ziari ndependent -...

16
t^u'todelaM inisteriii ; ^ nţe, adresat D.rec>er We a Finanţelor ţS Şi Controlului; - i a r de Stat Cluj, face ^scut faptul că . urmare 'concursului din 19junie l-prin Ordinul 2150/1997, r'^hai Costin a fost gită specială •3abonamente id ev â r u l >ciuj REŢUL răm îne '^ra 13.000 ^]yO lei/lună ibonaţi-vă A C U M ! avansat în funcţia de director general al -direcţiei clujene, începînd cu data de 15 1997, prin care era numit director general cu delegaţie dl Dioniziu Moldovan. tivă, de către dl Costin, care a participat la concursul organizat în Capitală şi a ieri, că a fost luat prin surprindere de proaspăta avansare. „Nu pot spune că m v.yaiM*.ai ni odpudid şi a avansare, „nu pot spune i Mihai Costin - repus în funcţia de director general al D.G.F.P.C.F.S. Cluj decembrie 1997. Acelaşi Noul Ordin este obţinut cea mai mare notă mesaj menţionează cai consecinţă a contestaţiei Contactat telefonic, dl încetează ordinul 1815/ depuse, la vremea respec- Mihai Costin, ne-a declarat sînt foarte bucuros. Pe de o parte este grea funcţia, iar, pe de altă parte nu vreau să silesc pe nimeni să mă avanseze", a menţionat generalul finanţelor clujene. Dl Costin a afirmat că nu crede că este vreo legătură între rezultatul contestaţiei pe care a făcut-o şi schim- ' barea miniştrilor la Finanţe. , M.S. PSKS! ziar independent ANUL IX NR. 2155 ISSN 1220-3203 MIERCURI 17 DECEMBRIE 1997 16 PAGINI 600 LEI Vremea va fi rece, cu deosebire dimineaţa. Cerul va fi variabil.Temperaturile mâximevor fi cuprinse între -5/-l°C. Vînt slab la moderat din NV. . Meteorolog de serviciu Constanţa NAGYJ. în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. Echilibristică geostrategică pe sîrma intereselor altora CALIAN ) e la preşedinte Ia lideri de partide şi gazetari de serviciu - o mulţime de glasuri au sărit să felicite făcătorii de politică externă pentru, cică, marele aicces de la Luxemburg, unde României i s-a spus că trebuie ă mai aştepte pînă să intre în UE - alte ţări foste comuniste, precum şi Ciprul, fiind mai bine pregătite, ori mai importante, decît noi. Desigur, asemenea imnuri de laudă k sînt numai pe lîngă adevăr, dar şi păguboase, penţru că :Iimină, din nou, atitudinea serioasă faţâ de marile noastre probleme. Trebuie să privim lucrurile.cu francheţe şi să recunoaştem câ nu sîntem pregătiţi pentru confruntarea economică cu occidentalii - şi cu asta, să ne întoarcem la oile noastre, adică la o politică sănătoasă în plan economic, * cu legislaţia adecvată. . ' Dacă politicienii noştri ar fi avut tăria şi înţelepciunea să reziste Ia spaime şi fanfaronade, să gîndească prospectiv problemele ţării şi nu ale locului lor sau al partidelor la ciolanele pe care şi le împarte puterea, ar .fi constatat că ' România se află într-o situaţie mult mai complicată decît celelalte ţări foste socialiste. — / Să luăm în considerare cîteva fapte recente. La Bucureşti se întîlnesc miniştrii Energiei din Europa, pentru a hotărî în legătură cu energia electrică, petrolul şi gazele: cum se vor conecta reţelele de transport. România nu are nici un proiect propriu. E adevărat, preşedintele Georgiei, Eduard Şevardnadze, Yine la Bucureşti şi stabileşte o bună colaborare ai România. Dar, luni şi marţi, discută probleme similare mBulgaria. Este:de înţeles că georgienii^armenii, osetinii salte grupuri creştine din zonă sînt interesate de legături cu iumea ortodoxă alta decît cea rusă şi ucrainiană - de care at sătui pentru ă se apăra de influenţele lumii musulmane •mai ales de Turcia, cu care au felurite diferende, dar şi de ak, Iran şi Siria. Turcia încearcă să se impună prin forţă. ?e lîngă legăturile cu SUA, se împrieteneşte, inclusiv pe •lan militar, cu Israelul, provocînd dureri de cap atît accidentalilor creştini, cît şi arabilor musulmani. Uniunea europeană refuză să primească Turcia, în schimb deschide tşa Ciprului, dînd cîştig de cauză Greciei. în-ce priveşte xtiolul din Marea Caspică şi Asia Centrală, Turcia are rol ~arbitru: Strîmtorile şi teritoriul său pentru oleoducte. Cum opacitatea Strîmtorilor a ajuns la limită în privinţa trecerii continuare în pagina a 16-a . in această săptăm în ă Cuponiada căldurii intră în linie dreaptă A treia cuponiadă, cea a căldurii, a fost declanşată în teritoriu în urmă cu două săptămîni. De aceasta beneficiază doar cei ale căror locuinţe sînt racordate la sisteme centralizate de furnizare a energiei termice. Cu toate că şi alte familii au : venituri reduse, iar apa caldă şi căldura este vitală - tuturor, indiferent dacă este sau nu furnizată de regiile de termoficare, doar acest sistem este agreat. Nici situaţiile în care valoarea tichetului depăşeşte cuantumul cheltuielilor pentru energie termică nu : au fost lămurite. Ca urmare, nu pot fi decontate "şi alte cheltuieli şi nici să se primească diferenţa în bani. . . v . O ' / ■ . După ce sute de persoane au stat ore întregi Ia cozi pentru formulare şi pentru depunerea acestora, de acum funcţionarii Primăriei ne asigură că lucrurile vor intra în normal. Pentru luna noiembrie, Primăria Cluj-Napoca a primit 41.108 tichete de căldură, din care ponderea (61,8 la sută) o au tichetele de 40.000 Iei, iar restul (38,2) sînt de 110.000 Ici. Pînămprezentau fost depuse 41.000 de cereri, din care doar 1.240 sînt cereri individuale, restul fiind primite de la asociaţiile de locatari. Secretarul Consiliului local, d-1 Titus Jude, ne-a declarat că verificarea formularelor, aprobarea şi completarea ; tichetelor cu numele beneficiarului se va încheia în aceste zile, astfel îneît de joi primele asociaţii nominalizate (în presă) îşi vor putea ridica tichetele. Nu toate cererile primite au fost avizate favorabil, deoarece veniturile depăşeau plafonul prevăzut' în lege. Alte cîteva zeci de cereri sînt la eliberarea formularelor pentru luna decembrie. Deoarece zilele de sărbătoare abundă în această lună, pînă în data de 29 trebuie depuse cererile, iar eliberarea tichetelor pe decembrie va începe din 5 ianuarie. Poate; poate, de la anul se va intra în normalitatc (cu referire doar la tichetele de căldură) şi, de ce incomplete. înaeeste cazuri,persoanele în cauză nu, se vor face cîteva retuşuri şi în legislaţia vor fi anunţate telefonic. . căldurii, pentru şansa'egală la un grad Celsius. !în paralei cu distribuirea tichetelor, se va trece I Luminiţa PURDEA Multe se pot spune despre ai noştri parlamentari, dar nu li se poate reproşa că nu poartă grija semenilor. Ce le-a trecut prin cap, mal nou, , deputaţilor?! Gîndindu-se la interesul naţiei de a avea aleşi perfect sănătoşi, au dorit să-şi înfiinţeze, pentru propria cavitate bucală, un' cabinet stomatologic. Camera economisise aproape trei Grija faţă de om miliarde de lei din Adunarea Atlanticului de Nord de la Bucureşti (cea în care Bucurestiul a fost confundat cu Budapesta, de către dl Solana). Boicotînd generoasa idee, secretarul general al Camerei, a izbutit să „deturneze” economiile spre alte ■instituţii. Aşa că onorabilii noştri aleşi vor rămîne clienţi ai vechilor cabinete stomatologice. A.G. instituţii vor reabilita un bloc cvasidemolat: D.G.F.P.C.F.S.. Academia de Arte Vizuate si RATU£_ Garsonierele de pe Albac 21 au fost măritate de C.L. :pâ trei ani dc bîlbîială, ■hil de pc Albac 21 s-a -lit frăţeşte, pe din trei. De încolo (mai mult încolo • acum) Albac 21 va fl 4 de finanţişti, plasticicni -uci. Această zonă s-a 'format/an dc an, într-o ă de gunoi tocmai în ■al cartierului. Locatarii 'ieri, oameni disperaţi care au unde să se refugieze, iîit aici un adăpost unde cau foc dintr-o uşă, 'deferestre şi alte materiale -stibilc. Din cînd, în cînd îi facca o salubrizare, o ‘Oclie, dar toţi banii (10 Nasul mare a fost consilierul Stefan Dimitnu NTRAL/ CLUJ-NAPC milioane dc lei) au mers pe apa sîmbctci. în decursul vremurilor, imobilul rcspcctiv a fost conccsionat, dar nu a mai fost preluat nici dc MApN, nici MI şi nici dc UBB. După luni dc deliberări (tîrguicli ca la uşa cortului) în carc au fost triate ccl puţin şase oferte (societăţi, academii, regii, instituţii bugetare, fundaţii) consilierii au dccis. Instituţiile agreate în vetiejea trierii finale au fost ~(t)irccţia Generală a Finanţelor ! K'IV Publice şi Controlului Financiar de Stat Cluj, Regia Autonomă dc Transport Urban, Academia dc Arte Vizuale „Ion Andreescu” şi Antrepriza dc Construcţii şi Instalaţii Cluj. Din debutul parlaincntârilor sc anunţa din nou un rezultat nedefinit, o nouă amînarc, pentru câ în .CL sc profilau diverse simpatii. Dacă o parte Luminiţa PURDEA continuare în pagina a16-a Pe cupoanele ' ţăranilor, PECO Cluj a vîndut motorină de 7 miliarde de lei PECO Cluj a vîndut în această toamnă motorină pe cupoane în valoare de şapte ' miliarde de lei. Corelată cu reducerea cu 150 de Iei a • preţului unui litru de benzină, ; acţiunea a potenţat vînzările din - reţeaua PECO. . - ' în altă ordine de , idei, j conducerea PECO Cluj ne-a asigurat câ staţiile non-stop (de Ş pe Feleac, din Mănăştur şi din Aurel Vlaicu) vor păstra acelaşi ’ regim de lucru: 24 de ore din 24. Doar staţiile cu program de zi vor avea programul întrerupt. ■ A.V. Alimente de miliarde de lei Apropierea sărbătorilor de iarnă a determinat creşterea nivelului vînzărilor, îndeosebi Ia produsele alimentare. Deşi toată lumea se plînge de preţuri, mărfurile din magazinele alimentare trec. S.C.Alcom, angrosistul ccl mai cunoscut din judeţ pentru comerţul cu bunuri alimentare, a vîndut, în luna noiembrie, mărfuri în valoare de 8 miliarde de lei. Tendinţa lunii decembrie este de creştere evidentă, a precizat conducerea ■ firmei Alcom. Clujenii deţin supremaţia'în producţia de bere românească S.C. Ursus a depăşit, anul. accsta, producţia rccord dc 605.000 hl bere. Pînă la sfîrşitul anului curent, conducerea societăţii preconizează produccrca a 630.000 hl berc, ceea cc plasează fabrica dc bere, detaşat, pc locul I între producătorii autohtoni dc bere. în structura producţiei, ponderea cca mai marc o arc berea Ursus Pils, urmată, cu 22 proccntc, dc Prcmium Pils şi berea Ia butoi, cu 20 proccntc. Media lunară a vînzărilor dc berc la cutie trece, şi ca, dc un milion. A.G.

Transcript of ziari ndependent -...

Page 1: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

t ^ u ' t o d e l a M i n i s t e r i i i; ^ nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţ S Şi Controlului; - ia r de Stat Cluj, face

scut faptul că . urmare 'concursului din 19juniel-prin Ordinul 2150/1997, r'^hai Costin a fost

g ită specială•3 abonamente

i d e v â r u l>ciujREŢUL r ă m î n e

' ^ r a 1 3 . 0 0 0]yO lei/lună

ibonaţi-vă ACUM !

avansat în funcţia de director general al -direcţiei clujene, începînd cu data de 15

1997, prin care era numit director general cu delegaţie dl Dioniziu Moldovan.

tivă, de către dl Costin, care a participat la concursul organizat în Capitală şi a

ieri, că a fost luat prin surprindere de proaspăta avansare. „Nu pot spune căm v.yaiM*.ai ni odpudid şi a avansare, „nu pot spune i

Mihai Costin - repus în funcţia de director general al D.G.F.P.C.F.S. Clujdecembrie 1997. Acelaşi Noul Ordin este obţinut cea mai mare notă mesaj menţionează cai consecinţă a contestaţiei Contactat telefonic, dl încetează ordinul 1815/ depuse, la vremea respec- Mihai Costin, ne-a declarat

sînt foarte bucuros. Pe de o parte este grea funcţia, iar, pe de altă parte nu vreau

să silesc pe nimeni să mă avanseze", a menţionat generalul finanţelor clujene. Dl Costin a afirmat că nu crede că este vreo legătură între rezultatul contestaţiei pe care a făcut-o şi schim- ' barea miniştrilor la Finanţe.

, M.S.

PSKS!

ziar independentANUL IX NR. 2155 ISSN 1220-3203

MIERCURI 17 DECEMBRIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

Vremea va fi rece, cu deosebire dimineaţa. Cerul va fi variabil.Temperaturile mâximevor fi cuprinse între -5/-l°C. Vînt slab la moderat din NV. .

Meteorolog de serviciu Constanţa NAGYJ.

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

Echilibristică geostrategică pe sîrma intereselor altora

CALIAN

) e la preşedinte Ia lideri de partide şi gazetari de serviciu - o mulţime de glasuri au sărit să felicite făcătorii de politică externă pentru, cică, marele

aicces de la Luxemburg, unde României i s-a spus că trebuie ă mai aştepte pînă să intre în UE - alte ţări foste comuniste, precum şi Ciprul, fiind mai bine pregătite, ori mai importante, decît noi. Desigur, asemenea imnuri de laudă k sînt numai pe lîngă adevăr, dar şi păguboase, penţru că :Iimină, din nou, atitudinea serioasă faţâ de marile noastre probleme. Trebuie să privim lucrurile.cu francheţe şi să recunoaştem câ nu sîntem pregătiţi pentru confruntarea economică cu occidentalii - şi cu asta, să ne întoarcem la oile noastre, adică la o politică sănătoasă în plan economic, * cu legislaţia adecvată. . '

Dacă politicienii noştri ar fi avut tăria şi înţelepciunea să reziste Ia spaime şi fanfaronade, să gîndească prospectiv problemele ţării şi nu ale locului lor sau al partidelor la ciolanele pe care şi le împarte puterea, ar .fi constatat că

' România se află într-o situaţie mult mai complicată decît celelalte ţări foste socialiste. — /

Să luăm în considerare cîteva fapte recente. La Bucureşti se întîlnesc miniştrii Energiei din Europa, pentru a hotărî în legătură cu energia electrică, petrolul şi gazele: cum se vor conecta reţelele de transport. România nu are nici un proiect propriu. E adevărat, preşedintele Georgiei, Eduard Şevardnadze, Yine la Bucureşti şi stabileşte o bună colaborare ai România. Dar, luni şi marţi, discută probleme similare m Bulgaria. Este:de înţeles că georgienii^armenii, osetinii salte grupuri creştine din zonă sînt interesate de legături cu iumea ortodoxă alta decît cea rusă şi ucrainiană - de care at sătui pentru ă se apăra de influenţele lumii musulmane •mai ales de Turcia, cu care au felurite diferende, dar şi de ak, Iran şi Siria. Turcia încearcă să se impună prin forţă. ?e lîngă legăturile cu SUA, se împrieteneşte, inclusiv pe •lan militar, cu Israelul, provocînd dureri de cap atît accidentalilor creştini, cît şi arabilor musulmani. Uniunea europeană refuză să primească Turcia, în schimb deschide tşa Ciprului, dînd cîştig de cauză Greciei. în-ce priveşte xtiolul din Marea Caspică şi Asia Centrală, Turcia are rol ~ arbitru: Strîmtorile şi teritoriul său pentru oleoducte. Cum opacitatea Strîmtorilor a ajuns la limită în privinţa trecerii

c o n tin u a re în p ag in a a 16-a .

i n a c e a s t ă s ă p t ă m î n ă

Cuponiada căldurii intră în linie dreaptăA treia cuponiadă, cea a căldurii, a fost

declanşată în teritoriu în urmă cu două săptămîni. De aceasta beneficiază doar cei ale căror locuinţe sînt racordate la sisteme centralizate de furnizare a energiei termice. Cu toate că şi alte familii au

: venituri reduse, iar apa caldă şi căldura este vitală - tuturor, indiferent dacă este sau nu furnizată de

regiile de termoficare, doar acest sistem este agreat. Nici situaţiile în care valoarea tichetului depăşeşte cuantumul cheltuielilor pentru energie termică nu

: au fost lămurite. Ca urmare, nu pot fi decontate "şi alte cheltuieli şi nici să se primească diferenţa în bani. . . v . O ' / ■

. După ce sute de persoane au stat ore întregi Ia cozi pentru formulare şi pentru depunerea acestora, de acum funcţionarii Primăriei ne asigură că lucrurile vor intra în normal. Pentru luna noiembrie, Primăria Cluj-Napoca a primit 41.108 tichete de căldură, din care ponderea (61,8 la sută) o au tichetele de 40.000 Iei, iar restul (38,2) sînt de 110.000 Ici.

Pînămprezentau fost depuse 41.000 de cereri, din care doar 1.240 sînt cereri individuale, restul fiind primite de la asociaţiile de locatari. Secretarul Consiliului local, d-1 Titus Jude, ne-a declarat că verificarea formularelor, aprobarea şi completarea

; tichetelor cu numele beneficiarului se va încheia în aceste zile, astfel îneît de joi primele asociaţii nominalizate (în presă) îşi vor putea ridica tichetele. Nu toate cererile primite au fost avizate favorabil, deoarece veniturile depăşeau plafonul prevăzut' în lege. Alte cîteva zeci de cereri sînt

la eliberarea formularelor pentru luna decembrie. Deoarece zilele de sărbătoare abundă în această lună, pînă în data de 29 trebuie depuse cererile, iar eliberarea tichetelor pe decembrie va începe din 5 ianuarie.

Poate; poate, de la anul se va intra în normalitatc (cu referire doar la tichetele de căldură) şi, de ce

incomplete. înaeeste cazuri,persoanele în cauză nu, se vor face cîteva retuşuri şi în legislaţia vor fi anunţate telefonic. . căldurii, pentru şansa'egală la un grad Celsius.

!în paralei cu distribuirea tichetelor, se va trece I Lum iniţa PURDEA

Multe se pot spune despre ai noştri parlamentari, dar nu li se poate reproşa că nu poartă grija semenilor. Ce le-a trecut prin cap, mal nou,

, d e p u t a ţ i l o r ? ! Gîndindu-se la interesul naţiei de a avea aleşi perfect sănătoşi, au dorit să-şi înfiinţeze, pentru propria

cavitate bucală, un' cabinet stomatologic. Camera economisise aproape trei

Grija faţă de ommiliarde de lei din Adunarea Atlanticului de Nord de la Bucureşti (cea în care Bucurestiul a fost confundat cu

Budapesta, de către dl Solana). Boicotînd generoasa idee, secretarul general al

Camerei, a izbutit să „ d e t u r n e z e ” economiile spre alte ■instituţii.

Aşa că onorabilii noştri aleşi vor rămîne clienţi ai vechilor cabinete stomatologice.

A .G .

i n s t i t u ţ i i v o r r e a b i l i t a u n b l o c c v a s i d e m o l a t : D .G .F .P .C .F .S .. A c a d e m i a d e A r t e V iz u a te s i R A T U £_

Garsonierele de pe Albac 21 au fost măritate de C.L.:pâ trei ani dc bîlbîială, ■hil de pc Albac 21 s-a -lit frăţeşte, pe din trei. De

încolo (mai mult încolo • acum) A lbac 21 va fl 4 de finanţişti, plasticicni -uci. Această zonă s-a 'format/an dc an, într-o ă de gunoi tocm ai în ■al cartierului. Locatarii ' i e r i , oameni disperaţi care

au unde să se refugieze, iîit aici un adăpost unde

cau foc dintr-o uşă, 'deferestre şi alte materiale -stibilc. Din cînd, în cînd îi facca o salubrizare, o ‘Oclie, dar toţi banii (10

Nasul mare a fost consilierul Stefan Dimitnu

NTRAL/ CLUJ-NAPC

milioane dc lei) au mers pe apa sîmbctci.

în decursul vrem urilor, imobilul rcspcctiv a fost conccsionat, dar nu a mai fost preluat nici dc MApN, nici MI şi nici dc UBB. După luni dc deliberări (tîrguicli ca la uşa cortului) în carc au fost triate ccl puţin şase oferte (societăţi, academii, regii, institu ţii bugetare, fundaţii) consilierii au dccis. Instituţiile agreate în vetiejea trierii finale au fost

~(t)irccţia Generală a Finanţelor ! K'IV

Publice şi Controlului Financiar de Stat Cluj, Regia Autonomă dc Transport Urban, Academia dc Arte Vizuale „Ion Andreescu” şi Antrepriza dc Construcţii şi Instalaţii Cluj. Din debutul parlaincntârilor sc anunţa din nou un rezultat nedefinit, o nouă am înarc, pentru câ în .CL sc profilau diverse simpatii. Dacă o parte

L um iniţa PURDEAco n tin u a re în p ag in a a16 -a

P e c u p o a n e le '

ţăran ilo r, PECO Cluj

a v în dut m o to rin ă

de 7 m ilia rd e de le iPECO Cluj a vîndut în

această toamnă motorină pe cupoane în valoare de şapte ' miliarde de lei. Corelată cu reducerea cu 150 de Iei a • preţului unui litru de benzină, ; acţiunea a potenţat vînzările din - reţeaua PECO. . - '

în altă ordine de , idei, j conducerea PECO Cluj ne-a asigurat câ staţiile non-stop (de Ş pe Feleac, din Mănăştur şi din Aurel Vlaicu) vor păstra acelaşi ’ regim de lucru: 24 de ore din 24. Doar staţiile cu program de zi vor avea programul întrerupt. ■

A.V.

Alimente de miliarde de lei

Apropierea sărbătorilor de iarnă a determinat creşterea nivelului vînzărilor, îndeosebi Ia produsele alimentare. Deşi toată lumea se plînge de preţuri, mărfurile din magazinele alimentare trec. S.C.Alcom, angrosistul ccl mai cunoscut din judeţ pentru comerţul cu bunuri alimentare, a vîndut, în luna noiembrie, mărfuri în valoare de 8 miliarde de lei. Tendinţa lunii decembrie este de creştere evidentă, a precizat conducerea ■ firmei Alcom.

C lu je n ii d e ţin

s u p re m a ţia 'în

p ro d u c ţia d e b e re

ro m â n e a s c ăS.C. Ursus a depăşit, anul.

accsta, producţia rccord dc605.000 hl bere. Pînă la sfîrşitul anului curent, conducerea societăţii preconizează produccrca a630.000 hl berc, ceea cc plasează fabrica dc bere, detaşat, pc locul I între producătorii autohtoni dc bere. în structura producţiei, ponderea cca mai marc o arc berea Ursus Pils, urmată, cu 22 proccntc, dc Prcmium Pils şi berea Ia butoi, cu 20 proccntc. Media lunară a vînzărilor dc berc la cutie trece, şi ca, dc un milion.

A.G.

Page 2: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

& miercuri, f 7 decembrie 1997 AGENDA A D E V Â R U Cd e C l u j

• Azi: Calendarul ortodox: S f.P rooroc D aniil şi S finţii trei tineri: A nania, Azaria şi Misail; Calendarul greco-catolic: Ss. Daniel, pf. şi părtaşii săi Anania, A zaria şi M iîa e l (s .V I î.C r .) ; Calendarul romano-catolic: Ss.

Lazăr din Betania şi Olimpia.• M îine: Calendarul ortodox:

+ ) C uv .D aniil S ihastrul; Sf.M c. S ebastian şi Zoe; C u v .M o d est; C alendarul greco-cato lic: S s. Sebastian şi părtaşii lui, m. romani (+ 2 8 8 ); C alendarul rom ano- catolic: Sf. Z o sim , u c e n ic u l Sf.Paul.

li felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul dm numele sacre, pomenite mai sus.

T i

| Î 0 E I sE E < 0 ) ^ E î ;

• PR£FECTURA,OONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16 . '

■ PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30,• PR1MÂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 .• PR1MÂRIACÎMPIATUR2I1:36-8<M)1• PRIMĂRIAHUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIAGHERIA24-19-26

PCtlTlA CLUJ-NAPOCA:955 şi 43-27-27

• POIIţlA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76

• POLfflĂDEJ:2I-21-2I \ ■• POUilAlURDA31-21-2r

TOLfflA CÎMHA TURZII: 36-82-22• POL111A HUEDIN: 25-15-38• FbLITIA GHERLA: 24-14-14 ■■ P0MPIERII:98I

PROIECI1A CIVILĂ: 982• GARDAFINANCIARÂCLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int 158• DIRECTA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROIECŢIEI SOCIALE: 979 . .• SALVAREA: 961 .• SALVAREA CKR: 19-85-9J*• INTERNATIONAL: 971 ■

INTERURBAN: 991 .• INFORMAŢII: 931 .• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958 ’ ■• R A TERMOFICARE: 19-8748• SC MOWIENAY SA: 41 -51 -71 - ; .• RA APĂ CANAL: 19-63-02

S.C."SALPREST'SA:19-55-2i •'• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS-

PORTREZIDUURI: 11-10-12 int 132SC PRIVAL: 17-43-86

• DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE:' - IN7ER VENŢÎI GAZE 928; 433424 REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezenlanli 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; HaH inspecţii' 43-38-08. - AEROPORT: 956 v.- :.; . GARA Ciuj-Napoca: 952AGENŢIA CFR: - inleniaţioaal 19-24-75; mtem-43-20fll; r Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALEy

■ d in A u to g ara II:• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Ciuj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Ciuj-Napoca miercuri OTa 7,00 şi mapoiere din Miskolc joi ora 11,00.

IN F O R M A Ţ II , A utogara Ir 14-24-26 :

A utogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană »"Octavian Goga" Cluj\a ulira patmt mfamiun .lispre- Mnicnlc <lc aiisMtla mkuLi,- IciHihSic.- C i.munitatoi I uropunaprin l.m iru l dc InU-imire Comunitara, .slr. Mihiil Kogălniceanu nr, 7, tel. 19,56.20. Program; luni-joi orele 9,00- IMXj, Minri i-rch. ').l»-l J.(yi

T A K O M : 15.12 1997 - i m . M t lun i-v incri Buc. Buc.-? Cluj8,30 9,00 10,00

1830 19,00 20,00 sîm b ă tă 1

14^0 15,00 16,00

Q u j7,30 :

17,30

13,30Pre ţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 lei ' TELEFOANE: 43-25-24;,

13-01-16 - pentru externe

D A C A IR ; ,d c lu n i p în ă v in eri

Bucureşti -> Cluj Bucureşti 8,30 9,35 - 9,50 10,55

. 1 7 3 1825 - 18,40 19,45- S tr.IIorea n r .l

TEL: 13-69-40; 43-23-82; ' TEL/FAX: 13-69-26

! P O L I C L I N I C A l 'Ă R Ă P L A T Ă

" F A M I L I A S I Î N V Ă "15-19 decembrie

Medicină generală. Dr.M.Suciu - 18 (12-14), dr.S.Loga -;t9 (14-16), dr.L. R asa-15 (16-17), dr.C.Iovitâ-17 (13-14), dr.R. Cotârlâ -1 7 (10-12), dr.V. Tăfaru-15(12-14), dr.C.Nistor- 17(12-14), dr.I. Boilă - 15,16,18,19 (10-12);Tratament homeopat. Dr.L.. Barbăalbă -17, 19 (10-12); Interne. Dr.F. Gherman-15,17(10-12), dr.A. Iancu -16 (11,30-13), dr.C: Vlad -17 (14-16), .dr.D, P îrv-15(15-16), dr.Cs. Szakacs -17 (15-17); Reumatologie. Dr.I. A lb-16(12-14); dr.C.Zotta -19 (14-16); Ginecologie. Dr.C. Fodor - 16, 18 (1Q-12)% C h iru rg ie . Dr.C: Cosma -'16,18 (10-12), dr.P.Pitea 18 (10-11); Pediatrie. Dr.R. Mitea -1 6 (13-15), dr.M. Fritea -1 6 (14-16), dr.L. Toma - 1 8 (10-12); Dermatologie.. Dr.H. R ad u -18 (12- 14), dr.S.Bârlea - 17 (15-17); EcograH Dr.M.Căliţi -1 9 ( 10- 12); Ortopedie. Dr.Z. Popa -.15 (11-12); O.R.L. Dr.C. Rădulescu -15 ('12-14), dr.C.Neuman - 1 6 (16-17); Neurologie. Dr.M.Bârlea-17(15-17); Psihologie. Psih. L. Boilă -16 (15,30- 17); C hirurgie estetică şi re p a ra ­torie. Dr.T.Mugeă -16,18 (16-20),

Programarea bolnavilor - de tuni pină vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuţ, nr.3, bl. 12, ap. 12. în Jerioada 22-31 decembrie, policlinica va fi închisă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. ,

F A R M A C I I

FA R M A C II CU S E R V IC IU PE R M A N E N T : Farm acia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40 ; Farm acia ”INTERPHARM”, str. Prim ăverii nr. 6 .

