Kombucha ■ ciuperca tinereţii

VIITORI REfil AI EUROPEI (I )

Audiere maraton la Curtea de Apel Suceava

; e Sever Mureşan a fost chestionat timp de

mai mult de cinci ore de cdtre instanţa

KOPIERNICUS BIROTICA 1

calculatoarei TU

Str. I.C . Bratianu 16.064-191486,4.31667

S

fH fl

ziar independent( http://www.dntcj;ro/adevand)

ANUL IX NR. 25 59 ISSN 1 2 20 -3 2 03

SIMBATA-DUMINICA, 17 -18 APRILIE 1 9 9 9 16 PAGINI 1 .2 0 0 LEI

!ÎPjfagm dil5

Infracţionaliiatea pe calea ferată

este în continuăcreştere

Administraţia americană j n-a luat-o razna...VALER CHIOREANU

Două dintre evenimentele petrecute pe şi în legătură cu frontul din Balcani ar putea întări impresia câ Administraţia americană a luat-o pur şi simplu razna.

Este vorba despre respingerea, în ciuda oricărei logici aparente, a planului dc pace propus de Germania şi de bombardarea unui convoi de refugiaţi albanezi în Kosovo, în urma căruia au murit peste 70 de oameni, alţi 25 fiind grav răniţi, poate chiar morţi la această oră. Ce propune iniţiativa germană, aprobată dc toate ţările Uniunii Europene? documentul conţine următoarele principii: Provincia Kosovo va rămîne parte integrantă a Serbiei şi Federaţiei Iugoslave; Forţele militare şi paramilitare iugoslave sc vor retrage din această zonă; Concomitent Armata de Eliberare din Kosovo va înceta focul şi va preda armele; Reîntoarcerea refugiaţilor şi păstrarea ordinii în primele luni de tranziţie vor fi asigurate de o forţă internaţională de pace; Aceasta se va retrage după ce în Kosovo va fi ales un organ administrativ autonom. De ce respinge Administraţia americană această iniţiativă? în'primul rînd, pentru câ Germania a propus oprirea bombardamentelor în Iugoslavia pc o perioadă dc 24 de ore, iar în caz câ se constată că retragerea armatei sîrbeşti decurge conform planului, încetarea bombardamentelor devine definitivă. Idee cu carc Administraţia americană nu este de acord, ea declarînd dc nenumărate ori câ bombardamentele nu vor fi oprite decît după ce retragerea sîrbilor din provincie este totală. Al doilea element al refuzului american ar putea consta în faptul că propunerea germană acordă un statut de autonomie pentru Kosovo, în cadrul Federaţiei Iugoslave şi al Serbiei, fară posibilitatea de rediscutare a acestuia. Or, se pare că americanii Ic-au promis reprezentanţilor UCK, la întîlnirea pe care au avut-o în zilele cmd negocierile dintre cele două părţi au fost întrerupte, câ îi vor susţine în eforturile de a obţine independenţa totală a provinciei Kosovo. Sâ ne amintim în acest sens câ sîrbii n-au semnat acordul dc la Rambouillet deoarece un punct al acestuia prevedea organi-zarea, după trei ani, a unui referendum carc să hotărască soarta provinciei, punct carc a fost menţinut, e adevărat, într-o formă mascată, în varianta semnată de albanezi. Germanii au eliminat din propunerea de pace tocmai acest element esenţial al înţelegerii secrete dintre americani şi albanezii kosovari. în condiţiile în carc situaţia din Balcani continuă să se înrăutăţească în fiecare zi, dcterminînd consecinţe din cele mai grave, statele europene membre ale .A lianţei caută solu ţii care să pună capăt războiului. Opunîndu-se acestora, Casa Albă

continuare în pagina a 4-a

Filiala Clui a PNR s-ar putea transfera la A p R

Onisifor Baiu a plecat la Bucureşti pentru a-si anunţa demisia

Filiala Cluj a PNR pare să fie în pragul scindării. Vineri dupâ-amiază, Radio România Actualităţi. anunţa, la radiojurnalul de ora 14, că, în Capitală, Erbaşu şi Alecu au părăsit Partidul Naţional Român, trecînd la ApR, partid la carc au obţinut funcţiile de vicepreşedinţi. De asemenea, s-a făcut publică şi informaţia referitoare la trecerea în partidul condus de Teodor Meleşcanu a mai multor filiale din ţară, printre care şi cca din Cluj.

Surse din conducerea filialei clujene ne-au * declarat, aseară, câ nu a fost luată nici o hotărire în acest sens. Întrucît conducerea judeţeană a PNR nu a luat nici o decizie, în această privinţă, sc presupune câ iniţiativa" ar veni din partea unor persoane care au acţionat în nume propriu. Preşedintele de onoare al Filialei Cluj a PNR, prof.univ.dr. loan Al. Crişan, afirmă câ luni, la ora 16, sc va întruni Biroul executiv al filialei, care va discuta această ofertă.

Şeful filialei Cluj a PNR, Onisim Raiu, a plecat, vineri, spre Bucureşti. El ne-a confirmat făptui că, în nume propriu, a decis sâ treacă la A.p.R., decizia urmînd sâ fie luată în Biroul executiv, luni. După discuţiile pc carc Ic-a avut cu membri ai delegaţiei, O. Raiu contează, însă, pc

„transferul” majorităţii celor 18 membri ai delegaţiei judeţene la ApR. în timp ce se deplasa spre Capitală, O. Raiu ne-a declarat că, în următoarele săptămîni, 30 de filiale din ţară ale PNR ar putea trece la partidul lui Teodor Meleşcanu. Prim-viccpreşedintele Filialei Cluj a PNR, avocata Iuliana Comea, ne-a declarat câ, la 5 aprilie a.c., organizaţia Cluj s-a reorganizat, conform noului statut adoptat la congresul de la sfîrşitul lunii martie, iar Biroul executiv, conform noilor acte constitutive, c format din 15 membri. Iuliana Comea nu a exclus posibilitatea ca O.Raiu să fi contactat unii membri ai B.E. proveniţi din fostul PDAR. Biroul executiv nu a mandatat, însă, pe nimeni să facă demersurile dc transferare. Prim-viccprcşcdintcic filialei clujene nc-a declarat câ, ieri, a acceptat cererea dc demisie a lui O. Raiu, confirmînd intenţia (făcută public) a acestuia de a trece Ia ApR. Foştii colegi dc partid au opinat câ motivaţia transferului lui Raiu constă în incompatibilitatea ideilor sale cu cele ale partidului din care a făcut parte. Relaţiile dintre cele două filiale vor rămîne cordiale, a opinat avocata Comea. ■ •

M. SANGEORZAN

Liderul ApR este bucuros de nou-veniţiTn pagina 16: Declaraţia lui Vaier Suian

Sindicatele pregătesc grena de avertismentLuni, cele patru confederaţii

sindicale (CNS Cartel Âl/a, CNSLR Frăţia, BNS şi CSDR) vor trece la etapa a doua a programului comun stabilit cu cîtva timp în urmă. Timp de două ore, o mare parte a sindicatelor clujene vor intra în grevă de avertisment. După cum s-a văzut în ultimul timp, principala revendicare a sindicaliştilor o reprezintă creşterea drepturilor salariale.

Frăţia şi Alfa declară că

majoritatea sindicaliştilor vor

intra în grevăPreşedinta CNSLR Frăţia

Cluj, Florentina Tonţ, a declarat că au fost adunate semnături pentru participarea la greva dc avertisment de luni de la 62 la sută dintre sindicaliştii afiliaţi la

această confederaţie. La aceştia sc adaugă încă cîţiva membri ai CNSLR Frăţia ("cazuri obiective", îi numeşte Florentina Tonţ) care nu au desch is conflictul de muncă acum , pentru câ au obţinut creşteri salariale sau alte premii. Cu toate acestea, ei vor participa la greva dc avertisment de luni.

■_______Dana TIUCAcontinuare în pagina a 6-a

Emil Constantinescu afirmă că securitatea

României se datorează opţienii sale de

integrare europeană şi eurn-allantică

P reşedintele EmilConstantinescu a afirmat, vineri, într-un mesaj adresat cetăţenilor români, câ securitatea României se datorează opţiunii sale dc integrare europeană şi curo- atlantică, apreciind că, în acest sens, “nu există alte opţiuni strategice, nici căi dc mijloc, nici neutralităţi tără conţinut”..

Emil C onstantinescu am inteşte, dc asem enea, angajam entul R om âniei în găsirea unei soluţii politice pentru rezolvarea conflictului din iugoslavia, subliniind câ va susţine, cu prilejul summitului dc la W ashington, poziţia României privind stabilitatea şi dezvoltarea durabilă în Balcani.

P reşedintele Rom âniei condamnă ultimele declaraţii ale lui Slobodan Miloşevici: "Nu pot sâ nu exprim o anum ită îngrijorare faţă de decizia Parlamentului Iugoslaviei dc a adera la o uniune statală cu Rusia şi Belarus, care poate crea o nouă sursă de instabilitate în regiune. Sînt obligat sâ'iau act de nesăbuinţa cu care viceprem ierul Serbiei vede România, Bulgaria şi Ucraina ca părţi viitoare a acestei Uniuni. Adaug declaraţia preşedintelui B elarus, conform căreia România, orientîndu-sc spre NATO, ar fi trăda t cauza panslavismului."

Emil C onstan tinescu a

continuare în pagina a 16-a

Senatorul PDSR, Nicolae Vâcâroiu, a deschis ofensiva dc primăvară a partidului în judeţul Cluj. Practic,'scopul principal al vizitei sale de vineri în Cluj- Napoca a fost participarea la ^ u n iu n e a lărgită a Consiliului W eţcan PDSR, însă programul ^ -p rem ieru lu i a conţinut o serie

în tîln iri cu liderii filialelor c lu jen e ale Confederaţiilor sindicale, cu oameni de afaceri, cu conducerile organizaţiei ju d eţen e ale Uniunii “Vatra R o m â n ea scă ” şi a Forumului D e m o c r a t Român. în Sala og lin z ilor dc la Cerctil Militar

senatorul şi-a lansat cartea “România - jocuri de interese”.V ă c ă ro iu c re d e că greva generală se va amîna

Senatorul Văcăroiu a lansat o opinie interesantă în cadrul conferinţei de presă organizate: la sediul PDSR. După părerea sa, greva generală se va amîna 3-6 luni. M otivaţia acestei afirmaţii, în opinia fostului premier, constă, practic, în modul în care se desfăşoară dialogul şi negocierile între guvern şi sindicate, care ar

permite amînări succesive ale protestelor concretizate într-o grevă generală. în aceeaşi ordine1 de idei, Văcăroiu a declarat câ “nu sînt adeptul unor mişcări sindicale violente, care să ducă, prin m ijloace violente la schimbarea guvernului, pentru că asta ne-ar costa foarte mult”, apreciind că “sindicatele ar trebui să sc ocupe de problemele specifice pe care le au ”. Totodată, fostul şef al E xecutivului a observat o ' tendinţă care se accentuează odată cu apropierea alegerilor de implicare a sindicatelor (în fond

a unor lideri) în politică. în acest context, Văcăroiu nc-a precizat câ discuţiile sale de vineri cu liderii'filialelor clujene ale Confederaţiilor sindicale se înscriu şi în pregătirea alegerilor care vor urma, atît la nivel local, cît şi în cadrul partidului.PD S R a pregătit deja 20 de candidaţi la funcţia de premier

Deşi rezultatele ultim elor sondaje dc opinie plasează

TrT noaptea de joi spre vineri a fost votată sărăcia Clujului

Titus CRĂCIUNJn pagina a 4-a

I imm/

Mărturisesc un botez sn iertarea, păcatelor'

• Azi: Calendarul ortodox-, Cuv. Simeon Ep„ Acachie Ep.t Avdela şi Adrian; Calendarul greccxatolic:S.m. Simeon din Persia şi cei împreună cu el (f341).

Mărturisesc;un botez spre ie i f tă r e ^ p â 'c 'â te lb r Ş

Mnne: Calendarul ortodox: Cuv. loan, ucenicul Sf. Grigorie yşcapcmtul; Cosma Episcopul; Duminica a ll-a după Paşti (a Sf.

idarulgreco-catolic. Duminica a 2-a după Paştin Irtan f'o! Mai i Win Innninn

• PRLFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• TRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• l'Rl MÂRIA TURDA: 31-31-60• PRLMÂRLA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂR1A HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA; 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA; 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECJTA CIVILĂ: 982

GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70, inL 158

• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE- 979

•SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE- 921

ORA EXACTĂ: 958• RA. TERMOFICARE 19-87-48

SC MONTENAY SA: 41-51-71 RA. APĂ CANAL: 1U63-02

• S C 'SALTREST" SA.: 19-55-22• SC PRIVAL: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE - INTERVENŢII GAZE928;433424

• AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR:- internaţional 1340-09; - im e m -43-20-01;

Tunla-31-17-62;Dej -21-20-22

lun iCluj -3 Buc. Buc. Cluj725 S25 7,15 8,0515,00 15,50 19,15 20,1520,45 21.45 -

marii■5 P5 2ŢT5 525"15,50 17,55 , 14,30 15,3020,45 21,45 19; 15 20.15

m ier c u r i . 1018.45 9,45 7,15 8,1520.45 21.45 19,15 20,15

" W15,30

v i n e ri1 J T

17,55T T 3 S 7 IT

14,30 15,3020,00 21,00

s îm b ă tă725 8 2 5 1520 Î W

13,30 -1 5 ,5 5 12.10 12.10duminica

20,00 21,00Preţ bilet: 702.000 iei

mârJuPuj 4 Budapesta 11,30-12,40 simbaiiCIuj 4 Budapestal5.50-17,00 miercuri ţi joi: Budapesta4Cluj 16,30-18,20 Preţ bilet: 1.19$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

iCURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din

Cluj-Napoca în zilele dc luni, marţi, joi şi vineri hora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele dc marţi, m iercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Bremen (Germania), cu

plecări miercuri ora 1630 şi duminica, ora 630 şi înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în

zilele dc jo i ora 22,00 şi înapo iere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. INFORM A Ţ !I:A utogiraI: 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

F I L I V I E16 APRIUE - 22 APRILIE

Republica - Patch Adams - un doctor trăznit, SUA - premiera ( 10; 12,30; 15. 17,30; 20) * Victoria - Babe-Noile Aventuri

J ale lui Babe în... oraş, SUA (11; 13; 15; 17 19) * Arta - Bean • o comedie dezastru, Anglia (11; 13; 15; 17; 19; 21! -duminica spectacolele încep de la ora 13. vineri, sîmbătă, duminicăspectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Favorit - Gattaca SUA (11; 13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Nume de cod: Mercury, SUA (15; 17; 19) ’ Toate pînzele sus. Intslnlre tn Atlantic, România (13).TURDA Fox - Negociatorul, SUA; Imblînzitorul de cal, SUA.DEJ Frumoasa veneţianâ, SUA.GHERLA 16-19.04;Stare de asediu, SUA; 20-22.04: Aventuri la firul ierbii, SUA; 19-22.04: Eraser, SUA

Sîmbătă, 17 aprilie t v r O 7,00 Bună dimineaţa de ta ...Iasi;

7,50 Alfa şi Omega; 8,30 Animaniacs; 9,00 TVR Info; 9,05 Micuţa Memol; 9,30 Ba da! Ba nu!; 11,00 Film: Vrajba; 12,10 Desene animate; 12,30 A doua alfabetizare; 13,00 Ecranul; 13,30 Scena politică; 14,00 TVR Info; 14,10 Tumul Babei; 16,10 Expres muzical; 17,00 Star-Trek - Generaţia următoare; 18,00 Sarabanda. Ghiceşte melodia; 19,00 Teleenciclopedia; 19,50 Săptămîna sportivă; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,30 Surprize, surprize ...; 22,30 Prada; 23,20 TVR Info; 23,25 Film: Constanza ( Italia ’98); 1,05 Raliul Tunisiei.

7,00 Freud (r); 8,00 Sailor Moon •■• iv l (r); 8,30 Vorbeşte-mi de şcoala ta; 9,00 Cronica Africii sălbatice; 9,30 Pas cu pas; 20,30 Documente culturale; 1J,30 Ansamblul folcloric .Maria Tănase" din Craiova; 11,45 Baschet masculin; 12,30 TVR Cluj-Napoca; 13,30 Actualitatea culturală; 14,00 Trei familii; 14,45 Bijuterii muzicale; 15,00 TVR Info; 15,10 Banks, note (r); 15,35 Sailor Moon; 16,00 Serial; Grecia; 16,50 Santa Barbara; 17,35 Cîntecu! amintirii, amintirile cîntecului;18.00 National Geographic; 19,00 Istorie. Memorie.' Recuperare; 19,30 Gepsidra cu imagini; 19,45 Retro TV; 20,30 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: Noaptea marilor speranţe de Tudor Popescu; 21,50 Minutul '91; 22,50 Ateneu; 23,20 Panoramic Jazz; 23,50 Pagini din operetele lui Johann Strauss; 0,30 TVM Mesager. : ,îWNQS 7 .° ° Aventuri trăznite; 8,40 aBjt-AMt Legenda lui Wilhelm Tel!; 9,30 Lois şi Clark; 10,15 Acapulco Heat; 11,00

- ProMotor; 11,30 Dosarele secrete ale secolului XX; 12,30 Reforma la români;13.00 Ştirile Pro TV; 13,05 Soţul şi sopa; 13,30 Bebe; 14,00 Alo, Generaţia Pro;15.00 Knight Rider, Supercomando; 15,45 Buggy, spaima vampirilor; '16,30 Lumea filmului; 17,00 Profashion; 17,30 Siar bucătar; 18,00 Dreptul la iubire; 18,45 Te uiţi şi câştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Reţeaua (s); 21,00 Expertul; 21,55 Ştirile Pro TV/Ştiri sportive; 22,00 Film: Vînâtorul de cerbi (SUA 78); 1,15 Film: Cobb (SUA '94); 3,30 Fantezii erotice, 4,00 Soţul şi soţia (r); 4,30 Bebe (r); 5,00 Te uiţi şi cîştigi! (r); 5,30 Nano (r); 6,15 Dreptul la iubire (r).

. -#« 7,00 Agenţia de presă (r); 7,15Viitorul începe azi (r); 8,15 Crinii

de mare (ep.1, d.a.); 8,40 The Adventures of Pocahontas, the Indian Princes (d.a. SUA 1994); 9,30 Poveştile prietenilor mei;10.00 X-pat Profite (r); 11,00 Century •Politica voiolenţei, 12,00 Buletinu’ de ştiri;

nstelaţiacinema; 14,25 Roata de rezervă; 14,5513,00 Pe cont propriu; 13,55 Constelaţia

> -5*-f i . V

0 ImoH M M I n» kad

Sîmbătă, 17 aprilie6.00 Videotexl; 21,00 Dedicaţii muzicale - m uzică; 2 1 ,3 0 Videotext; 3 ,0 0 înch iderea programului.

Duminică, 18 aprilie6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale - m uzică; 2 1 ,3 0 Videotext; 3 ,0 0 înch idereaprogramului.

£ PORTALEXPOOT • MPOOT IJ U -

Simbătă, 17 aprilie 17,00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Desene animate 18.00NeonRider-serial;

18.45 Ţi-e frică de întuneric? - serial; 19,35 Mistere, farmece şi miracole; 20,00 Sezon deschis - film; 21,35 O altă viaţă - serial;22.00 Aventurierii americani - documentau 22.30 Ne daţi sau nu ne daţi - film; 0,00 Boys Night Out- program erotic; 1,00 Videotext.

Duminică, .18 aprilie

17.00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Desene animate; 18,00 Neon Rider - doc.;18.45 Mămici de ocazie; 19,35 D o cu m en ta r--se ria l ; 20 ,00 Noaptea sperietorii de ciori-film; 21,17 Kelly - serial; 22,05 Radical Power - docum entar; 22 ,05 Aventurierii am erican i documentau 22:30 Doi idioţi la Hollywood; 0,05 In Search of a 10- program erotic; 1.00 Videotext

Fotbal Divizia A Ursus; 17,00 Burlacul; 17,25 Inspiraţia Carolinei; 17,50 Fashion Club; 18,00 fcamila; 19,00 Observator; 19,30. Sîmbete şi zîmbete; 20,00Film: Mârlurii şocante (SUA ’93); 21,45 Observalou 22,00 Pretender; 23,00 FSm:

Narcisa neagră (Anglia 1947); 0,45 Puterea banilor (s, ep.1); 1,45 Fashion Club (0:7,00 Inspiraţia Carolinei (r); 2,30 Century (r); 3,30 Camîla (r); 4,30 Mărturii şocante (r); 6,10 Buletinu’ de ştiri.

7,00 Emisiunepentru copii; 10,00 Tia şi Tamera; 10,30 Malcolm şi

Eddie; 11,00 Gregory Hines Show; 11,30 Lumea lui Dave; 12,00 Legături de familie;12.30 Sport Magazin; 14,00 Apel de urgenţă; 14,30 Călătorii în lumi paralele;15.30 Pămîntul: Bătălia finală; 16,30 Motor - emisiune auto; 17,00 Super Jerry Springer Show; 18,00 Focus - ştiri, meteo, sport; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Detectivi de elită; 20,00 Cafeneaua; 22,00 Real TV; 22,30 Focus+;-23,00 Film: Defectiv particular (SUA ’92); 1,00 Real TV (r); 1,30 Apel de urgenţă (r); 2,00 Focus+ (r).

.— 7,00 Minciuna (r); 7,45 « c a s a Guadalupe (r); 8,30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 11,45 Dragosle şi putere (r); 12,30 Raiul s-a prăbuşit într-o singură noapte (r); 14,25 Marimar, 15,15 Acasă la Dorina Lazăr cu Ruxandra Săraru; 16,00 Guadalupe; 17,00 Viaţa noastră; 17,50 Dragoste şi putere; 18,40 Asta-i casa ta - Extragere Carte poştală; 18,45 înger sălbatic; 19,30 Căsuţa poveştilor 20,15 Celeste se întoarce; 21,10 Minduna; 22,00 Fotbal Campionatul Spaniei (repr.l); 22,45 Oxigen; 23,00 Fotbal Campionatul Spaniei (repr.il); 0,00 Filmul de acasă; Stella (SUA 1953); 2,45 Doctor în Alaska.

Duminică, 18 aprilie F u r C l 7,00 Bună dimineaţa de la... Cluj-

Napoca; 7,50 Lumină din lumină;8.30 Personaje celebre; 9,00 TVR Info; 9,05 Kiki Riki Miki (mag.copii); 11,00 Viaţa satului; 13,00 Tezaur folcloric; 14,30 Video-magazin; 15,20 Super goi show - un joc interactiv; 15,50 Folbal; 18,00 Sarabanda. Ghiceşte melodia; 18,50 Tragerile Loto Special 6/49&Noroc; 19,00 Aproape perfect (s); 19,25 Casa piină; 19,50 Duminica sportivă;-20,00 Jurnal. Meteo; 20,30 7 zile în România; 21,00 Film: Camera lui Marvin (SUA 1996); 22,35- Comisarul Wydiffe; 23,25 TVR Info; 23,30 Telesport. Raliul Tunisiei; 23,40 Pariul trio -cursă hipică intemaponalâ; 23,45 Studioul şlagărelor 0,25 Tirrie Out.fu r fş x 7;00 Prada (s/r); 7:50 La izvorul l ' dorului; 8:00 Sailor Moon (d. a/r); 8:30 Vorbeşte-mi de şcoala ta (da/pi. II); 8:55 Filmele săptămînii; 9:00 Cronica

.Africii sălbatice (da); 9:30 Arca lui Noe; 10:30lnlegralaToto;11;15TVR laşi; 13:30 Creanga de aur. Personalităţile culturii române in mărturii-document: poetul Cezar Baltag; 14:00 Trei familii (s, ep. 6); 14:45 Miniaturi muzicale; 15:00 TVR Info; 15:10 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 15:35 SailorMoon(d.a.);

FARMACIIFarmacii de serviciu: sîmbătă, 17

aprilie: Farmacia nr. 4 “HEDERA", str. Gh. Doja nr.’ 32, tel. 13.00.77, orar 8- 20; Farmada nr. 1 Piaţa Unirii nr. 37, tel. 19.46.06, orar 8-14, Farmacia nr. 27 "MERCUR”, Aleea Detunata nr. 1, te!.- 14.51.37, orar 8-13, Farmada nr. 116, str. Bucegi nr. 5, Complex Minerva, tel. 16.18.27, orar 8-13, Farmada “ZEA", Piaţa Uniri nr. 27, tel. 19.75.96, orar 9- 15, Farmacia "CERTA", str. Clăbucet nr. 5 (Mănăştur), tel. 16.47.37, orar 8-14, Farmacia VTERAFARM ", Bd. 21 Decembrie nr. 4, orar 9-14, Farmacia “ALMA”, Piaţa M. Viteazul nr. 26, tel. 13.02.68 , orar 8 -14 , Farmacia "REMEDIUM", Bd. 21 Decembrie nr. 150, tel. 41.29.01, orar 8-20, Farmada "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel. 4 2 .6 2 .72 , orar 9 -20, Farmacia "ELIXIR” str. Fabricii nr. 5, tel.41.41.29,

orar 8-20, Farmada “EUXIR-PLUS”, str. Dorobanţilor nr. 21, tel. 19.08.38, orar 8- 20;

duminică, 18 aprilie: Farmada nr. 4 “HEDERA”, str. Gh. Doja nr. 32, tel.13.00.77, orar B-20; Farmada nr. 1 Piaţa Unirii nr. 37, tel. 19.46.06, orar 8-14, Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel. 42.62.72, orar 9-20, Farmada "ELIXIR" str. Fabriai nr. 5, tel.41.41.29, orar 8-20.

Farmacii cu serviciu permanent: Faimada "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, tel. 42.65.40.

Farmacii cu orar prelungit: Farmacia "INTERPHARM”, str.Primăverii nr.5, tel. 4 2 .7 1 .9 5 , orar 8 -22 , Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr.10, tel. 19.13.63, orar 8-22,

Garda de noapte: Farmacia nr. 4 “HEDERA”. str. Gh. Doja nr. 32, tel.13.00.77, orar 20-8.

16:00 Grecia .(s. ep. 10); 16:50 Santa Barbara (s. ep. 830); 17:35 Un secol de dnema. Hugh Hefner, Playboy (p.ll); 18:20 Timpul trecut’ (do istoric): Comerţul cu sdavi; 19:10 Alo! Iu alegi! Puteţi solicita în direct melodia preferată! Prezintă Alice Dumitrescu; 20:00 Cu cărţile pe faţă; 21:00 Sportmania; 0:00 Tineri interpreţi; 0:30 TVM;I M i i 7,00Aventuritrâznite;7,20Coney morim marinaiul; 7,40 Călătorie în timp;8.00 Piticii din muşuroi; 8,30 Şoricelul Maisy; 9,00 Super Abracadabra - ediţie specială; 9,30 Fiica oceanului; 11,00 Oamenii secolului; 12,00 Profeţii despre trecut; 13,00 Ştirile Pro TV; 13,05 Chestiunea zilei -retrospectiva săptămînii;14.00 Ministerul comediei; 17,15 Cei mai frumoşi ani; 18,00 Dreptul la iubire; 19,00 Preţul corect; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Ally McBeal; 21,00 Arizona Dream - Căutătorul de vise (SUA ’93); 23,15 Procesul etapei; 1,00 Fantezii erotice; 1,30 Cei mai frumoşi ani (r); 2,15 Oamenii secolului (r); 3,00 Echipa mobilă (r); 3 ,30 ' Fiica oceanului (r); 4,00 Preţul corect (r);4.30 Cărările iubirii (r); 5,15 Nano; 6,15 Dreptul la iubire (r); 6,55 Profit.

7.00 Pe cont propriu (r); 8,00 Un v pontif la Bucureşti, (do., ep.1);

8,15 The Advenlures of Moby Dick (d.a., SUA 1997); 9,00 Teo şi Mircea Şou; 12,15 FSm: Sînt timid, dar mă tratez (Franţa 1978); 14,00 Duminica în familie; 18,00 Camila; 19,00 Observator; 19,50 Reporter TV Vouă; 20,05 Film: Plăceri de-o vară (SUA 1986); 21,45 TeleEurobingo Show;22.45 Agenda de presă; 22,50 Fotbal Club Antena 1 - Medul meciurilor; 2,30 Spirit şi credinţă (r); 3,00 Sînt timid, dar mă tratez (r); 4,30 Roata de rezervă (r); 5,00 Poveştile prietenilor mei (r); 5,30 Constelaţia cinema (r); 6,00 Planeta vie.

7,00Emisiunepentrucopii;10,00 pmiîSi Ţja şiTamera; 10,30 Malcolm şi Eddie; 11,00 Gregory Hines Show; 11,30 Lumea lui Dave; 12,00 Legături de famBie;12.30 Povesti de iubire; 14,00 Gnemagia;14.30 Film:'Pirateria (SUA 1992); 16,00

- FSm: Ne-am căsătorit? (Franţa/SUA '91);18.00 Focus-ştiri; 18,30 Camera ascunsă;19.00 Detectivi de elită; 20,00 Film: Comandantul de pluton (SUA ’88); 22,00 Frasier; 22,30 Focus+; 23,00 Film: Moartea lui Adolf Hitler (Anglia ’8 4 ); 1,00 Focus+ (r); 1,30 Gnemagia (r). z.SxSă 7,00 500 tle naţiuni - istoria

' indienilor; 8,00 Acasă la Dorina Lazăr cu Ruxandra Săraru (r); 8,30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Arhiva neagră; 11,00 Marile poveşti de dragoste: Elizabeth Taylor - Richard Burton; 11,30 Stella (r); 13,30 Marimar;15.00 Hochei profesionist; 16,00 NBA Aclion; 16,30Folbal: Rezumat Bundesliga;16.45 Afară din joc; 17,00 Folbal II Caldo;17.45 Gillette - lumea sportului; 18,00 Fotbal II Calcio; 19,00 înger sălbatic; 19,45 Căsuţa poveştilor 20,15 Baschet NBA;20.30 Fotbal Campionatul Spaniei; 21,15 Golazo; 21,30 Fotbal Campionatul Spaniei (repr.ll); 22,30 Filmul de acasă: Dl şi d-na Hart: Sezon deschis de vînâloare (SUA 1996); 0,10 Doctor în Alaska.

Tcalrnl MAGHIAR? Luni, 19 aprilie ora 19

Bolnavul închipuit i

OI'KRAMAGIilAlUSîmbătă. 17 aprilie ora 18:30 Valsuri romantice>

Teatral da păpuşi Puckprezintă duminică,

Ora 10: Emelian ţ i toba cea goalăsecţia română,Ora 12: Âllatmesăk - secţia maghiară Spectacolele au loc la Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii nr. 24.

S îm bătă, 17 aprilie 5 :00 -8 :0 0 Bună d im ineaţa ! 8 :00-

1 1 :0 0 S u p e r w eekend rHi* — (m e te o , rev is ta presei

\MJACT lo c a le -8:08; actualitatea----------------- locală , recom andări TV -

8:20; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală - 10:20 Revista presei locale - 9:08, horoscop -

.8 :5 0 , recom andări T V - 9 :4 0 , sport - 9 :40 , horoscop -9:50). 11.00-19:00 Contact FM. 12:00 - 12:55 C ontac t politic - R o x an a Niculescu Costei. 13:00 C ontact Film - realizator Liana Standu. 16:00 Super 50 - realizator TonyTesiu. 19:00-22:00 S e a ra la C lu j. 2 2 :0 0 -5 :0 0 Pînă mîine dimineaţă - realizator M anuel Armând. Program de discotecă la Radio Contact.

Duminică, 18 aprilie 5:00-8:00 Bună dim ineaţa! 8 :00 -11 :00 Super week-end (meteo -8:08, recomandări TV - 8:20; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală - 10:20 horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:20, horoscop i 9 :5 0 ). 1 1 :0 0 -1 9 :0 0 C ontact FM (11:00 Cheie, contact motor - realizator Răzvan Mugurescu; 12:00 Hit - interviu - realizator Sorin Mocanu; 13:00 Fir direct cu America - realizator Aurelia B origa). 1 9 :0 0 -2 1 :00 S e a ra la Cluj. 2 1 :0 0 -2 2 :0 0 A g e n d a sportivă c lu jeană - realizator Ramona M ânzat. 22:00-24:00 Sport Week-end - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-5:00 D iscontact

R s i d i o S o n i cFAl OH.B MHm

Sîmbătă, 17 aprilie11 Cafeaua din pat (maxima zilei, programul ei la R a d io S o n ic , m e te o , po w er-p lay , roscop, programe TV , revista presei, reţeta week-end, calendarul zilei, Prietenii omului;

mentariul săptămînii). 11 -12 "Sport extrem ristina Cosa). 12-14 "Sonic music" (muzică, ncursuri). 14-16 "Grădina lui Ion : muzică, isâri artişti (R . Ion). 16-18 "Cosmosul dintr-o

privire". 18-20 "Slow Sonic” (Sebi Helea). 20-21 "Auto magazin” (Ciprian Ţiprigan). 21-2 Party la Radio Sonic. /

. D um in ică, 18 aprilie 7-11 C afeaua din pat. (maxima, meteo, power- play, horoscop, reteta de week-end, calendarul z ile i). 1 1 -1 3 "A sirom agazin". 1 3 -1 4 "Sonic Junior" (Mihai Moş). 14-15"... şi muzica’ ; 14-19 T o p Sonic Boom , r. 19-20 "Sonic sport" (Codin S am o ilă ). 20-21 Music Fam 21 -2 3 "La limita e x a s p e ră r ii" . 2 3 -1 J azz C lub (R a o u l D obrescu).

UNIPLUS RadioSîmbătă, 17 aprilie

P ro g ra m in fo rm a tiv BBC: 6 ,0 0 -6 ,30 , 8 ,00 -8 .20 , 14,00-14 ,30 , 18 ,00-18 ,30 ,21,00-21 ,30; U nip lus de d im ineaţa 6,35-7,40, 8 ,20-12,00; P ro g ra m m u z ic a l 12,00-13 ,0 , 14 ,3 0-1 8 ,0 0 ,18.30-21,00; Top UNIPLUS - SUN 21,30-23,00; P A R T Y 21,30-6,00;Duminică, 18 aprilieP ro g ra m in fo rm a tiv B BC: 6 ,0 0 -6 ,3 0 , 8 ,00 -8 .20 , 14 ,00 -1 4 ,3 0 ,1 8 ,00 -1 8 ,3 0 ,2 1 ,00 -2 1 ,3 0 ; U nip lus de d im ineaţa 6,35-7,40, 8 ,20-12,00; P ro g ra m m u z ic a l 1 3 ,0 0 -1 4 ,0 ,1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 ,,18.30-21 ,00;21 ,30 -6 ,00

Sîmbătă, 17 aprilie■ Ş tiri B BC : 8:00-8:30, 14:00-14:30,

g ^ D fO 18:00-18:30 .8:30-10:00 Cafeaua de " d im in e a ţă . 1 0 :0 0 -1 1 :00 C ountry

i » Club. 11 :b0-13:00 Weekend sportiv. 13:00-14:00 Muzicorama (r). 14:30- 17:00 W eekend cu Hertha. 17:00-

1 8 :0 0 Top T e n . 1 8 :3 0 -1 9 :0 0 H ot M ix Transilvania. 19:00-20:00 Vechi şi nou. 20:00- 2 1 :00 Roton Music. 21 :00-1:30 Radiodiscoteca. 1:30-6:00 Music non-stop.

Duminică, 18 aprilie ş t i r i R B C : 8 :0 0 -8 :3 0 , 1 1 :00 -11:15 , 14 :00- 1 4 :3 0 7 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 , 21:00-21:30. 8:30-9:00

Evanghelia de dum inică - A lexandra Sima. 9 :0 0 -1 0 :0 0 C a fe a u a de d im in e a ţă . 9:30 Concurs Editura Albastră. 10:00-11:00 Top şi- aşa - Claudia Palfi. 11:15 -13:00 La sfîrşitae săptămînă. 13:00-14:00 Fonoteca de suflet - M ihai Boandă. 1 4 :3 0 -1 6 :0 0 R en d e z Vous duminical - Anamaria & Selm a. 16:00-17:00 Country Club-Mărincaş. 17:00-18:00 E bine şi- a şa rău - Ucu F lorea. 1 8 :3 0 -1 9 :0 0 Hot Mix Transilvania (noutăti). 19:00-21:00 Melatonin - Daika Attila. 21:00-23:00 Taxi Music. 23:00-6:00 Music Non-Stop. •

a Sîmbătă, 17 aprilieP rim ul salu t 7:00-11:00

1 4 , Ştiri 8:00,10:00, 13:00,15:00. v Revista presei 7:20; Horoscop

"z. «kt"0 T.50, 8:50; Agenda de weekend1 1 A P M - 8 :20; P ro g ra m u llA.cn /'( cinem atografelor. 9:40; Sinteze

fin an ciare (M ircea Bucin)10:20; D edicaţii m uzicale 11:00-13:00; Trad iţiona l (Ştefan Coroian): 13:30; Club 2000 (Cristian Mureşan) 14:00-15:00; Pe apa sim betei: 15:00-17:30; C u iu l lu i P e p e le a (T u d o r Ruricanu); Retransm isie Radio Europa Liberă: 18:00- 19:00; Romanian Top 100 S ingles Atrplay (Cristi Santu); Retrospectiva ştirilor zilei: 21:00 Noaptea cu CD Radio: 22:00-2:30.

Duminică, 18 aprilie P rim ul salut 8:00-11:00 'Ştiri: 9:00,10:00, 13:00;Agenda de weekend: 8:20; Horoscop: 8:50, 9:50; Program ul c inem atografe lo r. 9:20; Atenţie urmează statia cu ltu ra !(Vasile Ernu): 9:40; CD Country (Dan Creta) 11:00-13:00; CD M ix weekend: 13:00-18:00; Retrospectiva ştirilorsăptăminii: 13:30; Enigm e neelucidate (Cristian Mureşan);. 14:00-15:00; M iracolul s u n ete lo r (Cristian M ureşan):15:00-16:00; Divertis Radio B litz (retrospectiva săptămînii); Emisiunea fără num e (Ştefan Coroian): 1700- 18:00; Retransmisie Radio Europa Liberă:

18:00-20:00; Tra is ta cu p o v e ş ti (Tiberiu Crisan): 20:10; Retrospectiva ştirilo r zilei: 21:b0.

Sîmbătă, 17 aprilie6 ,0 0 B ună dim ineaţa . O e m is iune cu i n f o r m a ţ i i ,

a ctu a lită ţi şi m uzică , rea liza tă de D oina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară.10.00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide- te. Em isiune pentru copii. P rezintă Rodica Tulbure. 11,00-13 ,00 Transmisiuni de fotbal (D iv iz ia B S eria a ll-a ). 13 ,00 Rad io jurnal Bucureşti. 13,15 H abar n-ai’că-s lîngă tine! Prezintă Adela G roza: 16,00 Em isiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Anotimpul ideilor. Prezintă Dan Banciu. 19,00 Radiojurnal Radio România actualităţi. 19,05 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Redactor G elu Furdui. 2 1 ,5 0 Ştiri. 2 2 ,0 0 în ch iderea programului. - .

Duminică, 18 aprilie8 .00 Ştiri. 8 ,05 La izvor ^e etnt şi dor. Muzică populară. Prezintă Codruţa Aron Vîrtîc. 9 ,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei.10.00 Ştiri. 10,05 Mileniul III. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Ştiri.

.1 1 :0 5 -1 3 ,0 0 Rad iodum inica.Em isiune de divertisment. Prezintă Anca Mureşan & Marius M erca . 13:00 R ad io jurnal R ad io rom ân ia actualităţi,13,15 Diligenta de Bizanţ. Muzică folk. Prezintă Florin Şâsărmâri. 1 2 ,0 0 Ştiri.14.00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Breloc. Divertisment prezentat de Marius M erca & loan V a n e a . 1 9 ,00 R ad io ju rna l R om ânia Actualităţi. 1 9 ,1 5 -2 0 ,0 0 Apropo. P rezintă Ste la M aria Rareş & S ergiu A lex.20.00 Din grădina cu flori multe. Dedicaţii de muzică populară. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

7 0 N C 0 P R A X «*CABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C LU J-N A P O C A Str.PROF CIO RTEA rtr.9

(cartier Grigorescu) CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie; Oncologie)

L, M i: 1 5 -1 8 ; M a , J : 1 6 30- ! »

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J : 14“ -16; V; 15-17 S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie) ’

L, M i: 1 8 - 2 0 ; M a ,J : 1 8 ” -20

V : 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

' POLICLINICA INTERSERVISAN

itr. Pascaly nr.5, cari. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ LNDOCR1NO- LOGtE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERCOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L i OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOCIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE

. ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Examinări Doppler - Hlsterosalpingografii pentru

sterilitate leminină Tratamente LASER L A B O R A T O R

(Biochimie - Bacteriologic Imunologie Parazitologie Determinare Rh - Tesle de sarcini - Aniigen HBS - Elisa Teii Examinări cilologice pentru depistarea cancerului de col nlcrin - Investigaţii pentn sterilitatea feminini ;i masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 R eze rv are , c o n su lta ţ ii

c l a te i . 41 .41 .63 .

s .c , Dental ROVA- SOCOLOV

j Calea Moţilor 106, ap-S ]T ra tam e n te eto rnato lo g tc*

com plexe:O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, implante)

Programări la tel.: 430028 Zilnic orar: &-19

sîmbătă 10-13Pentru atudenţJ, pensionari,

‘ so m erl/red u cere 2 0 % ^ ^ ^

lCabinet privat de oftalmologieSI MEDICINA GENERALA (PSOramuilB

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALU6ARD Dr. ANGELA CĂLCGĂRU

S tr . P ra h o v e i n r. 11(lîngă biserica Bob)

r a rS - 8 - 1 2 .

Tel.: 42.56.18]'tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDUFELINE

Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul £ de noapte, telefonul vieţii. î

19 16 47Gardă de noapte, orele 20-08.

— -s ‘A * '■'V

OPERA R O M B :luni, 19 aprilie ora 18,30

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL IIK S M T A T E MINTALI CLUJ stă Ta dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile le numărul 186864.___________

Ziarul nostru fo loseşte ştiri furnizate d e agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.

1922 - R o m ân ia a s e m n a t a lă tu ri d e a l te s ta te , o n o tă a d r e s a tă G erm anie i, prin c a r e p ro te s ta

îm potriva sem n ării T ratatu lu i d e la R apallo . din 16 aprilie 1922, c a re în c ă lc a p reved erile

T ratatu lu i d e la V ersa illes .

d e C l u

î n s e p t e m b r i e 1 9 9 0 , I a G e n e v a ,

G e rm a n ia s i U n iu n e a S o v ie t ic ă a u r e îm p ă r t i t E u ro p a d e E s t

Dezvăluirile senzaţionale de mai jos au apărut în publicaţia britanică "Intelligence'Digest". Revista este distribuită numai pe bază de abonament, informaţiile cuprinse în paginile sale fiind adesea confidenţiale. Autorul materialului pe care-l reproducem mai jos este chiar redactorul şef al revistei, Joseph de Courey.

