z ia r independent

' http://www. dntcj. ro/adevaruljANUL XIV NR. 3475

ISSN1220-3203VINERI,

12 APRILIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

liderilor sau a mişcăriiTITUS CRĂCIUN

s, e la liberalul simplu, ajuns în partid pentru simţirea sa, pînă la mulţi membri ai conducerii, întrebarea

“Stoicasau Patriciu?” are o variantă clară de răspuns: nici unul! Din păcate pentru PNL, o frămîntare de idei, mai mult decît necesară pentru un partid, care la nivel central este la fel de opozant PSD-ului cam cum e UDMR, a ajuns să radicalizeze astfel opţiunile, plasînd-doi lideri într-o înfruntare mediocră, cu o singură miză: uitarea.

Steaua luî Stoica, politician extrem de abil, care a învăţat multe, este pală, determinant fiind parametrul succesului în politică: imagine şi credibilitate. Curajosul gest al asumării sloganului “Prin noi înşine”, la ruptura de putrefactul CDR, i-a asigurat lui Stoica, pe merit, şefia partidului. Cu toate că Stoica este perfect conştient de imaginea-i defectuoasă şi că în marea politică va putea face carieră doar într-un executiv, “marele alb” (cum îl alintă “colegii”) este destul de deştept pentru a crea senzaţia imposibilităţii găsirii altui lider, încercările lui Stoica de a naviga liberal un partid care şi-a găsit de foarte puţin timp identitatea nu se concretizează într-o opoziţie asumată (stupidul gest al ruperii, la.propriu, a protocolului cu PSD dovedindu-se de o falsitate cruntă). Asta i se reproşează cel mai des: că şi-a asumat o poziţie nesusţînută în plan parlamentar. Ce-i drept, unii lei din teritoriu chiar şi- o asumă, departe de afacerile la care au acces “centralii”.

Gruparea Patriciu a simţit acum un moment “propice” pentru a crea zînzanie în PNL. Un succes eventual la Praga ap genera cel mai ades zeflemeli: “Bine, fraţilor, nu doar ăilalţi au merite în integrare, dar în timpul acela voi vă certaţi ca şi chiorii!”. Aşa că replicile că “şi noi..”,- deşi aşa este, nu vor avea la scrutinul următor nici o noimă. Aplicînd principiul “bolnavul vorbeşte numai de sănătate şi săracul numai de bani”, Dinu Patriciu .mizează pe lipsa de opoziţie a lui Stoica în ceea ce priveşte relaţia cu PSD. De doi ani de zile de cînd reprezintă PNL în noua legislatură, poate mă înşală memoria, nu s-a prea auzit de opozantul Patriciu. Poate pe la publicaţii proprii, dar

Trebuia analizata persoanele care, în opinia M T O , sînt persana non grata

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se va întruni în perioada următoare, în şedinţă specială, pentru a analiza procedurile de - verificare a oficialilor guvernamentali, în scopul eliminării îndoielilor referitoare la persoanele care au colaborat cu fosta Securitate, a declarat, ieri seara, la postul naţional de televiziune* prim-ministrul Adrian Năstase.

El a precizat că această şedinţă va fi organizată după consultările pe care serviciile de informaţii autohtone le vor avea pe această temă cu instituţiile similare din alte state.

“Tema foştilor ofiţeri de Securitate a apărut des în ultima

perioadă'şi trebuie sâ analizăm acele persoane care, din punctul de vedere al NATO, repezintă persona non grata în zona serviciilor de informaţii sau a administraţiei” a spus Năstase.

El a precizat că persoanele care vor avea acces la informaţiile clasificate NATO vor fi verificate şi stabilite pe baza reglementărilor propuse de Guvern şi a atribuţiilor Autorităţii Naţionale de Securitate.

Premierul a precizat însă că este important ca decizia, în cazul acestor persoane să fie luată atît pe baza activităţii desfăşurate înainte de 1989, dar şi prin prisma atribuţiilor exercitate în prezent. El a declarat, în acest sens, că nu crede că Silinescu Constantin, consilierul său

pe probleme de apărare şi servicii de informaţii, care îi prezintă periodic rapoarte asupra ordinii publice,-reprezintă “un pericol major” pentru aderarea României la NATO. ' -

“Dacă domnul Ţeriet l-a primit pe Silinescu, în 1996, în Statele Unite, cînd era adjunct al Serviciului de Informaţii Externe, bănuiesc că ştie dacă a făcut lucruri bune sau rele. Americanii se întîlnesc, de altfel, şi cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Puţin, care a fost ofiţer de informaţii. Sînt jocuri extrem de complexe, dar nu cred că trebuie sâ ne spălăm Tufele noastre politice pe aceste teme”, a spus Năstase.

Preşedintele Ion Iliescu a afirmat, ieri, la Miercurea Ciuc, că este “adversarul făţiş al oricăror tentative, declarate sau deghizate, de a scoate una sau alta dintre zonele României, inclusiv Transilvania, din ansamblul unităţii statului”.

Preşedintele Iliescu a precizat că premierul Spaniei, Jose Maria Aznar, şi preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, au precizat că statele naţionale şi nu regiunile sînt subiecte ale Uniunii Europene. “O Uniune Europeană compusă din regiuni, ignorind realitatea statelor naţionale, ar fi imposibil de administrat”, a afirmat Iliescu.

întrebat ’ care sînt motivele- poziţiei sale în legătură cu tentativele de a scoate regiunile ţării din ansamblul statului naţional, Iliescu a răspuns: “Sabin Gherman, partidul său, platforma sa, care sînt total aiurea fată df viată”.

vvfri

* W U. W W k . 1—• - _

DE DEZVOLTARE '* !L J v f r H M A M iW

L 1Atexandru A IPăcurar f t

i i;£

•’ |

continuare în pagina a 16-a

Universitatea "Babeş-Bolyai" s-a compromisîn fata lumii academice din Bruxeiies/

• Conferenţiarul Alexandru Păcuraru şi-a însuşit ca operă proprie lucrarea ştiinţifică a reputatului profesor de geografie Christian Vandermotten • Cele 400 de volume ale universitarului clujean au fost retrase de pe piaţă şi distruse la cererea părţii belgiene • Conferenţiarul “a retrogradat” la funcţia şef de lucrări şi riscă să fie dat afară din învăţămîntul universitar <

t . m' / Maţi

m! «îl LfK« L

S f i R B f i T O f i R E f i

P R I M Ă V E R I I

E L E N EComunitatea Elenă CIuj-

Napoca şi Academia de Muzică „Gh. Dima” invită publicul clujean la „ S Ă R B Ă T O A R E A PRIM Ă VERII ELENE” - spectacol dc muzică şi poezie greacă ce continuă manifestările dedicate Zilei Naţionale a Republicii Elene, 25 martie.

Spectacolul va aVea loc duminică, 14 aprilie, cu începere de la ora .19, la Studioul de Concerte al Academiei de Muzică „Gh. Dima” (str. I. C. Brătianu nr. 25). Intrarea liberă.

(M .T .)

Michael Mates - noul şef al Biroului de informaţii Cluj al SUA

Michael Mates este noul şef al Biroului de informaţii Cluj al Ambasadei *Statelor Unite de la Bucureşti. Latinist de formaţie şi cu doctoratul obţinut în Istoria bisericilor, diplomatul american spune că a ales Clujul, după ce şi-a încheiat misiunea în Karachi (Pakistan) din două motive: primul - cultural, iar al doilea - climatic. “Şi eu sînt din NV Americii, avem cam ! aceeaşi climă şi munţii sînt aproape”, spune Michael Mates. \

Consulul american lucrează deja de la începutul săptămînii la Cluj, în ;? acest timp întîlnindu-se, deja, cu numeroşi lideri politici locali şi cu oameni - de afaceri. Domeniul afacerilor bilaterale este, de altfel, unul dintre ! importantele planuri de acţiune ale diplomatului american. _ ;

în viitorul apropiat, Michael Mates va vizita Alba Iulia şi Sighişoara. Ca L divertisment, diplomatul a spus că fratele său, muzician, va veni la Reghin să-si achiziţioneze un violoncel.

- . Titus CRĂCIUN IMi i i .

, - Companie a gftjţxAi ASTRALA S T R A L T E L E C O M

A N U N Ţ IM P O R T A N T

Cu o c a z ia in tră r ii D y n a m i c N e t w o r k T e c h n o l o g i e s în grupul A S T R A L T E L E C O M , p u n c t e le d e re la ţ ii c u p u b lic u l ale D N T C lu j s -a u m u ta t m a i a p r o a p e d e d u m n e a v o a s t r ăla, a d re s a r \-v ,. . - . *

- s t r . I u l iu M a n i u n r . 4(S e r v ic iu l d e V â n z ă r i , R e l a ţ i i c u P u b l i c u l ş i M a r k e t i n g )

i > " . c u î n c e p e r e d e l u n i , 2 5 M a r t i ef 064-420006,0154-193198^ ' [O ra r

sales@dntcj.ro, o fflcc@ dntc j.ro , m arketin g @ d n tc j.ro | saies@ciuj.astral.fQ

08.00-1 s.odj

w v y w . d n t c j . r o

în luna martie, rata şomajului in judeţul Cluj s-a mentinut la 12,3%.’ Astfel, la Agenţia Judeţeană pentru ocuparea Forţei de Muncă se află înregistrate 41.426 de persoane dintre'care 18.880 beneficiază de indemnizaţii de şomaj. In cursul lunii martie au fost înregistrate şi puse în plată în baza Legii 76/2002 un total de 224 de persoane. Din numărul total de persoane aflate în plată în luna martie, 49,14% sînt femei, 5,05% din total au studii superioare, 18,65% au studii medii, 76,28% fiind muncitori, fn ceea ce priveşte

grupele de vîrstă din care fac parte şomerii observăm că cei mai mulţi - 27,2% au între 40 şi 49 de ani, 24,5% au între 30 şi 39 de ani, 21% au sub 25 de ani, 12,6% au între 25 şi 29 de ani, 12,4% au între 50 şi 55 de ani, 2% avînd peste 55 de ani.

„Avem to a te m o t i v e l e s ă a p r e c ie m că ra ta şo m a ju lu i la n iv e lu l ju d e ţu lu i C luj va scă d ea în perio a d a urm ătoare. A cea sta datorită m ă su rilo r ac tive p e care le a p l ic ă m p e n t r u s t im u la r e a încadrării n o ilo r lo c u ri d e m u n că c e v o r f i în u rm a su b ven ţio n ă r ilo r d e sa la rii p e care le aco rd ă m şi,

n u în u l t i m u l r în d , d a to r i tă a n g a jă r ilo r c a re s e fa c în a c ea s tă p e r io a d ă în s e c to r u l con stru c ţiilo r a tît d e c lăd iri, c î t ş i d e drum uri. S p e r ă m s ă r e u ş i m s ă im p le m e n tă m c u a c e la ş i s u c c e s ş i m ă s u r i l e d e s t im u la r e a în ca d ră r ii p e lo c u r i d e m u n c ă in f o l o s u l c o m u n i tă ţ i i în s e r v ic i i p u b l i c e ş i s o c i a l e " apreciază Remus Lăpuşan, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de muncă.

V a s i le M O L D O V A N

• C a le n d a r u l o r t o d o x : f ) Sf. M c . S a i/a d e la B u z ă u ; Sf. Ie ra rh V asile M ărturisitorul- S f O u v . A n tu za .

> C a le n d a r u l g r e c o -c a t o l ic : S . V a s ile , e p . (f s e c V III)’ / i

. \ v

• PREFECTURA, CONSILIUL i JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA. DEJ: 21-17-90•PRIMÂRIA TURDA: . 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: ' 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:' ■ '

955 si 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: ‘ 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 '• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: " 24-14-14• POMPIERII: 981 ’• PROTECŢIA CIVILĂ: ‘ '982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR; 19-85-91

' «INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 99!• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• RA. TERMOFICARE: 19-87-48 ,• R A. APÂ CANAL: 19-14M4

■ • R.A. a Domeniului Public: 19-40-55• RA.T.U.C. 43-09-17• S.C. "SA LPRESr S.A.: 19-55-22• SCPR1SAL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE* 928:433424

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-204)1;

Turda - 31 -17-62; Dej - 21 -20-22• ALIANŢA ANT1SUICID: 19-16-47• DIRECŢ7A GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983,42-0146• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10, 19-08-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCA: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU: 19-73-77

EXIMTURAGENŢIE D E TURISM Ş l B ILETE D E AVION

v ă o f e r â :

E H12 - 18 APRILIE

R E P U B L I C A - B ătă ile p e role. S U A - p re m ie ră (1 3 ; 1 5 ,3 0 ; 1 8 ; 2 0 ,3 0 ;

2 3 ) . Z iln ic s p e c ta c o le c u tarif r e d u s

d e la o ra 2 3 . V in e ri s e a ra d e la o ra

18 - pt. min. 2 p e r s o a n e 1 bilet- 2 5 .0 0 0 lei * A R T A - E U R I M A G E S -

Am en, F ra n ja - p re m ie ră (1 2 ; 1 4 ,3 0 ;

17; 19,30: 22). Zilnic spectacole cu tarif re d u s d e la o ra 2 2* V I C T O R I A -

în c h is p e n tru r e n o v a re * F A V O R I T -

O fam ilie gen ia lă . S U A - p re m ie ră

(1 3 ; 15; 1 7 ; 1 9 ) * MARAş TI - C e -ş l d o re s c fe m e ile ? , S U A (1 3 ; 1 5 ;

1 7 ,1 5 ; 1 9 ,3 0 ); lu n i - în c h is .

TU R D A : FO X - S ă r a tu ldragonului, S U A / F r a n ţ a ( l â ; 1 5 ; 1 7 ;

1 9 ) . V in e r i , s îm b â t ă , d u m in ic ă -

s p e c ta c o le c u ta rif r e d u s d e la o ra

21.DEJ: A R T A - V isu l a lb. S U A (1 5 );

M umia revine. S U A (1 7 ,1 5 , 1 9 ,3 0 );

vineri, s îm b â tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le

c u tarif re d u s d e la o ra 2 2

GHERLA: PA C EA - S p io n i de elită, S U A (v in e ri, s îm b â tă , d u m in ic ă ;

1 5 ; 19; 2 1 ; lu n i, m a rţi, m ie rc u ri: 1 9 ) ;

vineri, s im b ă lă , d u m in ic ă - 's p e c ta c o le

c u tarif re d u s d e la o r a 2 1 ; A m e lie , F ra n ţa (z iln ic o r a 1 7 ) ; jo i - în c h is .

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

C luj -> O to p e n i 1 9 ,0 0

Cluj-A O to p e n i 07,00 şi 1 6 ,3 5m arţi

Cluj ■> O to p e n i 0 7 ,0 0 ş i 1 5 ,1 5m iercuri

C luj -A O to p e n i 1 9 ,0 0

Cluj -A O to p e n i 0 7 ,0 0 ş i 1 6 ,3 5

jo iC luj -A O to p e n i 0 7 ,0 0Cluj -A O to p e n i 1 5 ,1 5

v in e r i ’

C luj -> O to p e n i 0 7 ,0 0 ş i 2 0 ,1 0Cluj -A O to p en i 2 0 ,3 5

s îm b ă tă Cluj T O to p en i 0 7 ,0 0

d u m in ic ă

C lu j -A O to p e n i ' 0 7 ,0 0 ş i 1 5 ,1 5

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj -9 Frankfurt 'Duminică, marţi şi joi 9,40 Frankfurt -3 Cluj Duminică, marţi şi joi 11,50 Cluj Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena A Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,00 Cluj A Bologna > luni, miercuri • 9,15, vineri -13,15 Bologna A Clujluni, miercuri -12,10, vineri 16,10.

