prin cîteva o ra şe germ ane, dar şi prin Elveţia, Franţa, Polonia, Ungaria, Cehia şi România, orchestra

: v susţin înd în ultimii 8 an i 80 de concerte. Programul pe>care tinerii muzicieni din Germania îl vor prezenta

. la C Iuj-Napoca cuprinde: compoziţia dirijorului, intitulată “D ithy-ram bos”; concertul pentru violoncel de Robert Schum an, în interpretarea solistului A le x r f G r a u b e rg e r ; “S im fo n ia determinată “ de Fr. Schubert.

Hancu şi îjo ria la QcolişLa 175 de ani d e ta n a şte re a

Crăişoru lu i şi în p om en irea sp re neuitare a lui Horia - R ex D ac iae/ locuitorii comunei Ocoliş, judeţul Alba, avîndu-l în frunte pe inimosul lor primar, s -au apucat d e treabă pentru a ridica şi în comuna lor un monument al Eroilor. Sub chipurile în bronz ale celor doi eroi ai neamului rom ânesc vor fi cioplite în m arm ură num ele tuturor o c o liş e n ilo r (o c o l iş e n i , vidolmeni, runcani şi lungani) căzuţi în c e le două răz b o a ie m on dia le . Lucrarea este în curs. După cum se ştie, banii nu ajung niciodată. Acum e nevoie de plata meseriaşilor şi pentru aceasta, cei care au purces la această frum oasă şi trainică lucrare fac apel la bunăvoinţa Dum neavoastră, c a din puţinul sau preap linu l lă s a t e d e Dum nezeu sâ donaţi în contul d e mai jo s o şnumită sum ă d e bani. Contul

; este: 4597043800 deschis la B anca Agricolă din Turda, judeţul Cluj. Pentru informaţii sup lim entare vă puteţi adresa Primăriei Ocoliş, judeţul Alba, telefon 058/77.56.26, int. 157 sau 064/ 14.90.11 sau 092/367.752 la dl Victor Bercea. .

filexandru Gheorghiu - a patra "evadare" In lumea artelor

Deţinutul Alexandru Gheorgh iu din Penitenciaru l G h e r la “e v a d e a z ă " pentru a patra oară din micul său atelier dintre zidurile închisorii. Azi, 25 m ai la o ra 12, el va fi prezent în Sala “Arta” din B raşov, unde a re loc vernisajul celei de a patra expoziţii p e rs o n a le . C e le 50 d e lu c ră r i prezentate publicului b raşovean sînt realizate în detenţie. Timp de cinci zile, expoziţia lui Gheorghiu va constitui even im entu l a rtistic p rin c ip a l a l municipiului de la poalele Tîm pei. D e fap t, A lexan d ru G h e o rg h iu e s t e orig inar din B ra şo v şi a re mulţi admiratori în rindul amatorilor d e artă din localitate. E xpoziţia răm în e desch isă pînă la sfîrşitul lunii mai şi este organizată de Muzeul d e Artă B ra ş o v , S o c ie ta te a R o m â n ă d e Radiodifuziune şi Direcţia G enera lă a Penitenciarelor, Penitenciarul Gherla. Pentru cîteva zile pictorul A lexandru G h eorgh iu revine pe m e leagu rile natale, atît de mult şi sugestiv reliefate în lucrările sale realizate în atelierul de creaţie din Penitenciarul Gherla, loc unde el îşi cultivă vocaţia d e artist.

S Z .C s . _

EXPO-ZIUATeodor BOTIS

Ieri, la Galeria “Pau l Sim a" de la Clubul C ase i Universitarilor a fost Expo-Ziua pictorului Teodor B O T IŞ , m anifestare organizată d e filia la c lu je a n ă a Uniunii Artiştilor Plastici din România.Artistul a prezentat cu această ocazie o selecţie din lucrările sale realizate în ultimele ş a s e luni, tablouri de dimensiuni ample sau mici, c e trădează un optimism luminat de un altfel d e linişte, d e îm păcare în fe rvoarea creaţiei. Fluturele, p asărea m iraculoasă, ap a , fragm ente de troiţe sau chivoturi, oglinda şi imensa lumină de vară sînt tot atîtea ipostazieri ale , sufletului aflat în căutarea divinului şi al luminii divine ca re conţine revelaţia.

Eternitatea lui Botiş reprezintă absenţa sau rezo lvarea contradicţiilor în plan cosm ic şi spiritual, perfecta integrare a fiinţei, a creatoru lu i în principiul ei, intensitatea abso lu tă şi permanentă a vieţii c a re s e e lib e re a z ă d e toate vicisitudinile im puse d e schim bare şi, în m od s p e c ia l , d e c e le tem p o ra le , întoarcerea la arhaic, la increat s e face prin exp res ia figurată a unei evoluţii ajunse acum la o m are bogăţie interioară.

P ictoru l, im ag in ează g răd in a c a un rezum at al universului, spaţiul putînd fi astfel asimilat cu o alegorie a sinelui. Lumina e percepută ca simbol al luminii cereşti şi al veşniciei, lată, spre exemplu, motivul fluturelui, redat prin cîmpuri, regiuni, suprafeţe secvenţiale ca re s e recom pun ca pietricelele multicolore a le unui caleidoscop, sugerind înc leştarea energiilor şi pulsaţiilor vitale: “In n oap tea desp ărţ ir ii d ăru ieş te -m l d o a r fa le n a iubirii, altm interi f la c ă ra d u rerii m e le v a în v ă p ă la u n iv e r s u l p r e c u m o lum in are” . Sau motivul păsării - m ică alegorie a grădinii parad isiace în care zborul exprimă o dorinţă de sublim are, d e cău ta re a . arm oniei interioare; o a scen s iu n e pe p lanul gîndulu i ş i a f m ora lită ţii. S a u m otivu l fe m e ii

voievodale, a l fem eii - m atcă ieşind din tablou cu aerul unei victorii.eliberatoare. Juxtapunerea culorilor grele, transilvane, cu Cele a le soare lu i su d ic s e răsfrînge într-un spaţiu matricial cu un puternic suflu românesc, tradiţional. Botiş păşeşte viguros şi m atur prin poarta strămoşilor, către ca lea zeilor, c a un autentic paznic al porţilor sofstiţiale. M oderată de prof. univ. dr. Dumitru Dum itraşcu, E x p o - Ziua T e o d o r B O T IŞ a m ai beneficiat de comentarii din partea scriitorilor Miron S co ro b e te ş i C on s tan t in Z ă rn e s c u , precum şi d e momentul “mioritic”, d e cea mai autentică trăire, adus în mijlocul celor de feţă de către Grigore Leşe , cu cîntecul şi tilinca sa .

Michaela BOCU

»

a revenit în ţară, dupâ ce a onorat cu participarea un mare festival internaţional de arte şi tradiţii In Germania, Ansamblul folcloric “Flori de Maramureş”, patronat de Societatea “Avram lancu” din România, filiala Vişeu de Sus. Un mega-festival la Lindenholzhausen, landul Hessen, cu peste 200

de formaţii din 57 de ţări de pe 5 continente, în care au cîntat şi au dansat nu mai puţin de 2.500 de competitori sau simpli participanţi, sub semnul generos al prieteniei şi artei care nu cunoaşte frontiere. HARMONIE Festival ’99 va rămîne, cu siguranţă, pentru toţi componenţii Ansamblului folcloric “Flori de Maramureş” o amintire care nu se va şterge uşor - ne-a spus dl Constantin Sicoe, preşedintele Societăţii “Avram lancu” din România, care a însoţit ansamblul la festivalul încheiat zilele trecute. m

Instruit d e An ica Igna, coordonat de profesorul Viorel Igna,- am indoi foşti dansatori, A n sa m b lu l fo lc lo r ic “ F lori d e M a ra m u re ş” din V işeu de S u s are.în alcătuire tineri şi foarte tineri, frumoşi, exuberanţi şi sinceri în tot c eea ce fac. Numele ansamblului a fost inspirat de renumitele flori d e mină zămislite în adîncuri, care , s co a se la lumină, s -au m etamorfozat în elem ente um ane, în mîndria şi speranţa moroşenilor. Elevi în şcoli genera le s a u la liceu, ei argum entează cu mijloacele cele mai sigure, imposibil de contrazis, că folclorul poate deveni pasiune nu d oar pentm specialişti sau pentm comunităţile m rale, ci şi pentm tineri orăşeni, ai căror străm oşi au cîntat în şezători şi la horă. Pentru .evoluţia d e doar 12 minute a ansamblului în concurs, acesta a obţinut (fa prima ieşire peste hotare!) un punctaj onorabil, c lasîndu-se pe poziţia a V -a cu 19 puncte. în concurs, maramureşenii au prezentat ş a se dansuri şi au schim bat patru costum e ( “M u iereasca”, o suită de pe V a lea Lâpuşului, o alta d e “S u b C od ru”, Fecio reasca fetelor din Crihalm a, precum şi dansuri din M aram ureş), care

au impresionat asistenţa prin n a tu ra le ţe a cu ca re oam enii aceştia cîntă şi joacă aşa cum o fac la ei a c a să , într-o manieră nealterată d e nici un fel d e agresiun i pseudo-fo lc lo rice ; prin costum ele autentice, ţesute manual şi colorate potrivit tradiţiei; prin v ita litatea lor ieşită din com un şi ton a lită ţile sp e c if ic e şi inconfundabile ale cîntecului m aram ureşean . Pentm aceste trăsături definitorii şi altele a sem en ea , an sam b lu l ş i-a cîştigat simpatia organizatorilor, fiind a le s , dintre c e le 200 d e formaţii sau grupuri participante, s ă evo lu eze şi în spectaco lu l de ga lă care a încheiat festivalul. La succesu l ansam blului au contribuit. şi cele două soliste vocale, Niţa N ăsu i şi R odica M arcovenschi. Compatrioţii noştri au susţinut patm sp ec ta co le în festival şi au m âi fost invitaţi să evo lueze şi la an iv e rsa rea a 50 d e arii d e e x is t e n ţ ă a a s o c ia ţ ie i f o lc lo r ic e “S c h le s i s c h e T r a c h t e n g r u p p e " W i e s b a d e n -D e lh e n h e im . P re z e n ţ a , rom ânească la Lindenholzhausen a fost una apreciată unanim, c e e a c e d e s c h id e A n s a m b lu lu i f o l c l o r i c “ F lo r i d e M a ra m u re ş ” ca lea afirmării internaţionale. M. B O C U

ZILELE ŞCOLII - 24 - 29 MAI 1999

• Cosbuc ‘80 •Zt-ZXSU

./flama- 4919

“-6’toryf &f&ac4 9 9 9

D e ieri, 24 m ai a .c., C o le g iu l _ N a ţio n a l “ G e o r g e C o ş b u c ” din CIuj- N a p o c a ş i-a d e sch is porţile pentm a -ş i prim i oa sp e ţ ii; e S ă p tă m în a - p o rţ ilo r d e s c h is e , p e durata căre ia sînt p rogram ate manifestări dedicate împlinirii a 80 .de ani de existenţă a a c e s t e i p r e s t ig io a s e instituţii d e învăţăm înt preuniversitar, înfiinţată în 1919 s u b denum irea L iceu l d e Fete “ R e g in a M a r ia ” . în perioada 2 4 - 2 8 m a l poate fi vizitată o expoziţie cu lucrări a le elevilor din c lase le I - IV; în . a c e e a ş i p e r io a d ă , s a la d e sp ort găzd u ie şte cam pionatul de baschet “ C u p a t in e re lo r sp e ra n ţe ” ; ieri au a v u t lo c A t e l i e r e l e d a s c ă l i l o r , Întîln irea gen e ra ţiilo r (părinţi şi copii, actuali ş i foşti e levi a i şcolii) şi a fost prezentată o se rbare realizată de elevii c la se lo r V r XII, intitulată T a len te t in ere ; copii din c lase le primare vor su s ţ in e c ît e v a m om ente artistice reunite s u b genericu l C op ii pentru c o p ii în 27 m a l a .c .; nu vor lipsi nici d e sen e p e asfalt, p e care cei mai mici elev i a i C olegiu lu i le vor executa în faţa şcolii, în 28 m a l a c . Z iua d e . astăzi e s te consacrată desfăşurării S e s iu n ii d e re fe ra te ş i com u n icări a le e le v i lo r , cu începere de la o ra 15 ( în cabinetele d e sociologie, fizică, chimie,- istorie), la aceeaşi oră fiind program ată şi ses iun ea C on flu en ţe c u l t u r a l e r o m â n o -g e r m a n e (in cabinetul d e limbi m odem e); m îine, 2 6 m a l , l a o r a 1 1 , v e rn is a ju l E xp oz iţ ie i d e a rtă p op u la ră , la care, pe lin gă elevii Colegiului, participă şi expozanţi din alte licee şi şcoli dujeno, care a u răsp u n s iniţiativei. Expoziţia s e va d e sch id e în sa la festivă “N . B o g d a n ”; lot m îine , do la o ra 15, va a v e a loc întîlnirea colectivelor de redacţie ale reviste lor şcolare cu cenaclurile "S a tir icon”, “O ctav ian G o g a ” ş l “ H a lk u ” ; in acelaşi cadm va fi lansată şi cartea de m icropoem e ş i haik -u rf intitulată M U R M U R U L S E V E I , a p ro fe s o a r e i G a b r i e l a G en ţian a G R O Z A . Pentm joi, 27 mai, cu începere d e la o ra 16, în sa la fe stivă a C o leg iu lu i, organizatorii “Zilelor" ne propun G a la arte lo r şi trad iţiilo r, la care au fost invitate formaţii folclorice ale elevilor d e la Colegiul P ed agog ic “Gheorghe Lazâr”, Liceul 'E . R acoviţâ” şi Clubul Copiilor - toate din C Iu j-Napoca, precum şi din C îm pia Turzii, Poieni, Huedin, Avram lancu ş i Bistriţa. Li se va alătura A nsam blu l folcloric “Nunta Zamfirei" a l C o le g iu lu i N a ţ io n a l “G e o r g e C oşbu c " - un ansam blu care fiinţează d e ja d e c îţ iva an i, cu fru m o a se p e r fo rm a n ţe artistice. V ineri sînt p ro g ra m a te com petiţii sp o rtive , s îm b ă tă d e la o r a 10 fiind programată în s a l a f e s t iv ă "N . B o g d a n " a Colegiu lu i F est iv ita tea an iv e rsa ră , care v a fi urm ată d e un spectacol susţinut d e e levi ai şcolii.

In premieră, spectacolul

M oartea proorocului loan Botezătorul

A s tă z i , 25 m a i a .c ., la o ra 19, vaa v e a lo c p e s c e n a C ase i d e Cultură Studen ţeşti p rem iera spectaco lu lu i" religios intitulat M o artea p ro o rocu lu i lo an B o te ză to ru l.

E ste vo rba d esp re o adaptare după .p ie sa S a lo m e e a d e O sc a r W ilde , realizată cu sprijinul Teatmlui d e Stat din T u rd a ş i s u b îndrum area IP S B arto lom eu , arh iepiscopul Vadului, F e leacu lu i şi Clujului, a părintelui d iacon Ş te fan lloaie, a preotului loan A ure l R ău , respectiv V asile Ştiopei. S p e c t a c o lu l e s t e o r g a n iz a t d e A sociaţia O rtodoxă "Sfîntul Gheorghe" din Turda.

Rubrică realizată de M. BOCU

Page 6: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

Busculadă pe cinsteDe ieri, Direcţia de Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Cluj-

Napoca a început să fie operaţională, prin preluarea activităţilor de încasare a impozitelor pe clădiri, terenuri şi maşini. La sediul direcţiei din'P-ţa Unirii nr.l (în fosta sală de şedinţe) au fost amenajate 16 ghişee, din care doar cinci sînt operaţionale. Din păcate, în prima zi, activitatea direcţiei nu a fost una lăudabilă, înregistrîndu-se numeroase dişfuncţionalitâţi. Ghişeele la care era servită populaţia erau insuficiente, totul se derula greoi, oamenii fiind nevoiţi să aştepte chiar patru-cinci ore. Din cauza înghesuielii şi nervozităţii generale, o femeie a leşinat, iar o funcţionară s-a isterizat repezindu-şi interlocutorii carc nu reuşeau să-şi completeze corect actele. Dar, cum afirmă şi directorul Direcţiei de Impozite şi Taxe, Gheorghe Rădoi, aceste evenimente sînt inerente la începutul unei astfel de activităţi. „Sîntem în prima zi de lucru şi nu ne-am aşteptat să vină chiar atît de multă lume. Nu avem cum să extindem activitatea Ia celelalte ghişee, dar în viitor încercăm să deschidem subunităţi în cartierele oraşului*1, ne-a declarat directorul Rădoi.

Luminiţa PURDEA

Chiriaşii Primăriei vor

plâti chirii de 1.000 de ori

mai mari• cei 5 .300 de c lu jen i vizaţi riscă să rămînă pe drum uri d a c ă ...n u cer reînnoirea contractului •

Chiriaşii din locuinţele fond de sta t, a f la t e in a d m in is t r a r e a consiliilor lo c a le , t re b u ie s â - ş i r e în n o ia s c ă c o n t r a c t e le de închiriere p înâ la d ata d e 15 iuniea.c.. în c a z contrar contractul va fi rez ilia t. A c e a s t ă r e în n o ir e a contractului e s t e ob lig a to rie . în condiţiile în care cuantum ul chiriei a fost majorat conform Ordonanţei de Urgenţă 40 din 8 aprilie 1999. fn prezent, în fondul imobiliar d e stat a! municipiului C lu j-N apoca mai sînt 5.300 de unîtăţi locative. P înă acum, nivelul chiriilor pentru a c este spaţii a fost menţinut la v a lo a rea stabilită in 1973. Conform noilor prevederi, a c e s t e a a u fo s t m a jo r a t e de aproape 1.000 d e ori, urm înd ca la sfîrşitul fiecărui an a c e s te a s â fie reactualizate tn funcţie d e rata inflaţiei. Chiria variază în funcţie de zo n a in c a r e e s t e a m p la s a t ă lo cu in ţa . F ie c ă r e i z o n e îi corespunde un coeficient c a re se aplică tarifului d e b a z ă al chiriei (zona A - 3.5, z on a B -2 ,5 , zo n a C - 2, zona D -1 .5). Săptăm înă aceasta , zonarea municipiului C lu j-N ap o ca va fi reanalizatâ şi actualizată, în funcţie d e extinderea intravilanului cu încă 2 .400 d e h a , d e către Consiliul local.

Tariful d e bază lunar al chiriei (tei/ mp) variază în funcţie d e categoria suprafeţei, astfel: suprafaţă locuibilă - 2.000, suprafaţa antreului, tindei, verandei, cu loaru lu i, bucătărie i, ch ic inete i, o fic iu lu i, d e b a r a le i , cămării, cam erei d e baie, W C - 800, su p ra fa ţa t e ra s e lo r , p ivn iţe lo r, b o x e lo r , lo g i ilo r , s p ă lă to r i i lo r , uscătoriilor -450. Tariful d e b a ză se reduce d u pă c a z (pentru întreaga suprafaţă), în funcţie d e materialul d e c o n s t ru c ţ ie (1 0 la s u t ă ), am plasam entul locuinţei în imobil (subsol, dem isol, m an sarde - 15 la sută) şi de10 Ia sută dacă locuinţele nu sînt prevăzute cu reţele edilitare. Nivelul m axim al chiriei nu poate depăşi 25 la sută din venitul net lunar p e familie, îri cazu l în c a re . venitul m ediu lunar p e m em bru de familie nu d epăşeşte salariul mediu net pe econom ie.

Noul act normativ stabileşte şi anum ite m ăsuri d e p ro tecţie a chiriaşilor pentru su p ra fe ţe le cu destinaţia d e locuinţă redobîndită de foştii proprietari sau moştenitorii a c e s to r a . A s t fe l , la c e r e r e a chiriaşilor, proprietarii sînt obligaţi să p re lu n g e a s că con tractu l de închiriere pentru o perioadă de cel mult trei ani, chiria fiind stabilită prin negociere între cele d ou ă părţi.

L.P.

în urma experimentării probei la disciplina istorie de bacalaureat,

In jur de 55 la sulă de elevi au promovatRezultatele de la experimentarea

probei de istorie a examenului de bacalaureat sînt aproape finalizate. Conform lor, înjur de 55 la sută dintre absolvenţii clasei a Xll-a au promovat experimentul. Inspectorul Victor Moldovan spune câ rezultate mai slabe au fost înregistrate Ia Grupul Şcolar

Agricol din Turda, unde din 181 de elevi, au trecut testul doar 29. Exemple pozitive ar fi liceul „Gheorghe Şincai”, unde procentul de promovabilitate a fost de peste 90 la sută. Nu au existat cazuri unde sâ nu fi promovat nici un elev, dar nici şcoli unde să fi promovat toti. Testul a fost sustinut de circa

6.000 de elevi ai claselor a Xll-a din judeţ. Ca măsuri, susţine Victor. Moldovan, se vor purta discuţii cu profesorii de la şcolile unde s-au obţinut rezultate' mai slabe şi se vor distribui broşuri intitulate „Sinteze de istoria românilor pentru examenul de* bacalaureat”. . D.T.