în ianuarie a.c. am p r im it in form aţii despre un prezum tiv aco rd ruso-germ an* (se spunea că a r fi fost în ch e ia t în cadru l unor discuţii secrete în sep tem b rie 1990, la Geneva) asup ra s fe re lo r d e in fluen ţă din Europa d e Est. D e a tu n c i, am p rim it alte indicii (d in tr-o d irec ţie des tu l d e neaşteptată), c a re d au g iru l c red ib ilită ţii informaţiilor in iţia le . In a ces te cond iţii, ne-am g în d i t că e s te im p o r ta n t să recapitulăm e lem en te le sa le principale .

La d i s c u ţ i i l e s o v ie to - g e r m a n e , desfăşurate în septem brie 1990 la G eneva, sovieticii au c ă z u t d e a c o rd a su p ra următoarelor chestiuni:

1) Să n u s e o p u n ă d iv i z ă r i i Cehoslovaciei;

2) Republica C ehă va d ev en i parte a sferei de influenţă econom ică a G erm aniei

Jcu scopul posib il de in co rp o ra re politică a regiunii în u rm ă to rii 12-15 an i în Germania;

3) în sch im b, G erm an ia va com pensa Rusia pentru daunele econom ice suferite prin pierderea influenţei în E uropa de Est;

4) U ngariei i se v a p e rm ite urm ărirea scopului d e a -ş i r e c îş t ig a te r i to r i i le pierdute după prim ul războ i m ondial prin Tratatul d e la T rian o n d in 1920 (cînd Transilvania a fo s t în c o rp o ra tă în

R o m ân ia , U craina T ranscarp a tică şi te r ito r iile lim itro fe D unării au reven it C eh o slo v ac ie i, ia r V o iv o d in a a trecu t la Iugoslav ia);

5) G erm ania va spori ajutorul econom ic a co rd a t U n g arie i pen tru a a s ig u ra aco lo u n s ta n d a rd a l vieţii m ai r id ica t d e c ît cel d in S lo v ac ia , facînd astfe l m ai atractivă, id e e a u n if ic ă rii S lovaciei cu U ngaria ;

6 ) S ă n u r id ic e o b iec ţii la d iv iza rea Iu g o sla v ie i, să fie d e ac o rd c u in tra rea C ro a ţie i şi S loven ie i în sfe ra d e in terese e c o n o m ic e a G erm an ie i ş i să su s ţin ă u n i r e a U c r a in e i T r a n s c a r p a t i c e c u U n g aria , d acă na ţio n a liş tii ucra in en i a r des fă şu ra “activ ită ţi d is tru c tiv e” ; ’

7 ) în a fa ră d e co m pensaţia econom ică p e n tru p ie rd e rile su ferite , G e rm an ia se an g a jeaz ă să “n u fie ac tiv ă” în ch estiu n i p riv in d U cra in a şi sta te le b a ltice şi s ă nu îe c o n s id e re parte a sfe re i d e in flu e n ţă eco n o m ică a G erm aniei.

A ces t a c o rd este im p o rtan t d in trei m otive.

în p r im u l rînd , este im p o rta n t p e n tru ceea ce sp u n e despre G erm an ia d e d u p ă u n i f i c a r e ş i a t i t u d in e a e i f a ţ ă d e p ro b le m e le d e po litică ex te rn ă . Id e e a ca am b iţiile n a ţio n a lis te a le G erm an ie i au fo st d o m o lite în to td eau n a d e C o n s titu ţia

ei n o n-m ilita ristă şi d e apartenen ţa la C om unitatea E u ro p ean ă n u sîn t v iab ile în faţa rev e la ţiilo r p ă d u r i lo r secrete cu M o s c o v a , c a r e a u d r e p t o b ie c t iv re îm p ă rţire a s fe re lo r d e in flu e n ţă în E uropa d e Est.

în al doilea rînd, este im portant datorită sem nificaţiei s tra teg ice a E uropei d e E st şi a puterii p e care hegem onia d in Europa d e E st o va co n feri G erm aniei.

G e o g r a f u l b r i t a n ic S i r H a r l fo r d M ackinder descria la începutu l an ilor ’40 ţările d in E u ro p a ‘d e E s t ca acel “ liant d e state dependente în tre G erm ania şi Rusia” , adăugind: “O ric in e c o n d u ce E uropa d e E st conduce in im a E uropei; c ine conduce inim a E u ro p e i c o n d u c e in su la lum ii; ş i c in e c o n d u c e in s u la lu m ii c o n d u c e lumea” . • ■ '

R a ţionam en tu l lu i M ack in d er p riv ito r la im portan ţa s tra teg ică a E uropei d e E st a prevăzut co n tro lu l sov ie tic d in perioada postbe lică a su p ra re g iu n ii şi a r pu tea fi - în m od ind iscu tab il - m odifica t de această experienţă. N im e n i n u p o a te afirm a cu s e r io z i t a te c ă d a t o r i t ă c o n t r o lu lu i sov ie tic ilo r asu p ra E u ro p e i d e E st acesta a deţinut com anda asupra lumii. Sovieticii au p u tu t p ro v o c a , în s ă n u au în v in s A m erica.

H egem onia asup ra E uropei de E st în să conferă cu sig u ran ţă o in fluen ţă eno rm ă asupra p u te rii h eg em o n ice , ia r în cazu l G e rm a n ie i , a c e a s tă in f lu e n ţă v a f i m u ltip lica tă d e fap tu l că B onnul (sau B e r l in u l , c a r e v a d e v e n i c a p i t a l a G e rm a n ie i u n if ic a te ) v a c o n d u c e d e

a se m e n e a ţă r ile E u ro p e i d e V e s t p r in in te rm e d iu l C om unită ţii E u ro p en e .

în a l tre ile a rînd , ce se p e tre c e c u M o sc o v a în u rm a aces tu i p ac t. E x is tă u n p u te r n ic ş i m e re u a s c e n d e n t c u r e n t c o m u n is t -n a ţ io n a l is t . A c e a s tă a l ia n ţă com unist-naţionalistă este nem ulţum ită d e p ierderea influenţei ruseşti a sup ra E u ro p e i d e E st, în d eo seb i p riv ito r la ab an d o n a re a s îrb ilo r p ro p riu lu i destin . E x is tă d e acu m sem n e că M o sco v a ră sp u n d e în m a i m ic ă m ăsu ră p o lit ic ii g e rm an e în c h e s tiu n e a Iu g o s la v ie i . E s te p o s ib il c a d e a c e e a M o sc o v a - îm p in să d e n a ţio n a liş t i - să în c e rc e re s ta b il ir e a in f lu e n ţe i s a le în B a lc a n i . D a c ă v a f a c e o a s t f e l d e în c e rc a re , n u v a fi p en tru p r im a o a ră în is to r ie c în d un aco rd ru so -g e rm a n se n ă ru ie d a to r ită am b iţiilo r sc h im b ă to a re .

în o ric e caz , opin ia no astră este aceeaşi d in v rem ea căd erii z id u lu i d e la B e rlin : R u s ia v a c ău ta , cu m a re p ro b a b ilita te , să -ş i co m p e n se z e p ie rd e re a in flu e n ţe i în E u ro p a d e E s t p rin c îş tig u ri în O rie n tu l A pro p ia t.

D acă a c ea stă analiză e co rec tă , a tu n c i p e r s p e c t iv a e s te a u n e i h e g e m o n i i germ ane, sprijinită de R usia în tr-o E u ro p ă fă ră a m e ric a n i, com binată cu un n o u v a l d e p re s iu n i d in partea ru ş i lo r p e n tru a o b ţin e in f lu e n ţă în O rien tu l A p ro p ia t. O a s tfe l d e p ersp ec tiv ă p o a te să în se m n e n u m a i ş i n u m a i necazu ri p en tru p u te r ile a tlan tice .

*' In text Rusia se foloseşte cu semnificaţia Uniunea Sovietica, existenta incâ la data semnării documentului de care este vortra tn text (n. red.).

Consistenţa legăturilor raso-iugoslave - contestatăde unii analişti

>

(Reuters)A utorită ţile d e la B e lg rad ar dori să a trag ă R u s ia în

războiul cu N A T O , d a r M oscova - care şi-a afişa t adesea tradiţionalele legături slave şi ortodoxe - cu ţările balcanice - î ş i u rm ăreşte p rop riile in terese de p u te re a lum ii, afirm ă

. unii analişti.Astfel, ch ia r dacă leg ă tu rile cu ltu ra le în tre R u s ia şi

popoarele slav e d in su d ex is tă , po litica ex te rn ă a R usie i continuă să fie tip ică ce le i a unei m ari p u te ri, o p in e a z ă Dmitri T ren in , rep re zen tan t a l F u n d a ţie i p e n tru pace internaţională' “C a m e g ie” d in M oscova, su b lin iin d fap tu l că Rusia şi-a fo losit leg ă tu rile isto rice s la v e ş i o rto d o x e pentru a-şi p ro m o v a id eo lo g ia im p eria lă în re g iu n e a balcanică.

P reşedin tele iugoslav S lobodan M ilo şev îc i s -a b u cu ra t cînd nava ru să de rec u n o a ş te re L im an a tre c u t p rin D ardaneie p en tru a se am plasa în ap ro p ie re a v ase lo r NATO an g a ja te în a tacu l îm po triva fo rţe lo r s îrb e , d a r analiştii m ilita ri su b lin iază lipsa d e su b s tan ţă a aces tu i gest, ce rep re z in tă d o a r un efort s im b o lic , m e n it să atenueze c ritic ile in te rn e şi să nu în stră in eze O cc id en tu l care este de im portan ţă v ita lă pentru stab ilita tea p o litică şi econom ică a R usie i. N av a rusă p o a te a ju ta a p ă ra rea antiaeriană sîrb ă şi poa te sp iona in tenţiile N A T O , d a r este puţin p ro b ab il că ea v a încerca să co m ită un a c t o stil, afirmă un an a lis t b rita n ic , fost o fiţe r, b u n c u n o sc ă to r al regiunii ba lcan ice . G u v e rn u l fus a dec la ra t, d e a ltfe l, că nu intenţionează să se an g a jeze m ilita r în acest răzb o i, d a r Moscova p o a te asigu ra u n canal d ip lom atic d e im portan ţă crucială d acă lu p te le v o r con tinua.

Retorica an tio cc id en ta lă şi p anslav istă a p re şed in te lu i M iloşevici ş i a c o n d u ce rii partidu lu i său a re rezo n an ţă în rindurile co m u n iş tilo r ru ş i, ce tîn jesc în că d u p ă z ile le glorioase a le fostei U niun i Sovietice. A ceştia adm iră faptul că S lobodan M ilo şev ic i sfidează N A T O , în c a re e i văd nu o forţă fav o ra b ilă s tab ilită ţii în E u ro p a , c i o m asiv ă armată am en in ţă to are c e u rm ăreşte să în co lţească R usia , atrăgîndu-i în N A T O foştii a lia ţi d in cad ru l T ra ta tu lu i de la V arşovia.

“Situaţia actuală d in regiunea balcanică este perfec t utilă pentru in te n ţia c o m u n iş tilo r şi a n a ţio n a liş tilo r d e a discredita p o litica e x tem ă a p reşed in te lu i B o ris E lţîn ” , a afirmat d l T ren in , su b lin iin d faptul că sim patia popu la ţie i pentru lup ta iu g o sla v ilo r este adesea :o m b ătu tă d e lideri şi partide d in cauza p ro p riilo r scopuri.

........ ....................T a t a r s t a n : ...........................

U l t r a n a t i o n a l i s t i i v i s e a z ă9 9

la u n s t a t l i b e r(A FP ) '

U ltran a ţio n a liş tii tă tari v o r să p u n ă cap ă t ‘'co lo n ia lism u lu i ru s” p e n t r u a c r e a u n T a ta r s ta n in d e p e n d e n t d e M o sco v a şi să p ro fite liber d e bogăţiile petroliere a le m ic ii lo r repu b lic i. “ D ato ria n o a s t ră s f in tă e s te d e a re d a T a t a r s t a n u l u i s u v e r a n i ta te a confiscată d e im peria liştii ruşi. N u m a i v r e m să f im s c la v i i M o s c o v e i” , a a f i rm a t Z a k i Z a in u llin , p re şed in te le C en tru lu i P u b l ic T ă t a r , p r in c ip a la o rg an iza ţie n a ţio n a lis tă , cu sediu l Ia K azan , s itu a tă la 850 k ilom etri su d -es t d e M o sco v a . în fiin ţa t în u rm ă cu zece an i, C en tru l T ă ta r r e v e n d ic ă a s tă z i a p ro x im a tiv 150 .000 d e m em b ri în T atarstan (la o pop u la ţie d e 3,8 m ilioane de locu ito ri d in ca re 51 la sută tă tari, 43 la su tă ruşi şi a lte naţionalităţi). O c ifră im p o sib il d e verificat d in su rse independente .

“R u s ia e s te im p eriu l răulu i” , a su b lin ia t do m n u l Z ainullin , 66 de

a n i , f o s t c o lo n e l în a r m a ta sovie tică , co n d am n în d la grăm adă “ o p r im a r e a r u s ă ” a c tu a lă ş i abuzurile com ise în vrem ea ţarului Iv an ce l G ro a z n ic în 1552, în tim pul cuceririi Tatarstanului, care m arch ează în c e p u tu l “ocupaţie i ruse” . Specialist în rachete şi arm e nucleare, activ ită ţile sale i-au atras - expu lzarea d in arm ata sovietică şi p u ţ in m a i t î r z iu , d in a c e le a ş i m otive, g ratitudinea Letoniei, care l-a d eco ra t p en tru partic iparea sa la p r o c e s u l în c h e ia t c u in d ep en d en ţa acestei ţări baltice.

A s tă z i , e l r e c u n o a ş te - c u

- a m ă ră c iu n e că “ju m ă ta te a d in tă ta ri n ic i m ăcar nu v ise ază la in d e p e n d e n ţă ” , a ru n c în d v in a p en tru această lipsă d e a rd o a re n a ţio n a lis tă p e liderii co m u n ită ţii m usu lm ane d in Tatarstan, care “au p r o p o v ă d u i t î n t o t d e a u n a supunerea faţă de ruşi” . S usp ic io s la adresa autorită ţilor m usu lm ane, d o m n u l Z a in u llin îm p ă r tă şe ş te acelaşi sentim ent şi faţă d e cei care practică un discurs islam ic radical. “N u v o m fi n ic iodată o rep u b lică fu n d am en ta lis tă” , a a s ig u ra t el.

I l d u s S a d ik o v , 63 d e a n i , d irec to r a l fundaţiei A ltan (Patria) a condam nat la rîndul său “jefu irea eco n o m ică a T atars tanu lu i” , una d in p r in c ip a l e l e r e g iu n i p ro d u că to are d e petro l d in R usia . “C u v en itu rile noastre p e tro lie re , am p u tea tră i p recum K u w eitu l, dacă M oscova nu a r lua esen ţialu l b o g ă ţiilo r noastre” a sp u s el.

T a ta rs tan u l, care se b u cu ră d e o a m p lă a u to n o m ie în c a d ru l Federaţiei R use face parte d in cele . zece reg iu n i (d in 89 în to ta l) ca re

dau m ai m ulţi bani M oscovei decît prim esc. “ D in nefericire, tătarii n u au sp ir it răzb o in ic . Ş i, c o n tra r C eceniei, Tatarstanul n u a re m unţi şi păduri care să-i perm ită să ducă un ră z b o i d e gherilă p e n tru a -i

a lu n g a p e r u ş i ” , a a d ă u g a t co lonelu l. ’

P e n t r u C e n tr u l T ă t a r a l d o m n u lu i Z a in u l l in ş i a l t e

o r g a n i z a ţ i i n a ţ i o n a l i s t e s a u islam is te , p recu m p a rtid u l I ttifa k c o n d u s d e F a u z ia B a ira m o v a ,.

p r e ş e d i n t e l e T a t a r s t a n u lu i - M in tim ir Şaim iev , d e 62 d e a n i - este o “ m ario n e tă a ru ş i lo r ş i u n

c o l a b o r a t o r a l M o s c o v e i ” . N a ţionalist, d a r do rn ic să m en ţin ă d ia lo g u l cu M o sco v a , a c e s t fost d e m n i ta r c o m u n is t a d e v e n i t pă rin te le unei naţiuni tătare, facînd d in republică sa, în 1994, “ un sta t su v e ra n asociat F ed era ţie i R u se” , o fo rm ulă destu l d e vagă p e n tru a sa tis face în acelaşi tim p M o sco v a şi K azanu l. P re şed in te le Ş a im iev s-a e rija t în g a ra n tu l c o a b ită r ii d in tre tă tari şi m u su lm an i şi ru ş ii

o rto d o cşi şi, în această ca lita te , el î n c e a r c ă să f r în e z e a r d o a r e a m işc ă r i lo r e x tre m is te . O rg a n u l p a r tid u lu i Ittifak , “A ltin U rd a ” (H o a rd a de A u r) a fo s t a s t fe l in te rz iş în m ai an u l trecu t.

“ S u veran ita tea tă ta r ilo r e s te o f a r s ă . în P a r la m e n t , c h i a r şi d e p u ta ţii tă tari v o rb e sc a p ro a p e to ţi în lim ba ru să , ia r p re şe d in te le

Ş a im ie v se e x p r im ă a p r o a p e în to td eau n a în ru seş te” , a d e c la ra t

ind ignat dom nul Z ainu llin . T o tuşi, în K azari, sin g u ru l d rap e l v iz ib il

p e c lă d ir ile p u b lic e es te c e l a l

T a ta rs tan u lu i, n u cel a l F e d e ra ţie i R use , ia r em blem a naţio n a lă tătară - le o p a rd u l a lb - a d e t r o n a t v u ltu ru l b icefa l, s im b o lu l R u s ie i -

L a ju m ă ta te a lu n i i m a r t ie , C e n t r u l t ă t a r ş i - a e x p r i m a t

s a t i s f a c ţ i a f a ţ ă , d e a d o p ta r e a o f ic ia lă a u n u ia d in p u n c te le

p r o g ra m u lu i să u : P a r la m e n tu l

l o c a l a d e c i s a b a n d o n a r e a a lfab e tu lu i ch irilic ru s în fav o a rea

s c r i e r i i în l im b a t ă t a r ă ş i

r e s ta b i l i r e a , în c e p în d c u a n u l 2 0 0 1 , a a lfabetu lu i la tin în v ig o a re

p în ă în 1940, c în d a fo s t in te rz is d e S ta lin .

S u m m i t u l d e l a

W a s h i n g t o n -

F u n e r a r i i l e

f i l i a n t e i ?

(R eu ters) vS u m m itu l d e la W a sh in g to n

t r e b u ia să f ie o s ă r b ă to a r e sp e c ia lă p e n t r u N A T O . în s ă ca ta s tro fa d in K o so v o sc h im b ă d r a m a t i c a t î t t o n u l , c î t ş i su b stan ţa su m m itu lu i a n iv e rsa r a l A lian ţe i N o rd -A tla n tic e , c a re m archează 5 0 d e an i d e ex isten ţă a aces te ia ş i c a re e s te p re v ă z u t s ă se d e s fă ş o a re în t r e 2 3 -2 5 ap rilie la W a sh in g to n . S itu a ţia d in K o s o v o i - a f ă c u t p e c o m e n ta to r i i p o l i t i c i s ă s e g în d e a sc ă la c e - i m a i ră u , şi an u m e c ă lu m e a v a fi m arto ra s in u c id e r i i N A T O , ş i n u a ren aşte rii sa le .

P en tru că a c îş tig a t ră z b o iu l re c e , N A T O s e p re g ă te a să facă p aradă , c u o c a z ia su m m itu lu i de la W ash in g to n , ‘ d e re a liz ă r ile sa le în ca lita te d e “c e a m ai p linâ d e succes a l ia n ţă m ilita ră ’ d in lu m e . N A T O i n t e n ţ i o n a , d e o p o t r iv ă , s ă p r i v e a s c ă în c reză to a re sp re u n v ii to r în ca re A lian ţa să fie p u n c tu l d e sp r ijin n e c o n te s ta t p e n tru o E u ro p ă d in c e în ce m ai “ un ită ş i m ai l ib e ră ” ş i o fo rţă d e garantare a păcii, care să se poată ex tin d e d in c o lo de fro n tie re le s a le t r a d i ţ io n a le , d a c ă v a fi îm p u te rn ic ită s-o facă.

O ficialită ţile am ericane insistă în a d eclara că n u in ten ţio n ează s ă a m în e s a u s ă a n u le z e s u m m i tu l , p e n t r u c a r e A d m in i s t r a ţ i a C l i n t o n ş i a u t o r i t ă ţ i l e l o c a l e d e la W ashington se p regătesc d e luni d e zile. P en tru că -sîn t aş tep ta fi peste 4 0 d e şe fi d e s ta te inc lusiv 19 ţâri m em b re a le N A T O şi cea m ai m are p a r te a “ p a r te n e r ilo r” A lianţei, p ro b lc m e le d c logistică s în t co m p lex e .

Era d e a ş te p ta t ca s itu a ţia d in K osovo să fie un im p o rta n t su b iec t d e d isc u ţie în să ac u m el s -a tra n sfo rm a t în c h e s tiu n e a d o m in a n tă . I a r a c e a s tă c r iz ă în seam nă că liderii N A T O v o r fi nevoiţi să ia d eciz ii se rio ase la W a sh in g to n . K o s o v o îi d e term ină p e fac to rii d e d e c iz ie d in d o m e n iu l p o l i t i c s ă reg în d ească a tît su b s tan ţa c e lo r t r e i z i l e d e d e s f ă ş u r a r e a su m m itu lu i, c ît şi u n e le d in tre elem en te le d e “ p a ra d ă ” , a s tfe l în e ît su m m itu l s ă fie m a i p u ţin o festiv ita te în s in e , c ît un m o d d e a m arca ce i 5 0 d e a n i d e ex is ten ţă a i A lia n ţe i.

A l ia n ţa i n t e n ţ i o n e a z ă s ă ad o p te un n o u .c o n c e p t s tra teg ic p e n tn i a în lo c u i s tra te g ia d in t im p u l r ă z b o i u l u i T e c e , d e în g ră d ire a b lo c u lu i so v ie tic . O fic ia lită ţile d e la W a sh in g to n su s ţin că N A T O tre b u ie să -ş i m e n ţin ă s is te m u l c o le c t iv d e a p ă r a r e c a p r i n c i p iu fundam en ta l, d a r să se o rien teze ş i c ă t r e a l t e m i s iu n i n e trad iţiona le .

A lia ţii t re b u ie în că să a ju n g ă la un aco rd c u p r iv ire la m o d u l în ca re aces t c o n c e p t v a reflec ta c o n e x iu n e a d in t r e N A T O şi O N U . E x is tă u n c o n se n s larg p o tr iv it c ă ru ia N A T O a r treb u i s ă o b ţin ă m a n d a t d in p a r te a O N U în a in te d e a s e a n g a ja în tr-o m isiu n e în afara zo n e i sale tra d iţio n a le şi c ă e s te n e v o ie d e flex ib ilita te p e n tru a c e le situa ţii în care o b ţin e rea acestu i m an d a t n u e s te p o s ib i l ă , a d e c la r a t o f ic ia l i ta te a a m e r ic a n ă . în s ă F ran ţa in s is tă a su p ra ad o p tă rii u n u i lim b a j e x p l ic i t , c a re să lim iteze cap ac ita te a N A T O d e a ac ţio n a fă ră a p ro b a re a O N U .

1998 - P re m ie ru l R a d u V a s ile şi membrii C a b ine tu lu i s ă u a u d e p u s jurâm întul în f a ţa p re şe d in te lu i Emil C onstan tinescu .

1992 - C D R a organizat în P ia ţa R evoluţiei un miting d e p ro te s t fa ţă de decizia S enatu lu i d e a nu

adm ite observatori naţionali la alegerile prezidenţiale şi parlam entare.

- - - - • ..... ..

Ministrul liberal Crin Antonescu afirmă:

„ P N L v a c e r e m o d i f i c a r e a r a p o r t u lu i

e l e c t o r a l p e l i s t e l e C D R “• p e n t r u „ s e d u c e r e a " s e g m e n t u l u i e l e c t o r a l d e n e d e c i ş i ,

P N L v a l a n s a m ă s u r i f i s c a l e d e r e d u c e r e a i m p o z i t u l u i

A flat p e n tru p r im a d a tă la C lu j- N a p o c a , m i n i s t r u l l i b e r a l a l T in e r e tu lu i ş i S p o r t u l u i , C r in A n tonescu , v ic e p re şe d in te al P N L , şi-a exp rim at c o n v in g e re a că C D R se va m en ţin e în v ed e rea a le g e r i lo r d in anu l v iito r. A n to n e s c u a f irm ă c â P N L v a c e r e m o d i f i c a r e a raportu lu i d e re p re z e n ta re p e liste le C o n v e n ţ i e i , r a p o r t c a r e s ă - i a v an ta jeze p e l ib e ra li, c o m p a ra tiv cu PN ŢC D . M in is tru l libera l sus ţine că m odificarea rap o rtu lu i es te ceru tă d e ceea ce a n u m it „ e c h il ib ra re a " balan ţe i în tre P N Ţ C D ş i P N L în sondajele recen te . A s tfe l, în u ltim u l s o n d a j C U R S , c o m a n d a t d e I n s t i t u tu l d e S t u d i i L i b e r a l e , PN ŢC D a rc 12 la su tă d in o p ţiu n ile electoratului C D R , faţă d e P N L care se m indreşte c u 9 p rocen te . în 1996, raportu l d e p e rso an e a le s e p e liste le pen tru P a rla m e n t a fo st d e d o i

ţ ă r ă n i ş t i la u n l i b e r a l . C r in A n to n e sc u a d e c la ra t că PN L va rec lam a m o d if ic a re a ac e s tu i rapo rt în fu n c ţie d e re z u lta te le so n d a je lo r de o p in ie şi d e a c tiv ita te a p restată d e p e r s o a n e le a l e s e j> e l i s t e l e C o n v e n ţie i.

M in is tru l s -a a ră ta t in teresa t d e a tra g e re a s im p a ti i lo r p o litic e că tre PN L în r în d u l c e lo r 4 5 la su tă d in n e d e c i ş i s a u n e î n c r e z ă t o r i în politic ien i. P en tru acesta , A ntonescu face „ m e a c u lp a “ p e n tru PN L , care „ a r e o p o l i t i c ă d e im a g in e insufic ien tă*4, d a r a r e în v edere şi îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţ i i po litice a liderilo r partidu luL V icepreşed in te le PN L e s te c o n ş t ie n t d e fap tu l că im a g in e a p a r tid u lu i a re de su ferit d e p e u rm a m ă s u r i l o r f i s c a le n e p o p u l a r e l u a t e d e m in is t r u l R em eş. C a p e n tru a ilu s tra spusele su p e rio ru lu i să u p e lin ie d e partid ,

lid e ru l P N L C lu j, dep u ta tu l A n to n Io n e s c u , a d e c la r a t că l ib e r a l i i p reg ă tesc o in iţia tivă legislativă p rin c a r e s e p r o p u n e r e d u c e r e a im p o z itu lu i p e p ro fit de la 38 la 18 la su tă . Io n escu susţine că R em eş e s te d e a c o rd cu in iţia tiva , d e ş i n u s e în tre v e d e o m ajo rarea a T V A - u lu i c a re să com penseze m icşo rarea im p o z itu lu i p e profit. D e asem enea, A n to n I o n e s c u s -a d e c l a r a t îm p o tr iv a in i ţ ia t iv e i lu i V io re l C a ta ram ă d e a p ropune reeşa lonarea d a to r iilo r m a rilo r datornici. Ionescu co n s id e ră că m ăsura n u es te una l i b e r a l ă şi', m a i a le s , n u e s te p re v ă z u tă în B uge tu l pe 1999. în p lu s , c o n d u ce rea PN L a p ro testa t la a d re sa p a r te n e r ilo r de c o a liţie faţă d e păstra rea în funcţia de p reşed in te a l C om isie i E conom ice d in S en a t a lu i C a ta ra m ă . /

Andreea MARCU

Prim-vicepreşedmtele PNR Mihai Berea a demisionat din partid

P r im - v ic e p r e ş e d in te le P N R , M ih a i B e r e a , a d e c l a r a t , v i n e r i , p e n tru * M E D IA F A X , că a d e m is io n a t d in partid , d eoarece este nem ulţum it d e m odu l în care ac tu a la conducere în ţe leg e să facă politică.

“ N u m -a m s im ţ i t b in e c în d n o u l p reşed in te al p a rtid u lu i, V io re l C ataram ă, s -a folosit de num ele m eu p en tru a im pune, Ia C ongresul N aţional al P N R , un statut cu c a re n u eram d e a c o rd ” , a p rec iza t B erea.

E l a m ai sp u s că n u se p o a te g înd i la un a lt partid , pentru că săn ă ta tea n u -i perm ite , d a r n u exclude acce p ta rea u n e i funcţii în

A p R , d a c ă aces t partid îi va face o o fe rtă ca re să se p o trivească cu “ c red in ţe le” sa le po litice . M ih a i B erea a fo s t p re şe d in te al P D A R , în a in te de fuziunea cu P a rtid u l 44N o u a R o m â n ie ” şi p rim u l p re şe d in te al P N R , fu n c ţie la care a renun ţa t în u rm ă cu o lu n ă ş i ju m ă ta te , în favoarea lu i V io re l C ataram ă. ... , ./-•■ -

P în ă a cu m , au m ai d em isio n a t d in PN R M iha i E rb a şu şi lo an A lecu , ca re a u trecut la A p R ş i E m il D im a, ca re n u a fost m em b ru P N R decît o lună.

Conducerea PHH susţine că demisia Iui Erbaşu nu va fi urmată de plecări masive

V icep reşed in te le P N R D o rin lacob a in firm at, v ineri, în c ad ru l un e i con ferin ţe d e presă, faptu l că d em is ia p reşed in te lu i filia le i B ucureşti a P N R , M ih a il E rbaşu , v a fi urm ată de p lecarea u n o r în tregi fihale a le p artidu lu i. D o rin la c o b a afirm at că d em is ia lui M ih a il E rb aşu n u a re n ici o

m o tiv a ţie , dev ierea sp re d reap ta a PNR, in v o ca tă d e acesta , n e fiin d reală .

L id e ru l P N R a m ai sp u s că a discutat cu to a te f ilia le le p a rtid u lu i şi că nici una d in tre a c e s te a nu-1 va u rm a pe Mihai E rb a ş u , c i d o a r “ a n u m i te persoane ap ro p ia te aces tu ia” .

PUR Cluj condamnă iniţiativa lui Cataramă de reeşalonare a datoriilor la buget ale agenţilor rău-platnici

C o nsiliu l Ju d e ţe a n al P U R con sid eră im o ra lă in te n ţia C o m is iilo r E conom ică şi d e B u g e t-F in a n ţe d in S enat d e a re e şa lo n a d a to r iile că tre stat a le a g e n ţi lo r e c o n o m ic i. P re şed in te le P U R C lu j , p ro f. dr. ing . I. B iriş c re d e c ă o a s e m e n e a m ăsu ră a r e c h iv a la c u le g ife ra re a evaziun ii fisc a le , p re m ie re a in co rec titu d in ii şi a im o ra lită ţi i u n o r agenţi e c o n o m ic i, p e d e p s ire a ag en ţilo r b u n -p la tn ic i, p re c u m şi o nouă lov itu ră d a tă b u g e ta rilo r, p ensionarilo r şi şo m e rilo r , p recu m şi ce lo r care b e n e f ic ia z ă d e s is te m e le fin an ţa te d e b uget.

PU R so lic ită fo rţe lo r d e d reap ta şi de s tin g ă d in P a r la m e n t sâ se o p ună a c e s to r te n d in ţe d e „ leg a liza re a frau d e i44. .

M en ţio n ăm că in iţia tiv a d e reeşa lo n a re a d a to r i ilo r m arilo r rcstaniieri la B ugetul d e sta t, d e anulare a penalită ţilo r pen tru datoriile la buget şi d e reeşa lo n a re a lo r la asigurările so c ia le , v in e d in partea senatorulu i PN R V io re l C a ta ram ă .

(A. M.)

în opinia lui Ion Iliescu

Un guvern de salvare naţională ar putea scoate România din criză

P r e ş e d in t e l e P D S R , I o n Iliescu, a făcu t un a p e l la “ to a te fo rţe le c a p a b ile d c c re a ţ ie în a c e a s tă ţ a r ă ” s ă î n l ă t u r e “ c o n f r u n t ă r i l e o a r b e ş i com petiţiile p r im itiv e d e p a r tid ” şi să pună “ um ăr la um ăr” p en tru a redresa situ a ţia d e c r iz ă în c a re se află R o m ân ia .

Iliescu a a f irm a t, jo i s e a ra , în em isiunea “ În tîln ire cu p re sa” d e la PR O T V , c ă tre b u ie g ă s it u n num itor com un al tu tu ro r fo rţe lo r şi resurselo r n a ţio n a le g e n tn i urt e fo rt d e 're c o n s tru c ţie . In o p in ia lideru lu i P D S R , ac e s t lu c ru l- a r p u te a r e a l iz a u n g u v e r n d e s a lv a r e n a ţ i o n a l ă , c a r e s ă c o n c e n tr e z e “ f o r ţe , e f o r tu r i , r e s u r s e ” . E l a a r ă t a t c ă g u v e r n a r e a P D S R a d u s o politică c u re z u lta te m a i b u n e decît cea d e d u p ă 1 9 9 6 , d a r a recu n o scu t că a a v u t ş i “ lip su r i, n e î m p l i n i r i , i n e r ţ i e ş i incapacitate d e a rezo lv a a n u m ite prob lem e” . P D S R a în v ă ţa t însă- şi d in g u v e rn a re ş i d in o p o z iţ ie , a spus Io n I l ie s c u , a r ă t în d c ă atunci c în d a c e s ta v a r e v e n i la p u tere “ n u v a c o n tin u a e x a c t în acelaşi fel” . I lie scu e s te d e p ă re re c â ' t r e c e r e a î n o p o z i ţ i e a partid u lu i a fo s t “ u n p u rg a to r iu

util”, P D S R “a u to cu ră ţîn d u -sed e e le m e n te c o n j u n c t u r a l e ” . în o p in ia l id e ru lu i P D S R , d u p ă trecerea P D S R în o p o z iţie foarte m ulţi “ o p o r tu n iş t i , f rip tu r iş ti au părăsit c o ra b ia ” . E l a a ră ta t că după a leg erile d in 1996 în P D S R au fo st p ro m o v a ţi o a m e n i n o i şi a a v u t I o c o r e s t r u c t u r a r e genera lă a co n d u c e rii partid u lu i. G ru p u l p a r la m e n ta r P D S R s-a în n o it fa ţă d e le g is la tu ra trecu tă cu 70% , ia r d in fo sta co n d u c e re a pa rtid u lu i a ră m a s d o a r A drian N ăs ta se , a sp u s I lie sc u . în tre b a t dacă P D S R v a m a i m e rg e cu oam eni ca V a s ile V ăca ru , O liv iu G h erm an , D o ru lo a n T ă răc ilă , liderul P D S R a a ră ta t c ă oam enii cei m ai a c tiv i s în t c e i n o i.

în p r iv in ţa a l i a n ţ e lo r , Io n I lie scu a p re c iz a t ' c ă P D S R nu va face a lia n ţe p re e le c to ra le , dar că p o a r tă d isc u ţii c u p a rtid e le situate la stînga , cen tru şi dreapta s p e c t r u l u i p o l i t i c p e n t r u c o n s t i t u i r e a u n e i p l a t f o r m e m in im a le d e g u v e rn a re . P D S R n u a re n ic i un fe l d e re ticen ţe , va face a l ia n ţe d u p ă a le g e r i cu to ţi c e i c a r e p o t f i c u p la ţi la un asem en ea p ro g ra m d e red re sare şi re la n sa re e c o n o m ic ă , a spus Iliescu .

Administraţia americană n-a luat-o razna ■ ■a

u rm a re d in p a g in a 1

r i s c ă să p ia r d ă u n u l d in tre a r g u m e n te le im p o r ta n te a le ră z b o iu lu i m e d ia tic p e care îl poartă p en tru a tragerea de partea sa a o p i n i e i p u b l ic e in ternaţionale , a ce le i am ericane, în p r im u l r î n d , c a r e p o a te i n f lu e n ţa h o t ă r î t o r s o a r ta c o n f lic tu lu i iu g o slav . Ş i to tuşi, A d m in istra ţia d e la W ash ing ton îşi a su m ă r iscu l d e a resp inge p r o p u n e r e a î n a i n t a t ă d e G erm an ia . Ş i d e a n u lua în seam ă c o n sec in ţe le bom bardării u n u i c o n v o i d e r e fu g ia ţ i a lb an ez i, a c ă ro r sa lv a re de la “g en o c id u l p ra c tic a t d e sîrb i” a fost p ro c la m a tă ca p rin c ip a la r a ţ i u n e a în t r e g i i a c ţ iu n i a

A lia n ţe i în B a lcan i. C u to a te aces tea , am erican ii au ho tărît să c o n t in u e b o m b a r d a m e n te le , n e lu în d în s e a m ă n ic i u n a rg u m e n t r a ţ io n a l ş i n ic i o p ro p u n e re d e pace , ch iar dacă acea s ta v in e d in partea a lia ţilo r în r ă z b o i. C e se a s c u n d e în s p a t e l e a c e s t e i c r u z im i . d e n e im a g in a t în epoca m odernă? N im ic - a l tc e v a d e c ît d e c iz ia A d m in is tra ţie i C lin ton d e a n u ceda B alcanii, în general, Europa d e E st, eu ro p en ilo r. Să n u vă im aginaţi în să că e vorba d esp re c e i c a re lo cu iesc această p a rte a b ă trin u lu i con tinen t. N u d e ei se te m am erican ii, c i de eu ropen i cev a m a i c u v în ă . C u m a r fi g e r m a n i i ş i r u ş i i . F o a r te sem nificativ în această o rd ine de

id e i e s te aco rdu l se c re t sem nat, în a n u l 1990, de R u sia (U niunea S o v i e t i c ă , p e a tu n c i ) ş i G erm an ia , ai căro r reprezen tan ţi s -a u în t î ln it în E lv e ţia şi au h o tă r î t să îm p artă s fe re le de in flu e n ţă d in E u ropa în tre ce le d o u ă m a ri p u te r i , e x c lu z în d SU A . A cordul con ţine p revederi foarte c la re în p riv in ţa v iito ru lu i u n o r r e g iu n i î n t i n s e a le co n tin en tu lu i, p rev ed eri d in tre ca re unele s-au în făp tu it de ja . Iată c îtev a d in tre ele: C e le do u ă p ă rţi să n u se o p u n ă d iv izării C ehoslo v ac ie i; R ep u b lica C e h ă v a d e v e n i p a r te a s f e r e i d e i n f lu e n ţă e c o n o m ic ă a G e rm a n ie i; U n g a rie i i se v a p e rm ite urm ărirea sc o p u lu i său d e a - ş i r e c îş t ig a t e r i t o r i i l e

p ie rd u te d u p ă p rim u l război m ondial; Să n u se ridice obiecţii

da divizarea Iugoslaviei. Şi altele, p e care le p u te ţi afla parcurgînd artico lu l “G erm an ia şi Uniunea Sovie tică au re îm părţit Europa de Est” , pub licat în pagina a treia a z iaru lu i nostru , după textul din “ A d e v ă ru l” d in 8 decem brie 1 9 9 3 . V ă v e ţ i c o n v in g e că G erm ania şi Federa ţia Rusă an conven it, în că în anul 1990, să d im inueze şi să elim ine treptat influenţa am ericană d in Europa. F ap t cu care A dm in istra ţia de la W ashington n u po a te fi de acori ş i d e aceea p o a rtă un război m urdar în Iugoslavia, cu ajutorai u n e i t e h n ic i m ilita re u l t r a s o f i s t i c a t e ş i a l unei propagande m anipulate în aşa fel în e ît am ericanu l d e rîn d a ajuns să creadă că este v ita l pentru SU A ca sîrb ii să fie om orîţi, iar tara lor d istrusă .

Nicolae Văcăroiu vrea 40de procente pentru PDSR

u r m a re d in p a g in a 1

P D S R în top u l p re fe rin ţe lo r electorale, c o n d u c e r e a p a r t i d u lu i n u e s t e sa tis făcu tă d e p ro c e n tu l ob ţinu t. “ N u p u n e m m a re ac c e n t p e sondaje , în să aces tea n u n e m u lţu m esc încă. N o i d o r im să a ju n g e m p e la 40 la su tă” , a d e c la ra t s e n a to ru l P D S R . C a ş i în m a jo r ita te a c e lo r la lte p artid e , şi în P D S R se se lec tează candidaturi p en tru d iv e rse fu n c ţii în ca z u l succesu lu i la v iito ru l sc ru tin e lec to ra l. D upă cu m a a firm a t V ă c ă ro iu , în cadru l partid u lu i “ e x is tă v reo 2 0 d e o am en i care, d u p ă p ă re re a m e a , p o t o c u p a fu n c ţia d e p re m ie r” . D in m o tiv e lesne de în ţe les, e x - p r e m ie r u l a r e fu z a t , c u to a te in s is te n ţe le p re se i, să n o m in a lizeze v reo can d id a tu ră . In cazu l în c a re a r o c u p a d in n o u p o s tu l d e p re m ie r, N ic o la e V ă c ă ro iu a declara t că p rim a m ă s u ră p e c a re a r ad o p ta -o v a fi “ a n u la r e a t u t u r o r c e le 4 5 0 d e o rd o n a n ţe e m ise d e guv ern e le c a re s-au su c c e d a t d e la ultim ele a leg eri g e n e ra le p în ă acu m ” . -

S en a to ru l N ic o la e V ăcăro iu , a lă tu ri d e co n d u ce rea filia le i clu jene a P D S R a a v u t o în tîln ire c u liderii U n iu n ii V atra 'R om ânească , unde s-au consultat

a su p ra situa ţie i ac tuale , lăs în d să se î n t r e v a d ă o p o s ib i l ă c o l a b o r a r e ulterioară. •

“România a pierdut din privatizare peste 4

miliarde de dolari"P r in c ip a la te m ă a b o r d a t ă la

R e u n iu n e a lă r g i tă a C o n s i l i u lu i J u d e ţ e a n P D S R a f o s t s i t u a ţ i a e c o n o m ic ă şi so c ia lă şi p ro g ra m u l e lab o ra t d e partid p en tru ieş irea d in criză. D u p ă cum era d e aş tep tat, critic i v iru le n te au sunat la ad resa ac tu a le i c la s e d e la c o n d u c e re , s e n a to ru l V ă c ă ro iu fiind su s ţin u t şi d e c ă tre A n to n ie Io rg o v an , p re z e n t ş i e l la

, în tru n ire . în opin ia se n a to ru lu i P D S R R o m â n ia a p i e r d u t , în u rm a p riv a tiz ă rilo r d in u ltim ii d o i an i, m ai b in e d e p a tru m ilia rd e d e d o la r i , u rm în d , ca în cazu l în ca re se v o r rea liza p rog ram ele im p u se de B anca M o n d ia lă şi FM I, să se m ai p iardă încă ap ro x im a tiv 2 m iliarde . A firm în d că “ în R om ân ia diversiunea e la ea acasă” , fostul prem ier a dezavuat m odul în care a fo st sc o asă la p riv a tiza re B a n co rex şi R om T elecom .