BIBLIOTECI

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei;

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35; tel/fax; 064433.569; 193.442 :

e-mail: travel@eximtur.ro i

T E L E 7 a b c«fr. U*li1»«i ar l «M a »i *’

tl II Tel: H3 IMSII

Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

^FARMACII*Fa rm acii c u s e rv ic iu pe rm a n e n t. Farm acia " C Y N A R A ” , C a le a Floreşti

nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop, Farm ada "R E M E D IU M F A R M ", b -dul 21 Decem brie n r. 131 , te l. 4 1 -2 9 -0 1 , o ra r n o n -s to p , Farmacia "VISCU M ", str. Fintînele nr. 7, tel. 092/32-80-30, orar non-stop.Fa rm a cii c u s e rv ic iu p re lu n g it Farmacia " D A P H N E ", str. Plopilor nr. 50,

lelefon 4 2 9 .4 0 5 , o ra r 8 -2 0 , F a rm a c ia ” IN T E R P H A R M ” , sfr. P rim ăve rii nr. 5, telefon 4 2 -7 1 -9 5 , o rar 8 -2 2 , Farm acia " C L E M A T IS F A R M " , Piaţa U nirii n r. 10, lelefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda d e n o a p teFarmacia nr. 3,Hygeia Aesculap, P-ţa

M. Viteazul, nr. 36, tel. 134)3-64, orar 20-8.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620):, luni - vineri: 9,00 - 20,00;, Sala de lectură (str. M. Kogâlniceanu nr. 7,' tel. 430.434): luni - vineri; 9,00- 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - ] 5,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00- 16,00.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

( • t e le s p e c t a t o r © JVineri, 1 2 aprilie

D is p e n s a ru l P o lic lin ic cu P la ta .

•* .•!?»• 5o:instituţie cu vechi g

5renunţe în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19. . Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FA M IL IA SFINTĂ11• 8 -12 aprilie •

Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 9, 10, 12 (11-13), 8 (15-17), dr. R. Cotârlă -10 (10- 12), dr. M. Diaconu -10 (16- 18), dr. S. Loga -12 (9-11), dr. D. Oltean 8 (14-16), dr. Â F . Or;os -11 (14-16), dr. A. Păunescu - 9 (16-18), dr. D. Platan - 8 (9-11), 11 (16- 18), dr. L. Raşa - 8 (15-17), dr. M. Suciu -11 (10-12), dr. V. Tătaru -12 (10-12), dr. C . Ţonea - 9,11 (9-11), dr. A. Varga - 8,12 (9-11), dr. C. Vlaicu - 8 (11- 13): Homeopatie. Dr. L, Bamăalbă - 10,12 (10- 12): Cardiologie. Dr. A Iancu - 11 (10-12), dr. I. Ivanciuc - 9.11 (12-13), dr. I. Paţiu -10 (11,30- 13), dr, T. Popescu -10 (9-11), dr. N. Prişcă -10 (16- 18), dr. G. Uza - 8 (12- 13); Interna. Dr. N. Pop -11 (14- 16), dr. G. Rădulescu- 9 (9-11); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 9,11 (10- 12), dr. M. Alajmi - 8 (15- 17); Chirurgie. Dr. D. Chintă -11 (17- 18), dr. C . Cosma -10 (11- 13), dr. P. Pilea -11 (9- 11), dr. M. Simu -12 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. S. Nassiri - 8 (17-18); Pediatrie. Dr. M. Fritea -10 (12-13), dr. R. Mitea- 9 (14-15), dr. L Toma -12 (11- 13); Psihiatrie. Dr. C . Ştefan -10 (15-17)); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -10 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ -9 (14- 16); Dermatologie. Dr. I. Sârbu - 8 (11,30- 12,30), M. Teleaga - 9 (9- 11); O .R .L Dr. E. Plâian -11 (9-11): Neurologie. Dr. M. Abrudan - 11(12- 13), dr. M. Divin - 8 (9-10); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 8 (12- 13), dr. I. Ghilean -10 (14- 15,30), dr. I. Usineviriu -12 (10- 12); Pneumo-ftioziologie. Dr. M. Man - 9 (14- 16); Balneologie. Dr. C. Becea- 8 (15-16); Reumatologie. Dr. C . Nedelcuţ -11 (16-18); Urologie. Dr. R.C. Giurgiu - 8 (17-18); Hematologie. Dr. A Bojan - 9 (17- 18), dr. C. Nicorid - 8; Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 8 (16-17), I. Horge - 9 (14- 15), dr. M. Nassiri -11 (15,30-17,30), dr. R. Pop - 8 (11- 13); Gine-onco- colposcopie. M. Risca -10 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 8, 9, 10, 11, 12 (9-11). -

In cadrul policlinicii se tac tratamente precum şi analize de laborator, laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările, se fac de luni pînâ vineri, intre orele 9- 11. Rezultatele se eliberează in aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara poficlinicii. Pentru chirurgie plastica ş i reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 43410- 01, între orele 16- 17, de luni pînâ vinerir Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medici noştri. Donaţiile se fac la sediul Polidinidi, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

7 , 0 0 J u r n a l u l . d e d i m i n e a ţ ă ; 7 ,3 0 . S t r i c tioZuux: n e c e s a r , 8 ,1 5 P a s iu n i ( s ) ;9 . 0 0 S u b s e m n u l p o ru n c ii (f/r);

.1 0 ,5 0 R e f le c ţ i i ru tie re (r); 1 1 ,0 5 T V R C r a io v a ;' 1 3 ,0 0 P ro fes io n iştii (r); 1 4 ,0 0 Ju r n a lu l d e prirtz; 1 4 ,3 0 D re p tu r ile o m u lu i; 1 5 ,3 0 T r ib u n a p a r t i d e l o r p a r l a m e n t a r e ; 1 6 ,0 0 Convieţuiri: 1 7 , 0 0 P o v e s t e d e d r a g o s t e ; 1 7 ,4 5 P a s iu n i ( s ) ; 1 8 ,3 0 C o r e c t !; 1 8 ,3 5 C a r e u l d e Atlr; 1 9 ,1 5 A v a n p r e m ie r ă Ş tir i. S p o r t ; 1 9 ,3 5 R o m â n ia p o l i t i c ă ; 2 0 ,0 0 J u r n a l . M e t e o . S p o r t ; 2 0 , 4 5 C u r a t C a r a g ia l e ! P a r o l ! ; 2 0 ,5 0 P lo a ia d e s t e l e (d iv .); 2 2 ,2 0 Ş tir ile d e s îm b ă tă a s t a ; 2 2 ,5 0 A m y ( s ) ; 2 3 ,4 5 Ju rn a lu l d e n o a p t e ; 0 , 0 0 D in c o lo d e a p a r e n ţ e (thriller S U A 1 9 9 8 ) ; 1 ,5 5 Ju r n a l . M e te o . S p o r t (r).

t - t / r C p } 7 , 0 0 î n ' m i jlo c u l * ” 1 ^ . f u r tu n i i ' ( s / r ) ; 7 , 5 0D im ineţile unui b ă r b a t cu m inte; 8 ,5 0 F e t e v e s e l e ( s ) ; 9 , 1 5 D e s e n e a n im a te ; 1 0 ,1 0 Z o n a c r e p u sc u la r ă (s/r ) ; 1 0 ,3 5 T a t ă , a m în c u rc a t-o ! ( s ) ;1 1 .0 0 C ă lă to r in d prin ţa r ă (r); 1 1 ,3 0 R e f o r m a - l a b a n i m ă ru n ţi ; 1 2 ,0 0 D e s t in e ( r ) ; 1 2 , 2 5 T r a n s i lv a n ia in so lit (r); 1 3 ,2 5 Ş tir i; 1 3 ,3 0 P u l s 2 0 0 2 (r); '1 4 ,0 0 D e s e n e a n im a te ; 1 5 , 1 5 T e l e v i z i u n e a ; d r a g o s t e a m e a ! ; 1 6 ,1 5 F e ţ e ; 1 6 ,3 0 C a m e r a d e g a r d ă ; 1 7 ,0 0 P rim ul p a s ; 1 7 ,5 5 .Ştiri;1 8 .0 0 T a t ă , a m în c u r c a t -o ! ( s / r ) ; 1 8 ,3 0 D e s e n e a n im a t e ; 1 9 ,0 5 în m ijlocu l furtunii ( s ) ; 2 0 ,0 0 C on sp iraţii (d a ) ; 2 0 ,3 0 L u m e a rugby-u lu i; 2 1 ,0 0 Z o n a c r e p u s c u l a r ă ( s ) ; 2 1 , 3 0 T e le ju r n a l ; 2 2 ,0 0 D ’a l e Iu’ M itică ;2 3 .0 0 A n g e la (d r a m ă S U A 1 9 9 5 ) ; 0 ,4 0 R e m ix , -

7 , 0 0 M a r iu s T u c ă “ " • • t S h o w (r ) ; 8 , 0 0O b s e r v a t o r . Ş t i r i s p o r t i v e ; 9 , 0 0 C a f e a u a c u s a r e ; 1 0 ,0 0 Isp ita ( s l r); 1 1 ,0 0 T e v o i iu b i m e r e u ( s ) ;1 3 . 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ; 1 3 , 1 5 D e te c t iv ii H a r t ( s ) ; 1 4 ,0 0 V e c in ii (d iv .r /) ; 1 6 ,0 0 I sp ita ( s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tir i; 1 7 , 2 0 S o l e d a d ( s ) ; 1 9 , 0 0 O b s e r v a t o r . S p o r t . M e te o ; 2 0 ,0 0 P a p a r a z z i ; 2 2 , 0 0 P r ie t e n ş i d u ş m a n (th riller S U A 1 9 9 7 ); 0 ,0 0 Viziunea morţii ( f .S U A ’9 8 ) ; 1 ,3 0 O b s e r v a t o r (r ) ; 2 ,3 0 Z ile din v ia ţa n o a s t r ă ( s ) ; 4 , 3 0 S o le d a d (s/r); 6 ,0 0 C a f e a u a c u s a r e (r).

c a no i (d iv ./r) ; 5 ,0 0 G la s u l n o p ţii (fI T ).

9 S M & 7 ,0 0 L u n a s ă l b a t i c ă P S M K 3 ( s / r ) ; 8 , 0 0 Z id - e m . m u z i c a l ă ; ’ 1 3 , 0 0 T i b a n u ' p e s c u i e ş t e ş i v în e a z ă ; 1 3 ,5 5 C lip A r t ; 1 4 , 0 0 E d d i e M c D o w d ( s ) ;1 4 .3 0 O b ie c tiv (r); 1 5 ,3 0 V ip e r ( s ) ;1 6 .3 0 L u n a s ă l b a t i c ă ( s ) ; 1 7 ,3 0 M .A .S .H . ( s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 8 ,5 5 F o c u s s p e c i a l ; 1 9 ,0 0 C a m e r a d e r îs (d iv .) ;-1 9 ,3 0 R e a l T V ; 2 0 ,0 0 V rei s â fii m ilia rd a r ; 2 1 ,0 0 C o p iii sp u n lucruri t r ă s n it e (d iv .j; 2 2 ,0 0 J a c k n if e ( d r a m ă S U A 1 9 8 9 ) ; 0 ,0 0 M .A .S .H . (s / r ) ; 0 ,3 0 V ip e r (s/r) ; 1 ,3 0 C a m e r a d e r î s ( r ) . *

y /l/d o c

'it 7 , 0 0 T e o (divJr); 8,00m jtis so iţ Ş t i r i l e P r o T V ; 9 , 0 0 T f n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s / r ) ; 1 0 , 1 5 P r o V e s t . T a l k s h o w ( r ) ; 1 1 , 3 0 F a m ilia B u n d y ( s / r ) ; 1 2 ,0 0 P a r te d e c a r t e ( r ) ; 1 4 , 0 0 C ă s ă t o r i e c u r e p e t i ţ i e ( f . r ) ; 1 6 , 0 0 T î n ă r ş i n e lin iş tit ( s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 7 ,4 5 T e o (d iv .) ; 1 9 ,0 0 Ştirile P ro T V ; 2 0 ,0 0 R îd e ţ i c u o a m e n i c a noi (d iv .) ; 2 1 ,3 0 U ltim a c r u c ia d ă a lui In d ia n a J o n e s (f. S U A 1 9 8 9 ) ; 0 ,0 0 G la s u l n op ţii (dramă S U A 1 9 8 8 ) ; 2 ,1 5 I m p u is e : D e a d O f N ight (f.e r . S U A 1 9 9 7 ) ; 3 ,3 0 R îd e ţi cu o a m e n i

7 , 3 5 Ş tir i ( r ) ; 7 , 5 0 / f c a t o o V i d e o c l ip u r i ; 1 0 , 0 0

T e n ta ţ i i ; 1 1 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ;1 2 . 0 0 A p e l : C r im ă ( s / r ) ; 1 3 ,0 0 V i d e o c l i p u r i ; 1 4 40 0 M i s t e r e l e B u c u r e ş t i lo r (f/r); 1 6 ,0 0 R e p o r ta j 7

. a b c (r); 1 7 ,0 0 G e r m a n ia a s t ă z i (d o );1 7 . 3 0 A p e l : C r im ă ( s ) ; 1 8 , 3 0 T e le ju r n a l ; 1 9 ,0 0 Viitorul a z i (d o ) ;1 9 .3 0 A s s h o w (r); 2 0 , 3 0 Z id u l ( d r a m ă T t o m â n ia 1 9 7 4 ) ; 2 2 , 4 0 C o n c e r t ; 2 3 ,3 0 S in te z a z ile i; 2 3 ,4 5 • V id e o c lip u r i; 1 ,0 0 A ctiv F M 9 2 ,7 .

7 , 0 0 " • P o v e ş t i r i a d e v ă r a t e (r); 7 ,3 0 L a

c a s a d e v i s (r ) ; 8 ,0 0 V e i fi a m e a , P a lo m a ! ( s / r ) ; 9 ,0 0 M a ria B e le n ( s l. r); 1 0 ,1 5 T a in a din a d în c u r i • ( s / r ) ; 1 1 ,1 5 D e 3 x f e m e ie (r ) ; 1 2 ,1 5 D r a g o s t e ş i p u te r e ( s / r ) ; 1 2 ,4 5 S a l o m e ( s / r ) ; 1 3 , 4 0 M i c u ţ e l e d o a m n e ( s ) ; 1 5 ,0 0 D rep tu l la v ia ţă ( s ) ; 1 5 ,5 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i lo r ( d .a .) ; 1 6 ,0Q F io r e lia ( s ) ; 1 7 ,3 0 V e i fi a m e a ? P a l o m a ! ( s ) ; 1 8 ,3 0 M a r ia B e l e n ( s ) ; 1 9 , 3 0 P o v e ş t i r ia d e v ă r a t e ; 2 0 ,0 0 T a in a din ad în cu ri ( s ) ; " 2 2 , 0 0 S a l o m e ( s ) ; 2 2 , 5 5 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s ) ; 2 3 , 2 5 P o v e ş t ir i a d e v ă r a t e (r); 0 ,0 0 C h e f d e c h e f (r); 1 ,0 0 D rep tu l la v ia ţă (s / r ) ; 1 ,4 5 P e t r e c e r e a (r).