în premieră pentru-Cluj-Napoca

S in is tra ţii din im obilul tră z n it vor p rim i... locuinţe de necesitate

Ieri, la două zile după incendiul din strada •Andrei Şaguna, oficialii Primăriei au prezentat un bilanţ al pagubelor şi măsurilor intreprinse pentru ajutorarea celor cinci familii afectate. Dintre aceste familii doar două (a 12 persoane) sînt sinistrate, restul familiilor afectate avînd locuinţele doar cu mici distrugeri la acoperiş şi instalaţia electrică. Cazarea sinistraţilor a fost asigurată temporar la Hotel „Vlădeasa", urmînd să intre în atenţia CL pentru atribuirea unor locuinţe de'necesitate pe durată determinată. Valoarea pagubelor nu a fost încă estimată. S-a constatat doar câ acoperişul imobilului, uşi, ferestre, o mulţime de bunuri materiale au ars, plafoanele a două apartamente s-au prăbuşit, reţelele electrice şi de gaz au fost afectate. Imobilul incendiat este una din clădirile revendicate de Comunitatea evreiască. Aici, Consiliul local deţine două unităţi locative, restul fiind proprietate particulară. întimplarca face că cei mai afectaţi de incendiu au fost chiar chiriaşii Primăriei. Probabil, dc accca, directorul DAF1S, Vaier Suciu, susţine câ pentru repararea imobilului vor fi alocate sume si de la bugetul local.

• L.P.

Lovitură sub centură neutru unitatea sindicalău rm are d in pagina 1

din angajaţi au întrerupt munca, şi sindicatele din cultură şi artă ale Operei Române, aflate în grevă japoneză. Aceştia au susţinut aseară spectacolele, dar au precizat la ieşirea pe scenă câ sînt în grevă. Printre cei care nu au participat la grevă se numără Carbochim (aflât în proces de restructurare), Sinterom (unde există două sindicate, unul afiliat la CSDR şi altul la Cartel Alfa) şi Ursus.

Grigore Pop s-a~ arătat foarte dezamăgit de faptul că confederaţiile nu ■au reuşit sâ acţioneze simultan. Pentru exemplificare, liderul a menţionat profesorii care vor intra în grevă probabil în 7 iunie, deşi s-a semnat un protocol de acţiune în comun. Pop a mai menţionat câ nimeni nu trece la acţiuni concrete, chiar dacă se face vîlvâ mare. „Vom evalua ceea ce s-a petrecut azi (ieri - n j.) şi vom decide modul de acţiune pe viitor şi dacă mai păstrăm unitatea sindicală. încă o dată ne-am

convins câ fiecare trebuie sâ-şi vadă de felia Iui”, a declarat Grigore Pop. Conducerea Cartel Alfa Cluj se mai aşteaptă la izbucnirea de greve spontane, din cauza situaţiei economice precare.Gravele de avertisment na au nici o relevanţă, a susţinut lidera de ia

FrăţiaLa CNSLR Frăţia nu a făcut nimeni

grevă generală. Lidera locală. Florentina Tonţ, a susţinut câ au existat doar cîteva cazuri de greve de avertisment sau de solidaritate (de exemplu Sanitas, Sinterom, Iris,- Tehnofrig, Libertatea sau Sticla Gherla). Florentina Tonţ consideră că aceste manifestări nu au însă nici o importanţă şi nu înseamnă nimic. „Oamenii nu sînt hotâriţi deloc sau nu sînt interesaţi, sînt blazaţi sau liderii nu au putut să-i mişte”, este explicaţia pe care o dă Tonţ lipsei de participare la grevă. In schimb, spune

dînsa, pe termen scurt imaginea liderilor sindicali va avea de suferit; pe termen lung, repercusiunile se vor întoarce asupra oamenilor „care vor vedea că e rău că nu s-a ajuns la grevă”.

Oamenii nu mai au încredere în mişcarea

sindicală, crede preşedintele CSDR ClujPreşedintele CSDR Cluj, Vasile

Mureşan, a declarat că multe din sindicatele afiliate aici se află în plin proces de negociere a. salariilor cu patronatul (de exemplu, Cimentul Turda, Flacâra'sau Feleacul). O altă cauză pentru neparticiparca oamenilor la grevă este şi aceea că salariaţii şi-au pierdut încrederea în mişcarea sindicală, din cauza repetatelor amînări ale grevei, în-plus, strategia de amînare a protestelor de către confederaţii este una greşită, consideră Vasile Mureşan.

Chiar dacă ministrul Sănătăţii a promis multe,

Grava studenţilor

madicinisti din*Cluj-Napoca va

continuaIeri, în amfiteatrul Clinicii

medicale II, a avut loc întîlnirea studenţilor grevişti de Ia Universitatea de Medicină şi Farmacie „luliu Haţieganu” cu ministrul Sănătăţii, dl Hajdu Gabor. Revendicările acestora au fost exprimate de mai multe ori, fiind acum expuse din nou în faţa ministrului. în primul rîndi studenţii doresc reintroducerea anului de stagiatură, anulat cu puţin timp în urmă de către Colegiul Medicilor. Unul dintre reprezentanţii studenţilor, prezent la discuţii, a afirmat: „Sînt student în anul VI şi noi considerăm că această decizie de a ne anunţa cu doar cîteva luni înainte'1 că - examenul de rezidenţiat a fost devansat cu un an reprezintă o lipsă dc respect faţă de eforturile noastre. Este imposibil sâ reuşim. acum să ne pregătim serios pentru acest examen”. în urma acestor afirmaţii, dl ministru a promis câ se va reveni asupra acestor măsuri: „Săptămînă trecută am avut întîlniri atît cu rezidenţii, cît şi cu reprezentanţii studenţilor, dar problema nu a fost discutată foarte exact. Din această cauză cred că întîlnirea dc azi a fost binevenită' şi vom încerca sâ rezolvăm situaţia”.

O altă problemă pusă în discuţie a fost în legătură cu înfiinţarea unei comisii naţionale care să se ocupe de examenul de rezidenţiat. Dl Gabor a prezentat studenţilor structura comisiei, întîmpinînd însă nemulţumirea acestora. Aflat de partea studenţilor, rectorul UMF- ului, dl Oliviu Pascu, a cerut reducerea numărului de membri din comisie, de la 27 la maximum 10, şi totodată înlocuirea secretarului de stat Alexandru Ciocîlteu, reprezentantul ministerului Sănătăţii în comisie.' ‘ Ministrul a fost de acord cu aceste cerinţe şi l-a propus ca reprezentant pe dl Irinel Popescu. Dl ministru a recunoscut “imposibilitatea dlui Ciocîlteu de a fi la înălţimea sarcinii asumate, şi anume de a organiza examenul anterior de rezidenţiat”, însă nu a precizat dacă vor fi luate măsuri împotriva acestuia.

Chiar dacă promisiunile Ministerului Sănătăţii au fost în favoarea studenţilor, aceştia nu s-au lăsat convinşi. Dra Andreea- Pîra, studentă în anul VI la medicină, a declarat: „Toată lumea este nemulţumită de faptul câ soarta noastră este decisă ia Bucureşti de către nişte persoane care nu cunosc toate datele problemei şi iau deciziile fară sâ sc consulte cu studenţii. în ceea ce priveşte promisiunile dlui ministru, vom aştepta pînă cînd vor fi semnate o serie dc documente. Este uşor să promiţi anumite lucruri, darîn lipsa măsurilor concrete, este foarte- greu sâ fim, optimişti”. Greva începută de studenţii mcdicinişti continuă astăzi, cînd se va desfăşura la Bucureşti o întîlnire a reprezentanţilor din diferite ministere implicate. în funcţie de rezultatele discuţiilor va fi stabilit în continuare programul grevei.

Raluca POP

1997 - Z on a Liberă Galaţi (Z L G ) a fost formal inaugurată, prin instituirea regimului d e z on ă liberă şi inaugurarea punctului d e control al trecerii frontierei şi a celui vam al.

* b

1979 - M arga ret Thatcher a devenit prim-ministru al Marii

Britanii.

Page 7: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04 SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

. ~ ' ' 7 ~ ~: ~ —— - •• - • - v- - * '. •= ■ • , x; ■■ « iSt' . \ x

DUNi Filiala Romania firma suedeză

S.C. DIG- vă oferă soluţii, proiectează ş i produce:, • Mobilier la comandă;

• Mobilier de birou; §• Bucătării; |• Mobilier de cameră; - §• Dormitoare;• Mobilier pentru camere de copii.

T e l e f o n : 1 9 9 . 2 7 0 .

Pentru produsele sale de unică si scurtă folosinţă, din material celulozic sau plastic: x* şerveţele si feţe de masă imprimate; .* lumânări ornamentale;-* pahare, tacâmuri, ceşti, farfurii; c* caserole şi articole pentru protecţia alimentelor. Produsele se adresează hotelurilor, restaurantelor, magazinelor alimentare şi consumatorilor privaţi.

BUCUREŞTI Fax: 01336 92 64; Tel: 01337 44 33

F v ? . _____ ’ v W

U n i v e r s i t a t e a d e M e d i c i n ă ş i F a r m a c i e " I u l i u H a ţ i e g a n u "

CIuj-Napoca anunţă CONCURS pentru ocuparea postului de

C O N T A B I L Ş E F ‘

Condiţii:- studii superioare de specialitate;- vechime 7 ani în specialitate;

g -cunoştinţelanivelmediuauneilimbidecirculaţie 8 internaţională;Ci . .

- cunoştinţe de operare pe calculator.Salar minim: 1.038.161 lei, maxim: 2.244.612 lei. Informaţii şi înscrieri la sediul Universităţii din str. Em il Isac nr. 13, Serviciul Resurse Umane, pînă Ja data de 10.06.1999.

Banca Comercială Română S.A.S u c u r s a l a D e j

cu sediul în Dej, Piaţa Bobîlna nr. 5, anunţăLICITAŢIE PUBLICĂ -

prin executor judecătoresc în data de 26.05.1999, ora 12,00 pentru vînzarea:- Produse finite: . ,- compot: prune, caise, piersici;- gem: asortat, caise, cireşe, prune;- muştar; . - - ‘- conserve: ardei cu varză, ardei capia, bulion, castraveţi,

gogo'şari, mazăre, murătură asortată, salate.- Linie tehnologică pentru producere băuturi răcoritoare;- Linie tehnologică pentru îmbuteliat lichide alimentare;- 2 bucăţi recipient filtrat bere din inox de 5 to;- Rezervor polistiren, din fibră de sticlă de 5 to;- Autobuz Skoda tip Karosa;- Spaţii de depozitare sau amenajare activităţi industriale. Licitaţia va avea loc la sediul debitoarei S.C. ROMCONS S.A. Dej, str. Dumbrava Roşie nr. 6, în fiecare zi de miercuri, la ora 12,00. , . •Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la oficiul juridic al B.C.R. S.A. Sucursala Dej.. (2747329;

Tribunalul Judeţean Clujorgan izează L I C I T A Ţ I E prin lichidator

în data de joi, 3.06.1999, ora 8,00 şi vineri 04.06.1999, ora 8,00.

Bunurile scoase la licitaţie aparţin societăţii AVIV SRL şi se compun din:• produse alimentare şi nealimentare în valoare totală de

88.000.000 lei;• mijloace fixe şi obiectede inventar în valoare de 35.411.492

lei compuse din:- 2 cîntare electronice; - casă de marcat;- sistem de pază; - tăietor alimente;- 2 lăzi frigorifice; - aparat de etichetat;

'-jaluzele; ' -rafturi.Licitaţia va avea loc la sediul magazinului societăţii din str. Bucureşti nr. 79. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon: 134.327, între orele 18-20, zilnic.în dâtade miercuri 16.06.1999,ora 12,00 pentru obiectivul:

S T A Ţ I E D E B E N Z IN Ăsituată la ieşirea din satul Chinteni în dreptul lacului Chinteni, compusă din teren, construcţii şi instalaţii specifice, aparţinînd debitoarei S.C. AVTV S.R.L. Cluj.Preţul de strigare stabilit în urma evaluării este de 285.476.874 lei. Licitaţia va avea loc la data şi adresa menţionate mai sus. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon: 134.327, între orele 18-20, zilnic.

S X . CMC SR L4337 Cărbunar nr. 1 (Baia Mare)

Tel: 062-223.318; 223.319 Fax: 062-223.320

produce:1. Placaje marmură, trepte

f i g la furi;2. Mozaic f i terasit toate

granulaţiile;Culori: roz, alb, vernil, crem, roşu, negru, gălbui. (2093722;

ADEVĂRULde Cluj -------

Grupul de firme PUBLIROM, Reprezentanţa CIuj-Napoca, P-ţa U nirii nr. 10,Tel.: 064-192.205; Fax: 064-199.445, angajează

A G E N Ţ I P U B L I C I T A R I»Condiţii: - vîrstâ: maxim 40 ani;

-.studii medii sau superioare. Prezentaţi personal sau prin tax Curriculum vitae. Data selecţiei; 28.05.1999, ora 14,00.

2 0 9 3 7 3 9 ) ' ’ ’

H O T E L A i V O A

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralăm a i T

.• : . ' . • .

s i m p l u

n u se p o a t e !

nstanţa

A D E V Ă R U L d@ C lu j,s t r .N a p o c a n r .1 6 , te l/ fa x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

Tarife:P erio ad a

1 -3 0 iu n ie

1 -2 0 iu lie

cost

55.000 lei/loc/zi

75.000 lei/loc/zi 21 iu lie - 2 0 aug u st

■ 120.000 lei/loc/zi 21 aug u st - 31 august

80.000 lei/loc/ziseptem brie

o - ( H z c t u itâ , d e u e u c t a t 55.000 îei/ioc/zi

Informaţii şi rezervărila te !.: 041-731.505

vd uuzctd jketneceU' 7 c,

HOTELC A P I T O LJ U P I T E R

■;a

situat la numai 20 m de malul m ării vă

oferă prin cele 221 camere, toate av în d

b a lco an e cu vedere

spre m a re , un

SEJURr

EXCEPŢIONAL PE LITORALUL

ROMANESCIn fo r m a ţ i i ş i rezervări

la te l.: 041-731.305.

Page 8: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; V i SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

13 "3 •' *

(2691077)S.C. Blando S.R.L.angajează cu carte de m uncă, pe perioadă

nedeterminată: 5 frezori, 1 Strungar,2 lăcătuşi ajustori cu experienţă.Program de lucru de 8 ore între orele 16,00-24,00.

In form aţii între orele 8,30-15,30 la telefon: 415.528.

A y & n 'f f î m m h U k w B

s.c LORELLA s.k.l.Agenţie imobiliară

str. Fortăreţei 4, §Tel.: 431.754. 094-663.116, |

orar 8-20. §Vizionarea şi înscrierea

este gratuită.

(2093600)

AGENŢIEEDIL IMOBILIARASlr. G-ral V. Milea ur. 31 ap 1

[email protected]

• Vînd apartament 2 camere, cu parchet, telefon, faianţă, gresie, preţ 115 milioane negociabil. Tel.: 196.835. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, zona Pata, confort 1, cu parchet, faianţă, mozaic, telefon, preţ 200 milioane negociabil. Tel.:196.835. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, decomandate, etajul 2, str. Parîng, bloc H, cu parchet, faianţă, gresie, 2 balcoane, preţ 150 milioane negociabil. Tel.:196.835. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, în Zorilor, preţ 150 milioane negociabil. Tel.:196.835. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, în Gheorgheni, cu parchet, telefon, balcon închis, preţ 175 milioane negociabil. Tel.: 196.835. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cu balcon, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, telefon, în Mănăştur, pe str. Izlazului, preţ 180 milioane negociabil. Tel.:196.835. (Ag.i.)• Vînd garsonieră confort 1, în Mărăşti, str. Răsăritului, cu baie cu faianţă, balcon, etaj 3 din 4, preţ 85 milioane negociabil. Tel.:

yt?£835. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, cu parchet, balcon închis, telefon, în Gheorgheni, preţ 145 milioane negociabil. Tel.: 196.835. (Ag.i.)• Vînd garsonieră, confort 1, în Mănăştur, str. Gîrbău, etaj 4, preţ 45 milioane negociabil. Tel.:196.835. (Ag.i.)

- • Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, singur în curte, grădină, 300 mp, în Dîmbu Rotund, preţ 300 milioane negociabil. Tel.:196.835. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, Zorilor, str. Observator, parter, finisat, mochetat, ideal firmă,27.000 DM. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd apartament o cameră, ultracentral, 44 mp, ultrafinisat, preţ 20.000 DM. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd sau închiriez vilă nouă, A. Mureşanu, p+1, ultrafinisată, garaj, telefon, 130.000 DM. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd 3.900 mp teren, Someşeni, zona liberă, front 70 m, toate utilităţile, preţ 16 DM/ mp. Tel. 431.754 sau 094--663.116. (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră, confort 1, Mănăştur, Parîng, balcon, telefon, 110 milioane. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Agenţie Imobiliară intermediază vînzarea unor spaţii-complexe comerciale Cluj, eventual rate 3 ani. Tel. 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere, confort 1, decomandat, Mănăştur, Minerva, cu telefon, preţ 145 milioane. Tel! 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 3 camere, confort mărit, Pata - Cipariu, ultrafinisat, cu telefon, (ne)mobilat. Tel.: 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Grigorescu, confort 1, finisat, parchet, telefon, etaj intermediar, preţ 20.000 DM. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd casă, Gruia, p+1, teren 700 mp, ultrafinisată, preţ100.000 DM negociabil. Tel.431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.) -

• Vînd casă în Jibou, compusă din 3 camere, bucătărie, baie, 100 mp locuibil, 1.300 mp teren, pentru locuit, sediu firmă, depozit, sau alte activităţi, preţ 23.000 USD negociabil. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 3 camere, confort unic, etaj 1/4, îngrijit, balcon, telefon, modificări interioare, Mănăştur, preţ 150 milioane negociabil. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 2 camere, confort 1, preferabil etaj 4/4, indiferent de finisaje, în cartier Gheorgheni. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd casă în zonă semicentrală, compusă din 4 camere, parter + mansardă, cu încălzire centrală, telefon internaţional, suprafaţa construită 110 mp, curte şi grădină 350 mp, zona străzii Paris, preţ 650 milioane negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Caut urgent pentru închiriat apartament 2, 3 camere, ultracentral; mobilat şi finisat pentru pretenţioşi, cu telefon. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 2, Mănăştur, preţ 115- 120 milioane, nefinisat, cu telefon. Tel.: 194.541, $4.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort I, parter înalt, cu balcon închis, semifinisat, Gheorgheni, zona Mercur, preţ 20.000 DM negociabil. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Cumpăr urgent casă cu teren 500-700 mp, cu acces auto. Casa poate fi şi construcţie veche, prefer zona Gheorgheni, Andrei Mureşanu, Pata, Grigorescu. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament o cameră, finisat, faianţă, gresie, parchet, lambriuri, telefon internaţional, ocupabil imediat, str. Bucureşti, preţ 130 milioane. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)

ANIVERSĂRI,M U LŢUM IR I

'. Caut chirie apartament 2-3 camere, etaj intermediar, mobilat, în Zorilor. Ofer preţulpieţei. Tel.: 196.262 , 431.302. _____________________(Ag.i.) i • Secţia Recuperare Pediatrică• Ofer chirie spaţiu comercial a Spitalului Clinic de Copii din ultracentral, cu acces stradal, preţ Cluj-Napoca, mulţumeşte negociabil. Tel.: 196.262, doamnei Sallywood Lamont, 431.302. (Ag.i.) Clubului Sorroptimist-Scoţia şi

închiriez (vînd) spaţiu Clubului Rotaract-Cluj, pentru comercial, Mărăşti, 140 mp, sprijinul constant pe Care ni-1 finisat, birou, grup social. Tel.: acordă în scopul creşterii calităţii 196.262, 431.302. (Ag.i.) actului medical în- îngrijirea• Vînd apartament o cameră, copiilor cu rrralnutriţie. zona Pata, parter, semifinisat, Colectivul Secţiei Recuperare preţ 140 milioane negociabil. pediatrică (429797)Tel.: 196.262, 431.302.,(Ag.i.) ‘ -• Vînd garsonieră, Mănăştur, confort I, str. Porţile de Fier, etaj 2, nefinisată, preţ 105 milioane negociabil. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

VINZARICUMPĂRĂRI

431.302. (Ag.i.)WMHIMa

j | . i 3400 Cluj-Napoca, «B -du l Eroilor nr. 43/8 K T e l.f193049.430259.#!

Fax: 193048 ?^mail:[email protected]|.ro

g— ^. «V3400 Cluj-Napoca, |

str. Napoca 12 §.Tel: 19.45.41,19.45.38

• Vînd apartament 3 camere, confort I, decomandat, 62 7mp, finisat, cu telefon, Mănăştur, preţ 160 milioane negociabil + garaj, 15 milioane. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)

12093726str. Avram Iancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mall: [email protected]

• Vînd casă 2 camere, cu anexe, grădină 420 mp, garaj, zona Calea Turzii, preţ 49.000 DM. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Grigorescu, semifinisat, parter, preţ 155 milioane negociabil. Tel.’: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, zona Plopilor, etaj intermediar, semifinisat, preţ 225 milioane. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, str. Muncitorilor, etaj 4, superfinisat, cu modificări. Preţ 18.000 USD negociabil, cu posibilitate de plată în rate. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, confort 1, Zorilor, zona cantinei Observator, parter, ideal pentru sediu firmă, mobilat cu mobilă nouă, telefon internaţional, preţ28.000 DM negociabil. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Gheorgheni, str. Răşinari, etaj 4 din 10, parchet, gresie, faianţă, telefon, preţ22.000 DM.’Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)

• Vînd cabană demontată 45 mp, la preţ avantajos, construită din bîrne. Tel. 25-30-05 după ora 17. (429767)

• Vînd casă cu teren 14 ari -Gilău nr. 591 pe Şoseaua Naţională. Vînd teren 14 ari nr. 590 pe şosea Gilău tel. 396. (586491)• - Cumpăr apartament 2

, camere confort I Gheorgheni,• Vînd apartament 3 camere, . . . ,• • „ „r • mu . ■ 0 fara intermediari. Ofer 130confort unic, Gheorghem, etaj 2 , ,0

din 4, finisat, telefon, balcon, milioane. Tel. 14-20-21 orele 18- preţ 165 milioane negociabil. 20. (429798)Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.) Cumpăr urgent garsonieră

Vînd casă zona Gruia, str. fără intermediari. Plata pe loc. Fierului, 3 camere, supraf. Ţej 15-11-09 după ora 16.