La consfătuirea cu AsociaţiaEconom iştilor Maahiari din România,

Adjunctul lui Radu Sârbu, Eros Victor, a declarat "Privatizarea

în România este un esecV icep reşed in te le F P S Eros V ic to r, vicepreşedintele

A genţiei N aţio n a le p en tru IM M -uri, B irtalan Joszef şi v icep reşed in te le ex ecu tiv al U D M R , Păli Peter s-au în tîn it ie r i cu m em b rii filialei c lu je n e a Asociaţiei E conom iştilo r M agh iari d in R om ânia, pentru a discuta u ltim ele legi d in d o m en iu l econom ic . în deschiderea discuţiei, vicepreşedintele executiv al U D M R a declarat că a ş teap tă d e Ia afaceriş tii m agh iari d in C luj să-şi exp rim e d o rin ţe le în ceea ce p riv eşte dem ersul la g uvernare a U niun ii. P â ll a recunoscu t că nu s-a făcut foarte m u lt p e n tru a -i a ju ta pe a faceriştii maghiari, „nu atît c ît s-a sperat” . E ros V ictor, ad junctu l lui Radu Sârbu, a a firm at că „privatizarea în R om ânia este ui eşec” . D a te le p e c a re îş i b a zea ză a firm a ţia sînt u rm ă to a re le : F P S a d m in is tre a z ă 4 0 la su tă din eco n o m ia ro m ân ească , procen t d in ca re a privatizat 22 procen te . V icepreşed in te le FPS susţine că, raportat la în tre ag a eco n o m ie a ţării, p ro cen tu l de societăţi p riv a tiz a te se rid ic ă la opt la su tă . D e asemenea, v ic e p re şe d in te le F P S su s ţin e că p riv a tiz a rea din R om ânia v a m e rg e în ce t în co n tin u are d in cauza faptu lu i că „ leg ile c a re trebuie să sprijirte privatizarea oco lesc P a rlam en tu l şi ap ar ca o rd o n a ţă de u rg en ţă .

D ep u ta tu l U D M R Jen o M atis, p rezen t la şedinţă, ! declarat că U niunea sprijină, alături d e întreaga coaliţie, dezvo ltarea în trep rin d erilo r m ici şi m ijlocii. D e altfel, pentru d ezvo ltarea IM M -urilo r au fo st asigurate sume în B u g e tu l p e 1999. ^

A. M,

ca

1947 - A fostînfiinţată. la Craiova, Filarmonica d e S ta t "O ltenia”.

1586 - S - a n ă sc u t d ram a tu rg u len g lez

Jo h n Ford.

; Cartea de ştiin ţă • Cartea de cultură

F r a c t u r i l e h u m e r u s u l u i p r o x i m a l

Ani d c m u n c ă in te n s ă , p e r tin e n te • observaţii, o cazu istică b o g a tă prezentată in lucrări de specia lita te , o laborioasă activ ita te d id a c t i c ă s t a u la b a z a monografici d e d ic a te tr a u m a tism e lo r «mărului - F r a c tu r i l e h u m e ru s u lu i proximal, se m n a tă de d r . G h e o rg h e Tomoaia, m ed ic p r im a r în o rto p ed ie traumatologie - tem ă extrem dc actuală şi de un m are im p a c t so c ia l , ce r id ic ă probleme chirurgicale d in cele m ai diverse şi terapeutici deoseb ite .

Cele 134 d e figuri, c e le 2 1 0 titluri bibliografice ş i nu în u ltim u l rînd , cele patru c a p i to le - D a te d e a n a to m ie chirurgicală şi b io m ecan ica , F ra c tu rile extreniită(ii p ro x im a le a le h u m eru su lu i,

T r a ta m e n tu i f r a c tu r i l o r ex trem ită ţii p ro x im a le a le h u m eru su lu i, M ijlo ace de in v e s tig a re -a c c e s ib ile prin exp licaţii ş i lim baj, d e un nivel ştiinţific exem plar, dau v a lo a re m o n o g ra f ie i d r. T om oaia . în ace la ş i tim p co n s titu in d u -se ş i în tr-u n titlu de referinţă pentru C asa d e E d i t u r ă “ A t la s - C lu s iu m ” C lu j - N a p o c a . E d itu ră c a r e n u e s te la p r im u l t i t lu m e d ic a l d e excepţie.

Exem plificările sîn t m ulte ş i relevante. P rim ul cap ito l reface parcursul elem entelor de anatom ie ch iru rg ica lă şi a c e lo r b io m e c a n ic e ; a l d o i le a e s te d e d ic a t clasificărilor traum atism elor, aso c ie rea cu a lte le z iu n i, evoluţie şi prognoze clin ice; a l t r e i le a a r e c a o b ie c t m e to d e le t e r a p e u t i c e (tra tam entu l o rto p ed ic , cel c h iru rg ic a l, f ra c tu r i le cu m inim ă deplasare , fracturile

sup rafe ţe i articu lare), d a r şi c r ite riile de ap rec ie re a rezu ltatelo r; în fin e , u ltim u l c a p i to l e s te d e d ic a t i n v e s t i g a ţ i i l o r ( r a d io lo g ic e , c o m p u te r iz a te , R M N , u ltra so n o g rafie ...) , m eto d e m o d e m e de d iagnostic. ' ■

M o n o g rafia a apărut, c a să -l c ite z p e dr. T o m o a ia , “ d in d o rin ţa d e a adu ce o m ică c o n tr ib u ţie la e lu c id a re a a ces to r afec ţiu n i” . C u un singur am en d am en t, n u ne a f lă m în fa ţa unei “m ic i” co n tr ib u ţii. E ste o con trib u ţie se rio asă şi co n s is ten tă , c e cu s ig u ra n ţă va sa tis face e x ig en ţe le m ed ic ilo r d e specia lita te , a le s tu d e n ţilo r, a le tu tu ro r ce lo r in teresaţi.

D em osten e SO FR O N

ia de ştiinţă • Cartea de cultură v

R O M U L U S f O D O R A N : i .

Contribuţii la studiul limbii româneIn mai 1998. F acu lta tea d e Litere din

Cluj a organizat un simpozion comemorativ Romulus T odoran (1928-1994), p ro fesor al Universităţii c lu jene, ca re a ilustrat cu strălucire ani la rînd, şc o a la filologică c lu je a n ă ş i, m al a le s , d ia le c to lo g ia rom ânească , dom eniu în ca re a fost unul dintre cei mai buni specialişti pe care i-am av u t. N u m e r o a s e le s a l e s tu d ii ş i contribuţii, ră m a se îngropate în. paginile revistelor la c a re a co laborat, n-au v ăzu t decît parţial lum ina tiparului într-o c a r te c a re s ă - l r e p re z in te , c a r te in titu la tă Contribuţii de dialectologie românească, u n d e a d u n a s e c u extraordinară parcim onie, o selecţie din m aterialele sc rise p în ă atunci în a c e s t dom eniu, la tă că acu m , doi discipoli ai profesorului, Ion Mării şi N icolae Mocanu, cercetători la Institutul d e Lingvistică şi Istorie L iterară din Cluj, vin s ă a d a u g e operei profesorului în c ă una , şi an u m e o c a r te c a r e a d u n ă a i te con tribuţii a le p ro fe s o ru lu i c lu je a n în d o m e n iu l dialectologiei, lexicologiei, toponimiei şi istoriei lingvisticii rom âneşti, carte ap ăru tă recen t la p re s tig io asa Editură C lusium . Studiile a c e s te a vin s ă com plinească în mod fericit scrisu l ştiinţific al profesorului-, la ca re va trebui s ă s e a d a u g e pe viitor lucrarea s a d e d octo ra t, ră m a să în că în m anuscris . în tre lucrările se le c ta te s e impun fă ră îndoială a c e le a ca re ilustrează p ă re r ile s p e c ia l i s tu lu i c u 'p r iv i r e la su b d ia le c te le şi g ra iu rile d a c o ro m â n e , pentru delim itarea cărora autorul adu ce noi argum ente, unele deven ite de ja c lasice în istoria disciplinei, a lte le furnizate pentru prima o a ră d e av iza tu l ce rce tă to r . Se rem arcă astfel părerile sa le cu privire la diferenţierile d in tre graiuri, p robate d e fiecare d a tă prin hărţi concluden te d in Atlasul lingvistic român, operă d e m are v aloare ştiinţifică, la c a re a c o la b o ra t num eroşi ani, lucrînd şi fo rm îndu-se în c o le c tiv u l c lu je a n c o n d u s d e Sextil P u şca riu , a lă tu ri d e S e v e r Pop, Em il Petrovici, Ş tefan P a ş c a , G. G iuglea, D. M acrea, I. P âtru ţ şi alţii, îm preună cu c a re şi-a a d u s o con tribu ţie considerab ilă la

' , w T o d o r a n # ! »

C O N T R IB U Ţ II

LA S T U D IU L ,

L IM B II

. R O M Â N EC ! u s î u - f f i i

fo rm area noilor generaţii d e specialişti în d o m e n iu , a t î t c a p ro fe so r, c î t ş i c a p e rm an en t colaborator al Institutului, un d e studiile d e lim bă au ră m a s o p reo cu p a re f u n d a m e n ta l ă . P e l în g â n o te le d e m orfologie dialectală, observaţiile a su p ra g r a iu lu i d e la V â lc e le (u n d e t a t ă l profesoru lu i a funcţionat m ultă v rem e c a p reo t), volum ul d e fa ţă p u n e la d ispoziţia c e lo r in te r e s a ţ i c e le m ai d e s e a m ă c o n tr ib u ţii a le au to ru lu i în d o m e n iu l lexicografici, dom eniu în c a re s e rem arcă în m o d d e o s e b i t c e l c o n s a c r a t L u c e a f ă ru lu i e m in e sc ia n (s tu d ia t, d in p u n c tu l d e v e d e r e a l c o m p o n e n te i lex icale), ce l privind term inologia juridico- ad m in fstra tivă din T ransilvan ia s a u ce l c o n s a c r a t to p o n im e lo r^ d e Sălicea şi S ă lc iu a . în a c e e a ş i m ă s u ră p o t in te re s a p e s p e c i a l i ş t i s tu d i i le s a l e a s u p r a c o n tr ib u ţiilo r ling v istice a le lui S ex til P u ş c a r iu , S a m u il M icu s a u G e o r g e C a n d re a , ultimul un veritabil sp e c ia lis t în graiul m oţilor din Munţii A puseni. Volumul s e im p u n e astfe l c a o restitu ire utilă şi m ult a ş te p ta tă .

M ircea P O P A

1 f ^ L X i C r c t U J L I iin curind, . .

m u m nopjidewraSăptăm îna viitoare, Naţionalul

clujean va p re z e n ta p rem ie ra spectacolului cu p ie sa VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ d e W. Shakespeare, gîndit d e regizorul Victor loan F r u n z ă c a un spectacol d e sp re fru m u se ţe şi păcat, d e s p re jocul puterii cu lumea, d e s p r e c r e a ţ i e ş i dezordine, d e sp re neputin ţă şi insatisfacţie, d e s p re tot şi nimic;

♦ P is to r ie t e a t r a l ă d e s p r e | fascinaţia unei lumi a libertăţii,

depline, ca re s e jo acă cu propriul destin şi cu d es tin e le altora. O lume care d e p ă ş e ş te cotidianul, refuză lumina şi terestru l pentru construcţia unei n o p ţ i 'c u a lte legi, cu altă guvern are , cu un alt ritm. în rolurile p rinc ipale vor evolua: D o re l V işa n , B a lâ z s Attila, Dorin A ndone, G ean in a Călinescu, A d rian a B ă ile sc u , Vasilica S tam atin . Doru S u rc e l,- loan I s a iu ; d e c o r u r i le ş i costumele p o a r tă s e m n ă tu ra A drianei Grand; m u z ic a ; Horvath Karoly; c o n d u c e re a muzicală: Constantin Arcu. Reprezentaţiile vor a v e a loc în dlele d e 20 şi 21 aprilie , Premiera o f ic ia lă fiin d Programată pentru joi, 22 aprilie^. a-c., în f ie c a re d in tre se ri c u 5'** începere d e la ora 19.

Luni seara, la Opera Română

IIIGOLETTOOpera R o m â n ă p rezin tă lu n i,

Î9 a p r i l i e , la ora 1 8 ,3 0 , spectacolul cu o p e ra Rigoletto de G. Verdi. În rolul "Rigoletto, hufon” v a e v o lu a baritonul G h e o rg h e Mogoşan d e la

1 A cadem ia d e M u z ic ă “G h . ttma”; în rolul “Gilda” - so p ra n a Ramona Erem ia, d e la A cadem ia d e M u z ic ă “G h .

Dima"; s u b b a g h e ta dirijorului C ris tian O ro şa n u vor m ai cînta: V iorel S ă p lă c a n - D ucele d e M a n tu a , T i t u s P a u l i u c - Sparafucile. sp a d a s in , M onica Matei D eniţiu - M addalena, sora sa , S ilv ia S o r in a M u n te an u - G iovanna. în so ţito a re a Gildei, M arius C h io re a n u - Contele de M onterone, D an D u m itra n a - Marullo, cavaler. Ş te f a n Zelei C ontele d e C e p ra n o , M ihaela M axim - C o n te s a d e C eprano, A lex an d ru P o to p e a - Uşierul, M a r ia ' G h i r c o i a ş u - P a ju l D ucesei; regia e s te se m n a tă d e R o d ic a P o p e s c u M o is a , scenografia : A n d re i Ş c h io p u , m aestru l corului: T ib e riu P o p a . Spectaco lu l va fi interpretat în limba italiană.

In actualitate: spectacolele în aer liber

C a sa o r ă ş e n e a s c ă d e cultură G h e r la d o r e ş t e r e v ig o ra r e a tradiţiilor locale prin o rgan izarea unor s p e c ta c o le în a e r liber. D acă s a la din cen tru l urbei nu d ispune d e condiţii b u n e pentru m a n if e s tă r i c u l tu r a le d e a m p lo a re , c a d ru l n a tu ra l a l parcului o feră un loc ideal pentru artiştii am ato ri din o ra ş , d a r şi pentru instituţiile d e cultură ca re v izează u rb e a d e p e S o m eş. în

a c e a s t ă p r im ă v a ră s e -p re c o n iz e a z ă organ izarea unui s p e c t a c o l d e d iv e r t is m e n t intitulat su g e stiv “Show-Biz". îşi vor d a concursu l ce le m ai bu n e fo rm a ţii d e a c e s t g e n d in lo c a l i t a te . A m in tim a ic i c u n o s c u tu l g ru p v o c a l- instrum ental “S iriu s", o rch estra d e m u zică u şo a ră cu o v a s tă

■ e x p e r ie n ţă . D e a s e m e n e a . în cadru l a c e s tu i original spec taco l vor u rca p e s c e n ă şi membrii form aţiilor d e d a n s m odem din o ra ş . Nu v a lipsi nici p a ra d a m odei. Deci, în curînd, gherlenii vor urm ări un a d e v ă ra t sh o w m uzical-coregrafic, o rgan iza t în a e r liber. Edilii oraşului au p u s la p u n c t şi foişorul din centrul parcului, u n d e dum inică fan fa ra d in l o c a l i t a te v a p r e z e n ta p r o g ra m e d e m u z ic ă d e p ro m en ad ă . SZ. C s.

F e s t i v a l u l

I n t e r n a ţ i o n a l

" L u c i a n B l a g a "

R eam intim celo r interesaţi că , în p e rio ad a 5-9 mai a .c ., în rriai m ulte localităţi din judeţu l.A lba se v a d e s f ă ş u r a c e a d e a XlX-a ed iţie a Festivalului Internaţional “Lucian B laga", m a n i f e s t a r e o r g a n iz a tă d e Inspecto ratu l pentru Cultură ai

judeţului. în contextul Festivalului s e o r g a n iz e a z ă u r m ă to a re le co n cu rsu ri naţionale , d e v e n ite tradiţionale:

I. CONCURSUL DE CREAŢIE LITERARĂ Şl DE CREAŢIE MUZICALĂ (p e versuri d e Lucian B laga, d e s c h is tu tu ror creatorilor, m em bri s a u nem em bri ai uniunilor d e c rea ţie ş i U niunii C om pozito rilo r d in j u d e ţ ş i ţ a r ă ( s c r i i to r i , com pozitori, profesori, stu d en ţi e tc .). Compoziţiile m uzicale , d e p re fe ra t s ă fie însoţite d e casetfe în reg istra te . Lucrările vor pu rta un motto, acelaşi cu cel din plicul c a re conţine datele biografice a l e ' autorului. Lucrările vor fi trim ise plnă la 23 aprilie 1999 p e a d r e s a Centrului cu ltural “Lucian Blaga”, B-dul Lucian Blaga nî.- 42, 2575 - Sebeş, ju d e ţu l Alba.

II.’ CONCURSUL DE ARTĂ PLASTICĂ, GRAFICĂ Şl EX LiBRIS - s e a d re se a z ă tu tu ror artiştilor plastici, graficienilor din ju d e ţ ş i ţ a r ă , m e m b r i s a u n em em b ri ai Uniunii A rtiştilor P lastici din R om ânia.

P en tru a rtă p lastică s e a re în v e d e re realizarea unui po rtre t al lui Lucian Blaga, cu d im ensiun i p în ă la 50/70 cm.

G rafica, ex librisul. ilustraţiile, d e se n e le etc., vor a v e a în v ed ere opera lui Lucian Blaga, în specia l poezia acestu ia .

''...fericiţi cei ce o-ou văzut şi au crezut!'La o să p tăm în ă d u p ă c e e ra u din nou ad u n a ţi toţi

apostolii, în tre ei fiind şi T om a, prin uşile în cu ia te I su s a venit în mijlocul ior zicînd: “Pace vouă”. L-a grăit ap o i p e T om a: “Pune-ţi degetele tale în rănile mele şi întinde mina ta spre coasta mea şi nu fi necredincios, ci credincios". A r ă s p u n s T o m a : “Domnul meu şi Dumnezeul meu!“. Iar Isus i-a ră sp u n s : “Fiindcă ai văzut, Tomo, ai crezut: fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezuţi”. A ceste cuvinte reprezintă o a s p ră d o jan â pentru necred in ţa lui T om a. Pentru noi toţi, în să , cîţi nu l-am putut v e d e a p e C hristos după înviere, e le reprezin tă un îndem n la cred in ţă .

III. CONCURSUL DE RECITARE (actori p rofesionişti d e la t e a t r e le d in ţ a r ă ) ş i CONCURSUL DEINTERPRETARE VOCALĂ (lieduri p e v e rsu r i d e L ucian B la g a ) . La r e c i ta r e : s e p o t p r e z e n t a p o e z i i , f r a g m e n te d ram atice din o p e ra lui Lucian B laga (care s ă nu d e p ă ş e a s c ă 3-5, respectiv 10-15 m inute). Nu s e adm ite cititul textului p e s c e n ă d in p a r te a c o n c u re n ţi lo r . La in te rp re ta re v o ca lă .(liedu ri p e Versuri d e Lucian Blaga) - s e pot p re z e n ta tineri interpreţi vocali c a re nu au d e p ă ş it v îrs tâ d e 35 ani şi sîn t studenţi sa u absolvenţi ai instituţiilor m uzicale (Academ ii d e M uzică, Facultăţi d e M uzică, C onservator). R epertoriu l lor v a cuprinde obligatoriu: un lied p e v e r s u r i d e L u c ia n B la g a la a le g e r e din M a rţian N e g re a , T udor Ja rda , S ig ism und T oduţă ; un lied d e Fr. S ch u b ert; o a r ie d e W . A. M ozart. La a le g e re : un lied din compozitori rom âni; o arie din repertoriul universal.

F işe le d e partic ipare p e n tru a m b e le concursuri vor fi trim ise p e a d re s a Centrului cultural “Lucian Blaga”, B-dul Lucian Blaga nr. 42, 2575 - Sebeş, judeţul Alba, pînă la 23 aprilie 1999.

Juriile fo rm ate d in sp ecia lişti, scriitori, m uzicieni, com pozitori, critici d e artă , v o r a c o rd a pen tru f i e c a r e c o n c u r s , p r e m iile institu ţiilo r o rg a n iz a to a re , a le un o r reviste, co tid iane , so c ie tă ţi c u l tu r a le e tc . L a la t i tu d in e a a c e s to r a s ta u h e a c o rd a re a şi red istribu irea u no r prem ii. Infor­maţii suplim entare la telefoanele: 058/81.31.19, 81 .92.12 - Inspectoratu l pen tru C ultu ră a l judeţu lu i Alba şi 058/73.29.39 - C en tru l cultural "Lucian B la g a ’ S e b e ş , judeţu l A lba.

Rubrica re a liza t! d e M . B O C U

Reflexii după concertul formaţiei

CAMERATANAP0CENSIS

C o n s titu ire a un u i a n sa m b lu c a m e ra l în tr-u n c e n tru m uzical d e re n u m e in te rn a ţio n a l cum e s te C luj-N apoca,1 c e îşi p ropune in te rp re ta re a , m ai a le s a muzicii Barocului d in s e c o le le XVII şi XVIII, p r e su p u n e c u n e c e s ita te e x is te n ţa u n o r factori şi su r s e c a r e s ă a s ig u r e e x p r im a re a , adevăru lu i stilistic c o re sp u n z ă to r prin cap ac ită ţi so lis tice in tegra te în a n s a m b lu . D intre c e le m ai im portan te c o m p o n e n te a le unui a s tfe l d e a n s a m b lu , e x ig e n t prin fo rţa lucrurilor, m en ţio n ăm , în p r im u l r în d . c u n o a ş t e r e a a sp e c te lo r stilistice fundam enta le a le polifoniei Barocului exprim ate p r in t e h n ic i d e c o m p o z i ţ ie sp e c ifice - s o n a ta d a cam era , so n a ta d a c h ie se . triosonate etc., re sp e c tîn d u -s .e p articu larită ţile m orfo log ice - m icro şi m acro e le m e n te lo r prin e v id e n ţie re a c o r e c t ă a “p ie t r e lo r d e construcţie , fa so n a te şi inclavate în a n s a m b lu l 'a lc ă tu i r i i " . Mai g en e ra l s p u s . e s te n e c e s a r ca m e m b r ii f o rm a ţ ie i c a r e i n t e r p r e t e a z ă a c e s t s t i l d e m u z ic ă s ă c u n o a s c ă “c o o r d o n a te le d e g în d ire c a re a ş a z ă c u c e r i r i le .b a ro c u lu i în a n s a m b l u l b u n u r i l o rs p i r i t u a l e ’ . A c e a s tă obligaţie d eriv ă şi din sp u se le “F iecare a u d e num ai c e în ţe le g e ”, citat în s c r is p e un u l d in v o lu m ele . “F orm ele m uzicale a le barocului" d e S ig ism u n d T o d u ţă . în a \ d o ilea rîn d , m em brii fo rm aţiei c a m e ra le d e tip b a ro c trebu ie s ă fi cu cerit c u an tic ip a ţie p a rte din c a ra c te re le d e so lis t veritabil şi a c e a s t a prin rec ita lu ri a p a r te . F ă ră a c e s t e m in im e c a lită ţi , a n s a m b lu l c a m e r a l n u p o a te a v e a “f u n d a ţ i a ” r e z i s t e n ţ e i stilistice şi, In timp, ca rac te ru l d e fo rm aţie e fe m e ră s e va instala curind.

C oncertu l de m uzică b arocă p rezen ta t de form aţia "C am era la N a p o c e n s i s ”. a l c ă t u i t ă d in M ih ae la L e ro y , L u c ia M arius, C s i l l a S u t e S z d v e r d i - v io lo n is te , A d r i a n C iu c ă - v io lo n c e l , A d a m R o n a i - c la v e c in , s u b c o n d u c e r e a m uzicală a lui A d r ia n C iu că . a in terp re ta t p ie s e d e A'. Corelli,F. C ouperin , M. M arais, J . S. B a c h , G. F . H â n d e l, G . Ph. T e lem an n , lucrări cu titluri ca T rio so n a te , S o n a ta d a c am era . S o n a ta a t r e e tc . F o rm a ţia “C a m e ra ta N a p o c e n s i s ”, prin c e e a c e a in te rp re ta t în S a la M uzeului d e A rtă în z iu a d e 14 aprilie a d e m o n s tra t, regretabil, c ă în m a re p a r te nu a reflec ta t c a ra c te re le m elo d ice ale-stilului ' b a ro c d e c ă t r e v io rile p rim e . C o m e n ta r i i le s în t d e p r is o s . (S e m n a ta ru l a c e s to r rînduri îşi a s u m ă re sp o n sa b ilita te a criticii, d a r p o a te fi o b lig a t la o d iscu ţie , d e la m uzic ian la m uzic ian , şi ‘ p o a te c h ia r la m ai m ult... pentru a e lucida , c u ştiin ţă c e le sp u s e m ai su s ) . N e m iră fo a rte mult f a p tu l c ă A d r ia n C iu c ă , p e ca re -l ştim d e m ai d e m u lt cu o b u n ă intuiţie stilis tică şi c a re a c î n t a t în r e c i t a l în t r - u n s til au ten tic , nu a im pus, în ca lita te _ d e conducăto r m uzical, concepţia s a şi a u n o ra d in tre v io lonistele , an sam blu lu i. T o tuşi, recitalul a a v u t şi părţile lui b u n e . Picturile d e Ş ira to şi scu lp tu rile lui O sc a r H an c a re a u "aco m p an ia t m uzica în t ă c e r e ” n e - a u d e l e c t a t spiritual...

E m iliu D R A G E A

P.S. La sfîrşitul concertului am în tre b a t p e un cad ru d idactic al A c a d e m ie i d e M u z ic ă d a c ă v io lo n iste le a ş a a u în v ă ţa t în C o n serv a to r s ă in terp re teze stilul b a r o c . R ă s p u n s u l a f o s t su rp rin ză to r. “C a m a ş a s e c în tâ a c u m în A pus". C u a ite cuvinte, a ş a e s te a c u m m o d a ... P o a te o m a n ie r ă i n t e r p r e t a t i v ă s ă a n i h i l e z e c o n c e p tu lc o m p o z i ţ io n a l a l c r e a to r u lu i , în sc ris “se v e r”. în p artitu ră?

1 9 4 7 -G u v e rn u l b r i ta n ic a h o tă rit re lu area relaţiilor c o m e rc ia le c u R om ânia.

1848 - A avu t loc Adunarea politică a românilorandeleni

d e la Blaj.

î n n o a p t e a d e j o i s p r e v i n e r i a f o s t v o t a t ă s ă r ă c i a C l u j u l u i . -

Interesul consilierilor - mai presus de interesele contribuabililor„Sărăcia” municipiului Cluj-Napoca pe anul 1999 a fost votată de către consilierii locali în

noaptea de joi spre vineri. După nouă ore de dezbateri, în care aleşii locali au încropit pe baza propunerii executivului un buget, s-a decis destinaţia fiecărui leu din cele 423,64 de miliarde cît sînt prevăzute în programul de veniturl-cheltuiell. La prima vedere, explicaţia pentru conştiinciozitatea celor 25 de consilieri care au puricat la sînge bugetul este că au încercat să > mulţumească pe toată lumea dintr-un buget atît de subţire. Din păcate, factorul covîrşitor al acestui efort a fost Interesul personal. Patriotismul de paradă a ieşit de nenumărate ori la iveală, mai ales cînd a fost vorba de abundenţa de busturi şi statui. După aprecierile majorităţii consilierilor, realizarea bugetului este la voia Domnului, fiind clădit mal mult pe ambiţii şi orgolii, decît pe cifre reale.

Anul a c e s ta re p re z in tă p e n tru adm in istraţiile locale un a n d e p io n ie ra t în c a r e a c e ş tia tre b u ie s â m izeze d o a r p e ven itu rile proprii, nu şi p e s u b v e n ţ i i le d e la b u g e tu l d e s t a t . In u rm a n um eroaselo r şe d in ţe d e com isii p e tem a bugetului, s - a a ju n s la co n c lu z ia c â veniturile p rogn o za te s în t insuficiente p en tru n ev o ile o ra şu lu i. A părută a c u m c î te v a z ile . O rd o n a n ţa G u v e rn a m e n ta lă c a r e p rev ed e m a jo ra re a chiriilor p e n tru spaţiile lo ca tiv e a d m in is tra te d e P r im ă r ie a p ic a t c a o m a n ă c e rească . P e b a z a a c e s te ia , executivul a p rogn o za t c ă veniturile v o r c r e ş te c u în c ă 13 m iliarde d e lei. fonduri ca re d e ja a u fo s t reo rien ta te sp re Învăţăm în t şi RATUC. In s in te z ă , b u g e tu l p e anu l 1999 v a fi cheltu it as tfe l: p e n tru A utorită ţi publice - 3 8 .3 4 7 miliarde lei (din c a r e sa la r i şi premii pentru dem nitari şi angajaţii CL - 2 3 ,4 5 m iliarde lei), Învăţăm în t - 70 m iliarde lei. S ă n ă ta te - 3 .3 6 m iliarde lei. C u ltu ră şi religie - 2 .776 m iliarde lei. A s is ten ţă socială - 13,461 miliarde lei. Servicii şi d e z v o lta re publică locu in ţe - 195.913 m iliarde lei. A g ricu ltu ră şi silvicultură - 937 .508 m ilioane le i.T ran sp o rtu ri şi com unicaţii - 58 m iliarde lei. A lte ac ţiu n i (A p ăra re civilă) - 2 m iliarde lei. P re v e n ire şi c o m b a te re inundaţii şi gheţuri - 200 m ilioane lei. F ond d e rezervă b u g e ta ră- 500 m ilioane lei. C heltuieli c u d es tin a ţie sp e c ia lă- 35 ,14 m iliarde Ier.

Udemeriştii şi ţărăniştii au luat trai miliarda din puşculiţa

PrimărieiLa in terven ţia consilierilo r UDM R şi PN ŢC D , a

fo st (âcu tă o re d u c e re d e 3 m iliarde d e lei d e la plăţile slu jbaşilor din P rim ărie . Prim arul a intervenit In forţă pentru a p ă ra re a a c e s to r bănuţi, am eninţînd

c ă d a c ă s e vor mai fad e reduceri v a fi nevoit s â în c h id ă P rim ăria. S p e rie tu ra nu a a v u t efectul s c o n ta t d a to rită intervenţiei directorului econom ic Livia A n d re iaş, ca re într-un m o m en t d e sincerita te a p re c iz a t c ă nivelul salariu lu i m ediu b ru t e s te d e 2 ,2 8 6 m ilioane lei. In a c e s t a n . din b u g e t revin p en tru prem iile d e P a ş ti - 3 3 3 m ilioane lei, de C răciun - 4 0 0 milioane lei, d e vacan ţă - 8 0 0 milioane lei. p e n tru c e le an u a le (d e 21 a su tă )-1 ,3 6 miliarde lei, ia r pentru deplasări - 2 5 0 milioane d e lei. Trebuie p re c iz a t c ă d e grosul rec o m p e n se lo r beneficiază sta ff-u l P rim ăriei, şi nu p ă lm aşu l d e rînd. în ciuda a c e s t e i rea lită ţi, nu a m ai fo s t f ă c u tă nici o m o d ifica re la a c e s t capito l. C e le trei m iliarde care a u fo s t sm u ls e au fost îm părţite în părţi e g a le între RAT, RA TU C şi RADP (regie c a re a primit p leaşca fă ră s ă c e a r ă graţie executivulu i Funar-M ureşan).

Partidele şi-au făcut vruteleC a în fieca re an, c e le m ai a p r in se discuţii au

a v u t loc p e se a m a ob iectivelo r d e investiţii în v a lo are totală de 114,667 miliarde lei, din c a re 105,4 m iliarde d in bugetul local. Din a c e a s tă su m ă , 39,2 p ro c e n te s în t pentru lucrări în co n tin u a re , 29 ,5 - p en tru lucrări noi şi 31 ,3 p en tru achiziţii d e bunuri ş i a lte cheltu ieli de investiţii. Aici s -a v ă z u t cel mai c la r c ă an u l electo ral s e ap rop ie . M ulte din studiile d e fezab ilita te sîn t prom isiuni e lec to ra le c a re acum tre b u ie s c o a s e din se rta r , tocm ai b ine pentru că la anul s e v a purcede la pu n erea lor în o peră . Ambiţiile e x c e n tr ic e a le capului Prim ăriei au fo st p rinse toate în b u g e t (ştrandul din M ă n ăştu r - str. P arîn g - 2,45 m iliarde lei, hipodrom , te ren d e golf, teleferic pe C e tâ ţu ie e tc .) . în sch im b, nu i s -a d a t sa tisfac ţie a m en a jă rii unei grădini zoo log ice şi program ului g ra n d io s (p e s te 2 m iliarde d e lei) d e m an sa rd a re

Prim ăriei. A pro ap e fiecare consilie r ş i-a sa tis făcu t capriciile le g a te d e vreun in te re s p e rso n a l s a u d e partid prin in c lu d erea p e listă a u no r noi investiţii s a u su p lim e n ta re a su m e lo r p r in se la an u m ite p u n c te . A stfel, printr-o tîrguială fă ţişă , m ajorita tea consilierilor a u ieş it mulţumiţi ş i a u v o ta t bugetul. R ă sp la ta prim ită d e liberali a fo s t in c lu d e rea pe lista d e investiţii a două .bustu ri liberale" (I.C. Brătianu şi Al. Lepădatu), iar a udem eristului Molnoş - bustul lui lanov ics Jeno. Consilierul Ionel Sarach ie s - a b ă tu t c a un leu p înă a obţinut 110 m ilioane de lei p e n tru m o d e rn iz a re a s tr ă z i i G ru ia , u n d e locu ieş te . F ă ră a 'fi în că inc lu se în patrim oniul CL, p e n tru m o d e rn iz a re a B ăilo r S o m e ş e n i a fo s t p rev ăzu tă o su m ă d e 200 d e m ilioane d e leî. Un benefic iar posibil a a c e s to r ban i e s te consilierei PRM Mihai N âs ta se , care deţine .m onopolul apelor" d in S o m e şe n i şi ca re c e re s ă fie d esp ăg u b it.

Miliardele pentru construcţiile' de locuinţe s-au dat cu..,

ţîrîitaDar, d in tre toţi consilierii, dl Ş te fan Dimitriu a

fo s t ce l m ai incisiv în v e d e re a obţinerii a cîtorva m iliarde d e lei pentru finalizarea lucrărilor, efectuate d e firm a c a r e o co n d u ce , la Ş c o a la G en . A.VIaicu din cartierul M ărăşti. Consilierul P D S R a sem n a la t an o m alia c a r e e s te încu ra ja tă d e d iferen ţiere a confortului p e cartie re şi a p ledat pentru term inarea a c e s to r lucrări, pentru c ă în a c e a z o n ă nu sîn t şcoli, copiii fiind nevoiţi s ă fa c ă n a v e ta în cen tre s a u în G heorgheni. In ciuda insistenţelor, consilierei Dimitriu nu a primit în treaga su m ă solicitată. Pentru a c e s t obiectiv s -a u p revăzu t p înă la u rm ă 12,5 m iliarde d e lei. La capitolul-Locuinţe pen tru tineret, am p lasam en t Observatorului 17-21 şi fn, şi în ac e s t an nu s-au g ăs it p rea mulţi bani. D egeaba, directorul S C T ransilvan ia Construcţii, loan M oga, a p recizat c â c e le 8 m iliarde d e lei a lo c a te s în t insuficiente, n e c e sa ru l pen tru ce le trei T-uri rid ie îndu-se la 40 d e m iliarde d e lei.

In final, să tu li d e hîrjoneală, la o ra d o u ă din n o a p te a d e joi şi vineri consilierii au vo ta t bugetul, lăsînd to a te neîmplinirile p e s e a m a rectificării de buget.

Luminiţa P U R D EA

Sindicatele pregătesc greva de avertismentu rm a re d in p a g in a 1

Astfel este cazul sa laria ţilo r d e la Som vetra G herla . A cum d o u ă s ă p tă m în i, a c e ş tia au d ec lan şa t o grevă, care a du ra t tre i z ile. în u rm a acestui pro test, s-a ob ţinu t o c re ş te re sa la ria tă d e 2 0 0 .0 0 0 d e lei/ angajat. Ş i la T e h n o fr ig , c h ia r d acă s-au p ro d u s m ăriri de salarii şi an g a ja ţii a u p rim it unele p rem ii, to t vor p a rtic ip a la g re v a d e avertism en t.

G rigo re P o p , p re şe d in te le F ilia lei c lu je n e a Cartel A lfa , a a p ro x im a t c ă la g rev a d e lu n i v o r participa circa 100 .000 d e s in d ica liş ti d in în tre g u l ju d e ţ, a p a r ţin în d c e lo r p a tru m ari co n fed e ra ţii. D intre ce i a f ilia ţi la C a rte l A lfa , luni v o r fi i n g revă de a v e r tism e n t c irc a 85 Ia sută. (3 0 .0 0 0 d e oam eni). C u e x cep ţia s in d ic a tu lu i d e la O cn a D ej, to a te ce le la lte a u d e p u s a c te le p e n tru a în re g is tra conflic tu l d e m u n că . U n e le d in tre ele în să (d e exem plu M ă ce lă ria C îm p ia T u rz ii sau T e ra p ia ) , ca re nu po t o p r i to ta l lu c ru l, n u p artic ipă la g re v a d e av e rtism en t, c i d o a r la c e a genera lă .

La Camera de Munca, sindicatele au cerut dublarea

salariilorloan G o tu , şe fu l C a m e re i d e M u n c ă d in c a d ru l

D G M P S, a d e c la ra t c ă , d e la în cep u tu l a n u lu i ş i p înă acu m , au fo s t în re g is tr a te 2 0 d e c o n f lic te d e m uncă. în u ltim e le tre i z i l e / a u fo st în re g is tra te c o n f l i c te d e m u n c ă l a A r m ă tu r a , U n i r e a , A m b u la n ţa , N a p o c h im , G U G S .A ., R e m a r , A ntrepriza d e R e p a ra ţii şi L u c ră r i de C o n s tru c ţii, R A D P , E lm e t , H i d r o c o n s t r u c ţ i i A r d e a lu l , M ecan ica M a riu s S .A ., M a f ir S .A ., F ila rm o n ica de Stat ..T ran silv an ia1'. lo a n G o tu a p recizat că , în oerioada 2 0 -2 3 a p r ilie , la C a m e ra d e M u n c ă v o r a v e a lo c c o n c i l i e r i , la c a r e v o r p a r t i c i p a

' rep rezen tan ţi a i co n d u c e rii ş i sind ica lişti. D în su l a m ai spus că p e to a te a c te le 'd e p u se , sind ica te le a u ce ru t d u b la re a s a la rii lo r , lu c ru nerea lizab il, în

o p in ia sa.

Universitarii din filma Mater vor fi, 4 ore, în... greva

generalăîn învăţăm în t, s itu a ţia e s te îm părţită . S indicaliştii

u n iv e rs ita r i, a f i l ia ţi la ,A to m M a te r i , v o r re lu a

lu n i, în tre o re le 10-14, g rev a g en e ra lă suspendată în o c to m b r ie 1998. în re stu l z ile i s e v o r ţine, ca d e o b ic e i , cu rsu ri. în tim p u l d e s fă şu ră rii grevei g en era le , în d iferite clădiri a le U niversită ţii tehnice c lu je n e v o r avea loc m itin g u ri d e su s ţin e re a re v e n d ic ă r ilo r . B arbu B ă lan , p re şe d in te le F ilialei c lu jen e a „A lm a M ater" a su sţinu t că a re adeziunea p e n tru g re v ă d in p a rtea a p e s te 6 0 la su tă d in p e rso n a l. . . . .

„ Preuniversitarii nu fac grevă de avertisment

D in c o n tră , în în v ă ţăm în tu l p reu n iv e rs ita r, luni n u se va în tîm p la n im ic d eo seb it. V io a ra Tem ian, v ic e p re şe d in tă S L ÎP C a sp u s că n u s e va relua g re v a g e n e ra lă (su sp en d a tă to t în o c to m b rie , anul tT ecut), d e c ît în 2 6 ap rilie , a tu n c i c în d o vor d e c la n ş a to a te co n fed era ţiile s in d ica le . L un i nu v a a v e a lo c g re v ă d e a v e r t is m e n t, d eo arece c o n f lic tu l d e m uncă d in to a m n a trecu tă ' nu a fost în c h e ia t , c i d o a r su su p en d a t, d ec i n u e nevo ie, să s e r e ia to a te e tap e le . V io a ra T e m ia n , ca re a p a r tic ip a t ie ri d im ineaţă la în tîln irea sindicaliştilor c u N ic o la ie V ăcăroiu, a p rec iza t că aces ta n u crede c ă o a m e n ii v o r face g rev ă , p en tru a n u -ş i pierde lo c u r ile d e m uncă şi p en riu că s în t co n s trin ş i de m a n a g e r i. V icep reşed in ta S L ÎP C c re d e că acest

lucru n u este va lab il pentru p reun ivers itari, pen tru c ă to a te sem n ale le d in şcoli s în t favo rab ile grevei, în p lu s , în u ltim a perioadă , rândurile S L ÎP C s-au „ în g ro şa t" c u c irc a 1.000 d e perso an e .

între 9 ţi 11, Sănătatea va fi în grevă

în s is tem u l san ita r, lu n i, g rev a d e av ertism en t se va d es fă şu ra în tre o re le 9 - 1 1 . Ş te fan R om an , v ic e p re şe d in te le San itas, a d ec la ra t că u rg en ţe le v o r fi a s ig u ra te în acest ră stim p , ia r o tre im e d in p erso n a l va lucra. S indicatu l S an itas n u m ără circa5 .5 0 0 d e m em b ri, d in to talu l d e 9 .8 0 0 d e angaja ţi în sis tem u l sa n ita r d in în tre g u l ju d e ţ. P e lîngă c re ş te re a sa la rii lo r , m em brii S a n ita s m a i cer: finan ţarea corespunzătoare a C ase lo r d e A sigurări, d o ta r e a s p i ta le lo r ş i p o l ic l in ic i lo r , c re ş te re a n u m ă ru lu i d e p o stu ri pen tru p e rso n a lu l sa n ita r şi d e îng rijire , d a r ş i acordarea u n o r fac ilită ţi pentru tratam ent pen tru salariaţii d in sănătate. L iderii unor im p o rtan te so c ie tă ţi d in ju d e ţu l C luj (de exem plu C lu jana , Iris, C arbochim , Industria S îrm ei C îm pia T u rz ii sa u U n irea ) au d ec la ra t cu p u ţin tim p în urm ă, p e n tru , A dev ăru l de C lu j", că, dacă angajaţii s în t d e aco rd , se v o r so lidariza pen tru declanşarea g revei d e av ertism en t şi d acă v a fi cazu l, a celei genera le . , •• •• ’

B u g e t u l l o c a l

" d e z b ă t u t " d e

c o n s i l i e r i i g h e r l e n i

La Gherla a avut loc mult aşteptata şedinţă a Consiliului local, care a dezbătut bugetul local. Cei 21 de consilieri au fost nerăbdători să afle sumele defalcate, pe domenii de activitate. Văzind cifrele şi discutînd pe larg necesităţile actuale, ei au rămas nemulţumiţi, în ciuda faptului că au fost avertizaţi asupra crizei financiare.