NCN: 9 ,0 0 0 : 9 d im in e a ţa ; 1 0 :0 0 V a m a tim p u lu i (r); 1 1 ,0 0 P u l s u l e c o n o m ic (r); 1 8 ,3 0 E x p r e s s N C N ;1 9 . 0 0 C h e i a p r o b l e m e i ; 2 0 , 0 0 E x p r e s s N C N ; 2 0 ,3 0 A u d ie n ţe .. / ; 2 1 ,4 5 E x p r e s s N C N .

18.20-20.00 P a r a d i s u l rSj spcA f e m e i l o r - r e a l i z a t o r N ic o le ta Ţ ă r a n u (M a g a z in ) ; 20.00-20 .30 A l t e r n a t iv e ’ p o l i t i c e - r e a l iz a t o r N ic o le tâ Ţ ă r a n u .

Redacţia nu iş i asumă responsabilitatea. pentru schimbările intervenite în programele( posturilor de televiziune.

astăzi, de la ora 18,30:CARMENde Georges B izet

(C. 151)

C e n tru l M e d ic a l Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “BIG” Mănăştur) Oferă servicii medicale iu

specialităţile:- derm atovenero log ie alergoîogie '- obstetrică - ginecologie şi ecografie- medicină internă- ortopedie- ecografie, E K G , probe funcţionale ventilatorii- laborator clinic computerizat

Recoltări - zilnic 7.30 - 11.oo Informaţii şi programări fe

telefon; 17.11.84.

M CABINET MEDICAL Dl I i i STOMATOLOGIE

. Calea Molilor nr. 106, ap. j Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primai

Tratam ente stomatologica com ptexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic Ia teL: 430.023

O ra r : luni - v ineri: 9 - 1 9 ,

sîm bătă: 10 - 13.

şo m erifţred u cere;

■CABINET. M E D IC A L ONCOLOGICCL UJ-NA P O CA,

str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII:Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L , M l: 1 5 - 1 8 ; M a , J :

D r. V A L E N T IN P O P E S C U(C h ir u r g ie , O n c o l o g ie )

Ma, J: 14”-16; V: 15-17S: .9 - 11D r. D A N -S O R IN POPESCU

( U r o lo g ie )L , M i; 18 - 20; M a , J : 18*20

V . 16-20 P R O G R A M A R E :

tel/lax (064) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului I

HflEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 22!

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE: C H IR U R G IE PEDIATRICA; O R T O P E D IE ; M ALFORM AŢII C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE PEDIATRICĂ; PE D IA T R IE ;M EDICINĂ G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G IE ; H O M E O P A T IE ; , B IO E N E R G IE ; " E C O G R A F IE .Informaţii, programări la telefon:

(0 6 4 ) 4 2 1 8 0 6 ; 094-605935.

Linia telefonică d e intervenţie în criză

şT prevenţie a suicidului iniţiată de

MBOaiTORCL DK SM lITE JIIMîLi (IO stă la dispoziţia dvs. d& luni .pînâ vineif, între orele 8 - 2 2 . V ă aştepti® apelurile la n u m ă ru l 186864.

92,6f « V in e r i , 12 a p r i l ie0 6 :0 0 - 0 7 :0 0 P r im a o r ă (P ro g ra m in fo rm a tiv B B C - 6 :0 0 ;

C D D a te m e te o ' - 6 :2 0 ; Inform aţii u tilitare . - 6 :3 0 ; In fo rm aţii r ° ° 10 c u l tu ra le - 6 :4 0 ) ; 0 7 :0 0 - 1 0 :0 0 P r im u l s a l u t - c u Ş te fa n C o ro ia n (0 7 :0 0 Ş tir i ; 0 7 :2 0 R e v i s t a p r e s e i lo c a le , 0 7 :4 0 R e v i s ta p r e s e i c e n t r a l e , 0 7 :5 0 , 0 8 ,5 0 H o r o s c o p ; 0 8 :0 0 Ş tir i , 0 8 :2 0 C D S p o r t c u M ih ai P e t r u ş c ă , 0 9 :0 0 Ş tir i , 0 9 :2 0 " C e m a i c r e d e lu m e a " , 9 :4 0 S p u n e - f i p ă s u l ) : 1 0 :0 0 -1 3 :0 0 Z o n a l ib e r ă - c u Em il B lo to r (1 0 :0 0 Ş tir i . P r o g r a m d e în s o ţ i re , in fo rm aţii, c o n c u r su r i ; 1 1 :0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ); 1 3 :0 0 - 1 5 :0 0 S c u r t p e d o i - c u M ariu s M arch iş ( 1 3 :0 0 Ş t i r i + M e te o . E m is iu n e in te r a c t iv ă , 1 4 :0 0 Ştiri); 1 5 : 0 0 - 1 8 .0 0 C o n s p i r a ţ i a - c u T u d o r R u n c a n u (1 5 .0 0 , .1 6 ,0 0 ,1 7 :0 0 Ş tir i , m e t e o , s p o r t , T e le f o a n e s u rp riz ă în d ire c t p e n tru să rb ă to riţii zilei) 1 8 :0 0 - 1 8 :3 0 P r o g r a m in fo r m a t iv B B C ; 2 1 :0 0 -2 3 :0 0 Ş a p k a P u b L i f e - t r a n s m is ie în d ire c t . - ' -

■ _ - Vineri, 12 aprilie. ( ( T )>• ş t i r i ; 0 9 . 0 0 ,1 0 . 0 0 ) Ţ 2 .0 0 ,' 1 5 .0 0 ,1 6 .0 0 B B C - 0 6 .0 0 ,

1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 . 6 .3 0 -9 .0 0 - S u p e r m a tin a l: Ş tirilelo c a le , in te rv iu r i, H o ro s c o p . (6 .4 0 , 7 .20 , 8 .2 0 ) , P u n c tu l d e v e d e r e(7 .4 5 ), L in iu ţa -d e d ia lo g (8 .3 0 ) , B uletin ru tie r (8 .5 5 ) 9 .0 0 -1 2 .0 0 P a tr u la d e s e r v i c i u : 9 .3 0 R e v i s ta 'p r e s e i , P u n c tu l d e v e d e r e(1 0 .1 5 ); .C o n c u rs u r i (10.30-, 1 2 .3 0 ); 1 2 .4 5 S p o r t p e m a p a m o n d ;1 2 .0 0 -1 8 .0 0 C a l e i d o s c o p fm : - B u n i i n o ş t r i c u E u g e n ia D a u b le r

1 4 .4 5 - C lick F M , 1 5 .1 5 B io g ra fia z ile i, 1 5 .3 0 - V otaţi R a d io ; T ra n s ilv a n ia , 1 6 .1 5 - P la n e ta c in e m a , 1 6 .3 0 -1 7 ,0 0 - D edicaţii -; F o n o t e c a d e s u f l e t j -Miliăd B o a n d a 2 1 . 0 0 - T a x i m u s i c (dedicaţii)- F r e c v e n ţa O b lig a to rie - D an B rad 2 4 .0 0 -0 1 .0 0 Luni - N o p ţ i le C r im in a le - N icu A le x a n d re s c u 0 1 .0 0 -6 ,0 0 U n d e M a g ic e .

U M II> IU S P n ifJ a Vineri, 12 aprilie ;-------- ;— ------- — P r o g r a m in fo r m a t iv B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -8 ,2 0 , î 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 - 1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 , 2 3 ,0 0 .6 .3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a le n d a r u l z i le i . M e te o . 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o r o s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i lo c a le . 9 ,2 0 P r o g r a m u l c in e m a . 9 ,5 5 In fo r m a ţi i cu ltu ra le . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,1 7 ,0 0 Ş tir i n a ţ io n a le ş i lo c a le . 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 P u n c t* , ş i d e la Z e c e ;1 4 .3 0 -1 8 ,0 0 U n ip lu s a lte rn a tiv . 1 8 ,3 0 -2 1 ,0 0 T re i c e a s u r i b u n e . 19 ,00 Ş tir i lo c a le . 2 2 ,0 0 ; Ş t i r i n a ţio n a le 21 -30^6 ,00 ; U n ip lu s n o c tu r n .

Vineri, 12 aprilie .- 6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa . U n p ro g r a m m atin a l d e

5» tit:;lîŢjHă a,<>B2 in form aţii şi m u z ică p re z e n ta te le D a n M p şo iu . 8 ,0 0 E m is iu n e a Tn l im b a m a g h ia r ă ; 1 0 ,0 0 D e z e c e o r i R o m â n ia : 1 1 ,0 5 E x c l u s i v m a g a z i n . P r e z in tă A n c a B o ta & C r is t ia n Z o ic a ş ; 1 2 ,0 0 R a d i o j u r n a l t r a n s i l v a n , 1 3 ,0 0 R a d i o j u r n a l B u c u r e ş t i . 1 SjOO E m i s i u n e a în l i m b a m a g h ia r ă . 1 8 ;0 0 R a d i o fa x . . P r e z in tă D a n H o re a . -1 8 ,3 0 -2 0 ,0 0  t h e n e u - p re z in tă S te ia M a r ia 'R a re ş & S e rg iu A lex . 1 9 ,0 0 R a d i o j u r n a l B u c u r e ş t i . '2 6 , 0 0 Ş t i r i . 2 0 ,0 5 M a r iu s

. M u s ic S h o w . P rez in tă M ariu s M erc a . 2 1 ,0 0 Ştiri; 2 1 ,5 0 Ş tir i. 21 t în c h id e r e a p r o g r a m u lu i p e 9 0 9 ş i 1 5 9 3 K H z. 2 2 ,0 0 -2 4 ,0 0 P e 95,f

K H z P a r a le le m u z ic a le .

RADIO FIR 9W FM DEJ : t J S Ş ' ' , . *h o r o s c o p , sp o rt, p o w e r p lay , r e ţe ta zilei, ştiri, m u z ic ă ; Fim11 z e c e p a i f o e , 1 0 .0 0 -1 4 .0 0 , m u z ic ă , ded icaţii, d iv e r tis m e n t, powf p la y , ş tir i, r e v is ta p r e s e i ; 9 6 ,2 F M /Z I, 1 4 .0 0 -1 8 .0 0 , muzică' d e d ic a ţii , d iv e rtism e n t, p o w e r p lay , ştiri, artistul zile i; F iru l rofjj'1 7 .0 0 -1 8 .0 0 , ded icaţii m u z ic a le în d irec t; J u r n a lu l B B C -8 .0 0 , 1 1 .0 0 , 14.00 , 1 8 .0 0 ; Ş tir i le JRADiO F IR 9 .3 0 , 1 2 .3 0 , '13.30,1 5 .3 0 , 1 6 .3 0 ; '‘Ş t ir i s p o t i v e , 1 6 .4 5 ; S e a r a c u C ip r ia n , 18-30-

■ 2 3 .0 0 ; D ir e c t iii n o a p te , 2 3 .0 0 -0 5 .0 0 , ' ded icaţii m u z ic a le fn d W 1 • c u C ip rian M u n c e le a n .r 1 ; . : '

r a d i o - , ' ' Vineri, 12 aprilie ^ •T r i B 0 6 :0 0 -0 6 :3 0 'R a d io E u r o p a L ib e r ă ; 06:30-

1 r f l ţ r s h f t 1 0 :0 0 I s te r ia d im in e ţ i i c u C laud ia P o p ş i Cosniiî D im a n c e s c u ; .1 0 :0 0 -1 8 :0 0 H it p la y e r - c e le m a i.c e le b re hituri.din

. an ii '8 0 p în ă în p rez en t; 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 R a d io E u ro p a L ib e ră ; 18:3 2 1 :0 0 E m is iu n e a in j i r h b a f n a g h /a r â c u 'L e v e n te O rb a n ; 21:0 2 1 :1 5 C r e m a M ix Cu D J A lex is; ;2 1 :1 5 -2 3 :0 g S e r i l e c u D sţ r e a l iz a te d e D an M ihu; 2 3 :0 0 -0 6 :0 0 N ig h t P la y e r - m u z ic a nopl1

T a R a d io Impuls.' ' ' . :

A i c i ■ar putea fi. reclama dumnedvoastră

Z ia ru l n o s tru f o lo s e ş te ştiri f u r n iz a te d e a g en ţiile

R O M P R E S ş i M EDIAFAX.

g a a a S a t i E S i l S

JţQ RRIERE D E L L A S E R A

“Israelul: îşi pierde superioritatea morală” în conflict. Aprecierea, severă, rine din partea fostului premier Ehud Barak, omul care a făcut deja un gest je pace. într-un interviu, Barak a avertizat că ar fi o greşeală ca “raisul sa fie pus cu spatele la zid şi strivit”, ja schimb, este tocmai ceea ce intenţionează să facă actualul premier. Diviziile blindate cbntinuă incursiunile ia Teritoriile palestiniene asigurîndu-şi controlul asupra oraşelor Tulkarem, Kalkylia, Bethleem, Bet Jalla, Ramallah, Jenin. Acţiuni dure care au costat viaţa a numeroşi palestinieni: miliţieni, dar şi civili, între care o femeie şi un copil de 13 ani. -Masacrarea unor civili a dat dreptei

justificarea pe care o aştepta pentru a

distruge Autoritatea Palestiniană. Totul era pregătit de multă vreme. Sharon a acordat ultima posibilitate medierii americane a lui Anthony Zinni şi l-a pus la colţ pe Arafat. Ştia că palestinienii vor spune nu. Bănuia, pe baza informaţiilor obţinute de la agenţii secreţi, că atentatele vor continua. Şi a aşteptat ca palestinienii, convinşi câ vor putea ajunge la negocieri-cu ajutorul bombelor, să continue cu Intifada.

Cercul s-a închis. Sharon a scos din sertar operaţiunea “Zidul de apărare”. Obiectivele sînt patru la număr:1) Demolarea Autorităţii Palestiniene.2) Neutralizarea - lui Arafat.3) Eliminarea grupurilor' care, de aproape doi ani, alimentează lupta armată si terorismul. 4) Demararea, dar numai la sfîrşit, a unor tratative menite

să acorde palestinienilor o mini-entitate care ar fi o insultă să fie numită stat.

Un plan care răspunde criteriilor unui general, nu celor ale unui prim- ministru. Dar acesta este Sharon. Acţiunea sa de “înaintare” reaminteşte de aceea a blindatelor spre Beirut, trimise tot de Sharon, în 1982. După

■ cîteva luni, israelienii au descoperit în ce capcană au căzut. Problema

, palestiniană, cu Arafat, a rămas şi este de natură să-i framînte. Acum armata a preluat controlul asupra localităţilor palestiniene şi a capturat zeci de militanţi. Ocuparea oraşelor reduce posibilităţile operative ale mişcării Hamas şi ale Brigăzilor Al-Aqsa. Lovitura este grea. Totuşi, nu au fost capturaţi şefii, respectiv cei care organizează şi conduc capcanele şi atentatele. Ne întrebăm pentru cîtâ

vreme israelienii îşi vor putea permite să ţină închişi în casă, sub interdicţia de circulaţie, mii de civili palestinieni.