(583528)• Vînd apartament 2 camere

confort 1 mărit. Tel. 17-77-04.

• Cumpăr Dacia 1310. Tel. 42-68-64. (586485)

construită 100 mp, teren 600 mp, singur în curte, preţ 55.000 USD negociabil. Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, (583537)Zorilor, str. Dima, etaj intermediar, pret 190 milioane.Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd teren, zonă semicentrală, * Vînd urgent Aro Braşov cu 1200 mp, front la stradă, cu remorcă, set motor nou, făcut utilităţi, preţ 23 USD/mp rodajul. Str. Oaşului nr. 306 negociabil. Tel.: 193.049. (Ag.i.) lnic. (586481)•Vînd apartament cu o cameră, . Vînd ină shevrole, Calea Manaştur, etaj 4 dm 8, . . . „ , -, . .bloc cu lift, semifinisat, ocupabil, _ Lumina Scdan’ an fabncatie pret 140 milioane negociabil. 1991. Relaţii la tel. 19-24-05. TeL: 193.049, 430.259. (Ag.i.) (586482)

• De vînzare cărucior pentru' invalizi şi handicapaţi. Tel. 26- 52-34. (429789)• Vînd Volvo 760 turbo diesel

an fabricaţie 1984, stare foarte bună. Preţ 4500 DM negociabil. Tel. 094-87-43-13. (586500)

• Vînd tractor U650, an fabricaţie 1993, preţ 55 milioane, negociabil.- Tel. 41-34-08 după ora 16. (583536)

• Vînd aparat auditiv şi cort cu antreu de 4 persoane. Tel. 15- 56-28. (429803) ________

ÎN C H IR IER I

• Vindem magazin alimentar Piaţa 1848 dotat cu toate

• Cumpăr spaţiu comercial, 20- utilităţile, preţ 180 milioane lei, 150 mp, în zonele comerciale, negociabil. Tel. 092-38-71- Ofer preţul pieţei.. Tel.: 196.262, 95,15-40-63. (429786)

• Vînd sau închiriez spaţiu comercial cu teren 3000 mp, curent 380 kw, apă, lîngă şoseaua naţională Căpuşu Mic. Tel. 396 Gilău. (429793)-• SC “Tricotaje Someşul” SA

vinde următoarele utilaje în bunăstare de funcţionare: maşini de

' tricotat JAR 201 fineţea 10;f ,a rtament *'arnere> maşini de tricotat VKTM fineţea confort 1, Manaştur, str. Bucium, , ; , „ . . . .

etaj 7 din 10, finisat, pret 160 ^ ’ nla lm- tncotat R 12milioane. Tel.: 193.049, fineţea 10. Doritorii se pot430.259. (Ag.i.) informa la sediul firmei din Cluj-• Vînd urgent apartament 4 Napoca Bulevardul 21camere, confort 1, Mănăştur, ■ Decembrie 1989 nr. 77 sau laAleea Cioplea, ultrafinisat/ tel. 064/ 19-75-34 fax. 064/19-telefon, garaj, preţ 25.000 DM. 3 . 0 . (5864951Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.) l i . ', . . - . , • Vînd urgent convenabil,• Vînd garsoniera, confort 1, , , . , . , ,Mănăştur, str. Ciobanului, parter, teren cu funda<ie deiTUS0,> in cu balcon închis, finisată, preţ - Luna de Sus nr. 399. Tel. 26- 107 milioane negociabil. Tel.: 67-86. (429792)193.049, 430.259. (Ag.i.)

• Litoral românesc Mamaia ofer urgent spre închiriere spaţii în incintă complex comercial vad excepţional. Tel. 041-83-11- 33, 092-51-18-98,092-64-69- 86.(583534) ‘ >

• Dau în chirie apartament lux în vilă ultracentral, parter. Preţ: 400 USD/lună. Tel. 094-21- 66-61. (583540)• închiriez apartament 2

camere, intrări separate, în Mănăştur, staţia Minerva, cu telefon, Tv cablu, nemobilat. Tel. 41-26-67. (583538)

• închiriez garsonieră cartier Zorilor. Tel. 13-10-43. (583539)

DIVERSE

• SC Labormed Pharma Tradind SRL Cluj angajează în Cluj-Napoca farmacist în următoarele condiţii: farmacistspecialist, experienţă în activitatea de depozit constituie un avantaj. Se oferă condiţii deosebite de muncă şi un salariu atractiv. Informaţii suplimentare şi CV Ia tel. / fax 064-41-42-73 şi 094-59- 39-40. (429763)

• Angajăm urgent vînzător piese auto import. Salariu multivaţional. Tel. 094-50-45-56. (586473)

• Liceul de Arte Plastice “Romul Ladea”organizează concurs de admitere în clasa a V-a pentru anul şcolar 1999- 2000. înscrierile se fac în 28-29 iunie, iar probele de aptitudini se vor desfăşura în 30 iunie - 1 iulie de la ora 8. - Informaţiisuplimentare la tel. 43-14- 49. (586487)

• Firmă de construcţii angajează cu carte de muncă: dulgheri, zidari, zugravi, fierar-betonişti, automacaragiu. Relaţii zilnic între orele 8-14 la tel. 19-85-10 (586492)

• Economistă ţin evidenţa con-, tabilă. Tel. 41-32-64. (429652)

■ “ ^ f c *

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l  D 3 W Ă S 1 1 J 1 Lvă puteţi adresă direct la redacţia ziarului, str.Napoca n r.l6.

Page 9: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACJIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

ÎX: SîlMKăSMl ISSl

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o l u ţ i e• t .

r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

M S liS N a p o is a S n ia 6 9■■ trta»i*— gv -

T e le fo n / F a x l 9 7 3 0 4

• S.C. "CESOM" S.A. Dej aduce la cunoştinţa acţionarilor că în data de 14 mai 1999 s-a depus la Tribunalul Cluj Proiectul Planului de Reorganizare. Acesta se poate consulta la sediul Tribunalului Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 2-4, camera 85, sau ta sediulS.C. "CESOM" S.A. Dej, str. Bistriţei nr. 63A. în data de 11 iunie 1999, ora 13 va avea loc Adunarea creditorilor, la sediul Tribunalului Cluj, sala 14, etaj 1, cînd se va discuta planul şi se va constitui comitetul creditorilor. (2774730)• SC Radu&Ady SRL

angajează caseriţe la jocuri electronice. Relaţii str. Fabricii nr. 4, tel. 15-71-47. (429780)

• Cedăm magazin alimentar dotat cu toate utilităţile, zona Hala Clujana, preţ 120 milioane lei, negociabil. Tel. 092-38-71- 95, 15-40-63. (429787)• Magazin depozit rulmenţi, şuruburi, curele, simeringurj, str. Avram lancu nr. 29, tel. 43-01-51 şi în str. Primăverii nr. 4, tel. 094-39-57-13. (4671656)• Doamnă 47 ani caut de lucru

Ia o familie serioasă sau îngrijesc persoană în vîrstă pentru salariu. Tel. 18-26-10 marţi ora 12-19. (429765)

• Cine a fost înşelat în legătură cu apartamentul din str. Dîmboviţei nr. 81, bloc. D16, ap. 64, sc. II vă rugăm să sunaţi la tel. 094-79-01-07 şi să vă prezentaţi la adresa respectivă, cu acte doveditoare pentru despăgubire. Anunţul va mai apare pe data de 25 mai 1999 şi în ziarul Piaţa. (583373)

• Numiţii Sebeşi Gavrilă, Silii Rozalia, Silii Corola, cu ultimul domiciliu în Turda, str. Poaiana nr. 98 sînt chemaţi să se prezinte în ziua de 18 mai 1999 la sediul Judecătoriei Turda, unde au calitatea de pîrîţi, în procesul promovat de'reclamanta Ciocoi Valeria pentru recunoaşterea dreptului de proprietate în dosarul civil nr.' 1703/1999. (4671295)• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Bojan loan şi Gaciu Costică anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul 2 garaje auto situat în str. Meteor nr. 8, Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(429805) '

• ""în conformitate cu Legea nr.l37/1995 Dondas Constantin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă familială situată în sat Bădeni, corn. Moldoveneşti. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (4671294)

• Numiţii Mihali Teodor, Sfetea Constantin, Sfetea Carol, Rusu Maria, născută Sfetea, Popescu Aglaia, Popescu Constantin sînt citaţi' Ia Judecătoria Dej în data de 10 iunie 1999 în dosaml civil nr. 1016/1999, în proces cil Pop Vasile, acţiune în constatare şi intabulare. (4671332)

• Numiţii Pop Varvara şi Şuteu Gavril sînt citaţi în data de 25.05.1999, ora 8 la Judecătoria Dej, în calitate de pîrîţi în dosarul nr. 990/1999. (4671331) ________

PIERDERI• Pierdut legitimaţie de

călătorie pe numele Kurucz Tibor. O declar nulă. (429779)

• Pierdut contract proprietate nr. 45365. ÎI declar nul. (429781)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Szasz Emese. îl declar nul. (429782) '

• Pierdut certificat de înmatriculare J12/376/1992 al firmei SC Gabrix SRL: îl declar nul. (429791)• Pierdut carnet de student pe

numele Stoica Simion Ovidiu. îl declar nul. (429796)

• Pierdut legitimaţie de transport studenţi pe numele de Chiriţescu Zeno Alexandru. O declar nulă: (429800)

•; Pierdut carnet de sănătate pe numele Csiki Sandor. îl declar nul. (586484)• Pierdut carnet de student pe

numele Trif Nicolae Răzvan. îl declar nul. (586490)• Pierdut legitimaţie de servici

pe numele Osvath Ferenc. O declar nulă, (586493)

• Cioban Malvina pierdut legitimaţie de servici. O declar nulă. (586499)_______

DECESE COMEMORĂRI

• Cu profundă durere anunţăm trecerea în eternitate a scumpului nostru tată, bunic şi străbunic PIROSKA JANOS în vîrstă de 91 ani. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 25 mai 1999 în cartierul Someşeni, str. Palaghia Roşu nr. 6, orele 14. Familia îndurerată. (429783)

• Familia îndoliată anunţă trecerea în eterni­tate după o moarte fulgeră­toare a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic COLDEA GHEORGHE (Ghiţu). Înmormîntarea va avea loc în data de 25.05. 1999, ora 13 în comuna Mănăstireni. (429794)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru tată, soţ, frate, bunic, socru ZELENKA CAROL. înhumarea va avea loc în data de 26 mai, 1999 ora 14 în Cimitirul Central. Odihnească-se în pace. Familia. (429804)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă la data de 21 mai 1999 în oraşul Karmiel Israel a celui ce a fost WEISZ ERNO în vîrstă de 85 ani, pensionat de Ia I. C. Chimica Cluj. Familia îndurerată. (586479)

• Sîntem alături de familia dr. Cosma Cornel la durerea pricinuită de decesul soţiei şi mamei dragi. Familia dr. Tiberiu Balint. (429790)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şi bunică COSMA STELA, în vîrstă de 65 de ani. Înmormîntarea va avea loc de la Capela Cimitirului Central, miercuri 26 mai 1999, orele 13. Odihnească- se în pace. Familia îndurerată. (583535)

• Cu -adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic BONŢIDEAN ŞTEFAN din satul Aruncuta. Ceremonia religioasă va avea loc în data dc 26 mai ora 12 Ia locuinţa fiicei în Suatu. Dormi în pace scumpul nostru tată. Familia îndurerată. (429807)

• Zdrobiţi de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpuluinostru soţ, tată, bunic, DANCU AUREL, în vîrstă de 57 de ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 26 mai 1999, orele. 14 la Cimitirul Mănăştur (Capela Nouă) . Bunătatea şi chipul lui blînd va rămîne pentru noi o vie şi frumoasă amintire. Odihneşte-te în pace, suflet bun. Soţia şi copiii. (583541)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame şi bunici, LUCIA- EUGENIA MUNTEAN, profesoară pensionară în vîrstă de 88 de ani. Înmormîntarea vă avea Ioc marţi, 25 mai 1999, ora 12, Ia Cimitirul Central. Fiica Rodica, nepoţii Radu şi Cristi cu familiile. (583542)

,• Ne exprimăm compasiunea şi afecţiunea faţă de familia Petraş greu încercată de moartea prematură a soţului şi tatălui drag. Colectivul Grădiniţei nr. 63, Cluj- Napoca. (429784)

• Sîntem alături de profesoara dirigintă Câmpean Olimpia în marea durere pricinuită de pierderea, tatălui ei.Colectivul clasei U II. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (429801)

• Sîntem alături de colegul nostru dr. Cosma Cornel în marea durere pricinuită de pierderea soţiei dragi. Sincere condoleanţe. Colectivul Policlinicii Fără' Plată “Familia Sfântă”. (586480)

• Cu inimile îndurerate aducem un ultim omagiu colegului nostru PETRAŞ PETRU bun coleg, om de aleasă omenie şi de mare caracter, decedat în urma unei boli necruţătoare. îi vom păstra o veşnică amintire. Sincerecondoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. Colectivul SC IATSA Cluj I SA (Dacia Service I). (429788)• Sîntem alături de colega

noastră Nechifor Anca în marea durere cauzată de moartea prematură a tatălui ei, NECHIFOR VASILE. Colectivul clasei I-C. (429785) ~

• Sîntem alături de familia Popeanu în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Familiile Goia şi Mariana Vcreşezan. (429802)

* Exprimăm sincere condoleanţe verişoarelor noastre la despărţirea de tatăl lor drag BONŢIDEAN ŞTEFAN din sat Aruncuta. Familia Ciurtin Grigorci (429808)

• Sîntem alături de prietenul nostru Weisz Teodor în marca durere pricinuită dc decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe întregii familii. Familia Şomlea David. (586478)

• Nii-I vom uita niciodată pe bunul nostru profesor EMIL CÂMPEAN. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Clasa XII C Promoţia 1998 Liceul “Mihai Eminescu”. (586483) '

• Sincere condoleanţe familiei şi un pios omagiu aducem celui mai respectat colocatar PETRAŞ PETRU care ne-a părăsit pentru totdeauna. Asociaţia de locatari din blocul E 10 str. Grigore Alexandrescu nr.23. (586486)

* Sîntem alături de prietenul nostru dr. Cornel Cosma şi fiicele Cristina şi Diana la durerea pricinuită de decesul soţiei şi mamei dragi. Familia Chindriş. (586489)

• Consiliul deadministraţie şi colectivul de salariaţi de la SC Sieta SA transmit sincere condoleanţe dir. ing. Moraru Alexandru în greaua încercare prin care trece la moartea fratelui său. (586494)

• Sincere condoleanţe familiei Marc Aurel la moartea socrului şi tatălui drag din partea colectivului de la RA Loteria Naţională Sucursala Cluj. (429810)

• Sîntem alături de colegul nostru Coldea loan la durerea pricinuită de decesul tatălui drag. Personalul Grupului de Pompieri “Avram lancu” al judeţului Cluj. (586497)

Sîntem alături de colega •noastră Marc Doina în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colectivul Laboratorului Hematologie. (586498)

Sîntem alături de colega noastră Sanda Tămaş la despărţirea.de bunica sa iubită. Sincere condoleanţe. Colectivul RA Plafar Cluj. (583533)

• Se împlinesc 2 ani de cînd mormîntul rece m-a despărţit de dragul meu soţ ŞUŞA VIOREL. Amintirea lui va fi veşnic în sufletul meu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Livia.(429806) .

• Azi se împlinesc 20 de ani dc la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată şi soţ MARIAN ŞTEFAN din comuna Dăbîca. Va rămîne veşnic în amintirea noastră. Odihnească-se în pace. Soţia Irina şi copiii Todor, Niţă, Ileana, Aurel şi nepoţii. (429809)

• Astăzi se împlinesc şase săptămîni de cînd a trecut la D-nul scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic BOANCĂ AUCUSTIN. Chipul Iui. blînd, bun şi credincios va rămîne veşnic neuitat în sufletele şi inimile noastre. Soţia Florica şi copiii. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (586496)

C ititi ziln ic

ADEVĂRULde Cluj

Page 10: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

T u rc ia - 33: K ocae lispo r - Genclerbirligi 2-0, G az ian tep sp o r - Karabukspor 4-2, c ^ lyu \ P° r : G tasaray 1 " 1 ’ A n k a ragu k u - T rabzon sp o r 1-0, Istanbulspor- Feherbahce 1-2, B u rsa sp o r - A d an asp o r 1-1. B eşik taş - S ak a ry asp o r 3-0, Altay Izmir - S am sunspor 1-0, E rzu rum spor - D ardane lspor 1-0. C u o e tap ă înaintea finalului d e sezon , G a la ta sa ray con d u ce cu 77 p., urm ată în c lasam ent d e Beşiktaş cu 74.

45 f' 1* £ H f • Cî? f *ÂSSSSaiS-'; Igww*

Spania, Ungaria (unde Vă amintiţi, nu?), nc-am putut

E u r o p e n e le d e j u d o

PUNCTE PENTRU ftUSTRRLIR

După trei zile dc concurs, duminică s-au încheiat competiţiile pentru desemnarea campionilor europeni (pc categorii dc greutate) la judo. îri Sala Sporturilor din Bratislava au fost prezenţi 350 dc sportivi din toate ţările continentului. Cu toată miza mare a întrecerilor (titlul de campion al continentului şi bagaj dc puncte acumulate pentru participarea la Olimpiada din 2000), întrecerile s-au dovedit a fi - dupâ cum comentează un cunoscut jurnalist dc specialitate de la Eurosport - apatice.

România a aliniat, precum c şi firesc, pe cci mai buni sportivi ai momentului, noul preşedinte al FRJ, domnul Vizer afirmînd încă dc Ia Campionatele Naţionale dc la Cluj câ vrea sâ demonstreze la Bratislava CTcştcrca semnificativă a judo- ului românesc.

N-a fost să fie.Dupâ turneele din Franţa,

Şi pentru a confirma, parcă, scăderea permanentă a performanţelor seniorilor, numai Alexandru Lungu a ocupat prima poziţie la oppen. Restul...

Nu putem încheia aceste rînduri fără a ne exprima speranţa că, pentru viitoarele competiţii dc nivel “A”, echipa dc fete a antrenorului Florin Bcrccanu va primi banii

lăuda cu înfrîngerea, în două rînduri a unor campioni mondiali şi europeni, iată câ aici Ioana Dinca a fost “o marc absenţă”, iar Simona Richtcr a pierdut în calificări în faţa unei cvasinecunoscute belgicncc. Singurul drum drept a fost cel al Laurci Moise care, din păcate a pierdut finala, ocupînd astfel locul II pc podiumul învingătorilor.

în recalificări, principala favorită - Simona Richtcr - a obţinut cu greu dreptul de a mai lupta şi, în final, a ocupat un deloc onorant (în cazul ci, fireşte) loc III.

Ca dc obicei, băieţii ne-au _ obişnuit dc cîţiva ani sâ nu sperăm prea multe dc la ei. Aşa sc face că nici obiectivele FRJ _ nu sînt prea exigente pentru ei.

necesari pentru o cît mai temeinică reprezentare. La această acţiune ar trebui sâ participe şi firmele clujene, fie şi numai dacă ţinem cont de faptul câ echipa olimpică are în componenţă trei dintre cele mai titrate sportive de la “U” - CSM ARDAF”: Laura Moise, Simona Richter şi Ioana Dinea.

Radu VIDA

fn perioada 26-27 m a i

M em orialu l "M ircea NicoriciEdiţia a ll-a a Memorialului dedicat celui carc

a fost Mircea Nicorici este, cci puţin prin echipe, o repetare a primei ediţii. Vor fi prezente în Sala Sporturilor “Horia Demian” “U” ARDAF, dream tcam-ul anilor 1974/1977, “U” Conis Modcna, Someş Dej şi campioana naţională, Elcond Zalău.

Pentru clujeni, cclc două zile vor fi un bun prilej dc a-i (rc)vcdca pc: Stoian, Horfaş, Vlaicu, Tvardochlib, Piţigoi, Man, Grozav, Oprea, Sanislav, Mărginean, Dudaş (“U” ARDAF), Pop, lancu, Păun, Ilicş, Alcxa, Stoica, Tcrhcş (Elcond), Giurgiu, Ardelean, Pricop, Lazâr, Hudca,

Moldovan, Santa, Cocoradc, Podar, Dinu, Schubert (Someş Dej), Stanca, Moldovan, Colcer, Stupar, Lotci, Agoston, Lobonţ, Onac, Cotuţiu, Fârcanea, Coste (“U” Conis Modcna).

Programul celor două zile este următorul, miercuri, 26 mai, Elcond - “ U” Conis (ora 17); “ U” ARDAF - Someş Dej (ora 1830). Joi, 27 mai, locul 3/4 începînd cu ora 11 şi, în continuare, de la 12.30, finala mare.

Demostene Şofron

Material realizat cu sprijinul firmei Adidas & Salomon

Un secol de box la poalele Feleacului

O carte necesară, utilă sub raport documentar, va fi lansată în această săptămînă la o dată cc o vom anunţa din timp.

Eveniment editorial sportiv...

E n c i c l o p e d i a b o x u l u i c l u j e a n

Este vorba despre Enciclopedia boxului clujean. Un secol de box ia poalele Feleacului, autori Ion

Chendreanu, C o r i o 1 a n I u g a , cunoscutul colaborator al cotidianului nostru şi C ă t ă l i n Berindean, ap re c ia t comentator sportiv.

Ne aflăm în faţa - unui eveniment ed ito r ia l sportiv unicat, fiind vorba despre prima carte dedicată b o x u l u i clujean, o carte cc adună în

paginile ei, fapte, mărturii “de vis şi legendă”. Mărturii concretizate în zece capitole exhaustive, din care nu lipsesc istoricul boxului clujean (primele dispute în Ardeal, Palfi- primul campion, anii grei de război, Francisc Ambrus, - un maestru al eleganţei, Pajsz - un talent risipitor, Vasile Moldovan- omul care nu a trişat boxul), gladiatorii nobilei arte, oamenii din colţ, cavalerii ringului, laboratoarele performanţei, poante în jurul ringului, un caleidoscop necesar ■' ca informaţie strictă, un mic dicţionar pugilistic, competiţii naţionale şi internaţionale,...

