C O M U N I C A TReamintim'lociiitorilor municipiului Chij-Napoca Senat şi pentru Preşedinţia României de la 3■ se desfăşoară acţiunea de eliberare a cărţilor de noiembrie 1996, exercitarea dreptului de vot - potrivit L tor prin deplasarea salariaţilor Prim ăriei' Legii nr.: 68./1992 se face pe baza căiţilor de alegător,

ja domiciliul alegătorilor. Apelăm J a înţelegerea locuitorilor municipiuluiconstată unele refuzuri nejustificate de . nostru să sprijine această acţiune,

a cărţilor de alegător_facemr din nou, . , . ^ PRIM AR,G heorghe FUNAR

Ieri. în Cuna U E F A ia fo tb a l:•■Fi. HMIOMl• CERHOHIORET ODESA 2-0 * KARLSRUHE ■ RAPID 4-1Tot ieri in )a b a sch e t"U" SM INVEST - STAVEX BBNO 74-96 (35 -47)

€ 9 e C l u j

ziar independen tANUL VII NR. 1781

ISSN 1220-3203MIERCURI

25 SEPTEMBRIE 1996 16 PAGINI 400 LEI

Vremea va fl închisă.Cerul va fi mai mult acoperit şi cu deosebire în partea a 2-a a zilei, trecător va ploua. Temperatura maximă nu va depăşi 14° C. Minima dimineţii va fii de cca 10°C. Azi la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 15° C iar presiunea era de 723 mm Hg. Meteorolog de serviciu Claudiu Herman.

în pagina a 16-a: harta privind «tarea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

Intrarea în NATO ■ interesele membrilor NATOILIE CALIAN

T iot mai des personalităţi politico străine, îndeosebi ameri­cane, ne atrag atenţia că nu e cazul să folosim în sco puri electorate nici acordarea Clauzei, nici Tratatul de

tiza cu Ungaria, nici proiectul de lege privind intrarea României in NATO - chiar dacă la realizarea acestora şi-au adus contribuţia, mai mare sau mai mică, dar inevitabilă, personalităţi politice din mai multe partide şi, în primul rînd, diplomaţii. ■ / '-

Aceste atenţionări mi au drept scop sublinierea ideii că SUA, spre exemplu, nu se implică în politica noastră internă, ci pur şi simplu înţelegerea faptului că într-o chestiune cum e intrarea noastră şj a altor state în NATO există o mulţime de factori de interes continental şi mondial care depăşesc cu mult jocurile poŞtice ale.unor-lideri.

în primul rînd, pentru NATO şi SUA contează foarte mult poziţia Rusiei, pentru că împotrivirea acesteia âr putea complica fcrarile şi în zona euroatlantică, şi în cea a Pacificului - ambele' itesînd în cel mai înalt grad SUA. /

al doilea rînd, îri extinderea NATO există -diferenţe de » interese chiar între membrii alianţei, îndeosebi între Franţa, care

să se reintegreze în structurile militare, şi să-şi ocupe rolul ie umbrelă atomică pentru continent, Germania, care şi-ar întinde ■; considerabil influenţa directă, şi, în sfîrşit, între SUÂ şi fiecare

aceste două puteri din NATO, care ar putea diminua americană în Europa Centrală şi de-Est. ; ,

Pe de altă parte, a discriminare a fostelor ţări socialiste care . tesc să intre în NATO, după criterii strict militare şi economice,«ii este de dorit, întracît ar crea o situaţie chiar mâi complicată l&it cea de acum, cînd Parteneriatul pentru Pace oferă condiţii ale tuturor participanţilor.De altfel, se pune chiar problema reconsiderării unor concepte •

Kostrategice, precum zonă-lampon, neutralitate, zonă de influenţi Eforturile Rusiei de creare a; unei zone tampon n-au găsit audienţă . faitin Ucraina, Bulgaria şi Republica Moldova. Neutralitatea

î o chestiune delicată pentru Austria, de exemplu. în ce ă ar putea .fi vorba de zona de influenţă a-unei ţări ori a

®amblului'de state din UE, UEO şi NATO?De vaceea; oricît de'împodobitoare cu lauri ar fi meritele

°®eniior politici care s-au străduit să dovedească necesitatea - intrării noastre în NATO între primele ţări,, trebuie să avem în federe că, înafară de dorinţa noastră, cvasiunanimă, la această Wasînt mai importante noile raporturi de forţă diri NATO, tote principalele ţări membre. Pentru că, să nu uităm, NATO

uh concurent, un puişor pe care t a ocrotit: UEO, “braţul , ’ al Uniunii Europene, care ar putea pune în discuţie

SUA în hotărîrile de nivel european. SUA şi aliaţii lor - , _ se cam suspectează reciproc, cel mai recent exemplu

W refuzul europenilor de a se ralia la poziţia SUA faţă de "aarca forţei în Irak. • .Desigur, România trebuie să facă tot ce depinde de ea pentm

(învinge şi a pregăti toate argumentele posibile pentm momentul •tare membrii NATO îşi vor fi clarificat propriile poziţii, în

ei. Oricum, în admiterea ţărilor din Est în NATO contează 'primul rînd interesele membrilor acesteia.

O a r m ă i n c a m p a n i a e l e c t o r a l ă -

p r o m i s i u n i

d e c r e d i t a r e a p e t e r m e n lu n g

Banii - condiţia esenţială a : i. ' »

acordării creditelor - CEC cu dobîndă

subvenţionată

Legea prin care Gasa de Economii şi Consemnaţiuni va' acorda credite pe perioade îndelungate de timp cu dobîndă subvenţionată a prim it girul Guvernului, iar acum aşteaptă să intre în dezbatere la Parlament., Există speranţe, şi nu prea, ca actualii parlamentari, înainte de “lăsarea la vatră”, să aibă timp şi pentru această lege.

.’ ■ în baza Legii nr, 66/ 1996, persoanele fizice: vor putea beneficia de două -tipuri de credite: credite pentru locuinţe şi credite pentru bonuri de consum. B enefic iarii program elor de. cred itare cu dobîndă subvenţionată sîn t persoane fiz ice , cetăţeni români cu. domiciliurstabil în România. Se

■ acordă credite persoanelor majore cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată; producătorilor individuali; micilor .meseriaşi; liber profesioniştilor şi chiar

; pensionarilor. U ltimii pot beneficia doar de. credite pentru bunuri de consum şi pentru repara ţii, consolidarea şi modernizarea de locuinţe.

î Două categorii r de credite CEC

'C red ite le pentru locuinţe vizează cumpărarea locuinţelor de la persoane fizice sau juridice; constru irea de ' locu in ţe; repararea ,, conso lidarea sau modernizarea locuinţelor aflate în proprietatea solicitanţilor. Toate

1 lucrările; de ; construcţie şi amenajare â locuinţelor pot fi făcute prin antreprenori autorizaţi şau în regie proprie. ; ;

Creditele pentru bunuri de consum sînt credite acordate în vederea cumpărării de bunuri de valoare mare" ş r fo losin ţă '

-îndelungată (mobilă, obiecte de uz casnic etc.) şi-cumpărarea autoturismelor. Singura' specificaţie este ca bunurile cumpărate să. fie doar din producţia internă. •

Durata de acordare a creditului . se stabileşte în. funcţie de tipul

de credit cerut în contract şi începe de la data:punerii ;la ■ dispoziţie a creditului şi pînă la rambursarea integrală: a acestuia. Creditul este' rambursat pe o perioadă tare depinde de natura împrumutului. Creditul solicitat pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe poate fi rambursat pe o durată de 20 de ani. Pentru repararea, consolidarea şi modernizarea de locuinţe, rambursarea trebuie făcută în 5 ani de zile, pentru bunuri de folosinţă îndelurigată - un an dc zile iar pentru au to tu rism e3 ani de zile..

Declaraţiile nesincere anulează

împrumutul. .

In vederea o b ţin e rii unui credit, solicitantul trebu ie . să îndeplinească mai multe condiţii: să aibă dom iciliul s ta b i l 'în judeţu l în care funcţionează unitatea CEC; să prezinte dovada, cu acte emise de organele în drept, că realizează venituri permanente. îri cazul vemturilor suplimentare, ele sînt iiiate în considerare numai dacă,-pot fi dovedite; rata cred itu lu i şi

dobîndă lunară să nu depăşească jumătate din veniturile nete ale persoanelor fizice care solicită - împrumutul; bugetul familiei pe luna anterioară depunerii cererii să înregistreze o creştere de 10 ' la sută; soţul şi soţia să nu aibă alte credite în curs de rambursare; soţul şi soţia să nu aibă altă locuinţă sau casă de vacanţă (în . cazul construirii şi cumpărării de ; locuinţe); să prezinte un număr co respunzăto r de persoane ' p lătitoare şi g iran ţi care. să - garan teze ram bursarea la . scadenţă a creditului; să prezinte garanţii reale pentru creditele de

' peste un milion. Poate cea mai im portantă ■ c o n d iţie ; e s te .

; depunerea. la . CEC, indiferent de destinaţia creditului, pînă :1a 30 . la sută din suma. solicitată, care va constitui un cont de depozit cu dobîndă egală cu dobîndă credjtului.

• ’ înicazul în.care pe parcursul ram bursării se consta tă că _ d ec la ra ţiile făcu te de către solicitant, sînt nesincere va fi aplicată sancţiunea prevăzută îri con trac tu l de îm prum ut. Conform acestei prevederi, CEC are dreptul să ceară rezilierea contractului dc împrumut şi/sau

" Să procedeze la executarea silită, u rm ăţindu-se . re s titu irea '

., creditului acordat cu o dobîndă -mai' mare cu 20 la sută peste dobîrida practicată de BNR la data fezilierii.

Gararrtiile pentru ■-ir acordarea

: creditelor, deloc de neglijat

' * >' - ’• t"• VJi ' " ■ : ■"CEC solicită: celui pe care-1

îm prum ută g a ran ţii a căror valoare miriimă va fi în toate cazurile cel puţin egală cu datoria -.1 ■ •• « m i

cea mai mare formată din creditul acordat, plus dobîndă pînă la ram bursarea prim ei ra te din îm prum ut. G a ran ţiile ce ru te solicitantului pot fi: veniturile nete lunare în lei realizate de solicitant,' alte persoane fizice plătitoare şi giranţi; depozitul în lei, reprezentînd pînă la 30 la sută din valoarea creditului solicitat;; constituit într-un cont deschis la, CEC, cu destinaţia specială de garantare a creditului; ipoteca reală de rangu l I constitu ită asupra im obilu lu i ( lo c u in ţe i) . pentru care se solicită creditul; gajul asupra titlurilor de valoare (o b lig a ţiu n i, c e r tif ic a te de

1 depozit,'certificate de economii, certificate de depunere e tc .) ; ; cesionarea în favoarea CEC a d rep tu rilo r dc despăgub ire c u v e n ita d in c o n tra c te le de asigurare îricheiate cu o societate de asigurări agreată de CEC pe bază" de co n v en ţie , pen tru bunurile imobile luate în garanţie - şi autoturismele cumpărate cu credit; asigurarea pentru riscul de in so lv ab ilita te , a , c red itu lu i;

- garantarea rambursării creditului şi dobînzii de către societatea u n d e are - lo c u l de m uncă împrumutatul şi care se angajează să fie girant solidar. Cei.'care $ solicită credite în valoare de pînă

-la un milion vor prezentă numai ad everin ţe de V enit a le p e rso an e lo r .p lă tito a re - şi g iran ţilo r, ca re să asigure ram bursarea c re d itu lu i şi a. - dobînzii. - ' f

Nu numai întîrzierea intrării în vigoare a legii este rin important

-impediment, pentru cei care îşi doresc aceste creditej ci şi banii de care trebuie să dispui pentru garanţie. în concluzie, doar dacă ai bani poţtjsă mai primeşti şi alţii cu o djQŞndă .redusă.

L u m in iţa P U R D E A

m'-

W m im d in pa r tea s t a t u l u i m a j o r d e PROTECŢIE c iv il ă j u d e ţ e a n

a l a r m a d e i n u n d a ţ i e I n c l u j - n a p o c a. Miercuri, 25. septembrie a.c.,

i j jB p y îii municipiul Cluj-Napoca se

ucsfăşoâră- un ^iţiu de alarmare publică, '•'tnpul exerciţiului se vor _lttiducc sem nalele cu '•'le electrice şi dinamice ■'-'LARMĂ CALAM I-

NATURALĂ” x' - 3 *'Wj a 32 secunde fiecare

cu pauze de 12 secunde între ele şi de “ ÎN C ET A R E A , ALARMEI” - un sunet continuu cu durata dc 2 minute. Pe p latform a TERAPIA . se v an in troduce si scm riălul “ ALARMĂ C H IM IC Ă ” - 5 impulsuri a 15 secunde fiecare cu pauze dc 10 secunde 'între ele, unde se va simula un accident chimic.

Exerciţiul dc alarmare publică

se desfăşoară în condiţii de .inundaţii p.e. valea.-Someşului Mic. Instituţiile publice care au fosi stabilite vor desfăşura acţiuni de prevenire* p ro tec ţie şi intervenţie care se vor. materializa în pregătirea clădirilor în caz de inundaţii, evacuarea salariaţilor, elevilor, şi bunurilor materiale importante. Accstca sînt Institutul de C him ie, In s titu tu l de T ehnologie Izo top ică şi

Moleculară, Şcoala Generală .“ALEXANDRU VLAHUŢĂ”, Liceul “ONISIFOR GHIBU”, Opera Maghiară, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Liceul “GEORGE BARIŢIU” şi Grupul Şcolar Economic.

în unităţile de învăţămînt, sp italiceşti şi de ocrotire socială se vor lua măsuri de p revenire a fenom enelor’

. . . . . . ... ■ ' '■ ' ' A ..-Capitalul străin investit în România

â ajuns lâ 2.047 milioane dolan vCapitalul subscris de investitorii străini în România era, la 16^

septembrie, de 2.047,1 milioane' dolari, în creştere cu 452,1 milioane dolari faţă de începutul anului, informează Comisia Naţională pentru Statistică.

Numărul investitorilor străini îri România era, la aceeaşi'dată, de 52.288, faţă de 49.206 la începutul anului.

în ierarhia ţărilor de origine a investitorilor, în funcţieCxle valoarea totală a capitalului, primul loc îl ocupă Republica Coreea", cu 212,1 milioane dolari, urmată de Italia (205,4 milioane dolari), Germania (191,3 milioane dolari), SUA (161,9 milioane dolari)’ Olanda (152,7 milioane dolari), Franţa (142 milioane dolari).’

A D E V A R U L . d e C l u j AGENDA miercuri, 25 septembrie 1996 ( î )

• , Azi: Calendarul ortodox: Cuv.Eufrosina; Cuv.Pafnutie Egipteanul; Calendarul greco- catolic. Sf. Eufrosina, cuv. (s.V); Calendarul romano-catolic: Sf. Nicolae de Flue, pustnic._______

• M îine: Calendarul ortodox: + Sf. Evanghelist Ioan, Cuvîntă- torulde Dumnezeu; Calendarul greco-catolic: Săvîrşirea din v ia ţă a Sf.Ap. şi Ev. Ioan; Calendarul romano-calolic: Ss. Cosma şi Damian, m.

h felicităm pe toţi câ care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

a PREFECTURA.CONSIUUL JUDF/JEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA-19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA 31-31-60.• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-8001• PRIMÂRIAHUEDIN: 25-1548 .• PRIMÂRIA CHERLA.-24-19-26 '• POUTIA CLUJ-NAPOCA: 955 si ;

43-27-27 ' ■ ■' '• P0LTJ1A FERO VLARÂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76• POUTIA DEJ: 21-21-21• POLIZA HJRDA-31-21-21

POUTIA CÎMPIA 7UR21:36-82-22• POLlilAHUEDIN:25-15-38 :*

POLITIA GHERLA- 24-14-14 POMPIERII: 981

• PROTECŢIA Q VILĂ CLUJ-NAPOCA; 19-50-29

• GARDAFINANCIARÂCLUI: 19-52-23 si 19-16-70, ini 158 >

• SALVAREA: 961 •• SALVAREA CFR: 19-85-91 :• INTERNAŢIONAL: 971 •• INTERURBAN: 991 .• 1NF0RMA'|1I:931 '• v-:,• DERANJAMENTE 921• ORAEXACTĂ 958• REC3A AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-8748 , REGIAAUT0N0MÂDEAPÂ CANAL - DISPECERAT: 19-63-02

• RKJA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78

• S.C. "SALPREST' SA DISPECERAT: 19-55-22 ■ .

• COMEN3 SPECIALE PENIRU ' TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int. 132'

■ DISTRIBUTIAGATELOR NATURALE: 1NTERVENTO GAZE 928; DISPECERAT 433424 ■

■ REaSTRULAUTOROMÂN: ‘ ' Şef reprezentanţă: 43-38-10Infomiaţu: 43-38-11- .Halâ irespccţu: 43-38-08 • -

ORARUL CU R SELO R TAROM . De luni pînă vineri.

Plecări din Cluj-Napoca9,00 şi 19,30 - J

flecari din Bucureşti 7,35 şi 18.Qirsele spre Bucureşti circulă prin

Tîrgu Mureş şi dureaw cca. 2 ore.

De luni pînă sîmbătă. Plecări din Cluj-Napoca - 13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă rin Oradea si durează cca 2 ore.

bilet: romani - ă.VOOO Iei străini - 55 dolari.

. TfcLhlOANb: 44-25-24; 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea, din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,0(T. "

Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în .ziua de joi ora 1 1 . . '

I N F O R M A Ţ I I A u togara I : 14-24-26' ' A utogara I I : 43-52-78

PLECĂRI DIN GLUJ-NAPOCA principalele direcţii

trenuri accdcratc, rapide ţi întcmty• BAIA MARE.SA.TU MARE (prin Dej);l 4,57•BISTRITA: 15.37 •BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 11,41; 22:40; 23.30 - (prin Sibiu-Piatra Olt): 11,48 ' •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prin laşi): 8,07- .(prin Ploieşti - Buzău): 11,40 •IASI: 0,20; 13,17; 21,21 ; •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATU MARE: 4,08; 14,57 'T• SIBIU: 11,48; 15,10• SIGHETUMARMAŢ1EI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia); 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MURES: 16,15 ; 20,29 : •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

- 19-24-75 (internaţional) .

Programul Policlinicii fară plată “Familia Sfînta”

23 - 30 septembrieMedicina generală: dr. I. Boilă

23, 24, 26, 27, 30 (10-12); dr. G. Răfan 25 (12-14), dr. M. Suciu 25 (10-12), dr. C. loviţă 25 (13-14), dr. C. Popa 26 (12-14), dr. D. Stânescu 25 (14-16), dr.I,. Barbăalbâ 27 (10- 12), dr. J.. Rasa 23, 30 (16-17); In terne: dr. E. Gherman 23, 30 (15,30-17), 25 (10-12); dr.A. Iancu24 (11-13), dr. C. Duncea 26 (17- 18), dr.Cs.Szakacs 25 (14-16); Pediatrie: dr.R,Mitea 23, 30 (15-17), dr. M. Fritea 24 (14-16), dr. D. Lupea25 (12-14), dr- M. Bayradar 27 (15- 17), dr. I). Tcmpelcanu 23, 30 (13- 14); Interne: dr. C. Vlad 25 (14-16); Reumatologie: dr. F. Bayradar 25; 27 (15-17), dr. l.Alb 24 (13-15); Ginecologie: dr.C.Fodor 24, 26 (10- 12); Chirurgie: dr! C. Cosma 24 (10- 12),' dr. K. Pilea 26 (10-11); Psihiatrie: dr.C.Ştefan 24 (15,30- 17); Ecograf: dr.D. Dumitraşclj 27 (15-17); Dermatologie: dr. H. Radu26 (13-15); Ortopedie: dr.Z.Popa23, 30 (11-13); E n d o crin o lo g ie : dr.I.Duncea 26 (17-18); O.R.L.: dr. C-tin Rădulescu 23, 30 (12-14), dr.I.Mitaali i l (12-14); Psiholog: LBoilă 24 (15,30-17)., Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micus nr. 3, b!.12, ap. 12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-14; sîmbăta-duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa

. Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni,: miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălnieeanu nr.7): ORAR: luni-vineri:

■ 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - . închis. MEDIATECA (Str. M.

Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis. -V, '■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălnieeanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbălă 8-12.45; 14 - 18.45; duminică: închis - ' ; - . - • '■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri; joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-dummică - închis.■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16■ Biblioteca Britanica* (strada Avram

Iancu 11). Orar: Tuni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "licitai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 -1 8 ; sîmbătă: .9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălnieeanu 7 - 9). Orar; marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Centrului C ultural

Francez (slrada I.I.C. Brătianu 22); îh curs de amenajare.■ Biblioteca Centrului C ultural

German ” Hermann O berth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Univeisilăţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iahcu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Altă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis . -

■ Muzeul National de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis . '. •■ Muzeul National dc Istorie a

Transilvaniei (slrada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. . /■ Muzeul Etnografie ăl Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Qrar: miercuri-duminică13-17; luni şi marţi închis..■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele

.9-15; sîmbătă şi duminică înlre orele 10-14- T■ Parcul Etnograflc National

"Romulus Vuia”: orele 9-16.

PROGRAMUL RADIO CLUJ

Miercuri, 25'septembrie 6,00-14,00 Revizie tehnică. 18,00 Ştiri. 18,10

Interludiu muzicali 18,15 Tribuna electorală, redactor Virginia Fetinca. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Radio Fax, redactor Alin Pop. 19,30 La dispoziţia dumneavoastră, rcdactor Ana Huţanu. 20,00 A genda elec torală. 20,05 Unda preferinţelor, prezintă Mihaela Dîmbeanu. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 închiderea programului.

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia Torafam i”, str. Ion Mcstcr nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte.: Farmacia nr.3 Ilygicia Acsculap”, Piaţa M.Vitcazu nr.36, telefon 13-03- 64, orar 20-8.

Miercuri, 25 septembrie

. 6,00-11,00 Radioprogram "Primul salut”. 6,45-7,00 Agenda

_ , electorala. 7,00-7,20 Radiojurnal România Acfuilitiţi. S, 50-9,00 ”Ce mai crede lumea’, sondaj pe teme de actualitate. 10,50-10,55

Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30 Muzică, publicitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale. 11,35-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 11,45-12,00 Agenda electorală. 13,00- 13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzici, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,00-15,05 ”Ce mai crede lumea”.r. 15,50-15,55 Plus.r. 16,00-17,10 Muzică, publicitate, ştiri. 17,10-18,00 Tribuna electorală - alegeri parlamentare. 18,10-19,00 "Oameni şi ştiri”, realizator Cosmm Guşă. 19,00-19,05 CD Sport, rubrică realizată de Cătălin Berindean. 19,05-19,30 "Taifas cu timpul”, emisiune realizată dc Monica Sîrbu. 19,30-19,35 Buletin de ştiri. 19,35-21,30 "Musica Magica” realizator Ştefan Coroian. 20,30-20,45 Agenda electorală. 20,45- 21,30 Muzică, publicitate. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-22,00 Muzică, publicilate. 22,00- 23,00 "CD Jazz”, realizator Ion Muşlca. 23,00-6,00 Muzică, publicitate.

Miercuri, 25 septembrie 1996 P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 TV M .

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Agenda electorală; 9,30 Serial: Santa Barbara; 10,15 Videocaseta m uzicală; 10,30 V ideo lex icon ;11.30 Serial: Andrea Celeste; 12,20 Desene animate; 12,45 Reflector (r); 13,15 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi- Est meridian; 15,05 TVR Cluj-Napoca;16.00 A ctualităţi; 16,10 A ceşti pătimaşi minunaţi; 16,25 Eclesiast- ’96; 16,55 Desene animate -Cro; 17,25 A gendş electorală; 17,35 Telediscul muzicii populare; 18,00 Studioul electoral; 19,00 Serial: În tîm p lă ri d in F lo rid a ; 19,25 Publicitate; 19,30 Actuabtăţi; 20,10 Publicitate; 20,15 Serial: Fecioara de sticlă; 21,15 Publicitate; 21,20 Liga Campionilor la fotbal - Steaua - B o ru sia ' D o rtm u n d ; : 2 3 ,3 0 Actualităţi; 23.45 Serial: Frumoasa şi bestia; 0,40 Înlîbiireă de la miezul nopţii; 1,35 închiderea programului.

Program ul 2:1 ,00 La prima oră;8.30 TVR Timişoara; 9 ,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop- Satelit; 11 ,30 , D esen e an im a te ; 12,00 Telecinemateca: Al treilea om (r);13.40 R itm uri m u zica le ; 13,50 Serial: N om azii v în tu lu i; 14,40 Gong! (r); 15,10 D e lingua latina;15.40 Desene animate - Poveste din m unţi; 16,10 Serial: A lejandra;17.00 N atura. 2000; 1 7 ,4 0 Serial: Andrea Celeste; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 jClio; 21,00 TVM . M esager; 21 ,30 A utograf pentru prezent; 22,00 Serial: Santa B arbara; 22,45 Jâzz-Fan; 23,15 V id e o -S a te lit; 2 3 ,3 5 L ig a C a m p io n ilo r la fo tb a l; '1 ,05 închiderea programului.

PRO TV: 7 ,00 O ra 7, bună dimineaţa!; 8,55 Doar o vorbă să- ţi mai spun ..;(r); 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Paradise Beach; 10,30 Serial: M .A .S .H .; 11,00 Serial: Spitalul de urgenţă (r); l i , 45 Secreţie de familie; 12,55 Ştirile Pro Tv;13.00 F ilm a rtis tic : C e i şapte magnifici (r); 15,10 Arte marţiale;15.30 Serial: T înăr şi neliniştit;16.30 Serial: M aria Jose; 17,30

Serial: Taxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Ce s-a m ăi în tîm p la t în campania electorală; 18,10 Alege!; 18,40 Publicitate, electorală; 18,45 Serial; Cheers; 19,20 D oar o vorbă să-ţi mai spun 19,30 Ştirile Pro Tv; 2 0 ,00 F ilm artistic : C lanu l Monroe - partea a 2-a; 22,00 Serial: F am ilia B u n d y ; 2 2 ,3 0 S eria l: M .A .S.H .; 23 ,00 Serial: Lege şi ordine; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut; 0,35 Film artistic: întoarcerea celor şapte magnifici;

C â t o r

2,15 Serial: Taxi (r); 2,45 Serial: C heers (r); 3 ,15 F ilm a rtis tic : întoarcerea celor şapte magnifici; ; 4,55 Film serial: M aria Jose (r); 5,45 Serial: Paradise B each (r); 6,15 Serial: Fam ilia B undy (r); 6,35 Sport la m inut (r).

CBN: 7,00 Film artistic: Obuzul;' 8 ,30 . C a le id o s c o p ; 9,00* B u n ă d im ineaţa, C lu j!;i 10,00 B uletin co m e rc ia l; 1 0 ,30 F ilm se r ia l : ; Pasiuni; 11,00 Ecoforum ; 12,00 în c h id e re a p ro g ra m u lu i; : 17 ,30 B u le tin c o m e rc ia l; 18 ,00 C a le id o sc o p ; 18 ,4 0 D e sen e animate; 19,00 Film artistic: Bilet pentru doi; 21,00 O ra locală; 21,30 Film artistic: Marmura neagră; 23,30 Ora locală (r).

Joi, 2 6 septembrie P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 T V M .,

Telem atinal; 8,30 La prim a oră;9.20 Agenda'electorală; 9,30 Serial: Santa B arbara (r); 10,15 L im bi străine; 11,15 Serial: Andrea Celeste (r); 12,55 D esene animate; 13,15 1001 aud iţii; 14,00 A ctualită ţi; 14,10 T V R Iasi. E st M erid ian; 15,00 TV R C luj-N apoca; 15,40 Tradiţii; 16,00 Actualităţi; 16,10 Cuvinte potrivite; 16,30 M agazin social; 17,10 A genda elec to ra lă ;,17.20 Desene animate: Cro; 17,50 T ra g e r ile S u p e r L o to 5 /4 0 şi M ultipla E xpres; 18,00 Studioul electoral; 19,00 M ilenium ; 19,30 ' Serial: Tarzan; 20,00 Actualităţi; 20,45 P ub licita te; 2 0 ,50 Serial: Lâbiiintul dragostei; 21,40 Reflecţii

Programul televlzfunilor prin cablu

P O R T A LEXPORT - IMPORT E.R-L.

Miercuri, 25 septembrie 19967,45 Buletin informativ; 8,00

Muzică "populară (r)- 2 max;8.30 Theme: Germany (r)- 2 max; 9,00 Festivalul ţintaşilor ( r ) i 2 max; 9,30 Buletin inform ativ; 9,45 B ulevard Germania (r)- 2 max; 10,25 Privelişti de sub lupă (r)- 2 max; 10,55 Buletin informativ; ■ 11,10 Europa întîlneşte Asia (r)- 2 max; 11,40D 16 (r) -2 max; Î2,25 Buletin informativ; 16,30 Buletin inform ativ; 17,00. Artele fără limite - 2 max;-17.30 Bună ziua, Berlin - 2 max; 20,00 Buletin informativ;18,15v Bulevard Germania 2

■max; 18,55 Tema săptămînii - .2 max; 19,25 Buletin informativ; 19,40 Vin, brandy şi alcool -' 2 max; 20,10 Landerspiegel - 2 max; 20,40

Thotnas Mantii, partea, a Il-a - 2f max; 21 ,10 B uletin informativ; 21.30 Program satelit.

-M iercuri, 25 sep tem brie 1996

9,25 Bibi şi prietenii lui V desene animate; 10,00 Matinal NCN; 10,15 Sport în direct;11.10 Trecerea - film; 17,15 Agenda culturală; 17,30 Placa turnantă „Europa”- reportaj; 18,00 Agenda cinematografică; 1j8, 15 Selecţiuni spectacole;18.30 O noare şi datorie - reportaj; 19,00 Ştirile serii;19.10 Am în trebat pentru d-voastră;" 19s25- B ibi şi prietenii lui - desene animate; 19,50 Umbra Emmei - film;21.30 O formaţie pe săptămînă; 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Paris „lum ini” - reportaj; 22,30 Pustietatea- film. '

rutiere; 21,55 Studioul economic; 22,25 Actualităţi; 22,40 Memorialul durerii;' 0,00 Un secol de cinemaW- ■■■:•-.■;

Program ul 2: 7,00 La prima oră;8 .3 0 TV R C lu j-N ap o ca ; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Magazin de călătorii şi descoperiri; 10,40 Întîlnirea de ia miezul nopţioi (rj 11,35 D esene an im ate ; 12,05 Curcubeu; 13,05 Serial: Frumoasa şi bestia; 14,10 Reportaj ’96; 14,45 Limbi străine (r); 15,45 Desete animate: Poveste din munţi; 16,t0 Serial: Alejandra; .17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în lintba germană; 20,00 cultura în lumeţe2 0 .3 0 E n igm a; 2 1 ,0 0 TVm! Mesager; 21,35 Cinematograful artă; 23,40 Rezumatele meciurilor d in e tap a a d o u a a Ligii

.Campionilor.PR O TV: 7 ,00 O ra 7, ksi

. dim ineaţa!; 9,00 Serial; "nnai, si •e lin iş tit (r); 9,45 Sport la mint10.00 Serial: Paradise beach (t)10.30 Serial; M.A.S..H. (r); 11,00 Clanul Monroe (partea a douajţfy

"12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: !Lege şi ordine (r); 13,45 Gillette. Itim ea spo rtu lu i; 14,15 Serial: Beverly Hills (r); 15,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,30 Serial: Maria Jose;- 17,30 Serial: Taxi, 18,0(1 Ştirile Pro Tv; 18,05 Ce s-a mai în tîm p la t în c am p an ie ; 18,10 Alege!; 18,55 Publicitate electorala, 19,0Q Film serial: Cheers; 19,30 Film: Reuniunea; 21,45 Tragerea Super Loto 5/40 si simplă Expre,, 21,50 Ştirile^Pro Tv; 22,00 Soit/: F a m ilia B u n d y ; 2 2 ,3 0 Serial: M .A .S.H .; 23,00 Serial: Walker, poliţist texan; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut; 6,35 Film: Vii cei şapte magnifici!; 2,05 Serial: Taxi (r); 2,30 Serial: Cheers (r);3 .00 Lumea rugby-ului (r); 3,30 Fihn: Vm cei şapte magnificilţr); 5 ,10 Serial: M aria /6se(r); 5,45 Serial: P arad ise beaeh(r); 6,15 Serial: Fam ilia B u n d y (r); 6,45 Sport la minut (r). . .

' POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. (îhcorgtai

INTERNE • CARDIOIjOGIE NECB0 LOGIC • PSIHIATRIE • -END0CHI- : NOLOGIE • REUMATOLOGIE • EC0GRAHE*ALERG01j0GIE • DER-

JMATOLOGIE * CHIRURGIE' ORTOPEDIE • O.R.L • .

' OFTALMOLOGIE •" GINFJCOIOGIE-ONCOUXÎK

’ : PEDIATRIE • UROLOGIE ; ACIJ1>ITNCTI.'RA

IABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunoli®*- Parazitotogie Determinare Rb • Ttsit de sarcină - Aoţigen HBS - Eliia Test - Eliminări dtologice penlru depistară cancerului ie col uterin - Investişi!» pentru sterilitatea feminină şi masculini) ZILNIC; inc lusiv DUMINICA

, o re le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21-7 Rezervare, consnltatU

Ia teL 41.41.63.

PROGRAMUL FILMELOR SĂPTĂMÎNA 20 - 2 (> SEPT. 1996 CLUJ-NAPOCA; ;/ REPUBLICA - The Q uest- Dragonul ide an r - SUA - premieră (I I ; 13; 15; 17; 19; 21) * VICTORIA- - L» m arginea iadului - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19)'* ARTA - The Rock Fortăreaţa - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - sala' A - Vînătoare de oameni - SUA (13; 15; 17; 19) - sala B- 20-22 .09 - Drumul oaselor- România (13,30; 15,30; 17,30) - 23-26.09 - Colierul de turcoaze - România (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT -

Spionul Dandana (1 1 ;'1 3 ;’ 15; 17; 10). v ■ ; . ' -

TURDA:FOX - Ultima decizie - SUA;

;- premieră; TINERETULUI - Cînd un b ă rb a t iubeşte o femeie - SUA - premieră.

DKJ: ■ARTA - Tipu’ de la ca^>lu -

SUA - premieră; Vampirul din Brooklyn - SUA - premieră.

CÎMPIA TURZII:.. MUNCITORESC - Cabaret în familie - SUA - premieră; F ă ră a p ă ra r e - ^SUA - premieră.'

GHERLA:PACEA - . A sasin i

cibernetici - SUA - premieră; Tipu’ de Ia cablu - SUA -premieră.

ALIANŢA ANTISUIGIDLI F E L IN E

Sutletulnostru la dispoziţii dumneavoastră. Teicfonil de noapte, telefonulvicţii

4 1 4 1 63Z i l n i c î n t r e o r e l e 20-24.

S.C. Dental R0VA' S0C0L0V

C a le a M oţilor. 1 0 6 . ap.5 T ra ta m en te

stom ato log ice complexe!> te r a p ie>p r o t e t i c ă (ceramică)> c h ir u rg ie (rezecţii, impla*'!

P ro g ra m ă r i la te l , : 4 3 0 0 2 8' Zilnic o ra r : 9-19

sîm bâta 9 -14 ' Pentru studenţi, pensionari,şo m e ri, r e d u c e re 20% - '

PROF. UNIV. Di. MIHAI CÂLilfi - Dr. ANGELA CĂLUGĂRIIS tr . P rahovei nr. 11

(Rngă biserica Bob)Td.: 42.56.18; td/fax:13.l4jg.

m iercuri, 2 5 septembrie 1 9 9 6 ROZA VINTURILORA D E V A R U L ]d e C l u i I

CIT DE MULT AR TREBUI SA SE STIE DESPRE STAREA SĂNĂTĂTII OAMENILOR POLITICI?

(Reuter) -

Bill Clinton şi Bob Dole au oferit alegătorilor detalii ample despre trecutul lor medical, dar mii medici atrag atenţia că prea multă francheţe ar putea fi. dăunătoare pentru sănătatea Merilor politici.

Motivele ce se află în spatele acestei dezvăluiri făcute de către cei doi /ivali electorali sînt cu totul diferite. Unul vrea să arate ci nu este prea bătrîn pentru această funcţie. Cellalt încearcă să pună capăt unor zvonuri neîntemeiate. ;

în luna iulie, cînd a împlinit 73 de ani, republicanul Dole a încercat să atenueze ezitarea alegătorilor în privinţa vîrstei sale ,dînd publicităţii o expunere detaliată a fişei sale medicale, principalul său medic afirmînd public că este pe deplin sănătos.

într-un gest neobişnuit pentru un preşedinte care se bucură de sprijin, Casa Albă a difuzat o

expunere amănunţită despre trecutul Dar cît de multe informaţii ?medical al lui Clinton, în care Unii experţi se pronunţă pentrumediul său declară că „el n-a suferit dezvăluirea totală, fiindcă înde hipertensiune, diabet, trecut secretele referitoare latuberculoză, boală transmisibila pe sănătatea preşedintelui eraucale sexuală, cancer, infarct sau ascunse publicului. Alţii,vreo maladie cardiacă”. consideră că unele aspecte

A stfel ştim acum că Dole trebuie sâ rămînă secrete,cîntăreşte aproximativ 80 kg, iar \ George Ânnas, de laClinton 98 kg, că amîndoi au Universitatea, din Boston,colesterolul normal - 154 Dole şi 191 Clinton, iar tensiunea arterială 100/60 şi, respectiv, 126/70. Casa Albă a mai arătat că preşedintele Clinton a efectuat în 1990 un test de depistare a virusului HIV, care provoacă maladia SIDA, şi că rezultatul a fost negativ., _

Dole nu pare mulţumit într-un interviu acordat recent canalului ABC în cadrul emisiunii „Bună dimineaţa, America”, el a întrebat „De ce a aşteptat atît ? De ce a durat atît timp ? Consider că, avînd în vedere problemele pe care le-am întîmpinat în trecut cu unii candidaţi, se cuvine să oferim oamenilor informaţii

consideră că şi preşedinţii au un drept la intimitate:„Dacă nu vrem să ne; descurajăm preşedinţii şi potenţialii candidaţi. să recurgă la asistenţa medicală în momentele de suferinţă fizică şi psihică, trebuie să arătăm măcar puţin respect pentru intimitatea lor medicală”.

Alţii sînt de părere că, „într-un sistem politic , ca al nostru, trebuie să ştim cît mai multe despre oamenii ce vor conduce oraşul, statul sau ţara. Este nefiresc să te supui testului HIV cînd serveşti în armată şi să nu faci acest test cînd eşti comandant-şef al armatei”.

PREMIERUL BENJAMIN NETANYAHU Şl "FORŢA AMBIŢIEI'

1 Cabinetul de dreapta israelian la 100 de zile de la formare •(AFP) . ______ f - al Israelului. Această politică

„se va traduce într-un dezastru pentru Israel şi ne va arunca , din nou într-un Orient Mijlociu periculos”, a avertizat liderul Partidului Meretz, de stînga, Yossi Sarid.

Influenţa fără precedent de care se bucură partidele ultraortodoxe care doresc să im pună în tronarea legilor religioase, a relansat conflictul dintre populaţia laică,şi cea relig ioasă eu priv ire la

f separarea Statului de Biserică. Criticjle publice la adresa „durilor” , precum miniştrii Ariei Sharon şi Benny Begin, au atins un asemenea nivel, în e ît 1-ân determ inat pe N etanyahu să-i oblige pe miniştri să se angajeze în scris

-că vor pune capăt scurgerilor de inform aţii privind dezbaterile din cadrul cabinetului. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, majoritatea celor chestionaţi au afirmat că Netanyahu este mai rău decît Peres. Acesta din urmă părea pînă într-atît de convins de im inenta prăbuşire a

- guvernului de dreapta, îneît a propus formarea unui guvern de uniune naţională.

în timpul primelor 100 de zile ale m andatului său, premierul israelian Benjamin Netanyahu a depăşit mai multe crize, eontrazieîndu-i de fiecare dată pe cei care preziceau un dezastru. Făcînd bilanţul primelor 100 de zile de la formarea noului guvern de dreapta, la 18 iunie, comentatorii israelieni sînt unanimi în a deplora lipsa de direcţie în ceea ce priveşte continuarea procesului de pace lin Orientul Mijlociu, intraţîn impas, sau rezolvarea problemelorJnteme.

„După trei ani şi jumătate ca lider al Likud, 100 de zile ca premier şî după trei săptămîni de la întrevederea cu Yasser Arafat, preşedintele Autorităţii palestiniene, nimeni nu şi-a făcut încă o imagine tiară asupra intenţiilor lui Netanyahu”, a vdeclarat Yoel Marcus, analist po litic la cotidianul israelian „Haaretz”.

Premierul israelian a provocat mînia palestinienilor, a liderilor arabi şi a Occidentului aprobînd extinderea im plantărilor

l — _ _ _ _ _ _____

israe liene din ' te rito riile palestiniene. Refuzul său de a retroceda Siriei înălţimile Golan, cucerite în 1967, în schimbul păcii a creat tensiuni puternice cu această ţară. Recentele mişcări de trupe siriene din Liban i-au determinat pe experţii militari să cîntărească şansele declanşării unui nou război ca cel din octombrie 1973. Impasul general a alterat şi relaţiile cu Egiptul, cel mai vechi „partener de pace”

F A D A M A9 9(„Corriere delte Sera")Cine ştie dacă istoria va reţine

proclamarea, la 15 septembrie, ă Republicii Padania ca o curiozitate, o tentativă sau pur şi simplu un faliment fără urmări ? Bossi, oricît ar fi strigat el împotriva complotului mijloacelor de informare (şi nu avea dreptate, avînd în vedere ecoul de care s-a bucurat mereu), era nevoit să constate că strînsese în jurul însemnelor celtice ale Padaniei sale doar cîteva zeci de mii de oameni, oricum mult mai puţini decît milionul sau'm ilioanele promise; Gianfranco Fini, care a înălţat tricolorul în numele unităţii Italiei, a strîns la Milano cel puţin 150.000 de manifestanţi -, cît n-a reuşit să adune Bossi Ia nici unul din mitingurile sale - şi s-a afirmat ca principal factor politic al antisecesionismului.

în cîteva ore, partidul italian care, pentru prima dală în istoria noastră, a cerut fârîmiţarea patriei a fost în aşa măsură redimensionat îneît totul s-a dovedit a fi aproape

un bluff. D ar ar fi greşit să-i asimilăm pe secesionişti cu leghiştii pentru a trage concluzia că Liga Nordului este o mişcare terminată: această mişcare are o bază restrînsă de militanţi, un nucleu dur de extremişti gata să-şi urmeze şeful oriunde şi oricum, precum şi o masă de alegători care nu îl urmează pe terenul secesiunii, dar care rămîne o masă importantă, sigură pe atitudinile ei de fond. Partidele de guvernăm înt au dovedit slăbiciune şi nesiguranţă în legătură cu răspunsul ce trebuia dat, mulţumindu-se să ironizeze. Din rîndul opoziţiei, în vrem e ce Berlusconi făcea cu ochiul oame-, nitor lui Bossi, iar CCD declara că este inutil să înalţi tricolorul, numai Fini ă avut curajul să iasă în arenă şi să primească provocarea.

Chiar dacă are rădăcini străvechi şi puternice - ceea ce nu este cazul Italiei sentimentul naţional trebuie alimentat în fiecare zi prin acte utile şi concrete, prin tr-o bună guvernare, care să poată contracara

99

sugestiile destabilizatoare, începînd cu o angajare reală spre un federalism real.

Liga Nordului cere două monede pentru Italia, deoarece este convinsă să numai Nordul poate corespunde pe de-a-ntregul parametrilor de la Maastricht Astăzi acest argument este contestat de toată lumea, şi pe bună dreptate. Dar dacă Italia s-ar găsi exclusă din procesul creării monedei unice europene,'Bossi ar cîştigă o forţă Inspăimîntătoare, deoarece în acea zi o mare parte a Nordului, şi nu numai o minoritate pitorească, ar fi tentată să se elibereze de povara centrului şi sudului. Padania virtuală nu s-a bucurat .de încrederea italienilor pentru că italienilor, din orice regiune a r . f i ei, nu le plac aven turismele şi preferă să se ocupe de probleme reale. Adevărata noastră ^problemă se numeşte Europa. Intre o ridicare de pahar în cinstea unui pericol evitat şi o replică spirituală despre celţi, e bine să nu uităm acest lucru.

MASS0UD BARZANI A CERUT STATELOR UNITE SĂ-ŞI MENŢINĂ PREZENTA MILITARĂ ÎN NORDUL IRAKULUI

I AFP)

- Massoud Barzani, lideru l. Partidului ~ Democrat din Kurdistan (PDK), a cerut Statelor Unite să-şi menţină angajamentul în nordul Irakului, afirmînd că alianţa sa cu Saddam Hussein nu este decît „temporară” şi că urmează să se distanţeze de acesta. Liderul kurd i-a declarat secretarului de stat adjunct pentru O rientul M ijlociu, R o b ert. Pelletreau, că nu a încheiat „nici un acord politic” cu Saddam Hussein şi nici nu are intenţia să o facă. La Washington, directorul CIA, John Deutch, a declarat că B arzan i‘a so lic ita t ajutorul Statelor Unite pentru a se asigura că "nu Va deveni prea dependent

■ de Saddam Hussein”. O înaltă oficialitate americană a apreciat, cerînd să i se păstreze anonimatul, că vizita lui Barzani la Ankara ar dovedi dorinţa sa de „a se distanţa” de regim ul' irakian. încă din seara de 18 septembrie, Departamentul de Stat calificase discuţiile dintre Barzani şi Pelletreau drept „productive”. Barzani i-a declarat lui. Pelletreau că'alianţa sa cu Saddam Hussein, care i-a permis să preia controlul întregului K urdistan irakian1, era „temporară”. „El a declarat că nici nu a încheiat un acord politic, nici nu a iniţiat un dialog politic cu Saddam Hussein şi că nici nu ar avea intenţia să. facă acest lucru decît dacă ar fi forţat”, potrivit unei surse care a precizat: „El ar,fi obligat la aceasta doar

ca urm are a ren u n ţă rii la operaţiunea Provide Comfprt şi a dezangajării Statelor Unite din nordul Irakului. în consecinţă, ţ l a cerut continuarea operaţiunii Provide Comfort în forma sa actuală”. ' ^

Operaţiunea Provide Comfort constă, d in tr-o fo rţă aeriană americano-franco-britanică cu- baza la In c irlik” (T urc ia), însărcinată să supravegheze zona de interdicţie a zborurilor impusă lui Saddam Hussein la nord de paralela 36. O peraţiunea este însoţită de un aju tor acordat kurzilor din Irak prin intermediul a d iv erse o rg an iza ţii neguvernamentale (ONG).

Barzani a reiterat că doreşte „o reconciliere cu UPK (Uniunea Patriotică din Kurdistan, condusă de rivalul său Jalal Talabani), ca şi instaurarea în nordul Irakului a unei entităţi democratice şi pluraliste care să nu fie doar

multipartită ci şi multietnică”. Un diplomat occidental de la Ankara a apreciat că „promisiunile lui

- Barzani1 nu-1 angajează decît pe , cel care le ascultă”. Kurzii din

Irak au efectuat adeseori, în cursul istoriei lor spectaculoase "răsturnări de alianţe, care de altfel s-au întors întotdeauna împotriva tor.

Un cotidian turc afirma la 19 septembrie că Barzani, care s-a întîlnit şi cu ministrul turc de externe Tansu C iller, l-ar fi asigurat că-şi va continua politica de apropiere de Saddam Hussein, aşa cum doreşte Ankara. Turcia preconizează de multă vreme o asemenea atitudine, deoarece ea este ostilă oricărui progres spre autonomie al kurzilor din Irak, de care ar profita rebelii kurzi dîn Turcia. Iranul l-a avertizat, la rîndu l său , 'p e Barzani îm potriva oricărei alianţe cu Statele Unite. . . .

M IE U S O L A N A : MAJORITATEA TARILOR DIN NATO ESTE FAVORABILĂ CREĂRII A DOUĂ ZONE DE COMPETENTĂ ÎN EUROPA

WP)

Majoritatea ţarilor din NATO este favorabilă creării a două ÎOBe de competenţă în Europa, în perspectiva unei integrări a franţei şi a Spaniei în structura militară, a declarat Agenţiei France csse Javier Solana, secretarul general al Alianţei. Aceste două

*oue, una în nordul.Europei, alta în sud, separate de Alpi, vor Jtocui cele trei zone actuale: nord-vest (cartierul general la High Jycombe, Marea Britanic), centrul Europei (cartierul general la “Nnssum, Olanda) si sudul Europei (cartierul general de la Napoli, Italia). ,«Majoritatea ţărilor din NATO preferă această opţiune dc creare

“două zone,- Nord şi Sud”, a indicat Solana înaintea unei întîlniri ® Paris cu preşedintele francez Jacques Chirac. Cei 16 aliaţi se jjli lotuşi în căutarea unui consens asupra acestei reforme toritoriale *Mede reînnoirea structurii militare a Alianţei. Unele surse afirmă

Statele Unite figurează printre ţările refractare la accastă idee înfiinţare a două zone. In ipoteza în care formula celor două

J1116 va fi păstrată, cartierul general de la High Wycombe va fi . '•fiinţat, NATO nepăstrîndu-le decît pe cele de la Brunssum şi y^Napoli, afirmă surse militare. Avînd o construcţie piramidală,

structura militară actuală se compune în Europa dintr-un comandament strategic (la Mons, în Belgia), din cartiere generale regionale (la Napoli, la Brunssum şi la High Wycombe) şi din cartiere generale subregionale.

în ceea ce priveşte extinderea NATO spre Europa de est, Solana a confirmat organizarea probabilă în 1997 a unui summit al NATO. Pentru ţările care vor fi invitate anul viitor să-şi negocieze adeziunea, Solana şi-a exprimat speranţa ca „aceste negocieri să fie scurte”. „Sper că noii membri vor putea fi acceptaţi definitiv cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a creării NATO, la 4 aprilie 1999”, a precizat Solana. „Deciziile privind extinderea vor fi luate de către cei 16 şi numai de către cei 16”, a asigurat Solana, recunoscînd că în acelaşi timp vor avea loc „discuţii cu Rusia” (care se opune acestui proiect de extindere) pentru „crearea măsurilor de încredere” reciprocă destinate să permită celor doi parteneri „să lucreze împreună pentru viitor”. întrebat în legătură cu ceea ce va fi propus ţărilor care nu vor fi incluse în 1997 în primul val de adeziuni, secretarul general a răspuns că „toate opţiunile sînt deschise pentru a găsi soluţii pozitive”. Un statut de membru asocia t, sugerat recen t pentru U craina de către parlamentarii din NATO ,„este o posibilitate”.

CIA ACUZATĂ DE TRAFIC CU DROGURI(AFP)

în fiecare z i„ ,p e undele „WWRC” , un post de radio local din W ashington, Joe Madison, realizator de culoare al unor programe talk-show, îşi lansează atacurile împotriva CIA, ţinîndu-şi auditoriul cu sufletul la gură. Recentele dezvăluiri potrivit cărora CIA s-ar aflat la originea epidemiei c rack-u lu i (d e riv a t -din cocaină) în ghetourile negrilor, în anii ’80, pentru a-i finanţa pe aşa-numiţii „contras” din Nicaragua, au declanşat un val de ind ignare în rîndul comunităţii negre, unii membri ai săi văz înd în aceasta confirm area unui com plot împotriva rasei Iot.

Mai multe organizaţii de cu loare , în tre ca re B lack C aucus, ca re reg rupează parlamentari negri, au cerut deschiderea unei anchete după in fo rm aţiile p u b lic a te la s f îrş itu l lu i au g u st de publicaţia „San Jose Mercury News”.

Ziarul califomjan afirma că, timp de aproape zece ani, tone de cocaină au fost vîndute bandelor din L o/A ngeles şi din San Francisco, pentru a transfera profiturile obţinute din acest trafic membrilor „contras”, rebelii susţinuţi de CIA care luptau împotriva regim ului sand in is t din Nicaragua.

Afacerea privind traficul de droguri intervine în contextul în care mai multe organisme de apărare a drepturilor civice ev iden ţiază- condam nările d isp roporţionate aplicate consumatorilor şi vînzătorilor de crack, atunci cînd aceştia sînt cetăţeni negri, lă pedepse ce merg de la 10 la 20 de ani închisoare, fără speranţa unei eliberări anticipate. în urma dezvăluirilor apărute în acest ziar, numeroşi comentatori nu ezită să vadă în ele confirmarea bănuielilor unui complot - chiar „genocid” - Împotriva negrilor, care circulă în rîndul comunităţii americane de origine africană.

AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESĂ

R O fflP R C S l

NATIONAL NEWS AGENCY

în această pagină s-au u tiliza t m ateriale fu rn iza te de Agenţia Românfr de Presă, ROMPRES, precum şi din alte surse.

A D E V A R U Ld e CiBJfl POLITICA miercuri^ 2 5 septembrie 1996

pII

II

II

III

I

I

I

I

II

I

P.R.M. Cluj a depus listele electorale j Vom merge la «ol şi cu buletinul de identitate« ' *■ ' 1 ,» • i .i..i oi„: ... fi»«* ««nmnUtoi ■ «aH-Si At* vntatv* rliotri» Mfp t O ct«+ î« «•»«.

Sîmbătă 21 sept. 1996, la Biroul Electoral Judeţean Cluj, Filiala Judeţeană Cluj a P.R.M. - şi-a înregistrat listele de candidaţi pentru Parlamentul României în alegerile generale din 3 nov. 1996. în acest fel, P.R.M. a devenit primul partid politic de pe raza judeţului Cluj înregistrat la B.E J.- Cluj. •

Pe listele P.R.M. Cluj candidează membri ai partidului, care prin rezultate şi comportament au dovedit ataşament faţă de idealurile "Vulturului , ■ Cruciat Brîncovenesc”, respect faţă de Doctrina, Programul şi' Statutul P.R.M., dragoste în lupta de idei,

capabile să redea adevărurile şi demnitatea de a fi vrednic cetătean al ROMÂNIEI.

Astfel, la B.E.J. Cluj au fost înregistraţi următorii candidaţi:

pentru CAMERA DEPUTAŢILOR: 1) Traian Băndilă (g-ral rez. medic); 2) Ilie Cornoiu (inginer zootehnist); 3) Teodor Popa (profesor); 4) Petru Someşan (maistru mecanic); 5) Aurelian Vasile Gorcea (economist); 6) Ioan Găină (profesor); 7} Sorin Iulian Mureşan (inginer mec.); 8) Petru Călian (tehnician); 9) Virgil Claudiu Ciupei (inginer mec.); 10) Mărie Helene 'Mălai (traducătoare); 11) Ioan Diţ (inginer zootehnist); 12) Eugen Tecar (inginer mecanic); 13)Neculai

Bâţu (electromecanic).- pentru SENAT: 1) Ioan

Mihai Năstase (medic); 2) Ionel Cornel Tocaci (jurist); 3) Ioan Buhăţel (profesor); 4) Nicolae Cărăuş (ofiţer rez.); 5) Viorel Muntean .(of. rez. - economist); 6) losif Rus (tehn. agricol); 7) Viorel Roşea (profesor);

‘Candidaţii de CLUJ ai PARTIDULUI ROMANIA MARE pentru PARLAMENTUL ROMÂNIEI, urează tuturor candidaţilor partidelor politice şi independenţi succes în alegerile din toamna acestui an electoral!

Biroul de presă. Partidul România

Mare - Cluj

Uniunea Culturală a Albanezilor din România are la Cluj un candidat pentru Senat .

D-l V asile ' Grunca, preşedintele Biroului electoral de circum scripţie, ne^a declarat că, pînă în prezent

pentru alegerile parlamentare doar Partidul România Mare şi Uniunea Culturală a Albanezilor din România. PRM a depus liste

şi-au depus listele de candidaţi „ complete la Senat (7 nume) şi 1a

Camera D eputaţilor (13 nume), iar UCAR are un candidat pentru Senat în persoana d-lui Emanuel Poenaru, pensionar.

(i.g .)

Pînă în prezent în judeţul Cluj au fost completate 487.171 de cărţi de alegător din care au fost înmînate 62.550 de bucăţi în 39 de unităţi administrativ teritoriale. Distribuirea lor va continua şi în perioada urm ătoare, urm înd ca cele nedistribuite să fie înmînate titularilor în ziua alegerilor, pe baza unui proces verbal. D-l Olteanu, director în Prefectură, care a prezentat Comisiei Administrative o informare privind stadiul pregătirii alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, este convins că nu există nici o posibilitate de fraudă electorală, deoarece alegătorii se vor prezenta la urne cu cartea de alegător, dar şi cu buletinul de identitate. De precizat faptul că pe cărţile de alegător nu figurează seria şi numărul de buletin iar pe unele, numele

' şi adresa nu sînt inscripţionate întotdeauna corect.i Prefectura a suplim entat cu 18 num ărul panourilor de afişaj electoral, cu toate că partidele nu le folosesc nici pe cele existente. Colonelul Gitirgiu de la Poliţie a cerut suplimentarea sumelor alocate pentru paza panourilor/ Se pare că aceste 18 panouri vor cere cheltuieli suplim entare importante..

Partidele care vOr să înscrie listele electorale o pot face la Biroul electoral de circumscripţie, în incinta Tribunalului, camera 83 pînă la data de 3 octombrie orele 24.

Listele electorale permanente au fost întocmite şi cuprind 589.850 de alegători, inclusiv tinerii care vor împlini 18 ani pînă la 3 noiembrie 1996.

’ De asemenea,- au fost întocmite liste cu persoane neangajate politic, cu bună reputaţie, dintre care, prin tragere la sorţi, vor fi desemnaţi preşedinţii secţiilor de votare. în total au fost stabilite 459 de

secţii de votare dintre care 19 sînt în regim special (pe lîngă căminele studenţeşti, unităţile militare sau spitale). ,

Ioana GLIGOR I

M i I Mţyy WHmimmv, nj.r».......

Jp. T H *t e

*

18 noi panouri electorale vor fi am plasate în Cluj i

Emil Constantinescu a lansat ]iniţiativa electorală “Fiii satului” |

a-i convinge să voteze pentru |schimbare. I

“Să ne întoarcem pentru cîteva .zile printre cei rămaşi la vatră. (...) Isă le ascultăm păsurile, să vedem |;ce-i doare şi cu ce necazuri se .confruntă. Iar noi să le spunem ■adevărul despre lumea în care |trăim, să le arătăm cum gîndim ■noi schimbarea,, ce obiective ■imediate şi de perspectivă are |CDR după cîştigarea alegerilor ■parlamentare şi prezidenţiale”, se ■arată în apelul pe care liderul CDR |l-a dat publicităţii marţi. |

Biroul de presă al CDR a !anunţat că Emil Constantinescu va Imerge în satul său natal, Brădeţ, |deschizînd, astfel, decada “Fiii .satului". ■ " I

Emil Constantinescu a lansat iniţiativa electorală “27 septembrie. Decada Fiii satului”, care constă într-un apel lansat simpatizanţilor CDR de a merge' în satele părinţilor şi bunicilor spre

R o m â n ii d in d ia s p o ra a p r e c ia z ă c a b e n e fic ş l d e b u n a u g u r

T ra ta tu l c u U n g a riaîntr-un interviu acordat studioului de televiziune 2 MAX, scriitorul

danez de origine română, dl Matei Marian Nicolae, a ţinut să precizeze că românii din comunitatea românească din Danemarca, au apreciat ca benefic şi de bun augur Tratatul româno-ungar.

Consideraţiile pozitive la adresa tratatului s-au materializat prin întîlnirea celor doi lideri ai comunităţilor române şi maghiare, din Arhuz. Localitate unde dl dr. Radu Rogozan şi Laszlo Imre au pus bazele unei colaborări menite să întreţină spiritual vecinătatea celor două state semnatare chiar dincolo de frontierele acestora. Totodată, a fost retras de pe piaţa,daneză ghidul turistic european (editat de o editură maghiară), în care România a fost nil numai neglijată ca ţară europeană ce prezintă interes turistic, dar şi ciuntită de Transilvania; înglobată în statul ungar. :

în ceea ce priveşte înhumarea "liniştii românilor” , dl Matei consideră că s-au făcut nişte cheltuieli absurde, cu toate că scenariul şi regia, de altfel şi prestaţia protagoniştilor se pare, apreciază dînsul, ăr fi fost destul de reuşită.

M arius FO CSANU

A d r ia n S e v e rin nu va m a i c a n d id a

p e n tru P a r la m e n t p e l is te le d in V ra n c e a

. Actualul deputat de Vrancea din partea PD, Adrian Severin, nu va mâi candida pe» listele din acest judeţ, informează

corespondentul MEDIAFAX.Directorul de campanie al

USD în ju d e ţu l Vrancea, Cezar Mihăilescu, a declarat că ’ Severin” va candida tot pentru Camera Deputaţilor, dar întN o circum scrip ţie din Bucureşti. Cezar Mihăilescu a explicat că această decizie a fost luată deoarece USD îl consideră pe Severin “un factor de bază al partidului de care are nevoie în orice moment”. - ■

ANL şi CDR au conven it să sem neze un acord pentru supravegherea

a legerilo rPreşedintele PNŢCD, Ion

Diaconescu, consideră că semnarea unui acord între CDR şi ANL pentru supravegherea alegerilor din această toamnă este posibilă imediat. Diaconescu a făcut această

declaraţie după'întîlnirea de marţi; de la Parlament, dintre PNŢCD şi cinci lideri ai ANL- Horia Rusu, Dinu Patriciu, Dinu Zamfirescu (PL’93), Nicolae M anolescu şi Alexandru Athanasiu (PAC). Din par tea PNŢCD a fost prezent şi Remus O priş, vicepreşedinte al partidului şi directorul campaniei electorale a CDR.

Întîln irea a avut loc la cererea ANL.

Textul unui astfel dc acord urmează să fie definitivat de o echipă dc experţi a celor două alianţe - a spus lideru l PNŢCD.. ‘

Dacă d iscu ţiile privind acordul de supraveghere a alegerilor au avut “unanimitate de vederi”, după cum a afirmat Ion Diaconescu, colaborarea privind sprijinirea candidaţilor

opoziţiei în finală Ia alegerile p reziden ţia le şi eventuala colaborare între cele două alianţe la guvernare rămîne un subiect în dezbatere.

“Aceste aspecte fac parte dintr-o colaborare politică şi trebuie d iscutate, în consecinţă, în fiecare alianţă în parte”, a spus Diaconescu, precizînd că, în şedinţa de marţi a Comitetului Executiv, Convenţia Democrată Română va analiza propunerile ANL.