GARDA DE NOAPTE: Farmacia nr. 1, P iaţa U nirii n r.37 , telefon 19-46-06, orar 20-8.

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor2): O rar zilnic: 8-12,45; 13,30- 20,00; simbâla: 8-13,30; duminica: inchis.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel

’Mare nr.l), ORAR: Inni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17,45; simbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Marc nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; simbâla şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni,, miercuri, joi: 14- 19,45; marţi, vineri: 9-14,45; simbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Slr. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbâlă: 9-13,45; duminica - inchis. MEDIATECA (Slr. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - inchis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9- 16,00; simbăta- duminica: inejiis. FILIALA ECONOMICO-1URID1CA (Str, Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45*, vineri: 8-13; simbâla, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (slrada Kogălniceanu 12 -14). Orar luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (slrada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbălă-duminicâ - închis.• ■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 12 -

.16 : / ,■ Bibâotcca Britanică (slrada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 --14; sîmbâlă şi duminică: închis

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis ••

- ■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19-20. : « > ■ Biblioteca Centrului C ultural .Francez (slrada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19. .

■ Biblioteca Ccatrulul C ultural German ”IIerm ani Oberth” . (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. V

■ Biblioteca “Valerîh Bologa” a. Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lăncii 31); Orar: luni-vineri 8-20,

■simbăta 8-13, duminică:închis.■ Biblioteca'Soros Q uj (slr. Ţebei nr.

21). Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştijnţe sociaie

: şi comportamentale.■ B iblioteca'C reştină ”Biblos”

(slr.Clinicilor nr.28). Orar: luni lî-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30)..0rar, zilnic 10 -17; hui şi marţi: inchis . ■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

“Donaţii" (slrada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis ’

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (slrada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M imul Etnografic al Transilvaniei - (slr. Memorandumului nril): deschis zilnicîntre orele 9-16, luni inchis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada- Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13- 17; luni şi marţi inchis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminică intre orele 10-14.

O p e r a M a g h i a r ăprezin tă jo i, 18 dcccmbrie, ora- 18,30: T randafirii lai Allah.

t»Miercuri, 17 decembrie 18,00 Am întîlnit şi români fericiţi; 18,25 (documentar); 19,30 Faţă în fajj

Programul 1:6,00 România: ora 6 Ştirile ProTV; 18,30 Ştii şi cîştigi!; 18,55 autorul: Alexandru Paleologu; 2(jfix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Quj- Chestiunea zilei; 19,00 Roata norocului; Secretul (serial); 20,55 Doar o vo rb î^Napoca, Iaşi, Timişoara; 12,05 Secretul 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Film: mai spun!; 21,00 In faţa dv.!; 22 fi»(r); 13,00 Dosareie istoriei (r); 14,10 Plimbare în noapte (SUAJJ)95); 22,05 Cinematograful de artă: Villa Maurtsl,Cristal (r); 15,00 Tradiţii; 15,30 Pro patria Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; (Franţa 1992); 23,50 T im e O u t ;g(magazin); 16,30 Tribuna partidelor 22,15 Familia Bundy; 22,45 Seinfeld; TVM Mesager. parlamentare(magazin); 17,10 Sailor 23,15 Ştirile ProTV; prima pag'mă; 23,'W PR O TV: .7,00 O ra 7,Moon; 17,35 Casă de piatră (serial); 18,00 Chestiunea zilei; 23,45 Cinemateca Pro dimineaţa!; Pulsul financiar, 9,00Medicina pentru toţi (magazin); 18,30 TV: MacArthur(SG?A 1977); 2,45 Pulsul neliniştit (r); 9,45 Seinfeld (r); lo j;Interactiv Tele-joc, 19,00 Sunset Beach; financiar; 2,50 Ştirile ProTV. M-A.S.H.; 10,45 Film: Plimbare în no».20,00 Jurnal, meteo, ediţie specialâj 21,15 joi, 18 decembrie • - (r); 12,25 Film: M acM arthur(r);!^

Program ul 1:6,00 România: ora 6 Maria (serial); 15,30 Tînăr şi neSis^fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj- 16,15 Marimar (serial); 17,00 ŞtiritpJ

' TV; 17,15 Punctul pe I (talkshow); Urmărire generală (magazin); 18^5 Şfov

t a t O r J Pf0 TV; 18,30 Ştii şi cîştigi!; ljjjS Chestiunea zilei cu Florin Călint^,

Napoca, Iaşi, Timişoara; 12,05 Secretul 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile^’

Marguerite Volant (serial); 22,10 -Memorialul durerii: 15 noiembrie 1987; 23,20 Jurnalul de noapte; 23,50 Cultura în lume; 0,05 Întîlnirea de la miezul nopţii.

Programul 2:7,00 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canary Wharf (r);'8,55 Cu ochii’n 4 (r);9.45 Portrete în acvaforte (r); 10,15 Fostele iubiri: Întîlnire muzicală cu Ştefan Ilruscă; 10,30 Teleenciclopedia (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Sfîrlează; 12,00

. Sunset Beach (r); 12,45 Arhive româneşti ’ (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Portret în oglindă.(r); 14,00 Emisiune în limba maghiară; 15,10 Limbi străine: germană;15,35 Prinţesa Staria; 16,00 Micaela (serial); 16,50 Cristal; 17,40 Tribună partidelor parlamentare (magazin); 17,50 TVR Info; 18,00 Hei Rup! Hei Rap!; 18,50 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 Recviem de W.A.Mozart; 20,15 Secretul;21.05 Avocatul poporului (dezbatere);22.05 Film: Circumstanţe atenuante (SUA- 1994); 23,40 Din studiourile televiziunii;

. 0,10 Insomnii (divertisment); 0,40 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; Pulsul financiar; 9,00 Tmăr şi neliniştit (r); 9,40 Teleshopping; 9,45 Seinfeld(r); 10,!5M.A.S.I1.; 10,45 Sport lăhiinut; 11,00 Capcana timpului (serial);11.45 De partea legii (r); 12,30 Film: Nikita (p.I/r); 12,55 Ştirile ProTV; 13,00 Nikita (p.n/r); 14,30 Serial: Maria; 15,20 Teleshopping; 15,30 Tînăr şi neliniştit; 16,15 Marimar (serial); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15Faţă îtifaţii cu Ilie Şerbănescu;

(r); 13,00 Sensul tranziţiei (r); 14,10 TV;20,15MelrosePlace;21,15Do<)(itCristal (r); 15,00 Dialog. Actualitatea Alaska; 22,05. Ştirile Pro TV; 2ijţ editorială; 15,30 Pompierii vă . Chestiunea zilei; 22,15 Familia B i iinformează!; ’ 16,00 Convieţuiri 22,45 Seinfeld; 23,15 Ştirile ProT\!(magazin); 17,00 TVRInfo; 17,10Sailor' Prima pagina; 23,40 Chestiuneaziu' Moon; 17,35 Casă de piatră (serial); 18,00 ■' 23,45 Cinemateca Pro T V : HavanaTimpul Europei; 18,30 Interactiv Tele- 1990); 2,45 Pulsul financiar, 2,50

Sunset Beach; 19,55 Doar ojoc; 19,1vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ■ ediţie specială, sport; 21,15 Dr. Quinn; 22,15 Cu ochii-n 4' 23,05 Pariul trio - cursa hipică internaţională de la Paris; 23,10'Jumalul de noapte; 23,25 Canary Wharf; 23,50 Bank-Note (magazin); 0,20 Magazin muzical-umoristic.

Programul 2:1,00 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canary Wharf (r); 8,5 5 Marguerite Volant (r); 9,55 Medicina pentru toţi (r); 10^5 Feţele schimbării (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Slîrlează; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Magazin sportiv; 13,25 TVR Info; 13,30 Dreptul la adevăr (r); 14,00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine: spaniolă; 15,35 Prinţesa Staria (desene animate); 1’6,00 Micaela (serial); 16,50 Tribuna partidelor parlamentare (magazin); 17,00 Ceaiul de la ora 5 (divertisment); 18,50 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 S.O.S. Patrimoniul

Pro TV.■ Redacţia nu îţi asumă' responag

litatea pentru schimbările interveniţi, ,programele posturilor de televizii^

f

GRIBIIBEIE ESTETiCljDr.TOMA T. MUGEa ; ; ♦ transplant de păr

* îndepărtarea riduriloi* feţc; şisechelelordupă acnee prin tratamiiii chimic ♦ lifting facial i rinopkii

♦ chirurgia sinului ♦ varice ♦ abdominoplastie ♦ lipoaspiraţie

♦ chirurgie plastică ş

UN CADOU DE SĂRBĂTORI!

STR.PASCALY NR.7, g 14-141

Miercuri, 17 decembrie9 , 4 5

D .e s e n e a n i m a t e ;

10.00 Matinal NCN; 10,20 Ziua norocoasă - Iiim (r); 11,50 Agenda ; culturală; 12,05 Curiozităţi clujene; 12,10 Paris „lumini” - reportaj; 18,00 Desene animate; 18,15 Agenda cinematografică; 18,30 Reportajul ZDF;19.00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru dvs; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună; 19,40 Europa . în obiectiv - magazin politic european; ■20,10 Selecţiuni/spectăcole; 20,25 Paris , „lumini”- reportaj; 20,50 Marele ucigaş alb - film; 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Partea finală a filmului. ■ ' -

Miercuri. 17 decembrie \ 1 6:00 v ldco-

text; 10:30 Ce ObnusHdeuhiiitpreiumei s. a întîmplat

cu rasa umana/ tp . i - doc.rel; 11:25 Videotext; 16:30 Ce.ş-a întîmplat cu rasa umană? Ep.3 - doc.; 17:16 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzica; 21:31 Videotext; 22:00 Film: ‘Trăind pentru a muri” - acţiune; 23:30 Videotext; 0:00 Babylon Blue - erotic/

Program Dişcovery ; •■ 18:00 .-Povesti despre supravieţuire: Kimberly; 18:30 Flightline; 19:00 Războinici ai vremurilor trecule: Shaolin; 19:30 Dincolo de anul 2000; 20:00 Fascinaţia naturii: Reptilele; 21:00 Lumea misterioasă a Iui A.C. Ciarke: înţelepciunea antică; ^21:30 Dezastre; r .Accident aviatic; 22:00 Univ. misterios al Iui A.C. Ciarke: Povesti cu spirite; 23:00 A.C.Clarke: Vizionarul; 0:00 Semnat-Dişcovery: Imagini sud - : africane; 1:00 Maşini extreme: Trenurile; . 2:00 Călătorii Ja în tîm plare;:2 :30 ' Entuziaşti ai volanului; 3:00 Dezastre; 3:30 Dincolo de anul 2000; 4:00 Program D.W, •

M iercuri, 17 decembrie

P O R T A L v w ,« “n âS l export - import a.n.L. [exţ. g qq -

Reluări; ! 5,00 Videotext; 17,15 Dulce ispită -serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Un loc sigur - documentar; 19,00 Max Glick - serial; 19,30 Mămica, detectiv particular-serial; 20,00 Cursa Viking-ului - film; 21,40 Farmacia de gardă - serial;- 22,10 Odiseea - serial; 23,00 Ai încredere în mine! - film; 0,35 Videoclipuri; 1,00 Celebriţy Special - magazin erotic.

^ POLICLINICA INTERSERVISAN

ştr, l’ascaly nr.5, e a r t Gheorjtţa

INlfKNE ♦ (?ARDIOLOG3E ♦ Ml» LOG1E f PSIHIATRIE ♦ HiDOCU-

' NOLOCJE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGH DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGII

ORTOPEDIE ♦ O.RL ♦ OFTALMOLM . GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGII

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ’ . ' AOTUNCIURA ’

RADIOLOGIE • ECOGRATÎE Examinări Ooppjcr - Hidimajpiigfii

piîBlni sterilitatefeniniii - LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic lmnnoloji Paraziloloşe Delerminare Rh - Tesle 4t sarcină - Anligen HBS - Elisa Tel Examinări citologice pentru dep eanctnilulde cD) uterin - Investigaţii [min sterilitatea feminină fi masculină) ZILN IC , in c lu s iv DUMINICA . > o re le 7 - 2 1

. Medic de gardă: orele 21 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u lta ti i

^ I a te L 4 1 .4 1 .6 3 - J

R U ’lJ I il.k 'A - Iubitul meu \c însoaiu ■ SUA - premieră (10. 1?.?U. 15.

1 2 - 1 8 d e c e m b r i e |2 W * V IC I i’RlA - Nekro - R o ru n u - “ premieră \ 11). Hc\ crl> ililK .Ninjj - SU .\

ARTA - Parienlul englez - SI.‘A - prem ieri ( iu ,sal.» A: Ilcreule - St.’A U 3 . I \ 17. I‘J|.SUA (I3..iij, IS Ji), |7..jO) * l A W i R i r

( i3 ; 15; 17; 19)13; 16; 19) * M ÂRÂŞTI - sala B: Crimă la n r. 1600- Ce-am avut şi ce-am p ierdu i - SUA {11; 13; 15; 17; 19).

11 KI)A I '. 'X - \ uleanul - MJA D M ARI A - Bubuială în llruiw - SUA (.TII KI.A PAC.T A - 15-17.12 Punică in tunel. 18-21.12.- I ni a în

fală - SUA ,

s.c, D e n t a l ROVA< , S OCOLOVf Calea Moţilor 106, ap.5 j

Tratamente stomatolog!:! complnw:

O terapieO protetică (ceramică)O chinugie (rezecţii, iraplaa!!;

P r o g r a m ă r i l a t e l , : 430028 Z iln ic o r a n 9 -1 9 ./

sîm b ă tă 1 0 4 3Pentru studenţi, pemionafj» yom8rl/ reducer0 2 O % ®

1TIIVICUI

CDM iercuri, 17 decembrie

Ş tir i locale: :8, 10, 12, 14, 15,16, 17,19. 6,00-1,0,00 R a d i o p r o g r a m

... “Primulsalut”. 7,00 Radiojurnal România Actualităţi.7.30 Revista presei ccntrale. 9,30 “Ce mai crcdc lumea”, sondaj pe teme dc actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “Plus” , pamfict, Adrian Suciu. 11,30 “Trei minute”- interviul zilei. 13,00 Radiojurnal- R a d io R om ân ia A ctu a lită ţi. 14T0 0 -1 8 ,0 0 C a le idoscop CD .14.30 “ Z iua în c îtev a v o rb e” , dcclaraţia zilei. 15,30 “Ce mai crcdc lumea”, r. 16,30 “Ochiul şi urechca” , comentariu civic. 17,50 ‘P lu s ”,r . 19,05 “ C D S p o rt” ,

Cătălin Herindean. 19 ,10“Musica M agica", Ştefan Coroian. 22,00 jD o i” - em isiu n e re a liz a tă împreună cu Agenţia matrimonială 'Cclina” . ‘

UNIPLUS M i t. M iercuri, 17 decembrie

Ştirile Uniplus: 8 ,9 ,10 ,12,13,15, 16,17. Program informativ B B C :

.6,00-6,30; 11,00-11,15; 14,00-14*30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6,00-10,00 Un alt început. 7 ,20 V ox populi - sondaj dc opinie - r; 7 ,40 C u r s u l ' valutar, 6,45, 9,45 Horoscop; 7 ,50 R e ţe ta z ile i; 8 ,15 S p o rt pe m apam ond; 8 ,35 R ev is ta p re se i lo ca le ; 8 ,5 0 P u n c t o c h it - co m en ta riu l z ile i; 9 ,15 S fa tu l ' m ed icu lu i; 9 ,3 5 P ro g ra m u l c in e m a to g ra fe lo r; 9 ,5 0 A g en d a culturală 10,00-11,00 “M usic Non- S to p ” . 1 1 ,1 5 -1 5 ,0 0 “ La lu m in a z i le i” . 1 5 ,0 5 -1 6 ,0 0 M u sic B y Request. 16,05-18,00 "Inv itaţi în s tu d io ” - re a liz a to r G e o rg c ta T odoruţ. 19,00-21,00 "U niplus Ja raport” - retrospectiva zilei. 21,30- 23 ,00 “G reatest H its” . 23 ,00-0 ,30

”Ravc Vision”. 00,30-2,00 Dedicaţii m u z ic a le . 2 ,0 0 -6 ,0 0 “ V O A

, Express” . . j . ,

A R a dioSonicFM « » , 7MHm

M iercuri, 17 decembrie Ştiri: 8 ,10,12,14,16,18,20,21.

6-9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, p o w er p layul şi calendaru l z ile i, m e te o , h o ro sco p , cu rs v a lu ta r , in form aţii utile , agenda C lu ju lu i, . p ro g ra m e T V şi c incm a). 9 -14 "Z b o ru l 9 1 4 " (inform aţii locale , internaţionale, sport, divertisment şi muzica). 14-16 Dedicaţii m uzicale ( în d ire c t). 16-18 "M c S o n ic ” (e m is iu n e co n -cu rs cu p rem ii M c D o n a ld ’s); 18-20 R on-du l dc scară (caleidoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-23 "The Soul O f Sonic” (DJ T 2 ’s). 23-3 "W clcomc T o The C lu b ” (D J S ebastian 1394). 3 -6 M usic NonrStop.

red/t___ C o n t a c tW T Â C T ?tir i: 5 <3 0 ‘

23,30 (din oră.

Miercuri, 17 dcccmbric . Pepsi Music Show). 22 ,00 Fair- P la y , re a l iz a to r R ă zv an Dumitrescu. Emisiune de dezbateri eco n o m ice şi so c io -p o litic e ,

în oră, cu excepţia 18,30) Buletinul personalită ţi in v ita te în s tud io , de ş tir i şi ru b rica “ A c tu a lita te a telefoanele ascultătorilor preluate “B.B.C. World Service la ora 18,00. în direct, 24,00 La ceas de blues în 5 ,00 B ună d im ineaţa , R om ânia! d e lf in a riu , r e a liz a to r A .G . (“Actualitatea” , Meteo, Remember, Weinberger.Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo,Curs valutar, Inform aţii diverse,7,20 Drumul banilor - în colaborare cu revista “Capi-tal” , 7,45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi -în Ciuj- N apoca (M eteo - zona C luj, 8,10 R e v is ta p rese i lo c a le , . 8 ,20 " A c tu a lita te a ” , C o n ta c t tra f ic ,A nun ţu ri u tilita re , 8 ,35 A genda culturală, Program cincma-tografe,8,50 H oroscop şi A niversări, 9,05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact sport). 11,00 Contact FM (M uzică n o n -s to p , I n fo rm a ţi i . d iv e rse ,D ivertism ent, C oncursuri). 19,00 Seara la Ciuj-Napoca (19,00-19,20'

f l M P I O C L U j |

M iercuri, 17 decembrie 6 ,0 0 -1 4 ,0 0 R E V IZ IE

TEHNICĂ. 16,00 Em isiunea în limba maghiară. 18 ,00T rofeu '97.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Radiofax, redactor Anca Băltan.20.00 Ştirii 20,05 M agazinul dc m iercuri, prezintă M ihaela Dîm- bean. 21,00 Ştiri, 21,05 Ateneu. Em isiune cu ltu ra lă rea liza tă de Dan M oşoiu. 2 1 ,5 0 Ştiri. 21 ,58 închiderea programului.

PROF. UNIV. Dr. MINAI CĂUlCi

Dr. ANGELA CĂLUGĂRUStr. Prahovei nr. 11

(Ungă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGII

L , M i , V -1 7 -2 0 S . - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.6J

ALIANŢA ANTISUICID L I F E L I N E

Sulktulnostm hdisp<wţu \ dunmcavoasri. TcfcfniiJi| de noapte, Iclcfomjl vieţi j'

1 9 1 6 4 7Gardă dc noapte, orck 20-08j ^

.acri J Sta :’îe,ş

*£iaăgiMaipe £

o:

Linia telefonică de intervenţie în crfj si prevenţie a suicidului iniţiali *LABORATORUL DE SANATAIt

MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia <h*dc luni pînâ vineri, între orele » -

Vă aşteptăm apelurile numărul 186864. —'

Page 3: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

$ Ş A B U L ROZA VÎNTURILOR miercuri, 17 dccembrie 1997

a cd\ . . - ■ ("Panorama") * ' ' ' ' ' V * - .

I

'*,15

iţ%’S

*4(122,19'Tindy-«iv;IZillţm

’k

ifo

integrare a iiisiiistfiei isiilitaire.vii Franţei, Germaniei şi Marii Britanii

' ronuntat pentru făurirea unei industrii 4eaerospatiale si de echipamente militare Lj â capabilă să intre în competiţie cu -- aocricani precum Boeing Co. Preşedintele 'jjacques Chirae si premierul Lionel Jospin, jjnil german Helmut Kohl şi premierul ii. Tony Blair au cerut companiilor British tace Pic, Aerospatiale şi Daimler-Benz îace să prezinte un plan clar, cu un calendar \ înainte de 31 martie 1998.«iaudeclarat că transformarea concernului 3 Industrie, constructor de avioane civilc, -ompanie integrată ar trebui să reprezinte o ©portanta a primelor etape, liderii nu au jt dacă au în vedere alcătuirea unui grup îl european, în care să fie. cuprinse atît â civile şi de aeronautică militară, cît şi de aicnte electronice de apărare. Franţa s-a axat am pe posibilitatea de a fauri un grup •ial civil şi militar pe lîngă Airbus şi un alt icechipamentc militare în cadrul companiei son-CSF. Analiştii din domeniul industriei aatcă alte grupuri europene care s-ar putea am procesul de integrare sînt -General rit Co Pic din Marea Britanie-, Siemens AG 'sania, CASA din Spania, Saab din Suedia,

Italia, precum şi Lagardiere Groupe,:l Alsthom şi Dassault din Franţa, stă deja cîteva acţiuni comunc, precum şi proiecte. în afara companiei Airbus, British. ipace şi Matra (sucursală ă concernului iie) fabrică în comun rachete, în timp ce

Alenia, CASA şi DASA sînt implicate în proiectul de construire a avionului de luptă Eurofightcr, rivalul aparatului Rafale produs de Franţa. Statul francez, care, spre deosebire de partenerii săi britanici şigermani, deţine încă o parte importantă în industria sa aeroşpaţială şi de apărare, a permis recent conlucrarea în domeniul echipamentului militar între Thomson-CSF, Aerospatiale, Alcatel şi Dassault.

“Franţa, Germania şi Marea Britanie împărtăşesc un interes politic şi economic esenţial pentru ca Europa să dispună de o industrie europeană aeroşpaţială şi de echipamente electronice de apărare eficientă şi competitivă”, s-ă menţionat în declaraţia comună. Liderii au declarat că integrarea industriei “va permite Europei să-şi îmbunătăţească poziţia comercială în lume, să-şi consolideze securitatea şi să garanteze câ joacă un rol complet în propria sa apărare”. v

Urmează ca planul de restructurare al celor trei parteneri să intre în vigoare pînă la începutul anului-1999. “Sînt patru mari do m en iiav ia ţia civilă şi de transport, elicopterele, spaţiul şi rachetele”, a declarat Alain Richard,,ministrul francez al apărării. “S-ar putea adăuga un al cincilea domeniu, cel al avioanelor de luptă, dar pentru aceasta vom avea nevoie mai întîi dc reglementarea problemei... franco-franceze”, a declarat Richard, referindu-se la planificata fuziune dintre Aerospatiale şi Dassault Aviation. Ministrul francez a declarat că din proiect ar putea face parte doi producători francezi de. sateliţi, unul pe lîngă Aerospatiale şi uri altul la Thomson-CSF.

După pierderea a 2 miliarde dc dolari suferită la sfîrşitul lunii octombrie, în ziua prăbuşirii bursei din toată lumea, la 10 noiembrie, Soros (67 de an i,. două căsătorii şi 5 copii) a intrat rapid şi foarte surâzător în biroul său de la etajul 33 al .zgîrîie- norului situat pe strada 7 din New York. O privire rapidă spre Central Park, care de lâ înălţimea aceea pare grădina unui vile (fe ţară, şi apoi prima veste frumoâsă a zilei: pariul cu privire la MCI, a doua societate telefonică din SUA, a fost cîştigat. încă o dată, Soros a văzut ju st, hotărînd să .investească în ultimele zile 257 milioane de dolari pentru a-şi dubla acţiunile pînă la 13,3 milioane. Acele titluri, plătite în medie 30 dolari unul, de cîteva zile valorează 51 dolari, după ce MCI a acceptat oferta de,, cumpărare făcută de Worldcom." Aşadar, o altă lovitură, nu se ştie a cîta din lunga carierăa acestui modem rege Midas. în pofida' atîtor bani pierduţi, cel puţin pe hîrtie, cu două săptămîni mai

(AFP)

Franţa: şeful Statului Major al armatei euscat- îngrijorat de restricţiile bugetare

P hilippe: M ercier, Statului M ajor al armatei

®, şi-a manifestat. îngrijora- i legătură cu viitorul apărării ize subliniind, în cadrul unei aţii publice excepţionale, :ducerile bugetu lu i alocat iia provoacă “ o anum ită agire” în rîndul cadre lo r' fflatâ. Bugetul armatei de :pe anul 1998 a fost fixat la id e de franci (10 miliarde -i), ceea ce înseam nă o : de 3,2 la sută în raport la din, 1997 ( - l i la sută echipamente). ...

î i generalul Mercier, dacă

“ciuntirea bugetară . d in 1998 nu constituie decît un accident de p a rcu rs” , m o d e lu l de a rm ată , definit, în februarie 1996 de către preşedintele Jacques Chirac, şeful suprem al forţelor armate, “nu va fi repus în discuţie”. Preşedintele C hirac a la n sa t anul tre cu t o reformă fundamentală a apărării

■ franceze, hotărînd să renunţe la recrutarea cu caracter general şi ' să treacă la o a rm a tă , ' de profesionişti cu forţe mai reduse. Acest nou instrument de apărare a dus la adoptarea unei legi de planificare m ilitară (1997-2002), votată în primăvara anului 1996,.

care să reg lem en teze a c e a s tă perioadă de şase ani în care se va tre c e de la a rm a ta m ix tă (recruţi şi angajaţi) la armata de p ro fe s io n iş tii A ceastă leg e prevede în principal alocarea, în fiecare an, a sumei de 86 miliarde de fran c i co n stan ţi 1995 (15 m ilia rd e d o la ri SUA) p e n tru c h e ltu ie li de d o ta re . Jacques C hirac s-a angaja t în repeta te r în d u ri să re sp ec te legea de planificare militară. De altfel; cu prile ju l adoptării proiectului de buget pe 1998 pentru apărare, din luna septembrie, el a adresat un “avertism ent” guvernului pentru

ca reducerile de credite “să capete un caracter excepţional”.

E ste a tre ia oară în şase •^ăptăm îni, fenomen foarte rar, c în d gen era lu l M erc ie r îş i prezintă temerile. La 7 octombrie, e l ş i-a ex p rim at, în fa ţa deputaţilor din cadrul Comisiei p e n tru ap ă ra re , “în g rijo ra rea p u te r n ic ă ’ în leg ă tu ră cu res tric ţiile bugetare: G eneralul Mercier a mai arătat “că perioada de tranziţie riscă să fie perturbată, ia r m odelu l g lobal de a rm ată (p re v ă z u t p e n tru 2015), _în că păstrat, ar putea fi pus sub semnul în trebării”.

conecţam intr-o oam eni care nu au

n ici o clipă de pierdutsuficient să vorbeşti • noi ca să poţi vorbi i toată lumea.’ ontactează-ne. ei fi bine venit bine auzit.

Georges Clemenceau nr. 1, cod: 3400•064/192822"064/431569 ■'SERVICE (HOT LINE)•064/191614

D E A L E R A U T O R IZ A T

(114261) TELEFONIE M O B ILĂ DIGITALĂ

adorabil?devreme, cele şapte fonduri ale lui Soros continuau să înregistreze un semnal mai mult decît'pozitiv: .de la începutul anului, cîştigul este de 17,71a sută. Din 1969, medial anuală a rentabilităţii a fost de peste 30 la sută. Practic, cine a investit 100.000 de dolari la sfîrşitul- anilor ’60, azi este foarte bogat: are peste 300 milioane de dolari.