Cartea este, ca să-l citez pe Viorel Cacoveanu, “un omagiu adus .boxului clujean, din care transpare emoţionant credinţa că nobila artă va redeveni ceea ce a fost şi chiar mai mult”.

Demostene SOFRON

Sob patronajul “Adevărului de C lui”. ioi, 27 mai

Seminarul ştiinţific "M odalitaţida susţinere şi sponsorizare a activităţilor

sportive universitare şi preuniversitare"U.M.F. “Iuliu Haţieganu”,

Catedra dc educaţie fizică, Organizaţia Studenţilor Medicinişti, B.C.U. “Lucian Blaga”, Biblioteca F.E.F.S.- CIuj-Napoca reunite sub patronajul cotidianului “Adevărul de Cluj” vă invită joi, 27 mai, ora 10, la seminarul ştiinţific Modalităţi de susţinere şi sponsorizare a activităţilor sportive universitare şi preuniversitare.

Vor fi abordate cu acest prilej, modalităţile de susţinere şi sponsorizare a calendarelor sportive, - modalităţile extrabugetare de participare la programe de modernizare a bazelor sportive, modalităţile extrabugetare de participare la programele speciale de investiţii în domeniul sportiv, modalităţile de susţinere a

activităţilor sportive din resurse locale, rolul mass-media în susţinerea activităţilor sportive, modalităţile extrabugetare de susţinere a activităţilor ştiinţifice şi editoriale din domeniul sportiv.

Cu acest prilej, în sala de consiliu a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Parcul sportiv “Haţieganu” vor susţine referate conf. dr. Traian Bocu (“Dimensiuni ale procesului de susţinere şi sponsorizare a activităţilor sportive” şi “Model de calendar sportiv intern, la UMF “Iuliu Haţieganu”), lector univ. Virgil Ganea (“Şcoala de turism, sursă de autofinanţare” şi “Taberele de vâră”, formă de educaţie fizică sportivă şi turistică”), conf. drd. Gheorghe Roman (“Experienţe în managementul

competiţiei”) şi prof- dn Alexandru Virgil Voicu(“Aspecte juridice ale sponsorizării în sistemul de drept al României” şi “Sprijinirea finanţării activităţilor organizaţiilor sportive prin crearea de fundaţii”).

Sînt teme extrem de actuale, care invită la un dialog deschis şi obiectiv. Şi la care şi-au anunţat deja prezenţa specialişti în domeniu, oameni de afaceri, ziarişti, oameni interesaţi în dezvoltarea sportivă clujeană.

Tot cu acest prilej va fi lansat volumul Investigarea selecţiei în sport de Traian Bocu, carte prezentată de prof. Alexandru Stănescu.

Demostene SOFRON

AUTOMOBILISM BANI. CUPE Şl... PIZ2A PENTRU CÎSTIGÂTOWI CUPEI «ARES"

Sîmbătă, pe kartodromul din cartierul Gheorgheni, s-a desfăşurat ediţia a doua a Campionatului Judeţean dc slalom automobilistic dotat cu Cupa „ARES”, competiţie de viteză şi îndemînarc rezervată în exclusivitate membrilor ACR. Au participat 49 dc concurenţi, arbitrajul fiind asigurat dc arbitrul internaţional Szckcly Peter. Automobilele au fost împărţite în două categorii, funcţie dc cilindrc: „pînă la 1000 cmc” şi „peste 1000 cmc”. —

La final, podiumul dc premiere a fost ocupat dc Edvvin Kclcti (Promoţional), Laurenţiu Moldovan (Arcs) şi Tiberiu Pcntck (ACR) la clasa „pînâ la 1000 cmc” şi de Dorin Pop (Scul Auto), Endre

Tclekî (particular) şi Cosmin Saltan (LTL Resing) la clasa „peste 1000 cmc”. Sponsorul principal al

, competiţiei, domnul Laurenţiu Moldovan, patronul Pizzeriei „ARES” şi promotorul acestei acţiuni, a acordat premii în valoare dc 1.000.000 de lei fiecărui cîştigător de „clasă” şi un premiu special de 100.000 de Iei celei mai bune conducătoare auto, Andreea Fancsali. Festivitatea dc premiere a avut loc-pe terasa Pizzeriei „ARES”, unde concurenţii şi-au primit cupele, banii şi- nenumărate pizza.

C. BARAFoto: Zeno REINHARDT

Aeromodelism Maestru a* sportului Adrian Bot, nou campion judeţean confirma aşteptările

Campionatul Naţional de aeromodele planoare cu pilot automat clasa FIE, faza judeţeană s-a desfăşurat pe dealurile dc lîngă Bogata, Turda, sîmbătă, 22 mai. Sportivii din întregul judeţ s-au prezentat la startul întrecerii, deschise pentru seniori şi juniori. Deşi situaţia atmosferică se anunţase cu ploaie, sportivii au fost gata să înfrunte vremea şi... adversarii. Competiţia a început sub un vînt slab, însă pe cînd aproape se terminase a patra rundă, a izbucnit, din senin o furtună ce a oprit desfăşurarea competiţiei. Directorul de concurs a decis, conform Regulamentului Federaţiei Aeronautice Internaţionale, întreruperea competiţiei, şi în baza punctajelor acumulate, stabilirea clasamentului. Iată ierarhiile: la seniori individual: campion •judeţean Adrian . Bot, vicecampion George Arghir, 3. Cristian Suciu, 4. Eugen Pop,'

5. Ştefan Razman (toţi cinci de la A.S.Tehnofrig CIuj-Napoca),6. Radu Ganga (AS Gloria Dej),7. Augustin Petruţiu (AS Gloria Dej), 8. Marin Jeflea (AS Cimentul Turda), 9. Sorin Jeflea (AS Cimentul - Turda), 10. Ana Iulia Ilyes (AS Gloria Dej). Pe echipe: campioană judeţeană este AS Tehhnofrig CIuj- Napoca (Bot, Arghir, Suciu), vicecampioană AS Gloria Dej (Ganga, Petruţiu, Ilyes), 3. A.S. Cimentul Turda (Jeflea M., Jeflea S.). Sc remarcă ascendenţa sportivilor dc la AS Gloria Dej (fapt confirmat şi la juniori). La juniori, individual: campion judeţean Claudiu Alexoaia (AS Tehnofrig CIuj- Napoca), vicecampion judeţean Alexandru Haiduc (AS Cimentul Turda), 3. Konrad Csibikuty (AS Gloria Dej), 4. Sorin Mureşan (AS Gloria Dej), 5. Marcel Simon (AS Gloria Dej), 6. Tiberiu Iozsa (AS Cimentul Turda). Echipe: campionă judeţeană AS Gloria

Dej (Csibikuty, Mureşan, Simon), vicecampionâ judeţeană AS Tehnofrig. 3. AS Cimentul Turda. Toate aceste detalii le-am aflat de la prietenul şi colaboratorul George Arghir. Pe lîngă rezultatele frumoase obţinute, sportivii, arbitrii şi participanţii au dat dovadă de curaj şi bravură în modul Cum au rezistat celei mai cumplite furtuni, întîmpinate de pe un vîrf de deal, în plină dezlănţuire, în timpul furtunii norii au coborît sub nivelul locului de staţionare, ploaia a întunecat cerul (la ora 13,15), iar fulgerele şi trâznetele luminau tot timpul; vîntul a atins viteza de 20 ml secundă, capabil sâ deplaseze maşini.

Victor ROMAN P.S., Urmează Campionatul

Naţional, faza finală (2 iunie, Bogata, Turda), Cupa mondială (4 iunie, Bogata, Turda) şi Cupa Mondială (5 iunie, Bogata,, Turda). Urâm succes’ competitorilor. :

Page 11: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

Belgia - S e m if in a le le C u p e i B e lg ie i:

L i e g e pe Stadionul “V a n d e rS to c k din Bruxelles.

m m mmWmm

S T R O E , O N C IC Â SI T ÎR N Q V A N NU V O R J U C A CU F .C . A R G E Ş• IGNAT ACUZĂ O “NORMALĂ” STARE DE OBOSEALĂ •

Studenţii clujeni au sosit de la Constanţa în dimineaţa zilei de duminică şi imediat, de la gară, au luat drumul stadionului pentru o şedinţă de recuperare. Ieri, fotbaliştii antrenaţi dc “careul” Cîmpeanu- Lăzăreanu- Anca — Poraczky, dintre care doar ultimii doi s-au aflat pe lista premierilor, în urma victoriei de la Satu Mare, au susţinut un antrenament de 90de minute. Nu au participat Stroe, Oncică şi Tîmovan, toţi trei accidentaţi şi cu zero şanse de a evolua în partida cu FC Argeş, partidă,

care se va disputa miercuri, de la ora 17, pe Ion Moina şi carc-1 va avea la centru pc mcdieşcanul Iosif Biro, ajutat la celc două margini de ploieştenii Safta şi Nicolae. Din partea Federaţiei Române de Fotbal jocul va fi supervizat de dr. Mircea Neşu.

Conducerea tehnică a lui “U” nu anunţă modificări de lot faţă dc echipa deplasată la Constanţa, însă Remus Cîmpeanu pune sub semnul întrebării titularizarea lui Marian Ignat (tînărul atacant clujean -acuză o stare de oboseală, normală în opinia lui Cîmpeanu după debutul în forţă al acestuia). , y

Codin SAMOILĂ

DIVIZIA A, URSUS - 32AVANCRONICA... SUBIECTIVAMîine antepenultima etapă, fără semne deosebite de întrebare,

două dintre dispute evidenţiindu-se în mod deosebit: cea de la Ploieşti dintre Astra şi lider, respectiv cea din "Parcul cu platani", unde “bancarii” primesc vizita Stelei. Dar iată cum arată programul complet al etapei:

• “U” - F.C. ARGEŞ. Penultimul joc acasă în actuala ediţie pentru trupa subţirică a “Şepcilor-roşii” (titlu de glorie altădată). Ar fi cazul dc revanşă pentru alb-negrii,.ţinînd cont câ în toamnă, în Trivale, au pierdut cu scor dc forfait. Dar cu cine să obţii revanşa? Asa câ fie ce-o fi...

• UNIV. CRAIOVA - F.C. ONEŞTI. Un meci în carc ţine revanşa dorită dc cci din Bănie, pentru acel 2-3 din toamnă. în plus oneştenii sînt complet ieşiţi din calculele retrogradării.

• OLIMPIA - C.S.M. REŞIŢA. Sătmărenii nu ştiu să joace acasă. Reşiţenii în schimb, revigoraţi după “remiza” de la Suceava şi victoria acasă în faţa "bancarilor", atacă altfel partitura disputei: Un meci, totuşi, de 1, X sau 2. în tur a fost 1-1. -

• ASTRA - RAPID. Cu degringolada provocată de demiterea antrenorului Gabriel Stan, cel care â promovat Astra,în primul eşalon e greu de crezut câ formaţia secundă a Ploieştiului va reuşi să strălucească. în plus,-tapidiştii au tot interesul să menţină avansul de 4 puncte în faţa lui Dinamo.

• OŢELUL - FARUL. Oţelul a băgat la apă nava tomitană şi în tur, pe malul mării, cu 1-0. Iar acum gălâţenii joacă acasă.

• GLORIA - CEAHLĂUL. Meci de revanşă, bistriţenii avînd dc replicat pentru 2-3 din toamnă, sub Pietricica. Nu prea cred ca nemţenii să sc dea în brînci pentru un rezultat favorabil. Mai mult, elevii Iui Viorel Hizo vor exersa schemele defensive ale disputelor

i

O secvenţă d e acum doi ani (1997) din partida “U* - F.C. Argeş. Atunci e ra ceva afluenţă în tribunele clu jene. Foto: I. PETCU

în deplasare în vederea apropiatelor meciuri din cadrul Cupei UEFA- INTERTOTO.

• DINAMO - PETROLUL. “Cîinii roşii” au pus, în toamnă, zgardă ‘‘lupilor tineri” în bîrlogul de la Ploieşti cu 3-2. Acum haiticul

- evoluează în bîrlogul propriu. v• FORESTA - F.C.M. BACĂU. Chiar dacă va fi revanşă pentru

1-4 din toamnă, ea va fi tardivă pentru “pădurari”. Ca şi în cazul nemţenilor, la fel şi băcăuanii vor exersa jocul de apărare în contextul disputelor în deplasare (tot în contextul apropiatelor partide din cadrul Cupei UEFA - INTERTOTO).

• F.C. NAŢIONAL - STEAUA. Campionii vor face zile grele "bancarilor" mîine în "Parcul cu platani". Mai ales că Steaua simte în spate răsuflarea fierbinte a piteştenilor, aflaţi la un singur punct distanţă de locul trei. Meci greu pentru ambele protagoniste, valabilă fiind tripla.pronosportistâ. . .

Romeo V. CIRTAN

AVANCRONICĂ... SCURTĂDIVIZIA B,

SERIA A II-A - 31•A.S.A.TG. MUREŞ-F.C.

DROBETA. Un meci în carc revanşa nu sc impune cu acuitate fiindcă mureşenii au cîştigat în toamnă cu 2-1 Ia Tr..Severin. Cu moralul zdruncinat după eşecul dc Ia Oradea, unde severinenii au condus cu 3-1 şi au pierdut cu 3-4, oaspeţii se vor bate cu disperare măcar pentru un egal.

• F.C. BAIA MARE - U.T. ARAD. Mai mult decît dorinţa dc revanşă pentru 0-4 din toamnă, bâimărenii au mare nevoie de puncte fiindcă zestrea din prezent, de 36, înseamnă ameninţare cu exodul în B. Pe de altă parte, “Bătrîna doamnă” se va bate cu ochii la adversarul din faţă şi cu urechile aţintite spre veştile de la Cîmpulung. Meci de 1, X sau 2.

• GAZ METAN - MINERUL MOTRU. Şi medieşenii au de luat o revanşă şi nu prea văd cum s-ar opune “ortacii”. în tur 0-2.

• VEGA DEVA - CHIMICA. Un important moment al adevărului pentru ambele protagoniste, care simt seismele permanente din zona retrogradării. în tur a fost 0-1. Chiar dacă va cîştiga, Vega va egala doar punctele celor din Tîmăveni, pericolul retrogradării continuînd.

• ARO - COVINUL. O ultimă zbatere a muscelenilor pentru locul doi şi asta în contextul disputei de la Baia Mare. în tur 1-2.

• F.C. APULLUM - POLI. TIMIŞOARA. O zbatere disperată şi pentru albaiulieni de a “încerca marea cu degetul”, salvarea de la retrogradare fiind pierdută în ceaţă şi incertitudine. Poate li se va face milă timişorenilor...

• JIUL - F.C. BIHOR. La fel de disperată este şi situaţia “ortacilor” din Petroşani, în Valea Jiului toate fiind pe dos. Pentru “ortaci” doar victoria mai poate îndulci situaţia disperată.

Vor fi de acord orâdenii? în tur a fost 0-4.

• INTER SIBIU - UNIREA DEJ. în tur au cîştigat sibienii, la Dej, cu 2-1. Acum ar fi cazul să restituie punctele uniriştilor. Dar nu prea-i cred pe sibieni de mărinimie.

•F.C. EXTENSIV-DACIA

PITEŞTI. Iată un meci în care trupa din Bănie ar trebui sâ se mulţumească doar cu egalul, care înseamnă promovarea în A, iar piteştenii ar inhala un balon marc de oxigen pentru salvarea dc la retrogradare. Te pomeni că sc va ajunge la o astfel dc înţelegere, în tur 1 -0.

DIVIZIA C î SERIA A IU-A - 34

• Metalurgistul Cugir - West Petrom. A fost în tur 1-3.Ce va fi acum? Posibilă tripla variantă pronosportistâ.

• Telecom Arad - I.S.C.T. Arădenii îşi doresc revanşa pentru 0-2 din foamnâ. Dar nu-i sigur câ “sumarii” vor fi dc acord.

• C.F.R. Timişoara - Olimpia Gherla. Olimpia a avut “zi liberă” sîmbătă, în timp ce feroviarii de pe Bega au avut drum lung şi greu la Zalău. în tur a fost 1-4, dar revanşa nu se anunţă “floare la ureche”.

• Minaur Zlatna - Armătura Zalău. Zlâtnenii vor trudi din greu pentru revanşă şi îndepărtarea dezona cu cîritec â clasamentului. în tur a fost 0-2.

• Minerul Sârmăşag -

Minerul Ştci. Meci între “ortaci”. Avantaj gazde.

• C.F.R. Cluj - Electrica Timişoara. în tur 2-4. Revanşă, şi ne place să credem câ fără poticniri.

• Inter Arad - Phoenix Baia Mare. Nu-i sigur că “interiştii” arădeni vor reuşi să-şi ia revanşa pentru 2-8 din tur.

• U.M. Timişoara - Someşul Satu Mare. Clar ca lumina zilei: victorie a liderului. A fost în tur 6-1.

• Sticla Arieşul Turda - Obilici. La fel dc clar că “sticlarii” îşi vor impune punctul de vedere în faţa celor din Sînmartinul Sîrbesc. în tur 1-2.

• Crişul Aieşd stă.

Victor E. ROMAN

...S * hi* it*>v 3K* & « • -

25 mai• Două victorii “jubiliare”

ale fotbaliştilor dc la “U” Cluj: prima acum 30 de ani, în 1969, în cca dc a XXVI-a etapă a Diviziei A, cînd au dispus după un joc excelent, cu categoricul scor de 6-0 de “A.S.A.” Tg. Mureş (în prealabil, cu patru zile mai devreme, studenţii au primit o lecţie usturătoare la Sibiu, pierzînd în sferturile Cupei României cu 2-1 în faţa “Chimiei” Suceava). Alb-negrii au jucat fără cusur. Iată şi formaţiile: “U”: Ştefan - Creţu, Pexa, Salamon, Remus Cîmpeanu - Anca, Neşu (Lică) - Uifâleanu, Mustăţea, Oprea, Bungău (Codrea); “Ă.S.A.”: Sdlyom - Tâmpănaru, Dondos, Toth (Kirner), Czako - Siko, Csutak - Lukâcs, Mureşan, Răksi, Szilâgyi (Lungu). “Studenţii încep în “trombă”, aprecia peste două zile cronicarul Viorel Cacoveanu, în coloanele ziarului “Făclia” şi mai adăuga “dar ratează, ratează nepermis de mult”. Totuşi, prin golurile marcate de Codrea (24) şi de Oprea (30), la pauză au condus cu 2-0. în repriza a doua Oprea, în marc vervă dc joc a mai marcat 3 goluri, iar Uifăleanu unul, astfel s-a ajuns la rezultatul dc “forfait dublu”, adică dc 6-0; iată şi a doua frumoasă victorie, dc data aceasta cu simplu scor dc forfait, 3-0, peste exact zece ani, în 1979, in faţa iui “Poli” Timişoara. Cc-i drept această victorie a fost obţinută într-un meci amical. Dc data aceasta studenţii au aliniat următoarea formaţie: Moldovan (Lăzăreanu) - Anca (Liviu Mihai), Moş, Ciocan, Iosif Mureşan - Mânu (Stana), Tim Cîmpeanu - Dobrotă, Florescu, Batacliu, Stana (Aurel Mureşan). Au marcat: Cîmpeanu II de două ori şi Liviu Mihai. Scorul putea Fi şi mai categoric, dar cci doi portari timişoreni, Bâthori (în prima repriză) şi Katona (în cea de a doua) au apărat excelent

LÂSZL6 Fr.

Cupa Organizaţiilor politice de tineret la fotbal

B E Ţ E P E C O T E Ţ EFina/a: • Presa - ANCD 3-16 (1-6) •

Bate vînt de ştiucâ printre ochiurile plasei. Cîine cu fluier în gură umblă slobod prin holdă cu cartonaşul roşu, pumnal înfipt în inima noastră. Blînd şi neprihănit, Samoilă soarbe cucuta revărsată peste gura-i nemiloasă. Şi parcă nici Lespuc nu mai filmează.

Feciorii lui Boilă nu ne-au putut bate pe bune, aşa că au fost nevoiţi să apeleze la talentele arbitrului. Şi acesta, după 9 minute de joc, i-a arătat al doilea “galben” lui Samoilă după ce “croatul” nostru a dat cu capul de bara porţii adverse pe “fluicraşul” local, considerînd acest gest o murdară simulare. Văduvită din start de omul de bază, bieţii copilaşi din echipa presei au deplîns la infinit această dispariţie, timp în care adversarii şi-au văzut de treabă înscriind gol după gol. în mare,

cam aşa s-a scris istoria unei finale pe care chiar dacă am pierdut-o, important este câ am jucat-o. Sigur, amărăciunea

- înfrângerii ne obligă să insistăm asupra unor amănunte.

Încasînd goluri cu sîrgul unui activist de partid, Adrian Comănici (NCN) i-a făcut pe toţi să-l regrete chiar pc subsemnatul, care n-ar fi părăsit terenul fără să încaseze vreo 30 de “boabe”. Şi Demostene Şofron (“Adevărul de Cluj”) ar fi fost o soluţie bună, ştiut fiind faptul'

. câ “Denii Moore” primeşte, în medie, 80 de goluri pe meci, ceea ce contribuie din plin la calitatea spectacolului. Un alt sinistru vinovat este Ionel Lespuc (Pro TV) care, împreună cu sora sa George Petrule, au introdus în lot sămînţă de floarea-soarelui muiată în cacao cu lapte. Nu scapă de critici nici

Dan Albuş-Gâlbenuş.- Albâstruş (“Ziua”) care mai mult a şomat decît a jucat, mai mult a vomat decît a mîncat, mai mult a băut decît a putut! Impresionant şi jocul Iui Eugen Olariu

• (“Monitorul”) care pe contraatac parcâ-i păstrăv la proţap.