Liderii Alianţei Naţionale Liberale au lansat în campania electorală numeroase semnale în d irecţia CDR pentru încheierea unui protocol trivalen t: supravegherea a legerilo r, susţinerea candidatului opoziţiei în turul doi la alegerile prezidenţiale şi d isponib ilita tea dc a participa împreună la formarea noului guvern.

ANL a încheiat deja un acord cu UNC (alianţa PDAR, PUR, MliR) - documentul avînd însă o arie mai restrînsă dc aplicare - şi un acord amplu cu USD, care acoperă toate cele trei direcţii propuse. ■

Variante de text ale Tratatului româno-ungarReprezentanţi ai-opoziţiei, politice ungare l-au acuzat de

înşelăciune pe ministrul ungar de Externe, Laszlo Kovacs, ca urmare a unui scandal legat de textul Tratatului româno-ungar, relatează cotidianul “Romaniai Magyar Szo”.

Cotidianul ungar “Magyar Hirlap” a publicat, la 17 septembrie,o variantă de text diferită de cea remisă de Ministerul de Exteme de la Budapesta parlamentarilor ungari. Varianta din presă avea şapte neconcordanţe faţă de cea pusă la dispoziţia parlamentarilor înainte de sesiunea extraordinară pentru dezbaterea Tratatului româno-ungar.

‘Textul din presă, deşi prezentant de “Magyar Hirlap” ca oficial, este unul mai vechi, negociat la Bucureşti. Cu ocazia unei noi runde de discuţii, la Budapesta, el a fost “periat, făcîndu-se concesii diplomaţilor români”, precizează “Romaniai Magyar Szo”.

Deputatul Ivan Szabo (Partidul Popular Democrat Ungar) a cerut anchetarea acestui scandal, pentru găsirea celor ce se fac vinovaţi de distribuirea către presă a unei variante de text inexacte. Parlamentarii Jozscf Torgyan, Ervin Demeterşi Tamas Isepy l-au acuzat pe Laszlo Kovacs de '“înşelarea pe rînd” a partidelor ungare, a maghiarilor din România şi a premierului Gyula Horn.

în replică, purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe, Gabor Szentivanyi, a afirmat că textul tratatului semnat la Timişoara este identic cu ccl apărut în mai multe cotidiene ungare la 2 septembrie şi cu cel dezbătut în Parlamentul de la Budapesta. .

în ccea ce priveşte “şlefuirea” unor expresii pe parcursul definitivării, Szentivanyi a menţionat că, în timpul elaborării, s-a lucrai cu o duzină de variante, din Care s-a selecţionat forma finală.

Purtătorul de cuvînt a precizat că nu s-au cfcctuat schimbări de conţinut pc textul definitivat, iar intenţiile celor două părţi sc dcfincsc cu adevărat din spiritul şi litera tratatului. H

Pro Democraţia are nevoie de aproximaţii 10.000 de obsenralori la alegerile din noiembrie

Asociaţia “Pro Democraţia” îşi propune să recruteze, pentru alegerile parlam entare şi prezidenţiale de. la 3 noiembriea .c., aproxim ativ 10.000 de observatori.

O biectivele pe care “Pro Democraţia” şi le-a propus pentru m onitorizarea cam paniei electorale şi a alegerilor din noiem brie sîn t: observarea activităţii birourilor electorale de circum scrip ţie , inform area e lec to ratu lu i prin m ateriale publicate, emisiuni radio, de televiziune şi articole în presă cu privire la importanţa votului şi la atribuţiile Parlamentului şi ale preşedintelui şi recrutarea şi instruirea observatorilor care vor participa la desfăşurarea, votării-

şi la procesul numărării voturilor în ziua alegerilor. _

în data de 8 octombrie, membri ai “Pro Democraţia” vor porni într-o “Caravană a alegătorului”, care va străbate toate judeţele ţării. Cu patru microbuze ce vor străbate fiecare cîte 10 judeţe, voluntarii Asociaţiei se vor grupa în echipe de cîte trei persoane care vor "distribui materiale de educaţie civ ică şi care vor organiza forumuri de candidaţi , In materialul difuzat presei de

“Pro D em ocraţia” se mai menţionează dă, la aceste alegeri, atenţia membrilor Asociaţiei, se va concentra asupra mediului rural,-majoritatea observatorilor urmînd a fi acreditaţi peoM secţiile de votare de Ia sate.

S o c i e t a t e c o m e r c i a l ă s e l e c t e a z ă p e r s o n a l c u a c t i v i t a t e î n C l u j - N a p o c a , p e n t r u :

> m a g a z i n ju c ă r i i s i a r t i c o le n o u n ă s c u ţi C o n d i ţ i i : - f e m e i

- v â r s ta m a x im ă 3 5 an i

> m a g a z i n m u z ic ă ş i f i lm C o n d i ţ i i : - v â r s ta m a x im ă 3 5 an i

- p a s io n a ţ i d e m u z ic ă şi film1 "" " _ (Vi

In te rv iu : S â m b ă tă 2 8 .0 9 .9 6 o ra 9 ~ In f o rm a ţi i la te l . : 4 3 .8 0 .1 1 s a u 19 .29 .77BMIMJIJlMUMmBM— .............

j(5) miercuri, 25 septembrie 1996_______ ARTĂ-CULTURĂ A D E V Ă R U Lcfle C B u j

sub coordonarea lui Philippe Gaudin, traducerea Sanda Aronescu, ediţie îngrijită de Marin Bălan, 4 6 4 pag., E ditura Orizonturi şi Editura Lider, Bucureşti 1996

r

| întîmplarea | face ca Ia . scurt tim p ' după apariţia | cărţii lu i | Marius Bach,I Marile religii

ile lum ii,I prezentată de | noi în aceste | pagini (yezi I Adevărul de

Cluj, nr.:I 1764, 5 | septembrie,| 1996) să se I tipărească o ' alta, mult mai I mare \ -c a | întindere; dar

tratînd un I număr . mai

mic de religii.Este vorba de traducerea românească intitulată Marile religii sub coordonarea lui Philippe Gaudin (Editions Marketing).

Partea cea mai însemnată a cărţii cuprinde: I. Iudaismul: 1. O priv ire de ansam blu asupra istoriei evreieşti-(de Robert Munnich), 2. Doctrine ţi p rac tic i (de C olette Kessler); I I . Is lam ul (de SaHeib Bencheikh el Hocine); III. C reş tin ism u l: 1. Prezentarea creştinismului (de Claude Bressolette); 2. Biserica catolică şi Biserica ortodoxă (de Cl. Bressolette), 3. Reforma protestantă (de Brice Deymie); IV . Hinduismul şi budismul: 1. Prezentarea hinduism ului (de Michel Delahoutre), 2. Prezentarea budismului (de

t__________ _________ _ _ _

I U D A I S M U L

5 L A M I S M U L

HIND UISM U L S t B U D H ISM U L

'T i! V -

Veronique Crombe). Philippe Gaudin adaugă o In troducere (cca. 15 pag.) şi care conţine: N otă d e sp re : no ţiu n ea de la ic ita te ; Sem nificaţia unui s tu d iu al re l ig i i lo r a s tă z i; E xem plu l lu i . M a lrau x ; Ateismul modern: M arx, Freud, Nietzsche şi o Postfaţă (cca. 50

. pag.) conţinînd: Sentim entul religios şi atitudinea religioasă; Filosofia; Filosofie şi religie; Problema morală: de unde vine r ă u ta te a - u m an ă? ; P a sca l, Rousseau, K ant. Spuneam că Ph. Gaudin ' “adăugă” -o. introducere şi o postfaţă căci asta şi face (vizibil) vrînd parcă “să dea o şansă” egală ateismului într-o societate modernă unde,' aşa cum o spune : “laicitatea ca independenţă a statului şi a

religiei nu este posibilă decît pe fondul politicii moderne, care face ea însăşi distincţia dintre stat şi societatea civilă, distincţie fără dc care drepturile omului nu au nici un sens”! ’

Cartea Marile religii este o sursă destul de bună de informare. (editură franceză propunîndu-şi să dea o carte de popularizare a cunoştinţelor pentru largul public cititor), fiecare parte a ei, în sine; fiind un mic eseu al problematicii anunţate în titlu. Astfel, cititorul român interesat în tem atica lucrării va descoperi un .studiu referitor la iudaism (partea I) interesant, bine sistematizat, uşor de suprapus, dacă nu şi de adăugat în prelungirea unor lecturi (în . româneşte) ale ultimilor ani. Ne gîndim la: O

, istorie a evreilor, Buc., 19^3, şi Iudaismul, Buc. 1995, ambele de Josy Eisenberg, Elemente de iudaism, Buc. 1995, de Brian Lancaster şi la altele.

Printre Cele mai izbutite părţi este cea referitoare la islam (partea 'a Il-a). Cititorul fără cunoştinţe prealabile referitoare la această religie (una dintre cele

- trei importante religii) credem că va fi foarte bine lămurit prin parcurgerea acestui text. Autorul a reuşit, într-un spaţiu relativ restrîns, să prindă, să explice una dintre m arile ' relig ii' contemporane” religie care face obiectul - aşa cum spune autorul - • unei imense- m altratări mediaţi ce din cauza barbăriei şi violenţei comise în numele ei” . Şi aici există cîteva notabile apariţii' în româneşte: Meududi, In tro d u c e re în Is lam , Buc. 1991, Nadia A nghelescu, In tro d u c e re în Is lam , Buc/

1993, F. Schuon, Introducere în * sp ir itu a li ta te a lum ii m usulm ane, Buc. .1994 şi Despre unitatea transcendentă a religiilor, Buc. 1995, J. M, Kitagawa, în căutarea unităţii, Buc. 1994. --

Credem că este foarte interesantă şi partea a IlI-a referitoare la creştinism pentru un om cu foarte puţină pregătire în acest domeniu (sau, chiar pentru un ateu).

Partea a IV-a credem că nu este deosebit de realizată; bazîndu-se pe interferenţele dintre hinduism şi budism sînt analizate (cam confuz) cele două religii. Nu ne putem da seama cît (sau cît de corect) va înţelege un cititor mesajul, caracteristicile, desfăşurările celor două religii asiatice.

în final, -: to tuşi, vom considera, în ansamblu, cartea ca o componentă bibliografică (aproape) obligatorie a celui interesat în cunoaşterea acestor religii. Poate că lucrarea ar fi

h avut mai mult de cîştigat dacă s-ar fi urmat nişte planuri, nişte

;; scheme cît de cît identice (acolo unde se putea). Acest risc a fost

' depăşit de cartea, mai sus citată, a lui Marcus Bach. ,

' - Cartea a apărut la editurile . O rizonturi şi L ider din

Bucureşti, în îngrijirea lui Marin Bălan şi în traducerea Sandei Aronescu. Traducerea este

• bună, totuşi ea este pe alocuri tributară ortografiei franceze la o serie de'termeni care s-au statornicit deja prin altă grafie (mai a le s : în capitolele rcferitoai'e la iudaism, islam,

: budism-hinduism). ' - : - Adrian G RĂNESCU

A c tu a l l t a t e a - c u l tu r a l â • A c tu a l i t a t e a tc u l tu r a lâ

^ i m p o ţ i o n j u b i l i a r

' Vineri, 27 septembrie a.c., la Institutul de Chimie „Raluca Ripan” din CIuj-Napoca se vor desfăşura lucrările unui simpozion jubiliar dedicat împlinirii a 45 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Simpozionul va fî găzduit de Amfiteatrul Institutului de Chimie „Raluca Ripan”, şedinţa inaugurală ■urmînd să înceapă la ora 9,30. Programul zilei mai cuprinde conferinţe plenare între orele 11-13; comunicări între orele 16-17,30 şi o sesiune poster între orele 17,30-18,30. M .B .

L a n s a r e d e c a s e t aT î n ă r u l

i n t e r p r e t clujean de m u z i c ă populară,O v i d i u P u r d e a - Someş, îşi va lansa m î i n e c a s e t a i nt i tul ată „Care om n - a r e . n o r o c ” .Evenimentul va avea loc la C e r c u l Militar din C l u j - Napoca/În S a l a Oglinzilor, la ora 14.

Curs de ra^iestezieSocietatea Română de Radiestezie anunţă începerea, la CIuj-

Napoca, a cursului de radiestezie, gradul I, miercuri,,2 octombrie a.c., la ora 17, la Şcoala profesională pentru surzi, str. Fabricii de zahăr nr. 51. Celor interesaţi Să se iniţieze şi să-şi pună în valoare capacităţile de percepere extrasenzorială a mesajelor provenind din universul informaţional şi energetic' le putem spune că măsurătorile în vederea admiterii vor avea

■loc în: 26, 27, 30 septembrie şi 1 octombrie, între orele 17- 20, respectiv, în 28 septembrie şi 2 octombrie, între orele. 9- 13, la aceeaşi adresă. : . M.B.

0 nouă teorie privind autorii BiblieiMenahem Haran, expert

israelian de renume mondial în istoria Bibliei, a expus o nouăii controversată teorie cu privire la autorii Vechiului Testament şi la perioada cînd a fost scris.

Cum poate o operă cu conţinut eretic precum Cîntarea cîntărilor să facă parte, din Sfinta Biblie? Şi cum a fost oare introdus în Sfintele Scripturi, We au inspirat omenirea de-a lungul secolelor, un text precum Ecleziastul, al cărui autor •firmă că “to tu l este deşertăciune”?

Acestora precum şi, altor întrebări încearcă să le găsească

răspuns Menahem Haran, Profesor la . U niversitatea ebraică din Ierusalim , care "fuză teo ria 'generalizată potrivit căreia Biblia este o «lecţie de texte realizată de 'îrăvechii săi , autori sau împilatori d in tr-un mare '•măr de opere.Potrivit eruditului israelian,

împilatorii Bibliei - pe vremea *l«i de-al doilea templu iudaic ' 5 î.H. .-70 d.H.) - au cules , lungul unei largi perioade ‘ timp “întreaga literatură iitentă" pînă la momentul

‘Ma fost scrisă Cartea cărţilor, ltsiv texte precum Ovadia,

J doar 21 de versete , şii, cu trei capitole, au fost

;lcorporate în Sfintele^piuri.Haran a explicat că multe

,5?oare şi c iv iliza ţii, din ^®entul în carc omul a avut timentul că există o fiinţă

ară şi cînd a avut

capacitatea de a exprima acest sentiment în scris, au avut cărţi sfinte. Dar, spre deosebire de B iblie, alte cărţi sfinte erau proprietatea exclusivă a castelor şi a preoţilor, care monopolizau

■comunicarea dintre oameni şi ze ită ţile ‘lor în societăţile mai prim itive. Acelaşi lucru este valabil si pentru israelitii din

'md jJ K m m m m

epoca anterioară Bibliei, deşi prin aceasta “pentru prima dată în istorie o culegere de cărţi sfinte a fost pusă la dispoziţia întregului popor”. ; .

. “ în măsura în care se> presupune că voinţa ■ divină se. reflectă în aceste scripturi şi că acestea se află la îndem îna tuturor, ne aflăm în faţada ceea ce putem numi o “religie a cărţii” , a afirmat Haran. Este. vorba de un nou tip de religie care ulterior va fi dezvoltată de creştinism şi de islamism. Fiecare dintre aceste religii dispune de propriile sale scripturi şi canoane ca expresie a voinţei divine. “Această carte constituie un text ce stă la baza vieţii cotidiene; atît a comunităţii cît şi a individului, ea fiind la îndemîna tuturor” , a precizat Haran.

Potrivit acestui expert în biblie, Noul Testam ent şi canonul creştin în general au fost alese d in tr-o . amplă gamă de texte, cristalizînd o epocă de activitate literară pro lifică - ep isto le , evanghelii şi rugăciuni - care au avut drept scop crearea spiritului unei noi religii căreia trebuia săi se dea un conţinut.

A trecut însă mult timp de la redactarea acestor materiale, care în principiu au parcurs mai multe secole - în total 27 - pînă cînd au fost încorporate în

'Noul Testament ca texte sfinte, în cea de-a doua jumătate a secolu lu i al II-lea a l erei noastre.- •

“Nu acelaşi lucru s-a întîm­plat cu Vechiul Testament, în cazul căruia a fost vorba de o culegere a tot ceea ce exista şi nu de o selecţie” , susţine Haran, a cărui teorie va figura în mod deialiat într-o carte pe care o vor ‘publica două edituri israeliene.; El spune, totodată, că cei ce au compilat Biblia “au făcut un efort de conştiinţă pentru a prezerva toate cele aflate în Sfintele Scripturi aparţinînd unei epoci în care profeţii vorbeau cu Dumnezeu (între 1200 î.H. şi 450 d.H.) canonizindu-le”.

Eruditul israelian a explicat că. numai 24 de cărţi ale Vechiului Testament - Jov^ Ruth, Esthera şi - Ecleziastul'- au fost scrise fiecare de către o singură persoană, cele lalte rep rezen tînd “o cu leg e re” făcută de compilatori din alte opere anterioare.

“ însă, chiar dacă erudiţii în trevăd mîna om ului în alcătuirea Bibliei şi în pofida timpului care a trecut de la crearea ei, ca şi a distanţei care desparte Păm întul de Cer, această carte continuă să fie chiar pentru cei ce nu acceptă că a fost inspirată de Dumnezeuo operă divină şi inspirată”, a conchis Haran.

P r c c i z ă r i d c i s t o r i c l i t e r a r ă

GURA RÎULUI (BOCCA DEL RIO)în Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut (Cluj- ;

Napoca, Ed. Dacia, 1974), Onisifor Ghibu are un capitol dedicat, lui George Coşbuc, în care este amintit şi popa Manta din Gura Rîului, ”om cu casa deschisă, cu interes pentru lucrurile frumoase, prieten cu multă lume” (p. 47), pe care poetul îl vizita deseori, în timpul cînd era gazetar la Tribuna” din Sibiu. Şi cum "rînd pe rînd ne ducem toţi” (ceea ce nu e adevărat, fiindcă venim pe rînd şi ne ducem pe sărite), s-a dus în eternitate şi popa Manta (nu în nefiinţă, cum din neştiinţă mai afirmă şi astăzi mulţi, şi culţi şi desculţi, vorba lui Arghezi). Ospitalitatea casei părintelui Mantaj care aducea ”vin cu canta (vezi Bazil Gruia, Bocca del Rio, în "Contemporanul”, 'XXIII, nr. 25, .21 iun. 1980,, p. 5), a fost moştenită de urmaşi şi de ea s-a bucurat în mod special Lucian Blaga, -poetul lacrimei de la Lancrăm.

”E ceva cald şi M c la Bocca del Rio, dar şi ceva nespus de românesc”, scria el gazdei sale de aici, Marioara Manta, în vara anului 1951. Şi ca urmare i-a dedicat aşezării poemul cu acelaşi mlme, ce reprezintă traducerea în limba italiană a denumirii toponimului: Sa mă mai duc la/ Bocca del Rio/ Şovăi în drum, ori/ cât aş iubi-oi/ Port încă-n gînduri/ mierea, mirajul/ dar fără tine/ rană-i peisajul./ ’ / Ţara-ntre dealuri/ satul sub lună/ Bocca del Rio/ nu mă adună.// îţi aminteşti tu/ timpul şi locul/ prinse-ntre ziduri/ zumzetul, socul?// îţi aminteşti tul verdele, stupii, pe coperişe-n gângur hulubii?// Ce profeţie-n/ zarea iubirei/ fost-a atunda, azi amintire-i.7/ Basme, otrăvuri/- cald-pădureţe, roşii amurguri/ patimi, frumuseţe// din amintire/ beau cu nesaţiu. Bocca del Rio/ rană în spaţiu.

Poetul, care botezase satul cu nume italian şi simţise aici "ceva cald şi italic”, nu bănuise o altă legătură Intre Gura Rîului şi ai noştri frateDi. Legătura exista însă fără ca acesta, după părerea noastră, să fi avut cunoştinţă de ea. Anume,

(Lucian Blaga)între anii 1820-1830, baronul Friedrich Hirlung a adus mai mulţi italieni din Udine-Veneţia, specialişti te exploatarea forestieră, care s-au stabilit la Gura Rîului, Orlat şi Cristian. Cu timpul, cei din primele două localităţi s-au românizat, iar cei din a treia s-au germanizat (vezi loachim Muntea, Monografia economică-culturală a comunei Gurarâului, Sibiu, Tiparul Inst Tipografic, 1896, p. 218-219. Tilienii, cum îi numea poporul, au început tăierea şi aducerea lemnelor cu scoc şi cu lacuri, "măiestrite întocmiri”, ale căror ruine se mai vedeau şi Ia apariţia monografiei, pe Rîul cel Mic, în trei locuri: la Feţia Cîrligului, Ia Pîrîul Tomnatecului şi la Pîrîul Ciuciurlii, iar pe Rîul cel Mare, din sus de Unghiul Iui Barb (ibidem).

Existenţa italienilor la Gura Rîului este atestată şi în poezia populară, în faza lor de decădere economică: Trecui valea şi-o Puntiţă La fata de telenuţâ. N-are boi, nici n-are junei, Numai ştrinchii şi papuci; N-aie locuri pe hotar, num-o zdranţă de cheptar (Gheorghe Cernea, Strigături de joc din judeţul Sibiu, ed. a IV-a, Sibiu, Tip. Săteanului, p. 8). Textul este însoţit de nota: ”Cu prilejul luptelor napoleoniene s-au stabilit la Gura Rîului prizonieri italieni, care s-au asimilat" (ibid). ,

Informaţiile din cele două texte se contrazic. Faptul însă că italienii din Udine erau vestiţi muncitori forestieri, care âu fost aduşi să lucreze şi în alte localităţi de la noi, confirmă adevărul istoric menţionat în monografie. Strigătura culeasă de la lelea Paraschiva Cont născută Cătoiu, de 86 ani, din Gura Rîului, atestă doar starea de fapt. lai nota culegătorului cu privire Ia origine nu are nici o bază ştiinţifică.

Iată legătura, neştiută de poet, între poemul Bocca del Rio şi prezenţa italienilor la Gura Rîului.

P. VASILE M A R IA UNGUREANU

■ Florile au în plasma Iot un misterI sfint Frumuseţea lor se plămădeşte| din pămînt? S-a găsit vreodată sub. glii ceva care să germinezeI frumuseţea corolelor? Tăcerea| apăsătoare a pămîntului nu tăinuie

nici inimă, nici suflet, care să| pornească crescetul florilor şij frumuseţea lor în variante care nu^ pot fi exprimate prin numere. Nici

Cine dăruieşte frumuseţea florilor?!te potirele mugurilor nu s-a găsit ceva care se pasteleze cu atîta har frumuseţea fiorilor, risipită cu bBndeţe în natură.

• In drumul lor spre soare, frumuseţea florilor urzeşte un mister. Oamenii’ le tulbură firea. Nesătui, ei le-ar fura nu numai viaţa, rupîndu-Ie trupul tulpinar, ci şi misterul ce le dăruieşte frumuseţea. Dar nu reuşesc! Florile curg to cerc, revin mereu ca la o răscruce de doruri.

Sînt mai multe şi mai puternice decît oamenii Poate tocmai de aceea îi înving în crîncenul război al desprinderii lor de locul unde au ieşit la lumină. Ele revin mereu.. ’ Să fie oare geneza frumuseţii

florilor te pămîntul tăcut? Sau poate te Cer, unde este un ”Cuvînt’ iară abis de prăbuşire?

E m iliu DRAG EA

A D E U S a iU Cd e Q găalif»jr/j»/'j/rv^7Mir^a^AiwA!iuiii-vina'i i6}«îinbă»i ,45td/b*i 73 ^ ^ Ţ ? ^ ^ J T*? miercuri, 25 septembrie 1996 \ 6^mr U i f L i L i M M i b luni-vineri 8-16; tcl/fax3 M3-23; StJBREDACŢIADEJi luni-vineri 8-16; tel/far21-60-73- ___________________ .---------------------------------------V - /

w£$*

• ■**,/' %■

%L~

Tot măi mulţi oameni în lume îşi . iristituţionalizate de concentrare

^i jm portanţa Fondurilor de investiţiiV ' ~ - /

\ condusă în mod profesional şi ŢreglemenfăWcorespunzător, sunt o metodă ^recunoscuta: de creştere a bunăstării

v ^ JpersonaJfffiŞţ siguranţei financiare a ^ cetăţeniIq

^ ^ ' \ ^ j r j e p r e z i n t ă "'o sursă importantă deJŞsjâupîtalpentru economie

. ' - /

&

Uniunea Naţională a Organismelor de Plasament Colectiv(U .xo .p .c .) . ■ . i . r - 11 ■

• reuneşte majoritatea Fondurilor de investiţii din România• are drept scop promovarea fondurilor ca o alternativă legală

şi viabilă de investiţie, precum şi asigurarea unor înalte standarde de profesionalism şi corectitudine in desfăşurarea activităţii Fondurilor.

în România, activitatea Fondurilor de investiţii este reglementată şi" supravegheată de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, care este împuternicită prin lege in acest sens. - , ■

Oricine poate deveni membru al unui Fond de investiţii. ■Decizia vă aparţine! Consultaţi cu atenţie Prospectele de Emisiune ale Fondurilor! ■ ■

investesc banii în Fondurile de investiţii. Acestea sunt forme - a fondurilor băneşti dispersate ale cetăţenilor în investiţii profitabile.

Avantajele investiţiei în Fonduri

• mutualitate - drepturi ş i obligaţii egale, profituri proporţionale cu investiţia personală

• diversificarea plasamentelor pentru dispersia riscului

• m a n a g e m e n t p r o f e s i o n i s t - o p t i mi z ar e a i nv e s t i ţ i i l o r d e că t re specialiştii Societăţilor de Administrare a Fondurilor

• transparenţă - rapoarte de activitate periodice

FONDURILE DE INVESTIŢII DIN ROMÂNIA (la 15 au g u st1996) _

ARDAF (064) 41.45.81 Armonia (01) 322.32.75 Credit Fond (01) 335.27.85Fondulpentru Comerţ Exterior (01) 633.14.27 ^Fondul Financiar Bancar (Ol) 211.39.99 -Fondul Naţional de Investiţii (01) 330,54.70Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri (01) 223.23.05 .Fondul Român de investiţii (064) 19.07.71 •Investor (01) 311.11.95 ■. < -Octogon (064) 15.72.13Solidaritatea (041) 83.13.21 >Transilvania (064) 19.59.25

Membri U.N.O.P.C. Ia 15 august 1996(761386):

(362505)

s p a ţ iu c o m c r c ia lîn suprafaţă de340mp.

la parter bloc pe Calea FloreştiR elaţii lai te le fo n 432418.

FOTOS PRINޮEXPRESS STUDIO

FOTOGRAFIIPENTRU NOILE

PERMISE DE CONDUCERE

iN DOAR y ţ PE SECUNDEFiecarefotografieesteunică.

Imagineadumneavoastră... devine realitate datorităcelei mai moderne tehnici video. ’

O cm mai bun* MHJUBUMt

(362578)

„MITSUBISHIELECTRONIC VISUAL SYSTEMS f**

FARKAŞ F O T O Str. Albac, nr. 15, Cluj Napoca(761371)

C a u t d e î n c h i r i a t

spaţiu f)cntru biroul if mininiumfîn zona str.Horea sau str.Racoviţă. Telefon 196392, orele 8-16.

E X C L U S I N T E R M E D I A R I .

anunţS C C A M U N C A . IN V A L IZ IL O R

Str. Cîmpina nr. 62-64 Cluj-Napoca . anunţă licitaţie publică în data de 26.09.1996, ora

10, la sediul unităţii penlru vînzarea mijloacelor fixe propuse pentru casare.

Informaţii la sediul unităţii Biroul Producţie, (362585) telefon 415140 int!9.________ ____

SC GOLDPAPER SRL SC ÂPIS SRLO Hîrtie scris 1000 coli 15.500 lei • Hîrtie ”Rank Xerox” 14900 IeiO Caiete tip I, II, III 385 lei • Acuarele "Pictor” 1469 leiO Vocabulare 310 lei • Acuarele "Colibri” ; • 1875 leiO Maculatoare 485 lei • Betisoare şcolare" 581 leiO Bloc desen mic 725 lei ■ • Cerneală "Hero” 1063 leiO Bloc desen mare • 1700 lei • Cerneală 30 ml "Student” 588 leiO Hîrtie glasată A3 196 lei ; • Creioane color mari, China 1430 leiO Hîrtie glasată A4 ' 98 lei - • Creioane color mici, China 826 leiO Dosare sină i 180 lei' • Hîrtie imprimantă A3 1 ex. 83328 leiO Dosare plic 200 lei • Indigo negru A4 7593 le i;O Dosare incopciat 210 lei • Indigo violet A4 7750 leiO Notă recepţie 2900 lei • Lipici "Cosmos” 308 leiO Registru casă , 2900 lei ' • Panglică 13 mm 4485 leiO Chitantiere> 535 lei • Plastelină 613 leiO Fişe magazin 34 lei • Radiere "Factio” 24 R 540 lei ’'O Dispoziţie plată casă 810 lei • Stilou China 1165 leiO Dispoziţie plată CAS 1600 lei • Tempera 12 culori 3814 leiO, Gamă completă de imprimate tipizate • Trusă geometrie 2754 leiO Orice tipăritură şlb negru pînă la A3 la • Creioane, pixuri, liniare etc'comandă '

«**»*O■ coPreţurile nu includ TVA. in• CN

A d r e s a : S t r . S o b a r i l o r n r . 2 ^ t e l e f o n 4 3 3 1 2 2 . g

A D E V Ă R U L .-Ti miai-f-nri ?«î Cjintpmhri» 1 9QA D IIB ti I f lT A T E amNAPOCA:iurii-vin«ri»-16iAnbătâ9-14;tcl/&il9-73MM;SUBREDAC|IAlTlU)A: ^BJBSW ^irgj ) m i e r c u r i , Z S S C p t e m D n e 1 y y o U k i b lu^vimrig-16;teVfaiM ^Î-M ;SmiffiDACTUDEJ;hmi-vint r ig .l6 ; tdtfax21^)-75. c f l e C B m

« 0 %4 m o d e n a ^ ..........

PREŢURI M IN IM E! C A U T A T E D E O S E B IT Ă

M O B I L I E Rla

IVINDEM m M k RATE LUNARE FĂRĂd o b in d a t o a t a g a m a d e m o b il ie r♦ MART R E D U C E R I D E P R E T P E N TR U :♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an♦ ACHITĂRI INTEGRALE _♦ PENSIONARI ' La achitări integrale

TRANSPORT GRATUIT.MAIVTNDF.M: .

• parchet • Palux • aracet • cleî de oase

• scule pentru lem n im port • diluant • prenadez. &

ADRESA: STR.OASULUI NR.42A, TEU FAX 136822; 433555.

UNICAT IN GHERLA £9u« iclaUu Cameri iată SC TKTKISi?* SRL |

vinde prin mtgizinul propriu din Gherla, str frasinului ni. 5, telefon 243277,243194 (în carticrul MR-1 din spatele labricii dc spirt)

O K AH : ziln ic 9-19; s îm b ă tă 9-17."MOBILĂ ÎN RATE" fâră dobindâ

Vinde fn rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode IV , biroun, mese pliante.mobilădebucătârie.colţare, canapele, fatalii

Vizitaţi-ne şi nu veţi regreta!

Cel mâi mare distribuitor en gros

din ţară de

ÎMBRAcAMINTEBALOTATAmPORTVESTVă oferă:* peste 50 de sortimente îmbrăcăminte

sortată de cea mai bună calitate (în saci transparenţi de 5-10 kg.)

cămăşi, treninguri, bluze, pantaloni, tricouri, ^ - pulovăre, geci,- ' ■ ?