Cele 11 miliarde de lei alocate bugetului local provin din taxe şi impozite locale, de la subvenţia de stat revenind oraşului de pe Someş doar 500 milioane de lei... Puţin, dacă avem în vedere planurile şi proiectele edililor

gherleni pe acest an. Pentru Asistenţa socială a populaţiei s-au alocat 1,785 miliarde de lei, în timp ce Invăţămîntului îi revin 1,600 miliarde de lei. Am amintit doar două domenii, unde nevoia de bani creşte lună de lună, dar unde s-a dat foarte puţin. Sume mici, cu care greu se vor descurca gherlenii. Nici sănătatea nu a primit mai mult, cele 30 milioane de lei fiind destinaţi întreţinerii creşelor de copii din localitate (creşe, unde în prezent funcţionează cabinetele particulare ale unor medici din... spital, medici, care mai au astfel de cabinete şi la Cluj-Napoca!? Suflă vîntul în vistieria Primăriei din Gheria. Cam asta ar fi concluzia dezbaterii bugetului local. In rest, viaţa merge înainte şi în mica urbe, dar greutăţile vor veni doar de-acum încolo, fiindcă timpul nu iartă, iar necesităţile şi nevoile sociale vor fi tot mai mari. SZ. Cs.

Regiile autonome ■ fiicele vitrege ale Consiliului local

La îm p ărţirea bugetului, c e l m ai p ro s t au ieş it c e le trei regii subordonate CL - RAT, RATUC ş i RA D P. Din ele, d o a r R A D P nu a p ro te s ta t p en tru sum ele p revăzu te în b u g e t P en tru p a c ie n ţa sa , directorul R A D P Liviu M ed rea a fo s t răsplătit din oficiu d e executiv c u în c ă un miliard d e lei pentru reg ie , astfel în e ît su m a p revăzu tă es te de 9 m iliarde d e lei.

Prim ele d o u ă au anunţat de ja m ăsurile cane treb u ie s ă le ia în cazul alocării u n o r fonduri s u b limita su bz isten ţe i aces to ra . D u p ă cum s e ştie, p înă anu l trecut cele două regii primeau d e la bugetu l d e s ta t subvenţiile n e c e sa re acoperirii preţului la serviciile p re s ta te către populaţie . Din 1999, conform Legii finanţelor pub lice locale , to a te a c e s te d iferen ţe d e preţ s în t supo rta te din bugetul local. Consilierii locali a u c o n s id e ra t c ă e s te imposibilă sa tisfacerea pretenţiilor RAT şi RATUC. C a u rm are , RAT ă prim it d o a r 76 ,6 la s u tă din va lo area solicitărilor, respec tiv RATUC 73,71 la sută (49 ,5 m iliarde d e lei).

Termofîcarea apreciază ca insuficientă suma alocată şi anunţă o posibilă criză

1 pentru luna augustD irecto ru l R eg ie i d e T e rm o ficare , Emil

Miron, s - a d e c la ra t mulţumit d e su m a primită pen tru investiţii - 2,19 m iliarde d e lei, d a r în c e e a c e p riv esc subvenţiile, a sub lin iat criza im inentă în c a re s e poate a ju n g e . In opinia conducerii RAT, în a c e s te condiţii vor putea con tinua s ă fu rn izeze ap ă c a ld ă d o a r p înă la 1 au g u s t, d u p ă c a re d acă s -a r con tinua ar fi în reg is tra te pierderi de17 m iliarde d e lei. Ca u rm are , s in g u re le variante posibile s în t d e a red u ce program ul d e furnizare a ap e i ca ld e la 4 ore/zi şi d e a sis ta în că lz irea în lunile noiem brie-decem brie, d e a reduce cheltuielile la program ul d e reparaţii, c e e a c e a r d u c e la, d is tra g e re a rap idă a instalaţiilor. C onducerea regiei p re v e d e ch iar n e c e s ita te a reducerii c h e ltu ie lilo r d e p e rso n a l, prin s c ă d e r e a sa la riilo r (şi, d e c e . nu, a indem nizaţiilor consilierilor din CA-n.a.) şi ch iar disponibilizări. P în ă s ă p tă m în a viitoare sp ec ia liş tii d e la te rm oficare vor decide ca re e s te m odalitatea c a r e va a fe c ta ce l mai puţin populaţia .

RflTCIC - firma caa mai nemulţumită

R eg ia A utonom ă de T ran sp o rt U rban de C ălători e s te şi m ai nem ulţum ită d e c ît c e a de Term oficare. Directorul econom ic, loan Rusu, a p recizat c ă su m e le prevăzute atît la investiţii, c ît şi la subven ţii sîn t in su fic ien te ., P arcu l de m aşin i treb u ie înlocuit în proporţie d e 60 la su tă , d e a c e e a a m cera t ca anu l a c e s ta sâ înlocuim m ă c a r 10 la su tă din tre m aşin i. Cele 10 m iliarde prim ite ne vor a junge ab ia pentru achiziţionarea a trei autobuze. Pentru protecţie soc ia lă , din c e le 67,15 miliarde d e lei c îte am ceru t, ni s -a u a lo ca t doar 49 ,5 m iliarde din c a re 4 ,5 rep rez in tă restan ţe d e anul trecut", a sublin iat directorul Rusu. în a c e s te condiţii, c o n d u c e re a RATUC a n u n ţă c ă v a urma sc u m p irea im inentă a unui bilet d e călătorie. Astfel, d e la 1 iunie va fi să lta t cu p e s te 20 de p rocen te , c e e a c e înseam nă c ă s e va ajunge la ce l puţin 1 .800 călătoria.

L.P.

E l v e ţ i e n i i

m o d e r n i z e a z ă a n e x e l e

u t i l i t a r e a l e u n o r

i n s t i t u ţ i i d i n H u e d i nO rg a n iz a ţia d e în tra ju to ra re u m an ita ră

"Verein Hilfe fur Hranke und B â d ren g te in R um ania” din Elveţia, condusă d e preşedintele H a n sp e te r A dank, a sponsorizat, d e -a lungul anilor, institu ţifsan itare şi şco la re din oraşul H uedin, în sp ec ia l spitalul şi şc o a la generală . C a u rm are a a c e s te i colaborări, dum in ică se va d a în fo losin ţă o bucătărie ultram odernă pentru spital, c a re va asigura d ese rv irea , în condiţii optim e, a celor 250 de bolnavi internaţi. D e a s e m e n e a , o d a tă cu începutul săptăm înii v iitoare, elevii şcolii gen era le vor a v e a la dispoziţie un grup social modernizat cu ajutorul a ce le iaş i organizaţii elveţiene u m an itare . De m en ţionat c â preşed in tele şi v icepreşed in tele o rgan izaţie i a u fo st cooptaţi c a C e tă ţe n i de o n o a r e a i o ra ş u lu i , u rm a re a re la ţiilo r privilegiate p e c a re le are localitatea respectivă cu o rgan iza ţia elveţiană.

f l s i ar putea fi reclam a dum neavoastră!

1 9 9 6 - S e n a tu l a ra tifica t C o n v e n ţia eu ro p e a n ă p en tru rep rim area tero rism ulu i, prin c a re e ra

r e g le m e n ta tă p ro c e d u ra ex trădării p e rso an e lo r c a r e s în t c ă u ta te p en tru a c te d e terorism .

Luna m ai constitu ie p rile j de să rb ă to a re p en tru cea m ai renum ită in stitu ţie de în v ă ţăm în t d in municipiul T urda. C u n o scu tă d e c e i m a i m u lţi sub denum irea de L iceul “M ihai V iteazul” (L M V ), începînd cu sem estru l II a! anu lu i şc o la r 1 998 / 1999, ca un sem n d e recunoaşte re a s itu ă rii în elita în v ă ţă m în tu lu i ro m în e sc , L M V d e v in e Colegiul N aţional “ M iha i V iteazu l” . S ărb ă to rirea acestui m om ent c o in c id e cu îm p lin irea a 90 d e ; ani de la înfiinţarea liceului. O scurtă retrospectivă a celebrei instituţii n e trim ite înapoi în an u l 1908, atunci cînd s-a pus piatra d e tem elie a im punătoarei clădiri de pe strada D r. Io an R aţiu n r. 111. P rim a generaţie de elevi (1911-1912) care a păşit în no u a clădire în anii p rem erg ă to ri M arii U n iri, a fo st constituită din elevi m aghiari ş iro m în i. A nul 1919

• însă co incide cru p re lu are a liceulu i d e cătTe sta tu l romîn, la. conducerea liceu lu i fiind n u m it p rim u l director rom în, în perso an a p ro feso ru lu i P etre Suciu. A nuare le şco lii dezvălu ie că la acea d a tă frecventau cu rsu rile 3 1 4 elevi. D u p ă o se rb are

; organizată la m o n u m e n tu l, v o ie v o d u lu i M ih a i Viteazul, even im en t la ca re partic ip ase ş i R eg e le Ferdinand, d in an u l 1920 liceulu i tu rd e a n i se

• conferă, în onoarea m ajestă ţii sa le , n u m ele d e “Regele Ferdinand” , pe ca re avea sa-1 p o arte p în ă în 1947. D eloc d e neglijat este faptul că în perioada celui de-al do ilea răzb o i m ondial, liceu l d ev en ise

?un refugiu a lln v ă ţăm m tu lu i rom înesc, un adevăra tcentru de sp ir itu a lita te în cultura, ro m în e ască . G eneraţiile, an ilo r 1947-1957 p ăstrează în că în m em orie această in stitu ţie sub n um ele d e “L iceu l de băieţi” , pentru ca ab so lv en ţii d e d u p ă ’5 7 s ă o num ească “ Şcoala M e d ie M ihai V iteazu l” . A c e l , an a în se n in a t d e altfe l şi d eb u tu l în v ă ţăm în tu lu i mixt în liceu l tu rd ean . . .

C hiar d acă în d ecu rsu l a 90 de a n i liceu lu i i-au , fost da te m ai m ulte num e, în concordanţă cu form a de învăţăm în t im pusă d e con tex tu l soc ia l specific

v re m u rilo r p r in c a re a tre c u t, în c o n ş tiin ţa m ajorităţii tu rd en ilo r a răm as tot L iceul “ M iha i V iteazul” (LM V)., în prezen t, în această institu ţie, sun t cuprinşi 837 d e e lev i, la cursurile d e z i şi p o s t l ic e a le . D e -a lu n g u l a n ilo r a c t iv i ta te a in structiv -educativă a unu i colectiv p ro feso ra l' valoros, form at d in 33 d e profesori, s-a concretizat în rezultate d eoseb ite , a tît în cadrul concursu rilo r naţionale, c ît şi a c e lo r in ternaţionale. P rocen tu l d e p ro m o v a b ili ta te a l u ltim u lu i e x a m e n d e bacalaureat a fost d e 98 ,89% , ia r p rocen tu l de

LMV TURDA- “ 90 DE TREPTE

SPRE LUMINĂ”

adm işi în în v ă ţă m în tu ! su p e rio r d e 6 9 % . în decu rsu l n u m e ro ş ilo r a n i, genera ţiile liceu lu iv turdean au o fe rit ad ev ăra te valori p en tru ţa ră , d a r . şi pentru străinătate. P rin tre absolvenţii cuT enum e ai L iceu lu i “ M iha i V iteazu l” se num ără: acad . O ctavian F o d o r (fo s t re c to r a l IM F C lu j), acad . C am il M m e şan , p r o f un iv . d r . 'M a r ia n Ţ arin ă (Facultatea d e M atem atică C lu j), p rof. un iv . d r . . Ioan C îm p ean u (şefu l C lin ic ii de N europşih ia trie C luj), prof. univ. dr. V alen tin M ureşan (Facultatea d e F ilozofie B u cu reş ti), p rof. univ, dr. H oraţiii Borza (U niversitatea S trasbourg), Ş tefan (E tienne) H ajdu (scu lp tor, fost ucen ic al lui B rîncuşi), Pavel D an (scriito r), ac to rii O v id iu lu liu M o ld o v an şi C arm en G a lin , co m p o z ito ru l H oria M o c u lescu , diplom atul A urel D ragoş M unteahu şi m ulţi, m ulţi alţii. - ' , . . . . .

în p rezent, C o leg iu l N a ţio n a l “M iha i V iteazu l” es te stru c tu ra t p e f ilie ră teo re tică , p ro fil rea l şi um an , c u p r in z în d sp e c ia lită ţile : m a te m a tic ă -

in form atică, ş tiin ţe le n a tu r ii, f i lo lo g ie , en g leză şi

ştiin ţe sociale. _ , _ : t-C u ocazia îm p lin irii ş 9 0 d e an i d e la în fiin ţarea

L iceu lu i “M ihai V iteazu l” ş i a aco rd ării o fic ia le a titlu lu i de “C o leg iu N a ţio n a l” , în c e p în d cu d a ta d e 26 aprilie , în c a d ru l l ic e u lu i; se v o r o rg an iza num eroase m an ifestă ri s p o r tiv e ş i ştiin ţifice . D in da ta d e 7 m ai, e le g a n te le h o lu r i a le liceu lu i, c a re în că păstrează a m p re n ta v e c h ii a rh itec tu ri, v o r g ă z d u i ' “ E X P O F L O R A ; 1 9 9 9 ” , e x p o z i ţ i e o rgan iza tă în c o la b o ra re c u C o n s iliu l local al-/-' m un ic ip iu lu i T u rd a .T o t în a c e e a ş i z i-v a avea loc ş i vernisaj ul unei expoziţii d e a rtă p lastică dedicată an iversării a 90 d e an i d e la în f iin ţa re a liceu lu i. D ar ce l m ai im p re s io n a n t m o m e n t a l acestei z ile v a .f i cu sigu ran ţă “d ia lo g u l g e n e ra ţiilo r” , în ca re ac tu a lii p ro fesori şi e lev i a i l ic e u lu i s e v o r în tîln i c u foştii lor co leg i, d in c e le m a i d ife rite genera ţii, î n aces t scop, c o n d u c e re a c o le g iu lu i inv ită to ţi fo ştii dascăli ş i a b so lv e n ţi a i L ic e u lu i “ M ih a i V iteazu l” , care - în d e c u rsu l a z e c i de an i - au făcu t cinste institu ţie i d e în v ă ţă m în t tu rdene , s ă ia p a rte la acest d ia lo g in e d it. în d a ta d e 8 m ai, în cep în d cu o ra 1 0 .0 0 , v a a v e a lo c festiv ita tea V so lem nă dedicată a n iv e rsă r ii lic e u lu i; m om en t c e ■- v a coincide cu dezvelirea unei p lăc i com em orative. ' D e j a ora 17.00, liceul tu rdean îm preună cu Teatru l d e Stat vor p rezenta u n spec taco l om agial, iar seara z i le i d e 8 m a i v a a p a r ţ in e în e x c lu s iv ita te ; inv ita ţilo r. M a n ife s tă rile o f ic ia le se v o r în ch e ia dum in ică , 9 m ai, o z i c e v a d e b u ta c u d ep u n erea .' d e co ro an e la m o rm în tu l lu i M ih a i V iteazu l şi se v a încheia cu o inv itaţie la bun ă dispoziţie în cadrul “ D um inicii în fam ilia le m e v iş tilo r” .

în tr-o lum e a c ă re i a rm o n ie sp ir itu a lă e s te tu lb u ra tă de g rav e lip su r i şi c o n f lic te arm ate , să o p r im puţin tim p u l p e n tru a n e a d u c e am in te d e ce i m ai frumoşi an i a i v ie ţii n o astre , an ii de şcoală!

Brîndusa FAU R

Pentru studenti• ■ > j

C o n c u r s d o p l a n u r i d o a f a c o r iAl E SE C Cluj-N apoca o rgan izează, în perioada 6-8 mai

1899, proiectul Think Big, des tin a t încurajării spiritului antrep.renorial. A cest pro iect s e va d e s fă ş u ra s u b form a unui c o n c u rs d e p lanuri d e a fa c e r i. M a n a g e m e n tu l proiectului s-a realizat cu sprijinul Mobifon SA. în cadru l acestu ia studenţii înscrişi au participat la o primă e ta p ă de se lecţie, realizată p e b a z a unui studiu d e c a z şi a unui test d e abilităţi. Din cei 6 0 d e studenţi înscrişi vor fi selectaţi 30 c a re vor participa la o se s iu n e d e sem inarii p e tem a “C um s ă rea lizez i u n p la n d e a fa c e r i” , su s ţin u te d e specialişti în dom eniu d e la fundaţiile FREE, C a p a , CDM. în e ta p a u rm ătoare, d e s fă şu ra tă la Băile Felix, s e vor se lec ta c e le mai b u n e 5 planuri d e afaceri, p o seso rii lor fiind prem iaţi şi av înd posibilitatea d e a rea liza un stag iu de prac tică în s tră in ă ta te . O altă oportun itate oferită d e aces t proiect e s te faptul că baza d e d a te cu aceş ti studenţi poate fi a c c e sa tă d e une le din c e le m ai mari firm ă ca re d o resc s ă le o fere un loc d e m uncă în viitor.

0 nouă imagine a Clujului pe InternetIn te m e tu l, teh n o lo g ia care a re v o lu ţio n a t

lu m ea , n e a ju tă acu m să fim cu n so c u ţi, să co m u n ic ă m , să fim in te rco n ec ta ţi cu ce i d in ju r , în g ă s ire a unei so lu ţii ie f tin e , rap id e

' şi e f ic ie n te p e n tru p ro b lem ele cu c a re n e con frun tăm .

în aces t se n s , firm a D y n am ic N etW ork T eh n o lo g ie s a lansat, o ficial, p ag in a d e W eb d esp re ju d e ţu l C lu j, la adresa w w w .c jn e t.ro .

în tr-o so c ie ta te în p lin ă tra n sfo rm a re şi evo lu ţie , în to a te activită ţile şi d o m en iile d e ac tiv ita te , c o m u n ica rea şi in fo rm a ţia s ta u la baza luării d e c iz iilo r d e z i cu z i. _ v

A cest, s ite se d o reşte a fi un m ijlo c m ai u şo r de in fo rm are în ju d e ţu l C lu j. S e speră că acea stă p ag in ă să dev ină u n in stru m en t in d is p e n s a b i l p e n tru o m u l d e a fa c e r i , fu n c ţio n a ru l p u b lic şi fiecare c e tă ţean c a re ■

are n ev o ie d e o b a z ă d e d a te fav o ra b ilă C luju lu i.

în p ag in ă s în t c u p r in se in fo rm aţii u tile d in d o m e n iu l a d m in i s t r a ţ i e i lo c a le , s o c ia le , eco nom ice , in fo rm a ţii c u ltu ra le , tu ris tice şi d e divertism ent, ac tu a liz a te ziln ic , săptâm înal şi lunar, p e n tru a a d u c e m ai ap ro ap e d e cetăţean a sp e c te le v ie ţii co tid ien e .

S tru c u ra s i t e - u lu i p e r m i te o n a v ig a re uşoară, a s tfe l în e ît f ie c a re să poată o b ţin e in form aţia d e c a re a r e n e v o ie , în tr-un tim p c ît m ai sc u rt. F irm a D N T îi invită p e cei dornici să v iz ite z e s i te -u l ju d e ţu lu i C lu j, în speranţa că a izbu tit c rea rea unei im agini m ai com plete ş im a i f ru m o a se a ju d e ţu lu i nostru , im agine leg a tă d e un v ii to r n o u , an um e cel a l tehno lo g ie i p e In te rn e t. . • ■

.-1 < Râul SESTRAS

P r i n F r a n ţ a , “ c u s u f l e t u l l a g u r ăTurnul Eiffel şi catacombele

T rece rea din Cartierul Invalizilor în Bulevardul M ontpam asse. lung d e ap ro ap e doi kilometri, s e face p e nesim ţite prin B oulevarde d e s Invalides. M ontpam asse, e s te şi n u m ele cartierului c a re p e vremuri definea un mod d e a privi şi în ţelege lum ea. Aici s e g ă s e s c şi a s tă z i ca fenele le frec v en ta te p e vremuri d e artişti şi poeţi, cu m sînt: La C oupole, Le Dome, La R otonde, c a b a re te le Jockey , La Boule Blanche, Lă Villa. R estau ran tu l La C loserie d e s

Lilas, m artor printre a tîte ă altele, al epocii d e glorie a cartierului, s e află la cap ă tu l bulevardului. C a rom ân, em oţia ta e s te spo rită însâ , nu d o a r d e evocările lui F ra n c is C a rco , ci şi d e am intirea lui Brâncuşi, c a re a trăit aici o ju m ăta te d e seco l ridicînd sensib ilita tea m od ern ă pe o treap tă nouă, d e dim ensiunile unei C o lo an e alnfinitului. E p o ca d e glorie a M on tpam âsse-u lu i n-a durat d e c ît un • deceniu înain te şi altul d u p ă primul război m o n d ia l.. Criza financiară din SUA a provocat criza picturii la Paris. D isperaţi, cîţiva pictori la m odă, a s e m e n e a excentricului P asc in , s e sinucid. Alţii, negustori d e tablouri şi pictori urmăriţi d e fisc, ajung la închisoare. S e trage cortina p e s te “ultimul act" al boem ei din M o n tp a m a s s e . D e a tu n c i loca lu rile , a t î t d e cu n o scu te a le cartierului, s în t invadate d e turişti străini ce ad u lm ecă istoria locurilor.

Intrăm pe a v e n u e d e Suffren pentru a a ju n g e la C ham p d e M ars (Cîm pul lui Marte), mai p rec is, la Tumul Eiffel, a d e v ă ra t sim bol al Parisului m odem . C onstruit d u p ă planurile inginerului G u s ta v e Eiffel între 1887-1889, turnul s -a vrut o sfidare la a d re sa c o n s e rv a to r i s m u lu i c e s t â p în e a in d u s t r ia construcţiilor sfîrşitului d e seco l XIX. De o e leg an ţă şi în d răzneală su rp rinzătoare pentru ep ocă , tumul răm îne prima construcţie m etalică ce prefigurează construcţiile din oţel şi be ton a le secolului nostru .

D e pe ultima s a platform ă, situată la 276 metri înă lţim e ( îm p re u n ă cu a n te n a d e te lev iz iu n e m ăsoară 320 metri), atunci cînd e s te senin, Parisul s e p o a te v e d e a în to a tă sp le n d o a re a lui d e m etropolă tru faşă , pe d is tan ţe d e kilometri.

In dreptul turnului, traversînd Pont d 'len a ajungi la Palatul Chaillot, c e dom ină S en a de pe înălţim ea colinelor T rocadero . Palatu l ilustrează perfect stilul ~ arhitectural al perioadei in terbelice şi a d ă p o s te ş te sa la Teatrului N aţional Popular, iar în c e le d o u ă aripi laterale; Muzeul d e Etnografie, Muzeul Marinei şl Muzeul M onum entelor F ra n ceze .

Cutreierînd străz ile Parisului, fără s ă vrei te

g în d eşti la "Mizerabilii" iui H ugo s a u la "M isterele Parisu lu i” d e S u e şi te înfiori la gîndul c ă su b picioarele tale, su b m acad am u l tocit d e vrem e sa u s u b pojghiţa d e a s fa lt, s e g ă s e s c m isterioase le ca taco m b e d esp re c a re ai citit în cărţi. C a să ajungi în a c e s t labirint treb u ie s ă cobori trep te le d e la extrem ita tea podului d ’A lm a, co lţ cu Q uai d 'O rsay. d a r su rpriză, în loc d e c a n a le m iro s ito are şl foşgăială de şobolani, ai parte d e o sa lă d e expoziţii, p u te rn ic lum inată , p lin ă d e h ă rţi, s c h e m e şi d o cu m en te înfăţişînd c e a m ai a m p lă şi com plexă

, re ţea d e tunete su b te ra n e din E uropă, construită în scopul evacuării apelor reziduale. U rm ează vizitarea unui circuit c o m e n ta t p e p arcu rsu l căm ia po t fi v ă z u te galerii cup rinzînd d iv e rse co n d u c te , un deversor menit s ă e v acu e ze ' a p e le în c a z d e furtună ş i un bazin. A pa m u rd a ră şi în sp u m a tă cu rg e c a un pîrîu între două tro tu a re în ă lţa te p e ca re circulă . personalul d e în tre ţinere .

S ubteranele Parisului ex is tă d e p e s te 600 d e ani ş i a u a s tăz i lungim ea d e 2 .1 0 0 km.- Prim ul tunel a fo s t construit în 1370 şi c î te v a s e c o le a v ă rsa t to a te murdăriile d e p e malul d re p t în S e n a . în 1740 a fost zidit M arele C a n a l d e c e n tu ră fiindcă celălalt d ev en ise n e încăpăto r.'în s e c . XIX, re ţe a u a a junsă la 160 km, era d es tu l d e p ro s t în tre ţin u tă şi a v e a to a te gurile d e v ă rs a re în S e n a , c e e a c e d e c la n şa periodic epidem ii c a ta s tro fa le . A tunci a a p ă ru t B elgrand, inginerul c a r e a a v u t id e e a d e a dirija to a te canalele e x is te n te , şi c e le c e s e vor construi în viitor, la ieşirea S e n e i d in P a r is , a d ic ă la 20 km în aval. Planurile s a le s -a u m ate ria liza t în tre 1857- 1861, îneît la sfîrşitul vieţii a c e s tu ia , lungim ea reţelei a tin g e a deja 600 d e km . D e z v o lta re a u lterioară a Parisu lu i a d e te rm in a t a m p lifica rea re ţe le i p înă Ia proporţiile d e azi.

P ărăsim Parisu l şi m ă g în d e s c c ă ,,n u ştiu d a c ă m entă s ă mori d u p ă c e ai v ă z u t N eapo le , în schim b, c e r t e s te c ă m erită s ă tră ie ş ti c a s ă vez i P arisu l

M a g d a le n a VAI D Ă

O vidiu P u rd e a S o m e ş îşi va la n sa marţi o n o u ă c a s e t ă cu

> m u z ic ă p o p u lară

R o d u l d r a g o s t e i

t i r z i i

C o leg u l d e b reaslă ş i p r ie te n u l, căp itan O v id iu Purdea, de la pub lica ţia m ilitară Scutul P a tr ie i, a re u n te m p e ra m e n t v u lc a n ic , lucru p e ca re î l re c u n o a ş te e l în su ş i, sincer. C u en e rg ia o m u lu i c a re e s te b o ln a v d acă şade, e s te p a s io n a t, în eg a lă m ăsu ră d e gazetărie , d e sc risu l în p ro ză , d e ce l în v e rsu r i, d a r şi d e m u z ica p o p u la ră . A cea sta d in u rm ă a fost o d ra g o s te tîrz ie , O v id iu P u rd e a S o m eş (în v îr s tă d e 3 4 d e an i, a c u m ) în c e p în d să c în te ab ia cu p a tm ani în u rm ă. Ideea d e a c în ta pe sc en ă i-a v e n it d e la a p ro p ia ţi , ia r c u ra ju l 'd c a-şi fo losi vocea (d c c a re se b u c u ra u d in p lin p rie te n ii şi co leg ii c u c a re -ş i p e trecea ) în s lu jb a fo lc lo ru lu i i- a v e n i t la F e s tiv a lu l c în te c u lu i o s tă şesc , Ia a c ă ru i p r im ă ed iţie a ş i fost p rem iat.

A ltfe l, O v id iu a r fi tre b u it să ş tie că doru l d e a c în ta n u -i va d a p a c e . A m în d o i părin ţii, c a re tră ie sc îh sa tu l G îrb o u l D eju lu i, d in c o m u n a C âşe iu , c în tâ d e c în d se ştiu . M am a, D o c h ia , c în ta în co ru l b ise ric ii ş i aco p erea to a te vocile . T atăl, Ioan , e s te d iac la biserică, ia r b u n icu l său a răm as în m em o ria sa tu lu i ca d o in ito r .o coastă p e ca re o b işnu ia să cîn te fiin d n u m ită C oasta P u rd ii.

O v id iu P u rdea a p u b lic a t d o u ă v o lum e (u n u l d e p o ez ie şi un a l d o ilea d e p roză) şi o case tă : „ C are o m n -a re n o ro c M a rţi, in te r p r e tu l d e m u z ic ă p o p u la r ă O v id iu P u id e a -S o m e ş îş i v a lan sa o a d o u a case tă , în so ţită d e C D , „D ă-m i, D o a m n e , d a ’ nu-m i d a m u lt” . în com pania u n o r n u m e consacrate: S a v a N e g re a n -JB ru d a ş c u , V a le r ia P e te r - P re d escu , C o rn e lia A rd e le a n , G r ig o re L eşe , N ic o la e S a b ă u , A u re l C ic e o a r t , M a ria n a M o rc a n ş i A le x a n d ru P u g n a , O v id iu îş i va ră sp lă ti , c u c în te c e , a d m ira to rii ş i p r ie te n ii. Iu b ito r ii d e fo lc lo r a u ş a n sa u n u i sp e c taco l g r a tu i t , m a r ţ i , d e la o r a 17 , în sa la d e . sp e c ta c o le a C e rc u lu i M ili ta r C lu j-N a p o c a .

A .V .

L o c u r i d c m u n c a

v a c a n t e

La d a ta d e 19 ap rilie a .c . , la A gen ţia J u d e ţ e a n ă p e n tru O c u p a r e ş i F o rm a re P ro fe s io n a lă Cluj a r e u rm ă to a re le locuri v ac a n te (în p a ran teză d a ta concursului, acolo u n d e s e ţine): s e z o n ie r - 50, confecţioneri îm b ră c ă m in te - 110, f ie ra r -b e to n is t - 1 0 . ' tractorist la Ocolul Silvic Gilău -1 (23.04.1999), a u to m a c a ra g is t au to ISC IR - 1, tîm p lar - 2, fo ch ist - 1 (29 .04 .1999) - e lec tric ian , 5 ani v ech im e - 1. g e s tio n a r - 1, a s is te n t m aternal - 4 . o p e ra to r ch im ist - 1 (2 9 .0 4 .1 9 9 9 ). an a lis t d e b u ta n t - 1 (28 .04 .1999), adm in istra to r şe f fa c u lta te - 3 (2 2 .04 .1999), c o n ta b i l / 3 ani vech im e - 1 . contabil ş e f - 2 . inginer d e sistem , 7 a n i v e c h im e - 1 (1 7 .0 4 .1 9 9 9 ) , in g in er e le c tro te h n ic ă - 3, in g in er instalaţii (un an v ech im e) - 1, in sp e c to r d e sp e c ia lita te - 1 (23 .04 .1999).

Informaţii privind locurile d e m u n că v acan te p o t fi ob ţinu te d e la biroul M ed ie rea m uncii, în zile le d e luni. m arţi, m iercuri, joi, d e la 8-13, p e s t r a d a C o şb u c 2.

Air] 51TOTÎBS ffl OHiMS ( O s â m M s S M •

tel/fax 19-73-04; tel/fax 31-43-23; tel/fax 21-60-75.

m ss* * : / . C e n t r u l d e I n f o r m a t i c ă

M i n i e r ă ” S . A . C l u j - N a p o c a

o r g a n i z e a z ă u r m ă t o a r e l e c u r s u r i d i n

d a t a d e 2 6 . 0 4 . 1 9 9 9

• U t i l i z a r e c a l c u l a t o a r e p e r s o n a l e *

D u r a t a c u r s u l u i : 9 0 o r e

P r o g r a m a c u r s u l u i : S i s t e m u l d e

o p e r a r e W I N D O W S 9 5 , W O R D 9 7 ,

E X C E L 9 7 , s e r v i c i i I N T E R N E T

• C o n t a b i l i t a t e i n f o r m a t i z a t ă •

D u r a t a c u r s u l u i : 1 5 0 o r e

P r o g r a m a c u r s u l u i : I n t r o d u c e r e î n

c o n t a b i l i t a t e . P r e z e n t a r e t e h n i c ă d e

c a l c u l , C o n t a b i l i t a t e a f i n a n c i a r ă a

a g e n ţ i l o r e c o n o m i c i . M o n o g r a f i e

c o n t a b i l ă . A p l i c a ţ i i p r a c t i c e p e

c a l c u l a t o r .

S e e l i b e r e a z ă d i p l o m e ; a v i z a t ă d e

M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i N a ţ i o n a l e .

I n f o r m a ţ i i , î n s c r i e r i s e f a c l a t e l e f o n :

0 6 4 - 1 5 . 5 0 . 0 0 , 4 1 . 4 1 . 2 0 ,

4 1 . 4 1 . 1 7

s a u l a s e d i u l f i r m e i , C l u j - N a p o c a ,

B d . N . T i t u l e s c u , n r . 4

S . C . F . “ IM A PO FA R M ” S .A .cu sediul în Cluj-l\lapoca, str. Maiakovski nr. 2

< 3 ^ n i z e a z aîn data de 2 8 T M .1 9 9 9 ora 1 0 la sediul firmei

(1358906) c o n c u r spentru ocuparea unui p ost de

f a r m a c i s t d i r i g i n t e , jip la Farmacia nr..B1 lara, jud. Cluj.

„ . ' Condiţii: vechime.în specialitate 3 a n i / ’ înscrieri'pînă la data de 2 6 .0 4 .1 9 9 9 : Informaţii suplimentare la telefon 0 6 4 - 1 3 .4 1 .5 2 , int. 1 0 7 , Comp. Personal.

(1358906) ( c o N e T ISUCURSALA DE DISTRIBUŢIE EN. E L CLUJ

CEMD CLUJ ESTC o r n u n i c a :

în data 1 4 .1 0 .1 9 9 9 au fost înregistrate defecţiuni ale unor cabluri de 10kV ceea ce a condus ia afectarea alimentării, cu energie electrică a unor consumatori din municipiul Cluj-Napoca.COG2 r * e t m s c u z e abonaţilor noştri pentru i n t r - e r^t_i p j e r^i I e înregistrate.

- V î n z ă r i î n i c i c l i n s t o c- V î n z ă r i ş i l e a s i n g î n v a l u t ă • P i e s e d c s c h i m b ş i s e r v i c e •

B i r o u l brother. S ib iustr. D r . Ion Raţiu nr. 9

t e l/ f a x : 0 6 9 / 2 1 5 9 5 8 , m o b il : 0 9 4 8 9 4 7 6 8

S . C . C O M P L E X A G R O S E M S . A . C l u j

c u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a , s t r . H o r e a n r .

4 2 - 4 4 , o r g a n i z e a z ă î n d a t a d e

0 4 . 0 5 . 1 9 9 9 o r a 1 0 , 0 0 , l i c i t a ţ i e p u b l i c ă

" c u s t r i g a r e p e n t r u î n c h i r i e r e a u n u i d e p o z i t

d e 5 5 0 m p . ş i s p a ţ i u p e n t r u b i r o u r i s a u

m a g a z i n e d e 1 3 0 m p . , a f l a t e p e

s t r . F a b r i c i i d e z a h ă r n r . 1 0 9 .

O f e r t e l e s e d e p u n p î n ă î n d a t a d e

0 4 . 0 5 . 1 9 9 9 , o r a 9 , 0 0 . (1358916)

î n c a z d e n e a d j u d e c a r e , l i c i t a ţ i a s e r e p e t ă

î n f i e c a r e l u n i s i j o i . R e l a ţ i i l a t e l e f o n :

0 6 4 - 4 3 . 2 5 . 3 4 s a u 4 3 . 2 5 . 3 8 .

C F C l u j

O r g a n i z e a z ă l a d a t a d c 0 3 .0 5 .1 9 9 9 o r a 1 1 ,0 0 l a s e d i u l R e g io n a le i C F C l u j D iv i z i a

P a t r i m o n i u l i c i t a ţ i e p u b l i c ă c u s t r i g a r e p e n t r u î n c h i r i e r e a

u n o r t e r e n u r i ş i s p a ţ i i d u p ă c u m u r m e a / ă :

• t e r e n a m p l a s a r e c h i o ş c I c g u m c - f r u c t c S = 2 5 m p . s t a ţ i a C F D e j C ă l ă t o r i ;

• t e r e n a m p l a s a r e c h i o ş c t c x t i l c - î n c ă i ţ ă m i n t c S = 2 8 m p . s t a ţ i a C F D e j C ă l ă t o r i ;

• t e r e n p a r c a r e a u t o S = 3 0 0 m p . S t a ţ i a C F C l u j - N a p o c a ;

• t e r e n p a r c a r e a u t o S = 1 5 6 m p . S t a ţ i a C F C l u j - N a p o c a ;

• t e r e n u r i t e n i s d c c î m p S = 2 .4 0 0 m p . P a r c u l F e r o v i a r i l o r C l u j - N a p o c a ;

• t e r e n s e r v i c e a u t o S = 4 5 3 m p . C l u j - N a p o c a ( P o d I R A ) ;

• s p a ţ i u p r e s t ă r i s e r v i c i i S = 1 4 .4 D e p o u l C l u j - N a p o c a ;

• t e r e n a m p l a s a r e c h i o ş c A B C S t a ţ i a C F A g h i r c ş ;

• t e r e n a m p l a s a r e c h i o ş c L O T O S = 2 4 m p . S t a ţ i a C F C l u j - N a p o c a .

D o c u m e n t a ţ i a d c p a r t i c i p a r e l a l i c i t a ţ i e s c p r o c u r ă c o n t r a c o s t d c l a s e d i u l R e g io n a le i

C F C lu j , P i a ţ a “ A v r a m l a n c u ” n r . 1 7 , D i v i z i a P a t r i m o n i u , c a m .2 1 , u n d e s c v o r d e p u n e

ş i d o s a r e l e d c p a r t i c i p a r e l a l i c i t a ţ i e p î n ă c e l t î r z i u l a d a t a d c 2 8 .0 4 .1 9 9 9 .

(1359403)

• V în d g a r s o n ie r ă c o n f . 1, G h eo rg h en i, s tr . D e tu n a ta e t 3 d in 10, sem ifin isa tă , te le fo n , p re ţ 115 m i!., te l. 1 9 3 0 4 9 , 4 3 0 2 5 9

(A g-i.)• V în d ap . o c a m e ră , M ă ră ş ti

c en tra l, B d. 21 d e c e m b r ie , e ta j 8 d in 8 Iară p ro b le m e c u iz o la ţia , te le fo n , se m if in isa t, p r e ţ 1 6 .0 0 0 D M , tel. 1 9 3 0 4 9 ,4 3 0 2 5 9 (A g .i.)

• V în d a p . 2 c a m e r e G heo rg h en i, str. A lb a c , e ta j 9 d in 10, te le fo n , p r e ţ 1 8 .0 0 0 D M , n e g . , t e l . 1 9 3 0 4 9 , 4 3 0 2 5 9

( A g i- )

• V în d a p . 2 c a m e re c o n f. 2 M ăn ăştu r, s tr . C lâ b u c e t, e ta j 3 d in 4 , te le fo n , p re t 115 m ii. , te l. 193049 , 4 3 0 2 5 9 (A g .i.)• V în d ap . 3 c a m e re G rig o re sc u ,

s t r . V l a h u ţ ă , p a r t e r î n a l t , u l t r a f i n i s a t , c a m e r e d e c o m a n d a te , te le fo n , p re ţ 2 0 0 m ii. neg . , te l . 1 9 3 0 4 9 , 4 3 0 2 5 9 (A g .i.)• V în d ap . 3 cam eTe M ă n ă ş tu r ,

s tr . Io n M e ş te r , e ta j 2 d in 4 , fin isa t, cu m o d if ic ă r i , t e le fo n , p r e t 2 8 .0 0 0 D M n e g . , t e l . 193049 , 4 3 0 2 5 9 (A g .i.)• V în d te re n ~ 5 0 0 m p . c u to a te

u tilită ţile , z o n a G h e o rg h e n i, p re ţ 43 U S D /m p . n e g . , te l. 1 9 3 0 4 9 , 4 3 0 2 5 9 (A g .i .)

• V în d a p . 4 c a m e re M ă n ă ş tu r s tr . A lm a şu lu i, e ta j 3 d in 4 , 2 b a lc o a n e , p r e t 2 5 5 m ii. , te l . 193049 (A g .i.)

. • D au în c h ir ie sp a ţiu c o m e rc ia l 100 m p ., M ă n ă ştu r , p a r te r v itrin e m ari Ia s trad ă , p re ţ 8 ,5 U S D /m p ., te l. 19 3 0 4 9 , 4 3 0 2 5 9 (A g .i.)

• V în d a p . c u 3 c a m e r e în M ă n ă ş tu r , A le e a C i o p l e a , u l t r a f i n i s a t , g r e s i e , f a i a n ţ ă , g eam u ri te n n o p a n , eţ. 4 d in 4 fă ră p ro b le m e c u iz o la ţ ia p re ţ 2 0 0 m ii . n e g . , t e l . 4 3 0 2 5 9

(A g .i.)

(2093596slr. Avram lancu 9

Clu j-Napoca tel. 064196262

• O fe r c h ir ie c e n tra l , sp a ţiu com ercial 2 5 0 m p . fin isa t, b irou, g ru p s o c ia l+ d e p o z i t 2 5 0 m p. p o sib ilita te p arcare , p e n tru show roorn, rep rezen tan ţe , te l. 196262, 0 9 2 -5 0 .5 3 .3 0 . (A g .i.).

• V în d ap . 3 cam ere , con f. unic, etaj in term edia r, te lefon , p re ţ 138 m ii. n e g ., te l. 196262 . (A g.i.)

• C u m p ă r a p . 2 ,3 ,4 cam ere G r ig o r e s c u , p r e f e r e ta j in term ed ia r, o fe r p re t b u n . , tel. 196262. (A g .i.) .• V în d ap . 4 cam ere Z o rilo r, etaj 3 , c u m o d i f i c ă r i in te r io a r e , telefon, fin isa t, gara j su b bloc, s tr. L u c e a fă ru lu i, p re t 18.000 U SD , te l. 196262 . (A g .i.)

• V în d a p . o c a m e ră , G rigo rescu , se m ifin isa t, telefon, str. F în tîn e le , p a r te r, p re ţ 120 m ii. n eg . , tel. 196262 . (A g.i.)

S . C . D I S T R I G A Z N O R D S . A . T g . M u r e ş

S u c u r s a l a T u r d a ,

o r g a n i z e a z ă

î n d a t a d e 2 6 . 0 4 . 1 9 9 9 e x a m e n p e n t r u

c a l i t a t e a d e i n s t a l a t o r a u t o r i z a t î n g a z e ,

g r a d e l e I , l l a , l l 3 ş i I I I - o ţ e l .

C o n d i ţ i i l e d e p r e z e n t a r e l a e x a m e n s î n t

p r e v ă z u t e î n N O R M A T I V U L 1 .6 - 9 0 a r t . 2 . 2 0 -

2 . 2 3 .

D e p u n e r e a d o s a r e l o r s e v a f a c e l a s e d i u l

S u c u r s a l e i D . G . N . T u r d a s t r . R e p u b l i c i i n r .

2 6 , p î n ă î n d a t a d e 2 1 . 0 4 . 1 9 9 9 , o r a 1 2 , 0 0 .

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n

3 1 . 5 9 . 5 0 , i n t . 1 3 7 .

F a c e m c u n o s c u t p e a c e a s t ă c a l e c ă

N o r m a t i v u l p e n t r u p r o i e c t a r e a ş i e x e c u t a r e a

r e ţ e l e l o r ş i i n s t a l a ţ i i l o r d e u t i l i z a r e g a z e

n a t u r a l e i n d i c a t i v i . 6 / 8 6 ş i N o r m a t i v u l

p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a ş i e x p l o a t a r e a r e ţ e l e l o r

d e d i s t r i b u ţ i e ş i a i n s t a l a ţ i i l o r d e u t i l i z a r e a

g a z e l o r n a t u r a l e : 3 3 8 - 3 4 0 / 8 6 ş i - a î n c e t a t

v a l a b i l i t a t e a , i a r p e r s o a n e l e a u t o r i z a t e î ş i

p i e r d c a l i t a t e a d e i n s t a l a t o r a u t o r i z a t î n

g a z e , î n c o n d i ţ i i l e n o i l o r r e g l e m e n t ă r i .