Cel mai tare s-a supărat Marius Focşanu, care susţine în continuare câ ar fi putut juca şi el măcar 5 minute. în sprijinul acestei afirmaţii stau mărturiile prietenilor care l-au văzut jucînd pe acest menestrel la mii de nunţi, botezuri sau parastase. Dâr, asta-i viaţa, Jack Spintecătorul nu a fost chemat, dar nici n-am regretat!

Ca să nu lungim vorba am ocupat în final locul II, am primit o casetă de bere şi una de promisiuni (pixuri, mape etc.) Sucul de hamei l-am băut împreună cu prietenii de la UFD intr-o atmosferă de dezmăţ specifice vieţii politice.

Mihai HOSSUP.S. Cele de mai sus au fost trăite şi

povestite de Codin Samoilă, eu nefiind prezent la meci.

Divizia D: Armata trage în ... Apollo• Apollo Gherla - Victoria Someşeni 0-1 (0-0) •• Teren: Olimpia II. • Vreme: frumoasă. • Teren: denivelat •

Spectatori: 100.Echipe: APOLLO: Bumbu - Bria (Crăciun), Vădan, Vereş, Oşorhcan -

Martin, Ciontea (Budean) - Silaghi (Trif), Boroş (Buiga) şi Maier; VICTORIA SOMEŞENI: Chetereş - Curcsi (David), Goia, Şumlea, Vincze - N. Danciu, Fertea, Lucaciu - Crişan, C. Danciu (Ban) şi Kulcsar OFărăgâu).

• Marcatori: Fertea (73-din penalty); avertismente: Oşorhean, Boroş, Maier (toţi de la gazde).'

• Arbitri: L. Borşan - M. Nagy şi D. Matei, toţi din Cluj-Napoca).Omul meciului: Fertea pentru Stop-cadru: Revenirea “acasă” la

ambiţia şi dăruirea cu care a evoluat sfîrşit de săptămînă a vîrfului dc atacAttila Kulcsar (Victoria Someşeni), el provenind dc la Olimpia Gherla, cînd în prezent îşi satisface stagiul militar.)

de-a lungul celor 90 minute, plus înscrierea unicului gol al Victoriei

După trei etape în carc nu a cunoscut înfrîngcrea, cci de la Apollo au părăsit terenul învinşi. De fapt, ei au pierdut toate cele trei puncte în faţa unui adversar mult mai bun, care a etalat un joc deschis, constructiv. Degringolada din tabăra formaţiei gazdă continuă, lipsa banilor spunîndu-şi cuvîntul. Bine că se termină campionatul, altfel greu mai rezistau “lemnarii” pe scena Diviziei D. Oricum, ei râmîn în acest eşalon fotbalistic, dar viitorul echipei antrenate de prof. Lucian Roman este sumbra...

SZEKELY Csaba

Page 12: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

P ortu ga lia - 33. A cad em ica - Benfica 0-3, A m ad o ra - B ra ga 0 -0 , Beira M ar - Leiria Um ao 1-1, C h a v e s - S e tu ba l 1-2, Maritimo Funchal - A lve rca 3-3, Rio A ve - Salgueiros 2 -1 , G u im araes - C am pom aio rense s -a d isputat a se a râ tîrziu. C u o etapă înaintea finalului sezonu lu i F C Porto este cam p ioan ă (a l 15 -lea titlu), Boavista va evolua în L iga Cam pionilor, Ia fel ca şi Ben fica , iar Sporting L isabona, în C upa U EFA, alături de Sporting B raga .

I T A L I A - 3 4 1A.C. MILAN - TRIUMF NEAŞTEPTAT LAZIO ROMA - MAREA ÎNVINSĂ

„Cortină finală” peste o nouă ediţie a campionatului italian, cel mai puternic din lume în opinia marii majorităţi a specialiştilor. Final neaşteptat care a găsit Milanul magnatului Silvio Berlusconi în poziţia dc lider, pentru prima oară în această ediţie de campionat, după penultima etapă. Poziţie pe care a păstrat-o şi după ultima partidă, cea de pc terenul Perugiei, unde a învins cu 2-1. Rezultat care însă nu a dus la retrogradarea Perugiei, pentru câ Salcmitana nu a reuşit surpriza unei victorii la Piacenza. Marea învinsă este indiscutabil Lazio Roma antrenorului Sven Goran Eriksson.şi a preşedintelui Cragnotti, cîştigătoarea ultimei ediţii a Cupei Cupelor, care a condus în campionat cea mai mare parte a sa, pierzînd la potou. Pc de altă parte, Lazio a dovedit cel mai spectaculos şi frumos fotbal. Astfel, Milan cîştigâ pentru a 16-a oară „il scudetto”, întrerupînd perioada de supremaţie a Juventusului în Italia. 30.000 de tifossi s-au adunat duminică dimineaţa în Arena Civică din Milano pentru a urmări pe un ecran imens partida Perugia-Milan. După victoria „rosso-nerri”-Ior, fiesta a cuprins Milano şi a ţinut pînă spre dimineaţă, centrul lumii fotbalistice mutîndu-se pentru cîteva ora în Piaţa Domului. ^ .

Albcrto Zaccheroni (antrenorul lui AC Milan, Ia primul său titlu în „Scrie A”): „Bucurie imensă pe care însă nu o voi putea realiza la adevărata ei dimensiune decît peste cîteva zile. Vreau sâ mulţumesc în primul rînd jucătorilor, care au crezut în munca mea şi, chiar dacă debutul dc campionat a fost dezastruos, au luptat pînă la agonie”. Galliani (vicepreşedintele AC Milan): „Un campionat splendid, decis în ultima etapă. Cea mai frumoasă ediţie din ultimii ani, mulţumită nouă şi Iui Lazio. Titlul „meu”? Nici vorbă! ll merită ghipa, tehnicienii şi Silvio Berlusconi.” Paolo

Maldini (căpitan dc echipă): „ O frumoasă revanşă pentru noi, cei din „vechea gardă”, carc am fost consideraţi dc foarte mulţi ca terminaţi”.

Sven Goran Eriksson (antrenorul lui Lazio Roma): „Felicitări Milan. Doar finalul excepţional dc campionat al lui Milan ne-a privat dc bucuria cîştigârii titlului. Nc consolăm cu cîştigarea Cupei Cupelor şi prezenţa în Liga Campionilor Europeni”. Cragnotti (preşedintele Lazio Roma): „Este nedrept să fi lider atîta timp şi sâ pierzi titlul în ultimele două etape. Lazio a demonstrat câ joacă cel mai frumos şi dc calitate fotbal şi, după părerea tuturor, sîntem cîştigâtorii morali ai titlului. Rămîne certitudinea câ Lazio este şi va fi o echipă marc”.

Deci, titlul a luat drumul spre Milano pentru cel puţin un an. Au retrogradat Salcmitana, Sampdoria (marea deziluzie a acestei ediţii dc campionat), Vicenza şi Empoli.

în Liga Campionilor Europeni vor merge Milan, Lazio, Fiorentina şi Parma, în vreme ce AS Roma este singura participantă certă în Cupa UEFA. Celelalte două echipe care vor juca în Cupa UEFA sc vor decide în meciurile de baraj Juventus-Udinese şi Intcmazionalc-Bologna. învinsa din partida Juventus-Udinese şi cîştigătoarea dintre Bari şi Vcnczia vor avea dreptul sâ participe în Cupa Intcrtoto.

Titlul dc golgeter a fost şi el decis în ultima etapă. După ce Batistuta a condus aproape „da capo al fine”, Amoroso a reuşit o

„dublă” pentru Udincsc'în partida dc Ia Empoli şi a furat titlul de ' golgeter „la mustaţă”, diferenţa fiind minimă, de un gol în faţa lui Batistuta.

Rezultatele ultimei etape: _ *■ . ~ • Cagliari-Fiorentina 1-1 (Zebina 92 - Zebina 39 autogol)

• Empoli-Udinese 1-3 (Di Napoli 22 - Jorgenseri 24, Amoroso 52,63)

• Internazionale-Bologna 3-1 (Ronaldo 8, Simic 86, Ventola89 - Simutenkov 88)

• Juventus-Venezia 3-2 (Conte 11, F. Inzaghi 45, Luppi.85, autogol - Pedone 63, Recoba 90)

• Lazio-Parma 2-1 (Salas 27, 76 - Vanoli 54)■ • Perugia-Milan 1-2 (Nakata 37 penalty - Gugliclminpietro 11,

Bierhoff 35) ' ■• Piacenza-Salernitana 1-1 (Vierchowod 53 - Fresi 64 penalty)• Sampdoria-Bari 1-0 (Doriva 32)• Vicenza-Roma 1-4 (Ambrosetti 33 - P. Sergio 26, Delvecchio

62, Gautieri 78, F. Junior 80)Clasament: Milan 70, Lazio 69, Fiorentina 56, Parma 55, Roma,

Juventus, Udinese 54, Intemazionale 46, Bologna 44, Bari, Venezia 42, Cagliari, Piacenza 41, Perugia 39, Salemitana 38, Sampdoria 37, Vicenza 33, Empoli 20.

Goigeteri: Amoroso (Udinese) 22 de goluri, Batistuta (Fiorentina) 21, Bierhoff (AC Milan) 20, Delvecchio (AS Roma) 18, Crespo (Parma) 16, Muzzi (Cagliari), Signori (Bologna), S. Inzaghi (Piacenza), Salas (Lazio) 15, Ronaldo (Intemazionale) 14. . V .

S P A N I A - 3 5FC Barcelona a cîştigat cel de al 16-lea titlu cu trei etape

înainte dc final pentru câ diferenţa dintre catalani şi următoarea clasată, Mallorca, este de 10 puncte. Echipei antrenate de van Gaal îi era necesară o victorie la Alaves pentm a scăpa de emoţii, pe care a şi reuşit-o la un scor concludent: 4-1. Rămîne însă deschisă lupta pentm un loc din cele trei râmase care dau dreptul de participare în Liga Campionilor Europeni: Mallorca, Real Madrid, Celta Vigo, DLC şi Valencia fiind despărţite de diferenţe minime. Valencia a reuşit in extremis o remiză pc terenul Iui Real Sociedad, Adrian Ilie ituşind egalarca în ultimui minut de joc. A marcat şi Craioveanu pentm Villarreal, dar aceasta nu a putut evita înfrângerea administrată dc Bctisul lui Filipcscu. Interesantă va fi şi evoluţia echipelor din subsolul clasamentului: Extremadura şi Villarreal, momentan ocupante ale locurilor cc dau dreptul la disputarea barajelor, Tenerife şi Salamanca aflate pc locuri retrogradante.

Rezultatele etapei a 35-a:• Alaves-FC Barcelona 1-4 (Salinas 76 - Cocu 39, Kluivcrt 50,

Figo 67, Enriquc 88)• Valladolid-Athletic Bilbao 0-3 (Julen Guerrcro 66, Guerendez

88, Garcia 90 pcnalty) «• Villarreal-Betis 3-4 (Alfaro 45, Craioveanu 46, Gaytan 78 -

Jcsus 9, Galvcz 17, 48, Finidi 82)• DLC-Zaragoza 2-1 (Djalminha 20, Hadji 82 - Acuna 65)• Atletico Madrid-Racing Santander 1-1 (Sanchez 90 -

Bcstchastnych 46) -• Mallorca-Extremadura .2-0 (Lopez 45, Stankovic 72)• Oviedo-Celta Vigo 1-3 (Dubovsky 50 - Pcncv 33,68 penalty,

Jordy 83)• Real Sociedad-Valencia 1-1 (Kovacevic 74 - Ad. Ilie 90)• Espanyol-Salamanca 4-0 (Tamudo 25, 79, de Lucas 45,

Benitcz 76)• Tenerife-Real Madrid 2-3 (Chembino 49, Suarez 72 -

Moricntes 22, 32, Râul 51 pcnalty) *Clasament: FC Barcelona 73, Mallorca 63, Real Madrid 62,

Celta Vigo, DLC 61, Valencia 59, Athletic Bilbao 54, Espanyol 52, Real Sociedad 51, Zaragoza 50, Betis 46, Valladolid 44, Oviedo 42, Racing Santander 41, Atletico Madrid 40, Alavâs 37, Extremadura 34, Villarreal 32, Tenerife 28, Salamanca 27.

Goigeteri: Râul (Real Madrid) 23, Rivaldo (FC Barcelona) 21, Claudio Lopez (Valencia) 18, Dely Valdes (Oviedo) 16.

Cristian BARA

A N G L I A Finala GupeiA FOST ULTIMA FINALĂ JUCATĂ PE “WEMBLEY”

Sîmbătă, celebra arenă londoneză “Wembley” a găzduit cea de a 118-a finală a Cupei Angliei. Acest “duel” a reprezentat, practic, ultimul meci pe care o echipă de club englezească l-a disputat pe legendarul stadion înaintea renovării arenei, operaţiune ce va dura pînă în anul 2003 şi care va costa Ministerul Sporturilor din Anglia peste 300 milioane lire sterline. în ultimul act al cupei s-au întîlnit Manchester United, proaspăta campioană a Angliei şi Newcastle United (locul 13 la finalul sezonului). Aflată într-o formă de excepţie, echipa condusă de managerul scoţian Alex Ferguson (dc curînd desemnat antrenorul anului în Premier League) s-a impus, conform aşteptărilor, cu 2-0, reeditînd rezultatul finalei precedente în care Arsenal (aflată în postura de campioană) dispunea tot de “coţofene” conduse atunci de Kcnny Dalghlish cu acelaşi scor, 2-0. Manchester United a evoluat excelent toate cele90 de minute sufocîndu-şi adversaml, neputincios în faţa unei echipe mult prea bune. Ferguson a început partida cu un 11 inedit din care au lipsit consacraţii Stam, Yorke şi Giggs, supliniţi excelent de David May, Sheringham şi Johnsen. Controversatul Roy Keane, implicat zilele trecute într-un scandal, a jucat doar 10 minute, liberoul lui Manchester suferind o acidentare la piciorul

drept, accidentare care l-ar putea priva de prczcnţa'în marea finală a.Ligii Campionilor. După 11 minute, Teddy Sheringham izbuteşte deschiderea scorului după o pasă inteligentă primită de la roşcatul Paul Scholes, noul intrat_expediind balonul printre picioarele lui Harpcr ieşit neinspirat. în continuare, jocul s-a desfăşurat la o singură poartă, diavolii concretizîndu-şi dominarea abia după pauză, în minutul 53 cînd excelentul Scholes l-a executat cu sînge rece pe

Harpcr, consfinţind, totodată, rezultatul final, 2-0. Logică şi pe deplin meritată, care îmbogăţeşte clubul de pe “Old Trafford”, Succesul a însemnat a zecea victorie în Cupa Angliei, Manchesti United evoluînd pentru a 16-a oară în ultimul act al acestei competiţii. Evident, acum urmează cel mai important pas, cucerirea Ligii Campionilor, mîine pe “Nou Camp” din Barcelona, cînd va întîlni pc Bayem Miinchen. în luna iulie va întîlni pe Arsenal Londra în Supcrcupa Angliei, denumită şi “Charitty Shield”, a cărei deţinătoare este chiar Arsenal, victorioasă în precedenta finală cu 3-0 în faţa “diavolilor roşii”.

Au evoluat echipele: MANCHESTER UNITED: Schmeichel - Gary Neville, May, Ronny Johnsen, Phillip Ncvillc, David Beckham, Roy Keane (10 Teddy Sheringham), Scholes, Andy Cole, Ryan Giggs, Oleg Gunnar Solskjaer (antrenor: Alex Ferguson); NEWCASTLE: Harpcr - Griffin, Domi, Dabizas, 'J. Charvet - Robert Lee, Gary Speed, Dietmar Hamman - Abraham Solano - Allan Shearer, Temur Keţsbaia (antrenor: Ruud Gullit).

Pentru portarul danez, Peter Schmechel, acest meci a reprezentat ultimul jucat pe un gazon englezesc sub culorile Clubului Manchester United. Antrenorul olandez al “coţofenelor”, Ruud Gullit, a fost felicitat la finalul meciului de Alex Ferguson pentru performanţa realizată cu echipa de pe “St. James Park”.

G E R M A N I A - 3 3Doar o singură etapă a mai rămas pînă la finele actualului sezon

în Bundesliga. Odată cu penultima etapă s-au limpezit apele pe toate planurile. .Astfel, dacă de cîteva etape bune se cunoştea campioana, râmînea neclară doar situaţia echipelor care vor participa în cupele europene şi a celor care urmau sâ ia drumul Diviziei B.Pe Stadionul “Olimpic” din Miinchen, Bayem nu a iertat nimic' condamnîndu-i pe cei de la Bochum’la cel puţin un sezon în Liga a doua. Cu ocazia acestui ultim meci al bavarezilor pe propriul teren, Thomas Helmer, căpitanul campionilor, a primit trofeul mult rîvnit care răsplăteşte cel mai bun fotbalist al formaţiei. La Bremen, - Werder s-a salvat de la retrogradare surclasînd pe deja resemnata Borussia Monchengladbach. Polonezul Juskowiak le-a asigurat “lupilor” din Wolfsburg o participare meritorie în viitoarea ediţiea Cupei UEFA. Remiza reuşită de Hansa Rostock pe propriul tcren_în faţa lui Nurnberg nu le asigură încă supravieţuirea pe prima scenă, lupta cu Eintracht fiind foarte acerbă, verdictul fiind aşteptat pentm ultima etapă. Neuville de la gazde a jucat ultimul meci sub culorile lui Hansa Rostock, el urmînd să îmbrace din vară tricoul mult mai titratei Bayer Leverkusen.

Rezultatele etapei a 33-a:• Kaiserslautem - Duisburg 3 -0 (Marschall 3, 26, Buck 36),

Olaff Marschall a ajuns la cota 12 în clasamentul golgeterilor, ocupînd locul 2 după atacantul lui Hertha Berlin, Micha Preetz 20 goluri.

• Schalke 04 - Eintracht Frankfurt 2-3 (Held 5, Hami 16 - Fjortofl 24, Sobotzik 54 pen., Janssen 75)

• Werder Bremen - Monchengladbach 4-1 (Frings 6, Todt 12, Wicky 51, Maximov 84 - Asanin 68)

• Wolfsburg - Leverkusen 1-0 (Juskowiak 80)• Bayern Miinchen - Bochum 4-2 (Baslcr 49, Jancker 60, Scholl

78, Salihamidzic 89 - Gaudino 43, Zeler 67)• Dortmund - TSV Miinchen 3-1 (Moeller 62, Kohlcr 65,

Heirlich 77 - Schroth 75)• Freiburg - Hetha Berlin 0-2 (Preetz 26, Araci 70)• Hamburg - Stuttgart 3-1 (Kiriakov 16, Butt 18, 45 -

Bobicll) r;; r: ' v / '• Hansa Rostock - Nurnberg 1-1 (Neuville 27 pen. -

Gerber 83)CLASAMENT: Bayem 75, Bayer 63, Hetha 59, Kaiserslautem

57, Wolfsburg 55, Dortmund 54, Hamburg 50, Duisburg 46, TSV 41, Werder Bremen 38, Schalke 38, Niimberg 37, Stuttgart şi Freiburg 36, Rostock 35, Frankfurt 34, Bochum 29 şi Monchengladbach 21, ultimele 2 retrogradate.