Cele trei-patru săptămîni de operaţiuni prevăzute s-ar putea să nu fie suficiente, dar sînt în schimb suficiente sâ provoace un incendiu în regiune. Primele flăcări au început să mistuie zona de la graniţa dintre Liban si Israel, unde, pentru a doua zi consecutiv, au avut loc lupte grele după un atac declanşat de gherila Hezbollah împotriva poziţiilor deţinute de statul ebraic. Ierusalimul a avertizat Siria asupra consecinţelor dureroase, considerînd-o răspunzătoare de atacuri, iar Damascul a redesfaşurat trupele sale în Liban de teama unei represalii. Aşa cum amintea un comentator israelian, cu Sharon ştii cum începe un război, dar nu stii cum se termină.

SĂ UCIZI SI SA I0RI\ L’E X PR ES S

(Articol de Jacques Attali, fost consilier al preşedintelui francez Franţois Mitterrand) ,

Dintotdeauna, oamenii au acceptat să moară pentru gloria unei cauze. Mai rar, unii au ales să moară pentru a ucide. Iar alţii, încă şi mai rar, să ucidă pentru a-şi lua zilele. Cu toate acestea, asistăm la iot mai multe astfel de cazuri: este ceea ce au făcut, în Statele Unite ale Americii, autorii atentatelor sinucigaşe aflaţi la bordul unor avioane, şi, în Israel ori în India, bombele umane despre care s-a auzit. A fost şi cazul sinuciderilor colective comise de numeroase secte, al asasinatelor comise în Parlamentul provinciei canadiene Quebec ori în cel din Zoug, Elveţia, precum şi în Consiliul Municipal al oraşului . Nanterre, în iepartamentul francez Hautsde- Seine. -

In toate aceste situaţii aparent atît ie diferite, există cîteva constante: dorinţa de a muri iicigînd, pentru a ia un sens propriei morţi. Uneori, dintr-o convingere religioasă, cu credinţa că a muri elimirtîndu-i pe duşmani va însemna ajungerea în Rai. Ori pur şi simplu pentru a ieşi iintr-o existenţă fară scăpare şi a fea o urmă a trecerii prin lume'tot pentru dobîndirea unui fel de eternitate.

Cînd sinucigaşul este un occidental, sînt mobilizaţi psihiatri pentru a înţelege ceea ce se numeşte “deviere marginală”, “delir paranoic” ori “pulsiunea morţii”, Und asasinul kamikaze este de pe alte meleaguri, fapta sa este considerată expresia unei disperări Politice, a unui fanatism 'eligios. în toate cazurile, aceste ?cte constituie 1 manifestarea ffidividualizatâ a nebuniei lumii, devenită atît de complexă, atît de ®onimă, încît unii ajung să creadă “ nu au nici o şansă de a avea ®cces, de a fi auziţi; că singurul ™cru pe care-,1 merită aceste Pietăţi trufaşe, amnezice şi surde, ^ sâ dispară. Şi'câ ei nu au o "Pfene mai bună decît de a dispărea dată cu ele. Este nivelarea prin '«arte, egalitatea în neant. .Pînâ acum, acest gen de acţiune ămas, practic, fară efect. Lumea ;te încă suficient de solidă pentru

‘.nu ceda fricii, pe care o inspiră ’tolenţa oarbă. însă, dacă nu se ia ‘Şama Ja ea, această formă de

sdisperare va prolifera, Vom vedea dim acest nihilism sinucigaş va Nne stăpînire pe Nord şi pe Periferiile sale.

UNIUNEA EUROPEANĂ, U M IL IT Ă ÎN ORIENTUL M IJLO CIU , LANSEAZĂ 0 NOUĂ O FENSIVĂ DIPLO M ATICĂE L P A ISîn tr e a g a U n iu n e E u r o p e a n ă (UE), n u n u m a i Y a s s e r A rafa t,

a u fo s t um iliţi d e a c e s t p o litic ia n n u m it A rie i S h a r o n . P rem ieru l is ra e l ia n a h o tă r î t c ă A rafat, p riz o n ie r în c e e a c e m ai ră m în e d in s e d iu l A utorităţii N a ţiona le P a le s t in ie n e (A N P) treb u ie s ă s e în t î ln e a s c ă c u em isaru l s p e c ia l al SU A , A n th o n y Zinni, d a r n u ş i c u p re ş e d in te le în ex erc iţiu a l U E , J o s e M aria A z n a r , c a r e , în c o n s e c in ţă , nu s - a m a i d e p la s a t la fa ţa loculu i, d e ş i s e a f la u a c o lo p re z en ţi şe fu l C onsiliu lu i d e Miniştri a l U E , J o s e p P iq u e , şî înaltu l R e p r e z e n ta n t a l U E p en tru P o litică E x te rn ă ş i S e c u r ita te C o m u n ă , J a v ie r S o la n a .

E s te un g e s t m a i m u lt d e c î t urît. E s te O d o v a d ă d e d is p re ţ ,' nu lipsit d e c o n s e c in ţe . D in a c e a s t ă c a u z ă , U E ş i-a p ie rd u t

din c red ib ilita te . P o a te c ă , a lă tu ri d e m o n e d a e u ro , a c tiv ita te a in te rn a ţio n a lă a U E , a c e a s t ă d im e n s iu n e a e u r o p e a n ă , e s t e c e a c a r e i e s e c e l m a i m u lt în e v id e n ţă . C e le în tîm p la te îi p o a te d e te rm in a p e c e tă ţe n i i e u ro p e n i s ă s e d i s ta n ţe z e d e u n p ro ie c t c a r e s e d o v e d e ş t e in c a p a b i l s ă i n f lu e n ţe z e v e c in ă ta te a s a (c h ia r d a c ă o fa c e în B a lca n i ş i în E u r o p a d e Est). O r, d im p o tr iv ă în o r ic e ră u e s te şi c e v a b u n ; re z u lta tu l a r p u te a fi s ă i s e c e a r ă U E m ai m ultă p o n d e re in te rn a ţio n a lă . P e n tru c ă a c e a s t ă E u ro p ă a fo s t la m e n ta b i lă . R ă m în e m deci liniştiţi a ic i, în B ă tr în a E u ro p ă , u n d e lucru rile n u m e rg p re a ră u . E v e n im e n te le c a r e s e p e tre c a u lo c d e p a r te d e noi, d e ş i p re ţu l la p e tro l c o n tin u ă s ă u rc e . A c r e d e a ş a c e v a e s te în s ă o g r e ş e a lă d e p e rs p e c tiv ă . P r in tre m u lte le în tre b ă r i în g rijo ră to a re e x is tă u n a a d r e s a tă d ire c t E u ro p e i şi c a r e o p r iv e ş te în m o d d ire c t: in c e n d ie re a u n o r s in a g o g e în F ra n ţa şi B elg ia e s t e u n s e m n a l teribil a l re înv ierii a n tisem itism u lu i şi o c o n s o lid a re a p a rt id e lo r d e e x tre m a -d re a p tă . E s te o

-evo lu ţie e x tre m d e p e r ic u lo a s ă p e n tru no i toţi, p e n tru c ă

evre ii c a r e t r ă ie s c în E u ro p a s în t, d e o p o tr iv ă , e u ro p e n i.■ D a c ă E u ro p a a f ă c u t o figură la m e n ta b i lă z ile le a c e s t e a , . e s t e p e n tru c ă a d o rit s ă a ib ă o politică r e a lă priv ind O rien tu l M ijlociu. A d e v ă ru l e s t e c ă U E a im p u ls io n a t o fic ia liz a re a d o c trin e i c e lo r d o u ă , s t a t e Israe l şi P a le s t in a c a u n ic ă so lu ţie d e v iitor, a c ţ io n în d a s tf e l în c ît p re ş e d in te le SU A , G e o rg e W . B u sh , s ă i a s ă la ra m p ă ş i să - l trim ită p e s e c re ta ru l s ă u d e s ta t , C o lin P o w e ll, în re g iu n e , c u riscu rile po litice d e rig o a re în c a z u l în c a r e m is iu n e a s a v a e ş u a . în c a d ru l U E c o e x is tă m a i m u lte politici, a ş a c u m s - a a firm at în r e p e ta te rîndu ri în ultim ul tim p , c a r e o fa c s ă - ş i p ia rd ă d in e f ic ie n ţă . P o n d e r e a is to rie i ş i a in te r e s e lo r d ife ră d e la ţ a r ă la ţa r ă . în s ă în u l t im e le s ă p tă m în i , p e r io a d ă în c a r e f o r ţe le i s r a e l i e n e d is t ru g e a u în terito riile p a le s tin ie n e c e e a c e f u s e s e c o n s tru it c u b a n i e u ro p e n i , B ru x e lle s-u l nu a fă c u t a l tc e v a d e c î t s ă c o n ta b il iz e z e m iile d e e u ro t ra n s fo rm a te în d ă r îm ă tu ri. J a v ie r S o la n a o b iş n u ie ş te s â s p u n ă c ă U E e s t e "o p u te re civilă cu c a p a c i tă ţ i m ilitare". Nici m ă c a r a tît n u a d o v e d it c ă e s te : n u a ş tiu t s ă - ş i f o lo s e a s c ă a rm e le dV ile.

U E a r e la d is p o z i ţie p îrghii p e c a r e a r p u te a s â le u tilizeze . E s te p rim u l p a r te n e r c o m e rc ia l a l Is rae lu lu i, ia r a c o rd u l e u ro - m e d i te r a n e a n o b lig ă la d ia logu l politic , p e lîn g ă a p ă r a r e a p ro c e s u lu i d e p a c e - ş i a d rep tu rilo r o m u lu i. E s te to t a t î t d e a d e v ă r a t c ă U E a r fi p u tu t ex e rc ita o m a i m a re in flu en ţă a s u p r a lui Y a s s e r A ra fa t. D re p t u rm a re a fap tu lu i c â E u ro p a a o p ta t p e n tru a n u lu a nici o m ă s u r ă îm p o tr iv a Israe lu lu i, S h a ro n a a r ă ta t n u n u m a i c ă nu d o r e ş te c a E u ro p a s â s e a m e s t e c e în tre b u rile s a le , d a r şi c ă o ig n o ră , la fel c u m ş tie c ă W a s h in g to n u l n u o s ă - l a b a n d o n e z e n ic io d a tă . A r m e rita s ă ş tim c e a r fi f ă c u t S h a ro n d a c ă p re ş e d in ţ ia p rin ro ta ţie a U E i- a r fi re v e n it lui J a c q u e s C hirac , T o n y Blair s a u G e rh a rd S c h ro e d e r .

â â D E z i i i E i b E i S i u i EC O R R IE R E D E L L A S E R A

Sînt cuvinte de o duritate neobişnuită cele rostite în Parlamentul Turciei de primul ministru turc Bulent Ecevit, liderul unei ţări musulmane aliate cu Israelul şi împreună cu el protagonistul (cel puţin pînă în prezent) al unei axe regionale militare, politice şi strategice care părea foarte solidă. într-adevăr, părea, fiindcă, la 4 aprilie, Ecevit a acuzat făţiş Israelul de “genocid împotriva poporului palestinian” şi a lansat un apel Statelor Unite ale Americii “să oprească mîna lui Sharon”. Este cea mai puternică şi neaşteptată reacţie, mult mai îngrijorătoare pentm guvernul statului ebraic decît protestele care se înmulţesc, tot mai puternice şi furibunde, în întreaga lume arabă, răvăşită de informaţiile provenind din Cisiordania asediată şi în flăcări.

“Nu este vorba numai de Arafat a spus Ecevit, pe tonul unei condamnări solemne ci de întreaga Autoritate Palestiniană, de întregul stat care este distrus, bucată cu bucată. Este un genocid”. Şi cînd ne gîndim că în urmă cu doar o lună Ankara şi Tel Avivul au semnat un acord militar-comercial în valoare de 668 milioane de dolari pentm modernizarea a 170 de tancuri ale armatei turce Este la fel de adevărat că tot la 4 aprilie, Ecevit â mai spus că

ţara sa este dispusă, în orice moment, să ofere găzduire unui (foarte improbabil) summit între Sharon şi Arafat, dar, mai mult decît condamnarea Israelului, frapează folosirea cuvîntului “genocid”, care, în Turcia, părea eliminat din limbajul oficial.

într-adevăr, Turcia a respins întotdeauna cu indignare acuzaţiile de “genocid” ale poporului armean, şi i-a atacat întotdeauna pe toţi cei care o criticau, şi continuă să o critice, din cauza oprimării kurzilor. De aceea, dacă premierul a mers atît de departe, înseamnă că evoluţiile dramatice ale conflictului dintre israelieni . şi palestinieni încep să crCeze probleme serioase şi Turciei, care are o populaţie - alcătuită în proporţie de 97 la sută din musulmani. Poziţia dură a Ankarei vine' şă accentueze impactul protestului devenit de acum cotidian al masdor arabe. In Egipt, manifestaţiile se repetă, cu o intensitate exponenţială, astfel încît preşedintele Hosni Mubarak a hotărît să îngheţe relaţiile politice şi comerciale' cu Israelul, Îâsînd deschise numai canalele diplomatice. în realitate, relaţiile dintre cele două ţări se aflau de multă vreme la un nivel extrem de scăzut. In Iordania; mînia populaţiei creează dificultăţi serioase regelui şi guvernului: aceasta şi din cauza faptuliii că în Irak, ţara învecinată, se ridică tonul

ameninţărilor lui Saddam Hussein. Recent, la Beirut, împotriva a 10.000 de persoane care manifestau în faţa ambasadei americane poliţia a folosit gaze lacrimogene. De asemenea, 30.000 de persoane la Saida, 20.000 la Tyr. în Liban, lumea evocă din nou fantomele unui nou război, cel puţin deschiderea unui al doilea front. Atacurile luptătorilor de gherilă din mişcarea Hezbollah au crescut în progresie geometrică, iar Israelul a reacţionat, trimiţînd un semnal dur Damascului,

, Beirutului şi Teheranului.■ Faptul că integriştii “partidului lui Dumnezeu” au intrat din nou în acţiune, se înscrie în acea strategie elastică pe care Siria care consideră Libanul un protectorat, o foloseşte în momentele dificile, considerind Hezbollah un partid, politico-religios, care se luptă pentru eliberarea teritoriilor arabe, şi nu un grup terorist. Şi hotărîrea de a redesfaşura spre propria frontieră cei aproximativ 20.000 de soldaţi sirieni care se mai găsesc încă în Liban este un semn că regimul lui Bashar el Assad consideră situaţia ca fiind o “alarmă roşie”. Tactica nu este nouă. Proteste populare se înregistrează şi în Tunisia şi în Maroc. Unica ţară care nu tolerează manifestaţiile este Arabia Saudită, care susţine că acestea sînt contrare “tradiţiilor regatului”.

PRINCIPIIMINCIUNII!