T a r i f u l d e e x a m i n a r e e s t e d e 2 2 5 , 0 0 0 le i

ş i n u i n c l u d e l e g i t i m a ţ i e d e i n s t a l a t o r

a u t o r i z a t . ' (1359404)

W w m M r j r A x x * < ric A« (m a re j

C om plexu l tu r is t ic Comorova (m a re )

Fostele v ile de 3 * * * ale PCR, re s tau ra n te cu specific, p isc ină cu apă te rm a lă , m u ltip le p o s ib ilită ţi de

Cazare ş i pensiune în s e rii de 7 - 1 0 z ile , cu p la ta ş i în ra te -

O fe rim fa c ilită ţ i p e n tru o rg a n iz a to rii de g ru p u ri.

R e la ţii la A ge n ţia de tu ris m

Bd. E ro ilo r n r. 3* Te l./Fax: 43.03.74 <1359*07>

m

A D E V Ă R U Lde Cluj

• V în d a p . 3 c a m e re ,

G rig o re sc u , s tr . F în tîn e le , etaj in te rm e d ia r , s e m if in is a t , p re ţ

2 6 .0 0 0 D M , n e g . , te l. 196262.

(A g .i.)• V în d casă A n d re i M ureşanu ,

P + E , gara j 6 cam ere , 2 băi, str.

Z ăm eşti, p re ţ 120 ,000 U S D , tel.

196262 . (A g .i.)

• D a u în c h ir ie h a lă 250 m p. ( 1 2 0 + 1 5 0 ) , M ă r ă ş t i , c u r e n t

t r if a z ic , v e s t ia r , g ru p so c ia l, acces tir, p re ţ 4 U SD /m p. , tel.

196262 . (A g .i.) .

• V în d c a s ă 2 c a m e re ,

d e p e n d in ţe , z o n ă ultracentrală,)

te le fo n p o s ib i l i ta te acces d in

s trad ă şi m an sard are , front 12 m ,

p a rch e ta t, zu g răv it, p re ţ 90 .000

D M n e g o c ia b il , te l. 196262.

(A g .i.) '■>• V în d te re n 8 .550 m p. zo n a

S o m eşen i G ară , lîn g ă term inal,

p o t r iv i t p t . c o n s tru c ţ ie h a lă , d e p o z it a l te - a c t iv i tă ţ i , p re ţ 7

U S D /m p . 7 te l. 196262. (A g.i.)

• V în d ap . 3 cam ere , Z orilor, str. P aste u r, p a rch e ta t, cu garaj,

p re ţ 2 2 0 m l . , tel. 196262. (A g.i.)

hA m e m e v i A

3400 Cluj-Napoca, str. Napoca 12

Tel: 19.45.41,19.45.3• V în d g a r s o n ie ră c o n f . 1,

b a lco n în ch is , telefon , parcare , o cu p ab ilă im ed ia t, str. D etu n a ta , p r e t 1 3 .5 0 0 D M n e g . , te l. 194541 , 194538 (A g .i.)

• V în d ap . 2 cam ere co n f. 1, e taj 1 /2 ,2 balcoane, o rien ta re E - V , so b e d e te ra c o tă , p a rc h e t , te le fo n , z o n a sem icen tra lă , p re t 275 m ii. , te l. 194541, 194538

(A g .i.)• V în d ap . 2 cam ere con f. 1, cu

trecere, etaj 9 /9 , fară balcon , cart. G rig o rescu str. H aţeg, p re ţ 165 m i i . , te l. 1 9 4 5 4 1 ,1 9 4 5 3 8 (A g.i.)

• V în d garso n ie ră conf. 1, cu te le fo n , fa ian ţă , gresie, in c lu s iv m o b i lă d e b u c ă tă r ie , c a r t . Z o r i lo r , p r e ţ 105 m ii. n e g . , te l. 194541 , 194538. (A g .i.)

• V în d u rg e n t ap. 3 c a m e re finisate, e taj in term ediar, te lefon , m o d i f i c ă r i in te r io a r e , C a le a M ă n ăştu r, p re ţ 31 .000 D M neg.

,vtel. 194541, 194538 (A g.i.)• D au în ch irie , ap . 3 cam ere

d e c o m a n d a te , c u m o c h e tă , te le fo n in te rn a ţio n a l, ja lu ze le v e r tic a le , fin isa t, zo n a centru, p re t 4 5 0 U SD n e g . , tel.194541, 1 94538 (A g.i.)• V în d ap. 3 cam ere , conf. 1,

n e fin isa t cu 2 băi, cu telefon, bun ş i p e n tru spaţiu com ercia l, cart. M ăn ăştu r, p ret 175 m ii. neg . , te l.1 9 4 5 4 1 , 194538 (A g.i:)

• V în d ap . 3 cam ere c o n t 1 m ă rit, nefin isa t, 2 băi, balcon în ch is , Calea M ăn ăştu r, p re ţ 215 m ii. neg . , te l.194541 , 194538

(A g .i.)• V în d ap. 2 cam ere conf. 1,

5 8 .8 m p ., p a r c h e t , te le f o n , b a lc o n în ch is , p a rc a re , cart. G heo rg h en i, str. B rîricuşi, preţ 150 m ii. , te l.194541 , 194538 (A g .i.) . _ ‘

• D au în chirie spa ţii în zonă u l t r a c e n tra lă , p e n tru b iro u ri, c a b i n e t e jn e d ic a le s a u a lte ac tiv ită ti com erciale, tel.194541, 194538 (A g.i.)

...j \ § !

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14; tel/fax 19-73-04; y SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. L ’ n H i e f f e c f e,. ... - -::V:: 5 T • - . ' r i Ţ ■ ■ . . . . . . . . - J

V I N Z Â R I

C U M P Ă R Ă R I

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• C a s ă d e v î n z a r e compusă d in d o u ă c o rp u r i , 4 cam ere, b a ie , h o l, p iv n iţă , 1000 m p te re n , b u n p e n tru p riva tiza re , s tr . I r i s n r . 8. Tel. 09484-73-17. (427795)

• C u m p ă r p i c t u r ă rom ânească c o n te m p o ra n ă

şi covoare o lten eşti. T e l. 13- 66-71. (429070)

• S c h im b a p a r ta m e n t cu 3 c a m e r e c o n f o r t I , e ta j I d in T î r g u - M u r e ş cu a p a r t a m e n t c u 3 sa u 2 c a m e r e în C lu j - N a p o c a . I n fo rm a ţi i la te l. 065-25-64- 34 . (427704)

Î N C H I R I E R I

SC P opm old S R L v in d e în fiecare z i în c a l i t a t e d e producător, gă in i, o u ă consum , puicuţe R oso , pu i v ii ra se g re le de asem enea m oto r R a b ă c u R K cu acte în regu lă . In fo rm a ţii la tel. 09232-63-22 sa u 18-00-25 . •(427736) v " '■/

• Vînd ap artam en t în v ilă ultra central, 197 m p co n stru it, gara j, pivniţă, c u r te in te r io a ră b u n pentru b irouri, firm e. L ic h id e z toate din apartam ent. T el. 13-59- 46, seara. (429025)

j D e v în z a re te re n p e n tru J cabană, P laja IA T am iţa . T el. 17- I 19-87 du p ă o re le 18. (4 2 9 0 2 1 )

• D a u în c h i r i e a p a r t a m e n t lu x 3 c a m e re , p a r t e r , u l t r a c e n t r a l . P r e ţ 350 S /lu n ă . T e l. 094-21-66- 61 . (428968)

• D au în c h ir ie g arson ieră m o b ila tă în M ărăş ti. Tel. 17-26- 60 . (4 2 7 8 0 1 ) --

• în c h ir ie z g răd in ă arată în str. A lv e r n a . T e l : 1 9 -7 1 -2 3 . (4 2 7 8 2 0 ) .

• D a u în c h ir ie apartam ent 2 cam ere . T el. 24 -2 0 -3 6 . (429048) >

• C a u t d e în c h ir ia t apartam ent 2 cam ere . T el. 0 9 4 -59-19-15 sau 19 -84-40 o ra 17. (427796)

D I V E R S E

• în conform itate cu L egea n r . 1 3 7 /1 9 9 5 B a lo g N ic o la e a n u n ţă în cep erea d em ersu rilo r

, p e n tru o b ţin e rea .a c o rd u lu i de m e d iu p e n t r u o b ie c t iv u l e x tin d e re lo c u in ţă s i tu a tă în B ăden i str. M ică nr. 65 com una M o ld o v e n e ş t i . E v e n tu a le le su g e stii, se siză ri şi rec lam aţii, n um ai p en tru factorii de m ediu , v o r fi d e p u se la sed iu l A P M C lu j, C a le a D oroban ţilo r n r.99 . (4671273)

• în conform itate cu L egea n r .1 3 7 /1 9 9 5 C segezi D o m in ic a n u n ţă în cep e rea d em ersu rilo r p e n tru o b ţin e re a aco rd u lu i d e m ed iu p en tru ob iectivul locu in ţă şi anex e situa te în B ăden i str. M a re n r . 2 1 6 c o m u n a M o ld o v e n e ş t i . E v e n tu a le le su g e stii, se siză ri şi rec lam aţii, n u m ai p e n tru factorii d e m ed iu , v o r fi d e p u se la sed iu l A P M C lu j, C a le a D oroban ţilo r n r.99 . ( 4 6 7 1 2 7 2 ) ....................... . •

• C a u t m ecan ic auto spec ia lis t în cu tii d e v iteză autom ată V olvo 242 . T e l. 13-73-12. (427807)

• V în d u rg e n t a p a r ta m e n t 2 cam ere , e t. 1, s tr . B u z ău 14/8, c a r t i e r G r ig o r e s c u . P reţ 1 5 0 .0 0 0 .0 0 0 Ie i. T e l . 094-55-36-51. (429012)

• V în d u rg e n t a p a r ta m e n t 2 cam ere e t. 4 /4 s tr . G r ig o re A le x a n d re sc u 2 9 , a p . 5 9 , c a r t ie r - M ă n ă ş t u r , p r e ţ150.000.000 lei, n e g o c ia b il . Tel. 094 -55 -36 -51 . (429013)

• V în d c a b a n ă , c a s ă , dem ontată , 45 m p . T e l. 25- 30-05 d u p ă o ra 1 7 .(4 2 9 0 5 2 )

• A n g a jă m f a r m a c iş t i p e n t r u c i r c u i t d e s c h is . I n fo rm a ţi i la te l. 09-28-88- 256 sa u 17-73-52. (427813)

* E c o n o m is t l i c e n ţ i a t , c o n t a b i l a u t o r i z a t , ţ i n e v i d e n ţ ă - c o n ta b i l ă c o m p le tă , a s ig u r d e p u n e re a a c te lo r la f in a n ţe şi D M P S te l. 0 9 2 -7 7 1 9 4 7 . (428182)

* • D is p ă ru t p u i fo x te r ie r a l b c u n e g r u . O f e r r e c o m p e n să m are . T e l. 18- 9 9 - 8 7 s a u 0 9 2 -3 2 -5 9 -6 2 . (4 2 7 7 6 6 )

• N u m iţii G a l lo an , G al lo a n a lui M ih a il, G al N icu la i, G al V asilica , G a l L ia p îrîţi în d osaru l n r . 1 0 2 2 9 /1 9 9 8 s în t c i ta ţ i la J u d e c ă t o r i a C lu j - N a p o c a la te rm en u l d e ju d eca tă d in d a ta d e 19 m a i 1999 , o ra 8 cam era 95 în p ro c e s c u re c la m a n tu l T o p a n V ic to r p e n tru in tabu lam ti t lu d e p ro p rie ta te . (427824)

• D e v în za re ap a rtam en t 2 camere m o b i la t , c u t e le f o n . In form aţii la te l . 1 5 -4 7 -7 8 . (427752) '•• • £

• V înd ap artam en t 4 cam ere , garaj, Z o r i lo r . T e l. 1 2 -8 8 -8 2 după 18.00. (427808)

• V înd u rg en t ap a rtam en t 2 cam ere c e n t r a l / p r e ţ 145 milioane. T el. 19 -37-16 ; 09 2 -2 6 - 92-69. (4 2 7 8 2 2 ) '

V în d a p a r ta m e n t 4 cam ere+vie şi l iv a d ă + g a ra j şi pivniţă în Ş im le u L S i lv a n ie i .

, Schimb cu ap artam en t 2 cam ere Cluj+diferenţă. Tel. 0 9 2 -6 6 -0 0 - 99. (42 8 9 80) •

• V în d casă şi te re n în sa t Gheorgheni n r. 186, d a ta d e 18 aprilie. (42 8 9 9 0 )

• V in d e m a p a r t a m e n t 2 camere ş i p a rca re aco p e rită în M ănăştur s t r . G r ig o r e A lexandrescu 2 2 . R e la ţi i str. C onstantin B r în c u ş i n r . 138.(429046)

• V înd a p a rtam en t 1 cam eră din cărăm idă , cu gaze , în b loc

iVechi, .d o u ă n iv e l e s t r . Maramureşului. TeL 19 -47-15 .(429047) -

• V în d u rg en t D ac ia b reak 1310 T X fab rica ţie 1989. T el. f i -07-63. (4 2 7 8 0 2 )

• V înd f rig id e r A rc tic m ic în stare b u n ă d e f o lo s in ţă , p re ţ negociabil. T e l. 19 -65-02 o ra 9- 15,(427792)

• V înd 100 ram e p en tru faguri, de calitate deoseb ită . T e l. 16-79- 79 .(430132)

• Vînd so b ă te raco tă b e j, du lap de bucătărie m o n tab il p e pere te . Tel. 14-55-20. (4 2 9 0 5 5 )

A n g a jez în g r iji to r an im ale în a fa ra lo ca lită ţii. T el. 13-91- 20 (4 2 7 7 9 0 )

• S p a r ta n I n t e r n a ţ io n a l S e c u r i ty a n g a j e a z ă a g e n ţ i com erc ia li şi a g e n ţi pază. T el. 4 3 -2 3 -4 8 . (4 2 7 8 0 5 ) .

• S o c ie ta tea co m erc ia lă A grap SA co nvoacă A du n area G enerală a A cţionarilo r p e 19.04.1999, ora 1 5 , la s e d iu l s o c i e t ă ţ i i d in A p ah id a str. L ib e rtă ţii nr. 187. (427812)

• în co n fo rm ita te c u L egea nr. 1 3 7 / 19 9 5 S C M a r in e i S R L a n u n ţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru o b ţin e rea au to riza ţie i d e m ed iu p e n tru o b iec tiv u l V înzări c a se te a u d io ş i îm b ră c ă m in te s i tu a t în P ia ţa G ă r i i , s tr . 21 D e c e m b r ie ş i s t r . C r a io v a . E v en tu a le le se s iză ri şi sugestii num ai p e n tru fac to rii de m ediu se v o r d ep u n e la sed iu l A PM , C luj, C a lea D o ro b a n ţilo r nr. 99. (429 0 6 0 ) '■■■

• în co n fo rm ita te cu Legea nr. 137/ j 995 B C D R om ex terra SA a n u n ţă în c e p e re a d em ersu rilo r p e n tru o b ţin e re a aco rd u lu i d e m e d iu p e n t r u o b ie c t iv u l A m enajare sed iu sucursală Turda s itu a t în P -ţa R o m a n ă B l. O T u rd a . E v e n tu a le le se siză ri şi su g estii n u m a i p e n tru factorii de m ed iu se v o r d e p u n e la sediul A P M , C lu j, C a le a D oroban ţilo r n r. 99 . (429 0 6 4 )

• în co n fo rm ita te cu Legea n r .1 3 7 /1 9 9 5 S c r o b N ic o la e a n u n ţă în c e p e re a d em ersu rilo r p e n tru o b ţin e re a aco rd u lu i de m e d iu p e n tru o b ie c tiv u l casă f a m ilia lă ş i a n e x e s i tu a te în B ă d e n i n r . 2 c o m u n a M o ld o v e n e ş t i . E v e n tu a le le su g e stii, s e s iz ă r i ş i rec lam aţii, num ai p e n tru fac to rii d e m ediu , - v o r fi d e p u s e la se d iu l A P M C luj, C a le a D o ro b an ţilo r nr.99 . (4671270)

P I E R D E R I

• P i e r d u t c î in e b o x e r g a lb en d e 8 a n i în zo n a A d y , L u p e n i , R e c o m p e n s ă în v a l u t ă . T e l . 1 4 -8 7 -5 8 . (4 2 7 8 1 1 )

P ie rd u t co d fiscal SC M ircea Im p o rt-E x p o rt SR L . Se d ec la ră n u l. (427800)^

• P ie rd u t carnet d e să n ă ta te p e n u m e le S ăcară D oina R od ica str. T u lc e a n r. 20. îl d ec la r nul. (4 2 7 8 1 0 )

• P ie rd u t carn e t d e săn ă ta te p e n u m e le S zo k e V ero n ica . îl d ec la r n u l. (429058)

• N ă s ă le a n F lo rin p ie rd u t le g it im a ţie R A T U C . O d e c la r n u lă . (4 2 9 0 6 5 )

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• C u d u r e r e şi la c r im i a n u n ţ ă m s t i n g e r e af u l g e r ă t o a r e d in v i a ţ ă a d r a g u lu i n o s tru so ţ, ta tă , fiu ş i g i n e r e O L T E A N V A S IL E , în v îr s tă d e 43 an i. B u n ă ta te a şi ch ipu l Iui d r a g n u le v o m u i ta n ic io d a tă . D u m n e z e u să -l o d ih n e a s c ă în p a c e . în m o rm in ta r e a v a a v ea loc în 19 a p r ilie 1999, o r a 15, la C im itiru l c e n tra l. F a m i l i a î n d u r e r a t ă .(42 7 8 1 6 )

• C u a d în c ă d u r e r e în s u f le t a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d in v i a ţ ă a s c u m p u lu i n o s t r u t a t ă , so ţ şi b u n i c S IM IO N IO A N în V îrstă d e 69 a n i , d u p ă o lun g ă şi g re a s u f e r i n ţ ă . î n m o r m i n t a r e a v a a v e a lo c în d a t a d e 1 9 .0 4 .1 9 9 9 , la o r a 14 Ia C a p e la M ă n ă ş t u r . N u te v om u i ta n ic io d a tă . F a m ilia în d u r e r a tă . (427819)

P ă r in ţii , su ro r i le şi f r a ţ i i a n u n ţ ă cu m u l t ă d u r e r e în c e ta re a , d in v ia ţă a fiice i ş i s u r o r i i l o r B O C H I Ş IU L IA N A în v î r s tă d e 41 a n i . î n m o r m i n t a r e a , s î m b ă t ă 17 a p r i l i e în C im itiru l C o rd o ş Ia o r a 14. S ă - i f ie ţ ă r î n a u ş o a r ă . (42 9 0 4 9 )

• D u p ă . o lu n g ă şi g re a su fe r in ţă a p leca t în v eşn ic ie d r a g u l n o s t r u s o ţ , t a t ă , b u n ic , socrii R U S U IO A N la v î r s t ă d e 7 3 a n i . în m o rm in ta re a v a a v e a lo c lu n i 19 ap rilie 1999 o re le 13 l a C i m i t i r u l C e n t r a l . D u m n e z e u să -l o d ih n e a s c ă . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (4 2 9 0 5 7 ) '

• C u in im a z d ro b i tă d e d u r e r e a n u n ţă m în c e ta r e a fu lg e ră to a re d in v ia ţă a celei m a i s c u m p e m a m ă , s o ţ ie , so a c ră , b u n ică şi s t r ă b u n ic ă T A N Ţ Â U A N A d in F e le a c u . în m o rm in ta r e a v a a v e a Ioc lu n i 1 9 .0 4 .1 9 9 9 o r a 13 la C a p e la N o u ă M ă n ă ş tu r . în v e c i n e m în g î ia ţ i c e i n o u ă c o p i i cu f a m i l i i l e l o r . D u m n ezeu să o ie r te ş i s ă o o d ih n e a s c ă . (429 0 6 2 )

• C u a d î n c ă d u r e r e a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă a sc u m p u lu i n o s tru so ţ, t a t ă , b u n ic , s tr ă b u n ic O Z S V A T H Z O L T A N în v î r s t ă d e 72 a n i . în m o rm in ta r e a v ă a v e a lo c în d a ta d e 1 9 .0 4 .1 9 9 9 o r a 14 la C im itiru l C e n tr a l F a m i l i a î n d u r e r a t ă .(4 2 9 0 6 6 )

• C u m a re d u r e r e în su f le t a n u n ţă m p e to ţi ce i c a r e a u i u b i t - o p e a c e a s t ă f i i n ţ ă , M O Ş U Ţ A N L I L I , c a r e la v îr s tă d e 69 d e a n i a p le c a t p e u l t im u l d r u m . M a m a n o a s t r ă s c u m p ă ş i d r a g ă , a d io . N ic u ş i A n g e la c u fa m iliile . (430145)

• S în tem a lă tu r i d e co lega n o a s tră P o p E le n a în m a re a d u r e r e p r ic in u ită d e d ecesu l t a t ă l u i d r a g . T r a n s m i te m s in c e re co n d o le a n ţe fam ilie i î n d o l i a t e . A n g a ja ţ i i N o r d C o n fo re s t C lu j. (42 7 7 9 8 )

• S în te m a l ă t u r i d e f a m i l i a H a v a d i î n m a r e a d u r e r e p r ic in u ită d e d ecesu l s o ţ i e i ş i m a m e i d r a g i H A V A D I I O L A N D A .C o le c t iv u l C o o p .“ T r i c o t a ju l ” C lu j - N a p o c a . (4 2 7 8 0 4 )

1 S în tem a lă tu r i d e co lega n o a s t ră C o rb u re a n u S u sa n a în m a re a d u re re p r ic in u ită d e m o a r t e a t a t ă l u i s ă u . C o le c t iv u l C o m p a n ie i d e I n f o r m a t i c ă A p l i c a t ă . (4 2 7 8 0 6 ) ■

• S în te m a l ă t u r i d e d o a m n a in s p e c to a r e A n a O l t e a n în m a r e a d u r e r e p r ic in u ită de d ecesu l so ţu lu i d r a g . S in c e re c o n d o le a n ţe . C o le g ii d e la I n s p e c to r a tu l Ş c o l a r J u d e ţ e a n C l u j .(4 2 7 8 1 7 )

• S în te m a l ă t u r i d e f a m i l i a f i n u lu i n o s t r u B u d e a n N ic u î n a c e s t e m o m e n te d u r e r o a s e p r o v o c a t e d e m o a r t e - ' t a t ă l u i d r a g . N a ş a T in a f i n i i M i r c e a şi î.*(4 2 7 8 2 5 )

• S in c e r e c o n d o le a n ţe f a m i l i e i in g . P o p T o a n la d u r e r e a p r i c i n u i t ă d e m o a r t e a t a t ă l u i , s o c r u lu i . F a m iliile C h e n d e r T r a ia n şi M ih a li Ş te fa n . (42 9 0 6 1 )

S în tem a lă tu r i d e co leg a n o a s t r ă V a rg y a s i E n ik o în m a r e a d u r e r e p r ic in u ită d e t r e c e re a în n e f i in ţă a m a m e i d r a g i . C o leg ii d e la A rg o s .(4 2 9 0 6 7 )

• N e ş t e a r s ă a m i n t i r e p ă s t r ă m d r a g u l i i i n o s t r u c u m n a t ş i u n c h i D A I S A V A L E N T IN , la u n a n 'd e la t r i s t a s a d i s p a r i ţ i e . C u m n a ta M a r i a ş i n e p o ţ i i P u i u , M a r i ş i L e n u ţ a .(4 3 0 1 6 9 )

• C u a c e e a ş i a d î n c ă d u r e r e în s u f le t r e a m in t im t u t u r o r c e l o r c a r e l - a u c u n o sc u t că a t r e c u t u n a n d e c în d a p le c a t d in t r e n o i iu b itu l n o s tru ta tă , b u n ic şi s o c r u , d r . V A S I L E Ţ I C L E T E . S l u j b a d e p o m e n i r e v a a v e a Io c d u m in ic ă 18 a p r i l ie 1 9 9 9 , o r a 12 la B ise r ic a “ Sf. lo a n B o te z ă to r u l ” s t r . F a b r i c i i ( M ă r ă ş t i ) . F a m il ia în v ec i î n d u r e r a tă . (42779.7)

• “ D e n o i şi d e v ia ţă te -a i d e s p ă r ţ i t n e v r în d /T e v o m p u r t a în su f le t , n e v e i t r ă i în g în d ” . S e îm p jin e sc 4 a n i d e d e s p ă r ţ i r e d e c e a m a i b u n ă so ţie , m a m ă şi b u n ic ă P O P M A R IA (G H IT U Ţ A ). C î t a i t r ă i t tc -a m iu b i t , c ît v o m t r ă i t e v o m p l î n g c S o ţu l V as ile şi cele c in c i fiice L u c i , , M a r ia , M o n i, N e li şi M e ia cu fam iliile . (4 2 7 8 0 3 )

• L a z e c e a n i d e la d is p a r i ţ ia p r e m a tu r ă a ce lu i c a r e a f o s t in g A L E X A N D R U C Â M P E A N , i n im i le c e l o r c a r e l - a u c u n o s c u t ş i l - a u i u b i t c o n t in u ă să s im tă d u r e r e a l i p s e i lu i . î i v o m p ă s t r a m e r e u a m i n t i r e a ,c o v e r t i n d u - i l i p s a î n t r - o p r e z e n ţ ă s u f l e t e a s c ă a f i e c ă r u i a d i n t r e n o i . F a m i l i i l e C â m p e a n ş i C ă lia n . (427809)

• C u a c e e a ş i d u r e r e a m in t im c ă a c u m 17 a n i d r a g u l * n o s t r u c o l . d r . M Â N U L IV IU a t r e c u t în n e f iin ţă . F ie-i ţă r în a u ş o a ră . F a m ilia . (427 8 1 4 )

L a d a ta d e 18 a p r i l ie se îm p l i n e ş t e u n a n d e l a d ecesu l ce lu i c a r e a fo s t cel m a i i u b i t t a t ă ş i b u n i c D A IS A V A L E N T I N . O d i h n e a s c ă - s e în p a c e . C o p i i i N ic u , A d r i a n a ş i C o r in a . (427823)

• P r e z e n t m e r e u î n g în d u r iie şi su fle te le n o a s tre , a d u c e m u n p io s o m a g iu la d u r e r o a s a d e s p ă r ţ i r e d e d is tin su l p ro f . d r . d o c . in g . I O N D . L Ă Z Ă R E S C U . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e fa m ilie i. C o n s iliu l F a c u l tă ţ i i d e M a ş in i. (S M )

• C u a d î n c ă d u r e r e a n u n ţă m în c e ta r e a d in v ia ţă a d is t in s u lu i p r o f . d r . d o c . in g . IO N D . L Ă Z /v R E S C U . în m o r m in ta r e a v a a v e a la c l u n i 19 a p r i l i e 1 9 9 9 î n O ' n i t i r u l M u n i c i p a l• ■. a r e a a 3 -a

. F a m i l i a î n d u r e ; (T e l . j 0 6 9 -2 1 .1 8 .2 8 ţSivj,.

O p io a s ă ru g ă c iu n e şi u n b u c h e t d e f l o r i a c u m c în d se îm p lin e sc 6 lu n i d e la p le c a r e a în e t e r n i t a t e a d r a g u l u i n o s t r u R E L U C Ă T I N A Ş . B u n ă t a t e a şi g e n e ro z ita te a s u f le tu lu i tă u v a r ă m în e v e şn ic în in im ile n o a s tre . S lu jb a d e p o m e n ir e v a a v e a Io c d u m i n i c ă 18 a p r i l ie , o r a 12 , Ia B is e r ic a “ C - t in ş i E le n a ” d in s t r . M o ţ i l o r . D - z e u s ă î ţ i o d ih n e a s c ă s u f le tu l. R o d ic a , O a n a ş i R a d u c u A n c a .(427 8 2 6 )

• C u a d î n c ă d u r e r e n e d e s p ă r ţ i m d e d i s t i n s u l d a sc ă l p ro fe s o r c o n s u l ta n t d r . d o c . i n g . I O N D . L Ă Z Ă R E S C U . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i . C o l e c t i v u l C a t e d r e i d e T C M . (S M )

• O ru g ă c iu n e , o c lip ă d e re c u le g e re p e n t r u cel c a r e a f o s t s o ţ , t a t ă ş i b u n i c Ţ IB R E A C O R N E L p e n s i o n a r C L F B a c iu , p le c a t d in t r e n o i în u r m ă cu ş a se s ă p t ă m în i . S lu jb a d e p o m e n i r e v a a v e a lo c la B ise ric a O r to d o x ă d in s tr . G io rd a n o B ru n o , d u m in ic ă 18 a p r i l i e 1 9 9 9 . F a m i l i a în d o lia tă . (429 0 5 0 )

• A u t r e c u t 2 a n i d e d u r e re şi d o r d e c în d iu b itu l n o s tru so ţ, t a t ă , fiu şi f ra te P O P I O A N a p ă r ă s i t ac e a s tă lu m e . A m in tire a lu i v a r ă m în e v e şn ic în in im ile n o a s tre . S lu jb a d e p o m e n ire se v a o f i c i a d u m i n i c ă l a B i s e r ic a N o u ă d in M ă n ă ş tu r . O d ih n c a s c â - s c în p a c e . F a m i l i a î n d u r e r a t ă(4 2 9 0 5 1 )

• A m in tim cu d u r e r e şi d o r în s u f le t , că a s tă z i se îm p l in e s c 2 a n i d e la t r e c e r e a p r e m a t u r ă în n e f iin ţă a ce le i c a r e a fo s t L ID IÂ R O Ş . U n p io s o m ag iu d e d r a g o s te p e n t r u s u f l e tu l e i n o b i l . S o ţu l V a len tin şi co p ii C a rm e n şi H o ra ţiu . (429 0 6 3 )

A u t r e c u t 6 s ă p tă m în i d e c în d n e -a p ă r ă s i t b u n a n o a s t r ă m a m ă , b u n i c ă şi s t r ă b u n i c ă , v ă d u v aP r o t o p o p E L E N AF Ă R C A Ş IU . D u m n e z e u să o o d ih n e a sc ă . P a r a s ta s u l v a avea lo c în d a ta d e 18 a p r i l ie 1 9 9 9 , l a B i s e r i c a S f î n t u l D u m i t r u , d in c a r t i e r u l G h e o r g h e n i d u p ă s l u j b ă . 4 2 9 0 6 8 )

‘ M u l ţ u m i m r u d e l o r , p r ie te n ilo r , fo ş t i lo r co leg i d e la Ş co a la M e d ie T e h n ic ă d e C o m e r ţ , B a z a C F R , M A I, I C P IA F , T e h n o f r ig , A s ta r , C E C C A R , v e c in i lo r c a r e n i s -a u a l ă t u r a t Ia d u r e r o a s a d e s p ă r ţ i r e d e iu b i tu l n o s tru so ţ şi t a t ă e x p e r t c o n ta b i l L O B O N Ţ V A S I L E . F a m ilia . (4 2 7 7 7 4 )

S -au s c u rs şa se s ă p tă m în i d e la tr e c e r e a în n e f i in ţă a u n u i o m î n z e s t r a t cu ce le m a i a l e s e c a l i t ă ţ i , G R I G O R E B E U R A N . P u r tă m în su f le te le n o a s tre d u r e r e a , d o r u l n e s t i n s ş i a m i n t i r e a g e n e r o z i t ă ţ i i , d r a g o s t e i p e c a r e n i le -a d ă r u i t . S l u j b a d e c o m e m o r a r e v a a v e a lo c d u m in ic ă 18 a p r i l i e a n u l c u re n t o r a 13 la C a te d ra la O r t o d o x ă . D o m n u l s ă - L o d ih n e a sc ă n p a c e . F a m ilia . (N )

« C e N m a M i i n g p ă r r

ş C e a « m a i * m a r e *

4 D e g u s t ă t o r # ş p e c i

MAREA BRITANIE.-^m^r

1946 - A a v u t loc d izo lv a rea form ală a S o c ie tă ţii N aţiunilor.

1931 - S -a form at un g uvern co ndus de Nicolae lorga.

M a i n o u , în topul p re fe rin ţe lo r am erican ilo r în le -a u rm at la W est H o lly w o o d . D u p ă fiecarem a te r ie d e b ău tu ri se a f lă su c u l K o m b u ch a ş e d in ţă m a e s tru l o în d e m n a s ă b e a o c an ăp rep ara t prin ferm entarea unei ciuperci. Sondajele- d in tr-u n ceai m iracu los. E fec te le n u s-au lăsatre a liz a te ind ică faptul câ m ilio an e d e am ericani aştep ta te ! B e tsy susţine că în a in te do a co n su m abeau z iln ic c îte trei pahare d in acest “ m agic ju ice” , acea b ău tu ră av ea un ten acn e ic , îi c ăd e a pârul,c a re c o n fo rm ad ep ţilo r să i, c o m b a te afec ţiun ile m îin ile îi e rau p lin e de p istru i şi se s im ţea m ereud in o rg a n ism , este rev ita liz an t, f iin d u n adevărat o b o sită şi d ep rim ată . T ran sfo rm area p e c a re ae lix ir a l tinere ţii. suferit-o a dctcrm inat-o să se lanseze în producerea

P rim a p ro d u câ to re d e K o m b u ch a este Betsy p e scară in d u str ia lă a aces to r c iu p e rc i, în scopu lP riro r . în c iu d a vîrstei, 52 d e an i, acea s tă fem eie d e a a ju ta lum ea.a ra tă ex tre m d e tîn â ra ; a re un ten p ro asp ă t, părul D in zece în z ece zile, c iu p e rca -m am â , scă ld a tăb lo n d , b o g a t şi un p s ih ic ex ce len t. în ferm a sa d e apă , p ro d u ce o m ică K o m b u ch a . S âp tăm în a lsitua tă în Santa M onica, dom n eşte m irosu l specific B etsy o b ţine m ii d e astfel de c iuperc i nou-născu te ,fa b ric ilo r d e o ţet, p ro v en it d in h am b aru l casei, p e c a re le exp ed iază în toa te c e le pa tru co lţu ri aleu n d e s e a f lă su te de rec ip ien te la su p ra fa ţa cărora lum ii, în so ţite d e reţeta d e p rep ara re ,p lu te ş te o cru stă g ro asă , b ru n ă . N u m e le său: Să bei K om b u ch a a deven it o m o d ă , o re ţe tă deK o m b u c h a . E ste c iuperca c e a făcu t v îlv ă în Los î n t i n e r i r e a d o p ta tă d e a m e r ic a n i ş i d e to tA ngeles. în decurs d e do i ani, d oam na Priror, fostă H o lly w o o d -u l . O liv e r S to n e , D a ry l H a n n a h ,d ire c to a re artistică la H o lly w o o d , a d ev en it s ta r M a d o n n a b eau K om bucha z iln ic ; R ona ld R eagand in c o lo d e A tlan tic . T o tu l a în c e p u t cu şed in ţe le b ea z iln ic o can ă , c o n v in s 'c ă a c ea s tă b ău tu răd e re v e la ţie d iv ină în m ed ita ţie , p e c a re aceasta îm p ied ică d ezv o lta rea canceru lu i.

P ierce B ro s n a n : îhciuda ta len tu lu i s ă u incon testab il, nu s-a afirmat p re a u şo r. La în cep u t a fost şo ler d e taxi, apo i d e s e n a to r tehnic. După patru ani d e m u n că p e sc e n e le tea tre lo r lo n d o n e z e a p le c a t la L os A ngeles în s p e ra n ţa c ă va lucra cu Martin S c o rse se . Ş a n s a i-a su ris prin rolul obţinut în serialu l d e televiziune ’R em ington S te le ’. B ărb a tu l ta len ta t, s e d u c ă to r , c u m a n iă r e e le g a n te , a devenit actorul p e c a re şi-l d o reş te o rice producător. - '

P o s e s o a re a rem arcabilei p o d o a b e capilare e s te am erican ca Diane Witt, c a re nu s -a tuns din 1981. în 1994 lungim ea firelor d e păr e ra d e 3 ,86 m. D iane o b işn u ieş te să -ş i facă o freză g e n turban, ia r pen tru a-l sp ă la şi p iep tăna a re nevo ie de o zi în treagă .

E m m anuel şi Maximilien B erq u e a u parcurs 8 .500 km în 210 zile la bordul unui velîer de4 ,5 m lungim e şi 2 m lăţim e p e c a re l-au constru it singuri. Evenim entul s -a p ro d u s fără a s is te n ţă , fără ech ip am en t e lec tron ic şi fără sprijinul vreunui sponsor.

A ustralianul D erek B radshaw Jr. deţine recordul cele i mai mari d ias tem e întîlnite la om, d is ta n ţa dintre incisivii superiori fiind de 6 .mm.

n înm ii i -1 r’ iT r i MTt f i l itUi

Erwin R ose , în v îrstă d e 44 d e ani e s te profilat p e te s ta re a hranei pen tru pisici şi cîini. P en tru a realiza a c e a s tă perform anţă, el a d e g u s ta t d e 25 d e ori pe săp tăm în ă 148 de m ărci diferite oferite d e o re ţea d e superm agazine .

> Victoria Ingrid Alice Desiree d u c e s ă d e V â s te rg o tla n d , p rin ţe să m oştenitoare a tronului Suediei, născută la 14 iulie 1977.

Dinastia: B em adotte.Părinţi: Cari al XVI-lea Gustaf,

re g e le S ued ie i, reg ina Silvia, n ă sc u tă Som m erlath.

Fraţi: C ari P h ilip (1979), M adeleine (1982).

Pasiuni: C ă lă r ie , p ictură , m o d ă , p ro te c ţia ■ m ediului înconjurător.

Studii: gim naziul C arlsson, abso lven tă a Institutului Enskilda d in S to c k h o lm , d o re ş te sâ u rm e z e d rep tu l în s ă a re de e fec tu a t un serviciu militar de 2 ani.

Atribuţii: d u p ă îm plin irea v îr s te i d e 18 a n i a deven it loc ţiitoarea oficială a regelui; p a t r o n e a z ă o rg a n iz a ţi i de p ro tec ţie a anim alelor.

Apanaj: nu a re , prim eşte bani d e buzunar d e la tatăl ei.

Averea fam iliei: c c a 35 m ilioane DM, ca s te le cum sînt Solliden , Oland şi Stenham mer (reşed in ţa regală Drotningholm e s te proprietatea statului).

Prinţul RainierMonaco este considerat singurul stat poliţienesc din

Europa Occidentală. Aici se poate spune c ă într-adevăr oamenii bogaţi sînt bine păziţi. Serviciul de siguranţă, ce constă din 800 de persoane poate fi mobilizat şi pus în stare de alarmă în numai cîteva minute.

în acest stat nu s-a înregistrat niciodată vreo tentativă de atentat în pofida acestui fapt, la orice m işcare în public a prinţului Rainier se ordonă imediat alarmă de gradul unu.

N a o m i C a m p b e llla Săptămîna Modei Londoneze -în trebată d o c ă tr e u n rep o rte r al u n e i cu n o scu te rev is te d e m o d ă londoneze : ‘D acă nu a i fi N aom i, în locul cui a i fi vrut s ă fii?’ . N aom i a ră s p u n s că t-ar fi p lă c u t s ă fie D o n a te l l a V e r s a c e d e o a re c e îi p la c e p u te re a ei d e m uncă ş i fe lu l în c a r e ş t i e s ă - ş i r e z o lv e prob lem ele.

Astăzi, începînd cu ora 10,00, la S ala Sporturilordin C luj-N apoca a u loc

V Campionatele N aţionale Individualede 1 Judoseniori. Lume bună!

H e i ar puf ea n ^v id a iiia dum neavoastră î ■

Crin Antonesca, un ministru cu o charismă aparte• • •

în nici 24 d e o re, C r in A n to n escu , ministrul T in e re tu lu i ş i S p o r tu lu i , avizitat baze sp o rtiv e c lu jen e (S tad ionu l io n M oina” , B a z in u l O lim p ic , S a la Sporturilor “ H o r ia ' D e m ia n , P a rc u l sportiv ‘i u l i u H a ţ ie g a n u ” , s a la d e gimnastică..;), _s-a în tîln it c u fac to ri de decizie lo c a l i ; ( p r im a r , p r e f e c t , reprezentanţi D JT S ,... n e o m iţîn d n ic i întîimrile liberale), i-a a v u t p a rteneri de discuţie pe cei im plicaţi d irec t în procesul educativ, profesori, an trenori, conducători de cluburi. A fost şi o în tîln ire d in ca re nu i-a om is n ic i pe rep re zen tan ţii p rese i clujene, n o i ; r e { in în d p e n t r u d v s . următoarele... > ,

“Clujul este un punct strategic pentru noi”

“Prin is to r ie şi sp irit, şc o a la sportivă de la Cluj este dem nă d e a fi p riv ită ca o zonă p ilo t p en tru d ezv o lta rea de az i şi de mîine a spo rtu lu i ro m ân esc • C el m ai im portant lu c r u e s te c ă la C lu j se întrupează cel m ai b in e un an u m it spirit, care aşază sportul în civilizaţie, în cultură. Şi acest sp irit trebu ie sp rijin it şi aju tat cu

b an i • E x is tă Ia C luj o am en i c a re nu .ş i - a u p ie rd u t tim pul v ă icărindu-şe , care au fă c u t şi fac ceva p rin fo rţe p ro p rii, g ăs in d a ju to a re în fac to ri locali sa u la d i f e r i ţ i s p o n s o r i. E s te im p o r ta n t ca asem en ea oam eni să ex iste , să fie c ît m ai m u lţi ş i eu le aduc aici om ag iu l cuven it” .

“Stadionul va aparţine Primăriei municipiului Cluj-Napoca”

A c u m , c îtev a cuv in te d esp re lu cru rile c o n c re te d ec ise în în tîln irile av u te . A m tra n şa t d e fin itiv chestiunea S tad io n u lu i “ Io n M o in a ” . A m d e c is să s e fa c ă d e m e rs u r i le c a s ta d io n u l să a p a r ţin ă P r im ă r ie i m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a . D o m n u l p r im a r m i-a sp u s c ă a fo st a p ro b a t u n m ilia rd p e n tru in te rv e n ţii im e d ia te la S tad ionul “ M o in a” . N u a m se m n a t n ic i u n act, a fo st o d isc u ţie de p r in c ip iu • A doua m are p ro b lem ă este cea a B azinu lu i O lim pic. E ste .o p rob lem ă m ai com plica tă . N u am găsit încă so lu ţii, d a r n u n e este. ind iferen t ce se în tîm p lă cu el. E ste o problem ă a sportu lu i c lu jean , e s te şi o p rob lem ă d e o rd in naţional. V oi d isc u ta c u ce i d e Ia M E N . A r m a i fi o

soluţie, cea d e trecere a Bazinului O lim pic în patrim oniu l P rim ărie i locale. D ar n o i am trecu t d e ja s ta d io n u l în pa trim oniu l P rim ăriei, e s te o in te rv en ţie care c e re şapte, o p t m ilia rd e d e lei, d ec i nu p u tem în că rca P r im ă r ia m u n ic ip iu lu i . C lu j- Napoca cu do u ă ob iec tive grele! • C unosc p ro b lem a p a t in o a r u lu i . P rim a ru l s -a angajat să -i red ea d es tin a ţia d e patin o ar. C red că n u ex is tă p r im a r sau co m un ita te lo ca lă c a r e să n u ia în c o n s id e ra re asem enea ob iec tive .

personal nu am reţineri”A m discutat ideea înfiinţării unui centru

o lim pic la C lu j-N ap o ca , id ee veh icu lată şi de d o m n u l Ţ ir ia c . N u ţin e d e n o i m aterializarea im ed ia tă a e i, ci d e C .O . R om ân, d e fed era ţiile d e sp ecia lita te ,... personal n u am re ţin eri.