Cristian FOCSANU -

Page 13: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

BURSA DE VALORI I BUCUREŞTI

2 4 m a i 1 9 9 9|$ S ib D * m * n ir * a o e b t a t a V N P r m a d . V a r [ M a x . | Min. N r . a e t . V a L t o f e b (l» 4

ALRO SLATINA 2 5 0 0 0 6 9 7 6 5 6 3 3 7 0 5 0 0 6 8 5 0 0 8 9 6 6 6 2 5 .8 3 7 ,5 0 0

.ANTIBIOTICE IAŞI 1 0 0 0 1 1 9 6 .3 3 0 1 2 0 0 1 1 9 0 , 2 8 5 1 3 .4 1 0 .7 3 0

ARCTIC GAJE5TI 1 0 0 0 1 7 2 5 .1 4 1 1 7 3 0 1 7 1 0 - 3 9 6 3 6 ,8 3 6 ,7 3 0

DACacr AUTOMDBILE DAC IA PITEŞTI 1 0 0 0 6 4 3 .2 ■4 6 6 0 6 3 0 5 1 7 3 7 9 3 3 2 ,7 7 8 ,1 0 0

A ZOM URES TG MURES > 1 0 0 0 3 4 8 . 2 2 3 4 9 3 3 4 3 4 5 0 1 ,2 0 1 .3 5 0

AGR BANC A A G R IC O LA 1 6 0 0 0 1 2 8 4 8 .6 2 -1 1 3 2 0 0 2 3 ,2 5 6 .0 0 0

TLV BANC A TRA N SILV AN IA CU JJ 1 0 0 0 1 6 6 1 .1 2 1 1 6 9 0 1 8 1 ,7 0 8 ,3 9 0

NVR NAVROM GALAŢI 2 5 0 0 0 3 2 8 7 .1 1 1 3 3 5 0 1 5 9 5 2 2 ,6 5 0

CO M PA SIBIU 1 0 0 0 7 6 7 .9 7 - 4 7 7 0 7 6 0 3 4 5 0 2 .6 4 0 ,5 0 0

ELN ELCO N D ZALAU 1 0 0 0 6 6 7 . 4 5 - 4 7 3 0 6 5 0 / 3 3 4 4 2 .2 3 1 ,0 6 0

E U ELECTROAPARATAJ BUCUResi 1 0 0 0 1 3 1 7 . 0 4 - 2 1 3 4 0 1 3 1 0 5 4 3 2 8 7 1 .5 5 2 .1 2 0

EXC EXCELENT BU CU REŞTI 1 0 0 0 7 5 6 0 0 0 0 0

OIL OIL TERM INAL CO N STA N TA 1 0 0 0 6 5 0 . 0 3 1 6 6 0 6 4 0 8 7 5 8 5 2 0 6 9 ,3 2 6 .3 1 0

O LTCHIM RM. VALC EA 1 0 0 0 3 2 7 . 0 9 2 3 3 3 3 2 5 1 3 3 4 0 4 .3 6 3 ,4 4 0

IKX O T E U N O X TA RG O V tSTE 2 5 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0

P O U C O L O R BU CU REŞTI 1 0 0 0 5 2 1 4 6 2 - 3 5 3 0 0 5 0 5 0 1 0 0 2 2 5 2 ,2 6 2 .9 0 0

AGP rAFIFUAU A ST R A ROMANA H.MEST1 1 0 0 0 B 1 1 .4 7 0 8 2 0 8 1 0 7 4 6 0 6 ,0 0 3 .6 0 0

RAR RULMENTUL BRAŞOV 1 0 0 0 1 6 2 .4 0 0 1 6 5 1 6 0 * 4 2 9 5 6 9 7 .8 9 0

ŞA N TIERU L NAVAL CONSTANTA 2 5 0 0 0 2 0 0 0 0 2 0 0 0 2 0 0 0 5 0 1 0 0 .0 0 0

TERAPIA C LU J-N A PO C A 1 0 0 0 5 1 7 8 . 8 2 5 2 0 0 5 1 0 0 2 2 9 9 1 1 .9 0 6 ,0 5 0

TBM TURBO MECANICA BU CU RES 2 5 0 0 0 2 3 0 0 0 0 0 • 0 0 0

Total categoria 1 î j . 1,622,409 1,896,695,220C a t a g o r â a ILa ( 1 0 3 s o c « f c a t i )

AEM AEM TIM IŞOARA 2 5 0 0 0 1 7 5 Q 0 .0 0 - d 1 8 5 0 0 1 6 5 0 0 8 0 1 ,4 0 0 .0 0 0

ARS A E R O ST A R BAC AU 2 5 0 0 0 3 6 3 6 . 6 0 0 0 0 0 0

AER A ERO TEH BU CU REŞTI 2 5 0 0 0 5 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ALB ALBAPAM ALBA lyU A 1 0 0 0 4 2 1 . 6 8 4 4 2 4 4 1 5 4 2 4 2 1 ,7 8 9 ,6 0 8

ALM ALIMENTARA C L U J-N A PO C A 1 0 0 0 1 3 1 7 .7 5 0 1 3 2 0 1 3 1 0 4 7 6 8 6 .2 8 3 ,0 4 0

AMC . AMC O O T O P E N I 2 5 0 0 0 5 0 0 0 .0 0 0 0 0 0 0

AMP AMtP AMERICAN PACXAONQ TECUCI 1 0 0 0 4 3 5 0 0 0 0 0 0 . 0

AMO AMONIL SLO BO ZIA 1 0 0 0 1 1 7 5 3 2 1 1 9 1 1 5 3 0 6 5 5 ■' - 3 .6 2 6 ,3 2 5

AMY AMYLON SIBIU 1 0 0 0 6 5 0 0 0 0 6 5 0 6 5 0 1 5 0 0 9 7 5 ,0 0 0

A PS AESA BAIA M A RE - 1 0 0 0 5 5 0 . 0 0 1 5 5 0 • 5 5 0 1 0 0 5 5 .0 0 0

ARM A RM ATURAC LU J-N A PO C A 1 0 0 0 5 0 8 5 0 4 5 2 0 5 0 0 1 0 9 6 0 ' 5 .5 7 3 ,1 4 0

ART A R T R O M SLATINA 2 5 0 0 0 9 9 5 2 4 2 1 0 0 0 9 8 0 - 1 6 8 0 1 ,6 7 2 ,0 0 0

ASV A STRA V A GO A N E ARAD 1 0 0 0 6 9 7 . 2 8 1 5 7 6 0 6 0 0 1 1 5 4 1 2 8 0 .4 7 4 ,3 3 0

AUR A U R Q R A T G ,F R U M O S IAŞI- 2 5 0 0 0 1 5 5 0 0 .0 0 0 0 0 0 0

BRC 6E RC EN I BU CU REŞTI 1 0 0 0 7 4 3 .7 6 -3 7 7 0 7 4 0 7 6 4 8 5 .6 8 8 ,2 9 0BRM b e r m a s s u c e a v a - 1 0 0 0 6 0 2 4© 0 8 1 0 - 8 0 0 3 7 4 3 0 0 .1 3 0

CA RB ID -FO X TARNAVENI 1 0 0 0 2 0 1 . 5 0 0 0 0 0 0C A R 0O C HIM CL U J-N A PO C A 2 5 0 0 0 6 3 0 0 . 0 0 -1 6 3 0 0 6 3 0 0 7 9 4 9 7 ,7 0 0

CPL C A RM ETAPLAST DEVA 2 5 0 0 0 7 9 0 2 9 2 11 8 0 0 0 7 1 0 0 1 0 8 0 8 ,5 3 5 ,1 5 0

CRN CA RN E ARAD 2 5 0 0 0 2 1 0 6 5 8 1 9 2 2 0 0 2 1 0 0 7 6 0 1 ,6 0 1 ,0 0 0CAS C A SIR O M TU RD A 1 0 0 0 8 8 . 0 0 0 8 8 8 8 1 0 0 0 6 8 ,0 0 0

C E R C E R C O N AFursuicampia-turzj 1 0 0 0 1 8 0 .0 0 0 0 0 0 0

C P R CH IM O PA R BU CU REŞTI 2 5 0 0 0 1 2 0 6 1 .5 4 5 1 2 6 0 0 1 0 8 0 0 1 3 0 1 ,5 6 8 .0 0 0CRT * CIO RA PI TIMIŞOARA * 1 0 0 0 2 1 8 .3 7 0 0 0 - 0 0CIP C lP R O M PLOIEŞTI 1 0 0 0 3 0 6 8 3 - 2 3 2 1 3 0 0 1 0 3 5 3 1 7 ,5 6 5CM B c m b b o c ş a 2 5 0 0 0 2 5 0 0 0 .0 0 0 0 0 0 0

C O S COMB. DE OTELURI SPEC. .« .«vi» 2 5 0 0 0 8 3 0 . 0 0 0 0 0 0 0

CMF CO M ELF BISTRIŢA 2 5 0 0 0 3 2 0 0 .0 0 0 0 . 0 ■ 0 0EN P C O M P. EN ERG O PE TR O L c««= 2 5 0 0 0 6 9 0 0 0 0 2 4 6 9 0 0 6 9 0 0 4 0 2 7 6 .0 0 0DOR D O RO BA N ŢU L PLOIEŞTI 3 0 0 0 6 5 0 0 0 0 6 5 0 6 5 0 2 6 8 1 7 4 ,2 0 0ELC ELECTRO CERAM ICA TURDA 2 5 0 0 0 5 2 5 0 0 0 0 0 0 0 0EC T ELE C T R O C O N T A C T BO TO SA 2 5 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 2 2 2 2 2 2 ,0 0 0

E P T E L E C T R O PU T E R E CRAIOVA 1 0 0 0 1 7 9 0 9 5 1 8 7 1 6 3 9 5 5 4 3 1 7 .1 1 0 .5 1 0ETN ELECTRO TEH N ICA BUCURES 2 5 0 0 0 8 2 3 3 0 5 - 1 6 8 3 0 0 8 0 0 0 1 1 8 9 7 1 .5 0 0E PN EMA PIATRA NEAMŢ 1 0 0 0 4 3 0 0 0 *0 0 0 0 0ERM ERM AT PLO IEŞTI 2 5 0 0 0 2 8 0 0 0 0 0 0 0 0 0EFN EU R O FIN A N C ES TA RG O VIST 1 0 0 0 1 6 1 .0 0 - 2 0 1 6 1 1 6 1 1 0 0 0 1 6 1 .0 0 0FAU FA U R BU CU R EŞTI 2 5 0 0 0 3 6 5 0 0 0 0 0 0 0 0

F E L FELEACUL CL U J-N A PO C A 1 0 0 0 8 0 9 2 9 4 8 5 0 7 9 0 1 0 6 5 6 6 , 7 8 5 ,6 2 0FO R FO R A J S O N D E CRAIOVA 1 0 0 0 7 4 0 9 2 -3 7 5 0 7 0 0 2 2 4 7 1 .6 6 4 ,6 5 0F S P FO R AJ S O N D E PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 1 8 0 0 .0 0 0 0 0 0 0F IN FO R TU N A BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0FR L FRIAL C O N ST A N T A .. 2 5 0 0 0 1 4 6 6 6 6 7 0 0 0 0 0H D J - HID R OJ ET BREAZA 2 5 0 0 0 2 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0HTR H ITR O M VASLUI 2 5 0 0 0 7 3 8 9 .3 7 0 7 8 0 0 . 7 1 0 0 1 1 1 9 8 .2 6 8 ,7 0 0IAI I.A .I.F .O . ZALAU 2 5 0 0 0 1 0 0 0 .0 0 0 0 0 0 0IMP IMPACT BU CU REŞTI 1 0 0 0 3 0 1 6 2 9 -5 3 3 0 0 3 0 0 0 2 4 5 6 7 ,4 0 6 .0 0 0

IMS M3AT BUC URESTI 1 0 0 0 8 1 5 0 0 0 - 4 8 1 5 0 8 1 5 0 2 4 8 2 ,0 2 1 .2 0 0IDA N O A 3 RARA ARAD 1 0 0 0 9 9 3 4 0 0 >0 0 0SR M N D USTRIA SÂRMEI caufuiui» 2 5 0 0 0 1 1 0 0 .0 0 0 0 0 0 0

INT NTERN ATIO NA L SINAIA 1 0 0 0 2 8 5 5 6 4 4 . 3 0 0 0 2 7 0 0 5 9 4 6 1 6 .9 7 9 ,6 5 0MCN MECANICA CEAHLAU 2 5 0 0 0 3 0 4 4 5 7 0 0 0 0 0MEF MEFIN SINAIA 2 5 0 0 0 2 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0ALF MOBILA ALFA ORADEA 1 0 0 0 1 2 0 .0 0 0 0 0 0 0

MOB M O B ISS E B E S 2 5 0 0 0 3 1 8 9 8 4 0 • 0 0 0 0

MOL M OLDO MO BILA IAŞI 1 0 0 0 1 1 1 .0 0 - 8 1 1 1 1 1 1 5 77 6 4 ,0 4 7M PR MO PARI V RAMN IC U VALC EA 1 0 0 0 4 1 7 . 4 9 - 4 4 3 0 4 1 0 6 4 8 3 3 .5 4 1 ,5 3 0NVL NĂMOL OLTEN ITA 1 0 0 0 1 2 7 .4 7 -1 1 2 9 1 2 6 1 6 3 6 2 0 8 ,5 4 2NTX N ETEX BtSTRITA 1 0 0 0 2 5 0 0 0 11 2 5 0 2 5 0 2 0 2 2 0 5 . 0 5 5 ,0 0 0NCL N IC O UN A IAS1 2 5 0 0 0 3 0 0 0 . 0 0 9 3 0 0 0 3 0 0 0 4 0 1 2 0 ,0 0 0PE I PE T R O L E X PO R T IM PO R T BLK 1 0 0 0 1 3 8 2 9 5 4 5 3 1 4 0 0 0 0 1 3 3 0 0 0 44 8 ,0 8 5 ,0 0 0PT C ■‘E T R O L S U 8 tupL*cuM*«MC*u 1 0 0 0 9 3 6 7 8 ■4 9 5 0 9 1 0 4 5 1 ' 4 2 2 l4 9 0VAG PR O C M N A L C O C LUJ-NAPOC 1 0 0 0 1 0 0 2 .7 1 -1 1 1 0 7 0 8 5 0 4 6 1 4 6 2 ,2 5 0R O B R O B IN E T E INDUSTRIALE b a c 2 5 0 0 0 2 6 5 0 0 0 2 2 6 5 0 2 6 5 0 1 9 5 5 1 6 ,7 5 0S C O SIC O M E D BU CU REŞTI 1 0 0 0 1 4 4 0 5 4 0 1 4 5 0 1 4 3 0 9 4 3 7 1 1 3 5 ,9 4 5 ,5 6 0SIN * S1N T E RO M C LUJ -NAPOC A 2 5 0 0 0 3 0 5 0 0 0 0 3 0 5 0 3 0 5 0 3 9 1 1 8 ,9 5 0S T Z SIN T E Z A ORA D EA 1 0 0 0 2 9 0 0 0 1 2 9 0 2 9 0 1 0 3 0 0 2 ,9 6 7 ,0 0 0S R T ŞIR E T U L PAŞCANI 1 0 0 0 1 1 5 6 5 1 - 3 1 1 9 0 1 1 3 0 2 0 0 0 2 ,3 1 3 ,0 2 0S O F S O F E R T BAC AU 1 0 0 0 1 3 3 3 5 - 4 1 4 8 1 2 7 1 0 2 4 9 1 1 3 ,6 6 7 ,4 4 1T R S T U R ISM iM M i»i»v<aiv-«i»oc( 2 5 0 0 0 1 9 9 5 1 9 8 -1 2 0 0 0 0 1 9 0 0 0 6 3 3 1 6 .6 2 0 ,0 0 0UAM UAMT O RA D EA . 1 0 0 0 8 4 9 8 3 - 3 8 5 0 8 4 0 5 9 7 4 5 ,0 7 6 ,9 0 0UTN U T O N O N EŞTI 2 5 0 0 0 7 5 0 0 . 0 0 7 7 5 0 0 7 5 0 0 2 1 8 4 1 .6 3 5 ,0 0 0A P C VAE - ARC A RO M BUZĂU 1 0 0 0 4 0 0 0 0 0 4 0 0 4 0 0 4 7 0 0 1 .8 8 0 ,0 0 0V A P VIN.ALCOOL PRAHOVA 1 0 0 0 9 3 4 7 0 - 2 9 5 0 9 3 0 1 6 9 7 1 ,5 6 6 ,1 9 0ZH B ZAHARUL BUZĂU ’ 1 0 0 0 1 0 4 .0 0 13 1 0 4 1 0 4 7 9 8 8 2 .9 9 2

Total c a t e g o r i a a ll-a • i . 997,294 382,876,170T o t a l c a t e g o r i a 1 ♦ II 2,179,703 2,279,971,390

* TO T A L GENERAL 2,179,703 2,279,371,39o|

C a p ita liza re (rrtil loi) — 4 ,2 6 3 547BIET ROL = 421 07 puncte M*»x •= *423.39 puncte BET-C ROL =■ 487.27 puncte

C a pita liza re (U S D ) — 2 7 4.51 8.5 42BET USD — 204 .62 puncte 62Ma* = 1040.60 puncte BET-C USD ** 263 38 puncte

\/eriatie **-*-0.94 puncte (+0.22%) Min » 419.75 puncte V/erietie —4-1.12 puncte (+0.23 %)

Variaţie =0.00 puncte (0.00 %) 52Min = 281 .09 puncte V/artatie =* +0.01 puncte (0.00 %)

Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 70 de societăţi

prov in d e l a IN TER D EA LER CAPITAL IN V E S T S J L , s t r . C o n s t a n ţ a n r . 7 , T e L 4 3 3 2 1 2 .

Active C la s s ic2 4 m a i 1999Fortuna C l a s s i c '

Active D inam ic13.560 lei | ■ .

Fondu l N aţiona l d e A c u m u la re *

Active J u n io r33.705 lei | 13.560 lei |

f o n d u l N ation a l d e investiţii

Armonia1.345 lei | 357.200 lei |

F M O Â **

Alpha110.000 lei | . .....,eiJ

F o n d u l d e Investiţii ş i D ezvo lta re

fondul m utua l ARDAF207.000 lei ) 1,312.301 lei |

Retcon

Credit Fon d42.850 lei | 3.119 lei |

Fondu l M o n eta r S tab ilo9.011 lei |

fondul pentru C om erţ E xterio r93.5io lei I

Valoare înregistrată în * 19.05.1999

151.632 leii Fon du l M utua l T ran s ilv an ia

45.435 lei l Valoare înregistrată în ** 16.04.1999

C u rs u ri pe p ia ţa v a lu ta ră ţ |n ( > a n u n ţa te d e B N R

în d ata d e 2 4 .0 5 .1 9 9 9DBNWMIREA VAtCTH acobot

Variaţie ta ţi ie ziua preced m ă (%)

O R S D L iN in

DOLAR Al?»TRAI .IA AUD a ra u 10137.00

DOLAR CANADA CAD a s zi 1063000

FRANC HVEI1A U F a u ti îo s a o o

COROANA DANEMARCA DKK ara i i 2207.00

URA STERLINĂ GBP a u * 24857.00

YEN JAPONIA JPY a u 71 125.48

COROANE NORVEGIA NOR ara 133Î00

COROANE SlIEOIA SEK ara 7i 183300

D 0U W S0A USD a ra 7i 1553100

DST DST a » 7i 20885 00

EURO EUR au z 7i 16438.00

U n irile tirt!ar ptrticiperfc U EURO

SinilNG AUSTRIA ATS a ® 7i 1135 00

FRANC BKUGIA BEF ara 407 00

MAICA GERMANA DEM aa 7 7! 840300

PFM.T AN SPANIA FSP ara 7i 9879

MARCA FINLANDEZA FIM w * . 273300

FRANC FRANŢA FRF a ra 7i 2506®

URA IRLANDA K P a07 71 20872.®

LIRA ITALIA ' U T a u 7i 8.49

GUI DEN OLANDA M G a w ti 7453®

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE a r e ti a s

I g AUR (pret Ia IeO a7 4 ^ 135318®

R a te le a n u a le a le d o b în zilo r a c o rd a te d e u n e le bănci

cu a c tivita te în ju d e ţu l C lu j, la d e p o zite le în lei

- p e r s o a n e f i z i c e - %

Banca la vedere 1 tună 3 tuni 6 tuni 9 luni 12 luni

BCR* 10 55 56 57 58 59

BRD* 10 60 62 63 64 65

10 60 63 64 65 6610 60 57 58 59 60

10 70 76 - -î- - -

Banc P ost 10 60 70 72 75 78

Ion ŢViac* 10 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 60 62 63 66 67

Bucureşti 8 60 65 - * -Transilvania 10 61 62 56 55 55

Rom ânească 10 72 7 t 70 67 s 66CEC 10 58 59 60 - 61

ALIANŢA 12 58 60 61 62 63

B IR . 11 60 61 62 62 62

NAPOCA 60 61 - • -(do6. fluctuanţi) 77 80 62 ‘ • 60

îs LOIALCOOP 10 .. 56 50 >:SFINXCOOP 10 56 58 - - '

p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Case de schimb valutar CIuj-Napoca 24.05.1999

- lei -

C a sa d e schim b valutar

U S D DEM

C V c VM A C R O G R O U P 15.300 15.450 - 8.200 8.350

. PLAT INU M 15.200 15.400 8.200 8.350C A M BIO 15.300 15.440 8.250 8.350PRIM A 15.300 15.430 8.270 8.400

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni ■■■9 tuni. 12 tuniBCR* 10 55 56 57 58 59BRD** 10 so. 52 53 54 55

BANCOREX 10 55 57 58 59 60BA* 10 €0 57 58 • 59 «0

Banc Post* 10 45 50 55 I 57 63lan Ţirtac* 10 53 57 58 :*• 39 60

BANKCOOP* ♦ 10 57 58 59 61 62Bucureşti 8 SS 60 :v' ■ • • -

Transilvania 10 58 59 53 52 52Romflneascft 10 65 64 63 62 61

CEC 12 - - - 35BJ.R. 10 50 51 52 53 54

NAPOCAteln* 14 55 57 - • V s ! ; 50

LOIALCOOP 10 56 50 - - -SFINXCOOP 10 56 58 •

Notă: Curăuri afişate la ora 16’". La aceeaşi casă dc schimb valutar, cursurile pot varia de Ia un punct dc lucru la altul.

dobînda se capitalizează • ■■■■;/%'z ** cu plata doblnzll la expirare Notă: Modificarea dobînzilo r se comunică prin fax: 19.74.18 redacţiei pînă la ora 12.