Pentru Soros, banii au fost întotdeauna un mijloc de a înscrie puncte, şi mai recent şi un instrument pentru a influenţa evenimentele. Acest “amestec” face din el Mega-speculantul (cum scrie “Business Times” din Singapore) cu o avere personală de 3,5 miliarde dolari, potrivit ultimei clasificări făcută de revista “Forbes”. Cel care în 1992 “a distrus banca Angliei” , (The Economist), după ce a provocat devalorizarea lirei cu 22 la sută, obligînd-o să iasă dip

: SME, “Omul care mişcă pieţele” (Business Week),. “Adevărata ameninţare a globului”, după cum l-a numit primul ministru al M alayezîei, M ahathir Mohamad, care susţine că deţine dovezi că Soros a speculat ia începutul verii împotriva ringit- • ului malayezian, provocînd o devalorizare a acestuia de 20 la sută şi,îm potriva celorlalte monede ale Tigrilor asiatici, odinioară fioroşi.,

Finanţistul american a reuşit oricum, aproape întotdeauna să exploateze cît mai , bine slăbiciunile pieţelor şi să cîştige. Fondurile sale valorează astăzi 20 de miliarde de dolari faţă de valoarea capitalului iniţial de 4 milioane de dolari. Dar cine este

cu adevărat George Soros? “Un. uriaş aparat digestiv care înghite bani pe o parte şv elimină pe alta. Cele două lucruri sînt legate de un creier care lucrează non-stop

- pentru a înţelege lumea în care trăim”. Autoportretul nu este dintre cele mai rafinate, dar este "

■ pur Soros, şi, în plus, a fost făcut de fmanţist foarte recent, adică în seara zilei de 5 noiembrie în programul “N ightline” al canalului ABC, cînd a adăugat: - “Azi sînt mai puţin angajat în a face bani şi mai mult în a-i cheltui. Pentru mine banul a devenit un mijloc pentru a atinge un scop”. , . :

Este, aşadar, cealaltă faţă â expertului în speculaţii financia­re, aceea a filantropului, sau mai bine spus, ca în toate lucrurile

• făcute de Soros,-a M ega- filantropului. Este impresionant chiar şi pentru standardele americane: un miliardar care îşi donează 50 la sută'din avere. -

; Exact în zilele prăbuşirii burselor mondiale, finanţistul a anunţat că vrea să cheltuiască în următo­rii trei ani 500 milioane de dolari în Rusia pentru îmbunătăţirea situaţiei din domeniul sănătăţii, relansarea: sistem ului de învăţămînt şi pentru a-i ajuta pe militarii din fosta Armată Roşie să se reintegreze în viaţa civilă. Un cadou stratosferic pentru preşedintele Boris Elţîn,. Soros

•facînd chiar un pariu că Elţîn va mai rămîne la putere încă cel puţin trei ani de aici înainte. Este- suficient să spunem câ ajutorul lui Soros depăşeştc cu mult pe acela de 95-milioane de dolari pe an oferit Rusiei de guvernul SUA. . . , v

(AFP)

In d u s t r i a m i l i t a r ă b u l g a r a

s e o r i e n t e a z ă s p r e p i e ţ e l e M A T O

Bulgaria n-a făcut parte din ' grupul ţărilor est-europene vizate pentru aderarea la NATO, dar în - curînd experţi şi producători militari bulgari se vor deplasa la sediul NATO ' pentru “a lua cunoştinţă de . subtilităţile şi mecanismele necesare pătrunderii pe pieţele NATO”, a declarat viceprim- _ ministrul şi ministrul industriei, Aleksandr Bojkov, la încheierea unei vizite efectuate de Norman Ray, adjunctul secretarului general al NATO, însărcinat cu problem a arm am entului. . “Producătorii bulgari vor încerca . să coopereze cu alţi producători pentru a-şi completa propria producţie de armament" - a apreciatei. •

S ubiect tabu în tim pul regimului comunist, industria militară aducea un venit de cca. 600-800 milioane dolari, anuUl. în m om entul p răbuşirii comunismului în 1989, această industrie a fost incriminată de presă, apoi au to rită ţile au recunoscut, pe parcursul anului 1991, că ea reprezenta, datorită nivelului său tehnologic ridicat, unul dintre puţinii piloni de bază ai unei economii în derută. NATO rccomandă bulgarilor în m aterie de 'a rm am en t să coopereze cu parteneri regionali sau cu ţări membre ale NATO

şi propune crearea unei asociaţii a producătorilor de'armament bulgari pentnra intra în contact cu asociaţii similare din alte ţări.

în opinia lui Ray, care a vizitat principala întreprindere militară bulgară de la Sopot (centru), capacităţile militare bulgare pot fi considerate “atrăgătoare” pentru investitorii străini, avînd drept puncte forte com unicaţiile şi industria electronică, armele uşoare şi rachetele antitanc şi antiaeriene. Guvernul in ten ţionează să privatizeze, anul viitor, 22 dintre cele mai bune întreprinderi din totalul de 96 cît numără industria militară, iar giganţii americani Lockheed Martin şi Northrop Gruman s-âu declarat interesaţi să investească* în industria militară bulşară. Potrivit ziarului “Continent’ , s-au primit oferte de cooperare în dom eniul industriei m ilitare 'din partea. G reciei, Chinei, Ind iei şi Israelului. '

Bulgaria, care încearcă să-şi creeze o nouă imagine pe scena internaţională, a anunţat că renunţă la vînzările dc arme către partenerii săi tradiţionali, Siria şi Libia. E m bargourile internaţionale împotriva Irakului şi a foste i Iugoslav ii au contribuit de asemenea la criza -exporturilor sale de armaroenf.

Page 4: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

miercuri, 17 decembrie 1997 ARTĂCULTURĂ A D E V A R Q V sd e O l u i v

................................... .................................

I

f e s t iv a lu lI n te r f u d e f e a t t

d e e c t ll t td e

Compozitor ţ i interpret, Alberto Perez-Fernandez, din Spania, absolvent al Conservatorului Superior Regal din Madrid, qste beneficiarul unei burse de studii la A cademia de Muzică “Gh. Dima ", în specialitatea chitară. Temperamental, cum sînt toţi latinii, nu fără un uşor spirit de aventură, Alberto -prin excelenţă un tip fără asiîmpăr-a mai beneficiat de burse de studii în Anglia, Franţa, mai recent în Turcia, tot atîtea popasuri care au reprezentat, surse de inspiraţie, experienţe de viaţă, deschidere către lume, concerte, numeroase concerte de chitară. în România a concertat ta Muzeul Enescu din Bucureşti, cu ocazia unei manifestări organizate de Institutul Cervantes,

Dc cînd sc'află la, Cluj-Napoca, Alberto Percz-Femandez a contactat, compozitori, români pentru a-i

. convinge şă-i scrie piese pentru chitară, lucru care se pare că, i-a- reuşit, el mărturisindu-ne că a găsit - aici înţelegerea şi bunăvoinţa unor muzicieni de clasă, de la care a avut multe de învăţat, Pe de altă parte, Alberto ar dori să conducă aici o clasă de măiestrie, pentru a transmite studenţilor români din ceea ce îi este familiar, din iubirea şi viaţa lui, care e'chitara. Pînă atunci însă, tinerii care vor să se lase cuprinşi de farmecul chitarei îl pot găsi pe Alberto la căminul Academici deMiizică (str. Braşov nr. 2-4) sau la numărul de telefon 41-47-77. “încerc să dau o

in te rp re ta re personală pieselor: interpretarea e ca unduirea unui val între două sunete , unde pe fundalul bogatei tradiţii spaniole, îmi place să cînt aşa cum sijnt, fără a-i limita pe alţii, fără a mai ţine cont de nişte reguli rigide. A fost o vreme în care am cîntat aşa cum îmi cereau maeştrii mei Jorge Cardoso, Miguel Angel Jimenez, Jose Luis Rodrigo, Francisco Ortiz, cei mai buni profesori de ch itară la această oră. Astăzi, cînd nu mai este necesar să-mi demonstrez virtuozitatea - am făcut-o în C o n serv a to r şi; vă asigur, că am luat note foarte bune - chitara mea vreau să se transform e în sentiment Şi acest lucru

doresc să-l simtă şi spectatorii”.în concertul din această seară -

ora 20, în “Club “A” , etajul III, Casa de Cultură Studenţească - A lberto Perez-Fernandez va interpreta, în prima parte: de la lucrări datînd din sccolelc 15-16 de Alonso Mudarra, Luys Millan, Gregorio Huwet, la Bach şi pînă la romanticul Francisco Tarrega; în partea a doua: lucrări de Constantin Silvestri şi trei compoziţii proprii: “Ella”, “Bulerias” şi.“En el metro de Madrid”. Acelaşi concert yaf i susţinut simbătă la B istriţa şi săptămînă viitoare la Braşov.

Michaela BOCU

Societatea "Avram Iancu” din România în co labo rare , cu A r h i e p i s c o p i a Vadului, Feleacului şi Clujului, Inspec­to ra tu l pen tru Cultură al judeţului Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Cercul Militar, Centrul Creaţiei Populare, Prim ăria'şi Consiliul local şi cu sprijinul Armatei a IV-a "T ran silv an ia” organizeazăF E S T IV A L U L IN T E R JU D E Ţ E A N "C O LIN D IANCULUI” , ediţia a IlI-a, după următorul program: \

S îm bătă, 20 decem brie 1997, o ra 17, la C e rc u l M ili ta r C lu j-N apoca vo r evolua C E T E DE COLINDĂTORI din 7 judeţe ale ţării: D ubaşii d in V ălişoara (H unedoara), C e a ta d in P ru n d u l B îrgăului (Bistriţa Năsăud), Cetele din A g riş ş i F i ld u l de Jo s (S ă la j),

'C o lindă to rii d in Poşaga-Ocoliş (Alba),: A nsam blul ”L a P o rtiţa ” d in C ă p u ş u l , de C îm pie '(M ureş), C o lindă to rii d in F in te u ş (M aram ureş), C e te le de c o l in d ă to r i d in C iiic e a , C o jo c n a , A luni;, N egreni şi C opiii co lindători a i Colegiului. Pedagogic (Cluj).

D um inică, 21 decem brie 1997, o ra 12,00, în P ia ţa ' ” A vram Ia n cu ” vor

.evolua cetele de colindători amintite mai sus, A nsam blu l cop iilo r d in G herla , co ru rile d in F in te u ş ,. C o ra la U n iv e r s i ta r i lo r C lu je n i, co ru rile

" F e r o v ia r i a ” , " I a c o b M u r e ş ia n u ” şi al V e te r a n i lo r , ca re vo r co lin d a îm p reu n ă cu ce tă ţen ii C lu ju lu i în p rezen ţa şi : cu b in ecu v în ta rea I .P .S .■ A rh iep iscop B arto lo m eu A N A N IA ,-. p re zen tîn d

ficcarc datini din zonele din care provin.Se vor rosti alocuţiuni în sprijinul

Bisericii Ortodoxe Române.■ Toti Clujenii care iubesc BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ trebuie să fie prezenţi duminică, orele 12, alături de A rhiepiscopul V adului, Feleaculu i şi Clujului, în ’Piaţa "Avram Iancu", între statuie şi Catedrală!

Nu este vorba de o simplă prezenţă fizică, ci de m anifestarea solidarităţii noastre cu biserica neamului românesc, unul dintre stîlpii noştri de rezistenţă, alături de Armată. -

Sîntem convinşi că atît înalţii' ierarhi cît şi enoriaşii bisericii greco-catolice - pe care îi invităm cu multă căldură - vor fi prezenţi dum inică în Piaţa "Avram Iancu” , manifestîndu-şi, astfel, sprijinul pentru biserica-şoră.,

: Prof. univ. dr.Ioan Teodor STAN,

Preşedintele Societăţii "Avram Iancu"

din România

1

C C F a n u n ţ a t Jc u l t u r e l F R AN C AI S CLUJ-NAPOCA

în perioada 24 decembrie 195) .5 ianuarie 1998, Centrul Cultei Francez va 5 închis.

***Începînd cu I februarie 1998, CQr

pentru M ediatecă: mediatei abonam ent pe an , tarif ÎEtrcn"180.000 Ici; tarif redus: 150.000! ’ abonament pe trimestru, tarifW60.000 lei; tarif redus: 50.0001c;. sonotecâ: abonament pe an, taîjf întreg: 150.000 îci; tarif redus- i 20.000 îci; abonament pe trimestru, tarif întreg: SO.OOOlei.ţa f redus; 45.000 Ici; biblioteca; abonam ent pc an, tarif întreg-120.000 Ici; tarif redus: 90.000 abonament pe trimestru, tarifi&j’45.000 Ici; tarif redus: 40.000 iei. Elevii, studenţii, profesorii de tmbâ franceză şi pensionarii beneficiază de tarif redus. Toate persoanele caţsc reînscriu bcncfictază dc o reducere de 10% din tariful cc uimeam 5 achitai

^ / e r n l s t i j

Ieri, la Galeriile UAP. Cluj- Napoca (str. Iuliu Maniu nr. 2-4) a avut loc vernisajul Salonului judeţean dc iarnă şi al Taberei 4 -la N icula (expoziţia celei dc a VH-a ediţii).

î n t â l n i r i l e

” Â m a r y l l i s ”Sub genericul "Florile

dalbe”, Asociaţia de cultură renascentistă "Amaryllis din Cluj- Napoca organizează astăzi, 17 decembrie a.c., la ora 19, o manifestare în cadrul căreia va fi făcută o paralelă între icoanele pe sticlă din Transilvania şi imagini din renaşterea apuseană^ Prezintă Victoria Câmpan, asistentă la Facultatea de Teologie greco- catolică a Universităţii ” B a b e ş - B o I y a i ^. Manifestarea va avea loc la sediul asociaţiei, str. Moţilor nr. 16.

C o n c e r t e x t r a o r d i n a r d e C r ă c i u

Prison Fcllow ship R om ania . M is iu n e C r e ş t in ă p e n t r u în c h is o r i , îm p reu n ă cu

A rh ie p is c o p ia V a d u lu i, F e le a c u lu i şi - C lu ju lu i , T e a t r u l N a ţ io n a l , C a sa de

C u l tu r ă S tu d e n ţe a s c ă şi F u n d a ţ ia C lu jeană Folclorică, toate din Cluj-Napoca, organizează astăzi, 17 dccem brie a.c., cu începere de la o ra 20, la Teatrul Naţional, c o n c e r tu l e x t r a o r d in a r sub genericu l: ”C o b o rîţ-a c o b o rît D um nezeu pe-acest p ăm în t”, susţinut de: Dumitru Fărcaş, Sava Negrean Brudaşcu, Veta Biriş, Valeria Peter P red escu , C o rne lia A rde lean , D um itru Sopon, Grigore Leşe, Corul mixt al Facultăţii de T eo log ie O rtodoxă P S A L M O D IA

‘ T R A N S IL V A N IC A , din C lu j-N ap o ca ,, dirijat de pr. conf. dr. Dorel Stanciu; Grupul

coral al diaconilor de la Catedrala Ortodoxă Arhiepiscopală.. Regia artistică: Dorel Vişan, director general-al Teatrului Naţional C luj-' Napoca; dirijor: Dumitru Fărcaş. Concertul este p rezen ta t în vederea co lec tă rii de fondu ri p en tru su sţin e rea lu c ră r ilo r -d e

restaurare a Catedralei Ortodoxe din Cl Napoca. D onaţiile benevole se vor pu face în holul T eatru lu i Naţional, în sp ec ia l am e n a ja te , s a u în coif A rh ie p isco p ia V a d u lu i, Feleacului Clujului 451053412 Banca Comercială Q N apoca (C on t R estau rare Catedrala).' ocazia aceluiaşi spectacol, cunoscuţi plastici clujeni vor oferi - contra suma .1 milion de lei, depusă în fondul Catedi - un tablou d in tre ce le expuse în teatrului. între artiştii care vor expunt am in tim pe: V io r ic a C r is te a , Mu T ru ţă , Ioan P op , Io an S bârc iu , Mărgări C a tr in u , C a ro l N e b e r t, C orina Fulgi C ris tin a Popovici, V a len tin Tînc, Teode P a iu , C r i s t i a n P a iu , T eodor M anuela Botiş. V a fi lansată caseta ^ Colinde cu D u m itru F ă rc a ş . Prezintă: IF Bartolomeu Anania. L ista artiştilor rănii deschisă. Cît mai mulţi clujeni suit tai1- să răspundă g estu lu i nob il al artiştii; Intrarea la spectacol este liberă., R ubrică rea liza tă d e M. BOCU

J V o te d e l e c t o r

. D o u ă m a n u a l e p e n t r u

p r o f e s o r i i d e e d u c a ţ i e f i z i c ă

Reprezentată corespunzător pînă în anul 1989, cartea metodică din d o m e n i u l

educaţici fizicc si sportului apare în librării din cc în cc mai rar. Reguli de editare şi dc difuzare, încă nestatomicitc în form e noi , com prom it e lanul eventualilor autori şi îl frustrează pc cititorul interesat de o asemenea carte.

A preciem , pc accst consideren t, efortul Editurii Didactice şi Pcdagogicc dc a reedita două manuale dc cducaţic fizică, adresate atît profesorilor, carc predau accastă d iscip lină în şcoIilc

■ normale, cit şi elevilor, care sc pregătesc să devină cducatori sau învăţători.

Autorii (P. Dragomir şi A. Barta) îşi propun şi rcuşcsc sâ ilustreze programă şco lară , p rezentînd a tît con tinu tu l activităţii elevilor (din clascIc IX-X), cît şi cunoştinţele m etodologie necesare predării cducaţici fizicc în grădiniţe şi

J a clasele I-IV, în manualul clasei â IX-a, după cc sînt enunţate obiectivclc

d isc ip line i Educaţie fiz ică ' în şcoala norm ală şi se dau noţiun i cc ţin de capacitatea de acţionare în Cadrul lecţiei' de educaţic fizică,'sînt incluse capitolele:

. dezvoltarea fizică, deprinderi şi priceperi m otrice de bază şi u tilita re , calită ţi

' motrice şi iniţierea în practicarea unor probe şi ramuri de sport. Manualul clasei a X-â cuprindc ob iectivele educaţiei fizicc în grădiniţe şi la clasele I-IV; abordînd apoj o seric dc probleme care v izează pedagog ia , m e tod ica şi organizarea- educaţiei fizicc la vîrstă preşcolară şi şcolară mică.

Considerînd că aceste cărţi nu trebuie să lipsească din biblioteca personală T ' nici unui profesor dc specialitate sau student de Ia o facultatc dc cducaţic

, fizică, indicăm amatorilor şi Iocul undc ele pot fi găsite: la Librăria Universităţii.

Nc miră totuşi faptul că, deşi în Cluj- Napoca funcţionează un liceu pedagogie şi două facultăţi dc educaţie fizică, stocul cărţilor existente în standul librăriei este dc peste o lună aproape ncmodificat. De cc?

M. M USAT

clujenilor George Em. Marica: Studii sociologPrin anii ’70 în sala de colecţii

speciale a B.C.U. Cluj putea fi întîlnit zilnic un om mărunt şi chel care, cu nelipsitul său creion, scria la locul său obişnuit un număr de pagini zilnice, înnegrind foaia cu un scris caligrafic şi înflorat. Era profesoml G. Em. Marica, nelipsit, zilnic, de Ia datorie, cunoscut printre noi,, tinerii cercetători, pentru noua disciplină băriţologia, pe carc o crease, căci, hicrînd cu migală de-a lungul m ultor ani, el reuşise să stăpînească tot ceea ce se putea şti despre acest autor, căruia i-a redactat şi o bibliografie impunătoare, din păcate astăzi pierdută. începuse prin,publicarca indicelui bibliografic al Foii pentru minte, inimă şi literatură, continuase cu o ediţie Bariţ şi cu trei volume de Studii de istoria şi sociologia culturii române ardelene din sec. al XlX-lea, în carc cele mai multe pagini erau consacrate lui Bariţ. Puţină lume ştia însă câ profesorul era un cunoscut sociolog, cu 'studii în Germania la Berlin, Bonn şi Koln, unde îşi dăduse şi doctoratul cu lucrarca Em ile D urkhe im . Soziologie und

Soziologismus, publicată în 1931, urmată de altele cum ar fi Conducerea la copii (1942), încercare de definire a satului (1942), Despre patrie (1942), Satul ardelean. Premisele cercetării lui sociologice (1944), Psihosociologia m ahala le i (1945), F enom enul, tradiţiei (1945), Conceptul de social (1946), Satul ca structură psihică şi, socială (1948), revenind apoi, după un lung hiatus, în publicistica ştiinţifică cu lucrarca Ideologia generaţiei de la 1848 din Transilvania (1968). Numele şi lucrările profesorului, carc sînt astăzi aproape uitate, sînt readuse în actualitate de un strălucit şi devotat discipol, ”fiu adoptiv” i-am putea spune, Gh. Cordoş, moştenitorul legatului profesorului Marica, carc, într-o elegantă carte apărută în "B ibliothcca Rcrum Transsilvaniac” la Centrul de Studii Transilvane, republică uncie dintre ccle mai interesante studii ale profesorului clujean sub titlul Studii sociologice. în cuprinsul ediţiei îşi găsesc locul lucrările C onceptu l de social, încercarea de definiţie a satului, Fenom enul tra d iţie i , S p iritu l a rd e lea n , Satu l a rd e lea n . şi

Psihosociologia mahalalei, stpd atrăgînd atenţia, precum se vede, astf

. problem elor satului româie problem e redevenite din noi1

‘ actualitate după "reforma agrara c anii noştri, dar implicînd şi o vizii® o perspectivă mai largă asuf întregului complex de problemei® de conceptul de tradiţie. într-o vitf în care se pune-accent pe in®; noastră în Europa, pe moderai»-'; satului şi a perspectivelor Iui dc vie!'*; este nevoie să-i cunoaştcm bine155 determinările psiho-structurale, obiceiurile, arhitectonica, stratific-- mentalităţile, cărora Marica Ic-a f expresie de veritabilă coerenţi

, viziune sistcmică, deosebită în şcoala lui Guşti, ccrcclătorul tn*v apoi dc la studiul comunităţilor wxv spre sociologia culturii, carc este'* mai recent şi ccl mai important sege* al întreprinderilor sale. Ccle ţ‘J direcţii dc cercetare, bine pW£ evidenţă dc prefaţator, contribuie mai bună înţelegere a lecturii cârti” rol bine definit în circuitul de contemporane. nP|

. ■ . Mircea P™'|

Page 5: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

ă e u i y l ______PUBLICITATE miercuri, i 7 decembrie 1997 { 5

V / v ' "

1 d . S ' "

4.*sJ "

i ,

s *r

I B H IN H

s 4

J K

'\ ;*

■ H H* ** ar^ ^

■ M l^ a B i \ #w

. 1 ! « ■ i I’JÎ I #■':■■#■ # â i l . l i . . l i

V - ' > / I

de acum, vă uitati la televizor nu din obişnuinţă, nu cu plictiseală, nu cu'nervi,, ci cu plăcere.

a c u m ' e x is tftteleviziunea pe care o aşteptaţi;de atâta timp.

vă distrează, vă deconectează, vă inform ează.

televiziunea

cum vă place.

Page 6: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

6 ) miercuri, 1 7 decembrie 1997 POLITICĂ A D E V A R l h vc f l e C l u j -vi

I

S e n a t u l a a d o p t a t î n v a r i a n t a P r u t e a n u o r d o n a n ţ a

d e m o d i f i c a r e a L e g i i î n v ă ţ ă m î n t u i u i

Senatul a adoptat marţi, cu 82 de voturi pentru şi 49 , îm potrivă, ordonanţa de modificare a Legii învăţăm întuiui, cuamendamentele introduse de comisia senatorială condusă de George Pruteanu. -

UDMR a încercat fără succes, marţi, să determine rediscutarea articolului referitor la învăţăm întul superior în limba maternă: Cererea făcută în acest sens de liderul grupului UDMR, Verestoy Attila, nu a fost însă supusăla vot de preşedintele! Senatului, Petre Roman. Senatorii au decis, în urmă cu o săptăm înă, să elimine posibilitatea înfiinţării de facultăţi şi instituţii de învăţămînt superior de stat în

limba maternă, prevăzută de ordonanţa Guvernului.

Senatorii s-au pronunţat, marţi, qu 71 de voturi pentru şi 48 împotrivă, şi asupra ultimului articol al ordonanţei, care nu fusese votat săptămînă trecută, articol care prevede că elevii aparţinînd minorităţilor naţionale vor putea studia lim ba şi literatura română după manuale speciale numai în învăţămîntul primar. '

Senatul a adoptat săptămînă trecută şi un alt amendament la ordonanţă, introdus de Comisia de învăţămînt, care prevede obligativitatea studierii istoriei şi geografiei în limba română în învăţămîntul gimnazial şi liceal» : Liderul UDMR Marko Bela

a declarat, imediat după vot, că se aştepta la decizia Senatului.

. El s-a arătat optim ist în privinţa menţinerii de către Camera D eputaţilor • a prevederilor din. ordonanţa referitoare la învăţămîntul în limba minorităţilor.

Atitudinea Senatului faţă de m odificarea Legiiînvăţămîntuiui a declanşat, săptăm înă trecută, greva guvernamentală a miniştrilor UDMR. Liderii Uniunii au avut o întîlnire pe această temă cu preşedinteleConstantinescu, care. a dat asigurări că m inorităţile naţionale vor avea posibilitatea să studieze în limba maternă, inclusiv în instituţiile de învăţăm înt superior. De asemenea, Constantinescu s-a pronunţat pentru înfiinţarea de universităţi în limba maghiară.

Optţani%de$/aţşRevbfuţia$dinţDecembrie%[l98§Acţiuni comemorative

n Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei d in . judeţul Cluj, constituită din urmaşii eroilor martiri şi răniţi, organizează în ziua de duminică 21 decembrie 1997, comemorarea a 8 ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989, după următcirul program:

Ora 10 - Adunarea la Astoria, unde se va oficia o slujbă de pomenire şi se vor depune coroane de flori. Apoi se va continua cu un marş comemorativ, pe str. Doja, Piaţa Libertăţii, unde, în faţa Librăriei Universităţii, se va oficia o slujbă de pomenire şi se vor depune coroane de flori. Marşul va continua pe B-dul Eroilor, P-ţa Avram Iancu la Catedrală, P-ţa Ştefan cel Mare, Calea Turzii, Cimitirul Eroilor, unde, în jurul orelor 12, se va oficia o slujbă religioasă şi se vor depune coroane de flori.

în aceeaşi zi, la orele 11 se vor depune coroane de flori, în str. Moţilor (Fabrica de bere), P-ţa Mărăşti-(la troiţă), iar la orele 12, în . Cfmitirul Mănăştur, se va oficia o slujbă de

pomenire şi se vor depune coroane de flori.în jurul orelor 13,30 se va dezveli şi sfinţi 0

placă comemorativă la sediul Casei memoriaje din str. Vasile Goldiş nr. 2.

Invităm să fie alături de noi toţi clujenii, toaie partidele politice , toate asociaţi}^ guvernamentale, foştii deţinuţi politici, veter^ de război. Facem un apel de suflet la studenţi clujeni să participe alături de noi, mai ales ^ printre noi cei din 21 Decembrie 1989 au fo^ mulţi studenţi care şi-au sacrificat viaţa sgu si-au vărsat sîngele pe străzile Clujului, pentru DEMNITATE, LIB ERTA TE si DEMOCRAŢIE. : , ; ^

Măcar ,o singură zi din an, în 21 Decembrie să fiţi alături de noi. Invităm să fie alături de’ noi foştii deţinuţi politici, cu care avem idealuri a p ro p ia te , veteranii de război, societăţi^ comerciale, regiile autonom e, sindicatele asociaţiile neguvemamentale.

Com itetul Asociaţiei

Preşedintele Comisiei de învăţămînt din Camera Deputaţilor merge pe linia Pruteanu

Anghel Stanciu (PRM), preşedintele Comisiei de învăţăm înt din. Camera Deputaţilor, a declarat, marţi, pentm MEDIAFAX, că asupra comisiei se fac presiuni mari spre a se acccpta, la dezbaterea ordonanţei dc modificare a Legii învăţămîntuiui, varianta cuprinsă în protocolul secret semnat, în 3 decembrie, de liderii coaliţiei şi încălcat de senatori. •

Ordonanţa a fost adoptată, marţi, de Senat, în varianta

Pruteanu, iar liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că speră într-un vot favorabil în Camera Deputaţilor.

' ‘Repriza a doua a început şi noi sperăm că deputaţii vor dori să păstreze cel puţin acelaşi rezultat ca în Senat”, a spus, în replică, preşedintele Comisiei de învăţămînt din Cameră., EI a subliniat că va cere insistent ca lucrările Comisiei să fie publice, iar votul secret, pentru ca fiecare deputat să se poată manifesta în conform itate cu propria

conştiinţă şi să nu dea “un vot im perativ la remorca intereselor liderilor de partid”. Raportul de forţe în Comisia de învăţămînt din Cameră este de 19 la I I în favoarea puterii.

Liderii UDMR au primit asigurări de la partenerii de

. coaliţie şi de la preşedintele Constantinescu câ problemele învăţăm întuiu i pentru minorităţi vor fi rezolvate ■favorabil acestora cu ocazia dezbaterii ordonanţei în Camera Deputaţilor.