• '

"... am garantat pină în 700 de milioane”

D JT S-u l C luj a so lic ita t p înă în 700 m ilioane d e lei. Eu i-a m garan ta t p înă în 700 d e m ilio an e . E ste în să im portan t ca

a c e a s tă su m ă si) şi v in ă • A m fă c u t p ro m is iu n e a d e a co n tr ib u i c u o su m ă şi la re a liz a re a a do u ă să li în c ad ru l S ă lii S p o rtu r ilo r “H oria D em ian ” , m o n ta re a a d o u ă p a n o u ri d e baschet,... E ste u n e fo rt su p lim e n ta r , p es te b u g e tu l a lo ca t • D in p ăca te , re a lită ţile fin an c ia re n e îm p in g sp re to t fe lu l d e restructu ră ri. în o p era rea a c e s to ra n u lu ă m în c a lc u l c r i te r iu l re z u lta te lo r sa u al m ed a liilo r. în c e rc ă m

, să in te rv e n im p es te to t” .D em o sten e SO F R O N

Foto: I. PETCU

^ D iv iz ia A U R S U S - 24~jIGIoria - “U” j

4-0 (2-0) !

“ JOIA LUMINATĂ” A ANTRENORULUI DINU COJOCARUi

i

I Ieri după-am iază, Ia B istriţa, I |în uvertura e tap e i cu n r. 2 4 1 is-a d isp u ta t p a r t id a d in t r e i Gloria şi “ U ’ C lu j, P e n tru

Iform aţia g a z d ă u n r e u ş i ţ i | antrenament, un m eci p e ca re | il-a d o m in a t c u a u to r i ta te . ] •Pentru “ U” a fost încă o m ostră . la neputinţei, în că o a te s ta re a I Ititulaturii de “ ciucă a b ă tă ilo r” | |în actuala ed iţie de cam pionat. | .Noroc c ă b i s t r i ţ e n i i n - a u . insistat în 'p r i v i n ţ a '

Imaterializării o caz iilo r d e g o l, I [înscriind d o a r 4 p rin : D ă n c u ş | i(8), Pirtău (4 3 ,7 0 ) şi M in teoan i (58), de d o u ă o ri ex p ed iin d

Ibalonul în bară . A lte d e ta lii I(despre m eci | luni.

în n u m ă ru l d e |

‘ ( v - e j r . l J

N im ic n u p u te a în d es tu la , în a c ea s tă L u m in a tă S ăp tăm în ă , in im a a n tre n o ru lu i c lu jean D in u C o jo ca ru ca v ic to ria o b ţin u tă jo i asup ra om o n im u lu i său de la D o roban ţu l P lo ieşti, G h eo rg h e S bora . Ş i a s ta d in m ai m ulte m o tive: v ic to ria (cu 19-18) co n stitu ia revanşa p en tru c e le d o u ă do u ă în frîn g e r i (24-31 în tu r şi 17-19 în tu rn eu l s ib ian )

. suferite în cam p io n a t d in partea ce lu i (Sbora) spre care ... zb u rase ră tre i d in tre p ie se le ca re u rcaseră, a n u l trecu t, “ U rsus-u l p e p o d iu m : p o rta ru l C ris tin a D o g aru şi ex trem e le A n a M aria S te c z ş i F lo re n tin a N ic o le sc u , cu toa te le p re z e n te în m ec iu l d e jo i ; v ic to ria m en ţin ea team -u l c lu jean la g ran iţa p rim ei g rupe v a lo rice ş i c o lo ra im ag in ea re la tiv palidă (m ai ales p en tru com entatorii d e afară) a şap te lu i c lu jean ; şi, po a te îna in te d e toa te , v ic to ria îm b u n ă tă ţea im ag inea an tren o ru lu i c lu je a n , ş i f o n a t ă în u l t im u l t im p d e num ero şii ţe p i lan sa ţi d e presa centTală şi co leg ii d e la a lte ech ipe .

D ru m u l p în ă la m u lt dorita v ic to rie a fo st însă p en tru p ro fe so r ( ca şi p en tru sp o n so r

ş i sa lă) unul in fernal (o sc ila ţii şi n um eroase fa lsu ri a le ech ipei şi 4 eg a lită ţi. în rep riza secu n d ă , u ltim a la 18, în m in .5 9 ), ia r raza d e lum ină n u s-a a ră ta t d e c ît în u ltim ele c lip e de jo c ş i a v e n it, c u lm e a , d e la o ex- c lu jean că , p lo ie ş tea n ca A n a M aria S tecz, c a re , la sco ru l d e 19-18 p e n tru “ U ” , a ra ta t u n 7 m pe ca re sc ria eg a lita te , o fe rin d astfe l v ic to ria fostei sa le echipe. R a ta re pentru care v ic tim a a p lîn s am arn ic . C u m p lîn sese , un m inu t m ai devrem e, in teru l gazdelor, M onica V as ile , care , la ace la ş i 19-18 şi p o sesie clu jean ă a m ing ii, n -a g ăs it a ltă so lu ţie dec ît pasa la adversar, căru ia i-a o fe rit astfel şansa eg a lu lu i, ra ta tă cu m a m su b lin ia t.

A ltfel spus, o v ic to rie no rocoasă , m ai a lescă rep riza secundă a ap a rţin u t D oroban ţu lu ic u scoru l d e 10-8 (p auza co n sem n în d 11-8p e n tru “U ”). O d o m in a re d a to ra tă în bunăpa rte scăderilor gazd e lo r ş i totalei ineficienţea in terilo r, ca re în 30 d e m in u te n -au înscrisn ic i un go l d in ac ţiune! N o ro c cu ac tivaex trem ă A lina A rito n care a m ai spălat faţaatacu lu i. D ar, to tu -i b in e c în d se term ină cu

*

bine! A u în sc ris : A riton 5 , G rig a 7 (4 d in 7 m ), H erb e rt şi C h irilă c îte 2 , B obe , S tan c iu şi V a s ile c îte o da tă . C e le m a i m u lte g o lu r i p en tru D o ro b an ţu l: D .R oşca 6 , N ico le scu 5. G a lan t, c u g azd e le , a rb itra ju l t im işo re n ilo r S .V o ic u - I .R âp a .

în c e le la lte p artid e a le ru n d e i, re z u lta te sc o n ta te : S ilco tu b -A g e co m 3 0 -1 4 , R a p id - H id ro te h n ic a 3 4 -2 7 , O ltc h im -C ise ro m 3 1 - 2 1 , 1L SA - R u lm en tu l 2 8 -3 0 . O ţe lu l-F ib re x a fo st a m în a t. *

D acă în L ig a fem in ină re z u lta te le ru n d e i d e j o i ( a 2 5 - a ) n -a u p u tu t a l im e n ta c o m e n ta r ii, nu acelaşi luc ru se p o a te sp u n e desp re ce le în tîm pla te în L iga băieţilor, unde etapa a 3 2 -a , penu ltim a, a co n sem n at: U niv . B c . - D in a m o B . 2 5 - 2 0 ( i n s u c c e s u l d in a m o v iş tilo r nem o d ific în d d a te le în z o n a C u p e i O ra şe lo r) , T racto ru l - M in a u r 3 1 -3 1 , D inam o B v .-P o rtu l 25-25, D acia-F ib rex 2 1 - 2 0 şi P an d u rii- S teaua 2 4 -2 5 . M ie rcu ri, în d e v a n s : “ U ” C U G - M o ld o s in 3 6 -1 9 . C o m en ta riile con tinuă...

N usa D EM IAN

l 11 7 aprilie

• M eci in te rn a ţio n a l d e fo tb a l- a c u m d o u ă d e c e n ii (1 9 7 9 ) p e - “ m u n ic ip a lu l ” c lu je a n : “ U ” p rim e şte v iz i ta fo rm a ţie i su d - a m e r i c a n e , “ S a o B e n to ” ( B r a z i l i a ) . P e s t e 3 0 .0 0 0 d e s p e c ta to r i a u d o r i t s ă v a d ă p artid a d in tre c e le d o u ă e c h ip e şi cu m rem arca co n fia te le nostru , V ic to r R o m a n , c h ia r în p ru n u l m in u t B a ta c liu a n im e r it s t î lp u l p o rţii, a p o i s -a u su c c e d a t faze p a lp ita n te la a m b e le p o r ţi, d a r n u m a i o a s p e ţ i i a u r e u ş i t s ă în sc rie un g o l: în m in . 70 , la un c o n tra a ta c , b ra z il ia n D ed eo a m a r c a t i m p a r a b i l . M i r c e a S a lo m ir a c o n d u s fo rm a ţiile : “U”: L ă z ă r e a n u - A n c a (F I .P o p ) , M o ş , C io c a n , I o s i f M u r e ş a n ( B a g i u ) - M a n a ( S u c iu ) , T im C â m p e a n , V id i c a n - D o b r o t ă ( L iv in M i h a i ) , F l o r e s c u ( S t a n a ) , B a ta c liu (B o c a ) ; “ S ao B e n to ” : U b i r a j a - M a r c c l o , T u t u , G a u c h o , B a t a t a ' - S e r e le p e , F e r n a n d o ( L a r t e ) , B e d e o - L a n c , C a n d i n h o , P i t a n g a (C a ta o ) .

1 8 aprilie• în 1 9 3 7 s e le c ţ io n a ta d e

fo tb a l a R o m â n ie i a o b ţin u t p rim u l “ eg a l” în faţa ce le i m ai b u n e fo rm aţii a C e h o slo v ac ie i, p e acea v re m e v icecam p io an ă m ondială . “T rico lorii” au ob ţin u t la B u c u reş ti u n p re ţio s 1-1 p r in g o lu l m a rc a t d e B o d o la (6 3 ), o a sp e ţii e g a lîn d c u 9 m in u te î n a in t e d e f l u ie r u l f in a l a l a rb itru lu i ita lian B a rla s s in i, p rin * go lu l lui N c jcd ly . Iată fo rm aţiile “ c o m b a t a n t e ” : R O M Â N I A : M irc e a D a v id - B u rg c r , A lb n• V in tilă , J u h a s z , R a ff în sz k y - B e k e , K o v d c s I , C io i a c , B o d o la , D o b a y :C E H O S L O V A C IA : P la n ic k a - B u rg e r , C ty ro k y - K o s ty a le k , P r o u c h a , L u d l - F a s c in e k , K loz, N e je d ly , K o p e c k y , P u c .

L Â S Z L 6 Fr.

CibnicaiinguluiCapa "Primăverii" ■ Etapa a ll-a

Joi după-in asă în sa la d e b o x a C S M -u lu i d e su b t r ib u n a Stadionului “ Io n M o in a ” s-a disputat e tap a a I l-a a C u p e i "Primăverii" la b o x , reze rv a tă tuturor c a te g o r i i lo r d e v îr s tă (juniori - cădeţi şi seniori) la care au participat pugiliştii de la C S M (echipa organizatoare); FO R T A - A SA -TE R M O STA R , I .S .C .T . CHIMIA C . T u rz ii şi S e len a Dej.

lată re z u lta te le ga le i:Categ. 63 ,5 k g . - V ele A drian

(CSM) C.P.. la G o ia C o sm in (Selena D ej)

Categ. 71 - B en ch e R ăzv an (Forţa - A S A T erm ostar)/c . A B la Mişca A u re l (C S M )

C a te g . 5 4 - S i l a ş i G e lu (CSM) C .K . O , la A Îexandru Felix (G IC ) .

Categ. 51 - O ltean u V io re l (GIC) C .A b la G iu rg iu S o rin (CSM) . • ;

C a teg . 4 5 - F a rcaş Z o lta n (GIC) C .P . la M o ld o v a n D an (Forţa A S A - T erm o sta r) '

C a teg . 4 8 - L in g u ra r R o s i (Forţa - A S A - T e rm o s ta r )C .R SC , la F i i lo p C o s m in (Selena)

C a te g . 45 - C o s te a R ăzvan ( IS C T ) P .P . la S î rb u C ă lin (S e lena D ej)

C a te g . 54 - C o s te a A drian ( IS C T ) C .R S C , la C ă lin c a n M arius (S e len a D ej)

C a te g . 3 0 - R o şe a B ogdan (ISC T) C .P . la C ub lesan .Cristian (C SM ) " ;■ " : ; :

C a te g . 71 - H e r ţe g V asile (F o rţa - A S A - T erm ostar) C . Ab ia C îm p ean u R a d u (ISC T).

C o rec te a rb itra je presta te de C îm p ean u M ircea , S ab o T eofil, .A lex Ş erban ,. S a jg o F rancisc, O ancă V asile. V iitoarea şi ultima etapă v a av ea lo c jo i 22 aprilie în acee aş i sa lă în c e p în d cu. ora16,00.

• L a H e ls in k i (F in lan d a ) a a v u t lo c u n p u te r n ic tu rn e u in te rn a ţio n a l d e b o x la care au luat p a r te un n u m ă r d e 76 de p u g iliş ti d in 12 ţă r i europene; R om ânia a partic ipat cu 6 boxeri d in ca re 5 a u u rca t p e pod ium ul de p re m ie re as tfe l: L ocul II - T u d o r Izv o re an u - ca teg . pană

- G e o r g e L u n g u - c a te g . sem iuşoâră

L o cu l III - B o g d a n D obrescu - ca teg . se m im u scă

- C rin O ltean u - ca teg . cocoş- A d r ia n D ia c o n u - ca teg .

m ijlocie-m ică. .

Coriolan IUGA

R e v i s t e A n u l I I I • N r . 1 3 • 1 9 9 9

M u n ţ i i ■mm

A c e s t nou num ăr, deşi cu o cifră neag rea tă d e superstiţioşi, s e înscrie c a o d ep lin ă re u şită (conţinut şi ţinu tă grafică).

N um ărul s e d esch ide cu m edalionul MUNŢH TRASCĂU cuprinzînd:' D ep arte d e lume (M aria M oldovan); Haihui (C sa b a Birtalan); De la Turda la Buru (N ae P o p e sc u ): Cheile Turzii (R adu M ititeanu); Bulinei (C onstantin Dinu M iti te a n u ) : Râmetea şi Colţii Trascăului (A driana M u reşan ); Ce plăcere (Puiu Chiseliţă); Bedeleul (loan P alczer); Vînător de peisaj (D ănu ţ Călin); Arheologie şi alpinism (D an

1 Anghel); Poiana narciselor (loan P a lc z e r ) ; Com em orări: HANS GORA - MISI SZAIMA.

Deşi ca len d aris tic d e a p ro a p e o ! lu n ă s - a in s t a l a t PR IM Ă V A R A , anotim pul ren aşterii, s 'ugestiv e s te c a p ito lu l IARNA LA MUNTE

j c u p r in z în d : . M un ţii L a to r i ţe i - - Fratoşteanu Mare (Dinu B oghez); Munţii P redealului - Schi pe Fetifoiu (R adu V. Cotta); Munţii C e ah lău - Culmea Răchitiş (D ă n u ţ C ălin); Munţii R odnei - Vf. Ineu (Cristian M aloş, A lexandru D răgan ); Munţii C ă p ă ţîn a - Vf. lui Roman (Dinu Boghez); Munţii C indrel - P e c r e a s tă (C ris tian P a n a i te ) ; M unţii Ie z e r P ă p u ş a - Spre c r e a s t ă (V asile Moraru); Munţii R e te z a t - R e te z a t ş i Peleaga (P e te r Lehei Antai); Munţii Baiului - O zi la s c h i (Nicolae lordache). 1 ' . .

Ar mai fi d e a d ă u g a t din cuprinsul c e lo r ;100 d e p ag in i i lu s tr a te cu

j fotografii c o lo r şi h ă r ţi rub ric ile : FAU N A - Salam andra (G ild a

Nicolescu, G eorge Marcoci); A scensiuni pe alte m erid iane - Muntele Olimp - 2.917 m (N ico lae lo rd a c h e ); Turism nau tic - P e Bistriţa (C o ste i Bălan); Munţii Locvei - Mînăstirea Nera (Sofia T u d o s a ) ; C IT IT O R II N E S C R IU : Avenele din Fundul Muntelui (Matei Vremir); S erile rev istei M unţii C a rpaţî ş i în a ten ţia cititorilor. D a r c e a mai preţioasă a t e n ţ i o n a r e e s t e c ă în num ărul viitor, 14, va a p ă re a m edalionul MUNŢII BUCEGI. C onc luz ion înd - un n u m ă r c a r e m e r ită a fi r ă s fo i t peîndele te .

Victor E. ROMAN

F in a l în C u p a FR C

p e n tr u ju n io r i• Ieri, p e ş o s e a u a d in sp re B aciu c ă tre Z aiău s - a . în ch e ia t şi c e a d e -a d o u a e ta p ă a C u p e i F ed era ţie i R o m ân e d e C iclism rez e rv a tă juniorilor (I şi II): p ro b a d e con tra tim p individual. A celaşi tim p su p e rb pen tru ■alergat” a p e rm is p a rc u rg e re a c e lo r 2 0 km (j. m ari) s a u 15 km 0- mici) fă ră p rob lem e. C la s a m e n te le d e e ta p ă (în p a r te a lor d e su s ) la c e le d o u ă ca teg o rii d e juniori a ra tă as tfe l:

- ju n io r i m ic i: 1. NAE N IC U ŞO R TITEL (OLIMPIA BUC.); 2. IO N ESC U CIPRIAN (CSM IAŞI); 3. BURLAC IO N U Ţ (B R Ă IL A - BILAL); - j u n i o r i m a r i : 1. HUGEANU LUCIAN (OLIMPIA BUC.) - 2 9 ’40"; 2. FRUNZEA NU MARIAN (PE T R O L U L P L O IE ŞT I) - 2 9 ’44"; 3, MÂINEA IONUŢ (PETR O LU L PLO IEŞTI) - 3 0 '37“. J

La g en e ra l c la s a m e n te le nu s - a u sc h im b a t p rea mult: : ; . ■■■

- ju n io r i m a ri: 1. FRUNZEA NU M. (PETROLUL PL.) în 2 .4 2 .3 8 : 2 . MACARIA C. (BRĂILA-BILAL) în 2 .43 .07 ; 3. TO R EK F. (STIROM BU C .) în 2 .4 4 .1 5 ; - ju n io r i m ic i: 1.‘ IO N ESC U CIPRIAN (CSM IAŞI); 2. BURLAC IONUŢ (BILAL BRĂILA); 3. EN E D R A G O Ş (STIROM ).

P en tru cicliştii clujeni e ta p a a a d u s c e a m ai bun ă c la s a re prin F o g ă ra ş Z so lt (VOINŢA) p e 13, în 27 '28" la juniori mici şi B lenche Alin (VOINŢA) p e 15 la juniori m ari. D esp re co m p o rta rea sportivilor ce lo r d o u ă cluburi cu secţii d e ciclism c lu jen e s e p o a te s p u n e c ă a u m ai a d ă u g a t ex perien ţă . R ezultatele lor la concurs, a ş a cum au fo s t e le , s în t c la ra c o n se c in ţă a lipsei e te rn e d e b an i (ev id en t şi d e ech ip a m e n te ) , d e p re o c u p a re a sportivilor şi c î te a lte le nu m ai intră aici. M ulte s e vor lim pezi la C a m p io n a te le J u d e ţe n e din lu n a m ai. P în ă a tu n c i, D JT S -u l c lu jean , a ju ta t d e e c h ip e le serviciului d e A m bulan ţă ş i d e Poliţia ru tie ră , la m odul ce l m ai ireproşabil, a reu şit s ă o rg an izeze d o u ă z ile d e ciclism la superlativ . A cum ca ra v a n a p o a te p leca m ai d e p a r te .

C r is t ia n TODEA

1994 - A fo st a d o p ta tă L eg ea impozitului p e venitul agrico l. 1 8 8 0 -A fostînfiin ţatâ B a n ca

Naţională R om ână, cu d re p t exclusiv d e a em ite m oneda.

«mbata*

l î e i A d u n ă r i G e n e r a l e l a s o c i e l ă t i c o m e r c i a l e a f l a t e l a « m i n i mImpunerea dc către FPS şi firma

lichidatoare a unei activităţi reduse a adus Termoromului pierderi de

18 miliarde de leiP otriv it b ila n ţu lu i c o n ta b il a l an u lu i 1 998 , T e rm o ro m a

în ch e ia t a n u l tre c u t c u o p ie rd e re d e 18 m ilia rd e d e le i. D in tre aces tea , 13 m ilia rd e p ro v in d in d o b în z i b a n c a re , ia r d ife ren ţa d in p ro v iz io a n e le c o n s titu ite d e f irm a A r th u r A n d e tsen , fo s tu l l ic h id a to r , ş i d in ac tiv ita tea d e e x p lo a ta re . M o tiv u l p e n tru c a re T e m o ro m u l a în r e g is tr a t r e z u lta te negative este faptu l că ac tiv ita te a sa a fost m en ţin u tă în lim ite reduse iniţial d e A ith u r A n d e rse n , ia r apo i d e F P S . D e altfe l, c îfra d e a face ri o b ţ in u tă în 1 9 9 8 a fo st d e n u m a i 8 m ilia rd e

k a iE - r , : ;•

Terapia va investi anul acesta nu mai puţin de

63 miliarde de ieiî n t r u n i t ă m i e r c u r i , A d u n a r e a

G enera lă a a c ţio n a r i lo r d e la T e ra p ia a ap ro b a t b ila n ţu l c o n ta b i l p e 1998. P otriv it acestu ia , cu n o scu tu l p ro d u că to r c lu jean d e m ed icam en te a în c h e ia t anul trecut cu un p ro fit b ru t d e 9 2 ,9 m iliarde d e lei, profitul n e t fiin d d e 6 0 ,5 m iliarde d e lei. D in aces ta , 5 ,6 m ilia rd e d e lei a u fost re p a rtiz a te p e n tru fo n d u l de partic ipare a l s a la ria ţilo r la p ro fit, iar27 ,9 m iliarde d e lei pentTU aco rd area d e dividende. V aloarea d iv idendu lu i net este de 327 ,6 le i/ac ţiu n e şi se acordă

a c ţ i o n a r i l o r î n s c r i ş i în . e v id e n ţe le -societăţii la finele z ile i d e 5 aprilie. P lata lo r s e v a face e ş a lo n a t, în te rm en d e 9 0 d e z i le , în c e p în d cu d a ta d e 1 au g u s t.

R e s tu l p r o f i tu lu i v a fi r e p a r tiz a t p e n tru c o n s titu ire a d e rezerve , ia r 2 7 ,9 m ilia rd e d e le i v o r fi fo losiţi p e n tru fin an ţa rea in v es tiţiilo r . D e altfel, pen tru 19 9 9 , A G A a a p ro b a t rea lizarea u n u i a m p lu p ro g ra m d e inv estiţii, în v a lo a re d e 6 3 ,6 m ilia rd e d e lei. D e asem en ea , so c ie ta tea şi-a p ro p u s creşterea c ifre i d e a fa c e ri d e la 3 2 5 m ilia rd e de lei la 4 4 2 m ilia rd e d e lei. T o to d a tă , p rin b u g e tu l d e v en itu ri şi c h e ltu ie li a l aces tu i an , so c ie ta tea va re a liz a un p ro fit b ru t d e 127 m ilia rd e d e Iei.

!

d e lei. lo an P ascu , a d m in is tra to ru l soc ie tă ţii, sp u n e câ d u p ă 1 o c to m b rie so c ie ta tea o b ţin e lun ar d in e x p lo a ta re p ro fit d e 100 m ilioane d e lei.

P en tm an u l în cu rs , p r in b u g e tu l d e v e n itu r i şi c h e ltu ie li ap robat d e A G A , soc ie ta tea ş i-a propus o b ţin erea un u i p ro fit b ru t d e 3 ,6 m ilia rd e d e le i, în cond iţiile d u b lă r ii c ifre i d e afaceri. lo an P ascu sp u n e c ă rea lizarea aces tu i o b iec tiv e s te condiţionată d e reu şita p riv a tiză rii T erm orom ulu i, s itu a ţie în c a re ac tiv ita tea d e p ro d u c ţie n u va m ai fi lim ita tă . E l ne-a d ec la ra t că a g reează ideea „v în zării pe un d o la r” , d u b la tă d e u n program d e recuperare a p ierderilo r şi ach itare a dato riilo r; în prim ul rin d a c e lo r c ă tre s ta t. R eam in tim că so c ie ta te a a fost scoasă d in n o u la p r iv a tiz a re în da ta d e 10 m a i, ia r d in in form aţiile de ţin u te d e P asc u se pare că de ja a fost cu m p ăra t u n ca ie t d c sa rc in i.

La Industria Sîrmei fîGfl a durat 12 ora

A d u n a re a G enera lă a a c ţio n a r ilo r d e la In d u s tr ia S îrm ei C îm p ia T u rz ii s-a transfo rm at într-o adunare lărg ită la care a u p a r t i c i p a t n u m e r o ş i s a l a r i a ţ i n e a c ţio n a r i, nem u lţu m iţi d e n iv e lu l d e sa larizare d in societate. D in acest m otiv , d isc u ţiile începute la o ra 10 d im in e a ţa s -a u p re lu n g it pînă se a ra la o ra 2 2 . In c iu d a acestui- fapt_ p ro b lem a sa la riilo r nu a fost lămurită. în p rezen t, sind ica tu l a re d e sc h is un c o n flic t d e m u n c ă , în b a z a c ă ru ia , la în cep u tu l lu n ii m artie , c e a m a i m a re p a r te a a n g a j a ţ i l o r co m b in a tu lu i au in tra t în tr-o g rev ă care s -a în tin s p e parcursu l un e i să p tăm în i.

P rin tr-u n com unicat a l C o n s iliu lu i d e A d m in istra ţie , acesta s e a ra tă d isp u s să m a jo re z e sa lariile a fe re n te lu n ii m a rtie a s tfe l în e ît să se r e a liz e z e un v e n it m e d iu d e 1,6 m ilio an e d e le i, p en tru un p ro g ra m com plet şi n o rm a l d e lucru . D e a s e m e n e a , d u p ă a p l i c a r e a p r o g r a m u lu i d e r e s t r u c t u r a r e , a d m in is tra ţia s-a a n g a ja t să re a liz e z e o c r e ş t e r e s a la r ia tă c o r e s p u n z ă to a r e r e d u c e r i i d e p e rso n a l. T o a te a c e s te lu c r u r i s î n t c o n d i ţ i o n a t e î n s ă d e în c h id e re a co n flic tu lu i d e m u n că . în p lu s, p e n tru că so c ie ta tea n u a p u tu t c r e a c o n d i ţ i i l e n e c e s a r e p e n t r u

recuperarea p ie rd e rilo r d e pe parcu rsu l ce lo r 5 z i le d e g re v ă , C o n s iliu l d e A d m in i s t r a ţ i e a l u a t d e c iz ia c a , îm preună c u s in d ica te le , să recalcu leze drepturile sa lariale p en tru unele g rupuri de sa lariaţi care s-au afla t în grevă. D in cauză că a ces te d re p tu ri n u p o t d e p ă ş i sum a d e 3 0 0 m ilio a n e d e lei, e le s -a r p u te a d o v e d i i n s u f i c i e n t e . R a d u M oldovan , rep rezen tan tu l FPS în C .A ., a declarat: „ Ş tiu ce în seam n ă m u n ca î n . sectoarele ca lde - lam inoare şi tu rnătorii - şi co n s id e r că p u n c tu l d e v edere a l m u n cito rilo r d e la IS C T e înd rep tă ţit, av în d în v ed e re e fo rtu l p e care îl fac” .

R e v en in d la A G A , aceasta a ap ro b a t bilanţul con tab il a l anu lu i trecut d in care rezu ltă câ în 199.8 p ie rd e rile so c ie tă ţii au c re sc u t d e la 9 m ilia rd e de lei ( în 1 9 9 7 ) la 6 5 m i l i a r d e d e le i . D e m e n ţ io n a t c ă d in a c t i v i t a t e a d e e x p lo a ta re c o m b in a tu l a o b ţin u t u n p rofit d e 6 m ilia rd e d e lei, c eea ce dovedeşte că societatea este una viabilă. D in p ăca te , d a to rită e fo rtu rilo r făcu te p en tru p u n e re a în fu n c ţiu n e a u n u i m o d e m c u p to r e le c tr ic , a c t iv i ta te a

fin an c ia ră a adus soc ie tă ţii o p ierdere d e 42 m iliarde de lei, la care s-a adăugat u n m in u s d e 28 m ilia rd e de lei d in a c tiv ita te a excep ţio n a lă . C he ltu ie lile to ta le d e investiţii a le anului trecut au fo s t d e 55 m iliarde d e lei. Pentru 1999, ad m in is tra ţia com binatu lu i şi-a propus r e d u c e r e a p i e r d e r i l o r p în ă la 15 m ilia rd e de lei.

U n a d in p ro b le m e le fierb in ţi a le so c ie tă ţii o constitu ie n ivelu l datoriilor, care , la finele anului trecu t, erau de 537 m ilia rd e d e lei, în c re ş te re cu 2 2 6 m ilia rd e d e lei faţă d e 31 decem brie 1997. L a aceeaşi dată, nivelu l creanţelor e ra d e 112 m iliarde d e lei, iar ce l al s to c u rilo r d e 182 m illia rd e d e lei.

C a în fiecare an , soc ietatea a avut c e a m ai m are c ifră d e afaceri d in judeţ, a c e a s ta rid ie în d u -se la ap roape 700 m ilia rd e de lei. în 1998 num ărul mediu d e sa la ria ţi a fost d e 6 .897 , în scădere c u 14 la su tă faţă d e 1997, în tim p ce fo n d u l d e salarii a c rescu t cu 24 de p rocen te .

C . B E R IN D E A N

Semănătoarea a fost vîndutăFondul P roprietăţii de S ta t a v îndu t, v ineri,

56,7% d in a c ţ iu n ile u z in e i S em ăn ă to a rea firmei b u c u re ş te n e M Y O -O , în cad ru l u n e i tranzacţii cu o v a lo a re d e 1 2 2 ,4 m iliarde d e lei, re p re z e n tîn d p re ţu l p lă t i t şi v a lo a rea investiţiilor.

C u m p ără to ru l a a c h iz i ţ io n a t 1 .708 .734 d e acţiun i cu 1 0 .2 0 0 le i /a c ţiu n e şi a p re lu a t societatea cu ac tiv u l şi p a s iv u l în reg istra te în con tabilitate, in c lu siv d a to r iile d e 95 m iliarde d e lei şi p ie rd e rile d e u n m ilia rd d e lei d e la finele an u lu i tre c u t. P ro g ra m u l d e in v estiţii e s te e ş a lo n a t p e u rm ă to r i i c in c i a n i , în re teh n o lo g iza re şi lu c ră ri d e m ed iu .

P reşed in te le F P S , R a d u S â rb u , ap rec iază câ tran zac ţia e s te b u n ă , în c o n d iţii le în c a re so c ie ta tea n u în re g is tre a z ă p ro f it , e s te în p roceduri d e lic h id a re ju d ic ia ră , ia r sa laria ţii s în t a m e n in ţa ţi c u p ie rd e re a lo c u r ilo r d e m uncă. M Y O -O , so c ie ta te c a r e se o c u p ă d e co m erţu l cu m a ş in i ş i e c h ip a m e n te ag ric o le , a re un c a p ita l so c ia l d e u n m ilia rd d e le i ş i a înregistrat o c ifră d e afaceri d e circa 9 m iliarde d e lei în an u l 1998. F P S su s ţin e că soc ie ta tea a re p u te rea f in a n c ia ră ş i c a p a b ilita te a c a i n v e s t i t o r s t a t e g i c î n d o m e n iu ş i c ă in ten ţionează să m o d e rn iz e z e S em ăn ăto area , să c rească p ro f i tu l a c e s te ia ş i să e x tin d ă o p e ra ţiu n ile c u re n te a le u z in e i.

Ion R ă d u le a , p re ş e d in te le M Y O -O , sp u n e câ va a c ţ io n a p e n t r u s c ă d e r e a p r e ţu lu i co m b in e lo r fa b ric a te , d e la 6 5 .0 0 0 d e d o la r i la 3 5 .000 d e d o la r i şi p ro m ite să an g a je z e personal su p lim e n ta r d in a c ea s tă vară ş i să reducă c o s tu rile d e p ro d u c ţie .

FPS a în c e rc a t, în u ltim ii a n i, să g ăseasc ă un investitor care să p re ia S em ănătoarea, după ce ac ţiu n ea d e a s o c ie re c u p ro d u c ă to ru l d e m aşin i a g r ic o le N e w H o lla n d , în cep u tă în 1995, a e şu a t în 1 9 9 7 , d in cau z a o p o z iţie i s ind ica te lo r. P ro d u c ă to ru l ita lia n se an g a ja la acea v re m e să p a r t ic ip e c u 5 0 m ilio a n e d e do lari la s o c ie ta te a m ix tă .

R o m â n i a a f o s t s c o a s a d a p a l i s t a d a m o n i t o r i z a r ă a a g e n ţ i e i n i p o n a d e

r a t i n g f i n a n c i a r ] a p a n C r a d i t R a t i n g f i g a n c y

R o m â n ia a f o s t s c o a s ă d e p e l i s t a d e m o n ito riza re a A genţiei n ip o n e d e ra tin g financiar Ja p a n C re d it R ating A g en cy (JC R ), ca re a decis să m en ţin ă ratingul B B m inus, a trib u it em isiunilor d e o b lig a ţiu n i în yeni lan sa te d e B a n ca N aţională a R o m â n ie i (prim a - lan sa tă în m a i 1996, cu s c a d e n ţa în m ai 1 9 9 9 ; a d o u a - la n s a tă în o c to m b rie 1996, cu sc ad en ţa în o c to m b rie 2001), p re c u m ş i v iito a re lo r em isiu n i d e o b lig a ţiu n i care v o r fi lansa te d e statul rom ân . C o n fo rm com unica­tu lu i a g e n ţie i, deciz ia d e a sc o a te R o m ân ia de pe lista d e m on ito riza re şi d e a co n firm a ratingul a c tu a l se da to rează fa p tu lu i că JC R co n sid eră că n u e x is tă d ificu ltă ţi im e d ia te în p la ta datoriei e x te n ie a R om ân ie i. S e rv ic iu l d a to rie i ex terne p u b lic e a R o m ân ie i în 1999 e s te d e aprox im ativ 2 ,3 m il ia rd e d e do lari, d in c a re 9 7 0 m ilio an e de d o la ri a u scaden ţa în lun ile m ai şi iun ie . Fondurile d i s p o n ib i l e p e n tru p la ta d a to r ie i , re sp e c tiv rez e rv e le valu tare a le R o m ân ie i, se rid ic a u la 2,54

m ilia rd e d e d o la r i în ia n u a r ie , ia r in c lu z în d rez e rv e le d e a u r - 3 ,46 m ilia rd e d e d o la r i. P rin u rm are , rez e rv e le ex isten te s în t su f ic ie n te p e n tm v îrfu l d e p la tă d in m ai şi iunie. O d a tă ce G uvernu l ro m â n a c o n v e n it c u FM I p rin c ip iile b u g e tu lu i şi a le p o litic ii econ o m ice p en tm 1999, es te p robab il câ R o m ân ia v a o b ţine un n o u aco rd s ta n d -b y , ca re va fi u rm at d e n o i îm p ru m u tu ri şi co n trac te d e re f in a n ţa re cu a lte in s titu ţii in te rn a ţio n a le , în c e p în d d in v a ra acestu i a n . D e ş i re z e rv e le va lu tare se v o r reduce ca urm are a p lă ţilo r datoriei, e s te im p ro b a b il ca G uvernu l să se c o n fru n te cu« d if ic u ltă ţi se rio ase d e ad m in istra re a reze rv e lo r valu tare , da t fiin d că Rom ânia v a ob ţine un m iliard d e d o la r i în u rm ăto are le tr im e s tre d in 1999,- rep re z e n tîn d tra n şe a le u n o r îm p ru m u tu ri de ja co n trac ta te . G u v ern u l a r pu tea o b ţin e , d e a sem e­n ea , în că u n m ilia rd de dolari d in in v estiţii d irec te ş i d e p o rto fo liu , inclusiv d in p rivatizare , îri cu rsu l ace s tu i an . S e rv ic iu l aijual a l d a to r ie i în p e rio ad a

2 0 0 0 -2 0 0 2 v a fi co nsiderab il m ai redus, de circa1,5 m ilia rd e d e do lari. G uvernu l in ten ţionează să re d u c ă d e fic itu l co n tu lu i cu ren t d e la 3 m iliarde d e d o la ri în 1998 la 2 m iliarde în 1999. A ceastă p ro iec ţie e s te b aza tă p e p resupunerea p lauzibilă co n fo rm c ă re ia d e fic itu l com ercia l va scădea de la 2 ,6 m ilia rd e d e do lari în 1998 la 1,8 m iliarde în 1999, p a rţia l d a to rită ex pansiun ii exporturilor - ca u rm are a d ep rec ie rii leu lu i în term eni reali în c e p în d c u lu n a au g u s t 1998 - şi parţia l datorită red u cerii c u 3 ,9 % a im portu rilo r - ca urm are a dep rec ie rii leu lu i şi a scăderii p re ţu rilo r la petrol. E xpansiunea investiţiilor directe începînd din 1997 a s tim u la t im p o rtu rile de bunuri d e capital şi de m ate rii p rim e , d a r G uvernu l estim ează că dezvol­ta rea in d u s tr ii lo r cu p ia ţă d e ex p o rt va am eliora b alan ţa c o n tu lu i cu ren t pe term en lung. Pe de altă parte , b a lan ţa com erc ia lă va fi considerab il influ­en ţa tă d e c lim a tu l econom ic al p rincipalilor parte­n eri co m erc ia li ă i R om âniei - s ta te le europene.

FPS a stabilit firma cu care va negocia privatizarea Rafinăriei Vega,

C o m is i a d e n e g o c ie r e a s e l e c t a t p e n tru p riv a tiz a rea R afinăriei V eg a so c ie ta tea R om petrol d in B u c u re ş ti , d in ce le tr e i o fe rte d e p u se pentru p re lu a re a rafin ărie i, in fo rm ează FPS .

Corpul Experţilor Contabili Autorizaţi din România comunică:

' :: în cursul lunii iunie 1999 se organizează ■; la Cluj-Napoca un examen-concurs pentru dobîndirea calităţii de contabil autorizat sau expert contabil. Informaţii privind condiţiile de înscriere, tem atica exam enului mondalităţile de pregătire a candidaţilor pot fi obţinute la sediul filialei din B-dul Eroilor nr. 2 sau la telefon 43.03.73.

H o tă rirea co m isie i va fi d isc u ta tă în C o m ite tu l D ire c to r a l F P S şi, în cazul ap ro b ării, v o r în cepe negocierile .

P en tru p re luarea pachetului m ajo ritar d e acţiuni d e la R a fin ăria V ega au d ep u s o fe rte firm ele P e tro c r is B u c u re ş ti , R o m p e tro l B u c u re ş t i şi D riim flee t L td . d in Irlanda.

FPS a sc o s la vînzare, în p rim a parte a acestu i an , p en tru a tre ia oară pachetu l d e 51 % d e ac ţiun i d e ţ in u t la R a f in ă r ia V e g a , d u p ă r e z i l ie r e a con trac tu lu i.în ch e ia t în m artie 1998, cu conso rţiu l H o ls te r T ra d in g L td. şi H are lo o k T ra d in g & In v estm en t L td . d in C ipru.

P riv a tiza rea se va face p rin n eg o c ie re d irec tă , p re ţu l so lic ita t d e FPS pen tru o ac ţiu n e f iin d de 9 1 .8 8 7 lei. V alo area pachetu lu i d e ac ţiu n i sco s la v în za re (5 1 % ), es te de peste 73 m ilia rd e d e lei.

Prezenţa clujeană la Tîrgul de construcţii de maşini de

la Hanovralo a n M ă rg in ean , d irec to ru l C U G , Liviu

M itea , d irec to ru l U nim et, şi R adu M oldovan, ş e f se rv ic iu F P S , v o r rep rezen ta cele două s o c ie tă ţ i a m in t i te la ce l m a i m are tîrg eu ro p ean specia liza t în construcţii de maşini, ce a re loc să p tăm în a v iitoare la Hanovra. C U G ş i U n im e t a u f o s t in v i ta te de o rg a n iz a to ri ş i v o r beneficia de un stand g ra tu it. D irec to rii ce lo r d o u ă soc ietăţi speră să c îş tig e c îţiv a c lien ţi n o i şi să întărească co lab o rarea c u cei vechi. în ceea ce-1 priveşte p e M o ld o v a n , aces ta spune că va încerca să g ăseasc ă in v es tito ri în v ederea privatizării so c ie ta rilo r c lu je n e d e profil.