- sacouri, baloane, paltoane etc. ■ ^ Toate sortimentele de sezon disponibile

din stoc!NOI GARANTĂM PENTRU CAUTATE!

* baioţi mari, nesortaţi, presaţi, între 300- 350 ".-V-y.

* lavete din bumbac, pentru ateliere, tipografii.A LE G E ŢI CALITATEA!

Birouri: luni-vineri: 8-16 ■CIuj-Napoca, str.i.uiiu Maniu nr.6. Telefon: 064-194030,193493.

Sunaţi-ne! Dacă sună ocupat, reveniţii Depozit: luni-vineri: 8-18, sîmbătă: 8-14.

jud. Cluj, sat Vlaha.Vizitaţi-ne ş i vă v e ţi co n v in g e că a m erita t!

A D R IA T IC A ° MPRODUCE în Cluj

• Mobilier de bucătărie«1680.000 lei_• M obilier de birou dem ontabil §* RafturiCalitate occidentală la preţ românescl

(29873 ** Licitaţie publicăi **

Tribunalu l C lu jp r i n S e r v i c i u l E x e c u t o r i

J u d e c ă t o r e ş t i

vinde la licitaţie publică în data de 27 sept 1996 ora 10, următoarele bunuri mobile:

1 .A uto izoterm ă-autospecializată- 8 F IP 1, nr.înmatriculare CJ-02-YFS, an de fabricaţie 1992, culoare maro-gri - la preţ de strigare de 47.000.000 lei.

2 .A utoturism F IA T -tip u l RITMO D CL, nr.înmatriculare CJ-03-DPW , an de fabricaţie 1987, culoare gri metalizat, la preţ de strigare de 10.800.000 lei.

Licitaţia va avea loc la camera 43 a Tribunalului Cluj.RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON

193190 - ZILNIC ÎNTRE ORELE 14-15.

B O R N A

Consiliul UniuniiB u r s e a c o r d a t e d e U n i u n e a N a ţ i o n a l ă a N o t a r i l o r P u b l i c i "

- s t u d e n ţ i l o r d e I a f a c u l t ă ţ i l e d e d r e p t

D in a c e s t a n , C o n s il iu l U n iu n ii N a ţio n a le a N o ta r i lo r P u b lic i a in s ti tu it 'B u r s a N otarilor P u b lic i”, c a r e v a fi a c o r d a t ă a n p a l u n u i n u m ă r d e IO s tu d e n ţ i a i facu ltă ţilo r d e d r e p t , în v ă ţă m în tu l c u f r e c v e n ţă , d e la u n iv e r s i tă tile d in B u c u re ş t i (4 b u rs e ) , ’B a b e ş -B p ly a i” - C Iu j-N a p o c a (3 b u r s e ) ş i " A le x a n d ru lo a n C u z a ” - la ş i (3b u rs e ) . y v vi-’ - ’A-V

D e 'B u r s a N o ta ri lo r P u b lic i” p o t b e n e f ic ia a b s o lv e n ţ i i a n u lu i III c a r e a u o b ţ i n u t ; m edia g e n e r a l ă , p e c e i tre i a n i d e s tu d iu , d e c e l p u ţ in 9 ş i c a r e a u o s i tu a ţ ie m ateria lă p r e c a r ă . P e n tru d o b în d i r e a b u r s e i , e i v o r s u s ţ i n e u n c o n c u r s o r g a n iz a t . de C o n s il iu l U n iu n ii N a ţio n a le a N o ta ri lo r P u b lic i în c o l a b o r a r e c u d e c a n a t u l facultăţii r e s p e c t iv e . A c e s ta s e v a d e s f ă ş u r a , p e c e n t r e u n iv e r s i ta r e , în d a t a d e I2 o c to m b r i e a .c . - -, ' ...;

C e re re a d e î n s c r i e r e la c o n c u r s , p r e c u m ş i a c t e l e d o v e d i t o a r e d e în d e p l in i r e a c o n d iţiilo r d e p a r t ic ip a r e - c o p ie d u p ă fo a ia m a t r i c o lă , a c t e d e s t a r e c iv ilă , declaraţiei p e p r o p r ia r ă s p u n d e r e c u p r iv ire la v e n i tu r i le p ro p r ii s a u a l e ' susţină to rilo r, d U p ă c a z - s e d e p u n p e r s o n a l , p în ă la d a t a d e 5 o c to m b r i e a .c .

: A sediul U N N P d in B u c u re ş t i s a u la s e d i i l e C a m e r e lo r N o ta r i lo r P u b lic i d in C lu j, teşi şi B u c u re ş t i . ■ - /- v '

; De m e n ţ io n a t c ă v a lo a r e a , b u r s e i s e s t a b i l e ş t e a n u a l ,d 6 C o n s il iu l U n iu n ii N aţionale a N o ta r i lo r P u b lic i. P e n tr u a n u l u n iv e r s i t a r 19 9 6 /1 9 9 7 , b u r s a va .fi d e 200.000 le i p e lu n ă , c u î n c e p e r e d in o c to m b r i e p în ă în iu l ie in c lu s iv . \ ; '.ş.

T o to d a tă , U n iu n e a N a ţio n a lă a N o ta r i lo r P u b lic i m a i p r e c i z e a z ă c ă s tu d e n ţ i i bursieri n u a u a l t e o b lig a ţi i f a ţă d e a c e a s t a d e c î t p r o m o v â r e a - 'i n te g r a l ă a exam enelo r în p r im a s e s i u n e d in a n u l IV, c u c e l p u ţ in 9 m e d ia g e n e r a l ă .

Pentru re la ţii su p lim e n ta re vă p u te ţi ad resa la C a m e ra N o ta r ilo r P u b lic i d in Cluj, C a lea D o ro b a n ţilo r n r .2 , c a m ,3 0 - C Iu j-N ap o ca , te le fo n : 0 6 4 /1 9 .5 5 .3 1 .

Din fara Iz \ oarelor \ a prc7cnt.mi pi unele sticlc din plastic cu

Apa M inerala au d u la ta 100% natural NUM AI d in 1 /V O R

D O liN A : P u r ita te a G u s tu lu i N a tu ra l!

DEPOZIT CLUJ, Gara CFR - Ctuj-Napoca Est, slr. Soraescru Ttl/1 ax: 064/ 19 21 21

($62571)

A D E V A R U L de Olul

D/MB/ tf 'lT A T E a iw -N A P (K A ih ir f -v B ie r i* - i6 ;iâ n ^ i9 -» 4 it^ i iM m s ijF ^ A c n A T ra D A : miercuri, 25 septembrie 1 996 { 8r U t f L i k j I l / \ i t - luni-vineriS-16; Itl/far31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-vineri8-16;tel/fai 21-60-75.____________________________ ___________________

SKODA FELICIA•araart* i I m m , U r i U m I U rf. k H m m m tH

w ' f M 8 0 “( W « * ta » v m im m lt, t M i L) Volktwigan Group

SKODA FEUCIA prin COMPEXfT TRADING Clul-Napoca, Importator direct, Calea Floreşti nr. 42, teIJfax: 064/426619.Vă In vită s ă vizita t! s tan d u l n o s tru /to S alonul A u to B u cureşti S A B ’96, — !§ j | Com plex R o m aero B ăneasa | g | n @ ' |(19-29 sep tem b rie ) .

(760543)

L ic ita ţie p u b lic ă o’M-Ofs

Obiectul licitaţiei: - Achiziţiedetehmcade calcul şi echipament de transmisie a datelor

; - ..V. ■ -Microbuz9 locuri.Entitateaachizitoare: Universitatea ”Babeş-

Bolyai” Cluj.Sursa de finanţare: de la bugetul statului..T erm enul l im ită de d ep u n e re a

documentelor: 11 octombrie 1996.Deschiderea licitaţiei: 12 octombrie 1996.O rganizatorul licitaţiei: Universitatea

”Babeş-Bolyai” Cluj.Locul unde are loc licitaţia: la sediul

organizatorului, strJ.C.Brătianunr. 14; Cluj,

SC A G R O IN D U S T R IA L A S ÎN G R A I-M U R E Ş S A

oferă p en tru v în zare , lă p re ţu ri negociab ile u rm ătoare le

produse:- juninci gestante din rasa B.R. şi metişi H.- mere consum din soiurile Golderi,

lonathan si Starkrimson.- mere pentru industrializare. ;- cartofi pentru consum. c -cartofi substas. - Notă: Junincile gestante se vor livra numai

în zielel de joi, începînd cu ora 10. RELAŢII LA TELEFON 065-115524, 133798.

m r * t &

s o c i e t a t e m i x t a r o m a n o - i t a l i a n a

✓ a g r e g a t e f r i g o r i f i c e c a p s u l a t e

✓ i n s t a l a t i i p e n t r u c a m e r e f r i g o r i f i c e

i n d u s t r i a l e 1 5 - 2 0 0 0 m c

✓ a g r e g a t e m o n o b l o c p e n t r u |

c a m e r e f r i g o r i f i c e 4 - 1 5 m c |

• ✓ c o m p o n e n t e p e n t r u .

i n s t a i a t i i f r i g o r i f i c e

C A U T A M D I S T R I B U I T O R I "

t e l : * I N T A R A ! t e l / f a x :

3 3 0 7 6 0 9 6 8 3 4 0 6 0 3 3 0 1 0 8 2

S C U N I S E M S A

Filiala ClujStr.Fabricii de zahăr nr.109, telefon 415183, 415187, fax 415186

o r g a n iz e a z ă p e d a t a d e 3 0 s e p t e m b r i e 1 9 9 6• Licitaţie pentru închirierea unei suprafeţe de 144 mp., într-o baracă

metalică (ora 11) pe str.Traian Vuia nr. 153 - Depozit Unisem.Condiţii: ■ -

- taxă de participare: 50.000 lei . v- panou publicitar: 2.000.000 lei. v

• Concurs pentru ocuparea unui post de agent comercial (marketing - desfacere) produse Scipomar la ora 8 la sediul societăţii.

Condiţii:- studii medii sau superioare

- însoţiţi cererile de copii după actele de studii şcolare pînă în ziua concursului. (362584)

P R IN Ţ ; Ctel/fax:

191629m r \ s amu/ 1335 X 8 6 2375.780

V Lei +TVA4 MB RAM = 24 USD; t £ H I ! U I MONBOR

2.986.756LEI+1VA

FIR M Aa n g ajează

- inginer constructor sau m erceo log în domeniul desfacere m ateriale de construcţii;

- zidari. - ;Informaţii zilnic l între orele 8-16

la telefon nr.414105.

DACIA SERVICE CLUJ-FELEAC

Calea Turui nr.213 Cluj <' îm p re u n ă cu - £

DACIA SERVICE Ş IATSA II

Calea Dorobanţilor nr.l20-122a n g a j e a z ă :

• ingineri mecanici auto, c u n o s c ă t o r i a i l i m b i l o r f r a n c e z ă , e n g l e z ă , g e r m a n ă ş i b u n i o p e r a t o r i P C .

Informaţii şi înscrieri Ia tel. 064-438443.

S C C O M S E R V I C E S A C L U J

anunţă organizarea licitaţieipentru:- în c h ir ie r e a u n u i s p a ţ iu d e 1 0 6 m p .

d e s t in a t a c t iv ită ţ ii d e p r o d u c ţ ie , s itu a t în s t r .M a ia k o v s k i n r .5 -7 (e ta j I). '

L ic ita ţ ia v a a v e a lo c la d a t a d e 3 0 s e p t e m b r i e 1 9 9 6 , o r a 8 , la s e d iu l s o c ie tă ţ ii , r e p e t în d u -s e d a c ă e s te c a z u l în 1 4 o c to m b r ie 1 9 9 6 , o r a 8 .

în s c r ie r e a ş i d e p u n e r e a t a x e i d e p a r t ic ip a r e s e s is te a z ă Ia d a ta d e 2 7 s e p te m b r ie 1 9 9 6 , o r a 1 4 .Relaţii suplim entare - telefon 4-35287.

SC UNIVERSAL SA H ued in

Str.Stadionului nr.19, telefon 064-251448O r g a n i z e a z ă L I C I T A Ţ I E

p u b l i c ă , c u s t r i g a r e , p e n t r u

v î n z a r e a d e a c t i v e :

- fabrica de vată Ciucea. - -tn o ra şu l H ued in

- ateliere autoservice• C

- ateliere reparat şi încărcat stingătoare E- baza dc producţie şi dc depozite, £

str. Horea 48. RELAŢII SUPLIMENTARE IA SEDIUL SOCIE TĂ TII.

Direcţia Sanitară Veterinară Cluj

anunţă concurs pentru data de 4 octombrie 1996, ora 9

pentru ocuparea postului de referent II (contabil în salarizare) pe perioadă de 13 luni.

Condiţii de partic ipare:. '~rnrri> • operare pe calculator.(7o355l) . - *

C A R T S Ascoate la licitaţie mijloacele fixe, subansamble şi piese de schimb

rezultate din casări Lista acestora se poate consulta la serviciul

MEIA al societăţii.Data licitaţiei: 9 .10 .1996. ITaxa de participare: 10.000 lei. j

Informaţii suplimentare la telefon 064/ 435515 int. 119.

P r i m ă r i a c o m u n e i J u c usco a te la licitaţie în data

de 10 octom brie 1996, ora 10,♦ spaţii situate în: Cămin cultural Jucu de

Sus, fost sediu CAP Gădălin, fost sediu CAP Vişea şi fosfă magazie CAP Jucu deJ o S - c (760539)

1

S C C E R C O N A R I E Ş U L

S A C î m p i a T u r z i iStr.Ialomiţei nr.l r c

anunţă desfăşurarea unei licitaţii în data de 10 octombrie 1996, ora 101a sediul firmei, pentruvînzarea a 2 bucăţi instalaţii de fabricat blocuri de beton. Informaţii la tel. 368650 interior 30.

ATTERSEEAGENŢIE IMOBILIARĂ: vînzări, cumpărări,

închirieristr. Brâncuşi nr. 85, ^

tel. 146595 ' fiorar: 9-15 c

CASA DE AM ANET Oferim împrumuturi

ADEVĂRULde Cluj

U n c o tid ia n

c a r e s a tis fa c e

g u s tu r i le

d u m n e a v o a s tr ă !

A D E V A R U L^ y j m i e r c u r i , r U O L i l t i t lun^vincriS-16;Ul/fax3M3-23;SUBI^DACT7ADEJ:lurl^ e r i ^ l 6 ;tel/fai21-6ft-7?. d e C i u afo l miercuri 25 seotembrie 1996 PUR! IMITATE < Tu,i-NAP(X'A:iuni->incri!H6;sîmbiiâ<)-M;(ci'faT i9-7.v<u;M'iiri:i>a< j

Vlnzârt’Cumpârârlapartamente-case, terenuri prinPRIMORDIAL

str.Brăşov nr.44, a tel. 147897, orele 10-17.1

"S.C . ONESTO S.R.L. CASĂ DE AMANET

în incinta Restaurantului ţ, ”Fetiţele Vieneze”, §

str. Memorandumului nr. 13 TeL 19-59-66

('niuvnl'Computers 'tifmarlţctivij " tel. 064 /199351

[Portabile SAMSUNG 386SX/251.499.000 Lei (TVA inclus)

2 MB RAM, 80 MB HDD, VGA Mono Alimentator, Acumulator încărcabil

• . (362587)

MATRIMONIALE• Doamnă liberă 50/170/68,

activă, inteligentă, comportament elevat, fidelă, fără vicii, cu situaţie, caut domn com patibjl, capabil relaţie constructivă + auto, exclus aventură. O. -P. 1 C. P. 3 4 6 .’ Reveniţi date concrete. (362708) .

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd 2 camere Gheorgheni, 50 milioane. Tel 43-17-54. (361178) '

• Cnmpăr m otor VW tip 251,1600 cmc tnrbo diesel, garanfie 6 luni şi Dacia papuc nouă. Tel 41-43-64; 41-43-65 între orele 8-16. (360875)

• Vînd Thermo King. Tel.15-13-34.(351724)

• Vînd Fiat Ducato, an 1985, înmatriculat, şi VW LT350 în stare foarte bună. Tel. 13-40- 61 -intre orele 9-17,30. (362751)

• Vînd urgent 3 cam ere confort 1 ,75 mp, cu telefon, zonă bună în Mănăştur. Tei17-90-62 după ora 17.(361075)

• Vînd apartament 2 camere fin isa t 43 milioane. Str. Tulcea nr. 12, ap. 31. (361123)

• Vînd apartament 3 camere u ltra fin isa t; B-dul ; 21 decembrie nr. 133. Tel 41-35- 70.(361140) : .

• Vînd apartament 3 camere Grigorescu, preţ 30.000 DM negociabil. Tel 18-02-10 între orele 18-21. (361152)

• Cnmpăr urgent garsonieră confort I. Ofer 17 milioane sau valută. Tel 13-72-79 zilnic orele 20-22. (361154)

• Vînd apartament 3 camere confort I Mărăşti. Str. Aurel . Vlaicu nr. 60 Bl. A7, ap. 32. (361171)

• Vînd apartament 2 camere u ltra central. Tel. 13-51-25 ora 16-19.(354322)

• Vînd casă mare, cartierul Gheorgheni. Tel." 14-00-04(354458) /

♦ Vînd garsonieră confort I, 30 mp Tel 41-5445 (354522) ,

■ • Vînd apartament 3 camere parter confort 1, Zorilor. TeL12-78-72. (362722)

' • Vînd casă cu etaj, în roşu, situată central în Turda. TeL17-60-73 (362737) 1

• Vînd apartam ent cu 3 camere etaj 2, cu garaj din cărămidă Ia preţ convenabil, str. Aurel Vlaicu nr. 27. Tel.13-68-22, Călian. (362777)

■ V înd apartam ent;4 cam ere Grigorescu. Tel 1,8-72-08. (360859)

• Vînd apartament 4 camere sţr. Bucureşti,-ultrafinisat; trâiisformat,

• Vînd instalaţie preparat sifon si tuburi C02. Tel 12-40-43; 13-33-

: 16 sau 19-99-92. (360879), , :l * Vînd SRL producţie cu 2,5 ani e . . . . . . . . . . . ^

t i i/i ca'm confortmant,telefon,etaj3,42.000 cutire^impozit Tel; 14-544)2 sau ,-n M TM ArJ,17-32-31. (361117) ,• Vînd rampă ridicat maşini 3,5 to

maşină ech ilib rat ro ţi, boxă metalică demontjbilă. Tel. 43-81-

- 82 între orele 9-18, zilnic. (354424)• Vînd firmă; cum păr mărci

■vechi. Informaţii tel. 12-42-52

DM. Tel 43-15-62 sau 018/62-35- 59. (360899) - , .

• Vînd apartament 2 camere str. L Rebreanu, parchet, finisat, 2 balcoane închise în sticlă, telefon, 25.000 DM. Tel 43-15-62 sau 018/

.62-35-59.(3609.00) . :

(354482) .• Vînd urgent autoutilitară diesel

Telefon 15-85-87.sau 15-05-87. (352024) . - :• Ocazie: de vînzare acum chioşc

alimentar în funcţiune complet

• Vînd apartament cu 2 camere p en tru p reten ţioşi,- B -dul N. Titulescu nr. 36, et. II, preţ 40.000 DM. Relaţii zilnic la tel 15-95-30. (360943) '

; :• V înd, pen tru p re ten ţio şi,1U iu r ţluu t 'apartament 3 camere confort I, etaj

dotat + anexe, vad comercial foarte T ____ n„«„ t „ i k o V h, . 1, zona Pata., i e i 15-84-11..nun, vizavi de S interom , p re t nfiflQfisVavantajos. Tel. 15-86-84. (362654)' , v ” " , ■. t» a • • . !• V • • * Vind apartament 2 camere si

l I Î T r t,pe<n 'r i ’ PUtne! Ş,' pian.Tel 12-42-14.(360974) pentru ambalat cafea. Informaţii tel. , x „ . . . .12-44-66 (362748) ' ■ * Vind urgent casa cu gradina str.

• Vînd urgent teren 600 mp, str.Republicii. Tel 15-71-57. (361116)

C. Nottara nr. 12. Tel 15-17-51.(360976) . v . . , • ,

i \ kLa ; c- , . . * Vînd garsonieră zona Parîng. Vind ieftin teren pentru cabana Informatii*ej j 3.39.33 . Q m l l {

1 IftSirft nin na/inn>9 Umo \r«! a in« • ' / ;la ieşire din pădurea Hoia, vis a vis cu Uzina de apă din Floreşti Tel12-47-87.(361125)• Cumpăr 400-600 mp teren

construcţie numai în zonă bună. Informaţii la tel. 43-80-27 sau 43-86-09 între orele 8-14 (354436)• Vînd 34 ari teren în Juc, la şosea

Şi casă în Sic. Tel. 43-11-39 orele15-22(354439)• Vînd teren 745 mp pe Calea

Turcii nr. 177,24 dolari/mp. Relaţii zilnic la tei 13-79-75 sau 16-82-86 (354516)• Vînd teren pentru construcţii

MO mp. Inform aţii str. Margăritarilornr. 13 între orele 17- 21.(352004)

Vînd vilă nouă Iara, str. Pepinierei, p reţ 23.000 DM. Tel 12-34-25. (360840)

Vînd garsonieră confort I în cartier Gruia. Tel 13-03-21.(361006) .

• - V înd apartam ent 3 cam ere finisat str. Ion Meşter. Tel 17-90- 33.(360990)

• Cumpăr urgent garsonieră sau apartament 2 camere. Tel 15-71-57. (360993) .

• V înd urgent apartam ent 2 camerc Mănăştur. Tel 13-55-92. (361008) ,0fi

• Cumpăr avantajos apartament 2- 3 camere. Tel 14-55-39 sau 42-50- 56(361035) . ,

• Vînd casă familială cu grădină, compusă din 5 camere, 2 bucătării baie şi dependinţe, cu jncă lz ire centrală şi canalizare,' în D îm bul’ Rotund, str. Graurilor nr. 35. Tel43-59-41 în tre , o rele 17-21.(361044) .

. • V înd apartam ent 3 cam erc confort-I str. Pata. Tcl 15-32-75. (361082)

• Vînd 3 cam cre p a rte r Gheorgheni, bcci, garaj. Tel 15-81-14.(361083) .

• Vînd garaj. Tel 16-78-20. (360996)r* • Vînd garsonieră str. Oaşului.

Tcl 16-86-18. (360999)• Vînd garsonieră confort sporit.

Tel 17-27-51. (361084)• Vînd apartament 2 camere str.

Gr. Alexandrescu nr. 30. Tel 16-70- 85 după ora 16. (361085) !

•' Vînd, eventual schimb cu Bucureşti, apartament 2 camere decomandate, etaj 2,58 mp. Telefon 42-57-91 sau 01/726-65-44. (361089);

• Vînd apartament 3 camere. Telefon 16-90-45. (361091)

• Vînd/schimb apartam ent 2 camere Bucureşti, cu garsonieră Cluj. Fără intermediari. Tel 16-33- 55.(361092) -V.

: • Vind cşsă compusă din cameră, bucătărie, baie. Str. Salcîmului nr.5. Vizibilă zilnic. (361113)

, • Vînd apartament 3 camere în cartierul Grigorescu. Informaţii Ia tel 41-13-01 între orele 8-12. (361115) ' .

• Vînd casă în colonia Făget. Tel19-62-27. (361122) -

r, • Vînd urgent garsoniera confort I Str. Observator nr. 123, ap. 27. (361131) '

• Vînd casă parter şi demisol, grădină 500 mp, str. Oaşului nr.

; 114 A. Tel 13-43-91, (361134) ‘ ■! • Vînd sau schimb. 3 camere zonă Păta, cu 2 camere si diferenţă. Tel15-37-58. (361135)" '

. • Vînd apartament 3 camere Calea Dorobanţilor. Tel 41 -15-87.(361137) ■ / / :. '

• Vînd sau schimb garsonieră pe str. Zorilor. Tel. 12-78-96 (354244)

' • Vînd casă particulară pe Calea Turzii nr. 69. Tcl. 41-46-21 (354293) : : '

•* • Cumpăr urgent 1 eventual 2. camere. Plata imediat. Tel. 16-96-21.(354296) - ; J

• Vînd sau schimb apartament de3 camere cu garsonieră + diferenţă Tel. 17-59-15, urgent (354315)• Vînd foarte urgent apartament 2

camere confort I str. Teleorman nr.* 52 bl. TI 4 sc. 6 et. 4 ap. 64, cartier : Mărăşti. (354326)

Vînd urgen t apartam ent 3 camere finisat, etaj 1, telefon, beci, garaj. Inform aţii tel. 17-35-98(354328)

• Vînd garsonieră în Mănăştur r -finisată, cu telefon. Tel. 42-56-54(354329) - . ; . .

•; • Cumpăr apartament 2-3 camere,’ nefinisat, spaţios, exclus parter,. ! zonă bună. TeL 31-35-96 (354331); • V înd apartament una cameră ; confort unu, mobilat, str. Horea '96106 sc. C ap. 42. Preţ 23.000 DM. V izib il în tre o rele 12-18 (354332) ; ;

• Vînd apartament două camere în cartierul Grigorescu. Informaţii latei. 13-14-53.(354352) - ’

•. Vînd apartament cu 1 cameră' str. Bucegi nr. 2B.bl..X5 et. 2 ap.19. V izib il z iln ic o rele 18-21 (354353) • '

• Vînd garsonieră şi 2 fotolii. Str. Calea B aciului nr. 47 ap. 10.(354371) : v:

• Vînd garsonieră.-Tel. 18-03-31(354392)

• Vîndgarsonieră. Tel. 13-81-95(354393)• Vînd garsonieră str. Stephenson

nr. 1-3 et. 2 ap. 45 (354394)• Vînd apartament 3 camere în

Mărăşti, parter înalt Tel. 12-80-93 (354422) ...................

• Vînd apartam ent 4 camere, finisat lambriuri, 100 mp, zona Grădini Mănăştur, Tel. 12-46-66(354429) ,

• V înd apartam ent 2 camere Mănăştur, Calea Floreşti. Tel. 16-84-63 sau 16:61 -00 (354454)

• V înd apartam ent 3 camere parter, cu telefon, str.'Păta; Fiat Panda înmatriculat. Tel. 13-03-56 (354456)

• Vînd sau închiriez garaj beton. Tcl. 1.8-36;93 orele 9-11. (362725)

• Vînd apartament Str. Ecaterina Varga nr. 6 ap. 1 orele 10-16. (354460).

• Vînd apartament cu una cameră .parter, finisat, Calea Floreşti. Tel.42-59-10(354478)

• Vînd casă 3 camere, bucătărie,' baie, grădină 5 ari, zonă bună. Tel., 14-01-42 între o rele 16-20. (354479)

• Vînd urgent apartam ent 2 camere Calea Mănăştur nr, 99 ap. -2.(354481) .‘ * Vînd apartament 2 camere şi

dependinţe din cărămidă, cu sobe de teracotă si garaj din tablă. Tel 14-70-65 orele 17-20(354492) .: • Vînd casă particulară în

Gheorgheni. Relaţii la te l 43-82-48 (354508) . ■:

• Vînd apartament finisat, cu 2 camere, str. Tulcea. Tel. 18-42-07 (354514)

• Vînd apartament 3 camcre. Tel.14-33-95 (354517)

• Vînd apartament cu 3 camere, intrări separate, e taju l I, în Mănăştur. Informaţii la te i 16-1688, orele 15-20(354527) , ;

• Vînd garsoniera confort unu mărit B-dul Muncii nr. 87A ap. 54 (351944). .:

• Vînd apartament două camere superfinisat. Tel. ; 16-35-16. (351975) * , . v

• Vînd garsonieră preţ acceptabil Str. Cojocnei nr. 8 ap. 9 (351976).> v Vînd'apartament 3 cam ere/ :

garaj din beton, str. Dîmboviţei n r .: 47 ap. 13(351995) : ; ' - ,

• Vînd apartament 3 camere str. Bucium nr. 27 bl. F2 ap. 24 . negociabil” 44 m ilioane lei. (352005) ,

• Vînd etaj casă. Tel. 14-04-79 după orele 19. (352009)- /,

• Vînd apartament 2 camere, B- 1 dul N; Titulescu. Tel. 15-82-19.(352013),,

5 • Vînd casă în Someşeni, cameră,: bucătărie, str.-Fundăturii nr. 2

■(352021) : ; - \ :• Cumpăr urgent apartament cu 1

sau 2 camere cu telefon, exclus Mănăştur si Mărăşti. Tel..058/81-:20-61.'(352026) " .

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat str. Bucureşti nr. 66 ap.7 zilnic între orele 16-20. (352031)

■ v Vînd apartament 3 camere confort 1 + garaj Zorilor. Tel. 12-36-44 (362661) ■V; < ; . ,' * Vînd garsonieră confort 1 str. Răsăritului nr. 109 bl. M6 et. 1 ap. 15 zilnic orele 17-20. (362677) * ■

• Vînd apartament cu o cameră, finisat str.: Horea. Tel. 26-51.-66. (362686).

• Vînd apartament cu trei camere parter str, Pata. Tei. 15-01-21. (362688) :. • Vînd casă 130 milioane str.

Masinistilor nr. 107 tel. 13-55-09.(36270i) ' r .

• Vînd apartament 3 camere str.. Buşteni nr. 14 ap. 2 (362703) .

• Vînd apartament 3 camere situat în Turda, Calea Victoriei nr. 118 bl; A2 ap. 11 tel. 32-24-82. (362717) L

• Vînd. apartam ent 3 .camere parchetate, proaspăt zugrăvit în alb, cu telefon ş i;T V Cablu, str; ; Băisoara nr. 7. Informaţii la tel. 16-85-86. (362718) ’ • '

V Vînd apartament 3 camere cu telefon cartierul Grigorescu, preţ 56 milioane. Tel. 18-35-28.(362721)

• Vînd casă cu etaj str. Fabricii de Zahăr nr.. 115 tel: 41-53-23: (362729)

• Vînd garsonieră confort 1 str. Cojocnei nr. 21 bl. C8 a p ;2 0 (Mărăşti) după ora 17. (362752)

• Vînd garsonieră finisată str. Tazlău nr. 9 ap. 53 et. 3 în spate la Mincrva orele 16-20. (362768)

• Vînd Mercedes 300 SDL model 126, ra r ita te , m otor diesel 3000 cmc, an fabricaţie 1983, motorul şi caroseria se află în sta re excepţională. O fer posib ilita teaînm atriculării în România. P re ţ 6500 DM. Info rm aţii suplimentare la tel 17-98-68. (361150)

• Vînd BMW 323 din 1985, BMW 528 din 1982, Renault25 din 1984,Alfa 33 din 1986, Fiat 1 din 1985. Tel 43-02-71. (361173)

• Vînd Aro 10,1988. Tel. 31- 52-03 (354383)

• Vînd Opel K adett GSI 1800,130 căi fall extra, bine întreţinută, vama plătită. Tel.42-03-29(354404)

• Cumpăr Dacia 1310. Ofer6 m ilioane. Tel.' 13-55-41 (354405) : ’

• Vînd Renault 21 turbo diesel, an fabricaţie 1986, cu carte de identitate. Preţ 6000 DM. TeL 1204-85 după ora 16(354467) •

• Vînd VW Golf, diesel, înmatriculat an 1981, stare excepţională, preţ 3200 DM. TeL 41-37-76 (354520)

• Vînd Audi 100 benzină,1988, stare excepţională. Tel.14-14-17.(352017)

• Vînd urgent BMW 528i/ 1986 înmatriculat, 6000 DM. TeL 19-06-49. (352039)

• Vînd D acia 1300 5,5 m ilioane. Tei. 15-82-10. (362683)

• V înd/schim b T albot Transporter, 1984. TeL 43-86- 68.(362696) ' -

• Vînd Dacia 1300 1980 4,8 milioane negociabil. Tel. 43-86-68. (362697)

• Vînd M ercedes 230 E model 1986, neînmatriculat, deosebit; Renault 19 model 1990 vama plătită. TeL 14-42-42.(362764)

• Vînd urgent VW Golf model II din 1984, cu 2 uşi, neînmatriculat, recent intrat în ţară. Tel 42-56-46 (361058)

• Vînd Mazda 323,1981. TeL41-06-92(354503)'

• Vînd Dacia 1310, an fabricaţie1988. Tel41-04-47. (360641). ,• .Vînd Honda Civic C RX 1,6i 16

V 1986,5300 DM. Tel 43-15-62 sau 018/62-35-59. (360898) ' ' ,’ • Vînd Dacia 1310. Tel 13-89-12. (360947) ‘

• Vînd Ford Escort 1.6 diesel, 2 uşi, 1988, înmatriculabil, recent intrat în ţară, im pecabil, vama achitată. Tel 17-61-43 după masa. (360964) , : ; ; 1

•“ Vînd D ac ia1310 an 1987. Tel13-82-86. (361017)• Vînd Mercedes Cobra break 240

D, neînmatriculat, pret 2000 DM. Tel 13-32-01. (361018)’ - .