L ’E X P R E S S , L E F IG A R OS ta te le U n ite s e d o r e s c a fi un

g a r a n t a l o rd in i i i n t e r n a ţ i o n a l e ? E u r o p a d o r e ş t e s ă e x i s t e ? R u s ia , la rîn d u l e i , d o r e ş t e s ă - ş i r e g ă s e a s c ă u n ro l? Ei b in e , e s t e p e rfe c t! A cu m li s e o f e r ă p r i l e ju l . în O r ie n tu l M ijlociu , d o i o a m e n i s e j o a c ă cu s t a b i l i t a t e a lu m i i , î ş i p r e c i p i t ă p r o p r i i l e p o p o a r e în in f e r n , s e e s c h i v e a z ă , s a b o t e a z ă t o a t e p o s ib i l i t ă ţ i l e ' d e r e g l e m e n t a r e a c o n f lic tu lu i. A tu n c i , a c e s t e p u te r i t re b u ie s ă - ş i a r a t e fo r ţa , s ă - i s o m e z e ş i p e A rie i S h a r o n ş i p e Y a s s e r A ra fa t s ă a c c e p t e c o e x i s t e n ţ a a d o u ă s t a t e , d e o p a r te ş i d e a l ta a fro n tie re lo r d in 1 9 6 7 s o lu ţie p e c a r e prim ul o r e s p in g e , d a r p e c a r e a l d o i le a s - a fe r i t s ă o a c c e p t e , în i a n u a r i e 2 0 0 1 , a t u n c i c î n d Bill C lin ton o p r o p u n e a ş i la c a r e E h o u d B a ra k s e ra lia . M a n ie p u te r i n u s e m a i p o t m u lţu m i s ă - i c h e m e p e Y a s s e r A ra fa t şi p e A riei S h a r o n la o p r ir e a a te n ta te lo r s a u la re ţin e re m ilitară , la î n c e t a r e a fo cu lu i s a u la0 d e s c h id e re p o litică . A c e s t ex erc iţiu e s t e z a d a r n i c , î n t r u c î t d e a c u m în a in te e s t e c la r c ă a c e ş t i o a m e n i fug d e p a c e c a d e c iu m ă .

U n u l, Y a s s e r A ra fa t , a re fu z a t, luni, 2 5 m a r tie , în c e t a r e a focu lu i p e c a r e a m e ric an ii to c m a i o im p u s e s e ră celu ila lt. C e lă la lt, A rie i S h a ro n , p u r şi s im p lu a ig n o r a t , tre i z i le m a i tîrziu , o fe r ta d e p a c e p e c a r e Liga A r a b ă t o c m a i o a v a n s a s e . O fe r e a s t r ă s e d e s c h i s e s e . O în c e ta r e a o s tilită ţilo r t r e b u ia s ă p r e c e d e z e , p e t e r e n /p e r f o r m a n ţa d ip lo m a tic ă d e la B e iru t. P a c e a e r a la în d e m în ă . E ra m o m e n tu l a d e v ă ru lu i . A fost, pu r şi s im p lu , c e v a c o p le ş ito r .

D e c ît s ă s e s p r ij in e p e S ta te le U nite p e n tru a m e r g e s ă a c c e p te , la B e iru t, p la n u l s a u d it , d e c î t să -l p u n ă p e A riei S h a r o n în s i tu a ţia d e a a le g e în tr e r ă z b o i ş i p a c e , Y a s s e r A ra fa t a p re fe ra t s ă c o n tr a m a n d e z e re u n iu n e a în u rm a c ă r e ia tre b u ia s â re z u lte a rm is tiţiu l. D e c î t s ă ob lig e L iga A ra b ă s â s e ţin ă d e cuv în t, d e c î t s â a b a n d o n e z e in tra n s ig e n ţa fa ţă d e Y a s s e r A ra fa t, Ariei S h a ro n , la r în d u l lui, a c o n s a c r a t z iu a în c a re1 s e f ă c e a o o fe r tă d e p a c e g lo b a lă p e n t r u a m o b i l i z a 2 0 . 0 0 0 d e re z e rv iş t i. P r e te x te le , d e s ig u r , n u le

■ lipseau. C e i do i ş tiu în to td e a u n a s â le g ă s e a s c ă . Y a s s e r A ra fa t re fu z a , lu n i, s â f a c ă a p e l la î n c e t a r e a v io len ţe lo r a t î ta tim p c ît A riei S h a ro n nu s e a n g a j a s e s ă în c e a p ă n e g o c ie r i d e fo n d . Jo i, A rie i S h a r o n n u e ra d is p u s s ă v o r b e a s c ă d e s p r e p a c e î n a i n t e d e a fi a n i h i l a t r e ţ e l e l e te ro r is te c a r e a s a s i n a s e r ă , în a ju n , 21 d e is ra e l ie n i la N e ta n y a .

"Logic", s p u n în c o r a v o c a ţii lor r e s p e c t iv i . L o g ic ? E s t e lo g ic a fi r e s p in s ă o c a z i a d e a c o n s t r în g e p ropriu l a d v e r s a r la p a c e p e m otiv c ă e l n u o g a r a n t e a z ă ? E s t e logic s ă s e p re fe re re p re s a li i în lo cu l păcii, în co n d iţiile în c a r e n u m a i p a c e a v a g a r a n ta î n c e t a r e a a te n ta te lo r ? S ă fim s e r io ş i! A riei S h a r o n ş i Y a s s e r A ra fa t n u s în t a t î t d e p ro ş ti. 2 0 d e an i d e u r ă a p r o a p e o a r b ă îi d e s p a r t p e c e i d o i b ă rb a ţ i . în o p in ia lui Ariei S h a r o n , Y a s s e r A r a f a t e s t e u n te ro r is t”, u n “m in c in o s , p a to lo g ic " ,

d u b la t d e u n " a s a s in ”. în o p in ia lui Y a s s e r A r a f a t , c a ş i a t u t u r o r p a le s t in ie n i lo r , A rie i S h a r o n e s t e “m ă c e la ru l” d e la S a b r a ş i S h a ti la P r im u l îl r e d u c e p e p r e ş e d in t e l e A utorităţii N a ţio n a le P a le s t in ie n e la o s im p lă " c lo n ă " a lui O s a m a bin L a d e n . C e l d e a l d o i le a îl c o n s id e ră p e in a m ic u l s ă u d r e p t s u r s a tu tu ro r n e n o r o c i r i l o r d e c a r e s u f e r ă p a le s tin ie n ii.

A d e v ă ru l e s t e c ă n ic i u n u l, nici altul n u a fo s t d i s p u s s ă - l p r in d ă p e c e lă la lt în c a p c a n a p ă c i i c ă c i ş i unu l ş i c e l ă l a l t v ă d o c a p c a n ă în in s ta u r a r e a p ăc ii. A d e v ă ru l e s t e c ă şi u n u l ş i c e lă la l t d o r e s c s ă c îş t ig e ră z b o iu l, u n u l p rin lu p ta d e g h e rilă , c e lă la l t p r in s u p e r io r i t a t e m ilita ră . M a r i le p u t e r i , s u s ţ i n u t e d e O rg a n iz a ţ ia N a ţiu n ilo r U n ite , tre b u ie să - i p u n ă la z id p e a c e ş t i in s tig a to ri. C o m u n ita te a in te rn a ţ io n a lă t re b u ie s ă - i î n t r e b e în m o d p u b l ic d a c ă a c c e p t ă p a r t a j a r e a Ie ru s a l im u lu i , a b a n d o n a r e a d r e p t u l u i la r e în to a rc e re a re fu g ia ţilo r , o fo r ţă d e in te rp u n e re , la f ro n tie re le d in 1 9 6 7 şi în c e p e r e a d e n e g o c ie r i p e a c e s t e b a z e . E s te n e c e s a r s ă s e a ju n g ă la c e e a c e e s t e e s e n ţ i a l , s ă le fie im p u s ă p a c e a a c e s t o r p r in c ip i a i m inciunii!

A ici ar putea fi reclama dumneavoastră

1 9 9 7 - W illiam P fa f , a u to ru l a rtico lu lu i p u b lic a t Tn co tid ia ^ “In te rna tiona l H e ra ld T r ib u n e ”, a a firm a t c ă “D a c ă NAîq

t re b u ie s ă s e e x tin d ă , e s t e a b s u r d s ă n u u tilizez i extinde:?, p e n tru a în tă ri s e c u r i t a te a în tr -u n loc u n d e e s t e m a i mm

' d e c î t n e c e s a r ă , Balcani"

Problema Tezaurului va fi inclusă intr-s declaraţie anexă ia Tratatul cu Jusia

Preşedintele Ion Iliescu a declarat, ieri, la Miercurea Ciuc, că declaraţia-anexă la Tratatul politic româno-rus, care va fi semnată de miniştrii de Externe.din cele două ţări, prevede instituirea- unei comisii comune care să analizeze problema tezaurului românesc.

Preşedintele Iliescu a declarat că nu s-a stabilit şi un termen pînă la care comisia va trebui să prezinte concluziile cercetărilor, dar câ înfiinţarea acesteia reprezintă un act de voinţă politică care marchează dorinţa celor două părţi de a soluţiona această problemă. • •

Iliescu a mai spus că în textul declaraţiei ambele părţi condamnă Pactul Ribbentrop- Molotov- şi participarea României alături de

Germania în cel de-al doilea război mondial. Şeful statului român a declarat că încheierea tratatului cu Rusia va fi salutată de ţările membre

.NATO. ' ■■■ : ; + 1 yîntrebat dacă în textul Tratatului se stipulează

că nici una dintre părţi să nu participe la o alianţă) politică adversă celeilalte,vIliescu a precizat că documentul nu se referă Ia această chestiune, dar că acest principiu face parte din politica internaţională.

Şeful statului român a precizat că este posibil ca tratatul sâ fie încheiat în a doua jumătate a lunii mai cu ocazia unei vizite oficiale pe care o va face la Moscova.

PSM este preocupat de situaţiasocială a tării

Filia la. judeţeană a Partidului Socialist al Muncii a dovedit, încă o dată, că are serioase preocupări în ceea ce priveşte situaţia socială, ? proastă a unor categorii largi ale populaţiei ţării. în cadml conferinţei de presă de ieri de la sediul filialei clujene, lideri judeţeni ai partidului au încercat să facă o analiza a situaţiei economice a ţării şi să ofere soluţii pentru stoparea căderii economice şi pentm creşterea nivelului de trai al populaţiei. în opinia lui

Constantin ' ■ Marinciu,vicepreşedinte al PSM Cluj, una din cauzele care au dus la sărăcirea îngrijorătoare a majorităţii populaţiei din România o constituie, în primul rînd, lipsa locurilor de muncă. PSM propune cîteva soluţii pentm diminuarea şomajului . Printre acestea ar fi de amintit stoparea importurilor la mărfurile care pot fi produse, cu cheltuieli minime, în România, în acest fel creîndu- se noi locuri de muncă. De

exporturilor de mărfuri produse în România, crearea de facilităţi fiscale pentm producătorii autohtoni, precum şi stoparea investiţiilor statului ij obiective neproductive.

Cu prilejui zilei de 1 Mai, PSM-intenţionează să lanseze o chemare către ţoale partidele de centm stînga şi toate sindicatele la o acţiune comună pentru protejarea socială a populaţiei.

asemenea, se propune sponrea M a ria CRIŞAN

Cu condiţia consultării,j 1

PSM Cluj susţine

programul aderării la

NATO propus de PSD

Gheorghe Mudura, prim-vicepreşedintele PSM Cluj^ a declarat, ieri, că formaţiunea politică din care face parte se declară profund nemulţumită de maniera în care PSD a înţeles să promoveze programul de aderare al României la NATO. Gheorghe Mudura a precizat că PSD ar fi trebuit sâ consulte în această problemă de interes naţional toate partidele politice, parlamentare şi neparlamentare, precum şi societatea civilă. în acelaşi timp, prim-vicepreşedintele PSM Cluj a subliniat faptul că ar trebui organizat un referendum naţional atît cu privire la costurile aderării, cit şi cu privire la modul cum va suporta populaţia această cheltuială.' Grigore Verebei, preşedintele PSM Cluj, consideră că există un segment al populaţiei care, nu este de acord cu integrarea României în NATO şi că acest lucru trebuie făcut cunoscut.

M.L.

Şefii serviciilor de informaţii din s ta te mem bre NATO şi candidate

se Intllnesc la SinaiaReprezentanţii serviciilor de

informaţii din unele ţări NATO şi din majoritatea statelor candidate au început, la Sinaia, o întîlnire de patru zile, principala temă a discuţiilor fiind colaborarea viitoare în perspectiva extinderii NATO.

Consilierul prezidenţial pentru apărare şi siguranţă naţională, loan Talpeş, a declarat câ este prima reuniune de acest gen, co-sponzorizată de Luxemburg.

La reuniunea de Ia Sinaia, care are loc în perioada 10-14 aprilie, sînt reprezentate serviciile de informaţii din Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Bulgaria, Letonia, Llixemburg, Canada, Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Estonia, Albania. De asemenea, participă reprezentanţii NATO şi ai Elveţiei.

Printre temele reuniunii se află şi organizarea serviciilor de informaţii, tehnica si sistemele

de acţiune, colaborarea între aceste servicii şi relaţia cu mass- media. loan Talpeş a precizat câ Rusia nu a fost invitată, întrucît nu şi-a exprimat în mod oficial niciodată intenţia de a adera la NATO.

în cadrul reuniunii, directorul SRI, Radu Timofte, a declarat că instituţia pe care o conduce se află, de anul trecut, într-un proces de reformă radicală. Timofte a precizat că, pînă acum, România a avut de pierdut foarte mult “nu atît din cauza greutăţilor cu care se confruntă, cît mai ales de pe urma unui anume tip de imagine ce i-a fost construită şi promovată”. Radu Timofte a mai spus că viitorul SRI este “în familia NATO”.

Directorul SIE, Gheorghe Fulga, a spus că serviciile de informaţii din România se confruntă, ca şi cele din alte ţări, cu noi ameninţări şi câ SIE poate fi de folos Alianţei Nord-

Atlantice. Fulga a propus o colaborare a serviciilor secrete bazată pe transferul de experienţă şi expertiză şi chiar formarea unor grupuri ad-hoc de reacţie în unele situaţii. Directorul SIE a spus, de asemenea, că serviciile de informaţii ar putea iniţia un proces de “standardizare şi compatibilizare” a practicilor şi echipamentelor folosite, care să meargă pînâ la crearea unui corp comun de norme.

Reprezentantul serviciului de informaţii din Luxemburg, Charles Hoffman, a spus că NATO va invita să adere ţâri care îşi asumă toate responsabilităţile. El a mai spus că şi serviciile speciale din aceste ţări trebuie să fie pregătite pentru integrarea în NATO.

Reuniunea s-ar putea încheia cu o declaraţie comună, a precizat consilierul prezidenţial îoan Talpeş.

f f

V irg il Pop resp inge acuzaţiile p reşed in te lu i,P U N R C lu j:

fim primit propunerea d« a prelua Unirea în

perioada In care eram membru PUNR'

„îi port un respect deosebit domnului profesor Mircea Crete însă nu pot să nu remarc faptul că idealurile pentru care a fost înfiinţat PUNR s-au diluat foarte mult şi aproape câ ele nu mai există. Este şi motivul pentru care multe personalităţi au părăsit partidul”, a declarat, ieri, pentru "Adevărul de'Cluj', Virgil Pop, în prezent membru al partidului de guvemămiti şi director la Unirea S.A. Aceasta a venit ca urmare a acuzelot liderului PUNR Cluj referitoare la faptul că PSD a cumpăni primari şi consilieri de la alte formaţiuni politice. Referitor la calitatea sa de director el a ţinut să precizeze că „nu pot si spun decît.că am primit propunerea de a prelua Unirea în perioada în care eram membru PUNR. Ea a venit din partea acţionarului majoritar, adică APAPS, ca urmare a rezultatelor obţinute în activitate”. La rîndul lor, ceilalţi doi nominalizaţi, consilierii locali Alexandru Câlbăjos, respectiv Ion Chintă au precizat că opţiunea lor a fost una liber consimţită şi na se pune problema să fi fost cumpăraţi. Toţi cei în cauză I-au rugat pe preşedintele PUNR Cluj, Mircea Creţu sâ aducidovezi pentru arşi proba declaraţia. ? . :

S o rin CĂLIN

H r e p tu l la a s i i paslltiss ş i l u t e p a f e a in 1 IH - densa d i e s t i m i iîntr-o interpelare recentă,

adresată Comisiei Europene de către grupul ELDR (liberal- democrat şi reformator) din cadrul Parlamentului European, se cer lămuriri privind posibilitatea ca cetăţeni ai unor ţări candidate la integrarea în UE să ceară şi chiar să primească azil într­una dintre ţările membre ale UE. Textul care stă la baza .acestei interpelări este extras din declaraţia din 1995 a Consiliului European de la Copenhaga referitoare la

Socialiştii clujeni contestă OUG 31/2002

Liderii locali ai Partidului Socialist al Muncii au declarat, ieri. câ sînt.surprinşi de conţinutul OUG 31/2002, referitor la simbolurile antisemite, xenofobe; rasiste şi fasciste. Gheorghe Mudura, prim-vicepreşedinte PSM Cluj, a precizat că în construcţia OUG 31/2002 au fost ignoraţi specialiştii. Acesta este de părere că ultimul articol al ordonanţei dă. posibilitatea organelor competente să caracterizeze unele partide politice drept xenofobe, antisemite,-fasciste ori' rasiste. în aceste condiţii, liderii PSM Cluj solicită preşedintelui Ion Iliescu să nu promulge legea de aprobare a acestei ordonanţe în forma ei actuală.