C . B E R IN D E A N

B U R S A D E

B U C U R E Ş T I* 1 6 a p r i l i e 1 9 9 9

ISrnb D»rnmir» societate VN Var I c«np. I Vir«. Nr. aci. Va I. tete la (teiiCategoria l( 21 sooietati )ALRO SLATINA 25000 1410 72.219,900ANTIBIOTICE IAŞI 1000 O 1140 9071 5,762,340ARCTIC GĂIEŞTI 10CO -2 1530 1550 13190 20,332.460AUTO NO Bl LE DAC IA PITEŞTI 1000 1 540 550 237806 126,371.630AZOMUREŞ TG .MUREŞ 100O OPRITa

AGR** BANC A AG RIC OLA 16000 or NITATLV BANC A TRANSILVANIA C LU J 1000 O 1430 61142 86.670,270NVR" NAVROM GALAŢI 25000 OPMTA

COMFA SIBIU 1000 -5 650 690 800 502,000ELN ELCOND ZALAU 1000 -2 750 820 6966 6,849,560EUI" ELEC TROAPARA.TAJ euouwesi 10O0 1500 Of* riYAEXC EXCELENT BUCUREŞTI 1000 -1 690 770 2173 1.514,300OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 -6 5BO 610 25161 14,785,310OLTCHIMRM.VALCEA 1000 -e 260 268 4012000 1,003,395.650INX OTELINOX TAROOV1STE 25000 -1 2550 3250 200 919,000

POL IC O LOR BUCUREŞTI 1000 o 39 OC 4200 4930 19.715,800ASP urnw». ASTRA rouuia PLOlfm 1000 1 800 820 7619 6,149,780R8R" RULMENTUL BRAŞOV 1000 160 179 opriYaSMCatr** ŞANTIERUL NAVAL CCirvSŢAWTA25000 2300 OPRITATERarT TERAPIA C LUJ-NAPOCA 1000 3800 4000 opRItaTBM" TURBOMECANICA BUCUR6S 25000 0 21200 ~26200 . OPRITA

Total categoria 1 4,380,470 1,366,779,800Categoria a 14-a ( 105 societati)

(AEM AEM TIMIŞOARA 26000 0 23800 24500 40 948,000Srs“ AEROSTAR EiACAU 25000 0 3400 4050 • OPRITA|ĂER“ AEROTEH BUCUREŞTI - 25000 o 5000 6100 - - OPRITAALB" ALE3APAM ALBA IULIA 1000 0 386 460 OPRITAALM" AU MENTAR A C LU J-N AFOC A 1000 0 1320 1400 OPRITAAMC" A.VCO OTOFENI 25000 0 7900 8300 OPRITAAMP“ AMCP AMERICAN PACKAGlfJCJ TECUCI 1000 0 140 160 OPRITAAMO" AMD NIL SLOBOZIA 1000 0 91 96 OPRITAAMY*‘ AMYLON SIBIU 1000 o.. • 400 940 OPRITAAPC VAB - APC ARO M BUZĂU 1000 10 279 289 ■1B772 , 5,301.288APS" APSA BAIA MA.RE 1000 0 940 600 OPRITAARM ARMATURA O LUJ-NAPOCA 1000 -A- 950 580 21019 11.991.680ART" ARTROM SLATINA 25000 o 0 1200 ■ OPRITAASV ASTRA VAGOANE ARAD 1000 -5 491 510 14997 7.446,444AUR AURORA TG .FRUMDS IAŞI 25000 0 11700 19000 O OALA BANCA Al.BINA BUC URESTI 1QOOQ -7 6800 7100 ©076 63.360,900BRC BERCENI BUCUREŞTI 1000 O 1040 110O 2829 2.924,350BRM" BERMAS SUCEAVA 1O00 0 670 750 OPRITACHI" COM..HOTCUCRA «TinCDNTIMMTAL 1000 0 620 700 OPRITACRB C ARBID-POX TARNAVENI 1000 -11 152 179 16689 2.957,618CBC - C AR0OC HIM C LUJ - NAPOCA 25000 -1 6200 6600 364 2,277,950CPL C ARMETAPLAST DEVA 25000 -9 8250 11500 100 1.000.000CRN jCARNE ARAD 25000 O 860 mo OPRITACAS jCASIROMTURDA 1000 O 79 65 0 OCER CERCON APttESUL CAMP1A-TUAZ* 1000 0 210 - 290 O 0CPR"■ ■ CUI MD PAR BUCUREŞTI 20000ro 12400 13600 OPRITA ■-CRT* CIORAPI TIMIŞOARA 1000 0 211 243 OPRITAcir jC IPROM PLOIEŞTI lOOO 0 271 279 1344-7 3,679.660C MB C MR BOCŞA 26000 0 * O 16000 0 OCMF" COMELE BISTRIŢA 25000 0 O 4000 OPRITACON CONDOR DEVA 25000 o . O 2500 O OCOS - CONie. Ut OTELURI SPEC. .«m.viit25000 o 1100 1350 O ODOR |DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 0 600 890 1474 1.307.120ELC" . |ELCOTROC CRAMICA TURDA 25000 o 6450 8400 OPRITAECT ELECTROCONTACT 8DTOSA25000 0 1100 1500 O OEPT" ELECTROPUTERE C RAKDVA 1000 o 162 172 OPRITAETN ELECTROTEHNICA BUCURES25000 o 7500 9900 O ‘ OEPN" jEMA PIATRA NEAMŢ 1000 o 419 400 OPRITAENP" COMP, ENERGOPETROL c*«r25000 0 8350 9500 OPRITAERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 0 O 2700 o OEFN !EURO FINANC ES TARGOVIST 1000 -8 188 230 5319 1.224,450FAU - |FAUR BUCUREŞTI 25000 o 0 0 OPRITAFEL" j ELEAC U L C LU J - N AFOC A 1000 0 366 460 OPRITAFSP" FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 0 1900 2300 OPRITAFOR" |FORAJ SONDE CRAIOVA 10001 0 820 850 OPRITAFTN |FORTUNA BUCUREŞTI 25000 o 9950 10200 999 10,059.700FRL" jFRIAL CONSTANTA 25000 0 O 16000 OPRITAGRX" (GRIMOC TO. JIU 25000 0 1550 1800 OPRITAMQJ" . }HIDRO JET BREAZA 25000 o 2800 3500 OPRITAHTR HITROM VASLUI 25000 -13 9950 6490 204O 12.628.000IAI" | A.I.F.O. ZALAU 25000 0 0 1400 OPRITAIMP | MP ACT BUCUREŞTI 1000 -13 2600 2990 3666 9,531,600IMS IIMSAT BUCUREŞTI 1000 3 6500 9150 200 1.800,000IDA NDAGRARA ARAD 1000 O 96 100 O 05RM" NDLISTRIA SÂRMEI 25000 O 1-100 0 - OPRITAINT NTERNATONAL SINAIA 1000 -1 2600 2650 3599 9.322.650IR3 M. P. IRIS BARLAD 1000 1 700 760 9944 4,237,560MCM MEC AN IC A C EAH LAU 25000 o 2900 O 0 OMCP /EFIN SINAIA 25000 0 O 3200 0 OAlF" |LOBI LA ALFA ORADEA 1000 0 153 220 OPRITA1.10 B" MOtJIS SfcBES 25000 0 2900 3/00 OPRITAMOL" |MDL DO MO Bl LA IAŞI 1000 0 101 120 OPRITAMDS" |MDLOOSIN VASLUI 25000 0 1290 O OPRITAMPF ADPAF VRANCEA 1000 0 102 109 6104 638.358MPN |MOPAN .TG. MUREŞ 1000 -2 770 890 4916 3.749,890IMPR" ADPAPJV RÂMNIC U VALC EA 1000 0 404 460 OPRITAIdPO"* .O RĂRIT PANIFICAŢIE GALA 1000 o 1420 1700 OPRITANVM" NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 o 9950 0 OPRITANVL. NftVOL OLTENITA lOOO -3 120 190 6009 771,183NTX" INET FA BISTRITA 1000 o 226 O OPRITAI îcl !NICOLINA 1 AGI 25000 o 2750 4000 0 OPAN" 1F-AN EG RANO C LUJ -NAFOC A 25000 0 10000 11500 OPRITAPEI" jPETROLEXPORTIMPORT BUC 1000 o 149000 158000 OPRITAPTS" • jPETROLSUB sopi«<x>d€bmosu 1000 o 830 1110 OPRITAPTR" (riCTROS PLOIEŞTI 25000 0 3650 4200 OPRITAPPL" iPRODPLAST BUCUREŞTI 25000 o 16000 23000 OPRITAVAC" 1FRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 0 1070 120Q OPRITAPMB** PROMPT BECLEAN 25000 o 0 • 1200 OPRITARAF IRAFO ONEŞTI 25000 -5 2900 3000 1610 4.626.000ROB" ROBINETE INDUSTRIALE BAC.25000 0 O 3400 OPRITARBL IRULMENT! BARLAD 25000 0 3050 4000 O 0SAN" l&ANEVIV ARAD 10000 0 1400 1690 OPRITASWO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 o O 8300 O OSNT" ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 25000 0 0 2100 OPRITASCD jSICOMED BUC URESTI 100G -1 1460 1470 16237 23,512,780SDT" 1SIDERTRANS CALARASI 1000 o 314 330 .OPRITAGLC" |3ILCOTUB ZALAU 25000 o 7000 8400 OPRITASIN" | 1NTERO M C LUJ-NAj=OC A 25000 0 3300 3800 OPRITASTZ" 1 NT EZ A ORADEA 1000 0 269 283 OPRITASRT )sIREI UL PAŞCANI 1000 -8 1450 1740 10Q0 1,750,000SOF“ |SOFERT BAC AU 1000 0 70 80 OPRITASTR" .. sT KM USMDB BLAJ 1000 o 170 199 OPRITATMR 1TOMIRIS IAŞI 25000 o 900 1000 109 B9.290TRM" |TREMA3 TULCEA 25000 0 3200 o OPRITATRS" jrtlRISM 25000 0 14600 • 16600 OPRITAUCM" U.C M. RESITA 25000 0 1900 O - OPRITAUAM" ! lat TORADEA 1000 o 520 530 472 249,440UPS" 1UPSOM OC NA MUREŞ 25000 0 1000 1600 OPRITAUTN" .ITON ONEŞTI 25000 o 0 8000 OPRITAUZT" 1UZTEL PLOIEŞTI 25000 o 2500 3100 OPRITAU2C jtJZUC PLOIEŞTI 25000 o 1810 2200 O OVES" jvtaSSIQHISOAKA 25000 ~o 9500 11800 OPRITAVAP“ |l/lNALCOOL PRAHOVA 1000 0 1170 1290 OPRITAZMB ]Z AH ARUL BUZĂU 1000 0 68 105 0 0ZIM" |ZIMTUB Z IMN IC EA 25000 0 7000 O OPRITA

Total cateqorla a ll-a 196,621 187.181.836Total categoria l ♦ II 4,937,091 1,993,961,636

Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 70 de societăţi

provin de la 1NTERDEALER CAPITAL INVE3T S.A., str. Constanţa nr. 7, TeL 433212.

Active C la s s ic

Active D in am ic12.264 lei |

Active J u n io r31.098 lei |

Armonia1.250 lei |

Alpha107.000 lei |

Fondul m u tu a l ARDAF202.000 lei)

38.150 leiiCredit F o n d

8.141 lei | Fondul p e n tru C o m e rţ E x te rio r

Valoare în reg istra tă în * '84.890 lei |

14.04.1999; “ 2

FONDURI MUTUALE15 aprilie 1999,

F o r tu n a C la s s ic * ' ,375 .500 lei |

F o n d u l N a tio n a l d e A c u m u la re ' ;‘ 11.825 Ici |

F o n d u l N a tio n a l d e in v es tiţii

FMOA304 .100 le ii

' ' 26 .680 TeT]F o n d u l d e Investiţii sil D e z v o lta re -~ 1 .167 .412 lei |R e t c o n _____________________...... . ... . 3 112 |ej |

F o n d u l M o n e ta r S tab ilo137.313 le ii

F o n d u l M u tu a l T ran s ilv an ia4 2 .575 lei I

Cursuri pe piaţa valutara j [> anunţate de BNR 1 * în data de 16.04.1999

DENUMIREA VALUTEI Simbol Variaţie faţă de ziua precedent* (%)

CURSUL ÎN 112

DOLAR AUSTRALIA ALD 1.52* 9551,001)01 AR CANADA CAD 0.74* 998JJOOFRANC ELVE11A aiF 0A3* 9896,00COROANA DANEMARCA DKK 0.84* 21344»URA STERLINĂ GBP 0.10* 239014»YEN JAPONIA JFY 0.62* 125)32COROANE NORVEGIA NOK 0.16* ‘ 19134»COROANE SUEDIA SEK 0J9* - ** 17844»DOLAR SUA USD 0.13* 148374»DST DST 0.10* 201704»HUO EUR 0J5* 158634»Cu nurlie ţărilor participante la EUROSmUNG AUSTRIA ATS 0.86* 11534»FRANC BELGIA BEF 1.01* 3934»MARCA GHUtttNĂ DEM (Ltt* 81114»PESE TAS SPANIA ESP 0.85* 9534MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.85* 26684»FRANC FRANŢA FRF 0.86* 7"' 24184»URĂ IRLANDA IEP 0.85* 201424»LIRA ITALIA UT 0.85* 8,19GULDEN OLANDA NLG 0.85* ,71984»ESCUDOS PORT UGUEZ PTE 0.85* 79,12I g AUR (preţ în le!) 1.08* • 1354264»

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- p e r s o a n e f iz ic e - %

Cursuri de schimb valutar Cluj-Napoca 16.04.1999

-Ici -

Casa de schimb valutar

USD DEM

C V C VMACROGROUP 14.950 15.200 8.150 8.320

PLAT1NUM 14.800 15.150 8.100 8.290CAMBIO - - - -

PRIMA 14.900 15.200 8.150 8.320

: Banc* ia vedere 1 lună 3 luni Ohmi 9 luni 12 tunîBCR* 10 50 51 52 53 54

BANCOREX 10 55 57 . 58 59 60BRD* 10 50 52 53 54 55

** 10 • 53 54 57 61BA* 10 eo 57 58 59 60

Banc Post 10 55 60 62 63 65ton Ţîrlac* 10 50 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 57 58 59 61 62Bucuroşii « 60 65 • - 1 -

Transilvania 10 56 55 53 50 48Românsască 10 59 60 60 59 . 59

CEC 10 50 51 52 * 5010 48 50 52 54 56 k

W.SxâJ • - 60 60 50 50 50ALIANŢA 12 58 60 61 62 63

BJ.R. 11 • 54 56 58 69 60NAPOCA 60 61 • - -

(dato «U'bldl) 55 57 51 - 50LOIALCOOP 10 56 50 ■ - : ■ *SFINXCOOP 10 56 58 - I

- p e r s o a n e j u r id ic e - %Banca ia vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10— 50 51 52 53 54

BANCOREX 10 55 57 58 59 60 .BRD* 10 50 52 53 54 55BA* 10 60 57 58 59 60

Banc Post* 10 45 50 55 57 63Ion Ţ Irtac* 10 53 57 58 • 59 60 fiii?;

BANKCOOP* 10 57 S8 59 61 62Bucureşti a 55 60 . -

Transilvania 10 53 52 50 47 45Româneasca 10 56 57 57 56 56

CEC 12 - • - 3510 48 50 52 54 56 .

(«*. teâ> - 60 60 50 50 ' 50BIR. 10 50 51 52 53 54

NAPOCAtdet*. fiu oknmlA) "14 55 : 57 51 50LOIALCOOP 10 56 50 - - -SFINXCOOP 10 50 sa

Notă: C u rsu ri a f işa te la o ra 16w. La acee aş i ca să d c sc h im b valu tar, cu rsu rile p o t varia d e la un p u n c t d c lucru la a ltu l.

* d o b în d a s e cap italizează ** cu p lata do b în zli la exp irare N o tă: M o d ific a re a d o bîn zilo r s e c o m u n ic ă prin fa x red acţiei pînă la o ra 1 2

P i a ţ a e x t r a b u r s i e r ă R A S D A Q - 1 6 . 0 4 . 1 9 9 9T O P 5 O

SIIWBOL SOCIETATE CCXVCRCIALA NR.TRANZ. CANTITATE PREŢ

MINIMPREŢM4XM PREŢ MS)IU PREŢ

INCHDEREVALOARETOTALA

MEDIAWIECEDBVrA

VAR. PREŢ MLDHJ rV.)

CONI CONIN TEX (361310 1 31,160 57340 G 7.840 57640.00 57.640 1.802294.400 , 3500 00 ♦1562 57UBR UBRARUL( 71370) 12 494.650 2.700 2.700 2.700 00 2.700 1.335.556.000 2.10000 ♦26 57RADV RAF tNAHA D AKMANES TI

(96679Q) 42 203.600 6.100 6.300 6299.69 6.300 1.282634 AK> " 6209 93 •001MAHN MARMOStM (2150373) 15 944.733 , 1300 1.350 1 «349.03 1.350 1275294.060 1340 78 ♦OOICOJU CCNPREST (421220) 10 390,870 - 2.000 2.400 2.358 78 2,100 921207,000 200260 ♦ 17 78FLAR FLAKO (709000) 1 62,167 0.700 6.700 8.700 00 6.700 416518.900 6.742 00 ♦ 1H.68ALIQ AUMfcdVT AHA (1961377) •■'4 194,160 700 2.000 1.952.75 2.000 379.146,980 780,00 ♦ 15» 94ICPM ICPPAM (1632205) 1 12.006 22,500 22.500 22500 00 22.500 270.100.000 24/300 00 •6.25TERY TEXTILA R OMĂT <199923) 3 8.103 12.500 33.400 3309822 33.4&0 268,194.900 1246862 ♦ 165 45FAM7 FAM (1625555) 5 15.898 15.500 16.000 1650126 15.500 246.439.000 10000 00 -3 12

ROMS ROMCIM BUCUR EŞTI , (328750) io': . 3.969 55.000 58.000 56956.68 56,000 226269,000 67204.71 -1 29

ALDE ALHA DEJ (201438) 2 7,138 26.000 26.000 26000 00 26.000 185588.000 26000 00 0METY MECANICA KOI ES (911737) . .i. 51.540 3.500 3.500 3.50000 3500 180.421.500 3800.00 -2.78INOR INTFOR (1650044) 11 42.370 4.000 4.000 4.0QOOO 4.000 169.480.000 4000 00 O3WC SAPRUC (2113839) 10 270,304 60Q «00 600 00' 600 162.182,400 eoo oo , 0UBE UBKlS (1756054) 10 18.609 2.500 8.000 7.998 72 8.000 151 J387.900 2.100 00 ♦280 69PHOF PHOENIX (643251) 3 139.024 850 1.000 999.29 650 130225300 99666 ♦O 26VIRI VINlHCAlifc SI BAUIUKI (1647391) 5 49.252 2.700 3.500 2.704.83 2.700 133218.300 2800 00 -6 73RCPi ROLAST (129104) 13 255.7*97 610 520 610.04 510 130.466.470 51118 ■022SCM SICIM (1878115) S 8.160 15.000 15.000 15000 00 15.000 122,400,000 1500000 0CEON CEMACON (6/7858) 9 34 .«13 3,400 3.500 3.400 59 . 3.300 117.704500 3519-77 , -3 .39ALth AUME N TARA D EVA (2113049) 14 70.949 1,500 1.500 1500 00 1.500 106423.500 1500.00 0

ARCA ARO (153942) 12 23.501 3.600 : 4.950 4XW8.G3 4,500 95,144.600 3587.46 ' *12.85UNIC UNIC T G. MUKES (1207749) 2 78.137 1.100 1.100 1.100 00 1.100 85950,700 600 00 ♦ 83.33SOCP SOCEP CONSTANTA (1670707) 6 37.526 2200 2,300 2280.66 2200 85584.100 2200.00 ♦3 67COMR COMAUMENT (54515) 14 27.714 2.800 vo.ioo 3.050.12 3.000 84531.000 2344 27 ♦ 7 24(UtJR 1US ORASCV (1109309) 9; > v 84.540 850 . 680 y. 677.10 880 74.157.850 879.06 -0-22GALT GALACTA (1641518) 3 319.541 230 230 230 00 230 73 494.430 230.00 SCLAS CLASCCR (68498) . 2 81,959 800 800 000 00 eoo 65587200 60030 OPLSC PLASt PESCAR ES 11

(1632293) 2 112.179 570 800 " 57053 600 64 002.030 eoo oo -4.91AI IX ATLAS GALAŢI (1633333) 4 18.346 3200 3200 3200.00 , 3.200 58707200 3200 80 *0 02PEXO PEXCO (1638717) 2 212208 250 250 250 00 250 53052.000 268 69 -6 98SANE «ANEX (199028) 5 73.857 700 730 , 707.33 700 52099.950 689.79 ♦2.54PCBR POIANA BRAŞOV (1099108) 5 122269 330 380 359 83 360 43996.230 359 23 ♦0.17CASJ CARMEN S LVA (2412261) 3 <682 8.500 8.500 8500.00 6.600 41497,000 8,717.00 ■2-40TUFE TURISM FELIX BĂILE F LUX (108526) 4 2.648 • 14.500 15.000 14.515.11 15.000 '38436.000 14.743.88 -1.55

,COHC COMTEXI CONSIANÎA V (1884838) v ■ • 4 .... 920 36,000 42.000 4156729 38.000 ' 38242,000 39500.00 ♦5.23

GECM GENERALCGM BUCUREŞTI (361200) 5 8.968 4.100 4.300 4256.52 4.100 38,190.400 4309 98 -1.19

C OAM COVALJM (546453) 1 1200 30.000 ; 30,000 30,00000 30 XXX> 36000,000 3030000 0CCVH COMCEREAL VRANCEA

(8206929) 4 141,514 250 250 250 00 250 35378.500 240 00 ♦4.17VIOL V1NALCOCX S UCfcAVA

(713373) 2 76.070 450 •' 450 45000 450 34234200 415.06 ♦8 42CISA/X COMVEX (1909360) 4 3.381 10,000 10,000 10000 00 10.000 3301(5,000 9996 90 ♦O01TRCS IRAN 31 £C (1832935) 4 7218 4600 5.000 4.606.53 •: .5,000 : 33.725200 SJ328.78 -636CILO CILDRO (1606061) 1 96.000 350 350 350 00 350 33000.000 350 00 0VfîR VIT ROME IAN (603780) 3 4.106 8.100 8.100 8.100 00 8,100 33258.600 8.10000 0AS CE ASCO (949332) 3 1254 21.000 25.000 2429690 25.000 32698.000 21600 00 ♦1&70ULPI ULP1ADEVA (2113740) . ■ 4 ■ 5,770 5JX50 6.000 5377.99 sooa 32282£00 , 5500,00 ♦ 1356COER CCMBlNA IUL StDtHURQC

SDEX( 1639739) 11 6.536 4.000 5.500 4010 65 5,500 31494.700 4300.00 ♦2047UZJM (1467188) • 7 ' 23.401 1.100 1.300 1283,70 1.300 30041300 1.10000 ♦10.71CALU ' (3237150) 6 34.182 830 830 83000 830 28371.060 83030 0

19 7 0 - P au l M c C artn ey a la n s a t primul să u a lb u m so lo , "M cC artney". 1 8 ap rilie -Z iu a Internaţională

' pentru Conservarea Monumentelor.

a r u l d e C l u j g $ t i Ţ i b ă t â > d u m i n I c ă , 1 7 - 1 8 a

APROXIMATIV 230 .000 DE ELEVI VOR PARTICIPA LA EXAMENUL DE CAPACITATE DIN IUNIE

R e fe r in d u -se la te s tu l d e c ap ac ita te d in f e b ru a rie a .c ., d i r e c t o r u l S e r v i c i u l u i N a ţ io n a l d e E v a l u a r e ş i E x am in a re (S N E E ), A d r ia n S to ica , a d e c la ra t c ă c e le m a i d ific ile p ro b le m e id e n tif ic a te d e o r g a n i z a t o r i ie x p e r im e n tu lu i a u f o s t d e

'o r d i n o r g a n i z a t o r i c ş i a d m in is tra tiv , re m a rc în d u -s e în să şi s u p e r f ic ia l i ta te a c u c a re un ii su p ra v e g h e to r i a u tra ta t aces t te s t. A s tfe l, m u lte cad re d id a c tic e ş i e le v i n u a u c u n o s c u t r e g u l a m e n t u l p r iv in d d e s f ă ş u r a r e ae x a m e n u lu i d e c a p a c i ta te , deşi au fost p u b lica te , d e c ă tre d iv e rse e d i tu r i , m a i m u l te s e r i i d e b r o ş u r i c u t e s t e a s e m ă n ă t o a r e m o d e l e l o r e l a b o r a t e d e S N E E ş i M in isteru l E d u c a ţie i.

in c e e a c e p r i v e ş t e exam enu l d e c a p a c ita te d in

iu n ie , A d r ia n S to ic a a sp u s că acesta e s te u n m o d e l d e ev a lu are abso lu t un ic , ce l p u ţin în E uropa, p r in tr e c e l e m a i im p o r t a n t e c a ra c te r is tic i a le a c e s tu ia fiin d n u m ăru l m a re d e e le v i c a re v o r partic ipa la c o n cu rs , ap ro x im ativ2 8 0 .0 0 0 . A p r o a p e 4 5 .0 0 0 d e cad re d id a c tic e v o r fi im p lic a te , pen tru p rim a da tă , în o rg an izarea şi d e s fă ş u ra re a u n u i e x a m e n n a ţ io n a l . A l t e a s p e c t e c a r e c o n fe ră c a r a c te r d e u n ic ita te exam enulu i d e cap ac ita te v izează co n d iţiile e c o n o m ic e ş i re su rse le m ate ria le d if e r i te d e la o z o n ă a ţă rii la a lta ( fa p t c a re im p lică tran sp o rtu l e le v ilo r sp re cen tre le d e ex a m e n ) ş i d i f e re n ţe în ceea c e p r i v e ş t e d e s f ă ş u r a r e a e x a m e n u l u i ( d e e x e m p l u , in ex isten ţa u n u i n u m ă r su fic ie n t d e tab le în f ie c a re c la s ă ) .

P la n u l d e î n v ă ţ â m î n t , p ro g ram e le ş c o la re şi m a n u a le le în v ig o a r e d e m u l ţ i a n i , cu

c o n ţin u t d ep ăş it, d u p ă care s-au p re g ă tit e lev ii c lase lo r a V l l l - a , a u r e s t r ic ţ io n a t p o sib ilita tea e lab o ră rii unui a n u m it tip d e su b ie c te . D e e x e m p lu , m a n u a l u l d e G eo g ra fia R o m ân ie i co n ţin e ap ro x im a tiv 3 .0 0 0 d e date, m ajoritatea ce lo r refe ritoare Ia g eo g ra fia eco n o m ic ă n efiin d actuale. ,

P ro g ra m e le ş i m an u a le le n o i p e n tru c la s a a V IH -a u rm ează să fie fo lo s ite abia d in a n u l şc o la r 2 0 0 0 -2 0 0 1 , a m ai sp u s S to ic a . în m u lte şco li, e v a lu a rea la c la să nu e s te d i v e r s i f i c a t ă , n u s tim u lează c rea tiv ita tea şi nu p reg ă te ş te e lev u l p e n tru un ex am en o b ie c tiv , a ad ău g a t d irec to ru l S N E E . L a testu l de c a p a c ita te d in fe b ru a rie au p a rtic ip a t 7 .0 0 0 d e e le v i d in B u c u reş ti ş i d in ţa ră .

P re m ie re

c in e m a to g r a f ic e

D e d o u ă o r i

R o b in

m.

W i l l i a m sR o b in W il l ia m s e s te u n u l

d in tre ce i m a i ta len ta ţi ac to ri a i tim p u rilo r n o a s tre . E ste lau rea t a l P re m iu lu i O sc a r p en tru ro lu l d o c to ru lu i S e a n M a g u ire d in C o d W ilI H n n t i n g , 1 9 9 7 . W illiam s a d e b u ta t p e m are le e c r a n în f i lm u l lu i R o b e r t A l tm a n P o p e y e , 1 9 8 0 . M a i t î r z iu , în f i lm u l T h e W o r d A c c o r d i n g to G a r p / L u m e a v ă z u t ă d e G a r p , lu m e a re g ă se ş te u n W illiam s m u lt m ai e m o ţio n an t, d u p ă care au u rm at, in ev itab il, nom in a liză rile O scar: G o o d M o rn in g V ie tn a m /B u n ă d i m i n e a ţ a V i e t n a m , 1 9 8 0 ; D e a d P o e t s S o c i e ty /C e r c u l p o e ţi lo r d is p ă ru ţ i , 1989, a tre ia n o m in a liz a re O sc a r nu m in d u -se T h e F i s h e r K in g /R e g e le p e sc a r , 1991. N u sîn t de neg lija t G lo b u r ile d e A u r , în p a lm ares

P S i i s

9

C e a r m ai fi d e spus ? în anu l-

1 9 9 6 ; E n te rta in m en t T e le v is io n l-a d e se m n a t pe W illiam s d re p t c e l e b r i t a t e a a n u lu i p e n t r u u im ito a re a sa ca rie ră în film , carte d e vizită din ca re n u lipsesc H o o k , B e in g H u m a n , N in e M o n t h s , J a c k , T h e S e c r e t A g e n t,...lu c ru l cu m ari reg izo ri, R o b e rt A ltm an , H a ro ld R am is , P e te r W eir, S teven S p ie lb e rg , F ra n c is F o rd C o p p o la , B a rry L e v in so n , K en n e th B ran ag h .

P u b lic u l c lu jean a re o c a z ia să -l v a d ă , în d o u ă să p tă m în i c o n secu tiv e , în două m ari film e, P a t c h A d a m s /U n d o c t o r t r ă z n i t ş i G ood W ill H u n tin g , m u lt p re m ia t O scar. în P a tc h A d a m s R o b in W illiam s d e ţin e ro lu l p rin c ip a l, ro l co m e n ta t d e a c to r în ce l m ai e lo g io s m o d :

“ P a tc h e s te d e o an o m alie s tran ie , incred ib ilă . E l poartă c ă m ă ş i b o g a t în f lo r a te şi o cravată care, d in c înd în cînd, p roduce un zgom ot ciudat. Este o persoană g reu de suportat, dar es te o persoană foarte pasionată d e m e d ic in ă , c a re ş i-a creat propriu l sistem ” . D eclaraţia este com p le ta tă d e re g iz o ru l Tom S h a d y a c : “ P a tc h e s te un v in d e c ă to r , c a re în c e a rc ă să cunoască cît m ai b in e oamenii, ce le place, ce îi interesează, care Ie s în t p a s iu n ile . îm plin irea fan teziilo r p ac ien ţilo r săi poate d u c e la c r e ş te r e a n iv e lu lu i en dorfine i şi la apariţia dorinţei d e v indecare” . C u a lte cuvinte, P atch este un p io n ie r pe drumul descoperirii im portan ţe i pe care r îs u l şi în ţe le g e re a Ie au în m e d ic in ă . P a tc h A dam s/U n d o c t o r t r ă z n i t , U n iv ersa l P ictu res 1998, scenariu l Steve O e d e k e rk , m o n ta ju l Dom Z im m e rm a n , c o s tu m e Judy R u sk in -H o w ell, m uzica Marc S h a im a n , s c e n o g ra f ia Linda D escenna, re g ia T om Shadyac, c u R o b in W ill ia m s , Monica P o tte r , D a n ie l L on d o n , Bob G u n to n (C in e m a to g ra f R E P U B L IC A )

D em ostene SOFRON

COMUNICARE SPRE N0RMAL1TATE...S e in titu le a z ă p ro ie c tu l F u n d a ţie i C IV 1 T A S p e n tru S o c ie ta te a

C iv ilă - C lu j-N a p o c a , p ro g ra m a t p en tru d a ta d e 2 2 a p r i l ie a .c. C o n c re t, e s te v o rb a d e o m a s ă ro tu n d ă av în d c a te m a tic ă s itu a ţia re la ţiilo r in te r c tn ic e . P e l in g ă a sp e c te le c e v iz e a z ă d o m e n iu l in tc r c ln ic i tâ ţ i i ( c o m u n ic a r e a - d e z v o l ta r e a c a p a c i t ă ţ i l o r d e com unicare c a re c o n tr ib u ie la red u cerea stă rilo r c o n f lic tu a le în ceea ce p riveşte r e la ţiile in te re tn ic e , b lo ca je în p ro c e se le d e c o m u n ic a re în tre d iferite e tn ii c tc ) v o r f i a b o rd a te şi c h e s tiu n i le g a te d e re la ţia f in an ţa to ri-fin an ţa ţi p e p ro ie c te le ca re p riv esc re la ţiile in te re tn ic e .

Invitaţi la d e z b a te r i s în t s tu d e n ţi ai U n iv e rs ită ţii B a b e ş-B o ly a i, rep rezen tan ţi a i O N G -u r ilo r d in C lu j-N a p o c a , r e p re z e n ta n ţi ai finan ţa to rilo r p ro g ra m e lo r c u c a ra c te r in te re tn ic .

P roiectu l e s te sp r ijin it f in a n c ia r d e D JT S C lu j.• (M .T .)

C O N F E R I N Ţ ĂD orind să stim u leze în tr-o mai

m a r e m ă s u r ă im p l ic a r e a v iito rilo r spec ia liş ti în m unca de c e r c e t a r e ş t i i n ţ i f i c ă , l id e r i i O r g a n i z a ţ i e i S tu d e n ţ i l o r N a tu ra liş ti - p a rte in teg ran tă a O rg a n iz a ţ ie i S tu d e n ţ i lo r d in U n iv e r s i ta te a B a b e ş -B o ly a i - in ten ţionează o rgan izarea primei ed iţii a C o n fe rin ţe i na ţio n a le a o r g a n i z a ţ i i l o r s t u d e n ţ i l o r n a t u r a l i ş t i d in R o m â n ia . P ro g ram ată să a ib ă lo c la C lu j- N a p o c a , în p e r io a d a 2 1 -2 4 a p rilie , m an ife s ta rea (sprijin ită

f in a n c ia r d e D JT S C lu j) v a cu p rin d e : se s iu n i d e com unicări ştiin ţifice studen ţeşti; prelegeri şi c o m u n ic ă r i ş tiin ţif ic e a le u n o r sp e c ia liş ti în d o m en iu l b io log ie i ş i g e o lo g ie i ap lic a ţii de te ren în rezerv a ţiile na tu ra le ale jud e ţu lu i C lu j; d e fin itiv a re a unei struc tu ri a so c ia tiv e , la n iv e l na ţio n a l, a s tuden ţilo r natu ralişti şi stabilirea a c ţ i u n i l o r c o n c r e te p e c a r e a c e a s t ă o r g a n i z a ţ i e le v a în tre p rin d e . V o r p artic ipa p es te 100 d e s tu d e n ţi ai facultăţilor cu p ro fil b io lo g ic ş i geo log ic d in ţa ră , p ro fe s o ri u n iv ersita ri d e specialita te .

M. TRIPON

Datorită unei asociaţii clujene de tineret,

R O M Â N I A Î S I O C U P A L O C U L M E R I T A T P E V I I T O A R E A H A R T Ă A T U R I S M U L U I C I C L I S T I C E U R O P E A N

Interesele unei ţări p e p lan internaţional sîn t apărate in m od t r a d i ţ io n a le c ă tre diplomaţia ei. Istoria a d e m o n s tra t c â o econom ie , o cultură, o a rm a tă p u te rn ică nu s în t d e m are folos d a c ă d ip lom aţia nu e la înălţim e, în sch im b e a p o a te c o m p e n s a s a u m ă c a r a ten u a m ult d e fic ien ţe le u n e i ţâri pe a lte planuri. Desigur, lum ea s e sc h im b ă şi pe plan e x te rn nu s e m a i a u d e . n u m a i v io a ra Ministerului d e E x te rne d o în tre ag ă orchestră - parlam ent, p re şe d e n ţie , d iv e rs e m inistere şi agenţii s în t în c o n ta c t febril, n eg o c iază şi p a ra fează o n e s fîrş itâ s e r ie d e acorduri şi c o n v e n ţii c e c o n s a c r ă ş i p r o m o v e a z ă globalizanea întregii vieţi a societăţii m odem e.

Cu toţii n e -a m dori c a şi sta tu l nostru să -ş i a ibă în to a te d o m en iile rep rezen tan ţii "la înălţim e" în a c e ş t i an i. R ealită ţile nu s în t în să to td e a u n a fo a rte în c u ra ja to a re , c ăc i râm în do m en ii c o m p le t d e s c o p e r ite . Din fericire, s o c ie ta te a civilă ro m â n e a sc ă , a ş a p lâpîndâ c u m e s te e a a s tă z i , în c e a rc ă s ă m ai a co p e re d in "golurile” s ta tu lu i. Şi uneori, organizaţiile n eg u v em am en ta le re u şesc ce nu a u făcut diplom aţii I

C u c îte v a luni în u rm ă v ă p re z e n ta m iniţiativa d e s u c c e s a u n e i organ izaţii clu jene d e tineret - C lubul d e C iclo tu rism "N apoca" - d e realizare a unui tra se u cido turistic regional intitulat "Circuitul C icloturistic Carpatic". Acel p ro ie c t e r a î n s ă a p r o a p e u n f le a c în com paraţie cu "bătă lia p en tru EuroV elo c a re a durat p e s te doi a n i ş i c a r e a fo st re c e n t c îş tigatâ d e C lubul d e C iclo tu rism "N apoca”. D e fapt. înv ingăto ru l e s t e R om ân ia , d a r şi turismul ciclistic e u ro p e a n .

E U R O V E L O - e s t e u n . p ro g ra m p a n e u r o p e a n c o o r d o n a t d e F e d e r a ţ i a E u ro p e a n ă a B ic ic liş tilo r ş i p a tro n a t d e P arlam en tu l E u ro p e i ş i s u s ţ in u t , inclusiv financiar, d e U niunea E u ro p e a n ă prin Com isia E u ro p e a n ă . D e a s e m e n e a . E uroV elo s e b ucură d e sprijinu l A lian ţe i In te rn a ţio n a le pen tru Turism , A genţie i E u ro p e n e d e M ediu.

C om isiei E u ro p e n e pentru Turism e tc .E uro V eto îşi propune realizarea unei reţele

e u ro p en e d e tra se e dcloturistice. asem ăn ă to r reţelei rutiere d e drumuri europene. S e prevăd 12 m ag is tra le c a r e s ă fo rm eze un to t unitar, o r e ţe a c o e re n tă d e circa 60.000 km şi c o lo a n a v e rteb ra lă pentru re ţe le le naţionale, z o n a le şi locale pentru biciclişti. Proiectul a re o m a re în s e m n ă ta te politică, fiind co n c e p u t c a im ag in ea lui s ă su g e rez e o E uropă unită, în a c e s t s c o p prin fiecare ţa ră e u ro p e a n ă s - a p re v ă z u t s ă treacă minim o ru tă şi c a a c e s te m a g is tra le s ă tra v e rs e z e continentul d e la un c a p ă t la altul; fără o an u m ită z o n ă s a u d irec ţie p rep o n d eren tă . D e a s e m e n e a , s -a p re v ă z u t c a fiecare rută s ă a ib ă un num e şi o “p e rso n a lita te" distinctă, s ă fie tem atică , a x a tă p e un a n u m e elem ent natural, cultural, i s to r ic s a u g e o g ra f ic , re le v a n t la n ivel e u ro p ean .

P rin R o m â n ia , s -a p re v ă z u t s ă tre a c ă m ag is tra la E uroV elo nr 4 "Atlantic O c e a n to B lack S e a ” c a r e tra v e rse a z ă con tinen tu l d e la v e s t la e s t , din Le H avre la C o n s tan ţa , u rm ărind în p a r te a s a e s tic ă D u n ărea . Din p ă c a te , tra se u l iniţial a fo s t co n c e p u t cu m ai mulţi an i în u rm ă la Bruxelles, “din birou”, în n e c u n o ş tin ţă d e c a u z ă , ignorînd relieful, a trac ţiile şi z o n a re a turistică a R om âniei. P lanu l p ro p u s pentru noi n e e ra ex trem d e nefavorabil din to a te punctele d e vedere , mai a le s p en tru c ă parcu rg ea regiunile c e le m ai n e in te re sa n te d .p .d .v . turistic (sudul Olteniei, B ărăgan) şi im aginea publică în ochii turiştilor a r fi fo s t c ă R om ânia nu prez in tă in teres turistic.

O d a tă c u afilie rea Clubului d e C icloturism “N a p o c a " la F e d e r a ţ i a E u r o p e a n ă a B ic ic liş tilo r a în c e p u t şi “lu p ta" p e n tru m od ifica rea traseu lu i m agistralei EuroVelo

' n r.4 p e teritoriul Rom âniei. A fost foarte greu s â s e o b ţin ă m odificările n e c e s a re , căc i oficialii eu ro p en i deş i recu n o ştea u , p e b a z a a rg u m e n te lo r CCN câ planul e ra nepotriv it

a rg u m e n ta u c ă e s t e im posib il teh n ic şi inoportun din p u n c t d e v e d e re m ediatic şi politic s ă m ai sch im b e planurile odată făcu te publice.

în cad ra i unei co n ferin ţe internaţionale sucoesive, la Maribor (Slovenie), în iunie 1997 şi apoi la Logrono (Spania) în noiembrie 1997, delegaţii Clubului d e Cicloturism "Napoca” au reuşit s ă fisu reze "zidul”. A fost foarte g reu căci nu s -a g ă s it nici un fel d e sus ţin ere din p a rtea M inisterului Turism ului sau a altor au to rită ţi ro m â n e ş ti , inc lusiv d e p la să rile d e le g a ţ i i lo r f ă c î r i d u - s e p e c h e l tu ia la buzunarului propriu, din pur entuziasm pentru o cau ză ...

D upă a p ro a p e trei an i d e m u n că d e docum entare şi lobby, clubul clujean a reuşit s ă o b ţină re c e n t c o n f irm a re a 'o f ic ia lă a acceptării varian tei CC N pentru m agistrala EuroVelo nr. 4 ., c a re s tr ă b a te acum o se rie dintre cele mai im portante regiuni turistice a le R om âniei. Z on a M unţilor A puseni, Munţii B a n a tu lu i , D e file u l D u n ă r ii , O lte n ia S u b c a rp a tic ă c u s p le n d id e le ei ch e i şi mănăstiri, plaiurile a rg e şe n e şi m uscelene (pe la R îm nicu V îlcea - C u r te a d e A rg eş - Cîmpulung M uscel - Tîrgovişte) coborînd apoi la Bucureşti şi m ai d e p a r te la D unăre şi însoţind-o p înâ la v ă rsa re , prin D obrogea în cărca tă d e istorie, prin m inunata Deltă şi sfîrşind p e Litoral.

A cest s u c c e s nu în se a m n ă că problem ele majore a le cicloturismului în România au fost rezolvate. Dimpotrivă, e s te ab ia un începu t. T ra se u l tre b u ie a m ă n u n ţi t d o c u m e n ta t, e laborate ghiduri tu ris tice şi hărţi şi mai a le s trebuie m arca t şi e c h ip a t a d ecv a t din punct d e v edere cicloturistic. în plus, lipsesc în să m ăsu rile g e n e r a le n e c e s a r e prom ovării turismului p e bicicletă în R om ânia, d a r şi a c e s t lucra, e s te p e c a le s ă s e schim be.

Cum an u m e , vom v e d e a într-un articol viitor.

Radu MITITEAN

în A m iiA o N Q -u m z ne w e m_ C om partim entu l S ch im buri B ila tera le şi P rogram e Multinaţionale d in c a d ru l C e n tru lu i R o m â n p e n tru p ro m o v a re a Cooperării E u ro p e n e în D o m en iu l T in e re tu lu i - E U R O T IN a re ca obiectiv gen e ra l încurajarea p artic ip ării tin e r ilo r la p rog ram ele de cooperare b ila te ra lă şi m u ltin a ţio n a lă c a re n u p o t fi as im ila te Programului T in e re t p en tru E u ro p a şi ca re , p r in urm are, n u p o t beneficia de su rse financiare com un itare .

A n u l acesta , C o m p artim en tu l S ch im buri B ila tera le şi Programe M u ltin a ţio n a le a e lab o ra t p lan u ri d e ac ţiune p en tru colaborarea cu U n g aria şi R epublica M o ld o v a . C e i in teresaţi p o t o b ţine informaţii s u p l im e n ta r e ( in c lu s iv c e r e r i t ip de f in a n ţa re ş i “ Ghidul so lic ita n tu lu i”) d e la B iro u l p e n tru T ineret a l D JTS C lu j, B-dul E ro ilo r n r. 40 , et. III. T e rm en u l lim ită pentru d ep u n erea cererilor d e fin an ţa re la C o m p artim en tu l S ch im b u ri B ila tera le şi Programe M u ltin a ţio n a le este 1 m ai 1999.

(M .T.)

Cursuri de dansuri populare în comuneîn paginile ziarului nostru a m re la ta t de m ai m ulte ori despre

activitatea culturală d esfăşu ra tă în cadrai Fundaţiei “T eka” din oraşul G herla . Mai a le s form aţia d e d an su ri “C âlaca'V este renum ită prin b ogăţia şi varie ta tea repertoriului, d a r şi prin tu rneele efectuate în ţa ră şi s tră inăta te . La cursurile d e dansuri popu lare organizate în a c e s t a n participă p e s te 2 0 0 d e elevi din şcolile oraşului Gherla. P en tru prima da tă , F un d a ţia C ulturală “T eka” din G herla a iniţiat astfel d e cursuri şi în m ediul rural. Din iniţiativa unor tineri entuziaşti - m em bri ai Ansam blului d e c în te c e şi dansuri “C ă laca”- la Fizeşul G herlei, Sînmărtin şi B uza fu n c ţio n ează cu mult su c c e s cursuri de dansuri populare. S ăp tăm înal d e do u ă ori artiştii am atori din Gherla s e d e p la s e a z ă în localităţile resp ec tiv e şi-i instru iesc pe copiii din co m u n e . La Buza. d e exem plu , 25 d e ’ tineri frecventează cu regu larita te a c e s te activităţi cu v a len ţe educative, dar şi artistice. La începutu l verii toţi cursan ţii vor su s ţin e ex am en , iar în cadrul spectacolului folcloric o rgan iza t la G herla vor evolua toa te formaţiile d e d an su ri populare din îm prejurim ile urbei d e p e S om eş.

la tă c ă pe m e le a g u rile g h e r le n e m o şten irea tradiţiilor şi obiceiurilor s e află printre p reocupările cotidiene a le tinerilor.