Piaţa extrabursieră RASDAQ - 24.05.1999- S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l ’ C l u j

f /

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.TRANZACŢI

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALA PREŢ MEOIU fNCHDERE

PRECEDENTA PREŢ MAXM PREŢ MINM PREŢfNCHOERE

TERY TEXTILA ROMAT - CJ -1.00 \ -- 60587 2002377200 39598 40000 39600 :/ 32000 39600

ARGO ARGOS -C J • CJ 10.34 3 14404 230464000 16000 14500 16000 16000 16000

BANE 6 ANEX * CJ 1 0 0 15 38807 22812130 591 680 600 590 590

METX ME TEX-CLUJ - CJ -16.87 1 515 12875000 25000 30000 25000 25000 75000

INPR iN S tm iF PROHICT - CJ -10 36 6 5180 12060400 2330, 7600 7600 2150 2600

COPC OMNICONSTRUCT - CJ 21 92 2 6056 6856900 1463 1200 1500 1200 1500

crru CIMENTUL» CJ •0.11 2 6 it 4032300 6493 6500 65O0 , 8300 6300

NAPP NAPOLACT - CJ 5 88 6 1392 2505000 1600 1700 1900 1700 1700

IRNA * IRIS CLUJ NAPOCA - CJ 4 ) 5 1 5 2877 2231560 778 700 Vv 780 730 780

SOBA SOMES BAL ASTERE - CJ ^ 0 00 1 1038 1245600 1200 1500 1700 1200 1200

A0R2 ABRAZIVUL-CJ 0 00 2 2094 679480 420 420 420 420 420

TETA TEXTILE-INCALTAMNIt - CLUJ 0 00 1 80 520000 *6500 6500 6500 6500 6500

ORAT GRUP 4 ţiSTALATI - CJ 0 00 1 1000 500000 600 N 500 ' ; 5oo 600 500

ALDE ALPA DEJ-CJ 0 0 0 1 20 500000 25000 75000 25000 25000 25000

A u e ALIANŢA-CJ 129.17 1 80 440000 5500 • 2400 5500 5500 6500 / ,

SPUT SPU T- CJ 16 28 2 79 395000 6000 4300 5000 5000 5000

CERC CEROC-CJ 0.00 t • 7 6 39.Q000 5000 5000 5000 5000 : > 0 0 0 ;

TEHP ’ TEHNOFRIG-CJ -39 47 2 150 345000 2300 3800 2300 2300 2300

MP AR MECANICA MARIUS - CJ 0.00 1 80 344000 430Q 4300 4300 x 4300 ,-V;‘430d;;..-:-

NACH NAI’OCHM • CJ 4 76 1 750 165000 220 210 220 720 220

T O R 1 5SINBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALA PREŢ MEDIU iNCHDE RE

PRECEDENTA PREŢ MAXM PREŢ MINM PREŢNCHDERE

TE RY TEXTILA ROMAT - CJ -1.00 2 50567 2002377200 39598 40000 39600 32000 39600ARGO ARGOS - CJ CJ • 10.34 3 14404 230464000 16000 14600 16000 18000 16000SANF. SANEX- CJ 1.90 15 38607 22812130 591 580 600 590 590M E T X ME TEX-CLUJ - CJ -16.67 1 615 ! 12875000 25000 30000 25000 25000 25000INPR INSTITUT PROIECT - CJ •10.38 6 5180 12009400 2330 2600 2600 2150 2600

COPC OMNICONSTRUCT - CJ 71.9? . : rM 2 . BD&O 8656900 1463 : 1200 1500 '1200 1 5 0 0

CfTU CIME NTUL - CJ 0.11 2 621 . 4032300 6403 6500 6500 6300 6300NAPP NAPOLACT - CJ 5.aa C 1392 2505000 1800 1700 1900 1700 1700IRNA IRE CLUJ NAPOCA - CJ 0.51 5 287 7 2231560 776 780 780 730 780 '

SOBA SOMES BALASTIERE CJ ? o . o o 1 - 1038 1245600 1200 1500 1200 1700 1200ABRZ ABRAZIVUL - CJ 0 00 2 2094 879480 420 420 420 420 420TETA TEXTILE-WCALTAMINTE - CLUJ 0.00 1 80 520000 6SOO 6500 6500 6500 6500GRAT GRUP 4 NSTAIATI - CJ .0.00 1 1000 500000 500 500 500 500, 500ALDE ALPA DEJ - CJ 0 00 1 20 500000 25000 25000 25000 26000 26000ALJB ALIANŢA - CJ 129 17 1 80 440000 5500 2400 5500

NR. SO CIETĂŢI t r a n z a c ţ i o n a t e

NR. TO TA L ACŢIUNI ...........................................VALOARE TO TA LA TRANZACŢII

D a t e s i n t e t i c e•....................... 460 ...................... 3 .8 5 1 .7 1 9. 16 1 2 0 .2 8 8 .0 2 0 LEI

INDICE RASDAQ .............................

VARIAŢIA Z ILEI..................................VARIAŢIA PRO CEN TUALA .,

.741.65 PUNCTE

... 46.51 PUNCTE

.................. +0 89%

Page 14: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

1908 - S -a născut Constantin Kiriţescu, econom ist român, m em bru al A cadem ie i rom âne.

1997 - Cabinetul C io rbea a hotărît d e s fi in ţa re ^ Com paniei Rom âne e Petrol (C R P ), prin a b r o g a r e 3

Hotărîrii Guvernam entale numărul 540/1996, C 3 fe 1 reglementa înfiiinţarea societăţii resp ec tive -

Aflată într-o situatie extrem de dificilă

0 parte a conduceriiD irectoru l teh n ic , loan S a m o ilă , ş i d ir e c to a re a eco n o m ică ,

A n a C rişan , d e la C lu jan a şi-au d e p u s în u rm ă c u c îteva săptăm îni d em isiile . A c e s t e a vin d u p ă d e m is ia lui N ic o la e C io v îrn ach e , m em bru al C onsiliu lu i d e Adm inistraţie, c a re a renunţat la a ceastă calitate la şed in ţa A G A din 14 aprilie . D em isiile c e lo r doi u rm ează s ă fie d iscu tate d e Consiliu l d e A dm in istraţie m îine. Mihail Mătieş, d irecto ru l C lu jan e i, s p u n e c ă S a m o i lă ş i -a m otiv a t ge stu l prin fap tu l c ă a d ev en it „inutil" în con d iţii le în c a re so c ie ta tea nu e s te sprijin ită fin an c ia r , astfe l îneît, d in lip să d e ban i, p roducţia nu m ai p o a te fi con tro la tă . Potriv it a c e le ia ş i s u r s e , d irec toa rea e c o n o m ic ă d o r e ş te s ă renunţe la fu n c ţie d a to rită „p re s iu n ii" la c a re e ste s u p u s ă p e d e o parte d e fu rn izo rii c a re am enin ţă cu ac ţio n a re a so c ie tă ţ ii în instanţă p en tru re c u p e ra re a datoriilor, iar p e de altă p arte d e nem ulţum irea m uncitorilo r ca re îşi p rim esc sa la r iile cu în tirz iere . M ătieş a ş te a p tă c a a c e ş t ia s ă -ş i c larifice poziţia în şed in ţa C onsiliu lu i d e A d m in istra ţ ie d e m îine. „E u sînt pregătit pentru o r ic e " a încheiat a cesta . O ricu m e regretabil faptul că , a fla tă în tr -o s itu aţie foa rte d ific ilă , C lu ja n a e părăsită d e o p a rte a c o n d u c e r i i în tr-u n m o m e n t în c a r e a r e n evo ie d e su s ţ in e re a tu tu ro r c e lo r c a re o p o t a ju ta .

C. BERINDEAN

Cu Centrul de Afaceri Transilvania, în SUA, la:

CABLE

îri perioada 11-19 iunie a.c., Ia Chicago, Statele Unite ale Americii, sub egida National Cablc Tclcvision Association, se va desfăşură cca mai prestigioasă manifestare din industria televiziunii prin cablu - CABLE ’99. La acest eveniment participă peste 500 dc firme expozante . (producători dc echipamente şi tehnologie şi operatori din domeniul televiziunii prin cablu), aşteptîndu-sc vizitatori din peste 110 ţări (oameni de afaceri şi manageri, operatori dc cablu, reprezentanţi guvernamentali şi ai diverselor companii dc cablu).

Prin intermediul Centrului dc Afaceri Transilvania, firmele din zona Transilvaniei carc activează în acest domeniu, atît membre, cît şi nemembre ale CAT, pot participa la CABLE ’99.

A.T.

Ce a fost si ce va fi la Centrul de Afaceri transilvania• Raportul pe anul 1998 şi Programul Centrului pentru 1999 prezentate în

cadrul Adunării Generale a firmelor membre ale CAT, desfăşurată la sfîrşitulsăptămînii trecute •

1998 - „M ai bine m ai puţin, dar mai b in e "!

Una dintre priorităţile anului 1998 a constituit-o realizarea programului InfoCAT prin crcarea'Centrului de Afaceri Virtual (E-CAT), „temelia” „Primei Pieţe Electronice Transilvane”. în acelaşi timp, s-a înregistrat şi o creştere a capacităţii de comunicare-informarc a firmelor asociate, a gradului de informatizare a acestora, numărul dc companii membre CAT care s-au conectat la internet şi şi-au designat propriul site în 1998 ridieîndu-se la 96. Totodată, eforturile depuse pentru introducerea noilor tehnologii de comunicaţii în zona transilvană au fost apreciate dc către Comisia Europeană, care a acordat CAT-ului reprezentanţa directă “Burcau des Rapprocheemcnt des Entrcpriscs” BRE 982, precum şi conectarea la reţeaua Global One.

Departamentul „CATraining &Consulting” a definitivat 25 dc programe prioritare de dezvoltare locală pc baza propunerilor membrilor Breslelor

Transilvane, programe ■ care aşteaptă, deocamdată, aprobarea de finanţare din

'"partea diverselor organisme internaţionale. Departamentul „Consulting” a acordat peste 1.200 de ore'de consultanţă în domeniul afacerilor prin experţi români şi străini, beneficiari ai acestor servicii fiind peste 80 de firme membre CAT. Departamentul „Dezvoltare” a continuat susţinerea SPEC şi LBC în beneficiul studenţilor şi elevilor aflaţi în căutarea de locuri de muncă. Departamentul „Relaţii” a derulat alături de programul ,3usiness Links”, cel denumit „CATravel”, program prin intermediul căruia 84 dc firme, membre şi-au trimis delegaţi la diverse tîrguri şi expoziţii internaţionale.

Numărul de companii membre ale Centrului de Afaceri Transilvania a crescut în 1998 de Ia 820 la 980."

1999 - „finul conexiunilor directe"

Pentru 1999 programele CAT vor fi dezvoltate atît în plan REAL, cît şi

VIRTUAL în vederea sporirii şanselor companiilor din regiune în cadrul partencriatului internaţional.

în acest sens, încă din primele luni ale acestui an, CAT-uI a continuat procesul de globalizare a companiilor asociate, concomitent cu realizarea unei descentralizări a activităţilor şi acordarea de servicii punctuale acestora, atît în cadrul celor 25 de programe de dezvoltare, cît şi a celor 7 Bresle Transilvane.

Tot în 1999 se intenţionează extinderea „Pieţei electronice transilvane” prin intrarea pc această piaţă a majorităţii firmelor membre E-CAT. Asistenţa şi consultanţa acordată va fi diversificată. Se va extinde conceptul „business to business”, precum şi relaţiile directe „one to one”.

O atenţie deosebită se doreşte să se acorde relaţiilor cu Comisia Europeană, precum şi susţinerii autorităţilor locale pentru realizarea proiectului „Aeroport Internaţional - Zona Liberă Cluj-Napoca”.

Alin TUDOR

Fără plăţi compensatorii

Angajaţii FPS ar putea fi şi

ei disponibilizaţi

Jum ătate d in D irecţiile Teritoria le a le FPS v o r f idesfiin ţate pînă la s fîrş itu l an u lu i, întrucît p ro c e s u l d e p r iv a t i z a r e s e v a a p r o p i a d e fin a l, i a r activitatea lor nu se r n a i justifică, a afirmat la f in a lu l săp tăm în ii trecute R a d u S â rb u , preşed in tele F P S - El a a d ău ga t că Fondul a privatizat d o u ă treimi d i n societăţile propuse p e n t r u p rivatiza re la în f iin ţa re a instituţiei. Sârbu a a p re c ia t că d a c ă actualul ritm d e privatizare este m en ţin u t, p ro c e su l a r trebui să s e f in a l iz e z e la ju m ă t a t e a anu lu i viitor.

Ieri d u p ă -m asă , R a d u M o ld o v a n , ş e fu l d e serv ic iu d e la FPS Cluj, n u a v e a n ic i o in fo rm a ţ ie o f i c i a l ă c u priv ire ’ l a v iito ru l d irecţie i lo c a le . Totuşi, av în d în vedere c ă la C lu j funcţionează ş i S u c u rs a la Teritorială c a re ? a re în su bo rd in e încă t r e i - direcţii (M u re ş , B is t r iţa - N ă să u d ş i Harghita), e s t e puţin p ro b a b il ca f i l i a l a l o c a l ă a F o n d u lu i s ă d i s p a r ă . -P o t r iv i t l u i M o ldo van „este normal c a a c t iv i t a t e a F PS s ă în re g is treze o r e s t r in g e re a a c t iv it ă ţ i i l o g i s t i c e pentru c ă prin p r iv a t iz a re s -a d im inuat foarte m u l t num ăru l d e societăţi d i n p o rto fo liu ". El spune c â n u m ă r u l d e a n g a j a ţ i trebu ie core lat cu n u m ă r u l so c ie tă ţ ilo r d in p o r t o fo l iu şi d e a c e e a crede c ă T n c a z u l d irecţiilor. în c a r e num ăru l m are de a n g a j a ţ i n u s e m a i ju s t i f ic ă a r p u t e a a v e a l o c restructurări care s e v o r t ra d u c e în c o n c e d i e r e a unei părţi a p e r s o n a lu lu i . „N u e cazu l la Cluj u n d e e x is t ă în c ă d e s t u l e so c ie tă ţ i --cu cap ita l d e s ta t" , a prec izat a c e s t a .

C. BERINDEAN

Un SVM din Sibiu va interm edia p rivatizarea Elmet pe RASDAQ

FPS Cluj a organizat ieri selecţia SVM-urilor care vor intermedia vînzarea pachetului dc acţiuni de 69,8 la sută deţinut la Elmet SA. După ce în luna aprilie societatea a fost scoasă la vînzare, fară succes, prin licitaţie

cu strigare, Fondul încearcă să- privatizeze Elmetul prin metoda ofertei publice dc vînzare pe piaţa secundară de capital RASDAQ. La selecţia de ieri FPS-ul a primit cinci oferte din partea următoarelor societăţi de

valori mobiliare: Broker, Transilvania Capital, Intcrdealer, Phoenix Capital şi Arca Invest. Cîştigâtoare a fost declarată Arca Invest, care, ca şi celelalte SVM-uri, s-a oferit să plaseze acţiunile Elmet prin metoda

celei mai bune execuţii, dar a solicitat cel mai mic comision. Arca îşi are sediul la Sibiu şi a participat pentru prima oară Ia o selecţie organizată la Cluj. Elmet are un capital social de 7,7 miliarde de lei. Societatea produce lămpi electrice şi echipamente de iluminat. Potrivit bilanţului contabil din 1997 aceasta a obţinut un profit de peste un miliard de lei.

C. BERINDEAN

CENTRUL MEDICAL PR0CT0L0GIC

Creditorii Someş Del au „şters" penalităţile societăţiiPrincipalii creditori ai Someş

.Dej au aprobat vineri anularea a circa 75 la sută din penalităţile datoriei pe carc combinatul o arc dc plătit acestora. Societatea dejeanâ are datorii de aproximativ 250 miliarde de Ici, din care 100 de miliarde de lei reprezintă penalităţi. Cei mai mari creditori ai combinatului sînt: Conel, Distrigaz, MMPS şi Romsilva. Aceştia au fost de acord şi cu planul de reorganizare a societăţii. Asupra acestui plan, care prevede recuperarea a 71 la sută din totalul debitelor pe o perioadă de cinci ani, urmează sâ se

tratează:

si alte probleme legate de acest subiectActualmente, există posibilitatea

tratării acestor afecţiuni

fără operaţii!Tratatment de

pronunţe peste două sâptâmîni la Tribunalul Cluj.

O.C.B.

BAIA MARE : 062 - 22.01-O ^B U C U R E Ş T I : 01 - 3 1 1 1 .9 6 9 -

T IM IŞ O A R A : 0 5 6 -2 2 1 .2 1 9

Page 15: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

1856 - La S oco la , lîngâ laşi, a fost înfiinţată Societatea "Un irea". Momentul m archează începutul acţiunilor practice pentru unirea Moldovei cu Muntenia,

25 mai - Z iu a internaţională a copiilordispâruţi

fi Sv.v. m IU 'mam

■ ::mM

L ic o rn u l d e f lo r a r \.J£. : •

D I N T E L E L U I B U D H f lAsia: teritoriul unei mari

religii.Budhismul a dăltuit

personaje, a schimbat destine şi a format alexii politice. Ca şi în alte părţi ale lumii - religia principală - budhismul a fost huiduit, contestat, marginalizat şi interzis.

Astăzi, în Hong Kong e sărbătoare. Agenţiile de presă anunţă în gura mare câ, pentru prima oară de Ie trecerea teritoriului sub jurisdicţia Chinei, oamenii au voie să-şi exprime liber credinţa în învăţăturile lui Budha. Ba, mai mult, o procesiune religioasă a adus una dintre cele mai venerate relicve - dintele lui Budha - care a ţinut trează credinţa de mai bine de 2.500 de ani. Englezii nu pot fi suspectaţi de abulie şi, cu toate acestea, sub stăpînirea lor religia budhistâ a fost interzisă,

practicile de rugăciune şi imprecaţiile, eliminate. O acţiune acatafazică! Pentru că, pînă Ia urmă, este vorba despre o gravă şi îndelungată încălcare a drepturilor omului, a liberei lui exprimări, o inadmisibilă ingerinţă a caleniului britanic în posibilitatea fiecărui om de pe planetă de a crede în ce vrea, de a putea exprima liber acea credinţă şi de a nu fi persecutat pentru convingerile lui în nici un fel.

Fără a acuza ectopia celor ce au iniţiat o asemenea restricţie - pentru chinezi care, de mii de ani, sînt budhişti - îndrăznim să spunem că atitudinea lactantă a stâpînitorilor (englezi, în cazul nostru) este'tot atît de impardonabilă ca şi, să zicem, interzicerea drepturilor şi, implicit, a practicilor greco- catolice. Gestul de magot, însă, este cu atît mai grav cu cît, la

noi, măsura n-a fost luată de nişte forţe de ocupaţie, ci chiar de un itnund frate. - • .

Revenind la oile... lor (ale budhiştilor din Hong Kong), trebuie spus câ, de data aceasta, un regim comunist a recunoscut ceea ce a oprimat sute de ani un ocupant cu vechi-tradiţii democratice. Ciudat câ agenţiile de presă au vorbit despre eveniment cu jumătate de gură (şi, implicit, jumătate de adevăr), fară să etaleze în nici un fel, obişnuitele rabiaturi la adresa englezilor. Ceea ce confirmă, dacă mai era nevoie, câ şefu-i şef chiar dacă s-a îmbătat, a picat în şanţul mizeriilor umane şi a decretat dictatură cu faţă umană.

Muşcătura, însă, lasă urme la fel de adînci.

Radu VIDA

DREPTATE CU T D P M ...Curtea de Apel Cluj a respins recursul

lui Demeter Francisc, condamnat la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Crima s-a petrecut în vara anului trecut, în localitatea Dumbrăveni. în ziua de 16 iunie, Demeter a devenit din victimă... criminal. Fraţii Farkaş Lajos şi Attila se aflau în stare avansată de ebrietate în barul “Stejarul” din comună. în local, fără nici un motiv temeinic, aceştia au sărit la “Fcrikc” şi l-au luat la bătaie. Supărat şi cu gîndul la

răzbunare, Demeter a pus muia pe un topor şi l-a lovit cu muchia securii, în cap. De trei ori. Victima a murit în scurt timp în braţele fratelui său, Lajos. Demeter Francisc a mai participat la o încăierare în tîrgul de vite din Plăieşii dc Jos (Harghita), cînd a fost omorît bulibaşa Kadar Tibor, cauza aflîndu-sc pc rol la Tribunalul Harghita.

val m.

Opinia străzii

“ S O A C R Ă , S O A C R Ă , P O A M Ă A C R Ă . . . ”O soacră dificilă poate determina un climat conjugal

tensionat. Sd .•ştii să convieţuieşti cu mama-soacră este o Jirtă. Doamna "Socrate" poate fi un aliat în căsnicie.sau un subiect al disputelor conjugale. Cu reputaţia lor de “inchizitori", cu-

obiceiul de a se amesteca în treburile noastre conjugale, sînt de multe ori un rău... necesar. La întrebarea: "Cum vă înţelegeţi cu soacra?" ciţivd^intervievaţi ne-au răspuns. Renunţăm la orice comentarii. Să vedem ce a ieşit..'.

• Sorina D., 28 ani, juristă:“M-am căsătorit dc tînărâ, încâ din facultate. Dc şapte ani ca este stîlpul casei. Mă ajută la toate, de cînd a ieşit la pensie are grijă dc fiul meu Dânuţ. Fiind o femeie care a crescut patru copii, ştie sâ conducă a gospodărie. Numai câ, din cînd în cînd, cînd mă cert cu soţul îl apără, îl prea “cocoloşeşte”. Mă urmăreşte şi cît zahăr îi pun în cafea. Asta mă enervează, dar o iert pentru câ e o femeie bună, să-i dea Dumnezeu sănătate!”

• Ilarie M., 45 ani, şofer: “Domnule; eu ştiu una şi bună: “soacra şi berea sînt bune reci, pe masă”. Cînd m-am însurat, i-am spus muierii: “ori eu, ori mă-ta”. După nuntă, am stat trei ani împreună. îi umbla gura ca

051.892636F a r a t a x e i n t e r u r b a n a ^ ® ! ^

f f f l I H i l l I i /in Măsm :

la meliţâ. Nu-i plăcea nici cum calc prin casă. Cînd mă. mai certam cu nevasta, din cînd în cînd, îi ţinea partea. N-am mai suportat şi ne-am mutat în chirie. Acum s-au schimbat lucrurile, a mai îmbâtrînit şi i-a venit mintea la cap. A trecut toată averea pe numele soţiei. Cred că nu are mult de trăit!”

• Marcela P., 38 ani, farmacistă: “în multe familii relaţiile dintre soacră şi noră sînt ca războiul de gherilă. La început am intrat parcă într-o competiţie cu soacră-mea. Din prea multă dragoste pentru feciorul ei, aveam mici conflicte. Nu mă lăsa nici să-i prepar micul dejun sau să-i calc cămăşile. Cred că, era puţin geloasă pe mine. Acum, după zece ani de

căsătorie, lucrurile s-au schimbat. A devenit aliata mea. Cînd mai am cîtc un “conflict” cu soţul meu, ea calmează spiritele. Pe el îl sfătuieşte sâ se uite la televizor, iar pe mine mă ia în sufragerie unde servim cîte o cafea. Gesturi care ne ajută să depăşim momentele încordate în căsnicie.”