• Vînd Dacia 1310 TX din 1989. Informaţii tel 41-21-68. (361024)

• Vînd dacia 0 km-berlina, gri- diamant, metalizată. Tel 14-42-42. (361062) 1 : '

• Vînd VW G olfl, vama achitată, stare bună. Tel 42-50-29. (361065)

• V îndB arkas. Tel 19-06-03.(361076) ■ *

• Cumpăr bloc motor Dacia 1300 cu palier norm al. Tel 19-66-06 orele 18-20. (361081)

• Vînd ieftin Aro 244. Tel 18-69- 48(361094)

•.V înd Dacia 1310 an 1994. Tel15-05-36.(361102)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4,5 milioane. Tel 17-30-27. (361104)

• Vînd VW G olf l ,6 dicsel, an fabricaţie 1983, neînmatriculat. Informaţii tel 41-54-73. (361107)

• V înd ta lo n R enau lt 18 şi caroserie . R e la ţii A iud, str. Transilvaniei nr. 161, tel 058/86- 31-69.(361112)

• Vînd Dacia 1310, an 1993, stare foarte bună. T e l 16-76-92.(361098)

• Vînd VW broscuţă. Tel 41-01- 43 sau 14-91-56. (361118) -

• Vînd Dacia 0 km. Tel 12-79-32.(361126)

• Vînd CD Yamaha şi 5 roţi 195/14. Str. M o ţilo r nr. 34 , ap . 2, telefon 19-88-87. (361129) . ?

• Vînd Dacia 1410 L, 8000 km, p ret in fo rm ativ 12 m ilioane. Telefon 4140-92. (361132)'

• Vînd Peugeot 309 roşu, 1988, înmatriculat, stare excepţională. Tel19-77-96 după ora 17. (361148)

• Vînd Mercedes 300D, Cobra, stare excelentă, 5000 DM. Tet 14- 25-15 (361151) ^ - ;

• V înd u rg en t D acia 1300. Comuna Floreşti, str. Avram Iancu nr. 356. (361153) - > ■ • • ;■ • V înd A udi 100 de 8 ;ani,

neînmatriculat. Tel 1943-94 orele , 9-17(361172) ,

• V înd F iat R egata 1984, neînmatriculat, 1300 DM. Tel 12-15-27.(361174)• Vînd Renault Trafic. Tel.. 17-16- :

39dupăora 16. (354361)• Vînd'Audi 100 an 1984, Telefon

42-59-92(354377) >W- ,• Vînd Fiat 850. Tel. 15-27-41:

(354428) î V / V : 'V• Vînd Dacia 1310 an 1985 şi

1989. Someşeni, str. înfrăţirii nr. 28 (354440) - ; : '

• Vînd Dacia 1310.TLX an 1989 sau schimb cu 1300,+ diferenţă. Str. Aurel Vlaicu nr. 27 bl. V17 et.7 ap: 25 (354464) * V

• V înd D acia 1310 b reak an fabricaţie 1989. Tel. 1441-39 între orele 19-22 (354472) ' 1

• Vînd D acial310 an 1991, Stare foarte bună. str. Teleorman nr. 72 bl. T9 ap. 24. Zilnic, după masa. (354476) . -

• Vînd urgent Ford Sierra 2,3D an 1986, s ta re bună, 7000 DM discutabil. TeL 13-82-63 (354480)

• Vînd Dacia 1310,10.000 km; Tel. 18-11-57(354485) ' >

• Vînd Ford Tranzit Peugeot J5, înmatriculate, schimb cu autoturism + diferenţă. Tel. 17-14-17(354496)

• V înd Aro 10 4x4 fabricaţie 1991. Tel. 17-07-56 orele 15-18 (354507)

• C um păr m otor de Ford pe benzină, cu acte; Tel: 14-69-30 ' după ora 16(354511)

•■ Vînd Dacia 1310 an-1989,5 trepte cu îm bunătăţiri, preţ 8,2 milioane negociabil. Tel 14-45-18 (354513) . i r , : : ;

• Vînd Fiat Ducato. Tel. 42-68- ; 68.(351951) - r

• Vînd urgent Trabant 60ÎS. Tel. ■ 41-29-37 după ora 16. (351956) ^

• Vînd VW Passat an 1986,1800 cmc, injecţie, 2600 DM. Tel. 16- ' 55-61.(351958) f r ; j

• Vînd Lancia Delta sport ân1988, 1600 cmc, 5900 DM. Tel.16-55-61.(351960). ,• Vînd Dacia 1310 Ungaria, 1300 ;

DM. B-dul 1 Decembrie nr.-124 ap. : 28.(351963) -

• Vînd urgent Oltcit. Tel. 17-96- ■ 95.(351978) ' - - ' ;: • Vînd BMW 528i extra'fu 11 şi : BMW 316 stare perfectă. Pager 41- 41-75/6219 sau tel. 12-86-45. (352032)

• V înd Audi 80 d iese l an fabricaţie 1980, înm atriculat. Telefon 43-56-83. (352037) .

• V înd V olksw agen 1300 (broască) stare de funcţionare şi ; Opel Kadett Caravan an fabricaţie1990. Tel. 13-59-20 orele 8-10 si18-20(362663)• Vînd Fiat 1800 înmatriculat an .

fabricaţie 1969, preţ negociabil 2 m ilioane şi bară Ford Scorpio spate.- Informaţii Floreşti, str. A. Iancu nr. 342. (362685)

• Vînd Dacia 1310 au fabricaţie 1986. Informaţii la telefon 17-72- 28 între orele 16-18. (362689)

• Vînd VW broscuţă 1300 DM. Tel. 41-16-31. (362705).

d g Ec u T iU t- PUBLICITATE, CUJJ-NÂPOCA; luni-vineri S-16 s luni-vineri S-16; (el/fai 31-43-23

6; sîmbătă!)-14;tel/lax 1 9 -7 3 - 0 4 jSlJBMBACţlATOHD A: mjerCUri, 25 Septâftlbtfe 1 996 { lO)l Ij SUBREDACŢIADEJ; luni-vineri S-16;tel/fai21-60-^.__________________________________________________ \ __ J

• Vînd urgent Dacia 1410 break an 1996 negociabil. Tel. 41-61-09. .(362679)

• Vînd Dacia 1320 an fabricaţie1989. Tel. 41-08-13 sau 19-89-06.(362714) ; .

• Vînd Fiat Regata 1984 benzină, cu treapă cîrlig. Tel. 25-31-88.(362715)

• Vînd VW G o lf an 1981 avantajos cu carte identitate. Tel.13-32-01 (362730)• Vînd Dacia 1310 ân fabricaţie

.1 9 9 0 , cinci v ite ze ,' pentrupretenţioşi, preţ inform ativ8.900.000. Tel. 14-98-87; 13-48-50 sau după ora 17. pe str.'Fabricii de Zahăr nr. 39. (362732)• Vînd urgent Audi 100 CD 1987

ABS înmatriculat, climă, benzină şi Dacia 1310 1982 stare perfectă. Relaţii la teL 24-21-54 orele 18-21.

♦(362740)' . . ; • ' • Vînd piese Dacia, Oltcit, VW si un colţar. Tel. 12-86-44. (362745)

• Vînd Ford Escort 1600 DM, BMW 323i 2500 DM. Tel. 14-99-24.(362747)

• Vînd urgent convenabil Wartburg 1987 înmatriculat. Tel.16-25-27. (362757) : ; . ' ' :• Vînd Citroen BX turbo diesel

1988 înmatriculat, preţ 5000 DM. Tel. 13-35-73 după ora 14,(362762) •

• Vînd sem icursă austriacă, bicicletă copii, hotă electrică, maşină de scris electrică, aspirator, scaun de copil în maşină, cărucior sport Tel 13-78-60. (361114)

• Vînd monitor Monochrom. Telefon 15-27-17. (361128); - v

• Vînd frigider Arctic 2 4 0 1. Str. Băişoara nr. 13, ap. 12, după ora 17 (361169) . , -

• Vînd cuptor microunde-grill,' digital, cu ceas. Tel. 13-52-54 (354385) ;■ V

• Vînd maşină de spălat Albalux stare excelentă. Tel. 14-08-59 (354455) ;• Vînd: dulap, pat dublu, vitrină,

aragaz, maşină spălat. Tel. 19-64- 12(354486) -

. •, Vînd video recorder JVC şi televizor color Schneider digital. Tel. 13-75-43 (354489)• Vînd cuptor de panificaţie. Tel.

41-51-66 între orele 8-20 (354493)• Vînd la preţ convenabil modem

-fax 9600/4800/2400. Tel. 17-36- 01(362760) . '• Vînd drujbă nouă. Tel 42-50-29.

(361066) ,

• Vînd dormitor Transilvania. Str. ■ feteşti nr. 3, tel 13-58-58. (361011)

•~ Vînd repatriere. Tel 059/15-16-• 02 (361161)

• Vînd pătuţ alb. Tel. 15-92-86 sau 41-10-76 seara (354504)

• Vînd vană fontă. Tel. 16-55-61. (351959) " ' . ■

• Vînd set vase Zepter Junior. TeL 16-34-17. (351974)• Vînd materiale construcţie din

demolarea unei case. Tel. 12-01-67 ,(362694)

• Dau în chirie, ieftin, apartament 3 camere. Tel 16- 11-61, seara. (361096)

•, Dan în chirie apartament 3 camere mobilate, telefon, TV Cablu, cn (fără) garaj, pe termen lung zona Pata. Tel. 15-73-01 orele 10-18. (351994)

• Dan în chirie apartament 2 camere, mobilate, telefon, în zona Grigorescu. Telefon 18- 18-84. (362736)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

Dau în chirie apartament 2 camere şi una cameră, mobilate. Informaţii tel 18-23-33; (360963)

• Dau în chirie apartament 3 camere mobilat, fără telefon, term en lung, str. Scorţarilor. Informaţii tel 14-11-52. (360987)

• Dau în chirie garaj ultracentral Tel 16-85-36. (361010)

• Schimb apartament 4 camere pe • Dau' în ch irie ,1 pe valută, str. Dîmboviţei nr. 71, Bl. dlO, et. '■ apartament 2 camere. Tel 14-42-42. II, ap. 29, cu apartament 3 camere (361063)plus diferenţă. Tel 41-32-56 zilnic . • dau în chirie apartament 2 între orele 9-19. (360876) ■ camere şi garaj, central, ultrafinisat,

• Schimb 4 camere Zorilor cu 2-3 mobilat, plata anticipat în valută, cam ere. Tel 42 : 07-63 , seara . Tel 15-85-10. (361090)

• S chim b.apartam ent 3 cam ere G heorgheni, cu apartam ent. 2 / cam ere' Gheorgheni-Pata. Tel 15-66- 85.(361080) '

(361179)

ÎNCHIRIERI■ • Dan chirie locuinţă. Tel.19-39-89(362765)

r * Cant chirie valntă. TeL 19-39-89(362766)

• C ant chirie spaţin ultracentral, fost magazia Tel14-73-24 pager 41-41-75 cod 60-31.(361146)

’• • Oferim spaţin de închiriat3 nivele a 170 mp pe nivel pentrn birou san prodncţie uşoară. Telefon 17-13-53 orele7-15.(362710)

: • Dau în chirie casă. Tel 18-69-48. (361093) ;

■ • Dau în chirie apartament 3- camere în cartierul Zorilor, mobilat, cu telefon, pentru studenţi greci, pe valută. Tel 12-47-87. (361124) - ; Da u în fchirie 2 camerc mobilate. Str. Tache lonescu nr. 78.(361127) •

Dau în chirie garsonieră cu; telefon. Aleea Detunata. Telefon14-10-42:.în tre orele 18-19;(361138)

; « Dau în chirie apartament 3 camere semimobilate, cu telefon, în valută. Tel 12-07-55 după ora 19.(361155) : ; : ' :

• închiriez apartament 2 camere. Tel -17-25-33 . sau 43-75-62. (361165)

Dau chirie apartament 1 cameră, ■•, • Caut de închiriat apartament 2-3 camere. Tel 14-46-83. (360883)

• Caut de închiriat garsonieră sau bucătărie, baie separată, cu balcon gazdă. Tel 41-45-58. (360884) închis, telefon internaţional lîngă

• Intermediem chirii. Tel 19-09- Biserica Sf. Petru, plata în valută28. (360885). • Caut ch irie . Tel 19-85-65.(361176)

• Dau ch irie . T e l,19-85-65.(361177)

un an anticipat. Preţ informativ 200 DM limar. Telefon 41-05-92 ora11-20.(361167) - v

• D au în chirie garsonieră, mobilată şi garaj, în str. Zorilor nr.

• Vînd 3 calorifere fontă. Telefon 19-13-33 orele 18-21.(360957)

• Vînd sufragerie şi dormitor ambalate. Tel 19-18-32, seara. (361079) •

• Vînd.pui de collie cn pedigree. Tel 14-20-25.(361099)

• Vînd urgent mobilă, stare excelentă. TeL 19-06-49, orele 9-17(354234)

• Vînd urgent pui ciobănesc german mascul vaccinat. Tel.18-54-24 (362776)

Cedracontract închiriere spaţiu aP; RC4. Prefer platacom ercial C om plex M ercur. m ărcl‘T elefon 12-33-10 d im ineaţa. Tclcfon 16-40' 31 (354118>(361121) .‘ Dau în chirie garsonieră pe■• închiriez cabinet medical în termen lung. Tel. 18-0547 ora 14-

Piaţa Mihai Viteazul. Tel 18-76-24.; 18 (354338)(361164) * Dau în chirie apartament pentru

• înch iriez spaţiu com ercial pretenţioşi. Tel 42-50-01 (354358) Constanţa, 138 mp. TeL 041/63-19- * Dau în chirie garsonieră 33(354495) m obilată, cu telefon, tv cablu,

• Dau în chirie casă particulară frigider, pe termen lung. Plata pentru birouri, cabinete, firm ă, anticipat Tel. 16-52-75 orele 10-eventual locuinţă, pe str. Cîmpeni 14. (354379) > '(paralelă cu str. Horea). Plata în * Dau în chirie apartament 2mărci. Tel. 41-55-47 dimineaţa şi camere, nemobilat, cu telefon. Tel.15-57-95 după masa. (354501) ; 14-93-24 (354401)• Dau în chirie Dacia pentru taxi. • Dau în chirie 2 camere ultra

Str. Traian nr. 9 ap. 4 (362719) central, cu telefon! Tel. 13-89-45• Dau în chirie spaţiu pentru (354402)

atelier, curent mono-trifazic sau • Dau în chirie urgent apartamentdepozit. Vînd motor trifazic nou. 2 camere decomandate, mobilat, peTeL 12-85-69. (362761)

• Vînd pătuţ cu sertare si canapea cu 2 fotolii. Tel 19-09-28* (360888)

• Vînd convenabil bibliotecă lemn natur. Str. Herculane nr. 6, ap. 59.(360988)

• Vînd mobilă de bucătărie nouă, B ianca, m odel ita lian , pentru pretenţioşi. TeL 17-09-59 (354023)

• Cumpăr repatriere. Tel. 42-59- 92(354378)

• Vînd corp bibliotecă şi canapea Relaţii tel: 16-64-95 după ora 16 (354396).

• Vînd mobilă cameră de zi dau eventual si separat. Tel. 41-24-74(354459)’

• Vînd masă birou. Tel. 14-02-10 (354487)

• Cumpăr m obilă s til vechc, tablouri si obiecte de artă. Tel. 41- 41-05 orele 8-16(35448?)............ ...

• Dau chirie garsonieră str. P asteur şi apartam en t 2 camere mobilate, cu telefon. Tel 12-19-85. (360958)

• Dau în chirie pe termen lung apartament cu 2 camere nemobilat, cu tclefon.'Tel 15-37-08. (360960)

• Dan în chirie casă donă camere, baie, hol, bucătărie,, nemobilat str. Jiului nr. 25 după ora 15. (362687)

• Dau chirie urgent. Tel 13- 41-07.(361170)

• Dau în ch irie casă 2 cam ere, te lefon, grăd ină, anexe, pe valu tă , s tr. B râncuşi. T el. 17-46-37 (354518)

valută, plata anticipat. Tel. 14-46 - 26. Se poate sima zilnic între orele8-22(354406) ; v ' y ; 7 v • Apartam ent 4 camere în Mănăştur, cu telefon, de închiriat. Telefon 17-44-78 (354432). • închiriez două camere cu intrări separate în casă particulară cu acces la baie şi bucătărie. Tel. 41-60-70 (354434)

• Dau în chirie apartament-3 camere Grigorescu, fără telefon. TeL 13-77-04 (354441) -

• D au în chirie garsonieră mobilată, zona Big, 110 DM/lună. Anticipat pe 3 luni. Tel. 15-04-98(354468) :

• Dau în chirie apartament una cameră pe str. Pata. Plata anticipat6 luni în valută. Tel. 15-57-55 (354471) . ' '

• Dau în chiric o garsonieră. Tel.. J6-41-86.după.ora 15-(354510). . . .

• Dau în chirie apartament 2 camere nemobilât, cu telefon, tv cablu frigider, garaj în Gheorgheni. Plata anticipat pe 1 an. Tel. 1855-

.5 7 sau 1441-75(354473). V y ' -• Dau în chirie garsonieră

nemobilată str. Parîng nr. 39 ap. 143. Vizibilă joi, 26.09, orele 16-21 (354475). • Dau în chirie garsonieră mobilată, cu telefon, zona Pata. Plata în valută 100 dolari/lună, anticipat 6 luni. Tel. 15-12-24 orele17-20(354509)

• Dau în chirie o cameră într-un apartament, unei studente, condiţii excelente. Tel. 31-20-22 după ora15. (354515) *• Dau în chirie 2 camere mobilate

cu telefon, pentru pretenţioşi, în Mănăştur. Tel. 14-73-60 (354526)

• Dau în chirie apartament cu o cameră, mobilat, telefon, tv cablu, în cartierul Zorilor. Tel. 12-0096 după ora 16 (354528)

• Dau în chirie apartament 3 camere nemobilat. Ţel. 14-33-95.(351947) , ,

• Dau în chirie garsonieră centrală confort 1, mobilată, cu telefon frigider, maşină de spălat, pe valută. Tel. 14-93-69 după ora14.(351969). • Dau în chirie apartament trei

camere nem obilat C alea D orobanţilor. Tel. 14-42-88. (351972)

> Dau în chirie 2 cam ere ultracentral, pe termen lung. Tel.13-26-39(351981)

• închiriez unei fete cameră mobilată, cu telefon, în Zorilor.- Inform aţii la tel. 13-70-35. (362682)

• Dau chirie garaj central valută. Tel 19-71-17. (362692)

• închiriez o cameră unei studente pe valu tă cu in trare separată, televizor, telefon, acces la baie, bucătărie, frigider str. L. Rebreanu nr. 23 ap. 28 te l. 15-05-79. (362704) ,,; • Dau în chirie’cameră intrare separată. Telefon 18-28-63. (362709)

• Dau în chirie apartament două cam ere în Z o rilo r,vcu toate facilităţile, plata în valută anticipat TeL 12^02-59.(362711)

• Dau în chirie cameră mobilată pentru două studente str. Tăşnad nr. 21 ap. 28 cartie r M ănăştur. Inform aţii în tre , orele 15-19. (362720). • Dau în chirie apartament parter. TcL 41-12-97. (362733) .

• Dau în ch irie , pe valu tă, apartam ent 2 cam ere, Zorilor, m obilat com plet, te lefon , TV Cablu. TeL 12-15-79. (362734)

• înch iriez 2 cam ere semimobilatestr. Brâncuşi. TeL 12-40-57. (362738) !

• Dau în chirie apartam ent 2 camere pe termen lung str. Pata, mobilat, telefon, ocupabil imediat. Tel. 41-25-86; 18-36-61 Stanciu (362739)

• înch iriez 2 cam ere pentru studente, aCces bucătărie, baie, telefon. Tel. 12-36-34 sau 12-44- 66.(362749) . -

• Dau în chirie 2 camere etaj 3 central nemobilat. Tel. 19-60-54.(362763)

• Dau în chirie apartam ent 2 camere cu telefon, aragaz, frigider, pe termen lung, valută, anticipat. Telefon 16-25-96; 15-17-65.(362770)

• Caut chirie două camere sau o garsonieră. Tel. 12-07-05 (354483)

• Caut chirie urgent. Tel. 41-51- 66(354494)

• Caut chirie. Tel. 19-11-75(354497)

• Caut chirie. Tel. 13-41-07(354498)

• Caut garsonieră sau gazdă cu plata lunar. Tel. 17-57-25 (354524)

• Caut de închiriat apartament cu 3-4 camere, cu telefon. Tel. 16-42- 54.(352042) . . ; -

DIVERSE

• Firmă austriacă cu filiala în Cluj, angajează tineri buni profesionişti în meseriile de zidari, zugravi, fa ian ţari. Inform aţii la te l 14-56-31. (361039)

. SC Radu & Âdi SRL angajează fierari-betonişti, dulgheri. Relaţii str. Fabricii nr. 4, “Club 2000”, între orele19-20.(361095)

• Meditez inform atică'pe calculator, orice niveL Tel 12- 88-00.(361145)

• SC Stim SRL angajează electrician şi confecţioner metalic. Informaţii la tel. 13-16-92, în tre o rele 8 -Î5 (354445)

; • Nou! pentm fete şi băieţi, (ară limită de vîrstă, începem un nou curs de calificare în meseria de coafor. Plata se face în rate. Tel 13-42-60 san seara 18-22-74 (354461)

• SC Fedra impex SRL str. G iordano Bruno n r. 31. B CIuj-Napoca, angajează cn carte 'd e m uncă: agenţi com erciali. In form aţii suplimentare se pot obţine Ia sediul firmei. Tel. 13-76-87 san 13-40-56 (354490)

• Executăm izo la ţii pe acoperişuri p re ţ foarte avantajos, cn garanţie şi cn plata în rate. Ţel. 12-86-69 după ora 20. (362667)

• Transport marfa 14 tone tarif450 lei/km. TeL 43-81-12. (362693)

• Angajăm tîm plari. Str. M ă rg ă rita r ilo r nr. 27 cartiernl Bulgaria. (362746)-:

• Repar maşini spălat. Tel17-95-06(362759) ^ ;

> Confecţionăm şi reparăm jaluzele din lemn de tei. Tel. 13-03-09 şi 059/15-39-93 (353751).> Recondiţionări de vană alb si

color. Tel. 13-07-02 (354156),• Student meditez matematică

c lase le V-VIII. Tel. 16-79-00 (354431)■ .• Restaurant Maestro, angajează operator calculator (femeie). T el.,43-11-08. (354433)

• Economist, ţin contabilitate pe calculator. Tel. 16-2442(354435)

• Angajăm vînzătoare şi gestionară pentru magazin alimentar. Informaţii la teL 43-83- 80.(354437)

• Grădiniţă de franceză, central, face înscrieri număr limitat de locuri. Tel. 41-37-74 (354469)

: > Studentă Medicină, anul IV, meditez biologie clasa a Xl-a. TeL14-30-56 (354477)

• Angajez casieră biliard, pizzar, ospătăriţe.'Tel. 43-87-38 (354491)

• Firm a Câriria Cosmetics angajează pentru secretariat şi evidenţă contabilă primară, tînără p rezen tab ilă , cu experienţă în

■ dom eniu. C erinţe: operare pe computer, o limbă străină, vîrsta maximă 25 ani, recomandare. Se oferă condiţii optime de lucru, sa la riu a trac tiv . Inform aţii şi programare interviu latei. 15-67-66 sau 14-56-37 (354502)

• Angajăm urgent 3 zugravi, 2 zidari. Tel. 14-63-85 orele 16-20 (354506) ".

• Produc m aşini brichetat rumeguş. TeL 41-13-29 (354519),•• Efectuez transport marfă cu

camion 3,5t. Tel. 43-20-89; 43-20- 83(351697)

• Consignaţia Alexandra practică în luna septembrie reduceri de 50% Str. Clinicilor nr.41 (351953)

• Medităm avantajos matematică şi fizică. TcL 1547-12. (362713)

• Studentă ultimul an dau ore de economie. TeL 164448 . (362726)

• N ouf A erobic pentru toate vîrstele. Tel. 19-92-03. (351954)

• SIMC Cluj, organizează licitaţie în data de 29 octombrie 1996, ora10, pentru vînzarea unor mijloace fixe aprobate pentru casare. Lista mijloacelor fixe poate fi consultată la sediul unitâtii din s t r Gării nr. 8, Chij. Telefon 13-68-01. (354465)

• Solic it îm prum ut valu tă , garanţii imobiliare. Tel.. 1447-94. (362731)

. • C onsilie r ju rid ic îmi o fe r Serviciile unei firme private. Tel.13-05-78 după ora 18. (362767)

• Caut de înch iriat apartament cn 2-3 camere, mobilat, cu telefon, în zona Pata. Informaţii la teL 15-89-76.(354364)

Caut de închiriat apartament, casă 2-3 camere, plata lunar în lei sau valută. Tel 14-75-62. (360989)

• Caut de închiriat garsonieră. Tel16-19-16sau 1741-01 (354344)"

• Caut de închiriat casă 1-2 camcrc sau garsonieră. Tel.'41-10-

.44(354525) ...............

• Confecţii m etalice diverse: depozite, hale, a te lie re , porţi, copertine, etc. Str. Traian Vuia nr. 85, tel 41-61-97.. (360012) . :

• E xpert con tab il, ţin contabilitate. Tel 19-89-06 orele 9-15. (360905)• SC Atlassib SRL Sibiu-Agenţia

Cluj angajează agent turism, de preferinţă cunoscător al limbii germane. Condiţii: domiciliu stabil în Cluj şi telefon. Relaţii: CIuj- Napoca, P-ta M. Viteazul nr. 11, tel43-34-32.(361004).

• SC Electromureş SA Tg. Mureş angajează agent comercial pentru unitatea din CIuj-Napoca. Relaţii la tel 065/21-50-68. (361077)

• Angajez agent comercial cu maşină. Tel 1444-84. (361087)

• Meditez franceză. Tel 13-62-95. (361097)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Rafa SRL începe- demersurile necesare în vederea obţinerii autorizaţiei de mediu pentru obiectivul bar, situat în str. Bălţii nr. 18. Eventualele sesizări şi- sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr, 99. (361139)

• Societate comercială, angajăm personal cu stud ii medii şi superioare: Relaţii la tel. 42-00-23 şi 18-2546 (354.417.)........................

♦. Inginer electronist, permis BCE, cunoscător engleză, operare calculator, cant de lucra Rog seriozitate. TeL 17- 29-26 dimineaţa (354463)•, Pentru Turda, caut fem eie

pentru supraveghere 2 copii de grădiniţă.Ţel 31-51-93. (361106)

• Caut femeie serioasă îngrijire copil. Informaţii teL 14-40-79 între orele 19-21. (354452)

' în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Strete V asile anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea A cordului de Mediu pen tru construc ţia unei case familiale în sat Muntele Cacovei localita tea V âceşti comuna Băişoara. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sed iu l APM Cluj din Calea Dorobanţilor nr. 99. (354426)

• Donez cîine în vîrstă de 9 luni. Relaţii tel. 14-63-38 după ora 20 (352045) . . . .'':• Numita Marc Ilina cu ultimul domiciliu în comuna M. Viteazu, str. P rincipală nr. 775/A este chemată să se prezinte la sediul Judecătoriei din Turda în ziua de 09.10.1996 unde are calitatea de pîrîtă în procesul pentru prestaţie tabulară promovat dc rcclamânţii B rad T raian cu soţia şi Pop Vladimir în dosarul civil nr; 5302/ 1996 pentru recunoaşterea dreptului.de projirictate.-(362712) ■

(ii) miercuri, 25 septembrie 1996 PUBLICITATE ' CIUJ-IVAPO€A; luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; t c!/fax 19-73-04; SI IBRED ACŢt AŢWRD A[| ;■ luni-vineri*-16; tel/lax 31-43-23} SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri»-16; 1 cl/fax 2 1-60-7?.

A D E V A R U Ldle> g?B&aâ• Angajăm bucătar, barmană şi

dansatoare pentru bar noapte. Tel.13-59-20 orele 8-10; 18-20.(362664)

X., . în conformitate cu Legea nr. (t'X 137/ 1995 Drăghiciu Sanda anunţă

* /sceperea demersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru obiectivul m ansardare imobil situat pe str. Ion Andreescu nr. 12 Cluj-Napoca. Eventualele sugestii şi reclamaţii se vor depune Ia sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (362755)• fn conformitate cu Legea nr.

137/1995 Hassoun Sofyan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru obiectivul m ansardare imobil situat pe str. Brâncoveanu nr. 30 Cluj-Napoca. Eventualele sugestii şi reclamaţii sc vor depune lasediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (362756)

PIERDERISC Fanstil SRL p ierdu t

certificat de înmatriculare nr. J 12/ 1557 /1994 şi cod fiscal nr. R5800730. Se declar nule. (361078) ;

• SCC Napoca SA p ierdu t stampila nr. 28. Se declară nulă.

1(361136) - 'Deac Elena pierdut legitimaţie

■ KÂTUC. O declar nulă. (361143)• Pierdut carnet student pe

numele Rus Corina. îl declar.nul. (361149)

SC TivoIi SRL pierdut cod fiscal nr. 92002412674 4890750.(361156)

Pierdut carte identitate auto seria A nr. 0391741.0 declar nulă 361163)• Pierdut contract închiriere cu

ir. 45173/1973. îl declar nul. >54414) .r: ;.—1 SC MSM Block SA pierdut

chitanţe fiscale de la seria 19850 1 89 8 5 50. Se declară nule ,354444) ,

Pierdut fişă calcul la contract xhiriere ILL nr. 13400 pc numele Marica V iorica. îl declar nul. 362678) " > -

Pierdut contract locuinţă Icral str. E m il Petrovici^ nr. 14 pe ramele Pap Coloman. ÎI declar nul. 362680)

Pierdut autorizaţie sanitară firma C roitorie Fantezia. Se declară nulă. (362684).