Partida Romilor îşi propune să “bată” în forţă l l l f t

i

PDSR crede că senatorii majorităţii s-au opus “pretenţiilor

absurde” ale UDMR privind învăţămîntul pentru minorităţi

Secretarul PDSR, Ovidiu Muşetescu, a declarat, marţi, după ce Senatul a adoptat Ordonanţa privind învăţămîntul, în “varianta Pruteanu”, că senatorii majorităţii parlamentare au votat împotriva “pretenţiilor absurde ale UDMR”. '

Muşetescu a susţinut câ ar trebui organizată o discuţie cu UDMR în care să fie “lămurite pretenţiile” Uniunii. EI a apreciat, însă, că “problemele” UDMR sînt legate de articolul 1 din Constituţie în care se afirmă că România este stat naţional, unitar şi indivizibil.

P D S R va cere Pu te rii publicarea tuturor înţe le g e rilo r secrete cu

‘ U D M RVicepreşedintele PDSR, Ioan Mircea Paşcu,

a anunţat, marţi, că acest-partid va cere, “în num ele poporului rom ân”, lui Emil Constantinescu şi liderilor coaliţiei majoritare, să publice toate înţelegerile “secrete” încheiate cu UDMR. Secretarul PDSR Ovidiu Muşetescu a precizat că urmează să fie trimise două scrisori deschise, una lui Emil Constantinescu şi alta liderilor principalelor patru partide din coaliţia majoritară, în care vor solicita publicarea înţelegerilor realizate între cele douâ tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale. Paşcu â mai spus că nu vede cum Emil Constantinescu şi partidele aflate la guvernare vor putea respecta înţelegerile cu UDMR. _ '

Liderul clujean al Partidei Romilor se arată destul de nemulţumit cu privire la realizările formaţiunii pe care o conduce, în perioada anului ce se încheie. Aurel Roşianu, consilier judeţean din 1996, este de părere câ romii sînt prea puţin interesaţi să se unească, după modelul UDMR, de pildă. In opinia sa, Partida Romilor, beneficiind de un '. aport corespunzător al etniei, ar putea depăşi în forţă formaţiunea maghiarilor. . ..

Pentru a-i aduna în jurul Partidei pe romii din judeţ, Roşianu îşi propune să amenajeze, începînd cu luna

ianuarie, sedji adecvate în fiecare localitate clujeană unde formaţiunea este reprezentată. Aurel Roşianu va utiliza pentru dotări fondurile destinate de către Guvern partidului. Probabil, tot aceste fonduri - pe care liderul Partidei Romilor Cluj le apreciază ca fiind “cam mici” - Roşianu va pune pe picioare un ansamblu de muzică şi dansuri ţigăneşti. “La Bucureşti există deja un astfel de ansamblu* Poate că astfel vom izbuti să-i atragem mai mult pe dispersaţii membri ai etniei noastre.' Nu văd de ce trebuie sâ se ruşineze de faptul că sînt romi” - declară Aurel

Roşianu. Sfătuit de prefect A lexandru Fărcaş, lideru Partidei Romilor a început c acţiune de recensare a populaţiei gitane din aria judeţului Cluj. E| speră ca recensămîntul să fjJ încheiat cît mai repede posibil] astfel îneît doleanţele romilor s| fie transm ise, forurile com peten te în baza une reprezentări cît mai largi. Pârtii Romilor, repetă Roşianu, poati egala forţa UDMR. “Cea mare problemă este să-i facei pe romi să se declare romi, nu • români ori unguri” - arai liderul pe Cluj al partidei

Dan BRII

A s o c i a ţ i a S t u d e n ţ i l o r E u r o p e n i ( A E G E E ) î n

a j u t o r u l s t u d e n ţ i l o r r o m â n i

* AEGEE declanşează una dintre cele mai puternice campanii contrevizelor de intrare în ţările Uniunii Europene

Nu este o noutate cînd european, care este în favoarea . Organismelor Europene priviiafirmăm că noi, românii, nu - renunţării vizelor, se va încerca acordarea u n o r facilitasîntem trataţi ca nişte cetăţeni o puternică presiune asupra studenţilor. Mesajul este bineeuropeni. Şi aici mă refer doar Consiliului de Miniştri, prin fie în engleză sau franceză, &lă vizele de intrare în ţările realizarea unei m oţiuni de se poate şi în.româneşte. Uniunii Europene. * : - 1 0 suport.; Este greu, dar orice pas - Coordonatele noastre sfr

AEGEE-Europe, în este important. Pentru a avea mai - AEGEE-Europe PO Box 72,1colaborare cu cele 258 filiale mare forţă vă rog trimiteţi un 1040 Bruxelles Ett.-l fax: +3-europene, din 42 de ţări, mesaj prin e-m ail în care declanşează o campanie de explicaţi, scurt, ce greutăţi aţi

•sprijin a studenţilor din întîm pinat. De asem eneaRomânia şi Bulgaria. Concret, aşteptăm sugestii care pot ficu ajutorul Parlam entului aduse Ia cunoştinţa'

2 -736 .73 .54 , E-mai [email protected].

D an LUC/ >, Vicepreşedinte'

n : . AEGEE-Europ

Părţile implicate în conflictul de la Odorheiu Secu iesc au sem nat, după şapte ore de discuţii, un protocol fn cinci puncte

Părţile implicate în conflictul de la Odorheiu Secuiesc, privind imobilul din strada Stejarului, au semnat, luni seara, după şapte ore de discuţii, un protocol In cinci puncte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Primarul Szazs Jeno, patru consilieri locali, reprezentanta Congregaţiei'“Inimi Neprihănite”, sora Anca Dragoş, şi reprezentantul Aris Industrie, avocat Âristide Roibu, au încheiât următorul Protocol:

1. In legătură cu beneficiarii construcţiei .şi serviciilor care vor fi oferite, părţile se vor fntîlni pentru a discuta, într-un interval de 90 de zile.

2. Copiilor li se va asigura învăţămînt în limba maternă, folosirea limbii lor materne şi păstrarea şi practicarea religiei proprii.

3. Personalul medical, educaţional de specialitate şi personalul auxiliar va fi angajat, cu prioritate, din Odorheiu Secuiesc şi zona Odorhei. în situaţia în care personalul local nu va fi corespunzător, se va proceda la angajarea unor specialişti din alte localităţi, vorbitori ai limbilor

materne ale copiilor cărora li se oferă serviciile, ,

4. Cu ocazia finalizării clădirii, aceasta va fi dotată cu acele facilităţi necesare copiilor cu handicap (lift, rampe pentru cărucioare, înălţarea balustradelor, etc.), de asemenea, vor fi înălţate sălile de tratament medical şi recuperatoriu.

5. Părţile vor face demersurile necesare în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiilor pentru construcţie şi funcţionare.

Congregaţia “Inimi Neprihănite" a semnat protocolul sub rezerva aprobării acestuia de către Mitropolia Greco-Catolică din Blaj şi a faptului că la punctul 3 “nu se acordă dreptul legitim al congregaţiei", referitor la angajarea personalului medical, educaţional de specialitate şi a celui auxiliar.

Preşedintele,Fundaţiei Basel Hilft, Cyrill Burgel, care a finanţat investiţia de la Odorheiu Secuiesc, a părăsit, luni, sala unde aveau loc discuţiile, fără să semneze prima variantă de protocol, propusă de Consiliul local. Burgel a declarat presei, imediat ce a ieşit de la negocieri, că nu poate

semna un protocol din care rezultă că măicuţele sînt excluse de la exercitarea drepturilor şi îndatoririlor pe car$ le au în calitate de proprietare ale clădirii.

La conferinţa de presă organizată, luni seara, de APADOR-CH şi Liga Pro Europa, care au mediat întîlnirea, Gabriel Andreescu, reprezentantul APADOR-CH, a declarat că negocierile au fost dificile şi că prezenţa presei la acestea le-ar fi făcut şi mai dificile. Andreescu a mai spus că reprezentanţii presei locale au fost invitaţi, Într-o primă fază, la negocieri, în calitate de parteneri de discuţii şi de “responsabili în ceea ce priveşte scoaterea măicuţelor cu forja din clădire, în luna mai, evacuarea făcîndu-se la incitarea presei locale”. Avocatul Aristide Roibu, reprezentantul Aris Industrie, antreprenorul consţrucţiei, a declarat că această clădire a fost proiectată de SC Contur din Miercurea Ciuc, iar de execuţie s-a ocupat firma Asco, din aceeaşi localitate. Aristide Roibu mai spune că proiectul a fost aprobat, în 1991, de Consiliul

Judeţean Harghita şi de Consiliul local Odorheiu. Secuiesc. “Fundaţia Basel Hilft nu s-a implicat în verificarea proiectului, la început fiind vorba ca fundaţia elveţiană să finanţeze doar proiectul propriu-zis. Acest proiect urma să fie pus în practică de administraţia locală, din fonduri obţinute de la bugetul de stat. Fostul primar, Ferenczi Ferenc, a solicitat fundaţiei să demareze lucrările de construcţie, sperînd ca în acest fel să obţină mâi uşor fonduri de la bugetul de stat. Pentru că aceste fonduri nu au venit, fundaţia a continuat să finanţeze . lucrările. în acest moment, primarul Ferenczi i-a propus reprezentantului Fundaţiei Basel Hilft să schimbe destinaţia clădirii în şcoală de muzică, universitate sau chiar sediu al unei instituţii din Ungaria”, a mai precizat reprezentantul Aris Industrie; Mediatorii întîlnirii, APADOR-CH şi Liga Pro Europa, au stabilit că în cursul lunii ianuarie să organizeze o a doua rundă de negocieri în care să se dezbată punctele din protocolul semnat, luni, 15 decembrie, asupra cărora nu s-a ajuns la un acord deplin.

Gheorghe Funar le cere tuturor primarilor din ţară să-l apere pe Remus Opriş

Gheorghe Funar face apel către toţi primarii din Rom ânia, “cu excepţia cclor aparţinînd UDMRt să ia atitudine .şi sâ acţioneze pentru apărarea Iui Remus Opriş, secretarul general al Guvernului. Primarul,de Cluj-Napoca i este dc părere câ toţf primarii trebuie să se alăture lui V ictor Ciorbea,

.“ împotriva pretenţiilor, şantajului, insultelor şi calom niilor din partea UDMR, o organizaţie şovină, extremistă ?■ antiromâneascâ”.

re

Rlnat

!

p

mailto:[email protected]
Page 7: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

■ f g e y / i P I I L n r i J O MT S * I T J k T C <'I-l'J-N\rcX'-\: luni-vincri 8-16; sîmbalâ 9-14; lei/fox 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDV: • I . _ _ _r U S S U V ^ i I r A l r luni-vineri 8-16; tel/fax 3M3-23; SUBREDACŢfA DEJ: luni-vineri 8-16; (cl/fax 21-60-75. m ie rc u r i, 1 / d e c e m b r ie 1 7 7 / \ ^JJ

SC TURDAPAN SAcu sediul în Turda, str.Roşiori nr.1

plăteşte începînd cu data de.16.12.1997,

dividendele pe anul 1996,zilnic, cu excepţia zilelor de duminică şi sărbătorilor legale, între orele 12-16. plata se face pe baza buletinului de identitate şi

! cerţi ficatului de acţionar. ■ .

••is?nConducerea SC TURDAPAN SA

h

M Q D E XUli de îm

ti!

Cel mai mare distribuitor

de îmbrăcăminte import din ţară

: La noi găsiţi în to tdeauna• ÎMBRĂCĂMINTE SORTATĂ

de cea mai bună calitate‘ pulovere : fuste * rochii * şaco u r i |

•pantaloni * îm b răc ăm in te cop ii s

h atenţia atelierelor mecanice, tipografiilorj • LAVETE DIN BUMBAC

cu re d u c e re de p re ţ în fu n c ţ ie d e c a n tita te a c u m p ă ra tă !

TOATE SORTIMENTELE DE SEZON DE CALITATE SUPERIOARĂ

§Ia^preţurilexcelente!#TELEFON 018-623482 şau 064 -193493

D e p o z it: sat Vlaha, jud. Cluj.O rar; Zilnic 8-20, Sîmbătă: 8-16.

Firma■ -

■ ■ _ ■ _ m m m ; S . r i

Str. Gh. Bilaşcu. Nr. 107, Cam. 304-305, Cluj Napoca

Angajează Analist P ro g ra m a to r

Cerinţe obligatorii:m Studii superioare.# Exprimare fluentă în engleză. i Posesor carnet de conducere.

Constituie a vantaje:Cunoaşterea FoxPro, Visual Basic, Windows NT Server şi SQL Server. Experienţă în proiectare în arhitectura Client/Server.

Persoanele interesate vor trimite

Curriculum Vitae la sediul firmei, '

sau prin fax 194950, până la J

data de 24 decembrie, 1997. •

Cei selecţionaţi pentru interviu,

vor fi contactaţi ulterior prin telefon.

LlLLU - LLl'lL- LîK fc'UL

vinde zilnicde la Ferma nr.3 Avicola Apahida

găini pentru ouăla preţul dc 16.000 Iei/Buc.

$lnformaţii$suplimentare%la%telefon$130988^

A D E V Ă R U L ;d e C lu j

tel. 4J355Sj3dRI2, ORAR 8-18 c Hala Agrnalimentară P-ţa Mihai Viteaznl etaj 1

le] 132*97, ORAR 9-18 Calea Victoriei nr, 100

(Materna* TURDA) tel.: 433804

OBILA IN RÂIE FARA DOBÂNDÂSPRODUCĂTOR^II^COMANDĂ

( B R I E T A dlalrlbuIlM- TUN G SR AM

BECURI TUNO*fUM

2 2 3 0 l> L »u s «T V «

TUBURI20W • 40W 7 550>7920i*ubi*c»TVA

Str.Meserlilor nr.23 §

Tel;437434;437439 §

v orar: 7“ -153# . j

P „fitem liâ âtontor cL

L p p r o d v i N S l c oe Lch*n,a

vă urează (Crăciun f e r i c i t ii'o C a U lu i ţ i ~.s4 n i

w

J , ,

S a v u r â n d p r o d u ie ie Ţ jo ă â tre f a n t e z i a ~ J a jQ -incle

ne contacteziS C E L E C T R O D A N I E L L A

I M P E X S R LCLUJ-NAPOCA, Piaţa Unirii ttr.23

\ Tel: 431791, Fax: 194860

N o i te c o n e c tămO F E R T Ă P R O M O Ţ I O N A L Ăperioada 2-31 decembrie• conectare GRATUITĂ

• abonament GRATUIT 3 luni

• 1 CD cu corul Madrigal GRATUIT

în pachetul cu CONNEX GO

1 CD cu Gyuri Pascu

D e a l e r a u t o r i z a t

XE s im -

S.C. PERAM I S.A.recrutează personal in toate judeţele

pentru următoarele posturi:

■ C o o rd o n a to r v înzări :- persoane cu experienţă în v înzări

■.Şoferi d is tribu ito ri-g estio nari(garanţie imobiliară) ,

■ A genţi com erc ia li- persoane dinam ice .

- experienţă în vînzări

S e o fe ră :♦ oportunitate de acces într-un mediu dinamic şi

competitiv cu perspective deosebite pe termen lung

♦ salariu excelent .

C e i interesaţi v o rd e p u n e cerere d e a n g a ja re si

C V pe ad resa : S.C. PERAMI PROD S.A.,P ia ţa 1 D ecem brie nr.2 , a p .14 , O ra d e a

s au prin fax: 059 / 436 04 2 . -

iCrfzer*

le a s in gtel/fax; 198814-194917

ra te, L98814-194917

O

c o m p u t e r eFirmă româno-olandeză caută contabil(ă). E

Condiţii: . •_ - ■ • , / ' ■ ' j

1. cunoştinţe şi experienţă în contabilitate;

2. persoană flexibilă/dinamică/motivată;

3. vârsta 20-27 ani; >

4. de preferat cunoştinţe de engleză şi operare pe

calculator.

Informaţii la tel. 199351. ■’

Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarul A D E V Â R U I ivă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. d 9 C lq|

Page 8: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

(jT) miercuri, 17 decembrie 1997 P U f$L IC IT jX T ECLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; simbătă 9-14; Ici/fa* 19-73-M; SUBREDACŢIA TI KDV luni-vineri 8-16; (cl/fax 31-43-23; SUBREDACJIA DEJ: luni-vincri 8-16; (ci/fax 21-60-75

A D E V A R U Ld e C l u j

Benzinăria da po Mr. Paring |

PETROL UILCELE is»w&srNumai c»npliţ(ânil acrrst talon ţi cumparfind ilf la noi benzina snu motorlnn dc «pa mal buna cnlUale aveţi ţansa participării la tragerea la sorţi săptămânală, rr vn avea loc. In fiecare, duminica la ora 1& !!!• P en tru m in im 1 - lî p r^n ill n s l i i n d in

«îâte u n p lin g ra tu it î

• P e n tru m in im 20 1 - P R E M II SIJRPJM îIA

DE S i l t I l iT O It I - piardle p rem iu un

TK IJiV IZOK COLOR şl m u lte a lte prem ii ! O K A K NON ST O P î

1 S U P E R M A R K E T s a RAiE N G R O S ş i E N D E T A IL

ARTIFICII PENTRU SĂRB&TORIimportator direct din Germania

' Q W t i A & f f r m tmcX sri CLUJ-NAPOCA

Tel/fax: 064/ 41.43.84

S t o c l i m i t a t ! S u n a f l - n a a c u m !

N e v o m d i s t r a î m p r e u n a i

Intre 27-31 decembrieArtificii clasa a ll-a (semiprofesionale)

A veţi probleme financiare?

D oriţi o soluţie rapidă?

A L ZIARULUI NOSTRU!

scWURTH ROMAN IA s r lproducător şi distribuitor dc elemente

dc asamblare şi seule profesionale

angajează

REPREZENTANT! COMERCIALI

Cerinţe:

î n o r a ş u l C l u j

• autoturism proprietate personală

în perioada de probă;

• bărbaţi vîrstă maximă 35 ani;

• cunoaşterea limbii germane v

constituie un avantaj

Vărugăm trimiteţi C.V. la fax nr.01/232.32.82 sau 068/18.41.94, pînă cel tîrziu 28.12.1997;

■ S l r X N a p o c a n r . l 6 9 | T e l e f o n ^ / F â x V Î 9 7 3 M

VINZARI

CUMPĂRĂRI

• Vînd foarte avantajos SRL producţie scutit încă 6 iuni de impozit, înmatriculat pe Cluj. Tel. 068/31-19-85; 018-609-040. (566340) .

• Vînd apartament 3 camere confort I str. N.. Titulescu nr. 12 etaj 1 parchetat, faianţat, două balcoane şi lojă. Relaţii ia tel. 14-83-22 sau 14-47-94. (596124)

Calculatoare 486 'D X2

IC L E rgo P R Otional în 12 rate lunare

w w

î m b r ă c ă m i n t e i m p o r tO L A N D A

la preţuri promoţionale de importator

S C . M A R S A L L SRL C L U J

MAGAZIN, DEPOZIT EN GROS ŞI EN DETAIL

Str.Croitorilor nr.13 ,tel.064 - 433286,433287

(lîngă Medicala 111) (604000)

• Cumpăr acţiuni. Tel. 19-92- 03.(565819),

• Vînd bar situat în Mediaş “Astor Club” adresa: str. Horea

nr. 30 Mediaş. Tel. 094/63-93- 94. Pret informativ 80.000 DM,. (596156)

• Vînd casă particulară’ cu

părţi indivize comune. Tel. 15- 25-47. (596175) *

• Vînd apartament două camere zonă centrală. Tel 16-14-01. (596148)

• Vînd apartament 2 camere în Zorilor etaj I, mobilat, telefon, tv cablu, interfon, pivniţă, garaj sub bloc finisat. Informaţii zilnic orele 17-21 Ia teL 13- 78-16. (595621)

• Vînd teren în sat Cîmpenesti 38 ari. Tel. 12-04-

05. (596 i 32)

• Vînd 3 camere. Tel. 19-66-. 94. (566174)

• Vînd apartament 3 camere în Floreşti, etaj 1, telefon, gaz. Relaţii la tel. 094-637-192.

(566239) -

• Vînd apartament 3 camere 80 mp str. Năsăud nr.' 4 ap. 11

et. 2 nefinisat. Tel. 094-547-

960; preţ- 37.000 DM

negociabil. (566294)

• Vînd garsonieră confort 1

în cartierul Gheorgheni, str.

Băişoara nr. 9A sc. 1 ap. 64. Relaţii la domiciliu între orele 17-19 zilnic. (566307)

• Vînd grădină 1750 mp. Tel. 14-60-36. (566297.)

' • Vînd urgent 4 camere

confort I ocupabile imediat. Tel. 41-07-04. (566318)

• Vînd apartament 4 camere

în Mărăşti, cu telefon. Str. A.

Vlaicu nr. 44 bl. V16 et. 7 ap. 64. (566275)

• Vînd urgent apartament 2 camere în Mănăştur. Tel. 17-

78-85. (566330) ’

• Vind casă în construcţie 8

camere, 2 garaje, 480 mp,

locuibil. Plata ,în 2 rate. Localitatea Bistrita. Tel. 063/

21-77-10. (595949)

• Vînd apartament trei

camere (telefon, parchet, uşi,

geamuri schimbate, parcare acoperită). Str. Pata etaj 3. Informaţii la telefon 15-76-80

între orele 18-20. (596019)

• Vînd apartament cu 2'

camere. Tel. 13-58-43.

(596162)

• Vînd Renault 19 tip X-53 MD-1993 Tel. 065/12-38-05

după orele 17s (566339)

• Vînd SRD 5 T cu talon. Telefon 15-90-04. (596112)

• Cumpăr Dacia 1310. TeL 13-55-41. (566270)

• Vînd Ford Escort tip sport

pe benzină din 1995 de 1600 cmc consum 6%. Telefon 14-

73-78. (566281) V

• Vînd Dacia 1310 TX, carte identitate, verificare tehnică, an

fabricaţie 1990, stare foarte

bună, 17,5 milioane, negociabil. Informaţii- tel. 16-22-56.

(566334)

• Cumpăr Alfa Romeo 33 înmatriculată în orice stare, eventual talon+carte identitate: Tel. 17-09-01. (566335)

• Vînd blană de vulpe argintie nouă 3/4 mărimea 46-

48, preţ.• ' 3.500.000 lei negociabil. Tel. 18-09-28 după ora 18. (596187)

. • Vînd Renault 18 diesel

avariat cu talon şi' carte identitate, necesită caroserie.

Tel. 12-24-69. (596109)

• Vînd televizor color

Electronica preţ 150 DM

negociabil. Telefon 19-21-52. (596138) ; " ■

• Vînd Rabă carosată 8,5 t din 1987. Tel. 15-29-12 după ora 18. (596176)

• Vînd radiocasetofon.auto Grunding nou stereo. Tel. 12-

76-38. (596178)

• Vînd aur de 14 karate cu 70.000 lei/gram. Informaţii tel. 31-46-60 (566240)

ÎNCHIRIERI

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, Gheorgheni. Telefon 14-46-36. (596116)

M O B I L A

MAGAZINUL «CENTRAL” Str. Gh.Doja ttr.22-26

O HOLURI de piele şi de pluş, fixe şi extensibile4

O BIBLIOTECI Calypso, Bamberg,Freiburg, Casablanca .» .

: O HOLURI şi SUFRAGERII Renaştere spaniolă, i

GiocondaLux

O DORMITOARE Mona-Lisa, Renaştere Spaniolă,. / Verona

pm

mmm

• Dau în chirie casă 2 camere în Dîmbul Rotund. Tel. 13-72- 80 sau 13-90-14. (566366)

• Dau în chirie apartament

două camere ultracentral. Tel. 13-89-45 (596188)

DIVERSE

* Staţiunea didactică Mănăştur Cluj,_str. Calea Floreşti nr. 56 angajează următorul personal; brutar, electrician Torţă, lăcătuş mecanic. Relaţii suplimentare la teL 16-28- 35. (566333) : •

• SC Interbrands M&D SRL angajează cash collector. Cunoştinţe necesarp: operare

calculator, contabilitate primară. Informaţii teL 41- 64-39.(566353)

• . Firmă străină angajează agent comercial cu experienţă. Condiţii: studii medii sau superioare, vîrstă ma'ximă 38 ani, permis de conducere, maşină. Tel. 43-11-61. (566323)

H V IZ IT A T I 'R A I O N U I g D E m O B I lĂ aWl^etajul. N a i MagăzinUluiCENTRAtl

• Arta Decorativă oferă spre închiriere sau asociere, pe bază de licitaţie cu preselecţie, spaţii de producţie-atelier de prelucrat lemn, două corpuri de clădire în suprafaţă totală de 850 mp, situate în Cluj, str. T. Vuia nr. 236. Cererile se pot depune Ia sediul social, din Cluj, str. Şt. O. Iosif nr. 1- 3 tel. 19-74-13. (566364)

• Angajăm tehnoredactor DTP şi redactori TeL 094- 553-601 şi 094-553-602. (566357)

- « SC Mussy SRL angajăm muncitori calificaţi în confecţii. Telefon 42-69-81 zilnic orele 8-16. (595896)

• In conformitate cu Legea

nr. 137/ 1995 Tomoş.Gavril

anunţă începerea demersurilor

pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul

Debitare material lemnos în

comuna Măguri Răcătău nr.

285. Eventualele sesizări şi

sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la

APM Cluj, Calea Dorobanţilor

nr. 99 (566322)

p A M f l|l/l U Cîştigaţi

mulţi bani învătînd să i >vă negociaţi valuta, atît la

c um păra re c ît şi la

vînzare!

învaţă cu no i!!!

C A S A P E S C H IM BV A L U T A R

Str.Bariţiumrt20*Telefon 193636,

zilnic 8-17

5N

j\Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarul

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. ® n |

V £ R U B .

Page 9: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

If l g j g p 1- P U B L IC IT A T E

CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; sîmbâtâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA 11KIH ş luni-vineri 8-16; tel/f*x 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fu 21-60-75. miercuri, 17 decembrie i997 ( 9

ia r n a .. GHINION. NOROC cu ...

trta specială a ziarului

!*!tul abonamentelor Ia ziarul ADEVĂRUL DE CLUJ

RfiMlNElNESBHIMBATIt

13.000 lei/lunăţ ®

I reti poştaşului d in zo n a în ca re lo c u iţ i să v ă fa c ă u n a b o n a m e n t.

j^=>’ P E L O C ! P e n tru c â a re c h ita n ţ ie ru l l a e l!!

50.000-100.000 lei/zi.

-ator angajează 45 tineri. :idere de noi birouri iig direct în Cluj. Carte

acâ, promovări rapide.

>1/15-92-03. (566327)

Angajez vînzâtoare. 'Tel. .«.(566338)

Deponenţii de. la SRL

:am sînt rugaţi să se :ic la Tribunal în data de 'cmbrie (566344)

!s conformitate cu Legea

.37/ 1995 Asociaţia de i “Dimitrie Cantemir”-

asitatea- Creştină rjtrie Cantemir” • -

Jtatea de Management

itic şi Comercial Cluj- jca anunţă începerea isufilor pentru obţinerea

lului. de mediu pentru

stivui Sediu de facultate, jl m str. Tineretului f. n. iialele sesizări şi sugestii, ri pentru factorii de mediu cpun la APM Cluj, Calea

taţilor nr. 99 (566354)

m vînzători presă- .’SCPropress str. Bucureşti

» ap. 8 tel. 13-86-20. 55)

Ofer împrumut DM.

41-18-86.(596130)

Ofer împrumuturi.' Tel 12-542 (5662 1 9)

Angajăm ospătare şi

’-'i cu aspect fizic plăcut, a va avea loc în data de

ambrie între orele 18-20 ;• Bucureşti nr. 79 la

'j Montana.. (596186)

j conformitate cu Legea >11 1995 Frigioiu Iulian i începerea demersurilor •obţinerea acordului de

•pentru obiectivul Casă ™it, situat în comuna ;l sat Roşeşti nr. 21 B. "•alele sesizări şi sugestii,

pentru factorii de mediii

Repune Ia sediul APM -ilea Dorobanţilor nr. 99.

43 conformitate cu Legea 'J995 SC Radex SRL

‘ începerea demersurilor

Aţinerea autorizaţiei de patru obiectivul Centru &te şi farmacie situat în

'Regina Maria nr.l5A. •J'ele sesizări şi sugestii,

?®tru factorii de mediu,

depune Ia sediul APM jjlea Dorobanţilor nr.99.