• Maria F., 58 ani, pensionară. “Am două nurori “ideale”. Nu am intervenit decît discret în familiile copiilor mei. îi ajut cît pot. Dm pensia pe care o am Ic cumpăr nepoţilor îmbrăcăminte. Nu prea au bani. Sînt în primii ani de căsătorie. O mamă-soacră nu trebuie să facă discriminări între nurori”.

• Mirela G., 26 ani, economist: “Mi-aţi pus o

întrebare la care vâ răspund cu plăcere. Mama-soacră sau “doamna dc fier” cum o mai

. alint, ştie sâ conducă o familie. Este o femeie care sc ocupă de toată gospodăria. Menaj şi educaţia băieţelului. Părinţii mei s-au despărţit cînd eu eram mică. Alături de ea mi-am găsit adevărata familie, cea de suflet”.

• Vaier M., 38 ani, şomer:“Nu ne prea iubim. Cînd vine la noi, încep reproşurile. Dc ce nu-mi găsesc slujbă sau unde sînt banii pe care i-am primit după '‘Ordonanţă”. Nu o mai suport. După ce pleacă, o săptămînă mă cert cu soţia! Cei drept, are şi dreptate mie îmi cam place sâ beau!”

B. ZAGORE

CÎINI FARĂ... G U TU R A LExcelent pentru detectarea drogurilor şi a substanţelor interzise,

cîinele are totuşi un defect: ca orice fiinţă, mai are nevoie şi de odihnă, aşa îneît nu poate “lucra” non-stop... Şi, în plus, mai poate avea şi guturai. Problema a fost rezolvată prin realizarea unui adulmecător electronic, un fel de aspirator care, la o simplă trecere, reţine praful de droguri şi explozivi. Aparatul este înzestrat cu un filtru de hîrtie .pe care se depun, ca urmare a aspiraţiei, micro-particulele aflate în suspensie în aer, pe bagaje sau chiar pe oameni. Filtrul le pasează apoi un minilaborator unde substanţele reţinute sînt analizate spectrometric iar rezultatul apare pe un ecran în... cinci secunde. Acest “căţeluş” artificial şi deosebit de eficace, botezat “Lonscan”, este,' deocamdată, foarte scump - aproximativ 160.000 dolari dar, avînd în vedere “flerul” său, consideră că... face banii!

-m .m -

din 7 în 7

B e rb e c (20 m artie - 18 ap rilie )Veţi fi asaltat d e n u m eroase tele foane şi

veţi fi căutat d e foarte multă lum e în această săptăm înă. Nici nu e de m irare d eo a re ce v-aţi luat atîtea anga jam en te în lunile care au trecut! A r fi bine d acă aţi tria un pic priorităţile, altfel ajungeţi la... d isperare .

T a u r (19 a p r il ie - 19 m ai)Z od ia voastră intră într-o fază întunecată

pînă la sfîrşitul lunii mai. P rob lem e le d e sănătate s e acu tizează , sînteţi iritat şi vâ enervaţi foarte rep ed e . D acă nu vă veţi controla, riscaţi s ă supăraţi cîteva p ersoan e care ţin foarte mult Ia voi. N u uitaţi nici să mergeţi la doctor cît m ai repede.

G em en i (20 m ai - 19 iu n ie )Nici vouă nu vă vine s ă credeţi ce minunat

vă simţiţi după atîta timp d e stres şi griji! E ste adevărat, e ra cazu l s ă vină soare le şi în c a s a voastră. Aveţi num ai grijă s ă nu vă lăsaţi influenţat d e o persoană apropiată care vă d ă sfaturi nu tocm ai potrivite.

R a c (20 iu n ie - 21 iu lie )N u v ă am ăgiţi c ă totul e OK. Aveţi unele

problem e pe ca re nu le puteţi rezolva singur. Nu vă fie team ă s ă cereţi ajutorul apropiaţilor şi, în acest m om ent, chiar celor pe care-i c re d e a ţ i d u ş m a n i. Aţi p ierdut, recen t, siguranţa pe ca re o aveaţi, dar trebuie s ă construiţi o nouă b a ză , noi relaţii.

L e u (22 iu lie - 21 a u g u s t )U n lucru p e ca re l-aţi dorit d e mult se va

împlini sau , m ăcar, veţi a v e a idee cum să-l realizaţi. Aţi intrat într-o perioadă în care distracţia este cuvîntul cheie . U n prieten vă va pune în situaţia să luaţi o deciz ie . Chiar d acă nu sînteţi siguri, luaţi hotărîrea la sfîrşitul acestei săptămîni.

F e c io a ră (2 2 a u g u s t - 21 s e p t e m b r ie ) .în cep în d cu a c e a s t ă 's â p t â m în ă ,

zod ia voastră va fi caracterizată d e dinam ism şi bună-dispoziţie. V a fi o săptăm înă în care veţi avea mult d e lucru, în special in domeniul casnic. E ste m om entul s â vâ apucaţi acum d e treburi pe ca re le-aţi am inat sâptâm îni în şir.

B a lan ţă (22 s e p te m b rie - 21 o c to m b rie )Astrele vă anunţă că în această săptămînă

veţi c u n o a ş te o p e r s o a n ă d in z o d ia Berbecului. Intîlnirea va a v e a loc cu prilejul unei călătorii. D acă simţiţi că sînteţi atras de a c e a s t ă p e rso a n ă , exp rim a ţi-v ă s in ce r sentimentele, s -a r putea s ă fie ... surpriză ! '

S c o rp io n (22 o c to m b rie - 21 n o iem brie )Zilele trecute, aţi rănit rău sentimentele unei

p ersoane ca re vă iubeşte. Este cazu l să vâ revanşaţi, s ă fiţi mai atent şi mai afectuos cu a c e a persoană . In curînd, veţi învinge toate obstaco lele ca re stau în calea unei relaţii d e dragoste cu partenerul care vi se potriveşte ca o m ănuşă. ,

S ă g e tă to r (22 n o iem b r ie - 20 d e c e m b rie )D acă veţi pierde timpul cu nimicuri ca pînă

acum , e ste posib il s â rataţi ş a n s e le unei avansări sau a unui cîştig. Indiferenţa faţă de partenerul de viaţă îl v a pune p e a c esta pe gînduri. N -a r fi rău s ă vă gîndiţi la o schim bare, atît de atitudine, cît şi pro fesională .

C a p r ic o rn ( 21 d e c e m b rie >1 9 ian u a r ie ) Aveţi foarte multe în comun cu o persoană

d e s e x op u s din zod ia Racului în a ceastă săptăm înă. C oncordan ţă de idei, a ce lea ş i dorin ţe , în tr -u n cu v în t, com p atib ilita te . G în d iţ i -v ă s e r io s la a c e a s t ă p e r s o a n ă d e o a r e c e , c o n fo rm astre lo r, s ă p tă m în a viitoare, vă puteţi sch im ba viaţa.

P e ş t i (1 9 fe b ru a r ie - 19 m artie )R e a liz a ţ i, în a c e a s t ă să p tă m în ă , c ă

dorinţele ş i v ise le voastre sînt im posibile. N u disperaţi în s ă deoarece^ o s ă cîştigaţi o su m ă d e ban i c a re o s ă vă îm p linească alte dorinţe m ateriale, c a re vor com p en sa alte neajunsuri. O rudă v ă va fa c e o vizită surpriză la sfîrşitul săptămînii.

V ă rs ă to r (20 ian u a r ie - 1 8 fe b ru a r ie )Aveaţi im presia că puteţi sch im ba lum ea?

Săptăm îna a c e a sta v ă veţi d a s e a m a că numai înţelegîndu-i pe ceilalţi, îi puteţi ajuta. D acă veţi a v e a ocaz ia s ă intraţi în poses ia unei sum e d e bani, nu ezitaţi s ă o cheltuiţi cu cei dragi.

Serena Grafică: Vali M.

Page 16: mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

Fotbalistul Ovidiu M iro n susţine că avocatul M a rc e l Lă ză re a n u ,

vicepreşedintele Consiliului de Adm inistraţie si antrenor al

FC T T , l-a bătut_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ urm are d in p ag in a 1_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ■ .d im ineaţa, d u p ă revenirea d e la Constanţa, la Stadionul „Ion M oina", in timpul programului d e re facere . D om nul Lăzăreanu m -a văzut şi m i-a p u s în vedere c ă nu am c e cău ta acolo, că locul m eu nu e ste cu echipa m are. M i-a cerut s ă plec, dar eu sînt jucător profesionist şi fără o „hîrtie" din partea conducerii clubului nu pot s ă iau decizii care s -a r putea întoarce împotriva m ea. (E s te n ecesa ră o paranteză: domnii M a ja şi C îm p ean u sînt la curent cu sta rea tensionată dintre mine şi dom nul Lăzăreanu şi mi-au cerut să -m i văd de treabă!) în acel m om ent a urmat o nouă izbucnire din partea domnului L ăză rean u . A început s ă mă îm pingă, s ă m ă bruscheze , m i-a tras un picior în fund, m i-e martoră echipa!, pentru ca totul s ă cu lm ineze cu doi pum ni pe care mi i-a dat în faţă. Bineînţeles că am p lecat.”

Scandalul m ocneşte, aşadar, la sediul clubului din Piaţa „Lucian B laga '. E ste probabil singura p rob lem ă care m ai lipsea unei conduceri depăş ită d e mult d e dificultăţile cu c a re s e confruntă. Datorii, revolte a le jucătorilor şi, „bom boana din vîrful colivei", retrogradarea în chiar anul sărbătoririi a 80 d e ani d e la înfiinţarea lui F C „U", c lub caracterizat d e -a lungul întregii istorii d e cel mai desăvîrşit spirit „fair-play".- Ieri, fotbalistul Ovidiu Miron a fost chem at în faţa Comitetului

Director. C um s -a finalizat incidentul „M iron -Lăzâreanu" urm ează s â aflaţi din pagin ile ziarului nostru.

M ARCEL LÂZĂREANU INFIRMA

ACUZAŢIILE ADUSE• "Dacă l-aş fi lovit cu pumnul şi azi

ar fi dorm it" •C o n tac ta t te le fo n ic , a v o ca tu l M arce l L ă z ă r e a n u a avu t

am abilitatea c a preţ d e 30 d e m in u te s ă r ă s p u n d ă întrebărilor n o astre : „Ş tiu d e c e m ă su n a ţi. N u v r e a u s ă d a u a m p lo a re ace stu i c a z , 'p e n t ru c ă nu m erită p e r s o a n a în cau ză , una m ai m ult d ec ît o b s c u ră , o ten tativă d e fo tb a lis t , un s u r o g a t C în d a fo s t acc id en ta t, eu l-am a ju tat cu s fa tu ri avocăţeşti. A fo s t ş i la m in e a c a s ă în c îteva rînduri. în p a rt id a d e tineret d e la C o n s ta n ţa i-am cerut la p a u z ă s ă jo a c e fo tba l. D u p ă z e c e m in u te am hotărît să - l s c h im b . A v en it s p r e m a rg in ea te ren u lu i în „ d o r u ’ lelii” , la p a s , d e ş i i-a m ce ru t s ă s e g ră b e a s c ă . L -a m certat, în s ă n u l-am lovit. E l m i-a ră sp u n s sa rc a s t ic c ă s în t un nim ic ş i c ă c e c au t e u p e b a n c a tehnică. L a în to a rce rea s p r e c a să , p e tren , s -a c o m u n ic a t lotul d e 16 ju căto ri c a re u rm a u c a d u m in ic ă s ă p a rt ic ip e Ia şed in ţa d e recuperare . M iron nu făcea parte d in cei num iţi. Totuşi, intrînd la ve st ia re , l-am văzu t a co lo . A m fo s t o b lig a t s ă ap e le z la îm brince li p en tru a -l c o n v in g e s ă ia s ă a fa ră . N u l-am lovit cu p ic io a re le ş i n ici c u pum n ii." ' -

Deţinem u n e le dec laraţii a le u n o r ju c ă to ri c e a u p re ferat să -ş i p ă s tre z e an on im atu l (a lţii au re fu za t o r ic e d ia lo g p e a c e a s tă tem ă !) ş i c a re c o n firm ă acu za ţiile a d u s e d e O v id iu M iron av o ca tu lu i L ăză rean u .

P re ş ed in te le execu tiv , lo an M a ja , a re fu za t s ă -ş i exp rim e poziţia cu p riv ire la ac e s t in c iden t.

C o d in S A M O IL Ă

După ce, în aplauzele studenţilor, l-a criticat pe secretarul de stat Ciocâlteu,

Hajdu Gabor îl susţine pe Takaes în funcţia de

preşedinte executiv al UDIR)Prezent ieri la Cluj, la întîlnirea

cu studenţii medicinişti din Cluj- Napoca, aflaţi în grevă, ministrul Sănătăţii, Hajdu Găbor, promiţînd su rp r in z ă to r d e u şo r c ă va r e z o lv a to a te r e v e n d ic ă r i le protestatarilor, l-a a cu za t pe secretarul d e stat C iocâlteu că nu s -a "ridicat la înălţimea sarcinii asum ate”. Disputa dintre ministru şi secretarul de stat nu este nouă, în s ă a c u m H ajdu G ă b o r s e bazează şi pe sprijinul studenţilor clujeni, care nu-l vor pe Ciocâlteu în com isia pentru rezidenţiat. Totuşi, m otive avînd destu le , ream in tim d o a r p re v iz ib ila rem an iere guverna-m entală şi respectarea algo-ritmului şi, de ce nu , a o rgo liilo r din coa liţie .

Ministrul Sănătăţii s -a eschivat d e a face vreo declaraţie referitoare la p o s ib ila s a n c ţ io n a re a secretarului de stat.

în a ltă o rd in e d e id e i, d e c la r în d u -s e m ulţum it d e rezu lta tu l a le g e r i lo r d e la C o n g re su l U D M R d e s fă şu ra t re c e n t la M ie rc u re a C iu c , ministru! UDM R, care nu a uitat s ă precizeze că este abso lvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii "B abeş-B o lyai" din C lu j-N apoca (sic!), a declarat c ă nu are nici'o intenţie în c e ea c e p riv e ş te funcţiile în U n iu ne . Funcţia de secretar executiv al U D M R , ocupată de către Takaes C sa b a , este în opinia ministrului^ Hajdu Găbor, reprezentată de “uri

bun organizator, care cunoaşte problemele interne a le Uniunii, capabil de a-şi duce la îndeplinire atribuţiile”. "Eu personal îl susţin pe Takacş”, a declarat Hajdu Găbor.

Titus CRĂCIUN

Bankcoop a intrat în regim special de decontare a operaţiunilor interbancare

Banca Generală de Credit şi P rom ovare - Bankcoop a intrat, începînd de luni, în regim special de decontare a operaţiunilor interbancare, conform unui ordin al BN R .

O p e ra ţ iu n ile de p lăţi interbancare ale Bankcoop vo r fi d econ tate în m od program at numai în limita d ispon ib ilu lu i din contul curent al acesteia de la B N R şi, eventual, a garanţiilor unilaterale puse ia dispoziţia B N R , în conformitate c u reglementările în vigoare.

Juristu l Hajdu Găbor, m inistrul Sănătăţii, afirmă că:

S itu a ţia s a la ria lă d in S ăn ăta te esteun a fro n t adus le g ii

• în concluzie, salariile rămîn nemajorate •Salariaţii bugetari din Sănătate nu au prea mari

speran ţe sâ -ş i vadă retribuţiile m ajorate conform legii. Ministrul Sănătăţii, Hajdu G ăbo r, recunoaşte că situaţia salarială din Sănătate este un afront adus legii, care nu a fost aplicată în termenul prevăzut şi, mai mult, este expediată într-un viitor incert. „Problem a salariilor din Sănătate reprezintă pentru minister punctul cel mai dureros. Din păcate, noi nu avem certitudinea majorării bugetului la prima rectificare. Tensiunile interne din sistem , care au loc In prezent, sînt justificate, pentru că actul, medical nu este apreciat la justa s a valoare. La negocierile de săptăm înă trecută, Ministerul de Finanţe n e -a refuzat orice sum ă pentru majorarea salariilor, deşi este în vigoare o le ge şi o Hotărîre d e G uvern . In replică, ministrul R em eş mi-a spus că şi personalul din subord inea s a are o retribuţie nealiniată la prevederile legii. Totuşi a lăsat sâ se înţeleagă câ, după o perioadă, la rectificare vom

putea beneficia d e ceva", n e -a declarat ministrul Hajdu. în aceste condiţii, va exista o diferenţă clară, în cadrul sistemului medico-sanitar, între salariaţii din subord inea C ase i de Asigurări Naţionale de Sănătate şi cei ai Ministerului Sănătăţii. C u toate că ministrul Sănătăţii este conştient că este o situaţie absolut inechitabilă între cele două categorii, se declară neputincios pentru a sch im ba ceva. "Diferenţa dintre veniturile ministerului şi ce le ale C ase i Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate este uriaşă. Ministerului Sănătăţii îi revine ab ia un sfert sau chiar numai o cincime din fondurile băneşti alocate sectorului sanitar. Bugetul nostru este de 3.400 d e m iliarde d e lei, fă ră ş a n s a d e a fi suplimentat, iar cel al C .N .A .S .S . este d e 12.000 miliarde, cu posibilitatea de a depăş i această valoare în funcţie de încasări", a mai precizat ministrul Sănătăţii.

L.P.

De ieri,S-au scum pit

ta rife le pentru coresponden ţa

externaÎncepînd de ieri, tarifele la

coresp on d en ţa externă a u c re s c u t. A stfe l, pentru o scrisoare care cîntăreşte m ai puţin de 20 de grame, a crescut de la 5.700 la iar dacă cîntăreşte între 20 şi 50 de gram e, veţi plăti cu2 .700 d e lei mai mult. Ş i preţu l la că rţ ile p o şta le ilustrate s -a majorat, de la3 .700 la 4 .700 lei. Astfel, trim iterea unei scrisori în străinătate costă cu peste 25 la sută mai mult.

Majorările tarifelor au fo s t cauzate de creşterea preţului tran sp o rtu lu i şi d e devalorizarea leului în raport cu d o laru l, n e -a d e c la ra t Petre M oldovan, directorul Direcţiei d e Poştă Cluj.

A. M .

A r t iş t i i s - a u p r o d u s foi „ T ă c e r e a m ie i lo r• la marşul de protest al artiştilor s-au intonat arii celebre

Circa 200 dc artişti dc la Teatrul Naţional din Cluj, Opera Română, Opera Maghiară de Stat din Cluj, Teatrul Maghiar şi dc la Teatrul dc Stat din Turda au participat ieri la marşul intitulat simbolic „Tăcerea mieilor”. Directorul Teatrului Naţional din Cluj, actorul Dorcl Vişan, regretă ncparticiparca Teatrului de Păpuşi şi a Filarmonicii Transilvania.

Principalul motiv pentru care a fost iniţiat marşul este acela de a trage un semnal de alarmă asupra condiţiei artistului român.

‘ Dorel Vişan s-a arătat contrariat şi dc amploarea pe carc o ia deculturalizarea şi manifestările fără valoare culturală şi artistică. - Pe de altă parte, actorii de la Teatrul Naţional din Cluj acuză refuzul unor consilieri locali de a răspunde la 12 cereri dc acordare dc locuinţe dc serviciu. La protest au participat şi membrii Sindicatelor Solişti - Studii Muzicale, Art Dansaşi Tehnic Dans (afiliate la Cartel Alfa) şi carc s-au aflat în grevă japoneză. Aceştia au anunţat şi la spectacolul „Carmen” de

' aseară, protestul lor. Principala

nemulţumire sînt salariile de două ori mai mici decît cele ale personalului unor instituţii artistice similare din ţară.

Refcrindu-se la rezultatele marşului, directorul Naţionalului s-a arătat mulţumit de felul în care acesta s-a desfăşurat, dar nu crede că guvernanţii vor lua vreo

poziţie. Printre participanţii la marş, îi amintim pe directorii de Ia Operele şi Teatrele din Cluj şi pe regizorul Mihai Mâniuţiu.

Artiştii au plecat la ora 14 din faţa Teatrului Naţional pînâ Ia Prefectura Cluj, unde au intonat o bucată din Corul Robilor, din opera Nabucco. Apoi, cei

aproximativ 200 de participanţi s-au îndreptat, prin Piaţa I “Avram lancu”, la Inspectoratul ( pentru Cultură al judeţului, unde | au interpretat aceeaşi arie, f pentru ca marşul să se încheie prin reuenirea în faţa Naţionalului clujean.

Dana TIUCA

CASA DE EDITURĂ

Autorizata pnn S.C. nr. m m judecătoria Cluj-Napoca, înm atricu la tă la Oficiul Registrului

judeţului Cluj, sub nr. d / 1 2 / 3 0 8 din 22 .03 .1991 cad-fiscal R 2 0 4 4 6 9 . '

SE

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R CHIO REANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax:19.28.28; ’E-mail: adevcj@ m ail.dntcj.ro

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: C luj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te : .1 9 .7 3 .0 7 ; C u ltu ră ,E ven im ent, P o litic 19 .74 .90 , S ocial, Econom ic 19.75.07; S p ort: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49181 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

4j@ţ ţţtŞŞ >

GaramonTIPARUL EXECUTAT LA34W;cfNâp«âS,SKF iiSiiS3’lffifetrt5.42.( teWaK4Ma54S

Tribunalul Bucureşti a am înat pentru 7 iunie procesul fostului preşedin te al B ancorex, R ăzvan T em eşan , pentru c ă acesta nu a fost adu s, ieri, n faţa instanţei, d e la Spitalul Penitenciarului

j ilava, unde s e a flă internat.

Explozia unei rachete N A T O , care s e fiare câ şi-a ratat ţinta - o uzină metalurgică din oraşul Uroşevaţ, situat în

K osovo - a provocat, duminică, rănirea a şapte persoane,v dintre care două s e află în stare gravă.