SC Westmun Comexiin pierdut facturier nr. 839251-839300 şi chitanţier fiscal nr. 147151-

\ 147200. Se declara nule. (362723)• Pierdut carnet student pe

numele Cepănaru Alexandru. îl declar nul (362724) -

DECESE COMEMORĂRI

Colectivul Băncii Române pentru Dezvoltare Cluj >nnnţă cu profundă tristeţe trecerea în e te rn ita te a distinsului OANŢĂ SIMION, fost director adjunct al Băncii ie Investiţii timp de peste 2 iecenii. Remeniorînd anii în are sub îndrumarea sa s-au format multe generaţii de' lucrători, bancari, îi aducem ia ultim omagiu şi transmitem • sincere >ondoleanţe familiei (100748)

ŞŞ * Cu adîncă durere în suflet *y,:annţăm trecerea în nefiinţă, : ■ %âo lungă şi grea suferinţă

1 iubitului nostru soţ, ta tă , toiic şi străbunic, ZIRBO DORIAN, fost contabil şefia Mobilă şi T ap iţe rie” , în 'irită de 73 ani. Nu te vom !'*> niciodată.

- imormîntarea va avea loc •a, 25 septembrie, ora 13, de* capela veche M ănăştur.

- ^tanezeu să-l odihnească.• ; umilia îndurerată. (354425)

A

• Cu adîncă durere anunţămtncetarea din viaţă a celui care a fost SURD IOAN. Înm orm întarea va avea loc joi, 26 septembrie, ora 13, în comuna Floreşti. Soţia Maria, fiicele O tilia, Rodica şi Adriana, nepoatele Monica şi M ihaela cu soţul F lorin , ginerele Iosif. (361088)

• Cu adîncă durere anunţăm . d ispariţia fulgerătoare dintre noi a celui care a fost ARUNCUTEAN IOAN din Iuriu de Cîmpie, în v îrs tă de 46 ani. Înmorm întarea va avea loc jo i, 26.09.1996, ora 13, în localitatea Iuriu de Cîmpie. Fie-i ţărîna uşoară! Familia îndurerată. (361103)

• Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de buna noastră so ţie, mamă şi bunică, MUREŞAN ANI SI A. Înm orm întarea va avea loc joi, 26 septembrie 1996, ora 12, în localitatea Fundătura. Familia îndoliată. (361105), ,

•N Cu sufletele cernite de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a celui care a fost profesor CONSTANTIN GOMOIU scumpul nostru tată, frate şi bunic. Înm orm în tarea va avea loc joi, 26 septembrie, orele 14, la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (361110)

• Cu îndurerare anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii şi mame, ONIGA MARIA. înmormîntarea va avea Ioc joi, 26.09.1996, orele 12, în com una Baciu. Cu adîncă d u re re , fam ilia. (361168)

• Cu adîncă du rere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi socru, BOB OVIDIU, în vîrstă de 60 ani. înmormîntarea va avea loc azi, 25 septembrie, orele 11, de la capela cimitirului Central. Familia îndurerată. (354443)

• Ca niciodată în acest an, toamna a venit mohorîţă şi plină de m istere ,! prevestitoare de rău şi necaz, aducînd numai d u rere şi lacrim i la nesfîrşit, răpind d in tre noi în data de 23 septembrie 1996 pe cel mai iub it so ţ şi ta tă , ŞAITIŞ CONSTANTIN, preot paroh în satul Popeşti, la cea mai frumoasă vîrstă de 45 ani, cînd visurile tale au rămas spulberate de moartea crudă care te-a răpus după o lungă şi grea suferinţă, zdrobind sufletul meu şi al copiilor tăi, răm înînd fără mîngîierea, sfaturile şi vorbele dulci pe care ni le spuneai atunci cînd aveam nevoie de ele. De acum îna in te paşii noştri vor fi călăuziţi de imaginea chipului tău blînd şi drag. Lacrimile noastre vor uda mereu florile care vor rămîne veşnic vii pe mormîntul tău la fel cum vei răm îne şi tu în inim ile noastre . Slujbaînm o rm în tării, 1 după rînduiala Bisericii Ortodoxe, va avea loc în data de 26 septembrie 1996, orele 12, în satul Popeşti, judeţul Cluj. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Soţia Victoria, copiii Iustinian şi Daniel, în veci îndureraţi. (354447)

* Cu adîncă d u rere ne despărţim de unchiul nostru drag, ZIRBO FLORIAN, pe care nu-1 vom uita niciodată! V asile, D orina şi F lorin . (361160)

• Un ultim omagiu adus fostului locatar inst. SZABO ANDREI *din partea locatarilo r din bl. C4 str. Tazlău nr. 7 (362681)

• O veste îngrozitoare ne-a umplut sufletele de durere ca ce-a care nu iartă pe nimeni. Moartea l-a smuls dintre noi pe omul şi prietenul nostru, preot ŞAITIŞ CONSTANTIN, la o vîrstă la care multe visuri rămîn neîmplinite. Vom fi a lă tu ri de cei rămaşi fără mîngîiere. Mircea, Monica şi Lavinia Ignat. Doriţii în pace suflet blînd. (354448)

* Cu inimile zdjAbite de durere şi ochii' plini de lacrimi, credincioşii Parohiei Ortodoxe Române Popeşti p rin Consiliul Parohial, anunţă încetarea din viaţă a celui care i-a îndrumat pe cale? adevărului şi le-a propovăduit învă ţătu ra mîntuitoare, timp de peste 23 de ani, preotul CONSTANTIN ŞAITIŞ. El a fost pentru noi to ţi un adevărat pastor sufletesc pe care l-am preţuit şi respectat pînă la sfîrşitul vieţii sale. Ne vom ruga mereu bunului Dumnezeu pentru sufletul său bun ca prinos al recunoştinţei şi dragostea ce i-am purtat-o. Nu-1 vom uita niciodată pe. bunul nostru * pastor. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Consiliul P arohial, Popeşti (354451)

• CONSTANTIN LAURENŢIU MUNTEANU (LAUR, BALAURUL, NEA LAUR) fost farmacist, jucător şi antrenor de fotbal, a încetai din viaţă, în vîrstă de 69 ani, după o scurtă, d a r grea suferinţă. Decesul s-a produs la locuinţa sa din Suedia (Boras-Kummingagen 10A 502-49), unde a trăit în ultimii 17 ani. îl plîng, regretă şi îi vor păstra veşnică amintire: Laura soţia, Adina şi Mihaela fiicele, Liviu şi Kurt ginerii, Rareş şi Casandra nepoţii. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace (354484)

• Cu inim ile îndurerate anunţăm încetareafulgerătoare din viaţă a celui, care a fost soţ, ta tă , bunic, s trăbun ic , CÎMPEAN GAVRILĂ, de la Podul Bii, Sînmartia Înmormîntarea va avea loc joi, 26 septembrie 1996, orele 12. Să-i fie ţărîna uşoară! Soţia Aurelia şi copiii (354523)

• Cu du rere în suflet anunţăm decesul scumpului nostru unchi SIMION OANŢĂ. Înmormîntarea va avea loc în 25 septem brie1996, o ra 12. la Capela cimitirului Central. Cei ce te vor păstra viu în inimile lor, Liviu, Corina şi Florin Oanţă. (362674)

* Cu inim a zdrob ită de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soj, ta tă , socru şi bunic POP GHEORGHE, din sat Elciu. Înmormîntarea va avea loc în data de 26 septembrie în Elciu Ia ora 12. Familia îndurerată.(362727)

• Cu inim a zdrob ită de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a celui care a fost frate, unchi şi cum nat p reo tu l ŞAITIŞ CONSTANTIN din Parohia Popeşti. Nu te vom uita niciodată. Familia fratelui de la Bedecia (362735)

* Cu adîncă durere anunţ stingerea din viaţă, după o îndelungată . suferin ţă suportată cu resemnare şi cu

.încredere în Dumnezeu, a dragului meu soţ H IR IŢ IOAN, în vîrstă de 64 de ani, născut în comuna Aiton judeţul Cluj. Înmormîntarea va avea loc la data de 26 septembrie 1996 Ia cimitirul Central capela mare, orele12. Dormi în pace, suflet bun. Soţia Mărioara. (362773)

Cu adîncă d u rere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic HIRIŢ IOAN. Copiii Nelu, Mariana, Emilia, ginerii Ati, Fane şi nepoţii Anca, Rian, Andreea, liana, Laura, Daniel şi Monica. Nu te vom uita niciodată. (362774)

• membrii columbofili ai Asociaţiei Sportiv.Columbofilă din Cluj-Napoca sînt alături de colegul lo r, Hebeanu Horea, în aceste momente grele şi-i transmit sincere condoleanţe. (361108)

• Sîntem alături de Hebeanu Horea în aceste momente grele pricinuite de pierderea mamei dragi şi-i transmitem sincere condoleanţe. Familia Moldovaa (361109)

• ' Sincere condoleanţe familiei îndoliate, la trecerea în cele veşnice a celui care a fost ZIRBO FLORIAN, contabil şef la Cooperativa Mobilă şi T apiţerie C luj. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul un ită ţii Mobilă şi T apiţerie C luj. (361144)

• Sincere condoleanţe profesorului Gorea Ioan, la pierderea fratelu i drag. Colectivul cadrelor didactice de la Şcoala nr. 13. (361157)

• Sincere- condoleanţe familiei Zirbo. C adrele didactice de la Şcoala nr. 13. (361158)

• Dragă Vasile, sîntem alături de tine în aceste clipe, cînd te desparţi de minunata ta soţie, MERCEAN LIVIA. Colegii de serviciu, de lâ atelieru l Energo M ecanic RAJAC. (354313)

• Cu respect şi admiraţie ne luăm rămas bun de la vecinul nostru, OANŢĂ SIMION. Să-i fie ţărîna uşoară. Asociaţia de locata ri d in s tr . Universităţi nr. 8. (354427)

• Sincere condoleanţe şi compasiune colegei noastre dr. Angela Constantinescu, Ia decesul ta tă lu i d rag . Colectivul Spitalului şi al farm aciilor . din M ociu.(354430)

• Dis de d im ineaţă un telefon ne-a anunţat moartea' fulgerătoare a p rietenului nostru, preot CONSTANTIN ŞAITIŞ din satu l Popeşti. Sîntem a lă tu ri de fam ilia îndoliată şi greu încercată Familia Drăgan Ioan, Dorina, Ionuţ şi Irina. Nu-1 vom uita niciodată (354449)

• S-an scurs 6 săptămîni de cînd am condus pe ultim ul drum pe cel ca re a fost HAŢIEGAN VICTOR. Pe această cale m ulţum esc tuturor rudelor, prietenilor şi în special vecinilor care au fost alături de mine la nevoie Parastasul de pom enire va avea loc joi, 26 septem brie ora 18, la biserica “ Bob Susana. (354423)

Un ultim om agiu celui ca re . a fost p reo tu l CONSTANTIN ŞAITIŞ, soţul colegei noastre Victoria Şaitiş. n aceste clipe grele sîntem

a lă tu r i de fam ilie şi tran sm ite m . • . . sincere condo lean ţe . C onducerea firmei Popas Baciu. (354450)

Sincere condoleanţe d-nei N ich ita E lena , în m area durere pricinuită de moartea so ţu lu i iu b it. Fam iliile V ern ieşan , P risăcean u şi M oroşaa (354499)

Asociaţia de locatari din P iaţa M ihai V iteazul nr. 6 este a lă tu ri de co locatara, doam na Bob E lisabeta , în marea durere la trecerea în eternitate a scumpului său fiu dr. BOB OVIDIU. (354512)

Adînci regrete la trecerea în nefiinţă a dragulu i meu p rie ten SIM ION OANŢĂ. Sincere condoleanţe familiei. N icolae C iovârnache. (354521)

Sîntem alături de d-na dr. Angela C onstan tinescu în m area durere pricinuită de p ie rd e re a ta tă lu i drag . C olectivu l D ispensaru lu i medical Mociu. (362698)

Cu inimile pline de durere nedespărţim de iubitul nostru p rie te n şi ; coleg CONSTANTIN ŞAITIŞ. Rugăm pe bunul Dumnezeu să od ihnească cu d rep ţii sufletul său. în aceste cîipe grele sîntem alături de familia în d o lia tă , tran sm iţîn d u -i condo lean ţe. Fam . pr. Abraham Simion. (362699);'

Cu adîncă durere şi mare tr is te ţe ne .d esp ă rţim de iubitul nostru prieten şi coleg preot CONSTANTINŞAITIŞ. R ugăm pe m ilo stiv u l' Dumnezeu să odihnească în pace sufletul său. în aceste clipe grele sîntem alături de familia îndoliată cu întreaga noastră compasiune. Fam. pr.Vasile Coţea. (362700)

Un ultim şi pios omagiu celei care a fost ANGELA MIRON. Cu gândul şi sufletul sîn tem a lă tu r i de Anca şi L eon tin . F am ilia H osu/(362702)

Un ultim omagiu fratelui şi'unchiului nostru OANŢĂ SIM IO N . Să-i fie ţă rîn a u şo a ră . S ora M aria şi nepoatele Ana şi M aria cu familiile. (362706)

Sîntem alături de familia Pop Alexandru din Elciu Ia trecerea în nefiinţă a tatălui său drag, POP GHEORGHE. F am ilia M înzat din Osoi.(362728) - .

* Sîntem alături de colegul n o s tru H ebean. H orea la trecerea în nefiinţă a mamei d ra g i. D um nezeu s-o odihnească. Colectivul Curţii de Apel Cluj. (362742)

■ Sincere, condoleanţe co legu lu i n o s tru H ebean H orea la p ie rderea mamei dragi. Colectivul Judecătoriei Cluj-Napoca. (362744)

* Un ultim şi pios omagiu aducem celei ce a fost colega noastră ANGELA MIRON, care a trecut la cele veşnice. Dumnezeu să o odihnească în pace. F am ilie i îndo lia te sin cere . condo lean ţe din partea Institutului de Chimie “Raluca Ripan” Cluj-Napoca.(362753)

* Duioasă şi tristă aducere aminte la împlinirea unui an de la dispariţia dragei noaste, R EV ESZ V IC TO R IA Familia. (354312)

Sîntem alăfiiri de colegul nostru H ebean H orea în marea suferinţă pricinuită de m oartea m am ei d rag i. Transmitem şi pe această cale sincere condoleanţe întregii fam ilii. 'C o lec tiv u lTribunalului Cluj. (362743)

Sîntem alături de colega noastră Anisia Bungărdeanîn marea durere pricinuită de p ie rderea m am ei drag i. Colegii din In s titu tu l de C erce tări B iologice C luj- Napoca (362758)

Cu tr is te ţe şi adîncă durere anunţăm despărţirea prematură de buna şi draga n o as tră colegă ANGELA MIRON. Sîntem a lă tu ri de voi, Anca şi L eontin şi vă îm părtăşim ; d u rerea profundă. Dum nezeu s-o odihnească în pace. Colectivul de ferom oni In s titu tu l de Chimie “Raluca Ripan” Cluj.(362754)

Cu reg re t şf”du re re în suflet ne despărţim de iubitul nostru frate şi cumnat HIRIŢ IOAN, la tre c e re a lu i în nefiin ţă. Nu te vom uita niciodată. F ratele Aurel şi soţia Ariuţa, surorile Sofia, Lenuţa, Carolina, M aria şi cum naţii Em il, Nicolaie şi Culiţă. Odihneşte-te în pace.(362771) '

Cu nespus regret anunţăm' trece rea în nefiinţă a scumpului nostru unchi HIRIŢ IOAN. Nepoţii Doina, Radu, Mirela, Marius, Culiţă, M ariana, A drian, Simona, M ihai, M arian a , Cosmin.(362772)

■ A zi,. 25.09.1996, se împlinesc 3 ani de cînd dragul nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, COPACIU VIOREL, n e - a . p ă ră s it pen tru to tdeauna , lăsîndu-ne cu inimile pline de durere. Nu te vom uita n ic iodată. Soţia M aria , fiicele Diana şi Simona, ginerele' M arin, nepoţica Andrada. (360971)

Azi, 25 septembrie 1996, se împlineşte 1 an de lacrimi şi durere de cînd m-a părăsit dragul şi stim atul meu soţ, GAGIII ŞTEFAN. Fie ca sufletul lui bun şi blînd să se odihnească în pace. Şoţia Ileana şi nepoţii lui dragi. (354280)

S-au scurs şase săptămîni de lacrimi şi durere de cînd 1- am condus pe ultimul drum, pe dragul nostru soţ şi tată, LĂPUŞAN NICOLAE. P arastasu l va avea loc duminică, 29 septembrie, la biserica Sfîntul Ioan B otezătorul din M ărăşti. Sufletul tău bun va rămîne veşnic în inim ile noastre Dumnezeu să te odihnească în pace! Soţia V ic to riţa , fiii Radu şi GabL (354307)

• A plecat dintre noi acum 6 săptămîni să se odihnească, după o lungă şi grea su ferin ţă , iu b itu l nostru p rie ten HAŢIEGAN VICTOR. D ragostea din sufletele noastre îl vor însoţi şi dincolo de mormînt. Iubire Veşnică este to t ce-ţi mai putem oferi. Dumnezeu să te odihnească. Familiile Papp Alexandru şi Deak din Dej(362676)

• Cu adîncă dureri- anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost DIVIRICEAN VERONICA din C ă ian . Înm orm întarea va avea loc vineri,-27 septembrie, ora 13 în localitatea Căian. Ana, Ileana, Maria, Vasile, Dănilă, Ioana, Veronica cu familiile.(O)

ADĂRUL “ --- “-; SPORT miercuri, 25 septembrie 1996

Cupa Presei arborează doliul

U n v is fru m o s m o a re în . . . tă c e reFulm inanta noastră

participare în "Cupa Presei” a fost curmată, brutal şi inuman, în faza semifinalelor. Zeci de chitare şi mii de sombrero p lutesc acum pe Someş anunţînd lumii deznădejdea şi amărăciunea ce a cuprins ieri oraşul la aflarea teribilei veşti: magicienii de la "Adevărul- C orespondenţii" au fost înfrînţi!!!

Un vechi proverb românesc spune că ”apa trece, dar . pietrele rămîn”. Vă veţi întreba, poate, ce legătură are zicala cu fotbalul?! Absolut nici una! Totuşi, profitînd de această introducere, să spunem că adversarul nostru, NCN-ul, a cîştigat pe... mîna noastră. Am pregătit mizerabil acest meci. Tactica pe care am abordat-o s-a dovedit realmente falimentară. în aceste condiţii ‘ am fi fost o pradă extrauşoară chiar şi pentru ■> Steaua sau ; Dinamo. Adevărul e că trebuia să cîştigăm în orice condiţii. Nu s-a putut pentru că stilul nostru a fost un monolog: ”noi atacam, noi primeam gol”.

Prima repriză a început bine pentru noi. Am avut o bară şi... r mult ghinion. Contrar cursului jocului "ensieniştii" deschid scorul la capătul unei faze în care apărarea noastră acuza

dureri reumatice. Egalarea vine, oarecum, normai: Cristian Bara înscriind un gol util şi destul de frumos. Pînă la pauză poarta noastră mai cunoaşte de încă trei ori botezul golului fără ca" atacul să mai realizeze ceva: Deci, 1-4 la pauză şi intrăm la cabine cu ; un săculeţ de goluri, un moral praf sji pulbere şi nervi cît să detoneze un avion.

La re luare, linia noastră defensivă se lipeşte în faţa careu lu i advers, ceea ce le permite renumiţilor tehnicieni de la NCN să mărească diferenţa de pe tabela din capul lor la 9-2. Dezastrul plutea în aer. Liberoul Brie plutea în mocirlă. Portarul Hossu... plutea într-un norişor de Ia fumul de ţigară, aşa că nu mai mira pe nimeni evoluţia scorului, în plus, în loc să-şi vadă de îndatoriri, Codin Samoilă făcea ochi dulci celor de • la "Scutul Patriei”. Ce mai, eram... pe spate!

■ Salvarea a venit de unde ne ' aşteptam mai puţin. Obosiţi -de < atîta tîrît prin mocirlă, adversarii cedează teren. Nu stăm prea mult pe gînduri, ne urcăm peste ei şi după ce ne coborîm îi înfundăm cu goluri. Răsturnarea de situaţie îi provoacă blîndului şi tandrului portar de la NCN un atac de nervi şi el se repede ca un bour cu capul sprc bara porţii. Impactul a fost unul galactic, poarta fiind

repusă la locul ei cu mari eforturi. Scorul ajunge uşor la9-6, dar... fluierul arbitrului ne sinucide. Ne-ar mai fi trebuit zece minute şi-am Ti întors rezultatul. Aşa, am întors doar spatele şi ne-am înecat amarul în fluvii de bere şi insule de pîine cu unsoare. Asta e, privim încrezători spre finala

^mică unde va trebui să învingem o echipă fără nume, dar cu mari pretenţii: TVR-ul.

Iată, pentru consolare, echipa ce a fost încropită în zece minute, dar care a lăsat amintiri pentru o viaţă: Mihai HOSSU - Dorinei SIMON, Dan BRIE, Mihai BLAGA - Eugen OLARIU, C odin SAM OILĂ, M arius FOCŞANU, Cristian BARA, Loţi IlORVAT. De asemenea, cîţiva "martori oculari” susţin că l-au văzut în teren şi pe B ogdan EDUARD, dar inform aţia nu , a fost confirmată,; Un fapt interesant, pe teren au fost:

Zece negri mititei trei la noi, şap te la ei

P.S. Mulţumim, domnului colonel Blaga, singurul sponsor ce l-am avut pînă acum, singurul poliţist ce ne-a dat de băut şi apoi nu ne-a... amendat!

I Divizia B de fotbal, seria a IV-a-81

U;M.T. a revenit în fruntea clasamentuluiDupă numai o săptămînă, “Sîrma" a cedat şefia

fo ste i sale învinse din etapa anterioară, U.M.T., care duminică a cîştigat derbyul timişorean, revenind pe locul întîi datorită faptului că “sîm arii"au cedat la Ştei. Se pare că, în continuare, vom asista la “schimbul de ştafete”, în sensul că lunea viitoare “Sîrma” va trece din nou în frunte pentru simplul motiv câ U.M.T. stă în etapa a 9-a. Dar să lăsăm anticipaţiile şi să trecem la concret, la rezultatele etapei cu numărul 8.

.M J .r a mTimişoara l'Sfl. A fost un derby...

oarecare, undeva.. “calculat”, din moment ce golul victoriei a fost

. înscris de Sasu în min. 12, după care... nimic. Adică-au mai fost şi. două “bare” ale învingătorilor prin acelaşi Sasu. Un “argument” în plus despre un derby “calculat” : cei de la Electrica au ratat un penalty prin Sorescu (9), deci înaintea golului victoriei!

• Astral Deta - F.C. Telecom Arad 2-0. Victorie fără dubii a

' gazdelor, prin golurile marcate de Vasko (39) şi Solomon (57). Din min. 42 oaspeţii au evoluat în zece oameni .prin eliminarea lui Bugariu. ; - , • West Petrom Pecica - Sticla Arieşul Turda 4-3. Scor strîns,1

.m ultă vreme sub semnul întrebării. Au marcat: Corseriti (3), Bene (10 şi 74) şi Drăgan

. (18), respectiv Raţiu (8), şi

Căpuşan II (38 şi 89).• Mccanica Mîrşa - Viitorul

Oradea 1-0. Unicul gol a fost înscris de Serfozo (21). Apoi... “pauză”.

• Şoimii Sibiu - C.P.L. Arad 3-0. Scor de forfait prin golurile- marcate de Ciobanu (33), Corfar (42) şi Galeş (74).

• F .C . B ih o r O rad ea - A rm ătura Zalău 1-f. Oaspeţii au deschis scorul prin Iepure (41), gazdele egalînd prin Ciorba (49). Apoi... “pauză”. Pardon: gazdele, prin eliminarea lui Ciorba (48)- au jucat în 10 oameni.

• M o to ru l IM A A rad - M eta lu rg is tu l C ug ir 2-2. O “remiză”... norocoasă. Au marcat: Toderaş (72) şi Botiş (84), respeciiv Neagu (52 şi 61). De reţinut: oaspeţii au avut victoria în mînă, dar n-au ştiu t,s-o ... păzească. ;

• M in eru l B aia B orşa

Detliil alt impMil!Kanu spune adio

fotbalului!’ Acum mai bine de o lună,-o ştire stupefiantă făcea, înconjurul lumii fotbalistice. Kanu, la cei 20 de ani ai săi, este obligat; să-şi atîme ghetele în cui, în urma descoperirii:de către medicii echipei italiene Internazionale Milano a unei afecţiuni cardiace. Dacă toată lumea deopotrivă, alături de "nigerianul de abanos” - Kanu era în aşteptarea unei minuni, sîmbătă, un grup de doctori cardiologi englezi au retezat orice speranţă şi odată cu ea, o carieră fotbalistică ce se anunţa de excepţie.

Diagnosticul, sec şi rece, este im placabil ca şi destinul tînărului fotbalist nigerian: insuficienţă valvulară de aortă. Totodată', aceeaşi medici' englezi au recomandat şi o operaţie în termen de cel mult doi ani. După această dificilă operaţie, menită să evite apariţia unor infarcturi, Kanu se va afla în im posibilitatea continuării fotbalului dc înaltă performanţă. ■

(C.B.

Ultimul rezultat al clapei: W im bledon - Southampton 3-1. (Gailc12, Ekoku 38 şi 73 - Daklcy 77).

[SAHS e l e c ţ i e

; Metalurgistul Cluj şi Cercul Militar Cluj anunţă deschiderea cursului de şah pentru copii, începînd cu data de 1 octombrie. înscrierile se fac la Cercul M ilitar, zilnic între orele 12-14. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 19.35.35;

U na caldă, una rece. • campioanele en-titre învinse pe

propriul teren •A început şi C:N. al juniorilor/junioarelor. Cu

un rezultat normal, cu un ăl doilea surpriză. Echipa , de junioare "U" SM, antrenor prof. Florin Ţurcanu, .campioană en-titre, a pierdut la CIuj-Napoca în prima etapă în faţa băimărencelor. Scor final, “U” SM - CSS 2 Baia M are 0-3 (-6, -5, -10) in numai 42 de minute! în terenul “U” SM:Luca, Rus, Gilovean, Tuşa, Mureşan, Vaida, Petrican, Pop, Beke. •

La juniori" CSS Viitorul Conis Cluj (Lotei, T rifan , Toma, Crişan, Birtocean, lonescu, Someşfălean, antrenor Ovidiu Vasu) - CSS Tîrgu M ureş 3-0 (3, 8, 4). Duminică, 29 septembrie, la Dej derby al seriei, LAPI Dej - CSS Viitorul Conis Cluj.

Dertiostene SOFRON

Nu există calitate omenească mai de preţ decît voinţa, tenacitatea.' Ea este înnăscută, dar se şi educă, mai ales prin sporturi de mare dificultate. Vă vom da cîteva exem ple, ... care să confirme cele spuse mai sus.

Aţi putea crede că . înotăto ru l austra lian John Konrads,'campion olimpic în proba de 1500 m liber la J.O. din 1960 a fost în copilărie grav bolnav de poliomielită şi doctorul i-a recomandat ca o ultimă speranţă înotul?

Şi Hamilton Scott, patinatorul micuţ şi îndemînatic, de tre i'o ri campion mondial în anii 1981-83, înalt de numai1,62 şi cu 54 kg “maşinuţa de piruete din Toledo” (SUA) cum i se spune, a fost un copil: nefericit, suferind de o boală de creştere şi doar cu trei degete ■ la un picior, ceea ce îl face să poarte o gheată specială. :

Ei bine, lui Hamilton. doctorii i-au 7 • / indicat, dar fără mari speranţe, vitamine,yoga şi... patinaj, ultimul medicamentdovedindu-se miraculos. Şi astfel copilulcu o boală de creştere a ajuns la 1,62 mşi pe podium, cuceritor a .tre i titlurimondiale.

încă un caz, amintit adeseori în presă, este aceia al alergătorului american William Carr, campion olimpic în anul ' 1932 la Los Angeles (400 m 46,2 record

olimpic care a dăinuit douăzeci de ani), deşi un an înaintea Jocurilor, avusese un grav accident de automobil în care îşi fracturase ambele picioare. Dar

voinţa lui a fost mâi presus de orice... ,

Tot un accident g r o a z n ic , ; ; de. autom obil, are D aw n- F raser, accident în care va'

muri mama sa, Dawn fiind la volan. Vrea să renunţe la tot, să se sinucidă, dar îşi revine cu greu şi Ia vîrsta ei matusalemică pentru înot (28 a n i) . cucereşte la Roma pentru a treia oară • titlul olimpic, performanţă unică în' nataţia lumii. " . .

Cea mai mare dintre minuni, mai ales că este legată de deprinderi motrice şi tehnică însuşită în ani de antrenamente şi concursuri, ni se pare performanţa trăgătorului maghiar de pistol viteză. în 1948, la J.O. de la Londra cîştigă cu, virtuozitate. Dar un stupid.accident de grenadă îl face să-şi piardă mîna dreaptă^ Pentru un sportiv de performanţă ar fi însemnat sfîrşitul carierei. Dar nu pentru Takacs. Şi iată-1 la Olimpiada următoare (H elsinki 1952) c îş tig înd spre surprinderea tuturor în aceeaşi probă,- uh nou titlu, dar de astă dată, cu mîna stingă!...

V irg il LU D U

T E N I S Scandalul MaşterCalificat pentru campionatul mondial ATP care se va desfăşura

între 18-24 noiembrie ia Hanovra sub organizarea lui Ion Ţiriac, numărul 3 mondial a părăsit terenul de la Sao Pauloîn setul 5 al medului de dublu pc care îl susţinea în cadrul barajului de Cupa Davis. „Nu a fost o problemă de vanitate. Pur şi.simplu spectatorii erau ca nebuni!" Pe lîngă „normalele” zgomote în timpul jocului şi injurii la adresa persoanei sale, „Musterminator" a acuzat că un spcctator îl orbea cu o oglindă, împiedicîndu-l să joace. -

în consecinţă cl a fost descalificat pentru ultima partidă de , simplu. în accstc condiţii austriecii au refuzat să sc prezinte pe

teren, picrzînd prin forfait. Austria riscă să fie retrogradată în ultima grupă valorică, iar Mustcr să fie suspendat pe trei ani. Federaţia braziliană a pretins austriecilor 400.000 S pentru daunele cauzate (pierderea drepturilor de retransmisie TV), în replică aceştia solicitînd rcjucarea meciului pc teren neutru. Acţiunea lui Mustcr a primit girul federaţiei austriece, preşedintele Gerd Pumer

- considerînd că el a procedat just dat fiind comportamentul spectatorilor brazilieni: „Respectăm decizia lui Muster, care este o persoană extrem de echilibrată. Vom înainta ITF-ului o declaraţie scrisă şi nu cred că vom fi suspendaţi din Cupa Davis".

be pe vremea lui Tzirri şi Nasty ştiam că Brazilia şi India sînt cele mai „groaznice” gazde în Cupa Davis. Am fugit glonţ spre acea superbă „Ar fi fost.prea frumos" înjghebată de loan Chirilă, recitind cronica ultimului meci (la 2-2 al semifinalei) din 1971:

„Nu am văzut niciodată o asemenea dezlănţuire a bucuriei populare ca aceea declanşată după ce Koch şi Mandarino au cîştigat lă campionii Roland Garros-ului, (...) Â doua zi Năstase şi-a făcut datoria, cîştigînd uşor. Eu (n.n. Ţiriac) declarasem că a cîştigă la Sao Paulo echivala cu a traversa Matto Grosso în picioarele goale, şi cei 8.000 de spectatori păreau decişi'să-mi demonstreze că aveam dreptate. Eram în infern. (...) Am părăsit terenul protejaţi de poliţişti. îi răpisem Braziliei o victorie pe care ei o comparau cu înfringerea naţionalei de fotbal în 1950, pe Maracana”.