^ citează la Judecătoria

1 Pentru data de 17 -fie 1997, ora 8, numiţii

: Vasilea al lui Ioan, victoria a lui Ioan, Orzei

r >1 lui Dumitru în :de pîrîţi în dosar civil

'^1997 în proces cu

Simion şi. alţii pentru

'tabulari. (342980) ••

> Emailez vane baie. Tel. 15-

16-31 (596184)

• Angajez portar. Relaţii pe

str. Borhanci nr. 9 sau la telefon

15-89-65. (596185)

• în conformitate cu Legea

nr. 137/ 1995 Lădariu Alexandru anunţă începerea

demersurilor pentru obţinerea

acordului de mediu pentru

obiectivul Casă de locuit situat în comuna Mărişel sat Roşeşti

nr. 21 A. Eventualele sesizări şi

sugestii, numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea

Dorobanţilor nr. 99. (566325)

• în conformitate cu Legea

nr. 137/ 1995 Ţăgean Petru anunţă începerea demersurilor

pentru obţinerea acordului de

mediu pentru ' obiectivul Bucătărie de vară, situat în

comuna Buza, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii,

numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM

Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (566342)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Georgiu Ioan şi

soţia' Georgiu Nastasia Mariana anunţă începerea demersurilor

legale pentru obţinerea

acordului de mediu pentru obiectivul casă de locuit situată în saţul Sânnicoara judeţul Cluj

str. Grădinarilor fâră număr.

Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM

Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (596183)

PIERDERI

(566360)

(566345)

(342981)

14-45-86. (596161)

DECESECOMEMORĂRI

• Pierdut cîine dalmaţian în zona str. Maşiniştilor, Magaziei. Are 6 luni. Ofer recompensă. Tel. 13-58-85. (566292)

* Pierdut în zona Casa

Tineretului în 10.12.1997 căţel ciobănesc german negru cu maro, 4 luni, sub tratament, recompensă. Tel. 41-02-68. (566326)

• Pierdut cartea de identitate

a vehicolului pe numele Cozma Valentin. O declar nulă. (566321)

• Pierdut abonament de călătorie pe numele Kimpan

Maria. îl declar nul. (566328)

• Pierdut carnet de student pe numele Corui Lucian. îl declar

nul. (566350)

• Pierdut legitimaţie de serviciu RADP pe numele

Răcean Nicolae.' O declar nulă. (596172)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Moruţan Iuliu-V. O declar nulă.

(566363) - / -

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viată a mamei noastre BREJAN MARIA, în vîrstă de 83 de ani. Înmormîntarea va avea loc

azi, 17 decembrie, ora 13,30, la capela Cimitirului Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Fiul Ioan, nora Ecaterina. (566332)

• Cu mare durere anunţăm decesul iubitului nostru copil, frate, CHIŞ FLORIAN, fost muncitor la ERS CUG. Înmormîntarea va avea loc azi* 17 decembrie 1997, ora 12 Ia capela nouă Mănăştur. Mamă, fraţii Ana, Petru, Maria, Florica, Stelian, Ioan, Parasca cu familiile. Dumnezeu să4 ierte şi să-l odihnească. Fie-i ţărîna uşoară. Nu te vom uita niciodată. (566336)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului soţ, tată, bunic RUSZ IOSIF OKI. Înmormîntarea va avea loc în data de 18 decembrie orele 13 în Cimitirul Central. Familia îndoliată. (566341)

. Sîntem alături de familia Chiş care a pierdut pentru totdeauna un soţ şi tată într-un stupid accident. Condoleanţe familiei. Familiile Juchi şi

Dandoş. (566290)

• Sîntem alături de sora Maria la trecerea în nefiinţă a soţului CHIŞ FLORIN. Din partea familiei Bodea.) Gavril. (566320) . . .

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunică BOAR MARIA, în vîrstă de 72 ani. Înmormîntarea va avea loc în localitatea Ciurila, joi 18 decembrie 1997, ora 12. Dumnezeu s-o odihnească. Fiii Sandu şi Vasile, nora M ia, nepoţii Cristian, Adrian şi Dorinei. (566343),

• Sîntem alături de familia Crişan în greaua

încercare pricinuită de pierderea dragei mame şi soacre. Dumnezeu să o ierte. Colegii de Ia Muzeul de Istorie al Transilvaniei. (566331)

• Rectoratul Universităţii Babeş Bolyai, cu întreg corpul profesoral îşi exprimă durerea şi profundul regret în faţa dispariţiei fulgerătoare din viaţă a dr. TANKO FERENC, distins r cadru didactic şi decan al

Facultăţii de Romano- catolică. Adresează familiei

îndoliate sincere condoleanţe. (566347) /

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a celui ce a fost soţ şi tată CHIŞ FLORIN, Ia vîrstă de 42 ani, în urma

unui tragic accident. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 17 decembrie, ora 12, în Cimitirul Mănăştur. Soţia Maria şi copiii Bebe, Sorina, Florina. (566346)

• Cadrele didactice şi studenţii 'Ai management turistic şi comercial Cluj- Napocă din cadrul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir împărtăşesc - durerea doamnei conf. univ. Constanţa Geleriu, la decesul mamei şi îi transmit întreaga lor compasiune (566349)

e • Cu adîncă durere în ' suflet anunţăm încetarea

fulgerătoare din viaţă a lui ' VOIVOD ALEXANDRU,

în cel de-al 74-lea an al vieţii. Înmormîntarea va avea loc în comuna Cătina

" Cluj joi, 18 decembrie, ora 1 12,. de Ia locuinţa

defunctului. Soţia Voichiţa, fiicele Ana, Margareta şi

f Corina cu familiile şi \ nepoţii. (566358)

• Un ultim omagiu celei care a fost VALENTINA CRIŞAN. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Locatarii din str. Pavlov nr. 20A (566351)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din

i viaţă a iubitei noastre mamă, soacră şi bunică

r BRICIU MARIA în vîrstă de 84 de ani din Căianu Mic. Copii Ioan, Ceanuj Eremie, Anuţa, Maria,

■ Florica cu familia şi nepoţii. Înmormîntarea va avea Ioc azi 17 decembrie 1997 ora 12 în Căianu. (596166)

• Sîntem alături de colega noastră Livia Miron în aceste clipe grele pricinuite de moartea fratelui drag VASILE. Cadrele didactice de Ia Şcoala Generală Căianu. (566352)

• Sîntem alături de familia Crişan în aceste clipe grele cauzate de pierderea mamei şi soţiei dragi VALENTINA. Sincere condoleanţe dini partea familiei Chiorean Andrei. (566361)

• Cu inima îndurerată anunţăm încetarea din

, viaţă ă ing. ERDOŞ ŞTEFAN fost conducător tehnic al Coop. Metalurgia, Ia vîrstă de 61 ani, după o lungă boală dusă cu multă răbdare. Înmormîntarea va avea Ioc joi la orele 15 din Capela Cimitirului central. Familia îndoliată. (596171)

• Sîntem cu tot sufletul alături de bunul nostru prieten Radu Crişan la pierderea mamei dragi. Rodica şi Daniel Matei. (566362)• Cu mare durere

anunţăm decesul iubitei noastre mame şi bunici BREJAN MARIA. Înmormîntarea va avea loc miercuri 17 decembrie ora 13,30 la Cimitirul Mănăştur. Dumnezeu să o odihnească în pace Fiul Liviu şi nepoţii Cici, Bibi, Paul şi Cristina. (596179)

• Colegii de Ia catedra de Ştiinţa şi Tehnologia Marialelor-LCMP sînt alături de colegul Teofil Lung în clipele grele pricinuite de moartea mamei dragi. (566365)

• Sincere condoleanţe soţiei şi copiilor la trecerea

• Profund îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă

a unchiului drag DÂRJAN VASILE în vîrstă de 72 ani. Înmormîntarea vâ avea Ioc în data de joi 18 decembrie ora 13 în Cimitirul Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Sora Maria şi nepoţii Mărioara, Nuţica, Gheorghe Vasile şi Firuţa cu familiile. (596182)

în nefiinţă a soţului şi tatălui drag , CHIŞ FLORIN. Conducerea SC

ERS CUG SA. (596167)

• Sîntem alături de colega noastră doamna Chiş şi de copii celui care a fost şi colegul nostru CHIŞ

FLORIN. Secţia ME SC ERS CUG SA. (596169)

* Sîntem alături de colegul nostru Crişan Ioan la greaua încercare prin care trece la pierderea mamei sale. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de la Napotex SA. (596170)

■ Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a profesoarei RADU

MARIA (MĂRIUŢA VANA) în data de 16

decembrie 1997. Cunoştinţele şi prietenii sînt invitaţi să participe Ia înmormîntarea care va avea loc la Cimitirul central fn ziua de joi 18 decembrie ora 11. Soţul,

fiu l, : noira ^L\nepotul., (596189) . . .

• Azi se împlinesc 11 ani de la trecerea în nefiinţă a

scumpului nostru soţ, fiu, tată şi frate IOSZA IOAN. Nu putem, dragă IOANY, decît sâ te iubim şi si te plîngem cîte zile vom mai avea. Familia. (566148)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu soţ NEAG FLOREA în vîrstă de 61 ani. înhumarea va avea Ioc în Cimitirul central în data de 18 decembrie orele 12. Soţia Anuţa. (596181)

* Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru CHIŞ FLORIN. Sindicatul ERS CUG. (596168)

* Au trecut patru ani cu lacrimi şi durere de cînd dragul nostru DORU-ALIN NEGREA a plecat de la noi, ducînd cu el vise, speranţe, căldură şi-mpăcăre. în inimile noastre tu eşti şi vei fi mereu viu, dar e cumplit de greu, dureros şi de neînţeles că nu mai eşti prezent, cu ' chipul tău dulce, zîmbetul, dragostea şi vorba ta mîngîietoare. Ne este dor de tine, puiul nostru drag. Dumnezeu să te odihnească în pace, înger scump! Mama, tata şi Dora-Zorela, în veci nemîngîiaţi. Parastasul va avea loc duminică la Biserica Zorilor. (566337)

• Azi, 17 decembrie se împlinesc 2 ani de cînd ne- a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru frate CLUJEAN TEODOR. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Clujean. (566359)

• Se împlinesc 21 ani de la moartea lui mămica mea EVDOCHIA BARIŢCHI. Mi-a dăruit viaţa şi o copilărie minunată.; O comoară în sufletul meu este amintirea ei înfăşurată în dragostea şi recunoştinţa Luciei Paşcalău. (596139)

• Un ultim omagiu la 6 săptămîni de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru IL IE LUP. Slujba de pomenire va avea loc duminică 21 decembrie 1997 la Biserica Schimbarea la Faţă B-dul Eroilor nr. 10 la orele 12. Familia ’ îndurerată. (596180)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de ANDREA în lunga ei suferinţă. Chipul ei luminos va rămîne veşnic în inimile celor care au iubit-o. Familia Komoroczy. (566303) ■'

• Mulţumim din suflet eminentului profesor dr. Nicolae Ghilezan, pentru omenia, abnegaţia şi profesionalismul cu care a tratat-o pe ANDREA, dăruindu-i încă 5 ani de viaţă. Familia Komoroczy. (566304)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în aceste zile grele în care l-am condus pe ultimul drum pe soţul şi tatăl nostru NELU TIMICER. Soţia ' Anuca şi fiica Carmen. (566329)

• Mulţumim corpului medico sanitar în frunte cu Prof. Dr. Dumitru Zdrenghea precum şi tuturor care sînt şi au fost alături de noi în marea durere pricinuită • de moartea iubitului nostru NICOLAE GOGA. Familia greu încercată. (596174)....

Page 10: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

M miercuri, 17 decembrie 1997 L E G IS L A Ţ IEa d e v a r i ^

L E G E A N R . 1 4 5 d i n 2 4 i u l i e 1 9 9 7

A A SIG U R Ă R ILO R SO C IA LE DE S Ă N Ă TA TE■ urmare din numărul de ieri

Secţiunea 1 , , O rganizarea adm in is tra tiv ă .,

Art. 63.- Asigurările de sănătate se

; organizează prin Casa Naţională de Asigurări

de Sănătate, prin casele de asigurări de-

sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti

şi prin ofjcii teritoriale.

Art. 64.- Casele de asigurări de sănătate

judeţene şi a municipiului Bucureşti pot avea,

la nivelul oraşelor, al municipiilor, precum şi

al altor localităţi, oficii de asigurări de

: sănătate, dacă numărul asiguraţilor este de

cel puţin:

a) 200.000 pentru oraşele, municipiile şi

sectoarele municipiului Bucureşti;

: b) 100.000 pentru alte localităţi.

Art. 65.- (1) Casele de asigurări de

•sănătate funcţionează pe baza unui statut.

Statutul trebuie să con ţină . prevederi

referitoare la:

a) denumirea şi sediul casei de asigurări

de sănătate;

b) teritoriul deservit; \

c) felul, cantitatea şi calitatea unor servicii

care nu sînt definite expres prin lege;

i d) nivelul şi modul de încasare a

contribuţiei;

e) numărul membrilor în organele de

" conducere; . •

;f) drepturile şi obligaţiile organelor; de

conducere;

- g) modulde adoptarea hotărîrilor adunării

generale a reprezentanţilor; / '

h) organizarea activităţii financiar-

contabile, a controlului şi întocmirea bilanţului

.contabil anual; -■

> i) componenţa şi sediul comisiei de litigii;

j) modalităţile de publicitate. .

' (2) Fiecare asigurat primeşte uri extras în

care • sînt specificate serviciile care se

asigură, nivelul contribuţiei şi modul de p lată .;

Art. 66.- Organele de conducere ale

Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

■ sînt ■■■■■ ^

a) adunarea generală a reprezentanţilor;

b) Consiliul de administraţie, ales de

adunarea generală a reprezentanţilor, care

are un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi

dintre membrii acestuia, şi care, în termen

de 6 luni, va elabora statutul casei de

asigurări de sănătate.

A r t . 67.- Adunarea genera lă a

reprezentanţilor are" ca principal obiectiv

susţinerea intereselor asiguraţilor în

■ raporturile cu Consiliul de administraţie. Ea

are ca atribuţii:

a) aprobă statutul şi alte reglementări

specifice în domeniul său de activitate,

potrivit legii;

b) aprobă bilanţul contabil şi descărcarea

gestiunii anului precedent pentru Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate şi pentru

.casele de asigurări de sănătate judeţene şi

a municipiului Bucureşti; ,

c) ia decizii privind adm inistrarea

patrimoniului;

. d) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli

pentru anul curent al Casei Naţionale de

Asigurări de Sănătate şi pentru casele de

asigurări de sănătate teritoriale;

e) alege o comisie de cenzori formată din

3 persoane şi 3 supleanţi. .

A rt. 68.- Consiliul de administraţie

reprezintă Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate şi pe asiguraţi în raporturile cu alte

persoane fizice şi juridice.

A rt. 69.- Pe lîngă Casa Naţională de

Asigurări de Sănătate funcţionează consilii

de experţi, care elaborează proiecte de

norme metodologice pentru acordarea

serviciilor medicale, aprobate de către

' comisia mixtă a Casei Naţionale de Asigurări

de S ănătate şi Colegiul Medicilor din

România. ' >

: § ţ P u b / i c a t ă 0 r i M M i O f § h i ^ 7 8 g d i n ^ 1 0 u H e l $ 9 9 7 ^

A r t . 70.- Membrii Consiliu lu i de

administraţie ai Casei Naţionale de Asigurări

de Sănătate ş l ai comisiei de cenzori vor

beneficia de o indemnizaţie de şedinţă, al

cărei cuantum este stabilit prin statut.

Art. 71.- (1) Casele de asigurări de

sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti

au următoarele organe de conducere:

a) adunarea reprezentanţilor

b) Consiliul de administraţie

(2) Atribuţiile şi modul de desfăşurare a

activităţii organelor de conducere prevăzute

la alin. (1) se reglementează prin statut.

Secţiunea a 2-aAlegerea organe lor.de conducere

ale caselor de asigurări, de

sănă ta te

Art. 72.’- (1) Alegerea organelor de

conducere ale caselor de asigurări de

sănătate se face. prin vot secret.

(2) O persoană poate fi aleasă pentru

maximum două mandate., ;,

Art. 73.-Organele de conducere se" aleg pc

o perioadă dc 5 ani. ‘ .

Art. 74.- Asiguraţii şi angajatorii aleg pe

"reprezentanţii lor, pe grupe reprezentative,

'astfel:''--'

a) pentru salariaţi;

. b) pentru liber-profesionişti;

,c) pentru agricultori cu gospodării

individuale; : v

d) pentru pensionari; ' \,

e) pentru şomeri; : ■ -

■ fj pentru personal casnic;, i

g) pentru elevi şi studenţi. \

Art. 75.- (1) Norma de reprezentare

este de 2 candidaţi la 10.000 de asiguraţi,

dintre care un candidat al angajatorului şi

unul al asiguraţilor.

(2) Primele alegeri, modul de depunere a

candidaturilor pentru adunarea generală a

reprezentanţilor şi desfăşurarea alegerilor vor

fi prevăzute într-un regulament electoral,

care se va elabora de către comisia

electorală centrală. Această comisie va fi

alcătuită din 13 membri, după cum urmează:

a) un reprezentant al Ministerului Justiţiei;

b) un reprezentant al Ministerului Sănătăţii;

c) un reprezentant al Ministerului Muncii

' şi Protecţiei Sociale;

d) un reprezentant al M inisterului

Finanţelor; ;

e) 4 reprezentanţi ai sind icate lor

reprezentative din ţară;

f) 3 reprezentanţi ai Colegiului Medicilor

din România; _

g) un reprezentant al Co leg iu lu i

Farmaciştilor din România;

h) un reprezentant al Consiliului Naţional

al Patronatului.

A rt. 76.- La niVelul judeţului şî al

municipiulu i Bucureşti, în baza

regulamentului electoral, vor funcţiona comisii

electorale judeţepe şi, respectiv, a

municipiului Bucureşti, care se aprobă, în

componenţă similară, de către comisia

electorală centrală.

Art. 77.- Votul se exercită personal.

Art. 78. - (1) Alegerile au locîn acelaşi

timp pentrn organele de conducere ale Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate, precurn

şi pentru cele ale caselor de asigurări de

sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti.

’ (2) Nu pot face parte din organele de

conducere ale caselor de asigurări de

sănătate: miniştrii, secretarii de stat directorii

din ministere, primarii, prefecţii şi asiguraţii

cu funcţii de conducere în sindicat.

Secţiunea a 3-a Serviciul m edical al casei de

asigurări de sănă ta te

—Art. 79.- Serviciul medical al casei de

asigurări de sănătate elaborează şi verifică

documentaţia privind acordarea şi controlul

serviciilor ftjmizate din punct de vedere

medical pentrn protejarea asiguratului. De

’ asemenea, controlează corectitudinea

certificatelor medicale de boală, oportunitatea

- măsurilor de recuperare, îngrijirea la domiciliu

şi calitatea serviciilor de sănătate.

Art. 80.- (1) în cadrul Căsei Naţionale

de Asigurări de Sănătate funcţionează un

serviciu medical format din 7 medici, care

este condus de un medic-şef.

/ (2) în cadrul caselor de asigurări de

sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti,

serviciul medical este format din 2-5 medici,

în raport cu numărul asiguraţilor, şi este

condus de un medic-şef.

Art. 81.- Consiliul de administraţie al

Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi

al casei de asigurări de sănătate judeţene şi

a municipiului Bucureşti numeşte pe şeful

serviciului medical. Condiţiile de numire se

stabilesc prin statut.

CAPITOLUL VII

C on tro lu l ,

Secţiunea 1 Contro lu l de gestiune

Art. 82.- Controlul de gestiune al Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al

caselor de asigurări de sănătate judeţene şi

â municipiului Bucureşti se face anual de

către Curtea de Conturi.

Secţiunea a 2-a

Controlul serviciilor m edicale

Art. 83.- Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate împreună cu Colegiul Medicilor d in .

România organizează comisii de control a

serviciilor m edicale care se acordă

asiguraţilor.

Art. 84.- Controlul are ca scop verificarea

: îndeplinirii parametrilor calităţii serviciilor

medicale, potrivit criteriilor elaborate de Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate şi de

Colegiul Medicilor din România.

Secţiunea a 3-a A rb itra ju l

Art. 85.- (1) Casa Naţională de Asigurări

de Sănătate împreună cu Colegiul Medicilor

din România organizează Comisia Centrală

de Arbitraj. ,

(2) Comisia Centrală de Arbitraj este

formată din 2 arbitri delegaţi de către Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate, respectiv

de către Colegiul Medicilor din România.

(3) Preşedintele Comisiei Centrale de

Arbitraj va fi un arbitru acceptat de ambele

Părţi.Arţ. 86.-(1) Arbitrii pot fi medici, jurişti

sau economişti, acreditaţi şi înregistraţi de

Ministerul Justiţiei.

(2) Regulamentul de activitate a arbitrilor

se stabileşte de către Ministerul Justiţiei, cu .

avizul Casei Naţionale de Asigurări de

Sănătate şi al Colegiului Medicilor din

România. ; .

Art. ,87.- Hotărîrile Comisiei Centrale de

Arbitraj sînt obligatorii atît pentru casele de

asigurări de sănătate, cît şi pentru Colegiul

Medicilor din România. •

CAPITOLUL VIII

D ispoziţii tranzitorii ş i fina le

A rt. 88.- (1) Prezenta lege intră în

vigoare la data de 1 ianuarie 1998, cu

excepţia prevederilor referitoare la

funcţionarea caselor de asigurări de sănătate

ca instituţii publice,autonome, care intră în

vigoare la data de 1 ianuarie 1999.

(2) în perioada 1 ianuarie 1998 -1 ianu .

1999, în vederea asigurării resurs^

umane, materiale şi financiare pe^;

funcţionarea întregului sistem de asig^

sociale de sănătate, Ministerul Sănătăţi^ c

‘avizul unei comisii constituite din cîte L

reprezentant a l Ministerului Sănătăţii,

Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale

Ministerului Finanţelor, al Colegiului Medic^

'din Rdmânia şi al Colegiului Farmacişti^

din România,, organizează, în cadrul şi J

structura direcţiilor san itare judeţe^

respectiv a municipiului Bucureşti, structu^

funcţionale necesare.; . |

(3) în perioada prevăzută la alin. ( j f

Ministerul Sănătăţii îndeplineşte atribuţii

caselor de asigurări de sănătate judeţen»

respectiv a municipiului Bucureşti. |

(4) Colectarea contribuţiilor pentru

-asigurările sociale de sănătate, precum şj a

■ altor fonduri, înperioada prevăzută laalinj

(2)i se face de către Ministerul Finanţelor i prin direcţiile teritoriale de specialitate, şi sg

evidenţiază într-un Cont separat D«

totalitatea fondurilor colectate, 80 %var

administrate de către Ministerul Sănătăţi, ia

20 % se vor constitui într-un fond de rezervi l

al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a

Art. 89.-Reţelele sanitare aparţinîndalta i

ministere îşi vor adapta funcţionarea J I

prevederile prezentei legi. . ’ j

A rt. 90.;- (1) Fondul iniţial de asiguri -ţ

sociale de. sănătate se formează di ^

contribuţia angajatorilor şi din contribuj f

■ angajaţilor. ’

(2) Contribuţia pentru asigurărife soci:

de sănătate datorată de angajator este

5% şi se formează din:

a) 2 % reprezentînd contribu

reglementată de Ordonanţa GuvernuluiJmai

22/1992 privind finanţarea ocrotirii săraţi «pi

. aprobată prin Legea nr. 114/1992;

b) 3 % raportat la fondul de salarii. -lu

(3) Contribuţia pentru asigurările soci;

de sănătate a asiguratului se constiti

astfel:

a) 5 % din veniturile salariale, în caCjj

asiguraţilor care au calitatea de artgajati

b) 5 % din venitul impozabil, în cai ^ s

asiguraţilor care lucrează pe bază { iii

convenţie civilă;. f

c) 5 % din venitul impozabil allbf ^

profesioniştilor;' . f

d) 4 % din venitul agricol impozabil, ansi

declarat de către persoane fizice care nu a JD

calitatea de angajat şi care nu se încadra#

în prevederile lit. c); ’

e) 4 % din drepturile individuale a»:

pensionarilor şi ale şomerilor. Din momeifl

începerii colectării, drepturile de pensie,ţ|

ajutor de şomaj şi de alocaţie de sprijin

majorează cu 4 %. '

(4) Contribuţia stabilită potrivit prevede*

alin. (3) lit a), b) şi c) se deduce din impo y

pe salariu, respectiv din impozitul pevew

(5) Cota. contribuţiei iniţială penjjj

persoanele asigurate în condiţiile art 55e|

de 5 % . • f

(6) Ministerul Finanţelor, Ministerul Mu

şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănăfl ^

vor elabora norme metodologice âi

■ aplicarea prevederilor acestui articol, f ia

termen de 30 de zile de la intrarea în vigo* îdu

a legii. Aceste norme metodologice şef

publica în Monitorul Oficial al României | ^

A rt. 91.- în teritoriile neacoperite | -asi

medici sau cu personal sanitar, Pe(]_ dîi

asigurarea, serviciilor, medicale, consVor, ]

locale pot acorda stimulente în natură

bani.. A rt. 92.- Activitatea de învăţămînt ?1

cercetare din cadrul spitalelor cu secţii

care sînt finanţate prin sistemul de as

sociale de sănătate, poate beneficia d

finanţare suplimentară direct de la bu9e

de stat. . ■

irt211,XIU!ntrr-i

rtea

'3.'.

in

\i-aei

I

zeiar

zei ii fi da ia 'o< îim •■aci ■rid ■ca

Page 11: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

S P O R T miercuri, 17 decembrie 1997 (li

IUrg

P*. o

N

I e :

ilCjjj

?til-

? ' d

k irj

d'jţiii

h » .!p

«trii

'Şi ai alini Nor,

Şi se

S6Iq

P a le t a

ji p l a n e t a " ,

, is to r ie v i e

ade m a s a

r o m a n e s c

r - t .

i . Jfl Maestre Paneth Farkas, la

î0^1 :81 de ani ai dvs. vi se

i1 ’ 'a plineşte un vis mai vechi, :er*i «rea cărţii “Paleta şi

fete aeta”, veritabilă istorie a

alb ::sului de masă românesc, ia } De fapt, cartea aceasta a luat

| .îere aîum... 30 de ani, cînd

Hir| aţionam să scriu despre ica şi tactica tenisului de

tui â. Cartea în sine s-a născut• -rte greu. în timpul lui

suşescu, n-am putut scoate

la pe motiv că 11 sportivi ia stabiliţi peste hotare. Drept -r,tru care am pus manuscrisul î-un geamantan, aşteptînd

ici:

te

iu

ui fumuri mai bune. Ele au venit

ş i 1989. Am reluat ianuscrisul, avînd însă de la

a început mari probleme, deşi jjj. dea conţine şi este o adevărată

^ arie, aşa cum este şi persoana

a. Este istoria sportivului şi Onorului Paneth Farkas în

3e 60 de ani dăruiţi tenisului

M -masă. Am căutat pe cineva 32 - sâ mă ajute la redactarea i { -iii şi l-am găsit pe domnul I :fcsor dr. Gheorghc Bodea,

aic şi om.de sport. în Cluj- | şoca a fost şi singurul care

„jl i ajutat, deşi am rămas omul yg Iţii, cu toate ofertele care

|32 jd fost făcute, mai ales de . * hotare. în contribuţia cărţii

s află nici un clujean, după ' nu am primit nici ajutorul

M-ului, DJTS-uIui, lucru

-* dureros. Dintre elevii mei

acum în străinătate, doar patru

au răspuns ccrcrii mele.- Viaţa antrenorului Paneth

a fost împărţită între CSM

Cluj şi Iotul naţional al

României- Aşa era situaţia atunci.

Echipa Clujului s-a confundat

mulţi ani cu echipa naţională.

Mă gîndesc la nume ca Angelica Rozeanu, de 17 ori campioană

mondială în diferite probe, la

Sari Sas, acţiunile lotului

naţional, cele ale CSM-ului clujean cerîndu-mi să-mi împart

viaţa între Cluj - Bucureşti - străinătate. Iată de ce afirm că

este o istorie vie a tenisului de masă românesc, perioada

amintită fiind foarte lungă, 1930-1997, chiar dacă din 1986

sînt la pensie.în tenisul de masă

internaţional, România a ocupat ani în şir fotoliul de orchestră. Alta este situaţia

acum... .' - Bănuiesc câ doriţi să mă

întrebaţi. în virtutea inerţiei,

nimic nu poate merge la nesfîrşit. Şi dacă mai şi preiei o

moştenire bună; aşa cum am

lăsat eu, atunci eşti obligat să

aduci ccva în plus, lucru greu

de realizat. *- Ce pretinde tenisul de

masă pe lîngă talent şi muncă?- Perseverenţă, o selecţie

ştiinţifică, riguroasă. Trebuie să

ai segmenţi -lungi, instinct, mobilitate, agerime, viteză de

reacţie şi multă, multă cerebralitate.

- Ce credeţi că lipseşte cărţii?

- Multe, foarte multe. Mă

gîndesc la o a doua ediţie,

completă. Lipsesc, ca să vă dau un exemplu, oameni care au făcut ceva bun pentru tenisul de masă românesc. Cartea trebuie

oricum îmbunătăţită.- Mă reîntorc la echipa dvs.

dc suflet, cca a CSM-ului clujean.