M .L .

criteriile de aderare la UE. Acesta statuează necesitatea ca în. ţările viitoare membre ale UE să existe o stabilitate a instituţiilor statului menită să garanteze democraţia, respectarea statului de drept, respectarea drepturilor omuîui în general şi protecţia, minorităţilor:

în interpelare este dat ca exemplu un caz recent în care justiţia franceză a acordat azil unui grup de rromi originari din Ungaria, ţară aflată în negocieri pentru aderarea la ,UE. Astfel de cazuri ş-au semnalat şi în alte state aflate în aceeaşi situaţie. -

întrebările adresate Comisiei Europene .au fost

să ceară (şi chiar primesc!) azil . în -ţările membre ar trebui

să-şi rezolve aceste probleme înainte de a accede în UE? 4. Cum poate fi garantat acest lucru? Va insista Comisia asupra unor planuri de acţiune concrete, programate şi cu termene limită?

Este evident că ceea ce se urmăreşte, este obţinerea unor statistici relevante, din care să reiasă numărul de cereri de azil aflate pe rol, precum şi numărul de cereri admise de către tribunalele din ţările UE şi aparţinînd unor cetăţeni proveniţi din ţările candidate, pentru a vedea dacă, realmente, hţai sînt state viitoare membre deficitare la

contradicţie în termeni: pe de o parte, se consideră că în ţările candidate domneşte democraţia şi se respectă drepturile omului şi ale minorităţilor, pe de altă parte, se neagă acest lucru, acordîndu-se azil politic unor cetăţeni ai acestor ţări pe motivul tratamentului discriminatoriu la care sînt supuşi în ţara de origine.

Interpelarea este menită, aşadar, să stabilească de care parte se află adevărul. Iar dacă adevărul se dovedeşte a fi acela că'cel puţin unele dintre ţările candidate (printre care s-ar putea număra şi România, date fiind antecedente legate de emigraţia rromilor din ţara

următoarele: 1, Cîte .ţări - capitolul respectării noastră în ţări ca Anglia saumembre ale UE acceptă, la ora drepturilor omului în'general Franţa) mai . au de rezolvat

şi în special a drepturilor probleme legate de respectareaminorităţilor. drepturilor cetăţenilor lor,

Rezultă, de asemenea, cu atunci se cere ca-instituţiileclaritate, faptul că deputaţii . UE să intervină, prin acţiunieuropeni socotesc câ cele două concrete, înainte ca aceste ţărichestiuni.- dreptul de a' să fie admise ca membre cu dobîndi azil politic şi drepturi depline, iar UE săcîştigarea dreptului de a fi suporte consecinţele nefasteacceptat în UE - se exclud ale unor lucruri “trecute cureciproc. Asta pentru că, dacă vederea” la vremea cînd încăcele două ar fi acceptate se mai putea fece ceva.concomitent, s-ar ajunge la o “Elena OPREA

actuală, cereri de azil ale unor cetăţeni din ţările candidate la admiterea în U E? 2. Cîte cereri au fost sau sînt în curs de a fi judecate şi care este ţara de origine a solicitanţilor ior? Cîte au primit răspuns favorabil? 3. E de acord Comisia cu faptul că ţările care nu reuşesc să asigure suficientă protecţie cetăţenilor lor, astfel încît aceştia ajung

P(I RşiLigo Naţionala c

Luptătorilor din Decembrie 1989 as

încheiat un protocol de colaborare

PUR a încheiat, ieri, ut protocol de colaborare .cu Liga Naţională a Luptătorilor dit Decembrie 1989, care prevede ca cele două formaţiuni vor sprijini “lansarea şi promovarea pe scena politică românească aunui alt tij de politică, avînd la bazâmoralitatea şi profesionalismul şivor lansa un program naţional anticorupţie.

Potrivit protocolului, cele iovi părţi vor promova măsuri legislative de “protecţie sociala activă prin crearea de noi locuri de muncă”, de dezvoltare a 1MM vor sprijini măsurile întreprinse de Legislativ, şi Executiv pcnW accelerarea integrării României îl structurile euro-atlantice, iar PUK va susţine în Parlament obiectiveleşi interesele Ligii . Naţionale aLuptătorilor din Decembrie 1989.

Protocolul este semnat de preşedintele PUR, Dai Voiculescu, şi de preşedintele Ligii, Nicolache Blacioti.

l»alLa

ICOiria>rm

|%'îţioitre,

i A l C l ar putea fi -reclama dumneavoastră

Z iu a M o n d ia lă a A v ia ţie i ş i C o sm o n a u tic ii

edm7-7Tt1i sr.a v , » «X'jtJZ*. A >. X.

iK&2**A£lkŞ&&î&£*yJt3t%JtF e s t iv a lu l N a ţ io r ia F ‘ ‘ E T E R N Ă E P IG R A M Ă ”. • ediţia a X l I I -a , 1 2 - 1 3 aprilie 2002 •

O A S P E Ţ I la “ S A T IR IC O N ”Savanterie .^Zeci de ani scriindu-şi te z a ,

A răm as sărm an u l şu i,Constatînd c ă ip o te z a 'Nu-i a lui!

io n B e r g h ia , l a ş i

R atare în v ia tăDin a le vieţii m a ri p ro b le m e ,Pfe a s t a c e l m a i b in e -o ştiu:M ereu e u m -a m s c u la t d e v re m e ,D a r v e ş n ic “m -a m tre z it” tîrziu!

S te l i a n Io n e s c u , B r a ş o v

In tro spec ţie ■ '

De-am p u tea s ă fim ero i, învingîndu-ne p e noi, jn oglinda orişicui N-am zări d ec ît sta tu i!

G e o rg e C o r b u , B u c u r e ş t i

D e m o g r a f i c ă

C u v o c e a - i fo a r te s ig u ră ş i c a lm ă A s p u s u n s e n a to r în P a rlam en t:- C în d fu s ta s e s c u r te a z ă c u o p a lm ă , N a ta l i ta te a c r e ş te c -u n p ro cen t! .

V a s i le L arco ,- la ş i

Experienţa v ie ţ i i

Cu răul cînd m -a m C o n fru n ta t . în lupta c rudă d e idei, . . .Nu “cîinii" m -au în fr ico şa t,Ci droaia m are d e ... “c ă ţe i”!

C om eliu C o s t ă c h e s c u , B u c u r e ş t i

S i d a '

în e ta p a a c tu a lă - i , p o a te .R ez u lta tu l c e l m a i e v id e n t . .A f “c o n ta c te lo r a p ro p ia te ’D in tre R ă s ă r i t ş i O ccid en t!

V a le r ia n L ică , B u c u r e ş t i

Exigenţă

Am adm irat ş i-adm ir fem e ia !Mă fasc in e ază-u n b u s t frumos", Pretenţios, la V îrsta -a tre ia ,. •■v

\ Nu pot s ă m ă c o b o r m a i jo s ! ' . ) G heo rghe C o n s t a n t in e s c u , B r a ş o v

T r a d u t t o r e . . .

T r a d u s în limbi n e n u m ă ra te C e ş i - a r p u te a d o ri în p lu s ?C înd ş i iubita-i ju m ă ta te D e -a tî te a ori m i l-a tra d u s ! 1

N ic o la e - P a u l M ihail, S i n a i a '

C o n cu re n ţă .

Cine c re d e c ă F o rtu n a : Cu-al ei co m e n u m a i u n a ,

Să verifice c e c o a m e Mai pot s o a ţe le s ă to a rn e !

F lo r in a D in e s c u , P lo i e ş t i

P r e v e d e r e

P e n tru c e i c e -m i c a lc ă p rag u l E u p e p o a r tă - a m s c r is a ş a : ■ “P reg â tiţi-v ă c io m a g u l!C îin e b u n , d a r s o a c r ă rea!"

A le x a n d r u M is iu g a , B is t r i ţa

Băiatul m a m e i ,

Un om înalt, voinic, le g a t, . . 'De vîrstă mijlocie,Ce multe fe te -a -m b ră ţişa t, .Dar nici o m ese rie !

lo a n F r e n ţ e s c u , la ş i

P r e v i z i u n e

“R o m â n u l e n ă s c u t p o e t", S p u n e a u n critic m a i d isc re t;

C um a z i, c u to ţi s e - n t r e c în s tro fă P re v ă d o m a r e c a ta s tro fă .-

N ic o la e N ic o la e , C a r a n s e b e ş

Parlamentarii şi-au m ărit retribuţiile

E linişte în P a rla m e n t, în fine , • Interpelări m ai b lîn d e , m ai cum in ţi, Poate g re ş e s c , d a r c re d c ă p a c e a v ine , Ca şi tră d a re a , to t d e la arg in ţi! '

N ic o la e F u lg a , S l a t in a

** mi ii mi iiiiim in nnwmiiiiniioiiiin »i»iiiriiinrii m n. i un i.iiiimw>n~iw>iirNedreptateNu-i d rep t c a d in 'a c e la ş i s o a r e Să s e h ră n e a s c ă am în d o i:Şi cel c e s tă în tin s la s o a r e Şi cel c e s e a m ă n ă trifoi!

Ion G h e r a , - C a r a n s e b e ş

S oacra d e s p re g in e re/ S e c r e d e z m e u , d a r n - a r e b an i,

F ru m o s n u e , m a ş in ă n -a re Ş i-a m a i p ie rd u t şi p a t r u an i C u s tu d ii u n iv e rs ita re !

G e o O l te a n u , P lo i e ş t i

E pita f u n u i m a ju rS u b a c e a s t ă p ia tră - Z a c e u n m a ju r;T a re -a r v re a s ă f a c ă S tîn g a îm p re ju r!

G h e o r g h e P e n c iu , B u c u r e ş t i

M e d ica m en tu l m euC a u t le acu ri în z a d a r ^Prin sp ita l ori fa rm ac ie .T ra g s p e r a n ţă c ă m ă c a r B o a la fă ră le a c şă -m i fie.

M irc e a P o p o y i c i / l a ş i

R etic en ţăD e -a m stîrp i p e p ro ş ti c în d v a , J C u m s e p a re c ă e log ic , .O a re n u ş - a r p e rtu rb a /;Echilibrul e co lo g ic ? ,

' N ic o la e P e t r e s c u , P i t e ş t i

B ib licăîn c ă s n ic ie , v o rb a -a c e e a , .El d u c e c ru c e a . El - b ă rb a tu l ,

; -O fi d u c în d c - a ş a e d a tu l, _ •D a r u rc ă G o lg o ta fem e ia ! •

E lis R â p e a n u , B u c u r e ş t i

D es tin u l o ii (o p in ia D e m iu rg u lu i)V o f v e ţi ră m în e to td e a u n a oi,C h ia r d e v -a ş lua a ic e a p rin tre a s t r e . . . N u p e m ă s u r a so rţii-n d u ra ţi v o i.C i p e m ă s u r a laşităţii v o a s tr e !

F lo r ia n S a io c , T g . J i u

D u ra lexP r in s c ă fu ră la c în ta r E s te p u s în furci ş i l ă n d

. Ş i o m e rită , e c la r...S c a p ă c e l c e fu ră b ăn c i!

M ih ai S ă l c u ţ a n , B u z ă u

A d o u a tin e re ţeP e a le d ra g o s te i a le i,C în d n e -n tîln jm d in in te re s .S ă -m i c e r i, iubito , to t c e v re i,D a r n ici p r e a m u lt ş i n id p r e a d e s !

C o n s t a n t in T u d o r a c h e , P lo i e ş t i

, F a m ilie m areC în d , în fin e , a u rc a t P e a ie ra rh ie i s c a r ă .D o a r a tu n c e a a a f la t ■C îte ru d e a re -n ţa ră !

N ic h i U r s e i , R m . V îlc e a

P ru d e n ţăî n ţ e l e p d u n e a în tîln ind P ro s tia P e - a c e l e s o m p tu o a s e c o r id o a re ,O s a lu t ă sâ lt în d u -ş i p ă lă r ia :“Ş tiu e u c e fu n c ţie în a l tă a r e ? ”

V a s i le V o r o b e ţ , S u c e a v a

“ F lu tu re le ”In S e n a t , d in în tîm p la re .T o t z b u r în d d in ... “f lo a re -n f lo a re ”. V re a u r ă s p u n s la o -n tr e b a re :Ai s a u n u m a i ai v a lo a re ?

O a n a C a v a l, e le v ă , H u n e d o a r a

J U R IZ A R E

U nui m in c in o sŞ i-a d a t cu v în tu l, o n o ra b il,7 (O ricum , o ric în d n u l-a ţinu t),D a r e ş u ă , c ă d la m e n ta b i l D ă d u s e d o a r c e . .. n -a avu t!

N ic o la e B r e le a , T g . J iu

A n tig e lo z ieN e v a s tă -m e a e f ă r ă frică ,M ă la s ă ş i la “u n a m ic ă ”,N -o d u c e m in te a d e d o i b a n i - C -”a m ic ă ” e d e “o p tş p e " ani!

7 S o r in O la r iu , C a r a n s e b e ş

Ecranu lîi p u n tatii o -n tr e b a re :P e n tru c e a i lu a t to p o ru l?- P ă i, p r iv e ş te c u ră b d a re .. .C -a m s ă s p a r g te lev izo ru l!

' A le x a n d r a O a n a U n g u r , e le v ă H u n e d o a r a

U n u i c h iru rgD o c to re , ţ i- a s ig u r p a r te a ,J u r p e s o a r e şi p e s te le ,L u p tă- te , t e ro g , c u m o a r te a ,N u c u c e c u r i le m e le !

G e o r g e Z a r a f u , B u c u r e ş t i

U nui s to m a to lo gN um ai din ţi ş i b a n i,

•, D e u n c a r d e an i,Dinţii s e r ă r e s c ,B anii s e -n m u lţe s c !

Io n C u z u io c , C h iş in ă u

A -m io ritic ăM oldovenii c în d s e s trîn g ,Mioritici şi cum in ţi,

La u n co lţ d e m a s ă p lîng ,L a a lt co lţ s c r î ş n e s c d in dinţi!