După 25 de ani, nimic nou sub soare...Radu C. M U N T E A N U

Mobila Şimleul Silvanici 4-0.Scorul etapei. Goluri date de Budea (8-penalty), Ţiplea (31), Pop (68) şi.Frunză (84).

• Minerul Ştei - I.S.C.T. 2-0. E greu de cîştigat la Ştei. Liderul n-a rezista t iureşului... “mineresc” al gazdelor fiindcă “sîrmarii" au jucat modest, n-au “fost în vînă”. Golurile au “picat" după pauză: Galea (52) si Kovacs (73),

Clasamentul:1. UMT2. ISCT3. Min. Ştei4. Şoimii5. Metalurgistul6. Electrica'7. W.P.Pecica8. ASTRAL9. Mecanica10. Armătura -11. Mobila .12. CPL13. FC Bihor14. Motorul15. Phoenix -16. Sticla

8 20-7 21 8 134 21 8 22-11 187 15-7 158 15-14 14 8 15-1013 8 15-2412

10-8 10 10-1110 8-10 10

7 8-12 98 8-16 97 11-12 88 14-17 87 I6-I2 78 18-24 7

7

7

17. Minerul B. Borşa 7 7-12 618. FC Telecom 7 7-13 619. Viitorul * 8 8-16 6

E tapa viitoare (duminică 29 ,septembrie): Şoimii - FC Bihor, VI Armătura - Minerul B. Borşa, 1 Mobila -'ASTRAL, FC Telecom- Phoenix, Electrica - Minerul Ştei, ISCT - M otorul IMA, M etalurgistul - W.P. Pecica, S ticla A rieşul - Mecanica, Viitorul Victoria - CPL. UMT stă.

Eugen HANG I

POPICEGherlencele la a doua

victoriePopicăresele de la

Constructorul Gherla au început foarte bine actualul campionat al Diviziei A, la sflrşitul săptămînii trecute ele obţinînd cea de a doua victorie. Jucînd din nou pe arena din parcul oraşului, sportivele de pe Someş au term inat v icto rioase, în tîln irea susţinu tă împotriva unei formaţii cu vechi tradiţii, CSM Reşiţa. După o paţtidă de bun nivel tehnic fetele de la Constructorul au cîştigat cu

.2360 - 2232 (5-1),Popicăresele antrenate de

“veteranul" tehnicienilor .rom âni, Io sif Nagy, au evoluat - şi de această dată- cu mare ambiţie, dorind cu orice, preţ o nouă victorie, care să fie de bun augur în perspectiva viitoarelor meciuri, care vor avea loc în deplasare. In partida cu reşiţencele, de Ia gazde cele mai bune jucătoare s-au dovedit Barta- 419 p.d. şi Varga 403 p.d, de la CSM doar Holesch s-a “apropiat" de 400 p.d, realizînd 398 p.d.

Relatînd despre evoluţia popicăreselor de la Constructorul Gherla, neapărat trebuie să scoatem în evidenţă eforturile financiare ale SC “Tetris” SRL din localitate, singura societate gherleană care sprijină acest sport. în rest, în mica urbe de pe Someş toată lumea ţine cu... fotbalul. Succesele însă le obţin popicăresele.

SZEKELY Csaba

miercuri, 25 septembrie f 996 FEMEIAA D E V & R U qd e C l u j ___ |

C u m p u t e ţ i d e v e n i » t e m p o r a r , p ă r i n ţ i i u n u i c c p i l a b a n d o n a t

G & F . G . C . • Vă sp u n e d-na a s is te n t socia l MONICA FILIP, şe f al Centrului d e

S prijin Fam ilial ş i O crotirea Copilului ş i inv ita ta pagin ii "Fem eia" d e a stăz i •doresc să ia în încredinţare, pe sufletească putern ică, astfel termen-redus, copii abandonaţi; încît Ia "expirarea” termenului

BUSUL DE SPRIJIN FAMILIAL SI OCROTIREA COPILVWI

I - Cînd şi în ce scop a luat | naştere C entrul de Sprijin Familial şi O c ro tire a

I Copilului (CSFOC)?' - CSFOC a luat naştere la 1 I septembrie 1995, constituin- | du-se ca o alternativă la instituţipnalizarea copiilor. El

l a fost şi este rezultatul unui I parteneriat între Comitetul Naţional de P ro tecţie a Copilului,. o rganizaţia nonguvernamentală "Pentru Copiii Noştri” şi Consiliul judeţean Cluj. Are „ în componenţă 13 asisten ţi sociali cu studii^ superioare şi, bineînţeles, lin personal auxiliar. Sîntem toţi tineri (vîrsta "maximă” este de 32 ani), reprezen tan ţi a trei promoţii de asistenţă socială, sîntem entuziaşti şi foarte puşi pe treabă, am făcut toţi stagii la centre de asistenţă socială din străinătate şi:'. . .ştim foarte rine ce vrem. .'■".Şi ce anume vreţi?- Să atingem ;toate

obiectivele pe care CSFOC şi le-a propusele la bun început. Adică:; dezinstituţionalizarea copiilor (prin reintegrarea în familia de origine, atunci cînd este posibil; încredinţarea într-o famitie doritoare să ia ii îngrijire copii; adopţia naţională, pe care noi o încurajăm; integrarea Jn case de tip familial); prevenirea abandonului; consilierea familială; asistarea şi sprijinirea fam iliilo r vulnerabile, a fam iliilo r defavorizate social

- Cum aţi reuşit sâ vă formaţi o im agine rea lă despre familiile şi copiii care necesită asistenţă socială?

-Punctulde pornire a fost Practica pe care am ?fecluat-o în facultate, la diverse organizaţiitonguvernamentale profilate P® asistenţă socială. După aceea ne-au ajutat statisticile

există la nivel de leagăne !i case de copii. Şf, nu în Mimul rînd,'faptul că în urma tampaniei publicitare iniţiale •i venit clienţi la noi, la CSFOC; în momentul de faţă ,vem înregistrate peste 300 de ^ r i .■Cine sînt "clienţii” dvs.?■ Clienţii noştri sîn t în

Wal copii (între 0-14 ani), avem şi familii care doresc

** ia în încredinţare sau să opte copii.' Recent a ţi d em ara t

g ram u l FOSTER CARE '"Fam ilia de O c ro tire '!®porarâ” (a copiilor aflaţi •dificultate). Ce reprezintă "«t program?• Programul Fostcr Care a

^ iniţiat în parteneriat cu ÎMzaţia neguvernamentală Cl,tru Copiii Noştri” - carc

is'gură suportul t'chnic şi îistic - şi. arc drept scop ,|,agcrca unor familii carc

Cum ad ică , pe ” term en redus” ?

- în cadrul programului Foster Care - "Fam ilia de Ocrotire Temporară” - putem vorbi de: ocrotire de urgenţa (de la 3-4 zile la o lună); ocrotjre pe o perioadă scurtă (de la o lună la 6 luni); ocrotire pe o perioadă medie (de la 6 luni la 2 ani) şi ocrotire pe o perioadă lunga (de la 2 la 18 ani). Familiile doritoare să ia în' încredinţare, în aceste condiţii, copii, vor beneficia de_ alocaţia de stat a acestora şi de o alocaţie suplimentară plătită de CSFOC. Ele vor fi evaluate de noi şi vor fi acreditate ca fiind familii profesioniste. . .

- Cine pot fi "familiile de o c ro tire tem p o ra ră ” pen tru copiii abandonaţi?

- Familiile care au deja, sau care nu au copii, sau orice femeie de pînă la 6,0 de ani, cu condiţia

aceasta nu mai doreşte să-l restituie Centrului? . ,

- Aceasta nu este o nenorocire," dar nici nu este de dorit. De aceea, noi vom pregăti familiile în mod profesionist. Bineînţeles că nu putem in terzice sentimentele nimănui, şi o formă de ataşament oricum o să se dezvolte între părintele foster şi copil. Dar părintele trebuie să conştientizeze faptul că acest copil îi este încredinţat TEMPORAR. Sau, mai precis, pînă i se face reintegrarea în familie, pînă i se găseşte o familie de adopţie sau o familie de încredinţare pe termen lung.

- Nu este, oare, un fel de­joacă cu su fletu l copilu lu i, această "familie tem porară”? ’

- Nu, nu este. Fiindcă atît copilul, cit şi familia sînt pregătiţi pentru această , perioadă de tranzitie. Şi sînt asista ti în

să îndeplinească anumite criterii: f continuare de specialiştii noştri.-'ftnume>..?

Aceste familii trebuie să treacă p rin tr7un proces de

- Ca să nu ex is te dubii spuneţi-ne: un copil care a stat, să zicem, trei luni la o familie,

evaluare, care are mai multe este încredinţat apoi pentru alte etape. Ca şi criterii generale, însă j trei luni unei alte familii şi apoiaş menţiona că familiile care s e ; prezintă la noi trebuie în primul rînd să fie deschise spre a primi un copil în sînul lor, să aibă- condiţii decente de viaţă, să aibă, în locuinţa" lor, o cameră a

a lte ia , în tr -o p e rm an en tă "tranziţie” ?

- Nu, nu, nu! Pentru copiii care vor fi daţi în ocrotire foster se face un "plan de bătaie” pe termen lung^ Asistentul social

copiilor şi să fie dispuse să care se ocupă de.un copil anumecolaboreze, pe toată perioada în ştie dacă în cazul acestuia .estecare au copilul în îngrijire, cu sau nu posibilă reintegrarea sauCSFOC. Fireşte,; relaţiile dintre ; adopţia, Pentru familiile foster numembrii acestor familii trebuie să ; sînt propuşi copiii fără nici olîc dintre cele mai armonioase; speranţă dc reintegrare sau deia r so lic itan ţii trebu ie să adopţie naţională. Familiile fosterdovedească, totodată, calităţi de sînt folosite totodată şi.pentrupărinţi. V ' . : i pregătirea copilului pentru o

- Presupunem câ o familie ia eventuală, adopţie. " ' - un copil p en tru o perioadă - Cine stabileşte cît tim p.camedie. Ce se întîmplă în cazul sta un copil la o familie foster? în care în tre familia respectivă ; - D urata este stab ilită deşi copil se stabileşte o legătură asistentul social carc se ocupă de

c - : V * v , Iv • l *',• . ' - V v ‘ ,1

; : ' / ' 5 V • / ^ j

? v ’i y ? ‘: V

v" ■ ; i . : ■ n v V o *K *• t 4 % > S A. ţ ' l

M S

copil şi de asistentul foster, în funcţie de caracteristicile fiecărui caz. . .

- în ceea ce priveşte adopţiile^ aveţi solicitări?

- Bineînţeles. Noi am făcut circa 30 de încredinţări în

. vederea adopţiei, la familii avînd media de vîrstă 45-47 de ani, inclusiv din mediul rural. Dar am avut şi familii mai tinere, şi familii mai în vîrstă.

- Vorbiţi-ne puţin despre asistenţii sociali din acest centru.

: - Sînt mai mult... asistente. Avem un singur băiat.

- Cum aşa?- Se spune că meseria de

asistent social este o meserie... pentru femei; asta pentru că femeile sînt, prin natura lor, m a i; în ţelegătoare, mai deschise spre problem ele oamenilor. Dar eu zic că şi băieţii pot să facă faţă în egală măsură cerin ţelor acestei meserii. Dovadă - faptul că la facultate, în anul meu, cel puţin, au fost tot atîţi băieţi, cîte fete. Aici s-a nimerit însă să fie un singur -băiat. Şi se descurcă foarte bine, Şi cred că se şi simte bine între atîtea fete! • - - ■

- în ce măsură cazurile pe carc le întîlniţi în munca dvs.: vă afectează sufleteşte?

- Toate ‘cursurile pe care le-am făcut la facultate - psihologie, sociologie ş.a. - ne-au ajutat şi ne ajută să rămînem, pe cît se poate, obiectiv i; să nu preluăm su ferin ţele , durerile , necazurile oamenilor; să nu ne încărcăm sufleteşte cu jiroblem ele lor. Dar nu întotdeauna este "posibil aşa ceva. De aceea ex istă , şi activitatea de supervizare, care nu înseam nă doar activitate de control. în cadrul CSFOC avem trei supervizori cu care, în şedinţele care au loc din două în două săptăm îni, pe lîngă că

.discutăm despre cazuri, discutăm şi problem e persqnale, de colaborare cu ceilalţi, nemulţumirile noastre, furiile, revoltele pe un fapt sau altul. '

- Există vreo diferenţă între modul; cum aţi văzut asistenţa socială în facultate şi cum apare ea acum?

- Din păcate, realitatea este mai cruntă decît ne-a fost- prezentată. ^

■ Ce credeţi că trebuie să reprezinte asistentul social în România actuală?

r Un agent al schimbării,, schimbare în primul rînd a' atitudinii oamenilor faţă de semenii defavorizaţi.’ Şi un promotor al unor programe care se referă direct la omul în derută în această lume în schimbare.

M o n ica TR IP O N

V ■

I a u r t u l ş i c a n c e r u lCe legătură există între aceste două elemente-atît de diferite?

Ea nu poate fi decît una singură: consumul de iaurt ne fereşte de cancer. Să detaliem, numai pentru cititorii noştri mai curioşi.

în ultimul timp se acordă destulă atenţie activităţii antitumorale exercitată de produsele fermentate lactic. în experimentele pe animale, cercetătorii americani au constatat că introducerea iaurtului în alimentaţia şoarecilor albi conduce, la 24 de ore de la transplantarea tumorii, la inhibarea înmulţirii celulei'tumorale cu 25-32 la sută. Implantarea intraperitoneală a bacteriilor din iaurt a determinat inhibarea dezvoltării tumorilor, evoluţia lor fiind în funcţie de cantitatea de celule implantate. Activitatea inhibitoare se datorează compuşilor cu greutate moleculară mică, Formaţi în timpul fermentării şi care pot fi separaţi prin dializă.

Cercetările efectuate de Kuhi şi Strauss au arătat că în experimentele pe animale, Lactobacillus acidophylus, L. bulgaricus, L. cassei, au inhibat creşterea a 180 sarcoame şi 57 de carcinoame. în plus, au arătat că folosirea acidului lactic racemic (care rezultă din metabolismul bacteriilor lactice), 9-18 g/zi, sau a iaurtului (750 g/zi), a accelerat însănătoşirea bolnavilor de cancer. Dieta alimentară însoţitoare a fost constituită din alimente bogate în proteine, legume şi fructe proaspete, a conţinut puţine lipide şi au fost eliminate complet zahărul, dulciurile şi alcoolul.

Deoarece o alimentaţie “dc tip occidental” , care favorizează creşterea densităţii intestinale a .lui Clostridium paraputrificum şi care favorizează procesele de putrefacţie intestinală, creşterea concentraţiei acizilor biliari şi riscul faţă de cancerul coloriorectal, consumul de iaurt poate modifica microflora intestinală în sensul inhibării dezvoltării sau chiar a eliminării acestor bacterii.

în ceea ce priveşte sistemul imunitar care are rolul de a se opune apariţiei şi dezvoltării celulelor canceroase, a fost demonstrat că în urma consumului de iaurt este stimulată producerea de limfocite T şi B, în pancreas şi timus, limfocite care au rolul-lor important în prevenirea cancerului. .

Ca o noutate în domeniu, au început să fie utilizate (din păcate nu şi la noi) sucuri de legume şi fructe fermentate lactic, cum sînt cele de morcovi, sfeclă roşie, ţelină, varză, ardei. O menţiune specială pentru sucul de sfeclă roşie, fermentat lactic, care în varianta lui mai concentrată (10-12 la sută substanţă uscată) a produs o inhibare a dezvoltării'celulelor tumorale în proporţie de 43 la sută. Sucul s-a administrat cu.7 zile înainte de inocularea tumorii, şi, timp de 7 zile după inoculare. Se incriminează bioelementele cu rol protector, din sucul de sfeclă, prpduşii rezultaţi din fermentaţia lactică (ac. lactic ş:a.), precum şi betainele, acei coloranţi roşii ditf sfeclă. ; '< Pînă atunci, cînd vom avea şi la noi în oraş asemenea sucuri, consumul zilnic de 'Tâţurt poate" să ne ferească de cancer. Mai aies pc fumători, pe cei care lucrează în medii toxice, in medii cu radiaţii ionizante, în genere pe toţi cei care prezintă un factor crescut de risc faţă de astfel de afecţiuni. Dacă nu au lăcut-o pînă acum, viitorul sănătos al unui consumator .de iaurt poate începe de mîine Iaurtul vă aşteaptă!

loan M A R IN E S e if

Anticoncepţionalele orale şi riscul unui accident 'vascular cerebral

în numărul din 24 august al revistei „The Lancet”, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) publică noi date asupra riscului unui accident vascular cerebral asociat cu utilizarea pilulei contraceptive.

Relativ rare la femeile aflate la vîrsta de a procrea, accidentele vasculare cerebrale survin în caz de hemoragie într-un vas sanguin (hemoragie cerebrală) sau de obstrucţie a unui yas (ischemie sau tromboză cerebrală). Din cele două cazuri, hemoragia cerebrală este cea mai frecventă la femeile tinere. Datele publicate de OMS ilustrează faptul că utilizarea pilulei nu sporeşte riscul de hemoragie cerebrală la femeile sub 35 de ani. Această constatare este deosebit de liniştitoare pentru că, în marea lor majoritate, utilizatoarele pilulei au sub 35 de ani. Cu toate acestea, peste această vîrstă riscul acestui tip de accident creşte uşor.

în cazul ischemiei cerebrale, studiul relevă o creştere uşoară a riscului la utilizatoarele pilulei. Acest risc este însă mai scăzut la femeile mai tinere (sub 35 de ani), la cele care nu fumează şi la cele a căror tensiune nu este ridicată. Pentru.cele două tipuri de accident vascular cerebral nu există o creştere a riscului la femeile care' au utilizat pilula într-o perioadă anterioară.: Aceste date sînt extrase dintr-un studiu amplu lansat în 1986 de către Programul special de cercetare, dezvoltare şi pregătire în cercetare în domeniul reproducţiei umane (HRP), care este cosponsorizat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PUND), Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (FNUAP), OMS şi Banca Mondială. Studiul respectiv, coordonat de University College London Medical School (Londra, Anglia^, a fost realizat în 21 de centre din 17 ţări (12 în curs de dezvoltare şi 5 ţări dezvoltate) pe un eşantion de 2.198 femei carc au suferit un accident vascular cerebral şi un eşantion de 6.086 femei neâfcctate (martori). Scopul acestui studiu era de a evalua calitatea pilulei de a nu fi vătămătoare, precum şi a altor contraceptive hormonale în raport cu riscul unei maladii cardio-vasculare. S- a urmărit îndeosebi evaluarea acestui risc în ţările în curs de dezvoltare, întracît atunci nu se dispunea de nici un fel de date în legătură cu acest subiect. în momentul în carc s-a iniţiat studiul, informaţiile disponibile proveneau în esenţă din partea unor ţări dezvoltate şi de refereau la mărci de pilule mai vechi conţinînd celc mai mari cantitaţi de hormoni, (va urma)

§efcf"îlu'L ECONOMIA miercuri, 2 5 septembrie 1 9 9 6 (wj—In v e s tito r ii s tr ă in i se s im t a tra ş i de e c o n o m iile -

în c a re au lo c re fo rm e p ro fu n d eRomânia simte o foame acută de valută întîi penlru a supravieţui

şi apoi pentru a progresa în plan cconomic. “întîmplările” de după decembrie 1989 au pus pe butuci economia ţării - în mod deosebit industria şi agricultura - principalele surse pentru export,' aducătoare dc valută pentru finanţarea importurilor indispensabile, în special materii prime, ţiţei şi gaze naturale, dar şi tehnologii şi echipamente de producţie. încă din prima parte a anului 1991 rezerva valutară existentă la 31 decembrie 1989, dc aproximativ2 miliarde dolari era tocată şi au început împrumuturile externe care la sfîrşitul anului respectiv erau de peste 1,5 miliarde dolari. Din motive pe care nu le discutăm acum, îndatorarea ţării a continuat să crească, valuta fiind cbcltuită, în cea mai mare parte pentru consum, ceea ce înseamnă că economia nu era/este în stare să producă cîl este nevoia de consum intern.

Investiţiile străine reprezintă principalul mijloc pentru asigurarea retehnologizării şi restructurării econom iei, modernizării infrastructurii. Dar în primii 3-4 ani investitorii de marcă nu prea s-au înghesuit, datorită evenimentelor care au avut loc în 1990-1991, ce dovedeau instabilitate politică, apoi datorită inflaţiei de 200-300 % pe an, a unei neîncrederi şi nesiguranţe în utilizarea investiţiilor-în România.

încetul cu încetul, investitorii mai de marcă au început să ne caute, au încercat să negocieze. Unii au reuşit, alţii au renunţat puşi în faţa unei birocraţii fără limite şi a unei legislaţii confuze şi contradictorii.- Nici celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est n-au avut la început alte surse .dc finanţare externă decît cele oficiale. Dar, după numai doi ani de tranziţie, ele au reuşit să pătrundă pe pieţele de capital privat; Una dintre cele mai remarcabile evoluţii 'din 1995 pentru ţările din zona menţionată a fost triplarea intrărilor de capital străin în raport cu anul precedent. Nu mai puţin de 90% din cele 31.miliarde dolari s-au îndreptat, însă, doar spre trei ţări: Cehia, Polonia şi Ungaria,:Cea mai mare parte a capitalurilor au fost private şi au constituit plasamente pe termen mediu şi lung.O astfel de structură şi de distribuţie a fondurilor confirmă faptul că investitorii străini se simt atraşi de economiile în care au loc reforme profunde, iar rezultatele sînt credibile.

Care este situaţia, în prezent, în România, sub acest aspect? Conform celor declarate de preşedintele Agenţiei Naţionale

pentru Dezvoltare, Nicolae Jantea, pînă la începutul lunii august 1996 volumul .total al investiţiilor străine de capital, constînd în participarea la capitalul social se ridică?la 1,95 miliarde dolari, anul 1994 fiind an de vîrf. Unele informaţii de ultimă oră indică faptul că intrările efective nu se ridică nici măcar la un miliard dolari. : ■; .

După anul de vîrf 1994, în 1995 şi 1996 investiţiile de capital - nu au mai cunoscut aceeaşi creştere.

Avem un volum relativ mic de investiţii, dar foarte mulţi investitori: 52.000. Cred că sub acest aspect sîntem cei mai “tari” în lume, raportînd numărul investitorilor/locuitor. Un exemplu, cred, este concludent: investitorii din Orientul Mijlociu deţin 6 % din totalul investiţiilor din România şi 30 % din numărul investitorilor. Tăcînd un simplu calcul rezultă că aceştia au investit, în medie,... 7.000 dolari, în situaţia în care a fost virată întreaga contribuţie la capitalul social. Dar, de regulă, cum rezultă şi dintr-un raport al Curţii de Conturi prezentat Parlamentului

: României, sumele virate sînt cu mult mai mici decît cele subscrise, deci evidenţiate ca investiţie străină de capital. Imensul număr de falşi investitori - apreciază preşedintele Agenţiei Naţionale de Dezvoltare - de regulă turci şi arabi, au venit cu 10 dolari şi o bicicletă. Această afirmaţie are o mare încărcătură de adevăr privind “contribuţia” unor investitori - speculanţi care au realizat imense cîştiguri fără a contribui cu ceva la progresul economic al ţării. Din contră, unii dintre ei se află pe “lista neagră” a organelor de stat, pentru păgubirea avuţiei naţionale, a bugetului' public.

De ce ne ocolesc investitorii străini de marcă?Aş spune că, de fapt, nu ne ocolesc, dar nu se prea înghesuie.

Ce' ne poate bucura este faptul că firme de mare preltigiu din industriile de vîrf, din alte domenii ne'caută şi unele s-au înfipt bine în economia românească. Sînt firme puternice care privesc afacerile pe termen lung şi realizează potenţialul românesc ca piaţă dc desfacere, experienţa forţei de muncă, capacitatea de creaţie a oamenilor de ştiinţă, a specialiştilor şi nu în ultimul rînd, zestrea tchnică. '

Nu este mare înghesuială din partea altor firme nu datorită riscului politic ci, a ritmului în care se desfăşoară reforma şi privatizarea, a unui imobilism din partea factorilor de decizie, imobilism care exasperează şi pe cel mai tolerant şi înţelegător investitor străin, birocraţia fără margini, inconsecvenţa în domeniul legislaţiei şi multe altele între care şi comisioanele percepute" fără jenă de cei ce intermediază şi/sau avizează.

Sigur, comparaţiile cu ţările menţionate mai la început îşi au rostul lor. Să nu uităm, însă, cînd au început ele, practic, trecerea la economia de piaţă - în special Ungaria, dar şi Polonia -, să nu uităm de potenţialul economic de la care a pornit Cehia, de modul în care au avut loc în aceste ţări schimbările de regim politic. Spunînd acestea nu înseamnă că avem scuze pentru nivelul scăzut al capitalului străin investit în România.

Dacă nu este revăzută întreaga legislaţie în domeniu, dacă nu ne adaptăm la practicile pozitive internaţionale, vom rămîne, în continuare, Iară sprijin extern reprezentat de investiţii - principala cale care accelerează progresul economic. Experienţa perioadei postbelice, şi în general a ultimelor două-trei decenii este edificatoare. . .

Ion G O IA ■

C a p c a n e l e t r a n z i ţ i e i

D IN N O U , A C E E A Ş I M E L O D IECu patru ani în urmă, în prag

■ de campanie electorală pentru alegerile parlam entare' şi prezidenţiale apărea o lege care viza reglementări în domeniul general al activ ităţii de construcţii.

Un capitol al legii s-a bucurat . de mare interes din partea 'populaţiei (deoarece se referea la construcţia de locuinţe şi case de vacanţă), în mod deosebit articolele care conţineau

_ importante avantaje pentru tinerii familişti şi alte categorii ale populaţiei. Ce se preciza în respectiva lege? între altele că tinerii în vîrstă de pînă la 30 de ani, care mi dispun de locuinţă vor fi sprijiniţi pentru a o avea. Stalul (?) plăteşte avansul de 30%, statul plăteşte dobînzi Ic la credilul contractat pe o lungă perioadă de timp. Mi-am zis, atunci: extraordinar! Avantajele menţionate permiteau, nu doar teoretic, ci şi practic, ca orice familie dc tineri să poală ajunge

' la o locuinţă., Dar, vai, totul a fost doar un vis frumos care a dispărut la ivirea zorilor..

Am-, în trebat mai m ulţi conducători de bănci, cînd vor trece, c fcc tiv , la cred itarea construc ţiilo r dc locu in ţe , conform legii m enţionate. Directorii au zîm bit şi m-au întrebat: cine va plăti băncilor avansul şi dobîndă dc carc sînt scutite categoriile de persoane menţionate în lege? întrebare

firească, deoarece băncile sînt so c ie tă ţi com crciale care ac ţionează pe p rincip iile economiei de piaţă. Pentru a se putea aplica prevederile legii menţionate era nevoie de un act normativ prin care să se specifice cine şi cum se compensează avansul şi dobîndă la credite.

.Sumele vor fi virate de la buget sau de la Banca Naţională a României?

Cum reglementările în cauză nu au apărut nici pînă azi, articolele de lege la care ne-am referit nu au avut nici un efect, au devenit'nulc.

Acum, după patru ani, în plină cam panie electorală, după o lungă aşteptare prin sertare, Parlamentul a votat proiectul Legii locuinţei, carc reia, cu anum ite : m odificări carc dezavantajează capitolul din legea la care ne-am referit. Din nou se trîmbiţă despre avantaje,

' în cazul tinerilor, dc data aceasta pînă la 35 dc ani fiecare: subvenţie de la bugetul de stat, maximum 30%, credit pe 20 de ani şi, dc accastă dată, un avans minim obligatoriu dc 10% şi o dobîndă âc 5% pc an la creditul solicitat. Mi-am zis şi acum, câ în urmă cu patru ani: extraordinar! în aceste condiţii, chiar dacă nu toate tinerele familii îşi pot pcfm ite acest „lux” , oricum foarte multe, ajutate dc unii, dc alţii, ar putea să aibă o locuinţă.

Nu vreau să discut legea în

sine care, citită cu multă atenţie şi printre rînduri îţi mai taie din entuziasm:' >

Oricum, legea menţionată, precum şi cea de acum patru ani, face. parte din capcanele tranziţiei. R espectivele legi, apărute înainte de alegeri, sînt menite să ademenească un anumit segment al electoratului. Care, însă, nu cred că va cădea, de data aceasta în capcană. Legea

locuinţei nu se poate aplica fără alte reglementări, cum am arătat la . început, iar acestea rămîn în sarcina viitorului Executiv, a viitorului Parlament.

în final ne permitem a întreba: de unde atîţia bani pentru a subvenţiona construcţiile pentru cel puţin un milion de familii din categoriile menţionate?

Praf în ochii electoratului.Ion G O IA

CB VÂ SUPĂQAf

U n e i a v e f f S J N BG V V M M t h

*

C o n f e r i n ţ ă e c o n o m i c ă

r o m â n o - g e r m a n ăîn 18 septembrie 1996 a

avut loc, la in iţia tiva C onsulatu lu i G eneral al Republicii Federale Germania la S ibiu, o conferin ţă economică.

Au participat reprezentanţii celor 10 camere de Comerţ şi Industrie din Ardeal, Satu Mare şi M aram ureş, A m basadei G erm aniei la Bucureşti, “R eprezentanţei Econom iei Germane la Bucureşti”, "Serviciului Integfat de Consultanţă”, Centrului de Afaceri Român-German de la T îrgovişte , Forum ului Democrat al Germanilor din România precum şi ai C onsulatu lu i G eneral al Germaniei la Sibiu. Scopul îqtîlnirii a fost cunoaşterea din tre reprezentanţi ai economiei private româneşti şi instituţii oficiale germane care promovează în România relaţii economice bilaterale. Temele în tîln irii au fost stadiul procesului de transformare în R om ânia, experien ţe le şi problem ele inves tito rilo r germ ani în Rom ânia, po ten ţia lu l econom ic al diferitelor judeţe şi fluxul de informaţii şi consultanţă dintre au to rită ţi, cam ere şi întreprinzătorii individuali.

Au fost numite punctele critice pentru inves tito rii germani: “birocraţia statului”, sfera bancară /cred itarea” , “vama şi impozitele” , precum şi lipsa de inform are despre ţara respectivă şi

condiţiile de cadru. .Ambasada Germaniei i-a

informat pe participanţi, că pe lîngă serviciile clasice şi cunoscute oferite de reprezentanţele germane, poate fi intermediată obţinerea de experţi pentru un'termen scurt şi sprijin tehnic.

“Reprezentanţa Economiei . Germane”, un fel de germene a p lan ifica te i Camere de Com erţ germano-române, prom ovează în special p a rtic iparea firmelor româneşti la tîrguri şi expoziţii în Germ ania. “Serviciul Integrat de Consultanţă” este finanţat de guvernul german şi susţine întreprinderile mici şi mijlocii în efortul lor de a-şi îmbunătăţi competitivitatea. Importanţă deosebită îi revine în momentul actual industriei textile şi viticulturii.

Reprezentanţii Camerelor de Comerţ şi Industrie au prezentat potenţialul economic prezent în judeţele proprii, a firm înd că investitorii germani sînt bineveniţi.