- Eu mă gîndesc la o redresare

a tenisului de masă în acest club. Ea ar fi fost posibilă dacă Şerban

Doboşi ar fi rămas la Cluj şi nu ar fi optat pentru o catedră din

cadrul Facultăţii de educaţie fizică şl sport Ciuj-Napoca. Şi Doboşi ar fi reuşit, pentru că este

un om deosebit, educat, cult, un bun cunoscător al jocului şi al. spiritului care-1 animă. '

- Ca ultimă întrebare, prin adevărurile spuse, credeţi că veţi trezi animozităţi?• - Sînt convins, deja mă aştept la ele.

D em ostene SOFRON Foto: I. PETCU

“Lupul singuratic” şi-a început raidurile sub deviza:U F a p te , n u v e r b e !

Deşi cunosc valoarea declaraţiilor luate la cald, nu m-am grăbit să-l provoc pe nouî dircctor al DJTS, profesorul Gheorghe Mărginean; în clipa fierbinte a ungerii sale pe post,: preferind luminii fulgurante a blitz-urilor penumbra unui ceas cînd

nimeni nu mai era la sediul din Eroilor 40. Fiindcă aşteptam vorba de suflet, iar nu pe cea protocolară.

- V-aţi dezmeticit, domnule director?

.;- Doar în aparenţă şi pentru impresie, fiindcă în sinea mea tot mă mai întreb cum de-am ajuns în acest birou. Pe care nu l-am vizat şi la care n-am aspirat niciodată. Vă mărturisesc că atunci cînd mi s-a făcut propunerea de-a candida pe post, am rămas mut, întnicît nici o clipă nu mă închipuisem' inclus în asemenea calcule. Odată însă ce s-a declanşat vîrtejul,'nu mi-am mai permis nici o clipă de ezitare. Fiindcă,la mijloc era un concurs - unul care s-a dovedit complex şi sobru - pe’ care sub nici o formă n-aveam voie să-l.pierd. Din respect pentru mine şi cei care m-au creditat.. - Deşi veneaţi din performanţă, problemele

directoratului erau totuşi altele. N-aţi avut

strîngeri de inimă?- Cum să nu! Mai ales că în proiectele mele

n-a existat niciodată un post de conducere. M-am bazat însă pe declaraţia de fidelitate a experimentatului colectiv existent în DJTS şi bunele

relaţii pe care fe.am cu conducătorii unor mari cluburi. Ca şi pe asigurarea doamnei Iulia Băluţiu, fosta directoare, că nu se va ţine departe de acest birou.

- Prin natura ei, funcţia în discuţie reclamă flexibilitate, maximă “socializare” şi ceva disimulare, cerinţe care nu vă sînt tocmai proprii. Motiv pentru care v-aţi şi definit odată “lup singuratic”.

- Eu am ştiut să trag şi să merg cu capul înainte fără să fac prea mare zarvă în jurul meu: Ori stilul n-am cum să mi-1 schimb prea mult pentru că ţine- în bună parte de structură. Rigid însă n-am să fiu.sub nici o formă.-Vreau de altfel să se stie că la

mine nu'se vine ca la un director^ci ca la un director care provine, din performanţă şi îi cunoaşte acesteia atît faţa văzută,'cît şi cea nevăzută.

- Cu ce veţi începe?- Cu edificările", căutînd să cunosc structura şi,

pe cît posibil, intimităţile tuturor unităţilor sportive din judeţ şi calibrul oamenilor raportînd rezultatele fiecăruia la condiţiile de care a dispus. Fiindcă doar aşa voi .şti concret cît şi unde trebuie plusat, cît şi de "unde trebuie aşteptat.

- Debutaţi sub auspicii nu din cele mai faste, performanţa clujeană aflîndu-se într-un relativ

, îngheţ.1 - Ştiu.-Şi măi ştiu că în economia de piaţă doar

calitatea rezistă. Nimeni nu mai poate trăi din amintiri. Tot ce-a fost rămîne istorie._Fără muncă pe brînci nu poţi nici răzbi şi nici rezişti

- Deşi poate părea prematur, vă cer. totuşi “proiectele”.

- Pe primul plan stă “obiectivul strategic”: promovarea acelei (acelor) discipline capabile să puncteze pentru imaginea Clujului, fiindcă e dureros

: să vezi judeţe precum Bistriţa plasate în clasamentul naţional în faţa Clujului. în spatele “strategicului” stau însă multe alte proiecte pe care însă lăsaţi-mă să le dezvălui după edificările de care vorbeam.

- Deşi nu-i tocmai stimulativ pentru cineva aflat în cap de drum, ţin să vă aduc în biroul directorial realitatea de afară: oamenii sînt cu ochii pe dumneavoastră, unii pentru a vă vîna greşelile, alţii pentru a vedea încotro bate orgoliosul Mărgineanu...; - Experienţa mi-a arătat că doar cine nu munceşte

nu greşeşte.-Aşa că sigur voi greşi, fiiiidcă-s pus pe muncă, întrucît asta e religia mea. Important rămîne însă ca dintr-un număr de fapte să greşeşti cît mai puţine, adică din zece să ratezi doar unul, maxim două. Aşa că tot ce-mi doresc e să ratez cît mai puţin! -

' ~ Nusa DEMIAN

E l i t a 9 9 n u a r e u r m a ş i ( I I )Continuăm în numărul de

astăzi să vă oferim amănunte legate de întrunirea Adunării Generale a Colegiului de Arbitri de Fotbal Cluj, care a avut loc duminică la Mediul'Facultăţii de educaţie fizică şi sport.

După speach-ul dr.- Mircea Negruţiu s-au înscris la cuvînt şi veteranii, • acum în calitate de observatori, care au oferit cîteva soluţii pertinente, demne de luat. în, seamă în vederea promovării şi pregătirii tinerilor arbitri. Unica şansă de a relansa Şcoala de Arbitri de Fotbal Cluj în luptapentru supravieţuire" şi__supremaţie. Dacă d-nii I. Banu şiI. Constantinescu au oferit “cheile” înaltei performanţe, C. Popovici a criticat în termeni duri inactivitatea preşedintelui AJF, Mircea Salomir, care în calitate de vicepreşedinte ar CCA ar fi putut face mai mult pentru tinerii arbitri clujeni. A fost prompt' contrat verbal de Dan Dragoş

Crăciun. “Dacă ei nu pun mîna pe carte, recte regulament, nimeni nu-i va putea"promova vreodată. Să înţeleagă că munca: individuală (teoretică şi practică) şi seriozitatea faţă de munca antrenorilor şi a jucătorilor sînt principalele atuuri pentru un ecuson de Divizia A sau FIFA”. Replică susţinută şi de Patriţiu . Abrudan mult mai hotărît în a-i dărîma pe cei ce voit acceptă o astfel de soartă.: “Arbitrajul a fost-' înaintea funcţiilor deţinute pe plan profesionali să ştiţi acest lucru şi nu mă feresc să o declar chiar dacă presa este prezentă’’.: Am fost, am auzit şi am notat.

Adunarea Generală s-a încheiat cu premierea a o serie de tineri: arbitri clujeni după un criteriu elocvent: numărul de jocuri arbitrate, dificultatea partidelor, media notelor obţinute şi lipsa etapelor de suspendare. Pe primul loc s-a situat Năgy Miklos (elevul dr. D. D. Crăciun) urmat de Nan

.Mihai, Ion Komiives, ;Răzvan Moholea, Pop Rareş şi Jucan Sergiu. Au mai fost premiaţi şi

; răsplătiţi C. Popovici (observator AJF)/ Moldovan Pavel şi Zamblău Ioan pentru retragerea din activitate. '

Codin SAM O ILĂ

17 decembrieO în 1945 au început, în

Bucegi, primele campionate naţionale de schi după cel de-al doilea război mondial.

O Acum o jumătate de secol (1947), a avut loc, la Reşiţa prima ediţie a campionatelor naţionale de gimnastică. Din cele patru probe compuse - echipe şi individual - trei au ' revenit reşiţenilory Disputa fetelor s-a- soldat cu binemeritatul succes al formaţiei “Dermata” Cluj!

O Tot din anul 1947: la sfîrşitul sezonului de toamnă la fotbal, pe baza voturilor spectatorilor şi ai susţinătorilor celor trei echipe divizionare A clujene - “U”, . “Ferar” şi “Dermata” -a fost alcătuit “unsprezecele” opiniei publice. Iată echipa “de vis” din acele timpuri: Lipâczi (Dermata)- Demeter (Ferăr), Darok (D) - Bâlint (F), Luca (“U”), Rădulescu (“U”) - Nagy (F), Kovăcs IV (F), Dascălu (“U”), Ferenczi (F), Coracu (“U”). Intr- adevăr, o veritabilă selecţionată & Clujului de superbă amintire.

O în 1975 a avut Joc, la Glasgow, cel de al 274-lea joc al selecţionatei- de fotbal a României. în cadrul preliminariilor pentru CE, ediţia 1976, echipele Scoţiei; şi României au-terminat nedecis, 1-1. în acest joc selecţionata ţării noastre a avut următoarea alcătuire: Răducanu - Chcran, Gabriel Sandu, Szathmâry II, Anghelini - Romilă, -Dinu, Bol5ni - Lucescu (Crişan), Dudu Georgcscu, lordănescu. Iată şi echipa scoţiană: Cruickshank - Brownlie, Jackson, Buchan, Donachie - Hartford, Rioch, Dalglish (McDougall) - Doylc (Lorimer), Gray, Gammill. Gazdele au,preluat conducerea prin Rioch, în min. 42, iar echipa României a egalat în min. 73 prin extrema dreaptă, Crişan. . '

I L Â S Z L O Fr.

TROFEU '97Societatea R om ână .de Radiodifuziune, Studioul,

teritorial de Radio Cluj, oraganizează azi, 17 decembrie,

începînd cu ora 18,05, gala de premiere a superlativelor

performanţei sportive din arealul transilvan pe anul

1997. Se vor acorda, alături de tradiţionalul Trofeu

“Mircea Zeicu”, premiile: “De juventute" pentru cel mai

bun fotbalist, pentru cel mai bun arbitru şi pentru

publicistică. Spectacolul, transmis în direct, îl va avea

ca invitat de onoare pe cunoscutul interpret de muzică

folk Vali Şerban.

(C.S.)

Turul s-a încheiat, comentariile continuă (VI)

• A.S.A. Tîrgu Mureş. De multă vreme formaţia (fl Ig- Mureş n-a mai avut o toamnă atît de fastă, .jţ -yea primei trepte din cele 18 ale ierarhiei toamnei

ist deloc o treabă simplă, de rutină, pentru trupa u iiliţâ de Gheorghe Ciorceri. Dimpotrivă, aş

,F -lai să afirm câ a fost una foarte complicată; & ' dură, care a solicitat din plin formaţia mureşeană

ze capitolele: fizic, tehnico tactic şi moral-volitiv.| area primul loc mai trebuie cîntărită şi prin £ -îca competitoarelor serici, superioară celor din j ~a serie. Ca principal argument amintesc faptul câ

■ţ dintre formaţii au evoluat în timp, de-a lungul pc prima scenă fotbalistică a ţârii. Locul întîi dc mureşeni s-a materializat în cele 35 de acumulate în toamnă din 11 victorii şi 2 egaluri' fost înfrîngerile). Au fost puncte muncite din

fi datorate constantei etalate dc cchipâ, echilibrului j, - atac şi apărare (prin cele 29 dc goluri înscrise r .' ocupă locul secund la eficacitate, iar prin cele i1 îimite locul trei în ierarhia apărărilor). La bilanţul - | aci mai trebuie adăugat +8 la adevăr şi asta graţie a ?riei în deplasare obţinută în ultima etapă a turului

; w Gloria Reşiţa). Continuînd în acelaşi ritm şi ^ pania de primăvară, formaţia mureşeană are

man şanse de a promova în A, deşi .concurenţa este acerbă.

2. F.C. Baia Mare. Principala contra-candidată a mureşenilor la promovare. Trebuie recunoscut, la :

. modul cinstit, câ locul secund ocupat de maramureşeni se datorează şi şansei, în sensul câ una din victoriile echipei, în deplasare, a fost obţinută la... ’masa verde” .. (care a însemnat automat şi un gratuit 3-0 din oficiu). Faţă de alţi ani, cînd interesul faţă de echipă era aproape nul din partea oficialităţilor locale şi a sponsorilor, acum se pare că lucrurile s-au schimbat ’ în bine (dovada cea mai elocventă,' aducerea unor jucători buni în lot, numirea unui tehnician de marcă şi greutate profesională - l-am numit pe Gigi Staicu). Hotăritoare pentru băimâreni în ocuparea locului

, sccund în ierarhia toamnei a fost victoria in extremis obţinută în ultima etapă şi în ultimul minut de joc la Hunedoara în faţa Corvinului graţie golului marcat de Sâvoiu. în cifre sintetice, iată cum arată bilanţul toamnei pentru bâimăreni: 32 de puncte (la o distanţă de o victorie de mureşeni) adunate din 10 victorii şi două egaluri (5 au fost partidele pierdute, unele cu prea mare uşurinţă). Băimârenii au avut atacul cel mai productiv: 36 de goluri marcate (chiar dacă trei au fost, cum afirmam anterior, ’’înscrise” la ”masa verde”), ccle 36 goluri din bilanţ însemnînd primul loc în clasamentul eficacităţii. Defensiva maramureşeană a recepţionat 21 de goluri (locul cinci

în clasamentul apărărilor). De adăugat locul întîi la diferenţa dintre golurile marcate şi cele primite (+15) şi +8 la adevăr. ' • / - .

• * * *: >

Pentru că ambele protagoniste se numără printre principalele candidate la promovare, în continuare vă oferim ce înseamnă returul pentru fiecare, cu partidele pe care urmează să le susţină în retur, în ordinea etapelor (A însemnînd acasă, iar D în deplasare), lăsîndu-vă pe dumneavoastră* stimaţi cititori, să efectuaţi calculele probabilităţilor. . •

A.SA. TG. MUREŞ va susţine'doar opt partide' acasă şi 9 în deplasare, după cum urmează: CFR Cluj (D), F.C. Apullum (A), "Poli” Timişoara (D), Corvinul (A), Gaz Metan (D), Unirea Dej (A), Minerul Motru (D), Dacia Piteşti (A), Vega Deva (D), F.C. Baia .Mare (A), Electroputere (D), ARO (A), U.M. Timişoara (D), Inter Sibiu (D), Olimpia Satu Mare (A), U.T. Arad (D) şi Gloria Reşiţa (A).: F.C. BAIA MARE are de susţinut 9 meciuri acasă şi 8 în deplasare după cum urmează: Gaz Metan (D), Unirea Dej (A); Minerul Motru (D), Dacia Piteşti (A), Vega Deva (D), Inter Sibiu (A), Electroputere (A), ARO (D), U.M. Timişoara (A), ASA Tg. Mureş (D), Olimpia S. Marc (A), U.T. Arad (D), Gloria Reşiţa (A), CFR Cluj (D), F.C. Apullum (A), ”PoU” Timişoara (D) şi Corvinul (A).

V ictor ROM AN

baschat l a t f h c v l a

Printre sporturile mult îndrăgite de tinerii

gherleni se află şi baschetul. Chiar dacă oraşul. încă nu dispune de o sală regulamentară practicării

acestui joc, la Liceul Teoretic “Petru Maior” din localitate se acordă o mare atenţie organizării unor

competiţii atractive. . , .

, La sfîrşitul săptămînii trecute a avut loc un reuşit turneu amical de, baschet masculin, la care au

participat 4 echipe. Alături de generaţia actuală de elevi ai şcolii, au fost invitate şi formaţiile'anilor

1976-’77,‘ 1984-’85 şi 1986-’87, echipe cc au activat pe atunci în Campionatul republican al copiilor şi juniorilor, unde âu avut o comportare foarte bună, unii dintre componenţii loturilor respective evoluînd mai-tîrziu la diferite echipe dc

Divizia A! Spectatorii prezenţi în sala de sport a liceului, au asistat la partide deosebit de spectaculoase, încheiate cu scoruri strînse. în finală

s-au întîlnit echipele anilor 1976-’77 şi 1986-’87. Au cîştigat primii cu scorul de 76-56 (43-20). Titlul

de coşgeter al turneului a revenit lui George Dunca (echipa anilor 1976-’77) cu 48 coşuri înscrise..

Au arbitrat Călin Nicoară (Cîmpina) şi prof.

Virgil Chendrian (Gherla).

SZEKELY Csaba

Page 12: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

M miercuri/ 17 decembrie 1997 E C O N O M IAA D E V A R U rd e C l u j

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI1 6 d e c e m b r i e *1 9 9 7

Denumim' soclatata TvŞ ■ac. ( Inch. [ Nr.trzCategoria i ( 13 sex: Io ta ti )

ALR ALRO SLATINA 20000 -l-t 34200 30400 414ATBkt ANTIBIOTIC E IAS{ IOOO o 4350 4000 186ARCbct ARO TIC OAIG5TI IOOO o 3800 4000 107d acbct • AUTOMOBILE DAC IA PITES î 1 IOOO *1 070 Q10 401AZObct AZOMURES TG.MURE5 IOOO e 1900 2100 166CMPkt COMPASIBIU ' , IOOO 3 1320 1360 120CLJ ELBCTROAPARATAJ eucunesi IOOO e IOOO 1060 64OLT bct O LTC H1M RM.VALC EA IOOO 3 2800 2000 .124INXbft OTELINOX TARGOVISTE 25000 1 23000 23200 4PCLkt POLICOLOR BUCUREŞTI IOOO 8 4400 OIOO 47SNCdet ŞANTIERUL NAVAL CON4TANTA 20000 9 7TOO 8700 • 26SOP EOFERTBACAU IOOO 11 600 630 16TERBfr TERAPIA C LUJ-NAPOCA 1000 1 11283 IIOOO 100

Total categoria 1 1,892Categoria a || (63 soclotatl )

AER AEROTEH BUCUREŞTI 20000 © 6000 6600 OALB ALBAPAM ALBA IU LI A •IOOO 4 460 OOO 28ALM ALIMENTARA C LUJ - NAPOC A IOOO. 3 402 421 37AMC A A/ICO OTOPENI 20000 4 13000 13000 IOAMP AMEP TEC UCI 1000 -3 770 770 20AMO AMONIL SLOBOZIA 1000 4 800 900 • . 90AMY AMYLON SIBIU 1000 14 060 600 3APC APC ARO M BU2AU 1000 . 7 640 740 24APS APSA BAIA MARE - 1000 7 010 020 : 2ARM ARMATURA C LUJ-NAPOC A 1000 23 3200 3900 26?ART ARTROM SLATINA 20000 4 0400 0400 19ASV ASTRA VAG O AN E ARAD 20000 3 4100 4000 ' 9AUR AURORA TO .FRUMOS IAŞI 20000 • 3 10800 20100 4TL.V BANC A TRANSILVAN IA C LUJ 1000 -1 4000 4400 77CRB C ARBI Cu FOX TARN AVEN I 1000 4 1040 2200 20CBC C ARBOC HIMC LUJ-NAPOC A 20000 O 7200 7200 4CRN CARNEARAD 20000 -9 3300 3200 3GAS CASIROMTURDA 1000 3 200 306 37CER CERCON ARtCSUL CAMPIA-TUBZIl' 20000 O ^3200 . 3300 OCIP C IPROM PLOIEŞTI 1000 . 2 - 600 730 60 ;CMP C O MELF BISTRITA . 20000 -4 4300 4200 . -6CON ♦ CON DO R DEVA 20000 8 3550 3000 1DRB** DOROBANŢUL PLOIEŞTI , 1000 OELN ELCOND .ZALAU . IOOO 19 630 960 - 43euc ELECTROC ERAMIC A TURDA 20000 8 16000 16000 2BRM ERMAT PLOIEŞTI 20000 O _FEL. F ELEAC U L C LUJ - N APOC A 1000 11 500 700 11FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 20000 3 3000 3000 6FOR FORAJ SONDE C RAIOVA - 1000 2 400 440 4GRX GRIMEXTG. JIU 20000 O O O oHIXI HIDROJ ET BREAZA . 20000 1© 4700 , OOOO • 3IAI I.A.I.F.O. ZALAU 20000 28 . 4000 3300 -.2IMP IMPACT BUCUREŞTI 6000 O O O oSRM“ * IN DUSTRIA SÂRMEI rwi 20000 OMEF MEFIN SINAIA 20000 9 7000 7400 8ALP MOBILA ALFA ORADEA. _ IOOO 11 ooo OOO - > ■ O

s 0 r MOLDOMOBILA IAŞI 1000 3 - 280 281 41MPN MO PAN TG. MUREŞ IOOO 14 070 . . 620 18MPR MO PARIV RÂMNIC U VALCEA IOOO IO 700 830 26MPO - MO RĂRIT PANI F IC ATI E O ALA 1000 O 030 020 70NVM NAVLOMAR BUC URESTI 20000 . O O O oNVL NAVOL OLTENITA IOOO 2 OOO 020 27NEP NEPTUN CAMPINA 20000 O O O OPCA“ *‘ PECO ARAD ~ 1000 OPPL. PRODPLAST BUCUREŞTI 20000 3 22000 21800 ■ '2 "VAC PRODVINALCO CLUJ-NAFOC 1000 O 900 IOOO 18PMB . PRO MET BECLEAN 20000 13 3200 3300 OROB ROBINETE INDUSTRIALE bac. 20000 13 6300 6650 19SAN SANEVITARAD lOOOO N.-S •• 6900 8400 ■ 7SNŢ ŞANTIERUL NAVAL TULC EA 20000 3 ' 0400 0400 3SEM S EMANATOAREA BUC U REST 20000 7 4000 4200 IOSDT SIDERTRANS CALARASI r 1000 7 300 300 7SLC SILCOTUB ZALAU 20000 4 6000 6300 6SIN SINTEROM CLUJ-NAPOCA • 25000 7 ©700 9600 3STZ S1NTEZ A O RADEA 1000 7 ©40 980 33SIUIS SOMES DEJ . 20000 •o 3200 3000 ' 12STR STRATUSMOB BLAJ 1000 10 400 OOO IOTMR TOMIRIS IAŞI 20000 -1 3300 3000 -6TRS TURISM tn*HSIL*«NM0LU<«*fMP06* 20000 -1 7000 7000 ' .4UCM U.C .M. RESITA 20000 7 4000 4300 7UAM UAMT ORADEA w IOOO 1 377 400 6UZT UZTEC PLOIEŞTI 20000 7 6800 7400 • ■ 3 ~

ZIMTUB ZIMNICEA 20000 OTotal categoria a M-a - . 934Total categoria 1 -*■ II 2,826O tarta publica GEPA Bucureşti 29TOTAL GENERAL 2,855

Cursuri pe piatâ valutară anun|ate de B N R '

in dala de 16 decembrie 1997DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN LEI

SIIILING AUSTRIA 630,00

DOLAR AUSTRALIA 5297,00

FRANC BELGIA 215,00

DOLAR CANADA * 5578,00

FRANC ELVEŢIA 5446,00

1 ; M i ^ :g i :r m a n A ' 4430,00

COROANA DANEMARCA 1163,00

PESETAS SPANIA 52,46

MARCA FINLANDEZA 1468,00

FRANC FRANŢA 1323,00

LIRA STERLINA 13090,00

l ir A it a l ia 4,53

YEN JAPONIA 61-31

GULDEN OLANDA . 3930,bO

COROANE NORVEGIA 1092,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 43,42 ‘

COROANE SUEDIA ' 1015,00

^D O L A R SUA 7935,00

ECU 8766,00

DST 10706,00

Cursuri la casele de

schimb valutar Mul'Napoca

Io dala de:16 decembrie 1997

VALUTA ' S SUA DM

CUMPĂRARE

1100; «040l j|li |l l| , l l l l l l l ‘ > t .

fVÎNZARE 8200 ; : 4700

Piaţa mobiliară RASDAQ - 16.12.199>

M R face următoarele precizări în legătură cu aceste cursuri:

1. Cursurile incluse în accastă listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să cfectuezc operaţiuni pc piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective de schimb valutar şi înregistrări contabile. ,

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate fn Judeţul Cluj, ia depozitele în lei

- persoane fizice - % - persoane juridice- %

i 1 •• Banca i 1» vedere - 1 luni 3 luni ' ; 6 luni * 9 luni 12 luni -

BCR* • 12 ■ 45 46 46 47 47

BANCOREX* 15 48 43 38 38 38

BRD* • 14 48 47 48 49 50

14 49 81 82 54

BA* 13’ 4 4 - 46 47 48 50

Bane Post* • 13 •32 ... 36 40 42 45

Ion Ţiriac* 18 46 51 52 53 54

BANKCOOP* 14 : 45 47 47 • 48 - 48

Bucuroftl 13 40 ' 45 .

Transilvania 13 45 47 45 42 42

Romineasci 13 39 .40 41 42 43

CEC 15 35 40 1 48 - 40

ALIANŢA 20 39 40' 41 41 45

Albina* 12 50 .8 2 • 53 54 58

B.I.R.*. _ " 18 46 47 48 49 50

LOIALCOOP 16 . 40 42 • ■ -

' Banca ' • lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 fui

BCR . 12 36 37 38 39 fl

BANCOREX 15 43 38 33 33 XBRD 14 36 38 39 . 40 41BA* 13 . 34 35 36 37 '3!

Banc Post* 13 30 32 33 . 36 ,Ion Ţiriac* , 13 .42 43 - . 44 . 48BANKCOOP* 14 * 36 38 39 40 41Bucureşti 13 33 37 .. . - 'Transilvania 13 40 37 ; 35 32 2 _ ]Românească 13 X ; 31„ 32 33 M i

CEC 15 ■ 35 _ i

Albina 12 42 43 44 44 44

B.I.R. 17 40 41 42 42 40

LOIALCOOP 16 40 . 42 •. - ■ - -

'Dobinda se capitalizează

Dobînda se ridică la expirarea temtenuliii Piaţa imobiliarăVreţi să fiţi la

curent cu evoluţia valorii acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ?

Doriţi sa fiţi la curent cu evoluţia pieţii imobiliare locale? Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb ale

leului?Dacă răspunsul este

Da, atunci citiţi, zilnic, aceasta

pagină.

ZONA

g a r s o n ie r e

(milioane lei)APART.

1 CAM. . (mll. lei)

APART. 2 CAM. (mii. lei)

APART. 3 CAM. (milioane lei)

APART.4CAM-

(milioane kOf

S

Conf. 1 Coof.2 Conf. 1 Coof. 2 Conf. 1 Coof.2 Coof. 1 C aii

GbeotţhMu 60-68 45-47 70-75 66-80 55-65 100-115 55-70 110-130

Ministur 53-60 40-45 65-75 75-1» 55-65 70-90 60-70 70-130 «MW

Mirftdi 4*-58 65-80 75-100 90-95 - 100-130 *

Zorilor 55-60 - - 75-100 75-100 - 90-110 - 100-140

PaU .. . . 70-80 100-140 150-180 - 200-220 '

Centra • - ’ 80 90-110 100-120 ' 120-140 '

A. Mureşanu • - - 100-140 150-180 * 200-220 *

, Iris 50 - ■ - 55*65 70-90 - 80-100

Grigorcacu 55-60 60-70 55-65 60-70 85-120 - 90-150 _Ora ia 45-50 35-40 55-65 70-90 V 70-130 *

CHIRI-

Gbeorfteeni IOODM IOODM - 100-150$ 100$ 100-150 i 100$ 100-200$

b

11

Mialstur IOODM IOODM 100*150 DM 100-150$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$

Mirişti IOODM IOODM 100-150 DM 100-150$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$

Zorilor IOODM ■ - 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$

Pau • • 100-150 DM 100-150$ 100-150$ * 100-200 $ -

Ceatni ‘ - • 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$

A. M v r o n * • - 100-150$ - 100-150$ 100-200$

In i IOODM - - 100-150 $ ■ 100-150$ 100-200$

Grigomca IOODM - 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ * . 100-200$

Oraia IOODM • > - ■ 100-150$ - 100-150 i " 100-200?