SZ.Cs.

E L IT A "S em n alăm ap a riţia p rim u lu i

n u m ăr pe 1999 al rev iste i “E lita” a O r g a n iz a ţ i e i S t u d e n ţ i l o r M e d ic in iş ti C luj. S p ic u im d in cu p rin s: “ Im portan t e să nu-1 um ileşti p e student” .(in te rv iu cu prof. dr. H oraţiu D orin B odoşiu , se m n a t d e Iulia C h iru , L u c ian V la d ş i E u g e n I v a n a ) ; "B iblio teca U M F" ( o prezen tare r e a l i z a r ă d e L u c ia T r u ţ ă ) ; . “ S in d ro m u l R e y e - n o u tă ţ i etiopatogenetice” (Lucian Fodor, d r. M a riu s Fodor); “N eu ro p a tia

d ia b e t i c ă - im plicaţii m o r f o f u n c ţ io n a le asupra c o rd u lu i” (C ris tin a M . Nica; consu ltan t ştiin ţific : ş e f lu crări dr. V .C hira); “ Ultrasonografia i n t r a o p e r a to r i e ” (Patriei» A c h im a ş C adariu);“ I n te r c o n e c ta r e a creier- c o m p u te r” (B o g d a n Petrul); “ S inuciderea (D iana Mitrea) şa A păru tă în cond iţii grafice de e x c e p ţ ie , s c r i s ă cu p ro fe s io n a lis m şi ex trem de

-b o g a tă în in fo rm a ţie , revista o feră o lectură p e cît de plăcută, p e a tît de in teresantă.

(M.T.)

Violenţa te lasă fără grai. împreună putem pune capăt tăcerii.

■- A A T V T T A VITO : c o n s ilie re p siho log ică şi juridică f «aK.1 CiVJl O pentru fem ei îm potriva violenţei,

str. Sindicatelor nr. 4 TEL.: 198.155 (zilnic 10-13 şi 16-1® Program : zilnic 10-17

NOU! în fiecare m arţi, între 16-19 la telefonul de serviciu puteţi primi informaţii şi recom andări pe tem e juridice.

—n r

1996 - Fane Spoitorii a fost d a t în urm ărire in ternaţipnală prin Interpol. M ass-m edia a informat că , potrivit afirmaţiilor . ■mor cunoscuţi ai lui F an e Spoitorii, a c e s ta a r fi in ternatîntr-o clinică particulară din străinătate .

In frac ţio na lita tea pe ca lea

ferată este în continuă creştereVineri, 16 aprilie , la sed iu l

In sp e c to ra tu lu i P o l i ţ i e i T ran sp o rtu ri a a v u t lo c în tîln irea c o n d u c e r i i in sp e c to ra tu lu i cureprezentanţi ai m ass-m ed ia clujene, p rile ju ită de recen ta analiză-b ilan ţ a a c t iv i tă ţ i i poliţiştilor T F în trim estru l I.

Conform d a te lo r fu rn iza te dc inspectorul şef, d l co lo n e l Victor F o d o re a n u , ş e fu l In sp e c to ra tu lu i înD ep a rtam en tu l P o l i ţ i e i Transporturi, faţă de aceeaşi perioadă a anu lu i trecu t, în acest an in frac ţio n a lita tea a cunoscut o creştere alarm antă. De rem arcat e s te c re ş te re a criminalităţii cu-31% . A u fost con tro la te 7 .0 6 1 t r e n u r i , aplicîndu-se 1.656 contravenţii şi amenzi în v a loare d e 155 milioane 330 m ii le i. P e raza p o l i ţ i i lo r j u d e ţ e n e s - a u înregistrat com iterea ă 232 de fapte penale. S-au d e sco p e rit 38 de grupuri de infractori, d in care 92 sîn t p artic ipan ţi ce-au acţionat în m u n ic ip iu l C lu j- Napoca. ;

L ocurile “m a i fierb in ţi” în c a re in f r a c ţ iu n i le s în t m ai n u m ero ase se localizează în staţiile C FR din C îm pia Turzii, Turda, D ej, C luj-N apoca, Vinţu d e J o s , B e c l e a n , S ig h e tu M arm aţie i, J ib o u , Satu M are. T o t în această perio ad ă s-au c e rc e ta t m ă rfu r i în 7 5 4 dc v a g o a n e u n d e s -a co n sta ta t lipsa s ig ili i lo r , u ş i deschise p re c u m ş i m o d if ic a re a sau d is tru g e rea s ig iliilo r. D intre a c e s te a au fo s t a m in ti te 3 cazuri în care au fo st furate m ă r fu r i r e p re z e n t în d

' îng răşăm in te ch im ice , cim ent. R e f e r i to r la c o n d u i tap o liţiş tilo r, au fo s t sem nalate 4 a b a te r i . î n ş e lă c iu n i le şi d e la p id ă r i le au c r e s c u t cu 2 6 6 % fa ţă d e a n u l trecu t. P o liţia C rim in a lă a constatat 143 d e in frac ţiu n i d in care 19 sînt furturi de pe trenuri, 27 sînt fu rtu r i în s ta ţ i i le C F R , 15 furturi d in vago an e le d e m arlă şi 11 fap te d e v io len ţă .

Ovidiu FODOR

P o m p i e r i i

a v e r t i z e a z ă :

Se cunoaşte faptul că un ită ţile d e p o m p ieri m ilitari s în t d es tin a te să ex ecu te m isiun i specifice de p rev en ire şi stingere a in c e n d iilo r, a v în d a trib u ţiu n i bine p rec iza te în L e g e a n r. 121/1996 p riv in d o rg an iza rea şi funcţionarea C orp u lu i P o m p ierilo r M ilita ri. în tre acestea , in te rv en ţia la s tin g erea in cen d iilo r, ap ăra rea v ie ţii şi integrităţii fizice a persoanelor, a avu tu lu i public şi privat d e efectele focu lu i e s te ş i v a fi una d in m isiu n ile d e bază ale p o m p ie rilo r m ilitari.

Se cu n o aş te m ai pu ţin c in e su p o rtă ch e ltu ie lile m a te ria le la in te rv en ţiile la stingerea in cen d iilo r, d e ş i leg ea p revede c la r aces t lucru. A stfe l, la art. 49 (1) d in O rd o n an ţa G uvernu lu i R o m ân ie i nr. 60/1997 priv ind apărarea îm potriva incendiilo r, aprobată p rin L egea n r. 2 1 2 /1 9 9 7 , se arată: “ C h e ltu ie lile o caz io n a te d e s t in g e re a in c e n d iilo r la bunurile ap arţin în d d o m e n iu lu i pub lic şi p r iv a t al sta tu lu i, la b u n u rile p e rso n a le a le c e tă ţen ilo r , p recu m şi la c e le a p a rţin în d asocia ţiilo r n o n -p ro fit sa u o rg an iza ţiilo r c u c a rac te r cu ltu ra l, p o litic , re lig ios, sp o rtiv sau u m a n ita r , co n stitu ite p o tr iv it legii, se suportă d e către brigăzile sau g rupurile de pom pieri m ilitari ca re a u in te rv en it, d acă leg ea n u p re v e d e a ltfe l” . în c o n s e c in ţă , , intervenţiile la stingerea incendiilor în a lte situaţii decît cele prevăzute în O rd o n an ţa se consideră p re s tă ri d e se rv ic ii, con fo rm a r t 19 d in L eg ea n r. 121 /1996 ia r c h e ltu ie lile se su p o rtă d e c e i la c a r e

1888 - A fo st rid icat clopotul P atria rh ie i, cel m ai m a re din

ţa ră , la a c e a d a tă .

s e p l ă t e ş t ein te rv en im . C u m a u a p ă ru t n o rm e le m e to d o lo g ic e d e a p lic a re a p re v e d e r ilo r a rt. 19 d in L e g e a n r. 1 2 1 /1 9 9 6 , în c e p în d c u 1 a p r ilie 1999 s-a trecut şi se v a ac ţiona la recuperarea ch eltu ie lilo r ocazionate d e in terven ţiile Ia in cen d iile izb u cn ite Ia b u n u rile p e rso a n e lo r fiz ice şi ju rid ice , a lte le d e c ît c e le p re v ă z u te în art. 4 9 (1 ) d in O G R nr. 6 0 /

1997. ' • -E x is tîn d o b lig a ţia p lă ţii c o n fo rm L eg ii,, ţ in e m să a ră tă m că

d o cu m en te le p e b a z a c ă ro ra se ca lc u le a z ă c u a n tu m u l a c e s te ia sîn t: p rocesu l-verbal d e ev a lu are a co n su m u rilo r, d e v iz u l d e ta lia t p riv in d c o s tu l to ta l a l in te rv e n ţie i, p re c u m ş i fa c tu ra (c o d u l 1 4 -4 -1 0 /a A ).

A chitarea che ltu ie lilo r a s tfe l ca lcu la te se face la cas ie ria G ru p u lu i d e P o m p ie ri “A v ra m Ia n c u ” a l ju d . C lu j, B -d u l 21 D e c e m b rie

-n r. 4 3 , C lu j-N a p o c a sau în c o n tu l m e n ţio n a t p e fa c tu ră în te rm e n d e 10 (zece) z ile d e la d a ta in te rv e n ţie i. în c a z d e în t îrz ie r i p e s te

. a c e s t te rm en , se a p lic ă p e n a lită ţi s ta b ilite d e 0 ,2 5 % p e n tru fieca re zi în tîrz ie re , c a lc u la te la v a lo a re a ch e ltu ie lilo r e fe c tu a te .

P en tru a ev ita s itu a ţii d e a c e s t fe l, reco m an d ăm tu tu ro r c itito rilo r a c e s to r rîn d u ri să -ş i ia m ă su rile c a re se im p u n d e p re v e n ire a in cen d iilo r. E ste m a i să n ă to s ş i m a i ie f tin în o r ic e caz .

Comandantul Grupului de Pompieri "Avram Iancu" al judeţului Cluj

•. ’,.,v . . col. Gheorghe BRANGA

Oaspeţi am erican i în vizită la P en itenciaru l Gherla

S ărb ă to rile d e P aşti au a d u s b u c u r i i ş i d e ţ in u ţ i lo r d in P en iten c ia ru l G herla . E i au m ai av u t p a rte d e v iz ita unu i g ru p am erican , so s it p e m eleagurile s o m e ş e n e to c m a i d in s ta tu l

G e o rg ia . G ru p u l, c o n d u s d e d o m n ii rev e ren z i T h o m a s B e a i şi H e tla n d L e if s-a în tîln it cu m in o rii a fla ţi d u p ă g ra tii şi a s u s ţ in u t u n m ic p ro g ra m de. c în t e c e r e l ig io a s e s p e c i f i c e

P a şte lu i. T o to d a tă , o asp e ţii d e p es te O cean au o fe rit lo ca ta rilo r înch isorii cărţi re lig ioase. G rupul d e creştini am ericani s-a dep lasa t şi la Spitalu l - P e n ite n c ia r d in D ej, un d e s-a în tîln it cu de ţin u ţii

d e acolo. In p rea jm a S ărbăto rilo r d e P aşti d e ţin u ţii P en iten c ia ru lu i G h e r la a u m a i a v u t o c a z ia să p rim ească ş i v iz ita un e i delegaţii d in G e rm a n ia , c a r e a o f e r i t cad o u ri c o n s tîn d în d u lc iu r i şi c ă r ţi lo c a ta r ilo r în c h iso r ii d e p e Som eş.

SZ.Cs.

La Turda:P R I M U L R E F U G IA T S ÎR B

în urma b o m bardam en te lo r d e la N ovisad m ulţi oameni ş i-au lu a t lu m e a în cap . D im itie s k i Bugoslav a rc 4 8 d e an i ş i, în tr-o clipă, s -a trez it ca bombele i-au d istru s ag o n isea la d e o v ia ţă . O bubuitură a su rz ito a re şi c a sa i-a fost ra să d e pe suprafaţa p ăm în tu lu i. N -a m ai răm as n im ic d in cele două m ag az in e p e c a re Ie avea şi m aş in a parcată în faţa a leii.

Omul s-a h o tă r ît să -ş i c a u te u n loc în lu m ea largă.’ . ,

A fugit sp re S ofia , d a r la g ran iţă i-a fo s t ru p t paşaportul s îrb esc . A tre c u t fro n tie ra la n o i şi a fost îndrum at sp re R e şiţa . Ş i a ic i a av u t g h in io n ,

p e n tru că lag ăru l d e re fu g ia ţT e s te d estina t d o a r a lbanezilor. - -

A u zea în u rm a lu i v u ie tu l b o m b e lo r şi treb u ia , tre b u ia să m eargă m ai d ep arte ! C u trenu l, a a ju n s la C lu j şi a g ă s it g ă z d u ire la P o liţia T F . A p o i a a f la t în ţe le g e re la d l I o a n C ă lu g ă r, p a tro n u l H o te lu lu i “ B R A D U ” ’ d in T u rd a .

V iceprim arul m unicip iu lu i T urda, dom nul T udor Ş te fa n ie nu ş tia d e re fu g ia t, d a r a d e c la ra t că P rim ă ria poa te să -l a ju te .

D eo ca m d a tă , s in g u ru l g în d a l lui D . B u g o s la v e să -ş i ad u că şi fam ilia p e m eleag u rile n o as tre .

Brîndusa FAUR

Nu e c h ia r atît d e s im p lu s ă fii

O p e r a t o a r e h o t - I i n e

De cev a v re m e , în z ia re le locale şi centrale, a apăru t o nouă ofertă pentru b u rsa lo c u rilo r de muncă. E s te v o r b a d e s p r e o p era to r/o p era to are h o t- lin e . Cine îşi în ch ip u ie că c e v a m ai simplu nici că sc poate, se înşală. în prim ul rîn d f iin d că “p ro b a

l elim inatorie” - v o cea p o tr iv ită * (senzuală, ca ld ă ) - e s te g rea .

Apoi trebuie să a i im ag in a ţie erotică ieşită d in co m u n , p u te re dc convingere, astfe l în e ît om ul care ap e leaz ă o d a tă s ă m ai revină şi să te cau te p e tin e . D e fapt, în funcţie de a p e lu r ile pe carc le p rim eşti p e rso n a l es te şi. cîştigul. D e a p re c ia t în ac e a s tă branşă e s te ş i e x p e r i e n ţ a , dublată, d a c ă se p o a te , d e prezenţă de sp ir it.-T o a te a ces te calităţi nu s în t d e m a re fo lo s

dacă a i u n so ţ g e lo s . A na-M aria O ., 2 4 d e a n i , s tu d e n tă , ş i-a în c e rc a t n o ro c u l în o b ţin e rea unui a s tfe l d e jo b . S -a în cad ra t în cerin ţe , îi şi p lă c e a ideea şi în p lu s c î ş t i g a n i ş t e b a n i . A r e n u n t a t la s c u r t ă v r e m e , d eo arece p r ie te n u l e i e ra foarte gelos. î i c e re a să -i p ovestească c e -a v o rb i t c u c l ie n ţ i i . ' A n a- M aria spu n e că se cam plictisea, ap e lu rile e rau d e s tu l de rare şi dom nii care su n a u îi propuneau, p înă la u rm ă, să se v ad ă undeva în o r a ş . C e l m a i , t a r e a i m p r e s io n a t - o u n b ă tr în in te lec tu a l, c a re a su n a t la hot- line c a să ră sp u n d ă co rec t la o î n t r e b a r e d e la u n p o s t d e te lev iz iune . C în d ş i-â d a t scam a că a g re ş it, b ă tr în e lu l a în trebat, c u r io s d e s u b ie c t , c î t c o s tă

c o n v e rsa ţia . A flîn d cu s tu p o a re r ă s p u n s u l , a în ch is- r e p e d e , sp u n în d c ă m ai b ine (şi cum pără o p a s tilă d e V iagra. N -a m ai a ş te p ta t c a o p e ra to a re a s ă - i ră sp u n d ă d a c ă se dă la bucată ...

Corina GĂMAN

U r m ă r i l e a l c o o l u l u i . . .P o s tu l d e P o liţie d in c o m u n a S în p a u l îl ce rce tează p e B a c iu Io n

în v îr s tă d e 45 d e a n i c u d o m ic iliu l în S înpau l n r. 2 1 6 .în 1 0 ap rilie 1999 B a c iu Io n , a f lîn d u -s c în s ta re d e e b r ie ta te , a

in tra t în lo cu in ţa v e c in e i d c la n r . 2 1 8 , Ş erdean V e ro n a d c 6 2 a n i. A cea sta l-a rugat să p lece , d a r o m u l a refuzat să părăsească lo cu in ţa ap lic îndu-i acesteia c îtev a lov itu ri. în p rezen t B aciu Io n este ce rce ta t în stare d e libertate p en tm v io lare d c dom iciliu şi vă tăm are co rpo ra lă , r isc în d o p ed eap să c u în c h iso a re a c u p r in să în tre 3 lu n i şi 3 an i sa u ■amendă penală .

F a l s i n t e l e c t u a l . . .L u cră to ri d c Ia P o liţia m u n ic ip iu lu i C lu j-N apoca îl ce rc e te a z ă p c

S av S ilv iu V asile d e 2 8 a n i d in C lu j-N ap o ca c o n d u c ă to r a u to Ja so c ie ta tea com ercială T .C .M . s.a . în perioada 2 -4 ap rilie , S av S ilv iu V as ile , s -a dep lasa t în c o m u n a Ia ra sa tu l A g riş c u a u to sp e c ia la so c ie tă ţi p en tru re z o lv a re a u n o r p ro b le m e perso n a le .

P e n tru a e fec tua a c e s t d ru m e l a fa ls ifica t o fo a ie d c p a rc u rs p c d is tan ţa C luj - T g .M ureş, d u s-în to rs . S av S îlviu V asile este c e rce ta t în p re z e n t pen tru a b u z d c se rv ic iu , fa ls in te lec tu a l ş i u z d c fals.

Liviu PERSU

FURT AUTOD e d a ta a c e a s ta b u n u rile au

fo s t re c u p e ra te în sc u rt tim p . Ş i a c e a s ta d a to r i tă o p e ra tiv ită ţ ii P o liţie i c a re , în sc u r t tim p , l-a id e n tific a t p c C o b îrz a n V io rc l, d e 3 4 d c a n i , c u d o m ic iliu l în co m u n a P o ie n i. A cesta locu ieş te în p re z e n t f ă ră a c te în C lu j- N apoca . în d a ta d c 12 ap rilie a.c. n cav în d c e face , a lu a t la o ch i a u to tu r is m u l D a c ia 1 3 0 0 c u num ăru l d c înm atricu la re C J-04- Z B M , c e a p a r ţ in e lu i P in tc a T raian . F ă ră m a rc e fo rt, aces ta a fu ra t d in m a ş in ă d iv e rse b lănuri, o ro a tă d e re z e rv ă ş i tru sa d c scu le . “ D is tra c ţia ” îl v a costa p ro b ab il, în c h iso a re a în tre 3 -15 a n i, în p re z e n t fiin d c e rc e ta t în s t a r e d e l i b e r t a t e d c c ă t r e P archetu l C lu j.

O.F.

“ Doctorul sinucidere” a fost condamnat la o

pedeapsă între 10 şi 25 de ani de închisoare

M ilitan tu l a m e r ic a n p e n tru e u t a n a s i e , J a c k K e v o rk ia n , n u m it "d o c to ru l s in u c id e re ”, a fo st co n dam nat, la o p ed eap să între 10 ş i 25 d e ani de înch iso a re , d e un judecător din P on tiac (Michigan), pentru c ă a ucis, |a cererea s a , un bolnav incurabil, în se p tem b rie anul trecut, ' '

“Nu eraţi au torizat s ă practicaţi m edicina de opt ani. Aţi av u t îndrăzneala s ă m ergeţi la un post de televiziune naţional, s ă ară ta ţi lumii c e e a ce aţi făcut ş i s ă sfidaţi sistem ul judiciar. D om nule, consideraţi c ă aţi fo s t oprit”, a d e c la ra t ju d ecă to ru l J e s s ic a C ooper, îna in te d e a an u n ţa sen tin ţa .

Medicul, în vîrstă d e 70 d e ani, c a re a declara t că a a ju ta t în ju r d e 130 d e p e rso a n e s ă m oară, a fost d ec la ra t vinovat, pe 26 m artie, d e a s a s in a re a lui T hom as Youk, în vîrstă d e 52 d e ani, un bolnav care su fe rea d e sc leroză la terală am io tro fică-(boala lui Lou G ehrig).

E ste prim a dată , după c inci p ro c e se , c înd e s te g ăs it vinovat.

J a c k K evork ian a film at v o lu n ta r m o a rte a lu i' T hom as Youk, iar d ifuzarea ace s tu i docu m en t pe postul d e televiziune CBS, în noiem brie, a determ inat inculparea s a pentru a sa s in a re . El a fo s t lă sa t totuşi în liberta te , ch iar după c e juraţii l-a g ă s it vinovat de a s a s in a re , pe 26 martie.

Juraţii nu au considerat c ă a s a s in a re a îiii T hom as Y o u k a f o s t p r e m e d i ta tă , e v i t î n d u - s e a s t f e l c o n d am n area s a au tom ată la în ch iso a re p e viaţă.

Ju d ecă to ru l a re libertatea d e a a le g e p ed eap sa , ia r p rocu ro rii a u c e ru t ce l pu ţin 2 5 d e a n i de înch iso a re . - . . . .

J a c k Kevorkian, un bărbat slab , cu părul alb şi cu o privire pătrunzătoare, a d ec la ra t re c e n t c ă va face g reva foam ei d a c ă va fi co n d am n a t la înch iso a re .

U e r e g u l iORIZONTAL: 1 - A rogare d e titluri

necuven ite . 2. P ică la rece - C ui bine c rescu t. 3. P alp itant. 4. luliana fă ră Ana!- Cutre! 5. S p ă rg ă to r în m ediul silvic - N uc găunos! - Chiorul lăutar al lui G oga.6. L egendă - U na p e margini! - Textilă.7. P u să la c a le d e duşm ani. 8. C ununie!- S u p ă ra t. 9. Cei c a re încrim inează.

V ERTICAL: 1. A acuza . 2. îmi a p a rţin e - R ău tăc ios la m axim um . 3. C onduc Biserica C atolică - Parte! 4. La b a t e r i e -. C u lo a r e a o p tim iş tilo r . 5 . O fe tiţă aran ja tă . 6. A întări poalele - P i a t r ă p r e ţ i o a s ă . 7 . D u ş m ă n ie — V e h ic u l ro m â n e sc d e te re n . 8. A m e s te c a a lu n e - Perie! 9. Ademeniţi la o contravenţie.

Io a n PO P

NEAMURI • LOT; 3 . VINERI • C O R N ; . 4 . ISON • CEA • EO ; 5 . ETNICA • SÎRG; 6. R O • TO REA D O R; 7. EVA • LISTE • A; 8 . • INDO • EA • OF; 9 . LT • ARIN• LEI; 10. A - INAMICI • C; 11: CREŞTIN.• NEA

v VERTICAL: 1. ÎNVIERE • LAC; 2. N EISTOVIT • R; 3. CAN ON • AN • IE; 4 . O M E N IT • D A N S ; 5 . N U R • COLORAT; 6. DRICARI • JMI; 7. E l • E• ESEN IN ; 8. I • CASATĂ • C •; 9. ALO• IDE • LIN; 10. T O R E R O • O E • E; 11. ETNOGRAFICA.

Soluţiatrecut:

din numărul

P a ş t e f e r i c i t !

O R IZ O N T A L ; 1ÎN C O N -D E IA T E ; 2 .

1 2 3 4 5 6 7 8 9

2□

3-7.

4î . 1

5 .

6 □ ■7

8.

9

U rm ă to ru l v a l a l e x t in d e r i i N A TO va a v e a loc tn pnm ul d e c e n iu a l s e c o lu lu i u rm ă to r, iar în a c e s t s e n s s a n s e le d e a d e r a r e a le R om ân ie i s în t ex ce len te" , a a p re c ia t , joi, s e n a to ru l am erican

GordonSmith.

Liderul ApR este bucuros denou-veniti♦

V a ie r S u ia n , p re ş e d in te le A p R C lu j, a a f la t d c la " A d e v ă ru l d c C lu j" c ă o p a r te a F i l ia le i P N R es te d is p u s ă s â m ig re z e la A p R . L u a t p r in s u r p r in d e re , V . S u ian i-a u r a t b u n -v e n i t lu i R a iu . E l a r e c u n o s c u t fa p tu l c ă fu sese , a n te r io r , c o n ta c ta t d c un ii m e m b ri a i P N R c a r e în c e rc a u să a f le c c u rm e a z ă s ă sc îm im p lc . în p e rsp e c tiv a so s ir ii un u i „Io t” m a i m a rc d c la P N R , V a ie r S u ia n a d e c la r a t c ă , în c o n d u c e re a f i l ia le i c lu je n e , v o r ex is ta fu n c ţi i p e n tru n o u -v e n iţ i . O c a z ia a r p u te a fi, a p r e c ia z ă lid e ru l lo c a l a l A p R , A d u n a re a G e n e ra lă a f i l ia le i C lu j , p ro g ra m a tă a p ro x im a tiv p e s te o lună , c în d s - a r p u te a p ro d u c e re o rg a n iz a re a . R e la ţii le in tre filia le le A p R ş i P N R n u a r tre b u i sâ fie a f e c ta te , a d e c la r a t p e n tru " A d e v ă ru l d c C lu j" V a ie r S u ian u . A c e s ta c o n s id e ră d re p t fa ls şi c o n f l ic tu l lo c a l c u o rg a n iz a ţia P D S R , p e n tru c a r c îl face r ă s p u n z ă to r p c G r ig o re Zanc.

A . M .

A u d iere m a r a to n la

C u rte a d e A p el S u c e a v a

Sever Mureşan a fost

chestionat timp da mai malt de cinci ore de câtre

instanţăC o n t r o v e r s a tu l S e v e r

M ureşan s - a în fă ţişa t ieri în f a ţa ju d e c ă to r i lo r d e la C urtea d e A pel S u c e a v a . M ureşan a fo st a c u z a t în cazul BDF ş i m ărtu ria s a a fost co n sem n a tă d e instan ţă timp d e cinci o re şi jum ăta te . J u d e c ă to r i i . s - a ud o c u m e n ta t" a s u p r a activităţii şi c re d ite lo r p e c a r e f i rm e le lu i S e v e r M u re şa n le - a lu a t d e la B a n c a " D a c ia F e lix " . In c o m p e n s a ţ i e , M u r e ş a n .s -a r ă z b u n a t, d e p u n în d o c o n t e s t a ţ i e p r in c a r e a a cu za t a c tu a la c o n d u c e re a BDF c ă fu n c ţio n ează fără avizul B ăncii N a ţio n a le a R o m â n ie i , ia r v a l id a r e a băncii c lu je n e s - a făcu t prin decizia justiţiei. In s ta n ţa a cerut a c tu a le i co n d u ce ri a BDF p r e z e n ta r e a avizu lu i B N R la_ u r m ă t o a r e a în făţişare . în a c e s t d o sa r v a fi audiat p e d a ta d e 30 aprilie şi M ircea H oria H o ssu .

A . M .

P e t r e R o m a n c o n s i d e r ă c ă o d i s c u ţ i e c u l i d e r u l a l b a n e z I b r a h i m R u g o v a a r p u t e a c o n d u c e I a o s o l u ţ i e d e p a c e i n K o s o v o

P re ş e d in te le P D P e t r e R om an a ap rec ia t, vineri, c ă e s t e p o s ib i lă r e a l i z a r e a foarte rap id ă a unui d ialog cu liderul a lb a n e z Ibrahim R u g o v a , p e n tru a g ă s i o so lu ţie d e p a c e în K osovo, a c c e p ta tă a tît d e sîrb i, c ît şi d e a l b a n e z i . R o m a n a su s ţin u t c ă NATO şi U E a r t r e b u i s ă c a u t e u n m e c a n ism prin c a r e s ă s e c o n su lte cu ţările a f la te în reg iu n ea conflictului.

M in is tru l A p ărării N aţio n a le , V ic to r Babiuc,O co n sid eră "n ece sa ră" p rezenţa, în Kosovo, a un o r forţe

a rm a te a le NATO, astfel îneît "toţi cei a lu n g a ţi de pe teritoriul regiunii s ă s e întoarcă la c a s e le lor", s e arată

într-un com unicai al MApN.

Z e c e A n a l iş t i a i O l im p ia d e i d e is t o r ie

a u f o s t p r e m ia ţ iL a faza naţională a O lim piadei

d e i s t o r i e , d in c e i 1 0 0 d e p a r t i c i p a n ţ i , 1 0 a u o b ţ in u t p re m iile u n u , d o i sa u trei. A u fo st a c o rd a te tre i p re m ii în tîi (u n u l p e n tru c la sa a V H I-a , unu l pen tru c lasa a X l-a şi altul pentru c la s a a X H -a ), p a tru p re m ii d o i şi p a tru p re m ii t re i . L a acestea se a d a u g ă tre i m e n ţiu n i ş i 51 d e p re m ii sp e c ia le .

în u rm a a fişă rii rezu lta te lo r, p a r t i c i p a n ţ i i a u d e p u s 15 co n te s ta ţii (11 Ia clasa a X ll- a şi c îte d o u ă la a X l-a şi a V H I-a ). P rin tre co n te s ta ta ri se n u m ără şi f iu l d e p u t a t u l u i lo a n V id a S im iti , I o n u ţ . C h ia r ş i d u p ă r e v e r i f i c a r e a l u c r ă r i l o r c o n te s ta te , n ic i o no tă n u a fo st sch im ba tă .

In sp e c to ru l d e isto rie , V ic to r

M oldovan , a declarat c ă ce le m ai m u lte d in tre prem iile specia le au fo st lua te d e elevii c lase i a X l-a , c ă ro ra li s -a păru t su b ie c tu l m a i a tra c tiv (e i au tre b u it să sc rie c îte v a asp ec te leg a te d e re la ţiile d in tre ro m ân i ş i m a g h ia r i în tre se c o le le IX -X II). P re m iile a u c o n s ta t în ban i sau c ă rţi, o fe rite d e d iv e rse fundaţii.

D .T .

Petre Roman:

PD doreşte să facă reforma pentru a depăşi criza şi fără crizăP r e ş e d i n t e l e P D , P e t r e

R o m a n , a d e c la ra t , v in e r i du p ă B i r o u l P e r m a n e n t N a ţ io n a l lă rg it, c â p a r tid u l să u d o reşte să facă r e fo rm a “ p e n tru a depăşi c r iz a ş i f a râ c r iz ă ” ş i , în aces t s c o p , p r o p u n e î n l ă t u r a r e a ac tiv ită ţilo r în p a g u b ă , a inflaţiei şi a h o ţie i.

R o m a n a a r ă ta t c ă ac ţiunea m in iş tr ilo r P D e s te co re c tă şi a a p re c ia t c ă , în a in te a în ch e ie rii

a c o rd u lu i c u F M I, in stab ilita tea p o litic ă n u îş i a re rostu l. E l a a p re c ia t c â so n d a ju l C U R S este d e p a r te d e “ ce n tru l de g reu ta te a l re a lită ţii” , în tru c ît 4 5 % d in p o p u la ţie n u se p ronun ţă , în să a p re c iz a t c â a c e s t sondaj n u v a c o n s t i tu i u n o b s ta c o l p e n tru a c tiv ita te a P D . P etre R o m a n a su s ţin u t că u n e le partide au intrat d e ja în c ic lu l e le c to ra l , fa p t “ g re ş it” , a v în d în vedere câ n ic i

nu s e ş tie cum e s te f in a n ţa tă a c e a s t ă a c t i v i t a t e . P o t r i v i t s o n d a j u lu i C U R S d a t pu b lic ită ţii, m arţi, P D se b u c u ră d e su s ţin e rea a 9 % d in elec to ra t, f iin d su rc la sa t d e P D S R - 3 1 % , C D R - 25% , P R M - 1 1 % şi A p R - 1 1 % . C o n f o r mso n d a ju lu i, în ca z u l o rg a n iz ă r ii d c alegeri parlam entare , 18% d in a le g ă to r i n u a r v o ta , în tim p c e 2 7 % s în t indecişi.

E m il C o n s ta n t in e s c u a f i r m ă c ă s e c u r i t a te a

R o m â n ie i s e d a t o r e a z ă o p ţ iu n i i s a le

d e in t e g r a r e e u r o p e a n ă s i e u r o - a t la n t ic ău rm a re d in p a g in a t

c o m e n ta t ş i re z u lta te le în trun irii d c la C o tro c e n i d c săp ţâm în a t r e c u t ă : “ D u p ă a p r o a p e o ju m ă ta te d c se c o l d c co m u n ism şi un d e c e n iu d c tra n z iţie , toa te fo rţe le p o litic e a u a c e la ş i pun c t d c v ed ere în p riv in ţa im portanţei p ro p rie tă ţii p riv a te . A ces t acord m a rc h e a z ă s f irş itu l d e fin itiv a l c o m u n ism u lu i în R o m ân ia , în ceea cc avea el esen ţia l, şi anum e n e g a re a p ro p r ie tă ţ i i . A sta va în s e m n a s ig u r a n ţa b u n u r i lo r ag o n is ite d c f ie c a re v re m e de o v ia ţă ş i re z o lv a re a p ro b lem e lo r p c c a rc tre c u tu l n i lc -a lăsat m oşten ire .

în a l d o ile a r in d , s -a ho tărît i n s t i t u i r e a , ' s u b e g id a P re şe d in ţie i, a u n u i C onsiliu E co n o m ic C on su lta tiv , în cadrul c ă ru ia ce i m ai rep u ta ţi experţi şi c e r c e tă to r i a i R o m â n ie i v o r s ta b ili s tra te g ia d e d ezv o lta re e c o n o m ic ă ş i so c ia lă a ţării. în d o u ă săp tăm în i aces t C onsiliu va

în c e p e să fu ncţioneze . V reau să s a l u t m o d u l îr i c a r e to a t e p a r t id e le p o l i t ic e au fo s t d c a c o rd c u p ro p u n e re a ca p a r la ­m e n ta r ii, m e m b rii G uvernu lu i, p e r s o a n e l e c u f u n c ţ i i d e c o n d u c e r e d in a d m in is t r a ţ ia cen tra lă ş i lo ca lă să nu m ai facă p a r te d in A G Â şi d in C o n siliile d e A d m in is tra ţie ale societăţilo r c u c a p i ta l m a jo r ita r d e s ta t. F o n d u l P ro p r ie tă ţii de S ta t a d isp u s acu m do u ă zile retragerea t u t u r o r d e m n i t a r i l o r ş i a fu n c ţio n a rilo r F P S din A G A şi C o n s i l i i l e d c A d m in is t r a ţ ie , în tr -o ţa ră în ca re a tîţia o d u c g re u , n u p u te m perm ite ca u n ii să acum uleze venituri nem eritate d in b a n ii s ta tu lu i.”

C o n s ta n t in e s c u a fă c u t u n u ltim ap e l în a in te d e p ro b ab ila d e c la n ş a re a g rev e i g en era le : “ S in d ic a te le p reg ă tesc a c u m o g rev ă g en era lă . E ste drep tu l lor, n u - l p u te m con tes ta . T reb u ie să n e g în d im în să ce u rm ează d u p ă fieca re p a s p e ca re îl facem . C e

p o a te face G uvernul în faţa u n o r m işcări sociale de am p lo are care v o r c e r e m ă r ire a s a la r i i lo r ? G u v e r n u l a re d o a r d o u ă p o s ib il i tă ţ i . O ri s ă a c c e p te o a s e m e n e a m ă r ire , d a r l ip s a fondurilo r va face ca du p ă o lună sa u d o u ă sâ nu m a i p o a tă fi p lă tite d e lo c n ici sa la r iile , n ic i pensiile şi nici a ju toarele sociale. O r, p e n tru a le p lă ti p e to a te şi la t im p , G uv ern u l v a tre b u i să tip ă re a sc ă bani c a re v o r d ev en i o s im p lă b u c a tă d e h î r t i e ; p re ţu rile v o r creşte n e c o n tro la t, ia r eco n o m iile d e p u s e în b ăn c i îş i v o r p ie rd e v a lo a r e a . î n a m b e le s ituaţii s ta b ilita te a ţă rii, carc este acum principalu l nostru cap ita l, v a fi grav afec ta tă . V a fi a fe c ta t ş i v iito ru l n o s tru şi a l co p iilo r noştri. P en tru că n im en i n u a d u c e bani în ţă r i ca re n u c o n tro le a z ă in fla ţia , în ţă r i ca re b lo ch ează refo rm a su b p re s iu n i.' F ă r ă i n v e s t i ţ i i , v o r u r m ă fa lim e n te , se v o r în c h id e a lte fab ric i, şom a ju l v a c re ş te .”

j | l n c d g n i t q | |

OstentaţieA flat în tra f ic , la o re le

a m ie z i i , ş e f u l s e c ţ i e i j u d i c i a r e a P o l i ţ i e i m un icip iu lu i C lu j-N ap o ca , col. A pah id ean , a d a t ochii cu Incognito . C u osten ta ţie , acesta a desp rin s c e n tu ra de sigu ran ţă şi a în d e p ă rtâ t-o d e p i e p t , p e n t r u a d e m o n s t r a c ă p u n e în ap licare n o u l re g u la m e n t rutier.

SurprizăP a r t id e le s î n t î n t r - o

e fe rv escen tă c a m p a n ie de identificare d e noi candidaţi pen tru a leg e rile lo ca le de anul viitor. Inco g n ito a fost fla tat sâ a f le că u n anum e partid s-a g în d it sâ -i ceară c a n d id a tu r a . C aindependent, desigur. C a să nu-şi fru s tre z e c itito rii şi c red in c io s s ie şi, Incognito a re fu z a t sec!

Crin-ul PNL-ului s-a amuzat de

faima pe carc o arc Rcmcş la

ClujC el m a i t în ă r m in istru

d in C a b in e tu l V as ile , Crin A n to n e s c u , a v în d u -1 la d re a p ta p e l id e r u l PN L Cluj, A n to n lon escu , a ţinut o co n fe r in ţă d e p re să sub deviza „s în te m u n partid cu um or“ . S u b ie c tu l c e l m ai gustat d e p re să şi n u num ai a fost la m e n ta re a c e lo r doi lideri l ib e ra li c u p r iv ire la lipsa cron ică de popularitate a m in is tru lu i d e F inan ţe . Spicuim d in ex p resiile care a u f ă c u t - c a m in i s t r u l A ntonescu să apară în ştirile te lev iza te c lu je n e ... rîzînd: „în condiţiile as tea grele , cu R em eş p e c a p !“ , „ Presa trage de R e m e ş to t tim pul, m a i a le s C a ţa v e n c u ! ! ! “ . Pentru liberalu l c u n u m e de floare , p r im a ru l C lu ju lu i es te „ c u n o s c u tu l p rim a r G heorghe F u n a r“ , cu care su s ţin e c ă a r f i a v u t o discuţie „foarte interesantă"( expresiile d in gh ilim ele au fost accen tu a te c î t se poate de artistic).

în favoarea Alianţei Naţionale Creştin - DemocrateP u r tă to r u l d e c u v în t a l PN ŢCD , R e m u s

O p riş , a f ă c u t u n a p e l , v ineri, la m e m b rii p a r tid u lu i c o n v o c a ţ i s îm b ă tă d e c ă t r e A lian ţa N a ţ i o n a l ă C r e ş ’t i n - D e m o c r a t ă , n o u a fo rm a ţiu n e a lui V ic to r C io rb ea ş i a fra ţilo r B o i l ă / s ă n u a b a n d o n e z e PNŢCD, a p re c iin d c â n o u l p a r tid v a r e p re z e n ta d o a r “o a v e n tu ră p o li t ic ă e v id e n t s o r t i t ă e ş e c u lu i” . R e m u s O p riş a a r ă ta t c ă PN ŢC D re p re z in tă a u te n tic a fo r ţă p o li t ic ă d e m o c r a t -c re ş t in ă ş i s in g u ru l p a r t id le g itim , c o n t in u a to r al PNŢ, f o n d a t d e lu liu M a n iu ş i Io n M ih a la ch e . Tn o p in ia s a , n a ş t e r e a u n e i a l t e fo rm a ţiu n i c u o p ţiu n e c r e ş t i n - d e m o c r a t ă n u v a d u c e d e c î t la c u l t i v a r e a “ u n e i c o n f u z i i ” la n iv e lu l

e le c to ra tu lu i. R e m u s O p r iş a d e c la ra t c ă o a s tfe l d e fo rţă p o litic ă s e v a s i tu a în opoziţie , ia r re la ţia s a c u PNŢCD v a fi a c e e a d in tre u n p a r t id afla t la p u te r e ş i a ltu l a f la t în op o z iţie . F ra ţii Matei ş i lo an Boilă, fo s tu l p rem ier V ictor C io rb e a ş i s e n a to r u l Ş e r b a n S ă n d u le s c u , in te n ţio n e a z ă s ă la n s e z e , s îm b ă tă , o n o u ă f o r m a ţ i u n e p o l i t i c ă c r e ş t i n - d e m o c r a t ă , i n t i t u l a t ă A l i a n ţ a N a ţ io n a l ă C r e ş t in - D em ocrată . N oua s tru c tu ră politică , d esp rin să d in p artid u l c o n d u s d e Ion D ia c o n e sc u , v a p r e z e n t a o d e c l a r a ţ i e p o l i t i c ă în c a r e . e ra d ic a re a co ru p ţie i, a b irocra ţie i, re sp ec ta rea m o ra lită ţ i i ş i p r in c ip iu lu i c o m p e te n ţe i ş i p ro fe s io n a lism u lu i s e v o r a f la în prim -pian .

Fericitul nostru coleg de breaslă, Ovidiu Pop (26 ani), reporter la NCN, s-a căsătorit ieri. Mireasa se numeşte Lucia Fanea şi este profesoară. „Adevărul de Cluj" doreşte tinărului cuplu casă de piatră, multă fericire şi, cît mai curind, trei perechi de tripleţi!

Autorizată pnn S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , |udecâtcna Cluj-Napoca. în m a tricu la tă la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 _________________

1UE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel 19;16.8t; fax:19.2S.28; E-mail:adevcj@mail. dntcj.ro

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Teiffax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 T e le f o a n e : Publicitate: te l- fa x : 1 9 .7 3 .0 4 ; Contabilitate: 1 9 . 7 3 . 0 7 ; Cultură,Eveniment, Politic 1 9 .7 4 .9 0 , Social, Economic 1 9 .7 5 .0 7 ; Sport: 1 9 .2 1 .2 7 ; Difuzare, Mica publicitate: 1 9 .4 9 .8 1 Subredacţia Turda: te l / f a x : 3 1 .4 3 .2 3 ; Subredacţia Dej: te l/fax : 2 1 .6 0 .7 5

TIPARUL EXECUTAT l i