O serie de participanţi au opinat că numărul firmelor

, germane, care dovedesc interes pentru România, a crescut în ultimul timp. După această conferinţa, experţii economici speră într-o îmbunătăţire a fluxului informaţional şi de consultanţă - dintre instituţiile

■participante.O întîlnire similară va avea

loc în cîteva luni - probabil în judeţul Harghita. ■

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

25.09.1996DENUMIREA VALUTEI

SHELING AUSTRIADOLAR AUSTRALIA

FRANC BELGIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIA

MARCA GERMANĂCOROANA DANEMARCA

PESETAS SPANIA

MARCA FINLANDEZĂFRANC FRANŢA

LIRA STERLINĂLIRĂ ITALIAYEN JAPONIAGULDEN OLANDA

COROANE NORVEGIA

ESCUDOS PORTUGHEZCOROANE SUEDIA

DOLAR SUADST

ECU

CURSUL ~W LEI

304,002571,00

104,00

2 3 7 4 ,0 0

2 6 2 5 ,0 0

2 1 4 2 ,0 0

557,0025,46

716,00632,00

5044,00

2,1329,55

1911,00501,00

21 ,03

491,00

3245,00

4690, OC

4077,0(1

Cursul la casele de schimb valuM din Cluj-Napoca

24.09.1996VALUTA

un dolar SUAo marcă germană

CUMPARARE35102325

VÎNZARE35702385

[■(is) miercuri, 25 sepeembrie 1996 EVENIMENT AoevAsiuiu de O8ui I

L e g e a 9 0 / 1 9 9 6

Raspunderea penala si contravenţionalăîncălcarea d isp o z iţiilo r

legale privitoare la protecţia muncii, atrage după sine, răspunderea d isc ip linară , administrativă, m ateria lă , civilă, sau penală,-după caz. Reiese în mod pregnant faptul că legiuitorul este foarte sever' cu cei care-şi bat jo c de oameni, ignoră, iau în derîdcrc normele care asigură o viaţă nonnală la locul de.m uncă. ■ Conform . art. 34 se sancţionează cu închisoare de la 3 lun i .lâ 2 ani sau cu amendă, neluarea măsurilor de protecţie a muncii de către persoană care are această îndatorire şi cauza omisiunii sale, se creează un pericol iminent de producere a unui accident de m uncă sau îmbolnăvire 'profesională. în cazul în care conducerea persoanei ju r id ice sau persoana fiz ică nu o b ţin autorizaţie de funcţionare a unităţii din punct de vedere.al protecţiei muncii, sînt pasibili - de o pedeapsă de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi celor care pun în funcţie instalaţii, maşini şi utilaje fără să elim ine: dificultăţile pentru care s-a dispus oprirea acestora. ,. Constituie contravenţie şi se : sancţionează cu amendă'de la 500.000 lei Ia 1.000.000 lei, neluarea măsurilor prevăzute

I i i — — — mm mm mm mmm —

in norm e, care sa p rev in ă prezenţa; peste limitele, admise de norme, a factorilor nocivi? chim ici, fizici sau biologici, p recum şi stipra so lic itarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman în procesul: de muncă, darea în.exploatare:; sau nepunerea in fu n c ţiu n e ; p a rţia lă sau; ■ to ta lă , a construcţiilor, echipamentelor; tehnice noi sau reparate, precum' şi: ap licarea uno r p rocese tehnologice'.care nu corespund normelor dc protecţie a muncii, folosirea surselor de foc deschis şiv fum atu l în lo cu rile ; unde: acestea sînt interzise prin norme

P o triv it a r i . . 33 pet. 3 constitu ie contravenţie şi se sancţionează, cu amendă de la 300 .000 lei la 500.000 lei, nerespec ta rea norm elor. dc p ro tec ţie a m uncii p riv in d , tran sp o rtu l, m an ip u la rea şi; d ep o z ita rea ech ipam en te lo r: tehnice, materialelor şi produse- > lor, nerespectarea măsurilor de siguranţă privind nesemnalizarea zonelor periculoase, go lurilo r,' săpă tu rilo r, p u ţu r ilo r şi lum inătoarelor, nerespectarea, m ăsurilo r privind, asigurarea;

I

I I

Iin tro d u cem în procesu l | m uncii a in s ta la ţiilo r şi | ech ipam en te lo r'co respun - | zătoare din punct de vedere ■ tehnic. Se aplică amendă de J la 100.000 lei la 300.000'lei, I

-pentru încălcarea normelor de I protecţie a muncii privind | timpul de muncă, munca î n . |

; schimburi, intensitatea , muncii, ■, neasigurarea iluminatului la .

locul de muncă, părăsirea *; echipamentelor tehnice aflate I : în funcţiune sau încredinţarea |; supravegherii acestora unor | persoane neautorizate.: La pe t | 5 din art. 33 se prevede o ■ amendă de la 50.000 lei la J 100.000 lei, pentru accesul .1 persoanelor neautorizate la I locurile de muncă ce prezintă | pcricol deosebit, neîntocmirea | documentelor de urmărire a ■ param etrilor funcţionali ai _ echipamentelor tehnice şi a ■ rapoartelor de serviciu-pentru I

• instalaţiile cu regim special de | exp loatare . C onsta tarea | contravenţiilor şi aplicarea |

/amenzilor de face, după caz, . :d e că tre in specto rii de ■ ;protecţie ă muncii din cadrul *

M inisterulu i.- M uncii : şi I Protecţiei Sociale, de către | inspectorii de pohţie sanitară | ş’i medicină preventivă din ■

.cadrul Ministerului Sănătăţii, . sau de către o rganele de ■ urmărire penală competente. I

jurist, Ion GHERCIOIU |

Tîrgnl „NAPOCA '9 6 ' ■ Topul e leg an ţe igrn.» 'nm « - i u ■. mi

-i' fc

*

V *

mi* *

B l »

i

a . ,

Foto: E. OLARIU

îşi prezintă cariera de asasin ' în slujba apartheidului

Fostul supcrpoliţist Eugene de Kock, inculpat pentru 89 de delicte grave, şi-a povestit la 16 septembrie cariera în slujba regimului de apartheid, începînd prin a cita numele unor superiori care i-au ordonat sâ elimine militanţi de culoare ai mişcărilor de eliberare.

Chemat să depună mărturie în faţa Curţii Supreme din Pretoria, după 18 luni de proces, acest bărbat de 48 de ani, cu părul des şi privirea ascunsă în spatele ochelarilor cu rame metalice, şi-a menţinut calmul. >

Fostul comandant al unităţii speciale de poliţie „antiteroristă” ' din Vlakplaas, în apropiere de Pretoria, a început prin a-şi descrie copilăria dificilă petrecută într-un mediu calvinist, cu un tată foarte sever care i-a inculcat ideea că negrii aparţin unei rase inferioare. '

A intrat în poliţie în 1967 şi a plecat mai întîi în Rhodesia, actualul Zimbabwe, pentru a apăra regimul minoritar al albilor, condus de Ian Smith şi ameninţat de mişcările de . eliberare ale populaţiei de culoare.. A învăţat că nu există milă şi că „supravieţuieşte cel care trage primul”, povesteşte-el unui larg auditoriu, printre care figurează foşti poliţişti albi şi actualul ministru al poliţiei, Sydney Mufamadi.

Exprimîndu-se în afrikaans, cu un glas monoton, reuşeşte, totuşi, să / capteze complet atenţia judecătorului Wilie Van der Merwe, aţunci cînd prezintă în detalii cea de-a doua funcţie a sa, începind cu anul 1979, în Namibia, ţară ocupată de Africa de Sud la sfîrşitul primului război mondial. însărcinat cu eliminarea luptătorilor de gherilă din SWAPO în cadrul unei unităţi a serviciilor speciale sud-africane Koevet, el şi-a cîştigat atunci o reputaţie de persoană deosebit de bnitală. . ■ ;x Oamenii, să i,: relatează de

. Kock, au ucis sute de „terorişti., fară să ia vreodată prizonieri. în

: cele. circa 300 de incidente, el , -însuşi a ucis cu sînge rece ccl ; puţin trei membri ai SWAPO..

In cei cinci ani. petrecuţi în r savană, ştia că „pitea fi omorît

în price m om ent, continuă el. rîn fine, în 1982 începe „să se

clatine” , suferă de dureri de stomac, apoi de dureri în piept,

, începe să tremure şi să revadă în coşmarurile sale măcelurile, ajungînd să-i fie frică să meargă la culcare,' îri pofida numeroaselor . tratamente medicale. Avocatul-său, Flip

:■ Hattingh, a arătat că a cerut unor experţi să explice traumatismele

;de care suferă Eugene de Kock., La începutul anilor ’80 trebuie

‘ -să părăsească Koevet-ul,. deoarece comandantul său, un -oarecare general Dreyer, încearcă să-l elimine, explică de Kock.

Eugene de Kock îşi continuă cariera în fruntea unei unităţi

; similare, cu baza .în Africa de Sud, la Vlakplaas, avînd ca ţintă militanţii Congresului Naţional African (ANC) al lui Nelson Mandela. 1

El descrie asasinarea în 1983, din ordinul .locotenent-, colonelului Jack Cronje şi cu aprobarea certă a cartierului general al poliţiei, a - lui Zwelibanzi Nyanda, liderul aripii militare a ANC înSwaziland.

De Kock, care a riscat de nenumărate ori închisoarea pe viaţă, a anunţat că nu intenţionează să plătească singur „nota încărcată” a luptei împotriva mişcărilor de eliberare. El a precizat recent, că poate să implice numele unei duzini de generali şi a doi miniştri.

La încheierea procesului, Eugene de Kock va depune mărturie in faţa Comisiei pentru adevăr şi reconciliere, însărcinată să facă lumină în legătură cu

, crimele apartheidului şi să acorde eventual o amnistie.

Cele 12 munci ale românului în perioada de tranziţie

proba a tre ia > "num ăratul broastelor" •. Este una din probele uşoare,

distractive chiar, pe care “rumânu” nostru trebuie să o treacă. Este însă nevoie de foarte mult “fair-play”. totul merge pe încredere, numărul final al broaştelor. numărate ncputînd fi verificat de arbitri. în caz că totuşi “rumânu” vâ fi prins cu... “broasca pe căciulă”, acesta va fi retrogradat cu o probă, la cea a “curselor cu cîini”, astfel că riscul dc a păcăli devine imens, aşa cum s-a văzul Locul de desfăşurare a probei este în, deja,: familiarul Bucureşti, mai precis pe bulevardul M. Kogălniceanu, bulevard pe care se află, printre alte instituţii şi cea a Primăriei capitalei, condusă de domnul Victor Ciorbea. Acesta, odată cu instalarea lui în funcţie, â

; ordonat ca o primă măsură, spălarea acestei artere bucureştene de cîteva zeci de ori. pe zi. Dar numai pe ~ aceasta. Pe acelaşi bulevard se mai găseişte şi un “fast-food McDonald ,‘s” adică cea mai mare realizare a “Unchiului Sam” după

cea a... mersului pe Lună şi parcul Cişmigiu, locul de domiciliu al broaştelor ce vor trebui “contorizate”.

Astfel, simbioza creală de' bălţile de pe bulevardul Kogălniceanu. şi ' vecinătatea parcului Cişmigiu, catalizată de mizeria acestui spaţiu verde aflat în “iiima tîrgului”, duc Ia fenomene în faţa cărora Fox- M ulder şi D a n a v Scully, protagonioştii ‘“Dosarelor X” ar rămîne de-a dreptul... interzişi. La orele serii, sute,- mii de broaşte invadează bulevardul, spre panica “pipiţelor de Bucureşti” şi spre greaţa trecătorilor care privesc stupefiaţi genocidul pe care roţile autovehiculelor îl fac în rîndul inocenţilor batracieni. ■

Revenind la “proba” cu pricina, “rumânu”: nostru trebuie să numere cît mai multe broaşte. Ele trebuie să fie neapărat în mişcare. Cele făcute zob pe carosabil nu se pun. v Cine numără mai multe este declarat cîştigător.

• C ris tian BARA

Poliţia şi drepturile omului (iii)(Articol apărut în “Nepszabadsag”, din 7 august, sub

semnătura dr. Nyiri Sandor, secretar de stat adjunctî'fi Ministerul ungar de interne)

Cum era şi fircsc in ultima Parte a articolului, autorul ^mulează : ’ -v . , /

Cerinţe, Şi în cele mai moderne

pot apărea nereguli,

pot fi lezate drepturile omului: Aceasta se poate întîmplă şi în cadrul Poliţiei, cînd poliţistul încalcă drepturile... poliţistului, sau în activitatea poliţiei, cînd po liţis tu l încalcă drep tu rile

cetăţeanului, dar se întîmplă ca • şi a lţii să lezeze drep tu rile

poliţistului, respectiv ale poliţiei. Pentru ca astfel de lucruri să se p roducă c ît mai rar este indispensabil controlul continuu, din in terio r şi din exterior. Organizarea controlului pe plan in tern constitu ie sarcină obligatorie. Unul dintre cele mai im portan te .m ijlo a c e ale con tro lu lu i din afară este transparenţa. :

îh Ungaria, materialul juridic legat de activitatea poliţienească s-a reînnoit complet. Parlamentul a elaborat legea poliţiei şi legea . p riv ind regim ul s tră in ilo r. Ministerul de interne a emis noul- regulament de serviciu al poliţiei. Aceste legi şi regulamente au fost pregătite în spiritul prevalenţei drepturilor omului. Depinde de cerinţele faţă de noi înşine, faţă de colegii noştri de muncă, ca efec tivu l p o liţie i ungare în

to ta lita te să' în ţe leagă conţinutul noilor regulamente în ceea ce priveşte drepturile omului, să şi le însuşească ş i . să le aplice în mod adecvat.

Referirile la drepturile omului nu pot deveni un decor pe fron­tispiciul democraţiei, ci trebuie să influenţeze orice măsură luată de autorităţi, respectiv fiecare dispoziţie a poliţiei.

Traducere:M O N D O R A M A

Încălzire latalăA veh ît frigul. A parta­

mentele sînt reci şi oamenii se încălzesc cura pot. Mulţi

fac lăsîad aragazul aprins.A fo s t ?i cazu l Siraonci Âştilean, o tînără în vîrsfâ de 23 de ani. Gazele emanate sînt însă, toxice. Tînără a decedat în urma intoxicaţiei cu monoxîd de carbon. Î s-a făcut rău, a apelat salvarea» dar echipa nu a mâi putut face altceva dccîtsă constate decesul

flmorîl în bălaieîn data de 23 septembrie,.;

în urm a unej a lte rca ţii in te rven ite în tre R a d u : Sebastian din Turda (28 de: ani) şi doi indivizi, se pare că angajaţi sau soldaţi In termen, Ia unitatea militară din Turda s-a încins o bătaie zdravănă, în u rm a 'câre ia Radu Sebastian a decedat, din cauza şocului traumatic. Cadavrul prezintă numeroase leziuni cauzatoare de moarte.

Leglstii propun o nouă lege

La Sibiu., timp dc două zile avut loc C onsfătuirea ;

intcrdiscipiînară organizată de Asociaţia Medicali Română, ? Tcmatica reuniunii a fost legată de aspectele comune medico-tegafo şi de evahiare s

capacităţii de muncă a traumatizaţilor prin agresiune şi accidente. In concluziile : consfătuirii s-a subliniat: neccsilatca elaborării unui: barem uniform pentru evaluarea cît mai exactă, a sechelelor {urmărilor)^: accidentelor de circulaţie şi a accidentelor de muncă, în vederea despăgubirii cît mai corecte a victim elor. De asem enea,. s*a- subliniat necesitatea punerii dc'acord a legislaţiei şi a normativelor specificc ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului'Justiţiei şi M inisterului M uncii şi Protecţiei Sociale, fâcîndu-se propuneri concrete dc lege ferenda. în prezent, în ţa ra :: noastră există trei situaţii în ; carc aprecierea invalidităţii se s facc în mod diferit Evaluarea;; pierderii capacităţii de muncă i şi a potenţialului restant sc fecc i prin Comisiile de Expertiză M cdicalâ şi Recuperarea Capacităţii de Muncă. A doua :: situaţie, în carc sc" impune aprecierea capacităţii de muncă % este răspunderea civilă, dc drept comun. în accst caz, aprecierea existenţei unui prcjudiciu şi încadrarea în grade de invaliditate se' face® de către medicii legişti, în colaborare cu medicii de expertiză m edicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Cca do-a treia situaţie intervine în cazul asigurării dc viaţă, sau a altor tipuri de asigurări ţxasonale. Aprecierea grâului de invaliditate sc face, în acest caz, fie de medicul: expert/angajat de societatea:! respectivă, fie de,, medicul: legist Normele de apreciere: sînt diferite, fiind stabilite de către fiecare societate d<* asigurări în parte. în trnclc situaţii, aprccicrea se face procentual, în timp ce în altele, încadrarea se face doar în cele trei- gTade de invaliditate cunoscuta. Dcci, sc impune un sistem unitar de evaluare a consccinţclor accidentelor.

D.C.

A D E V Ă R U L d e G l u i ULTIMA ORA miercuri, 25 septembrie 1996 (1 6 )

r ------ — ----------- ------- - , .. . ... „■ \ - . - . ■■■ l - — . v * - -> .SSSI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii in judeţul Cluj, valabilă pentru 25 septembrie, a.c.în jurul orei 15.

Se amină' Avînd în vedere unele

proiecte foarte importante care trebuie susţinute în ziua de joi,. 26 sep tem brie . 1996, la Bucureşti, şi care necesită prezenţa conducerii Consiliului judeţean, şedinţa ordinară a C onsiliului judeţean Cluj convocată pentru această dată se reprogramează pe data de 3

^octombrie 1996, o ra lO , cu aceeaşi ordine de zi şi acelaşi

' loc de desfăşurare!« Consilierii' judeţen i sînt rugaţi să treacă pe la Serviciul secretariat, cam. 74, în cursul 2ilei de svineri, 27.09.1996, pentru a 'consulta materialele înscrise la ordinea de zi a şedinţei. '

A N U N ŢPersoanele care nu şi-au ridicat sumele cuvenite din ajutorul

social şi au depus cerere de reprograihare,.se vor prezenta în data de 26 septembrie 1996, între orele 8-12 şi 14-16,30 la casieria Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, din str. Moţilor nr. 1-3, pentru efectuarea plăţilor.

COMUNICATOrganizaţia judeţeană Cluj a cadrelor militare în rezervă şi

în retragere organizează Adunarea Generală trimestrială vineri, 27 septembrie orele 10,00 în sala de festivităti a Cercului militar Cluj. ■ ~ . - O ; ' . ! "-

Comitetul organizaţiei judeţene Cluj

Corespondenţă din Budapesta

AMBASADORUL ALFRED MOSES, RECLAMAT LA WASHINGTON

. ^Cu ocazia conferinţei săptămînale de presă, Gabor Szentivany, purtătorul de cuvînt al MAE ungar, a confirm at că în viitorul apropiat preşedintele Ion Iliescu va semna Ia Budapesta două d in tre documentele R econcilierii istorice: d eco ra ţia politică şi cel referitor la mecanismele cooperării dintre România şi Ungaria.

în timp ce între Oficiul primului ministru şi comisia parlam entară de resort au început consultările privind fixarea unei date la care Adunarea Naţională să dezbată şi să ratifice tratatul româno- ungar, partidele ' opoziţiei continuă războiul nervilor, încercînd să găsească noi argumente împotriva ratificării tratatului sau măcar pentru am înarea in trării sale;; în. vigoare. -

In prim a şedinţă parlamentară a săptămînii, reprezentanţii opoziţiei au acuzat guvernul că a intenţionat deliberat să inducă în eroare opinia publică prezentîndu-i • înain te de sem nare o altă variantă a textu lu i tra ta tu lu i - mai avanta joasă pentru partea ungară - decît cea definitivă, semnată la Timişoara.

De reproşuri ;au parte şi A lfred M oses şi David Blinken;. ambasadorii Statelor U nite la B ucureşti şi Budapesta. Tamas Isepy, şeful frac ţiun ii parlam entare a

Partidului-Popular Creştin Democrat, a criticat faptul că cei doi ambasadori au afirmat într-un articol comun publicat' în W ashington Post şi International Herald Tribune că rivalitatea dintre Ungaria şi România a început în urmă cu o mie de ani, odată cu sosirea ungurilor din Asia M ijlocie, şi că această confruntare a dus la dominaţia ungară căreia i-a pus capăt tra tatu l de la Trianon. Fracţiunea parlam entară a PPCD a trim is, a tît Departamentului de Stat al SUA cît şi ce lo r doi ambasadori cîte o telegramă în care protestează împotriva acestui fel particular de a inteipreta istoria, a accentuat Tamas Isepy.

Confirmînd dacă mai era nevoie, polarizarea ireversibilă a-vieţii politice ungare, Ivan Szabo, preşedintele Partidului Popular Democrat Ungar, a cerut am înarea ra tificării tratatului pe o perioadă de un an pentru ca Ungaria să se poată convinge dacă viitorul guvern al României are într- adevăr intenţia să respecte prevederile sale. ~ ■

Nu este deloc dificil de prevăzut că ziua'în care va fi supus ra tifică rii tra ta tu l româno-ungar, dată pe care guvernul o doreşte cît mai apropiată, va fi una a dezlănţuirii pasiunilor. Politice şi nu numai ...

Dorin SUCIU ■

N u m ă r u l î m b o l n ă v i r i l o r

d e m e n i n g o e n c e f a l i t ă a s c ă z u t

Numărul bolnavilor şi. al deceselor cauzale de meningoencefalită este în regres, dar nu se poate spune rea epidemia s-a terminat, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, d r : Adrian Streinu-Cercel, director general în cadrul Ministerului Sănătăţii (MS). ' •

MS informează ca, îri ultimele . 24 de ore, în spitalele de boli infecţioasş din Bucureşti nu aii

mai fost confirmate cazuri noi de meningoencefalită virală şi nu s-a mai înregistrat nici un deces; Dintre cazurile anterior internate au fost infirmate Zece.

Numărul total al cazurilor, confirmate pînă marţi este de 450, iar cel al deceselor, de 39.' . ■ în prezent, se mai află internaţi în clinicile de boliinfecţioase din Bucureşti 25 de bolnavi.

rIIIIIIIIIIIII

1

MApN poate oferi ajutor, contra cost, în campania agricolă de toamnă

Ministerul Apărării Naţionale ar putea oferi, contra cost, “unele servicii pentru campania agricolă de toamnă”,' informează Biroul de presă al armatei. •.

Această decizie a fost luată ca urmare a deselor solicitări primite de către MApN, “pentru a dispune ca soldaţii şi cadrele militare sa participe la culesul viilor sau al porumbului”. Ministerul a reamintit că, în conformitate cu legislaţia românească,- este interzisă participarea militarilor la acţiuni care afectează programul pregătirii de-luptă.

“în măsura în care aceste programe nu sînţ afectate, armata poate,, oferi, contra cost, unele servicii, fondurile încasate urmînd a fi folosite, potrivit Lejgii Bugetului de Stat, pentru cheltuieli materiale şi de înzestrare ’ a armatei’, se precizează în comunicatul MApN. .

Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale cotisideră nefiresc că “mii şi zeci-de mii de militari să participe la campania agricolă, atît timp cît în ţaţă exista şoiriaj, iar multe dintre unităţile mdustriăe, inclusiv cele din domeniul agricol, nu au comenzi, salariaţii fiind plătiţi în regim de şomaj tehnic”. , , ■

I

În o r a ş u l D e j e s t e i n t e r z i s ă f u n c ţ i o n a r e a

d i s c o t e c i l o r d u p ă o r a 2 2 .0 0

ş i a h a r u r i l o r d u p ă o r a 2 4 .0 0 ■

Prim arul oraşului Dej barurile a lia te în gară, (judeţul Cluj), Alexandru Man, autogara şi staţiile PECO. a emis o dispoziţie prin care PrimarurDejului a declarat că este interzisă-funcţionarea la luarea acestei decizii nu discotecilor după ora 22.00 şi ' s-a putut consultă cu patronii, a barurilor 'după-ora 24.00,' deoarece aceştia nu sînt transm ite - corespondentul organizaţi într-o asociaţie. MEDIAFAX. . A lexandru Man a; Alexandru Man a declarat,' recunoscut că a fost criticat marţi, agenţiei MEDIAFAX, că de unii patroni pentru că a luat

această hotărîre, dar a afirmat că profesorii de la şcolile şi liceele din oraş şi părinţii elevilor au apreciat dispoziţia dată de el. '

La s e d iu l ' Convenţiei D em ocrate, . form aţiune politică din care. face parte şi A lexandru M an, au fost primite numeroase prdtestc împotriva deciziei primarului Dejului. Pînă la ora transm iterii, CDR Cluj nu şi-a precizat- poziţia faţă de decizia p'rimarului Man.

Contactat telefonic de un reporter ' ăl agenţiei MEDIAFAX; prefectu l de Cluj, Ioân -Rus, a declarat că in ' se' poate' pronunţa asupra legalităţii dispoziţiei' emise de

a luat această -decizie I restrictivă din cauza numărului;

mare de: reclamaţii primite de la locuitorii oraşului, care susţin că sîn t deranjaţi de discotecă şi de zgomotele făcute în baruri.:

“Cîţiva patroni au organizat discoteci prin beciuri, s-au întîmplat tot felul de lucruri obscene. ,Am fost' sesizat de

| oameni -şi noi am sesizat | Poliţia. Nu s-a putut face

nimic”, a mâi declarat Man.Primarul Dejului susţine c ă '

I decizia este perfect legală, iar | dacă cineva doreşte o .poate■ ataca .., la, .contenciosul ! administrativ sau în justiţie.

' ■ ' 'AIc'jîan'dYu ' 'M ânr ‘a mai | interzis activitatea barurilor

, | între orelefl.OO şi,4.00, pentru. primarul Dejului, decît după■ ca în accastă perioadă de timp ce se va; consulta cu J în oraş să fie linişte. Sînt specialiştii ,din Oficiul juridic I exceptate de la această decizie al Prefecturii. ■

Preşedintele Bill Clinton conduce in sondajele electorale

Preşedintele american, Bill Clinton, deţine un avans de 12 procente asupra republicanului Bob Dole, conform ultimului sondaj al postului de televiziune ABC, în timp ce candidatul Partidului Reformei, Ross Perot, a înregistrat cea mai slabă cotă din acest an, informează REUTER. Sondajul arată că 52 la sută dintre americani ar vota pentru actualul preşedinte, în timp ce 40 la sută dintre aceştia îl preferă pe Bob Dole. Perot este creditat cu patru la sută din intenţiile de vot. ABC comentează că popularitatea lui Perot a scăzut continuu de cînd a fost nominalizat, în august. Cu toate acestea, 61 la.sută dintre americani consideră că Ross Perot trebuie să ia parte Ia dezbaterile prezidenţiale. -

Elţîn s-a în tîln it cu premierul rus V ictor Cernomîrdin

Preşedintele rus Borte Elţîn s-a întîlnit, marţi, cu premierul Victor Cernomîrdin, la Spitalul Clinic Central din Moscova, unde liderul rus se află în vederea efectuării unei-operaţii pe cord deschis, anunţă REUTER. ■■ . >

Serviciul de presă al preşedinţiei ruse, care a anunţat întîlnirea, nu a oferit alte detalii asupra discuţiilor purtate de cei doi.;

Potrivit unui decret: p reziden ţia l emis săptăm îna trecută, Cernomîrdin va prelua prerogativele lui Elţîn pe perioada operaţiei, unele dintre acestea fiind deja transferate premierului în cursul săptămînii trecute. - . - ’ ; -

A u d ie r i le r e p r e z e n t a n ţ i l o r r u ş i ş i c e c e n i l a A dunarea

P a r l a m e n t a r ă a C o n s il iu lu i E u r o p e i a u f o s t am înate

Audierile reprezentanţilor ruşi şi cecenila Adunarea Parlamentari' a Consiliului Europei (APCE) au fost amînate pentru luna noiembrie a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, deputatul Miron Mănescu.

Parlamentarul român a precizat că şeful Consiliului rus de Securitate, generalul Alexandr Lebed, nu a putut veni la Strasbourg, invocînd motive legate de situaţia internă dificilă a Rusiei.

Mănescu a adăugat că din partea cecenă s-a prezentat doar m grup de lideri ai refugiaţilor ceceni. APCE â considerat că acest grup nu reprezintă guvernul cecen său o altă fotmă de autoritate în republica separatistă şi a decis amînarea audierilor. ■

Şefii delegaţiilor naţionale ai APCE urmau să participe, luni Jupă- amiază, la audierea lui Lebed şi a şefului Statului Major General al forţelor separatiste cecene, generalul Aslan Maşhadov.

Lebed apreciase, în cursul săptămînii trecute, că prezenţa sa la audieri, alături de’Maşhadov, ar însemna recunoaşterea independenţei Ceceniei.El adăugase că demersul APCE poate fi interpretat ca m amestec în treburile interne ale Rusiei.

în replică, preşedinta Consiliului Europei, Lcnny Fischcr, declarase că audierea are drept scop doar identificarea posibilităţilor de rezolvare paşnică a conflictului ruso-cecen. Ea ceruse delegaţiei ruse la APCE să respecte angajamentele luate la intrarea în Consiliul Europeişisa colaboreze cu forul continental. . ' ,

Noi violenţe intre kurzi şi trupele turceşti

Rebelii kurzi şi trupele lurce s-au ciocnit, marţi, în oraşul Tunceli, după ce rebelii au atacai un post' de poliţie, informează REUTER

“Atacul s-a declanşat în jurul orei locale ,1.00 şi a durat aproximaţi* trei ore. în urma ciocnirilor, au fost descoperite cadavrele a doi kurzi aparţinînd1 Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK)”, • declarat un ofiţer de poliţie.

Luni, aproximativ 20.000 de soldaţi turci, sprijiniţi de aviaţie, s® declanşat o amplă ofensivă împotriva rebelilor kurzi din regiunea muntoasă Tunceli. Surse militare au precizat că au fost prinşi 250 de f rebeli, iar alţi;şase au fost ucişi în timpul luptelor,. •.

Peste 20.000 de-persoane şi-au pierdut viaţa în violenţele declanşai* de ;PKK pentru dobîndirea autonomiei în sud-estul Turciei,

Irakul îşi va respecta promisiunea de a nu ataca avioanele foiţelor aliate

Irakul va respecta promisiunea de a nu ataca avioanele americatt şi aliate, care survolează zona de excludere aeriană din,sudul ţâiit “pe o perioadă rezonabilă”, a declarat vice-ptemierul irakian W Aziz, citat de REUTER. <

La propunerea Rusiei Şi a altor ţări, Irakul a decis, pe 13 septembrie să înceteze atacurile asupra avioanelor forţelor aliate.

SUA a bombardai. Irakul şi a extins zona de excluderc aeriani după ce Bagdadul a sprijinit una din facţiunile kurde aflate în conflid

Secretarul american al apărării, William Perry, a declarat ca', din regiune's-a mai detensionat şi că este posibil ca unul di< portavioanele americane să părăsească Golful săptămîna .viitoare

Aziz a adăugat că este posibil ca Irakul să reia legăturile diploma® şi comerciale cu Statele Unite, dacă ONU va ridica embargoul top* Bagdadului în urma crizei din Golf

[ Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale 1 , agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax j

I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;

VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

Tcl. 19.16.81; fax: 19.28.28

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a * s t r . N a p o c a 1 6

Telefoane: Publicitate:-telifax: 197.304; Contabilitate:'197.307 Redactori: 197.490, 192.127 şi 197.507; ; :

Subrcdacţia Turda: tel/fax; 31,43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.6,0.75

Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

TIPARUL EXECUTAT LA M - "1 ^ m n f | H3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 = = L t )• Tcl. 40-(0)64-199898,154264 £ J ~ TlpoBrailc , r l 1

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca, înm atricu lată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 ' ______

r h