R

Jrib’ ic<

Page 13: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

t f j g V Ă R U L

$ lcn u —ECONOMIA miercuri, 17 decembrie 1997

'Z a c i t t t l h M A X & t ‘ * r r > & 1 " s

0am M i s a VtaB&s@BDs j

s '5i l

l aJj}654

î^ll9|

“3?î*"~-

■?5gs».5S

*0J

Us•TrU?1.65

57Îi5

S iU7•***115

i iSu*iiu\

1.1»]niSU?s.34u£M I

mui}M5J*■1.75

m

,a scurt timp după

,ajica se ca ministru la

^ţe, Daniel Dăianu 'a"

jurat că pentru 1998

.'laie stabilit un deficit

«Iar mai mare decît în

ţl, de 4,5%. Mircea aara, predecesorul.său

, a, în urmă cu cîteva luni,

jatni anul viitor deficitul

•■le sâ fie mai mic decît

Jîctual, undeva în jurul a

\ Negociatorul şef al

.jdui Monetar

-naţional în relaţia cu

sănia, Poul Thomsen este

.uliii reducerii deficitului

star pe 1998 la 2,5%, ’

vadă că a existat o

Agere Ciumara-Thomsen.

ile trecute negociatorul şef

:;!ara: “Am ajuns la un

ird asupra necesităţii

.tarii deficitului bugetar,

Daniel Daianu

fi lăsat sâ lucreze, dacă se va

ţine cont de opiniile sale. -

Cum va fi proiectat deficitul

bugetar pe 1998, avînd în vedere 1 nu

opiniile diferite ale domnilor

Dăianu şi Thomsen? N-am

nimic cu danezul Thomsen, cu

funcţionarul FMI Thomsen care

nu-şi face doctoratul, aşa cum

s-a scris prin unele ziare, pe tema :

Acordului Stand-by cu

ofertă, în numele

economiştilor români, de a

sprijin i, guvernul în

proiectarea : viitorului I

economiei pentru |

modernizarea societăţii |

româneşti. Cu siguranţă nici j

această ofertă nu va fi luată ■

în seamă, iar noi vom J

continua să ne orientăm după I

proiecte care nu au nimic |

comun cu realitatea |

românească. \ : |

în 1998 nu ne va fi mai ■

bine sub aspectul condiţiilor !

de viaţă, deoarece economia *

merge, . deoarece I

mecanisifiele care stau la baza |

funcţionării ' structurilor |

sociale, politice şi economice |

nu sînt cele necesare. .

Preşedintele şi premierul ne ■

vînd apă chioară precum în I

campania electorală. Vă I

_ n-am căzut de acord România. După cum chiar 'amintiţi dc promisiunile de la |

ţia procentului”. Obsedat ‘ domnia sa a declarat, este doctor început de an după care “la |

icest subiect, dl fhomsen în matematică, titlu obţinut cu început ne va fi mai greu (în ■_____ « S “ ?** t c _ * * _______________________ r o ___ -n r i m u l C A m p o tn i^ i a r a t v i î m a icunoaşte, totodată că "in

iorarea bugetului pe 1998

:;uic luat în calcul faptul că,

ijlru anumite sectoare

au fost deja reduse

an nivel care afectează

acitatea sectorului public

fiimiza servicii de bază,

im ar fi sănătatea şi

:vălămîntul. Trebuie să fim

arte atenţi, pentru a nu

primul semestru), iar apoi mai _

bine (din semestrul al doilea). •

Acum cei doi zic că spre I

sfîrşitul anului viitor ne va fi |

mai bine. E greu de spus cînd |

ne va. fi mai binei O ■

prestigioasă'publicaţie străină

15 ani în urmă. Spunînd toate

acestea, trebuie să-l susţinem pe

doctorul în economie care este

Daniel Dăianu, şi nu pe doctorul

în matematică, Poul Thomsen.

în România . sînt mulţi

economişti de marcă care doresc

să-şi aducă contribuţia la aprecia că economia j

definirea drumului.-pe care românească va ajunge la J trebuie să-l parcurgem spre o . nivelul celei din 1989 prin |

socictate modernă. Dar nu sînt '2004-2005. Şi gîndiţi-vă, că |

povara suplimentar-aceste luaţi în seamă. Acest orgolios în 1989 . economia |

oloaie”. Daniel Dăianu a fost premier care este Victor Ciorbea' românească ■ se afla într-o ■

■iă mai ieri economîst-şef la se laudă la tot pasul cu fel de fel profundă criză. Ce zice dl .

3anca Naţională a României, de consilieri străini care-l Daniel Dăianu despre anul "

—Joctor în economie, specialist sfătuiesc, care-i sfătuiesc pe unii economic 1998? “Din păcate, I

talie internaţională în miniştri. Şi ce am cîştigat prin anul 1998, nu pot decît să fiu |

:acroeconomie -precum aceşti consilieri?’-Nimic, sincer şi, în plus,-analiza: |

ramatorul BNR, dl Mugur Spineanu tot Spineanu a rămas economică mă obligă să fiu ■IW CM l A f i i n r t t i o <4a ' .1 *__ J _ . * .r> - *t n . ) i* «>rtn l i n f 'i r n f i u n n n "M u .

RomTelecom va majora, de la 1 ianuarie 1998, în medie cu 18,7% tarifele pentru serviciile interne,

şi cu 6,4% cele pentru serviciile internaţionale• ‘ :: , > '

: SNT RomTelecom va majora, de la 1 ianuarie 1998, în medie cu 18,7% tarifele pentru serviciile interne, şi cu 6,4% cele pentru'serviciile internaţionale, se arată într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX de către RomTelecom.

.Majorarea tarifelor pentru serviciile interne este calculată după indicele de inflaţie în perioada 1 august - 30 noiembrie, respectiv, după modificarea cursului de schimb leu/dolar, de Ia ultima modificare a tarifelor, pentru serviciile, internaţionale. • ,

La baza calculării tarifelor a fost utilizată o nouă structură tarifară care are în.vedere: creşterea numărului de impulsuri gratuite pentru abonaţii de domiciliu de la 50 la 100; introducerea de paliere orare pentru convorbirile

La convorbirile locale se introduc şase paliere orare cu trei tarife diferite: tarif I (10.00 - 14.00, 19.00 - 21.00), în zona. locală, tarifiil va fi de un impuls/minut, iar în zona interurbană, de opt impulsuri/minut; tarif II (14.00 - 19.00, 21.00 - 23.00, 7.00 - 10.00), zona locală - se taxează cu un impuls la Souă minute de convorbire, iar în zona interurbană, cu şase impulsuri/minut; tarif III (23.00 - 7.00), convorbirile în zona locală vor fi taxate cu un impuls la patru minute, iar ccle efectuate în interurban, cu patru impulsuri/

. minut. ' ' ’ : ,

Duminica şi sărbătorile legale, între orele 7.00 şi 23.00, se aplică tariful II, iar între orele 23.00 - 7.00, tariful III. - _

Pentru fiecare post telefonic principal, pentru

în cadrul centralei proprii este netăxabil. Convorbirile în .zona locală vor fi taxate cu 210

ocale; extinderea zonei de aplicare a tarifului un consum ]mm mai mare dc 10.000 impulsuri,loca la-nivelu fiecărei locahtaţi, la nivelul atît persoanele fizice cU si, cele juridice

judeţului, stabil,ndu-se astfel zona locala d? beneficiază de „ reducere cu. i 00 lei a tarifuluitaxare; simplificarea taxam interurbane prin îmnulsstabilirea unei singure zone interurbane de taxare. - F “ .. . ,':Y • * î ' ,„ - 6 . - Pentru convorbirile telefonice manuale, traficulDe asemenea, pentru fiecare post telefonic ■ ’principal, pentru un consum lunar.mai mare de10.000 impulsuri, se acordă o reducere a tarifului , . . .. .- , .on pe impuls. în cazul solicitării unui număr minim ™ U 80 lei/minut, ,n . zonaH, dnr.i linii telefonice nrincinaVse «r.orrfâ wterurbana. Tanfiilnormal se aplică in intervalul

orar 6.00 şi 18.00, de luni pînă sîmbătă, iar tarifiil redus cu 50%, se aplică duminică şi sărbătorile legale, între orele 0.00 - 24.00, precum şi îri zilele de luni pînă sîmbătă, în intervalul orar 18.00 - 6.00. ,-v ;

Costul convorbirilor telefonice internaţionale,

de cinci linii telefonice principale se acordă reducerea tarifului de instalare cu 10% pentru fiecare linie. -* Introducerea tarifelor diferenţiate pe paliere orare pentru convorbirile locale este necesară pentru uniformizarea traficului telefonic şi creşterea'- calitătii serviciilor oferite de

irescu. A acceptat funcţia de

iiislru la Finanţe. De ce a

:ut-o, doar domnia sa ştie.

: ce mă priveşte spun cu

ia pe inimă câ este un mare

ig pentru Executiv dacă va

chiar dacă Emil Constantinescu

i-a adus un consilier din Japonia.

Ciumara, tot Ciumara; Ciorbea,

tot Ciorbea.

Recent, academicianul N.N.

Constantinescu a făcut o nouă

realist, va fi un an dificil. Nu -

cred că vom asista prea ■

devreme la înviorarea I

economică mult aşteptată. I

Anul 1998 va fi un an auster”. I

lo n G O IA |

■ RomTelecom, se afirmă în comunicat. Persoanele realizate prin operatoare sau automat, va fi de fizice vor putea alege perioadele pentru 6-900 lei/minut pentru zona I (Europa), 9.600 efectuarea convorbirilor, avînd posibilitatea de lei/minut pentru zona II (Algeria, Maroc), 12.700 a-şi reduce cheltuielile. Tariful mediu pentru o lei/minut pentru zona III (Canada, SUA, Israel),

convorbire locală se situează la un nivel de 105:. ,5* de 16.000 lei/minut pentru zona IV (Japonia,

leiAninut, în timp ce tariful redus presupune plata Chile, Zair).a circa 52 lei/minut. Pentni perioada de'trafic Instalarea unui post telefonic pentru persoanele intens, cuprinsă între orele, 10.00 - 14.00 şi 19.00 fizice în centrale analogice va costa 240.000 lei,

21.00, se va practica tariful de 210 lei/minut.Valoarea impulsului pentru convorbirile Ideale

- şi interurbane este unică şi se menţine la 210 lei. ^RomTelecom extinde-aria zonei locale şi

reduce numărul de zone interurbane. Convorbirile interurbane cu localităţile carţ se. încadrează îri

iar în centrale digitale - 300.000 lei. Pentru persoanele juridice, instalarea, unui post telefonic digital va costa 1.200.000 lei. ; ■ ■ .■ Convorbirile locale efectuate de lă posturile

publice cu monedă rămîn nemodificate, fiind taxate cu 20 lei/impuls. Costul unui impuls de la

interiorul judeţului abonatului vor fi taxate ca şi telefoanele cu multimonedă va fi.de 3Q0 lei, preţconvorbiri locale. Prin stabilirea unei singure , valabil şi s pentru telefoanele . cu cartelă,zone interurbane de taxare, se va aplica un singur Convorbirile interurbane realizate de la posturitarif interurban pe lungă distanţă, pentru -telefonice publice cu monedă se taxează cu 100convorbirile care se efectuează în afara judeţului, lei/impuls, respectiv cu 200 lei/impuls pentruO convorbire efectuată în afara limitei de judeţ : telefoanele; cu muitimonedă şi cu 300 lei/impulseste taxată ca interurbană. pentru telefoanele cu cartelă. Convorbirile

Preţul abonamentului, pentru abonaţii de internaţionale realizate de Ia telefoanele cu cartelădomiciliu în reţele automate, va fî de 25.000 lei/ vor f i taxate cu 940 lei/impuls. Convorbirilelună, pentru linia individuală, şi de 14.000, lei/ efectuate în zona 1(8 imp/minut) vor costa 7.520lună, pentru linia comună la doi abonaţi. Tarifele lei/minut, zona. II (12 imp/minut) - 11.280 lei,pentru abonamentele persoanelor fizice nu se zona III (16 imp/minut) - .15.040 lei/minut, zonamtidifică. - ; ■ _ - IV (20 imp/minut) -' 18.800 lei/minut.

nu inseamnamseamna

c

1 ta etamdsn

P-ţa Mihai Viteazu 9el: 0 9 2 2 1 1 4 0 2 , F a x : 0 6 4 /4 3 2 3 0 8

U N 0 (S ATD (Ol N !1 I

'ribuitor autorizat: ERICSSON, NEC, SONY ’■ice autorizat: ERICSSON, BOSCH

D E A L E R A U T O R I Z A T

TELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂc

E s n n -

Camera Deputatilor a adoptat ordonanţa privind modificarea

impozitelor pe salariiPlenul Camerei Deputaţilor a

adoptat, marţi, Ordonanţa

guvernamentală nr. 62/1997

prin'care se modifică Legea

privind impozitele pe salarii.

. Actul normativ . modifică

articolul privind impozitarea.

veniturilor salariale realizate de

către.persoane fizice străine

prin activităţi desfăşurate pe,

teritoriul României. Impozitul

pe acest tip de salarii (încasat

în conturile din străinătate) este

calculat de organul fiscal în ■

raza căruia îşi are domiciliul

persoana juridică sau' fizică la

care se desfăşoară activitatea,

pe baza declaraţiilor depuse.

■ De asemenea, prin ordonanţă

se trece de la încasarea

impozitului în valută la

impozitul calculat şi vărsat'în

lei, ţinînd cont de devalorizarea

cursului de schimb al monedei

naţionale. Ordonanţa prevede

majorarea. plafonului

neimpozabil al venitului

realizat de salariaţi în cadrul

funcţiei de bază de Ia 159.000

de lei la 180.000 lei.

în cazul indemnizaţiei

preşedintelui României s-a

majorat de la*L892.700 de lei

la 3.150.000 de lei nivelul din

totalul venitului lunar

impozabil care se impune cu

cota de 60%. ft-

Ordonanţa prevede scutirea

de impozit pentru premiile

naţionale anuale acordate de

Alianţa Naţională a Uniunilor-

de Creatori, Uniunea

Arhitecţilor, Uniunea Artiştilor

Plastici, Uniunea Cineaştilor,

Uniunea Compozitorilor şi

Muzicologilor, Uniunea

Scriitorilor şi Uniunea Teatrală

- UNITER.

Comisia pentru buget-

finanţe a propus ca şi premiile

naţionale. anuale acordate de

Academia Romnână să fie

scutite dc impozit, iar deputaţii

au acceptat acest amendament

Ordonanţa se ' aplică

începînd cu veniturile salariale

aferente lunii septembrie.'

Proiectul de lege privind

aprobarea ordonanţei va fi

" trimis Senatului spre aprobare.

Page 14: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

M miercuri, 17 decembrie 1997 F E M E IAA D E V A R U > ,HHIfilIilSir

r— ■ Prof. OLGA SUCEAVA: -

- Doamnă profesor, privind înapoi, spre trecut, cum vedeţi cariera dvs?

- A fost o carieră lungă şi

prea lungă... Am terminat Academia de Muzică ”Gh. Dima”, secţia Pedagogie, şi

încă de la început m-am orientat spre învăţămîntul preşcolar.

- Sînteţi la o vîrstă la care mulţi dintre profesori s-au retras deja din activitate. Dvs încă mai lucraţi cu dinamism.... - Da, pentru că dacă

profesia pe care o ai este o

pasiune, atunci asta te susţine în tot ceea ce faci şi te ajută să depui un efort îndelungat

fără să-l resimţi ca atare.- Care sînt centrele în

care vă desfăşuraţi în . prezent activitatea?

- Am grupe de muzică la

Grădiniţa germană, la Centrul de Educaţie ”Happy

Kids” şi la Grădiniţa muzicală - la Casa

Municipală de Cultură, de fapt un curs de iniţiere

muzicală pentru 40 de copii între 4 şi 6 ani şi, în mod excepţional,'şi cîţiva copii

foarte mici, dar foarte

talentaţi.- Care sînt materialele

după care lucraţi? ■- Folosesc un Abecedar

muzical pe care l-am

conceput chiar eu cu mult timp îi} urmă, cînd încercam să fac educaţie muzicală fiicei mele care avea 5 ani. La

început desenam eu melci Coloraţi, asociaţi, desigur cu

sunetele muzicale. Ideea de

bază a acestui abecedar este câ fiecare sunet este asociaţ

unui piticuţ cu o câciuliţâ de

altă culoare. în străinătate,

asocierea aceasta cu culorile

este deosebit de răspîndită, dar la noi, din păcate, sînt

încă multe reţineri, deşi am

. dovedit chiar la lecţia ţinută; I cu ocazia lansării oficiale a

S .. ■« ~ 'r A

#*&

*

fr

>•

Abecedarului că trecerea de la

culoare la notaţia propriu-zisă se face foarte lin şi uşor.

Abecedarul propriu-zis a fost

lucrarea mea de gradul I didactic, pe care apoi am refacut-o şi

îmbunătăţit-o. Trebuie neapărat să spun că la o lecţie deschisă

m-a asistat dl profesor Sigismund Toduţă, care m-a

îhcurajât că ceea ce fac este bine,

şi aş vrea să subliniez aici că ■

dacă o personalitate cum este dl

prof. Toduţă te asistă şi îţi dă girul moral, atunci ai curajul să

mergi mai departe. Abecedarul '

devine, prin palorile de note pe

care le propune spre învăţare - de notă întreagă, pătrime, 1

optime, şaisprezecime - deosebit

de util copiilor care doresc să

urmeze Şcoala de Muzică şi care,

în clasa I, au un foarte mare:

avantaj şi îşi pot concentra

întreaga atenţie asupra instrumentului. ;

- Credeţi că introducerea notaţiei la . vîrstă preşcolară are un efect benefic asupra copilului? Mă gîndesc la programa din învăţămîntul românesc, după care notaţia se introduce abia în primele clase ale ciclului primar...

- Am experimentat şi urmărit

acest lucru pe mai multe planuri

şi mai mulţi ani. Acest curs după notaţie se poate derula în condiţii

foarte bune. Ideea sste că

Abecedarul ar putea fi adaptat

ca un manual pentru clasa a Il-a

în şcolile normale; Interesul este

ca şi în şcolile de cultură;

generală, nii numai în cele de

muzică, primul pas să fie făcut

corect, deci cu material adecvat, foarte accesibil şi plăcut copiilor.

De asemenea, foarte importantă1

este însuşirea elementelor limbajului muzical în limba maternă!

, - Ce consideraţi că aduce nou lucrarea dvs în pedagogia muzicală românească?

- Abecedarul este o premieră

la noi şi constituie un ghid

pentru tinerele cadre didactice. Cartea a apărut în februarie ’96,'

dar lansarea oficială s-a făcut în

6 noiembrie a.c., după ce s-au făcut lansări parţiale. Am avut o

• lecţie deschisă la Centrul de Educâţie ”Happy Kids”, la care

au .participat şi părinţi, de

asemenea • la Grădiniţa "Samariteanul”, unde au

; participat educatori din mai

. multe judeţe, la Centrul de zi ”Sfinta Maria”, unde a fost

prezentă o delegaţie din Belgia

şi unde am demonstrat că'

Abecedarul se poate adopta şi în învăţămîntul special, pentru

handicapaţi. Din materialele pe

care le-am văzut am constatat câ

nici în străinătate nu există un

astfel de Abecedar muzical care

să se-adreseze ;deopotrivă copilului şi educatorilpr. Iar la

noi nu există din cauza

• • problemelor materiale, pentru |că tot ceea ce apare în culoare ■

cere sume -enorme. J

Mulţumesc pe această cale IFundaţiei Soros care m-a |

ajutat ca acest Abecedar sâ |

apară la preţul de 6.000 lei, ■

să fie astfel accesibil oricui. ■- înseamnă că fiecare I

educator sau părinte ar | trebui să-şi procure unul... ■

- O astfel de carte ar trebui . să existe . în biblioteca ■ fiecăruia din cei care au copii I

sau lucrează cu copii. |- Ce trebuie să ştie o ■

mamă care doreşte să-şi . orienteze copilul spre o ■ şcoală de muzică? |

- La Grădiniţa muzicală |

părinţii şi bunicii învaţă ■

alături de copii, şi aici ne f

încadrăm în spiritul apusean I

unde, la materialele care se | dau copiilor - culegeri dc |

cîntece, cărţi etc. - există o ■ pagină specială pentru J

părinţi, pentru ca aceştia să I '

poată controla şi continua; |

'acasă cea ce.se învaţă în jgrădiniţă. La noi există încă

Io rezervă, iar părinţii nu

participă la ore. Dar eu spun". Ică e foarte bine să participe, |

şi chiar am primit o |informaţie din Danemarca, «

cum că acolo părinţii îşi duc J

copiii încă de la vîrstă de un I

an şi jumătate la cursuri de ; |

iniţiere muzicală şi stau cu ei ■ si-i mişcă în ritmul muzicii.

La noi poate că încă este prea

muzica.

s u n t e m a t â t/V / V i

m e a t

E suficient

să vorbeşti cu no i

ca să poţi vorbi

cu toată lum ea.

Contactează-ne.

V e i f i bine venit

si b ine auzit.

D E A L E R A U T O R I Z A T {

s e r i o s i5

n u m a i

TELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂ

w L U i I

AUTO DAYA IMPEXS tr . G h e o r g h e Ş in c a i n r . 17

T e l./F ax : 0 6 4 /1 9 2 8 3 9

Violenţa şi femeiaNu există în România

cotidian carc să nu înregistreze, cazuri de violenţă asupra

femeii. Nu mă gîndesc,

bineînţeles, la cîteva palme sau ghionturi. Pentru

îngrijorător de multe femei asemenea manifestări nu

ridică nici o problemă. Ele fac

parte din cotidian. Mă gîndesc

Ia violenţa care duce la omor

sau la patul de spital. * în ciuda eforturilor mele

încăpăţînate nu am reuşit să

găsesc statistici privind acest fenomen în România căci, de

regulă, în asemenea cazuri nu

se intervine, ţinîndu-se cont

de principiul “ei se bat, ei se

împacă’ . • Poliţia neintervenind, fenomenul nu

e înregistrat în statistici, deci

el nu există! (Sper că v-a-fost

dor de Kafka şi de absurdul

.birocraţiei!).

Teritoriul cuplului e una dintre cele mai inexpugnabile

fortăreţe ale mentalităţii

româneşti. Mă cutremură şi

acum amintirea unei umbre de femei lovită şi tîrîtă de păr de

un bărbat, în plin centrul urbei noastre. Femeia striga ca din

gură de şarpe că n-a fost cu

nici un alt bărbat şi că nu mai vrea să stea cu respectiva brută. Nimeni de pe stradă nu

a intervenit. Propria-mi laşitate mă bîntuie şi acum, chiar dacă sînt pe deplin

convinsă că nu aş fi rezolvat

nimic concret. Am fi fost, .

totuşi, două şi nu ui^ împotriva bucurici oarbe, a celui cc se ştia mai putemj^ N-ar fi fost puţin lucru.

Citesc în diverse gazete despre fete-tinere smulse Cll

forţa de la discotecă sau chi^

de pe stradă şi apoi violate

încălcaseră REGULA. Fie 54

aveau un singur însoţitor şj

acela era ceva mai nevolnic fie că circulau singure şi atunci ele trimiteau, pasâ-mi-te,

mesaj subliminal că sînj disponibile şi GATA SĂ Ftţ

LUATE oricum, fară fasoane. Că în spatele unor astfel de

atitudini se ascunde meu.

talitatea primitivă că femeia nu

e fiinţă întreagă, că ea trebuie

să aibă, dacă nu un stăpîn cel

puţin un protector, e evident.

Există culturi în care această mentalitate e exprimată deschis

în codul de comportare. în

m ediile trad iţionale din Algeria, de exetnplu, fata'nu

iese din curtea părintească iară

a fi însoţită.

La noi cică ar fi mult mai

bine... Nu avem nevoie nici de centre de adăpost pentru femeile supuse violenţei

conjugale, nici de cursuri de autoapărare ca prin alte părţi. E doar suficient că băieţii,

bărbaţii sînt pregătiţi pentmun eventual atac violent asupra

propriei persoane; O atitudine

contrară s-ar putea sine... cauzeze la.feminitatc!!!

M ihae la MUDURE

I

devreme, dar oricum, există I

un contact permanent între |copil, părinte şi educator. Şi ■atunci singur că toate concură _

spre rezultate foarte bune. ■

Implicîndu-se direct, Ipărintele poate să vadă cum |

progresează copilul, pe de o ■

parte, iar pe de altă parte - î

să-şi dea seama dacă ■

aptitudinile native ale |

copilului sînt suficiente spre ja-1 orienta spre o . şcoală de |

Diana TODITA I

P rin ţu l W illia m va studia la o scoală dc elită

- 9

din Australia'Prinţul William, unul din

fiii prinţesei Diana şi ai prinţului moştenitor al Marii

13rilanii, Charles, va păşi pe

urmele tatălui său şi va studia,

timp de un an. la o scoală de'

elită din Australia. După cum afirma cotidianul australian

buincy's Daily Telcgraph în

ediţia xa de sîmbâlă. prirluf

William va începc în lu.ia ianu;irie a anului viilor u n t

an şcolar ca elev al colegiului

Timbcrtop, Tatăl Iui William. prinţul Charles, a absolvit

acelaşi colegiu în 1966,

menţionează agenţia DPA.

r — • — —-1

A murit cea mai bătrînă femele din Anglia

Lucy Askcw, cea, mai bătrînă femeie din Marea

Britanie, a murit săptămînă trecută, la vîrstă de 114 ani.

Lucy, câre şi-a sărbătorit împlinirea a 114 ani în luna septembrie, a murit împăcată,. în somn, la reşedinţa sa din Loughton, Essex. Preotul ei,

reverendul David Broomfield,

a afirmat că Lucy, care nu

s-a căsătorit niciodată şi nu a

avut copii, s-a bucurat de o

sănătate relativ bună pini foarte de curînd. Longevitatea

sa a fost atribuită felului modest de a. trăi. Fratele ei 1 I

murit mai tînăr, fa 101 ani.Cea mai vîrstnică persoană j

este acum Louise Meilleur, câre are 116 ani şi trăieşte în Canada, precizează XINHl/A.

Ruinată si îndatoratăSehioarca franceză Girole

Merlc, fostă campioană

mondială la slalom uriaş

(1993 la Marloka, Japonia),

carc i-a încredinţai gestionarea

averii sale unui unchi, de

profesie notar, a anunţat câ

este ruinată, informează AFP.

‘‘Am cîştigat aproximativ

23 dc milioane dc franci de-a

lungul ciiricrci mele, a declarat

Carolc Merlc, iar în prezent

«înl datoare 70 de milioane.”

Retrasă din circuitul alb în

1995, C’aiolc Merle, în vîrstă

de 33 dc ani a cîştigat, p«

lîngă titlul mondial, o medafe

dc argint la slalom superuriaş

cu ocazia Jocurilor Olimpice

de la Albertville, şi patru

Cupe Mondiale consccutivcla

superuriaş (din 1989 pînă ia

1992), şi o Cupă Mondiaiâ la

şlalom uriaş (1992). Carolc

Mcrle a mai cîştigat 22 dc

probe dc Cupă Mondiaiâ (12

la superuriaş şi 10 la slaloffl

uriaş), prima la Tigncs in

1988 (uriaş) şi ultima la

Vcysonnaz (superuriaş).

Page 15: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

E V E N IM E N T miercuri, 17 decembrie 1997 (15,

g r a t i i , o lu m e n e c u n o s c u tă0e vo r b ă cu dl Constantin ^VOAIE, director “Prison j.ej l o w s h ip Romania” • (I)

Prison Fellowship RomaniaMISIUNE CREŞTINĂ PENTRU ÎNCHISORI

D is t in c ţ ii: CRUCEA PATRIARHALĂ A BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, septembrie 1997, IUBILEE AWARD,

Washington D.C. 1995' Cofostliul Internaţional Prison Fellowship

afiliată O.N.U, (Consiliul Economic şi Social), Diploma de Onoare,

şi Medalia Justiţiei Române, Bucureşti, 1996,

j Fellowship Romani-a >a Creştină pentru

i din România) a fost

ia 1993, la Cluj-Naţioca, je caritabilă, care prin

i)de misionari *voluntari ::upâ de reintegrarea a deţinuţilor. Oferind

jpsip de justiţie pentru [or, în măsura- în care i conştientizează fapta i doresc o schimbare îri t doua şansă, ca să âni cu adevărat, utili

i româneşti. Misiunea

lucrează în colaborare •ia Ortodoxă Română şi

rol Justiţiei pentru'

m în bine a omului care integrarea sdcială şi

lă post-penitenciară.':

inia se află după gratii15.000 de puşcăriaşi.' prin penitenciare trec.

90.000 de persoane.ii penitenciar din România - «primul rînd, lipsă de

Majoritatea închisorilbr crcpopulate. Capacitatea de

ste numai dc ... 35.000 iri. Zilele .trecute au fost

folosinţă 600 de locuri în cianil. modern, de . la

;anmnd ca anul -viitor, iea sâ găzduiască încă

le “chiriaşi”. Totuşi, iarele nu sînt pensiuni 'ffl cu 2,stele. Direcţia.

ia Penitenciarelor din' i şi Misiunea Creştină

încearcă să asigure o mai bună

-organizare penitenciară şi un

: tratament .mai uman deţinuţilor,

adoptarea la prevederile

Drepturilor omului, a regulilor

europene pentru închisori, a , condiţiilor umane privind regimul, de executare a pedepselor şi

legătura cu familiile deţinuţilor.

; Despre activitatea Misiunii ■ Creştine' şi viaţa deţinuţilor

dincolo de gratii l-am rugat să răspundă la cîteva' întrebări pe domnul Constantin

ASAVOAIE, directorul “Prison

. Fellowship Romania”:1- Domnule director, aţii

vizitat multe închisori. Care

este diferenţa dintre un

penitenciar din România şi linul dintr-o ţară din Occident?