Io n D iv iz a , C h iş in ă u

j f ? * T S e l e c t a t e d e S . P o p e s c u '

T e a truh-Studioul Euphorion al feţisnalului clujean...

‘ Fată în fa tă ”» »de Francis Joffo

In această seară, începînd cu ,ra 19, comedia lui Joffo vă •faâ momente din cele mai bute. Lucru pe care l-am Aliniat şi în cronica premierei, Direcţia de scenă îi aparţine

’i m. chris .; nedeea, !isuografia lui Wegroszta

costumele Martei Gal ! Laviniei Ban, în distribuţie bînd nume cunoscute, cum J® Ovidiu Crişan, Angelica Joarâ, Emanuel Petran, :®iaa Cucu, Sebastian Marina, jnnen Culcer, Iulian Gliţă, tandra G. Lungu. Faţă în j'|a se joacă cu cea mai tînără

de realizatori ai Teatrului 'aţional CIuj-Napoca, o echipă b, repet acest lucru, s-a "Pus foarte, foarte repede.

Demostene SOFRON

Premiere cinematografice

ÂMEN este un film tulburător, un film care readuce.. în memoria afectivă evenimentele celui de al doilea război mondial, evenimente legate de deportarea evreilor, de poziţia mai mult sau mai puţin

.tolerantă a bisericii. Şi Costa-Gavras şe explică, “Nu este un film împotriva religiei, ci împotriva indiferenţei. Germanii vor să ştie şi să se elibereze de greutatea pe care bunicii lor le-au lăsat-o moştenire. Acuzaţia directă împotriva Papei era mai degrabă necesară, după părerea mea, la acea vreme. Ceea ce m-a interesat au fost cele două personaje principale. Am încercat să

respectăm piesa în spiritul ei. Cea mai mare parte a faptelor şi cuvintelor istorice au fost verificate, şi nu inventate. Pentru personajul Fontana (Ion Caramitru în film - n.r.), am

' descoperit o serie de preoţi iezuiţi şi chiar un episcop, prelaţi care l-au prevenit pe Papa Pius al Xll-lea (interpret Marcel Iureş) de ceea ce se întîmpla, de ceea ce văzuseră,'

•fie prin scrisori, fie prin viu grai. De ce Amen? Pentru că dacă s-ar fi păstrat titlul original al piesei, Vicarul, oamenii ar fi putut să creadă că este povestea preotului interpretat de Kassovitz. Cînd spui vicar te gîndeşti la un preot, un paroh de ţara. Ori celcare se numeşte Vicarul lui Hristos este Papa. Titlul ales este universal. Angajamentul trebuie manifestat zi de zi ■ sau caz după caz, fără a te gîndi la recompense, fară a-ţi spune că. vei ajunge în Paradis. Ideea de Paradis nu-mi place şi acest lucru m-a şi condus în realizarea

: filmului”. ‘Amen este regizat de celebrul Costa-

Gavras. Din filmografia sa fac parte Mad City/1997, La Petit Apocalypse/1993, Music Box/1990 şi... Z/1969. Filmele sale, în ansamblul lor, sînt'variaţiuni pe tema abuzurilor unor puteri totalitare.- Şi Z a obţinut Oscar-ul pentru cel mai bun film străin, după cum premiate sînt şi Secţia specială/ Premiu la Cannes, Criminal de război/ Ursul de Aur la Berlin.

Filmările la Amen au început la Bucureşti, în 15 ianuarie,, şi s-au terminat la Sibiu, la 5 aprilie 2001. Alte trei zile de filmări s-au desfăşurat la Roma, după'8 aprilie. Dar Amen rămîne pentru noi cea

mai importantă peliculă filmată în România de cunoscutul Costa-Gavras. Distribuţia este şi ea impresionantă: Ion Caramitru, Marcel Iureş, Radu Bînzaru, Horaţiu Mălaiele, Marin Moraru, Dorina Chiriac, Cornel Ciupercescu, Constantin Cotimanis, Valentin Teodosiu, Alexandru Repan, Andrei Finţi, Bogdan Uritescu, Cornel Vulpe, Petre Moraru, Viorel Comămci, Dorina Lazăr, ca să amintesc doar o parte a- actorilor români, 75 de nume în total, UIrich Tjukur, Mathieu Kassovitz, UIrich Muhe, Michel Duchaussoy... din distribuţia internaţională.

Ales pentru a participa la Festivalul de Film de la Berlin, Amen a făcut ca,. în numai trei zile, să se scrie mult peste o sută de articole în presa occidentală, franceză, germană, engleză, să se scrie pro sau/şi contra, părerile fiind împărţite. Iată de ce las la aprecierea dvs. filmul Amen. (“ARTA” Eurimages)

î n c ă d o u ă t i t l u r i• Bătălie pe role, regia John McTieman,

aduce pe ecran sportul cel mai rapid şi mai extrem, rollerball. Un sport care poate ridica cota de audienţă (“Republica”) .

• O familie genială, regia Wes Anderson, relatează povestea reunirii neaşteptate a familiei, graţie unei distribuţii de zile mari, Gene Hackman, Anjelica Huston, Gwyneth Paltrow, Danny Glover, Ben Stiller (“Favorit”).

Demostene SOFRON

Actualitateaculturală

C ooperare un iversitară Cluj - N e v a d a ______

A n u n ţ a m , z i l e l e t r e c u t e , d e s p r e v i z i t a r e c t o r u l u i Univerşitâfii^JBşEţj&şpBoIyai” - p ro f ,-h n iV . dr;;Ă hc,re! M a r g a -la u m y e r s i t a t e '^ t â t u i u i N e v a d a , d in 'R d n o , în Jn fe rv a lu l 7 - 9 aprilie, î m p r e u n ă ^ c î i - p r e ş e d i n t e l e u h iv e rs iiă ţiî a r p e r lc â n e , d l John Nf L illey; r e c t o r u l r c l u j e a n a s t a b lit c o o p e r ă r i n o i ' în tr e -ce le d 6 u i> i iiîm v 3 rS i tâ ţU ”7 | l î p J c u m u r m e a z ă feQ reJjLN JA | p e ri o a d a 2 0 0 2 -2 0 p 3 , u n g r u p j j e s tu d e n ţ i d in N e v a d a "v d rT jrm a c u rs u r i d e u r i s e m e s t r u la U n iv e r s i t a te a “B a b e ş - B o l y a i ”; U n iv e r s i t a t e a c lu je a n ă ş i U n iv e rs ity o f N e v a d a - v o r c r e a la C I u j - N a p o c a u n c e n t r u d e c e r c e t a r e a p e d a g o g i e i u n i v e r s i t a r e ;U n iv e rs ity o f N e v a d a v a e la b o ra u n p r o i e c t d e o r g a n i z a r e a s tu d iu lu i re la ţiilo r in te rn a ţ io n a le • la U n iv e rs i ta te a .“B a b e ş -B o ly a i” p e b a z a u n u i g r a n t a m e r ic a n ; g e o lo g i i c lu je n i v o r î n c e p e o c o o p e r a r e c u c e i d in R e n o p e p r o b l e m e d e s e i s m o l o g i e . R e c t o r u l U n iv e r s i t ă ţ i i“B a b e ş -B o ly a i” ş i T h e N a tio n a l J u d i c i a l C o l l e g e a p s t a b i l i t c r e a r e a la U n iv e rs i ta te a c lu je a n ă a u n e i u n ită ţi r o m â n o -a m e r ic a n e d e c o o p e r a r e î n d o m e n iu l fo rm ării C o n tin u e a ju d e c ă to r ilo r ş i a p e rso jn a lu lu i d in ju s tiţie .

Expun pro fesorii de desenP ro fe so rii d e d e s e n d in Cluj

s e r e u n e s c în tr -o e x p o z i ţ ie în s a la L iceu lu i d e A rtă "R . L a d ea" d in C Iu j-N a p o c a . V e rn isa ju l v a a v e a lo c a s t ă z i , la o r a 1 4 , la s e d i u l l i c e u l u i d in s t r . D o ro b a n ţilo r n r . 5 6 .

M Ă R ŢIŞ O R U L la 4 5 de aniS ă p tă m în a v iito a re . C a s a d e

C u ltu ră a S tu d e n ţ i lo r îi a ş te a p tă a c a s ă p e m â r ţ i ş o r e n i la a n iv e r s a r e a c e lo r 4 5 d e a n i d e p r e s t ig io a s ă a c t iv ita te a r t is t ic ă a A n s a m b l u l u i f o l c l o r i c M Ă R Ţ IŞ O R U L , s ă r b ă to a r e c a r e v a a v e a lo c s î m b ă t ă , 2 0 a p r i l ie , d u p ă u rm ă to ru l p ro g r a m : în tre o r e l e 1 1 - 1 4 - s o s i r e am ă r ţ i ş o r e n i lo r ş i a in v ita ţi lo r , c o c k t a i l , r e p e t i ţ i e ; o r a 1 7 - S P E C T A C O L U L G E N E R A Ţ IIL O R ; o r a 2 0 - CIN A M Ă R Ţ IŞ O R E A N Ă . O r ic e a l te in f o r m a ţ i i p o t fi o b ţ i n u t e la n u m e r e l e d e t e l e f o n : 0 9 2 /3 6 7 -7 5 2 ; 0 6 4 /1 9 8 -0 3 9 .

în această seară , la Operă, C osi fan tu tte (A şa fa c toa te)

d e W .A . M o z a r t S p e c t a c o lu l d e a s t ă z i ( o r a

1 8 ,3 0 ) v a fi d iri ja t d e m a e s tru l V i n c e n t G r i i g e r (G e rm a n ia ) - dirijor, c o m p o z ito r , p e d a g o g , cu s tu d ii d e c o m p o z i ţ ie , c o m , p ian , m u z i c o l o g i e ş i r o m a n i s t i c ă , c o l a b o r a t o r a l A c a d e m ie i d e M u z ic ă d in B u c u re ş ti , F acu ltă ţii d e M u z ic ă d in B r a ş o v , a l o r c h e s t r e l o r d in F r a n k f u r t , S a n t i a g o d e C h ile , B u c u re ş ti , B ra ş o v , M u n c h e n , In te rn a tio n a l d e P a r i s , - V i c e n z a , Iz m ir , R îm n ic u V îlc e a , G a la ţ i, S ib iu , al O p e r e i d in C o n s t a n ţ a , a l O p e r e te i d in B u c u r e ş t i e tc . în d i s t r i b u ţ i a s e r i i : I r i n aS ă n d u l e s c u B ă l a n - Fiordiligi; C r i s t i n a M a r i a D a m i a n - D o r a b e l l a ; L u d o v i c K e n d i - G u g lie lm o , lo g o d n ic u l D o rab e lle i; A l e x a n d r u M â n z a t - F e r r a n d o , lo g o d n ic u l D o r a b e l l e i ; D o in a N e c u l c e S â m p e t r e a n D e s p in a ; M a r iu s C h i o r e a n u - D o n A l f o n s o . , R e g i a e s t e s e m n a tă d e R o d i c a P o p e s c u M o i s a ; s c e n o g r a f i a - A n d r e i Ş c h i o p u ; T i b e r i u P o p a - m a e s t r u d e c o r ; L u c ia n D u ş a - a c o m p a n ia m e n tu l re c ita tiv e io r.

’ R u b r i c a r e a l i z a t ă d e M . B O C U

)1 ;iTo:g]Tair3:e] IV p E&dîâ ] raxte m iîJj ătă: sn C \ n n j f rr M

tvrtifrS î m b ă t ă , 1 3 a p r i l i e

7 .0 0 C e a s u l d e ş te p tă to r ; 8 ,0 0 L e g e n d a lui T a r z a n ; 8 , 5 0 G a r a j u l lu i Z ig g y ; 1 0 ,2 0 N e c a z u r i d e p u ş to a i c ă ( s ) ; 1 1 ,1 0 A u to -c lu b ; ■11,55 O v e d e t ă p o p u la ră ; 1 2 ,4 5 D e b u t 5 0 P lu s ; 1 3 ,4 5 J u r n a l . M e te o . S p o r t; 1 4 ,0 0 A u to M P d e F o rm u la 1 a l S ta tu lu i S a n M arino - c a l i f i c ă r i ( d ) ; 1 5 , 0 0 O r a G ; 1 6 , 0 0 T e le e n c ic lo p e d ia ; 1 7 ,0 0 F o tb a l C a m p io n a tu l N a ţio n a l; 1 9 ,0 0 M u z ic a e v ia ţa m ea!; 2 0 ,0 0 J u rn a l . M e te o . S p o r t . B u le tin F o rm u la 1;2 0 ,3 0 A g d n d a e u r o p e a n ă ; 2 0 ,3 5 C u r a t C a ra g ia le ! P a ro l! ; 2 0 ,4 0 S u rp r iz e , s u rp r iz e .. . (d iv .) ; 2 3 , 1 0 J u r n a l u l d e n o a p te ; 2 3 , 2 5 T e je c in e m a te c a : S ă m în ţa d e ta m a rin (th rille r S U A 1 9 7 4 ) ; 1 ,3 0 O r a G (r); 2 ,3 0 J u r n a l . M eţeo . S p o r t (r); 3 ,0 5 C u r a t C arag ia le ! P a ro l! .