- Diferenţa este enormă. Spun asta, acum, după cinci ani de cînd; conduc Misiunea. Creştină şi; am -

vizitat peste 1.000 de închisori din mai multe ţări ale lumii. Fără îndoială, specificul naţional,

standardul economic şi social îşi

pun, amprenta asupra spaţiului sau locului de detenţie. între societate şi .sistemul penitenciar există o legătură directă. Winston

Churchill afirmă: “Arătaţi-mi

închisorile voastre şi vă voi vorbi

de nivelul, de dezvoltare a societăţii în care trăiţi”. „Vizitînd

o închisoare din Elveţia sau

Olanda ai impresia că. te afli într- un hotel din România. în camerele de detentie sînt cazaţi

1-2 deţinuţi, în'cele mai bune

condiţii. într-un penitenciar din Rusia, Ucraina, Republica

Moldova, Bulgaria şi România, camerele sînt suprapopulate. în

unele camere gradul de încărcare a camerelor este de 2-3 persoane

...întrrutt pat. Am întîlnit multe camere de detenţie în care

locuiesc 50-60 sau chiar mâi mulţi deţinuţi împreună. ..

Exemplele pot continua. în Ungaria, în 37 penitenciare sînt

13.200 de puşcăriaşi şi 10.200

- de locuri. Rusia are 900 de

penitenciare arhipline, pentru

1.100.000 deţinuţi, R. Moldova (17 penitenciare pentru 10,400

deţinuţi);'în ţara noastră în cele 38 de închisori sînt aproximativ

14.000 deţînuţi peste capacitatea normală de detenţie, o problemă grea . pentru D.G. a

Penitenciarelor: Este un lucru

nefiresc. Pentru câ în Elveţia, în

160 de penitenciare sînt doar,

4.700 dc deţinuţi. ■ '

- Nu aţi pomenit'nimic de

viaţa puşcăriaşilor din Statele

Unite ale Americiu.

- Da, sînt multe de spus în

această privinţă, mai ales câ mulţi,

dintre noi au văzut viaţa în

penitenciarele americane doar în

, filme. SUA au în detenţie anual, 4,3 milioane de deţinuţi. Dar, 75

la sută din aceştia desfăşoară activităţi sau servicii în folosul comunităţii, în State sînt peste

1.100 de închisori, cu o creştere

anuală de 11 la’sută â numărului,,

de deţinuţi. închisorile primesc

anual un- buget de peste 21 miliarde de dolari. Pentru un

deţinut pe zi se cheltuiesc 65

dolari (513 .500 lei la cursul

actual al dolarului). Numai în

cadrul Biroului Federal al închisorilor din SUA lucrează

1.200 de angajaţi. Am remarcat

un ludru trist: rata anuală ridicată - a celor condamnaţi la moarte,

peste 74 la sută. 3.200 de-deţinuţi

“aşteaptă” ■ momentul execuţiei,

prin diverse procedee: electrocutare, moarte prin gazare

s^u, injecţii letale., Execuţia este

acceptată în 32 de state. Regimul

de detenţie în SUA este unul dur.

S-a trecut la o înăsprire, fără"

precedent a disciplinei în spaţiile,

de detenţie. SUA duce o politică

aparte. S-au creat păreri şi...;

păreri în acest sens. .

(va urma) '

Vasile MOLDOVAN

- r * r : r ?

%

JS spundciiimi ţi to ri Io rAsigurarea auto de răspundere civilă

Cititorii ne-au întrebat ce se va întîmpla cu asigurările auto

prin efectul legii, întrucît pînâ la această oră societăţile de asigurare nu încheie astfel de cdntracte.

Anul în curs se apropie de final. încă se aşteaptă cu nerăbdare

Hotărîrea de Guvern care să reglementeze modul de încheiere a acestui tip de asigurare pentru anul 1998. Surse confidenţiale

ne-au informai că în maximum două-trei zile mult-aşteptatul act normativ va fi adoptat Pînă. atunci, cele trei mari societăţi de

asigurare-reasigurare care au fost acreditate anul trecut de către

Oficiul de supraveghere şi control a asigurărilor să încheie astfel de contracte de asigurare (ASIROM, ARDAF şi-ASTRA) au şi

propus tarifele unice câre să fie aplicate. Faţă de anul trecut, tot ceea ce vă putem spune este câ aceste tarife sînt majorate 100%. Cele trei societăţi şi-au şi pregătit taloanele, astfel încît, imediat

dypă ce actul normativ va fi.publicat în Monitorul Oficial,

să-şi poată începe activitatea. Cei care vor reuşi înainte dc 1 ianuarie 1998 să-şi încheie aceste contracte, achitîndu-şi prima

de asigurare pentru întreg anul viitor, vor beneficia de o reducere de 10%. - ,

Dreptul omului de a i se restitui cartea de muncă, după desfacerea contractului de muncă

Domnul M;N. din Cluj s-a adresat redacţiei noastre cu o

problemă spinoasă. în perioada 1 februarie - 31 octombrie 1997

a fost angajat ia o.fimă particulară din Cluj. Cu data de 31

octombrie, din cauza unor restrîngeri de activitate, cititorului

nostru i s-a desfăcut cartea de muncă, în baza art. 130, litera a

din Codul Muncii, fiind disponibilizat. Numai că, nici pînă in

ziua de azi nu a reuşit să-şi recupereze cartea de muncă sau sâ

capete yreo adeverinţă, în baza căreia să-şi poată depune actele

pentru, şomaj. Domnul M.N. ne întreabă ce este de făcut în-

accastă situaţie. ■

Vă sfătuim să vă adresaţi cu o cerere scrisă conducerii unităţii

la care aţi lucrat, pe cşre s-o înregistraţi la secretariatul unităţii.

Prin ea să solicitaţi retumaiea cărţii de muncă, necesară la

întocmirea actelor pentru obţinerea ajutorului de şomaj. Dacă în

30 de zile nu primiţi nici un răspuns scris, atunci puteţi să daţi

unitatea în judecată, potrivit prevederilor Legii nr. 29/1990 a

Contenciosului administrativ, cerînd totodată, daune pentru

perioadă în care aţi fost lipsit de posibilitatea de a vă depune

dosarul pentru obţinerea ajutorului de şomaj. Conform Codului

Muncii şi a .Decretului nr. 92/1976, în vigoare, unitatea,

indiferent de situaţie, la desfacerea contractului de muncă are

obligativitatea de a vă preda" cartea de muncă.• Diana A

ICelulă a închisorii Poschwies-Regensdorf, Elveţia

» m e a r e

i n e a u d ă !

d e a u z i t ,

J ‘SERVICE .. ^COMUNICAŢIIVoţilor nr. 6-8-4/198546, Fax: 064/198546

Nu aduce anul ce aduce luna decembrie.

D E A L E R A U T O R IZ A T

NOI FACEM MAI MULT! TELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂ

SNCFR anulează, în perioada sărbătorilor de iarnă, '

circulaţia a 51 trenuri de călători; SNCFR va anula, în

perioada 24 decembrie 1997 -

4 ianuarie 1998, circulaţia a

51 trenuri de călători,, care

efectuează curse pe care se

estimează că numărul

călătorilor se va reduce în

perioada sărbătorilor de iarnă,

informează un comunicat

transmis agenţiei MEDIAFAX

de către SNCFR.

Pe o serie de rute solicitate,

SNCFR va introduce în

circulaţie, în perioada 17

decembrie 1997 -10 ianuarie.

1998, suplimentar, 12 trenuri

de călători. De asemenea, la

un număr de 75 trenuri "de

călători aflate în circulaţie se

vor ataşa 109 vagoane, în

vederea suplimentării

capacităţii de preluare a

călătorilor. Nu s-au produs

modificări în Regionala Cluj.;

| T T a k n i p e n t r u c o n c u r s j

I , { 1 ( 2 ^ / / f M I K O T R O N I C II . ■ ■ («#*' - - f / f - ^ FKM HOUMS LIP .j IffiJJTV VIDEO llltl PHOTO I

| ADEVĂRUL |I de c iu j I

j 3. Ce tip de produse comercializează firma Mikotronic I I Pioneer prin magazinele sale de desfacere - Musicolor din I | Piaţa Mihai Viteazul şi Pioneer de pe str. Gh. Doja? |

I Numele:.................... ....Prenumele:......... ;..... .................. I

| Vîrstă:........ Adresa:str.............................................. |

| Nr..... Bl........ Ap.......Localitatea........................ ............ . j

| cod............. Judeţul:.................... j

| Taloanele completate trebuie trimise (sau depuse) ta |

| redacţia ziarului "Adevărul de Cluj", str. Napoca, nr. 16, v|

| avînd scrisă pe plic menţiunea "Pentru concursul j

i Mikotronic", Premiile, constîndîn produse electronice, vorfi i

. acordate vineri, 19decembrier!aora 1 l.încadrulmagazinului •

| “Musicolor*din Piaţa Mihai Viteazul. , '

Page 16: ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2155.pdft^u'todelaMinisteriii;^nţe, adresat D.rec>er W e a Finanţelor ţS Şi Controlului;

M miercuri, 17 decembrie 1997 ULTIMA ORA

CENTRUL REGIONALDE PROGNOZĂ ■N M M /

BNSI METEOROLOGIE AERONAUTICA ^ 7 J

CLUJ-NAPOCA f \ ~

-K ' SJ :v Y A

,0-v • Dej \

«S&iC W-—\ • Klădeasa «Clul-N , \ «Tainiţa . ‘ • C V «Bell? y

—j\

' «Bălşoara

AB

•Ttinla / MS

Zece coloşi clujeni fac găuri in bugetul asigurărilor sociale

U îa

| Ch

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul\ Cluj, vălabilă pentru 17.12., a.c. în jurul orei 15.1

E c h i l i b r i s t i c ă g e o s ţ r a t e g i c ă p e

s î r m a i n t e r e s e l o r a l t o r a

urmare din pagina 1 , ■ . politicienii noştri nu dau

petrolierelor, Turcia preferă sâ sprijine proiecte de conducte şi transport maritim către România, pe mare şi prin Bulgaria, decît prin Grecia.SUA, cu toată îndîrjirea lor,. mai tîrziu :> ci obţinerea acelor

au început să facă anumite poziţii care să ne pună în

semne că ar înţelege că marea problemă nu este acum intrarea în UE - care poate fi considerată un fenomen

inevitabil, mai devreme sau

concesii Iranului, pe unde petrolul ar putea ajunge spre Golf Ruşii întind şi ei mîna spre petrolul Caspicii - mai mult, oferă gaze Turciei. Aşadar, în timp ce UE sprijină Grecia (şi Ciprul, grecesc) împotriva Turciei, aceasta face

jocuri strategice de amploare.România s-a angajat sâ fie

prietenă cu toate ţările din zona Mării Negre şi Mării Caspice. Foarte bine! Numai că trebuie

observat că, în ciuda poziţiei sale geostrategice de care ne place să facem caz - şi nu fară

situaţia de a nu fi primiţi în UE, ci curtaţi pentru a intra. E adevărat, jocul pe sîrmâ este foarte dificil. Nu poţi fi prieten cu turcii, fară să te gîndeşti la greci şi bulgari, la armeni şi

georgieni, la sîrbi şi macedoneni şi - nu în ultimul

rînd - la Uniunea Europeană, care-i beşteleşte pe turci. Faptul câ în ultima vreme

apele politicii interne ale

României sînt atît de tulburate - artificial - ne poate conduce la bănuială câ există cancelarii care fac pe dracu-n patru ca sâ

îndreptăţire noi vom fi puşi • ne îngreuneze situaţia externă, în joc-nu vom intra în joc de Iar politicienii noştri ori sînt capul nostru - abia după ce se chiori şi surzi (muţi nu pot fi

•'vor fl rezolvat interesele altora.; consideraţi, după cît le turuie

Şi aceasta pentru că, aşa cum ■ gura), ori o fi avînd dreptate mai spuneam, cu toate atuurile; -j Adrian Severin, cu lista lui, a noastre, putem fi şi ocoliţi în, cărei clarificare o aşteptăm pe destul de mare măsură. Or, săptămînă viitoare. . ,

An de an, cîţiva coloşi (â se. citi societăţi comerciale cu

, capital de stat, dar şi regii), sînt abonaţi consecvenţi Ia neplata obligaţiilor financiare faţă de bugetul statului. în prezent, zece mari agenţi economici (peiorativ numiţi mamuţi), deţin jumătate din totalul creanţelor - 300 de miliarde lei - pe care DGMPS le are asupra „clienţilor” săi. Apărînd cu străşnicie secretul profesional, direcţia judeţeană şi-a extins protecţia asupra informaţiilor dezavantajoase pentru rău-platnici. După luni de ezitări ale echipei ce se vedea cu presa, dl director Virgil Vinaşi a rupt tăcerea şi a făcut trimiteri lâ contribuabilii restanţieri. Datornicii Ia DGMPS nu sînt foarte diferiţi faţă de cei de Ia Finanţe. „Campioni” au rămas cei de pe platforma C.U.G., zonele industriale Dej şi Cîmpia-Turzii şi feroviarii.

1Anul acesta, au fost recuperaţi

1,5 miliarde Iei, performanţă apreciată ca satisfăcătoare, ţinînd seama că în anul anterior, 1996, nu a fost recuperat nici un sfanţ. Cei 13 inspectori ai direcţiei clujene s-au impus cu dificultate în faţa importanţilor directori din societăţi şi regii cu mii de angajaţi. Pentru .prima oară, în 1997, inspectorii de la DGMPS au recurs la execuţii silite. Pînă acum au fost executaţi: pentru CAS - 141 agenţi (la 20 execuţia a fost încheiată), pentru pensii sociale -108 (21 execuţii încheiate), pentru pensii de agricultor -41 (6 încheiate) şi pentru şomaj 120 (21 încheiate). Totalul datoriilor (debite , cu majorări cu tot) se ridică Ia 29 de miliarde lei. în plasa inspectorilor care au făcut popriri şi sechestre au căzut contribuabilii cei mai zeloşi. Adică aceia care s-au grăbit să

Fata şomajului este în creştere. Dacă ritmul va fi menţinut. am outeaaiunae la peste:

3 2 . 0 0 0 de şomeri- în 'u lt im ii ani, datorită nouă. Aceasta ar însemna, fizic,

, amplelor schimbări din un număr de peste 32.000 deeconomie, numite de şomeri în judeţ. Pentru anulguvernanţii care s-au perindat la viitor, prognoza la acest capitol

: cîrma ţării drept vitale, numărul nu este una încurajatoare, fiind

şomerilor a crescut exploziv. în posibilă atingerea pragului cei care au solicitat ajutorul dejudeţul Cluj, anul ’94 a fost psihologic de 10 procente, integrare' profesională

; considerat de specialiştii de la Directorul adjunct al DGMPS (absolvenţii de învăţămîntDGMPS drept un an bun, în Cluj, d-1 Adrian Tiniş, ne-a tehnic,> preuniversitar şicare rata şomajului â fost cea declarat că dacă legislaţia pentru superior). în ultima lună a

; mai mică (peste 6). După acest . întreprinderile mici şi mijlocii va crescut şi numărul şomeriloran se poate remarca o creştere a fi modificată, atunci este posibil neindemnizaţi cu 477. Tinerii;'acestui indicator, cu cîte un ca o bună parte din forţa muncitorii şi femeile sîntprocent/an. în prezent, rata este disponibilizatâ să fie dirijată victimele majoritare ale

i de 8,7 Ia sută, iarpînă la sfîrşitul către acest sector. în acest caz, fenomenului numit şomaj.; anului se pare că se va rotunji la este posibil ca anul viitor rata L.P.

Chiriaşii din casele

Anul acesta - ■ ; . ■

nu vă grăbiţi să cumpăraţi bradul si globurile! De ce să cheltuiţi bani dacă nu e absolut necesar?

nu vă apucaţi de copt cozonaci! Aţi uitat cum i-aţi (v-aţi) ars anul trecut? < -

nu deschideţi borcanele de murături ale soacrei sau soţiei! Lăsaţi-nepe noi să vă "acriifi ” viaţa!

radio.8 9 , 8 F M

OHTACTvă dă posibilitatea săcîştigaţi: ^

brazi, glob'uri, murături şi cozonaci prin

co n cu rsurile sale de sărbători.Va fi cea mai. mare afacere pe care aţi făcut-0 în

anul acesta pentru că o dată cu aceste premii veţicîştiga şi un loc la cele 3 tombole: în 21 şi 25decembrie şi în noaptea de Revelion!

Premiul pus în joc pentru fiecare dintre acestetombole: cîte un televizor color Nokia! i

Sărbătoreşte cu Radio Contact1

naţionalizate vor ieşi în stradă dacă Legea 112

nu va fi respectatăIng. Ovidiu Ionescu, preşedintele

Asociaţiei Chiriaşilor din casele naţionalizate* a anunţat că membrii asociaţiei vor ieşi în stradă dac^ Legea 112 nu va fi respectată,

i Ionescu a declarat-că toţi chiriaşii vor protesta în toată ţara, la aceeaşi oră, în aceeaşi zi, imediat cum vot-

- observa că prevederile legii care le asigură locuinţă nu sînt, urmate, cu stricteţe. Ionescu susţine că- beneficiarii Legii 112 îi au ca garanţi pe preşedintele Constantinescu şi pe Petre Roman. Asociaţia Chiriaşilor numără peste 1.000 de membri în Cluj. .

A. M.

PDSR nu şi-a arătat încă In scris dorinţa de a părăsi UFP

Deşi Grigore Zanc a anunţat, în urmă cu mai bine de trei săptămîni, ieşirea PDSR din UFP, Biroul Operativ al Uniunii

nu a primit nici o intenţie scrisă în ace.st sens. Anunţata retragere nu a fost altceva, în opinia Biroului Operativ,

decît o scurtă întrerupere, pe plan local, a activităţii PDSR

în cadrul Uniunii Forţelor Patriotice. Iosif Zăgreanu, membru al Biroului Municipal al PDSR, a declarat că reprezintă la conferinţa de presă Asociaţia Luptătorilor din Decembrie,

dar a ţinut să precizeze că PDSR nu va tolera jignirea vreunui membru, oricare ar fi poziţia acestuia în structura

de partid. în unanimitate, liderii de formaţiuni componente ale UFP, prezenţi la conferinţa de presă, susţin că s-a ajuns

la „liniştirea apelor”. PRM şi PDSR rămîp în continuare membri ai UFP. Grigore Zanc a declarat, într-o conferinţă

de presă, că PDSR va părăsi UFP, ca reacţie la afirmaţiile dlui Năstase - liderul PRM Cluj, despre preşedintele PDSR, Ion îliescu. -

A. M.

Doamnele Crăciun- Este notoriu faptul că atît Moş Nicolae, cît şi

Moş Crăciun (donaţi peste măsură de economia de piaţă) sînt celibatari. Despre doamnele lor nu s-a pomenit, pînă ce- i-a trecut cuiva prin minte să facă un clip publicitar cu soţia lui Moş Crăciun. Ieri, S.C.Feleacul a avut iniţiativa de a scoate şapte moşi pe străzile/centrale ale Clujului. Şapte dintre moşi erau moaşe, ori d-ne Crăciun. Evident, le lipseau barba şi mustăţile. Doar doi din cei şapte moşi-moaşe trimişi de Feleacul SA erau bărbaţi. Ieşirea în stradă a noilor moşi a avut un singur scop: vfnzarea bomboanelor de ciocolată pentru pomul de Crăciun. Fără adaos comercial (800 grame, la preţul de 20.000 lei).

depună declaraţiile. Datoriile sînt vechi de ani de zile şi cresc continuu, din cauza penalităţilor. Din cauza aceasta, suferă toţi cci care beneficiază de sistemul actual de protecţie socială, de la pensionar la şomer.

L.P.

şomajului sâ rămînă neschimbată. . Faţă dc luna precedentă, numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu cca 1.000. Conducerea DGMPS apreciază ca normal sporul dc şomeri din ultimele 30 dc zile. De altfel, majoritatea acestora provin din diponibilizările pe Ordonanţa 9, cărora li se adaugă

Cujtorţeţpe străzile- 4 P 1 Clujului

“1.000 de morţi în Decembrie 1989 şi nici un vinovat”In memoria celor ucişi în-

Dcccmbrie 1989, ieri la Cluj- Napoca a avut loc “Colindai eroilor”, manifestare devenită tradiţională. Procesiunea, formată cu prioritate dm tineri, a străbătut centrul Clujului, întonînd colinde. “Dorim ca

procesiune a tăcerii şi a linişte:,

românilor la vremea

ne-am săturat să le tot auzim”- a. fost emblema întregii manifestări, organizată de Liga studenţilor, Asociaţia studenţilor creştini ortodocşi, Acţiunea creştină şi Inipa; copilului,

“Atîta timp cît nu va ieşi la > lumină adevărul şi nu sc va ; face dreptate asupra Revoluţiei din Deccmbrie 1989, considerăm că,e de datoria; noastră morală ca în fiecare a să organizăm accst momea: însufleţit de colinde şi făcliir pentru martiri”- se arată in; manifestul tipărit cu această ocazie de Liga studenţilor dnî România.

La procesiunc au paiticipa aproximativ 40 de persoane,5 între care preoţi ortodocşi s-: grcco-catoM. ■ |

• • . (D.B.)|

Garsonierele de pe Albac 21 au fost măritate de C.L

I urmare din pagina 1

dintre consilierii arhitecţi lua partea plasticienilor, unii dintn constructori ai AQ-ului, rr înverşunaţi erau consilia direct implicaţi ca reprezentau direcţi ai Finanţelor (Traiî Vamoş), respectiv ai RATUC ului (Fănica Moldovan).

S-au făcut auzite anga jamente peste angajamente termene de finalizare* finanţau sigură, argumente şi contra argumente în ce priveşti încadrarea în lege etcJ Suspansul creat deja, dar şi taberele orînduite au îneinj spiritele: Consilierul Miko avut o propunere mai el borată: două tururi de serata, pentru cele două scări in patej Alte voci cereau vot nominali Cel care a tăiat nodul gordiaa a fost consilierul Ştefan Dimitriu. Amendamentul propus prevedea concesionarea pe 50 de ani a unui tronson de clădire (60 de, camere) finanţiştilor clujeni, iar celălalt să fie împărţit jumi-juma: 50 de camcrc pentru plasticieni şi tot atîtea pentru cei de la RATUC. Investiţia pentni repararea acestui imobil este destul de consistentă, cea 8 miliarde de lei, dar proaspeţi împroprietăriţi au dcciarat ci acesta nu este un impediment.Sâ dea Domnul ca de data aceasta zona să devină locuibili

dc oameni!

*:' Ziarut nostru foloseşte şefvic; ::i :Ihfo^Btîve ale agenţiilor -

• ....... u _ i l « 4 .s f o vinformative eieagenţuiu» *

■> presă flompresşi Mediafax |

el

ap

te

c<

tă

5ţă

t s< Iu

lat< ;ia

-piu

’iii ine

'S .R .L . ....................

ICiuj-Napoca, înmatriculată la' Oficiul Registrului I Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/3O0 din 122.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef); VALERCHIOREANU (redactor şef adjunct);

MARIA SANGEORZAN (redactor şef adjunct).

Tcl.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:[email protected]

Secretar de redacţie de serviciu; Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 j

Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Garamond— Tipografie s.rJ. —

TIPARUL EXECUTAT LA3400 Ciuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

mailto:[email protected]

CAPITOLUL 8 - pub.rotet.pub.ro/pages/Tti/tic_cap_8.pdfT( (8.9) x) =ax2 +bx +c unde a, b şi c sunt numere reale. Se ştie că, pentru b2 −4ac

CAPITOLUL 8 - pub.rotet.pub.ro/pages/Tti/tic_cap_8.pdfT( (8.9) x) =ax2 +bx +c unde a, b şi c sunt numere reale. Se ştie că, pentru b2 −4ac

Vreme extrem de rece ziari ndependentdspace.bcucluj.ro/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3171.pdfziari ndependent f : dntcj. ro/adevaruT ANUL XIII NR. 3171 ISSN 1220-3203 1 0 1 , 12

Vreme extrem de rece ziari ndependentdspace.bcucluj.ro/.../1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2001_013_3171.pdfziari ndependent f : dntcj. ro/adevaruT ANUL XIII NR. 3171 ISSN 1220-3203 1 0 1 , 12

ziari ndependent - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71101/1/BCUCLUJ_FP...Tot ieri in )a baschet "U" SM INVEST - STAVEX BBNO 74-96 (35-47) € 9 e C l u j ziari ndependent

ziari ndependent - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71101/1/BCUCLUJ_FP...Tot ieri in )a baschet "U" SM INVEST - STAVEX BBNO 74-96 (35-47) € 9 e C l u j ziari ndependent

muzeultaranuluiroman.romuzeultaranuluiroman.ro/upload/editor/scananuntasistentcercetaredec.2019.pdfT? ROMAN NR- 3, ANUNT Muzeul National al Täranului Român organizeazä concurs pentru

muzeultaranuluiroman.romuzeultaranuluiroman.ro/upload/editor/scananuntasistentcercetaredec.2019.pdfT? ROMAN NR- 3, ANUNT Muzeul National al Täranului Român organizeazä concurs pentru

ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66860/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995_007_1391.pdfAx Petre Roman l-a ghidat pe Adrian Severin la Strasbourg v Acest

ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66860/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995_007_1391.pdfAx Petre Roman l-a ghidat pe Adrian Severin la Strasbourg v Acest

Forul tiin ific MedEspera 2012 - relatiipublice.usmf.md Medicus... · cunoști nţe vaste în biologie, chimie, dar care posedăși limbile moderne. La USMF „Nicolae Testemiţanu”

Forul tiin ific MedEspera 2012 - relatiipublice.usmf.md Medicus... · cunoști nţe vaste în biologie, chimie, dar care posedăși limbile moderne. La USMF „Nicolae Testemiţanu”

Revistă lunară pentru electronişti · TEHNIUM", este în primul rând constructiv, preocupat să asimileze cunoşti nţe noi din domeniul tehnologiilor avansate şi apoi să le

Revistă lunară pentru electronişti · TEHNIUM", este în primul rând constructiv, preocupat să asimileze cunoşti nţe noi din domeniul tehnologiilor avansate şi apoi să le

Liceul Teoretic SERBAN VODAliceulserbanvoda.ro/documente/HG 225.pdft n temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 10 al in. (2) din Legea n r. 269/2004 privind

Liceul Teoretic SERBAN VODAliceulserbanvoda.ro/documente/HG 225.pdft n temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 10 al in. (2) din Legea n r. 269/2004 privind

ANUL XIV NR. 3475 12 APRILIE 2002 ' . dntcj. ro ... · zia ri ndependent ' . dntcj. ro/adevarulj ANUL XIV NR. 3475 ISSN1220-3203 VINERI, 12 APRILIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI liderilor

ANUL XIV NR. 3475 12 APRILIE 2002 ' . dntcj. ro ... · zia ri ndependent ' . dntcj. ro/adevarulj ANUL XIV NR. 3475 ISSN1220-3203 VINERI, 12 APRILIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI liderilor

ROMANIA Municipiul Primaria Sector 2doc.pmb.ro/monitorul_oficial/2018/iul_2018/HCLS_2_235.pdft) Numele ~i prenumele solicitantului.-persoana fizica; sau PRECIZARI -reprezentant al

ROMANIA Municipiul Primaria Sector 2doc.pmb.ro/monitorul_oficial/2018/iul_2018/HCLS_2_235.pdft) Numele ~i prenumele solicitantului.-persoana fizica; sau PRECIZARI -reprezentant al

ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72142/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Kombucha ciuperca tinereţii VIITORI REfil AI EUROPEI (I) Audiere maraton

ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72142/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...Kombucha ciuperca tinereţii VIITORI REfil AI EUROPEI (I) Audiere maraton

CURS 1 Introductiv - ASE 1.pdfT. Moşteanu şi colectiv, „Finanţe Publice, Sinteze şi aplicaţii practice teoretice”, Editura Universitară, Bucureşti, 2004/2005 Legea finanţelor

CURS 1 Introductiv - ASE 1.pdfT. Moşteanu şi colectiv, „Finanţe Publice, Sinteze şi aplicaţii practice teoretice”, Editura Universitară, Bucureşti, 2004/2005 Legea finanţelor

UNIVERSITATEA DIN ORADEAstiinte.uoradea.ro/sites/default/files/procedura_concurs... · Web viewUNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTI I NŢE PROCEDURA PROPRIE DE CONCURS PENTRU

UNIVERSITATEA DIN ORADEAstiinte.uoradea.ro/sites/default/files/procedura_concurs... · Web viewUNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTI I NŢE PROCEDURA PROPRIE DE CONCURS PENTRU

1 s ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72116/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999_011_2533.pdfpe fonduri Phare • Recursul făcut de Sârba şi Fărcaş

1 s ziari ndependent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72116/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999_011_2533.pdfpe fonduri Phare • Recursul făcut de Sârba şi Fărcaş

mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

mari ziari ndependent , MARTI, produs în ANUL IX NR. 2591 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71875/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999...S-a declanşat, neoficial, campania ILIE CALIAN

ziarI ndependent

ziarI ndependent