D u m in ic ă , 1 4 a p r i l ie7 .0 0 U n iv e r s u l c r e d in ţe i ; 9 ,1 5 S h e r lo c k

H o lm e s în s e c o lu l XXII; 9 ,4 5 G răd in iţa d e d u m in ic ă ; 1 0 ,3 0 V ia ţa s a t u l u i (m a g . d e in fo rm a re ş i d o c u m e n ta r e ) ; 1 2 ,0 0 T e z a u r folcloric; 1 3 ,0 0 C o n fe r in ţa d e p resă ; 1 3 ,5 5 Ju rn a lu l d e p r în z ; 1 4 ,0 0 B u n d e tipar; 1 5 ,0 0 A u to M P d e F o rm u la 1 a l s ta tu lu i S a n M arin o d e la Im o la c u r s a ; 1 7 ,0 0 S p e c ta c o lu l lumii v ă z u t d e Io a n G r ig o r e s c u (d o ) ; 17 ,3 0 B ra v o , B rav iss im o !; 1 9 ,0 0 D e ş t e p t ş i b o g a t; 2 0 ,0 0 J u rn a l. M e te o . S p o r t; 2 0 ,3 5 C u ra t C a ra g ia le ! P a ro li; 2 0 ,4 0 F o tb a l C a m p io n a tu l N a ţio n a l;2 2 .4 0 J u rn a lu l d e n o a p te ; 2 2 ,5 5 L in iştea c a r e u c id e ( t h r i l l e r S U A 1 9 9 3 ) ; 0 ,3 5 B r a v o , B rav iss im o ! (r); 2 ,0 5 J u r n a l . M e te o . S p o r t (r);2 .4 0 C u ra t C a r a g ia le ! P a ro l!

tvroS î m b ă t ă , 1 3 a p r i l lq

7 .0 0 In m ijlocu l fu rtun ii (s /r) ; 7 ,5 0 R em ix (r); 8 ,5 0 C a m e r a d e g a r d ă (r); 9 ,2 0 M u zică p o p u la ră ; 9 ,4 0 R e fo rm a la ba ril m ărun ţi; 1 0 ,1 0 D e s e n e a n im a te ; 1 1 ,0 0 L u m e a lui C hiţ-C hiţ;1 1 ,4 5 F l ip p e r ş i L o p a k a ( s ) ; 1 2 ,1 0 P ia tr a m a g ic ă (s ) ; 1 2 ,4 0 A rta a p ă ră r i i ; 1 3 ,1 0 A rc a lu i N o e ; 1 3 , 4 0 A t l a s ; 1 4 ,1 0 P l a n e t a s in g u r a t i c ă ; S ir ia , I o r d a n ia , L ib an ; 1 5 ,0 5 B ă r b a ţ i , l a c r a t i ţ ă ; 1 6 , 2 5 F e ţ e ; 1 6 , 4 0 A n d ro m e d a (s ) ; 1 7 ,2 5 S a b r in a , vră jitoarea ... (s ; 1 7 ,5 5 Ş ti r i ; 1 8 ,0 0 Iu b ir i c e l e b r e a l e s e c olulu i X X ; 1 8 ,4 0 F am ilia ş i le g e a (s); 1 9 ,3 0 S c u r te p o v e s ti r i c in e m a to g r a f ic e (s); 2 0 ,3 0 A n g e lo , în g e ru l p ă z ito r (d r a m ă Italia 2 0 0 1 , p .ll); 2 2 ,0 0 Ş tiri; 2 2 ,1 0 C e n e m a ip o m e n it! (s );2 2 ,4 0 In p lin ă a c ţ iu n e (s ) ; 2 3 ,3 0 D e s p re v ia ţă şi s e x ; 0 ,1 5 C o n c e r t O a s i s ; 1 ,4 5 A n g e la (f/

0 -

D u m in ic ă , 1 4 a p r i l i e7 .0 0 A tla s (r); 7 ,3 0 P ia t r a m a g ic ă (s /r) ;

8 ,0 0 F lip p e r ş i L o p a k a (s /r) ; 8 ,3 0 Tradiţii; 9 ,0 0 M ed a lio n d e in te rp r e t ; 9 ,3 0 F e rm a ; 1 0 ,0 0 C ron ici v o tiv e ; 1 0 ,3 0 W is h b o n e (s); 1 1 ,0 0 P r ie ten ii lui P it ic o t; F l ip p e r ş i L o p a k a (s ) ;1 2 ,1 0 P ia t r a m a g ic ă (s ) ; 1 2 ,4 5 W ish b o n e (s );1 3 ,1 5 P a r a d is u l d e l in g ă n o i; 1 3 ,4 5 A le e a c u gh im pi; 1 4 ,0 5 S p le n d o r i le n a tu rii (do); 1 5 ,0 5 U n b ă r b a t d e s u c c e s (s ) ; 1 5 ,3 0 C hipul u m a n (do); 1 6 ,2 0 A n d ro m e d a (s ) ; 1 7 ,2 5 S a b r in a , v ră ji to a re a .. . ( s ) ; 1 8 ,1 5 C ă lă to r ie în O rie n t;1 8 ,3 5 F a m il ia ş i l e g e a ( s ) ; 1 9 ,3 0 S c u r t e p o v e s t i r i c i n e m a t o g r a f i c e ; 2 0 ,0 0 P r o a s t e ob ice iu ri (f. d e fam ilie S U A ’8 3 ); 2 1 ,3 5 C e n e m a ip o m e n it! ( s ) ; 2 2 ,0 0 M inu tu l 9 1 ; 2 3 ,3 5 P la n e ta s in g u r a t ic ă (r).

RADIO FIR 96,2 FM DE4 -S î m b ă t ă , 1 3 a p r i l i e

In w e e k e n d , d ă b u n ă d i m i n e a ţ a 8 .0 0 - 1 1 .0 0 ; 3 c e a s u r i d e s î m b ă t ă .1 1 .0 0 -1 4 .0 0 , m u z ic ăT h o r o s c o p , ş tiri, d iv e rtis m e n t; Z ig z a g m u z i c a l 1 4 .0 0 - 2 2 .0 0 , m u z ic ă , d iv e r t is m e n t , d e d ic a ţii , c u C ip r ia n M u n c e ie a n ; F iru l r o ş u ,1 6 .0 0 -1 7 .0 0 ş i 2 1 .0 0 - 2 2 .0 0 , d e d ic a ţii m u z ic a le în d ire c t; J u r n a l u l B B C - , 8 .0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; Ş t i r i l e R A D IO F I R 9 .3 0 , 1 2 .3 0 ; C a s ă d e p ia tr ă 1 7 .0 0 -1 7 .3 0 , c u A lin a T e rp e ; C u f i p e n t r u a d o l e s c e n ţ i 1 8 .3 0 - 1 9 .0 0 , r e a l i z a to r A lina T e r p e ; T o p E V E R G R E E N , 1 9 .0 0 -2 0 .0 0 , re a liz a to r A Jina T e r p e ; S a r u d a y n i g h t - T o p 5 0 R A D I O F I R 2 2 . 0 0 - 0 3 . 0 0 , c l a s a m e n t m u z ic a l, r ă s p u n s u r i la s c r is o r i , d iv e rtis m e n t, c u F lorin G ro s u .

D u m in ic ă , 1 4 a p r i l ie L u m e a c o p i i l o r 1 0 . 0 0 - 1 0 .3 0 , e m is iu n e

p e n t r u c o p i i c u A l in a T e r p e ; D u m i n i c a îm p r e u n ă , 1 0 .0 0 -1 4 .0 0 , D iv e rtism e n t, m u z ic ă , i n f o r m a ţ i i u t i l e , p o w e r p l a y ; c u C i p r i a n M u n c e ie a n ; J u m a l B B C 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; P e S o m e f î n s u s f l - n j o s 1 4 .3 0 - 1 5 .3 0 , E m i s i u n e d e m u z i c ă p o p u l a r ă , r e a l i z a to r

N elu D o rd o i. _______________ , '

l A D E V A R O L ;?1 d e C l u j <4

S îm b ă tă , 1 3 a p r i l ie7 ,0 0 Isp ita (s/r); 7 ,4 5 D e-a i ş ti s â g ă te ş ti...

(c o .S U A 1935); 9 ,0 0 E xcen tric ii lumii (do); ' 9 ,3 0 F ir în tin s (m ag .); 1 0 ,0 0 C a s a d e p ia tră

(m a g .) ; 1 0 ,3 0 R o a ta d e re z e rv ă (m ag .); 11 ,00 B IT (m a g .) ; 11 ,30 M edicu l d e g a r d ă (m ag.);1 2 .3 0 C a le a m is te re lo r (s ) ; 1 3 ,3 0 M isiune im p o s ib ilă (s); 1 4 ,3 0 P a p a ra z z i (div./r); 17 ,00 P r o fe s o ru l tră s n it (c o . S U A 1 9 6 3 ) ; 19 ,0 0 O b se rv a to r . S po rt. M eteo ; 1 9 ,4 0 S ă p tă m în a fin a n c ia ră ; 2 0 ,0 0 S t r a d a D ivertis n r. 1; 2 1 ,0 0 T ă c e r e a m ieilor (p s ih o -th r ille r S U A 1991);2 3 .3 0 F o tb a l M eci d in C a m p io n a tu l S p a n ie i;1 .3 0 P ro fe so ra l t r ă s n it (f/r); 3 ,3 0 O b se rv a to r (r); 4 ,3 0 D e-ai şti s ă g ă te ş t i . . . (f/r); 6 ,0 0 Fir în tin s (r); 6 ,3 0 C a s a d e p ia tră (r).

' - ' . D u m in ic ă , 1 4 a p r i l ie7 ,0 0 R o a ta d e re z e r v ă (r); 7 ,3 0 BIT (r);

8 .0 0 M isiu n e im p o s ib ilă (s /r) ; 9 ,0 0 S tra d a D iv e rtis Nr. 1 (r); 1 0 ,0 0 D e s e n e a n im a te ;1 1 .0 0 R a c h e ta f a n ta s t i c ă ( f .C a n a d a ’95 );1 3 .0 0 R osw ell (s ); 1 4 ,0 0 T ă c e r e a m ieilo r (fi r); 1 6 ,1 5 R ă fu ia lă la O .K .C o r ra l (w .S U A 1 9 5 7 ); 1 8 ,3 0 7 z ile ; 1 9 ,0 0 O b s e rv a to r . S port. M e te o ; 1 9 ,3 0 A c a d e m ia V e d e te lo r ; 2 1 ,3 0 C ro a z ie r ă d e c o ş m a r (f .S U A 2 0 0 0 ) ; 2 3 ,3 0 R ă fu ia lă la O .K .C orra l (f/r); 2 ,0 0 Z ile d in v ia ţa n o a s t r ă (s ); 3 ,3 0 O b s e rv a to r (r); 4 ,0 0 7 zile (r); 4 ,3 0 M edicul d e g a r d ă (r); 5 ,3 0 R a c h e ta fa n ta s t ic ă (f/r).

S îm b ă tă , 1 3 a p r i l ie7 .0 0 P o v eş tiri a d e v ă r a te (r); 7 ,3 0 C avalerii

d in Tir N a N og (s); 8 ,0 0 V ei fi a m e a , P a lo m a! ( s / r ) ; 9 , 0 0 l a - m ă a c a s ă ( m a g . / r ) ; 9 ,3 0 în g e r a ş u l (s ); 1 1 ,4 5 C ă s u ţa p o v e ş ti lo r ; 12 ,15 D ra g o s te ş i p u te re (s /r) ; 1 2 ,4 5 S a lo m e (s/r);1 3 ,4 0 M icu ţe le d o a m n e (s ); 1 5 ,0 0 M u z ic a d e a c a s ă ; 1 5 ,3 0 Din v ia ţă c u R .S ă r a ru ; 16 ,00 A m o r d e c ă ţ e l ( s ) ; 1 7 ,3 0 V e i fi a m e a , P a lo m a ! (s); 1 8 ,3 0 N o rd şi S u d (s ); 19 ,30 P o v e ş tir i a d e v ă ra te ; 2 0 ,0 0 In tru s a (s ) ; 2 2 ,3 0 M ariu (s ) ; 2 3 ,2 0 J a k e şi G ră s a n u l (s ); 0 ,1 0 P o v e ş tir i a d e v ă ra te (r); 0 ,4 0 C h e f d e ch e f (r); 1 ,4 0 N ord şi S u d (s /r); 2 ,3 0 In tru sa (s Ir);5 ,0 0 A c a s ă la ro m â n i (r).

D u m in ic ă , 1 4 a p r i l ie7 .0 0 P o v eş tiri a d e v ă r a t e (r); 7 ,3 0 C ă s u ţa

p o v e ş t i lo r (r); 8 ,0 0 V ei fi a m e a , P a lo m a ! (sl r); 9 ,0 0 C ava le rii d in T ir N a N o g (s); 9 ,3 0 în g e r a ş u l (s); 1 1 ,4 5 A m o r d e c ă ţe l (s /r); 13 ,10 M ariu (s /r) ; 1 4 ,0 0 J a k e ş i G r ă s a n u l (s/r);1 4 ,4 5 Al z e c e le a r e g a t (s); 1 5 ,3 0 L a c a s a d e v is (m a g .) ; 16 ,0 0 la -m ă a c a s ă ! (m a g .) ; 16 ,30 P e t r e c e r e a - în d ră g o s tiţi în b u c ă tă r ie (div.);1 7 ,3 0 V e i fi a ' m e a , P a lo m a ! ( s ) ; 1 8 ,3 0 E c o m o d (s ); 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i a d e v ă ra te ; 20 ,0 0 In tr u s a (s ); 2 1 ,3 0 P e t r e c e r e a (d iv .); 2 2 ,3 0 M ariu (s ); 2 3 ,2 0 P o v e ş tir i a d e v ă r a te (r); 2 3 ,5 0 S în g e d in s în g e le m e u (s); 0 ,2 5 M u zica d e a c a s ă ; 1 ,4 0 E c o m o d a (s/r).

LUJ't I I..L1 ,•

S îm b ă tă , 1 3 a p r i l ie6 .0 0 B u n ă d i m i n e a ţ a - O e m is iu n e d e

in form aţii, actualită ţi şi m u z ic ă re a liz a tă d e D an H o re a . 8 ,0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia r ă .1 0 . 0 0 C î n t ă I n i m ă f i s p u n e - m u z ic ă p o p u la ră . 11 ,00 F o t b a l D iv iz ia B s e r ia a II- a; 1 3 ,0 0 F t a d io ju r n a l B u c u r e f t i . 1 3 ,1 5 C a v a le r i i m e s e i r o t u n d e , ta lk -s h o w p e te m e p o l i t i c e - p r e z in t ă M ih a i M ic lă u 'ş ; 1 4 ,0 0 P r o g r a m m u z ic a l; 1 5 ,0 0 E m is iu n e a în lim b a m a g h ia r ă . 18 ,00 Ş tir i . 1 8 ,0 5 -1 9 ,0 0 A lm a n a h c u l tu r a l . R ea liz a to r: R a d u S ă p lă c a n & D an B an c iu ; 1 9 ,0 0 R a d io ju r n a l B u c u r e f t i . 19 ,15-2 0 .0 0 S fe r a m a g ic ă , r e d a c to r S ta n a S e v ia n u ;2 0 ,0 0 - 2 1 ,5 0 D in g r ă d i n a c u f l o r i m u l t e , c în te c e ş i jocuri p o p u la r e , m u z ic ă p o p u la ră la c e r e r e a a sc u ltă to rilo r. P r e z in tă -C o d ru ţa A ron V îr t i c . 2 1 ,5 0 Ş t i r i . 2 1 , 5 8 f n c h i d e r e a p r o g r a m u l u i ; 2 2 , 0 0 - 2 4 ,0 0 P e 9 5 , 6 M H z P r o g r a m m u z ic a l .

D u m in ic ă , 1 4 a p r i l ie6 .0 0 B u n ă d im in e a ţa d e d u m in ic ă . Ritm uri

a n t r e n a n te p e 9 5 ,6 M H z; 8 ,0 0 L a i z v o r cfe c î n t f i d o r . M uzică p o p u la ră . P rez in tă : C o d ru ţa A ro n V îrtic. 9 ,1 5 A p ă r ă to r i i g l ie i tr a n s i lv a n e . E m is iu n e a a rm ate i. 1 0 ,0 0 S e s a m , d e s c h id e - te . E m is iu n e p e n tru cop ii. 1 0 ,3 0 D in d i s c o t e c a u n u i m e lo m a n a m a to r . 11 ,0 0 R a d io d u m in ic a . P r e z in tă A n c a M u re ş a n ; 1 3 ,0 0 R a d io ju r n a l B u c u r e f t i . 1 3 ,1 5 D i l i g e n ţ a d e B i z a n ţ . E m is iu n e d e m u z ic ă fo ik , p r e z in t ă F lo rin S ă s ă r m a n . 1 4 ,0 0 E m i s i u n e a î n l im b a m a g h ia r ă . 1 8 ,0 0 Ş t i r i 1 8 ,0 5 -2 0 ,0 0 P e lu z a r a d io - c u Io an V a s ile V a n e a ş i M ihai G otiu.1 9 .0 0 R a d io ju r n a l B u c u r e f t i . 1 9 ,1 5 -2 0 ,0 0 J a z z la R a d io C lu j c u C o n s ta n t in C o lhon .2 0 .0 0 D in g r ă d in a c u f lo r i m u l te . P rez in tă C o d r u ţ a A ro n V î r t i c . 2 2 , 0 0 f n c h i d e r e a p r o g r a m u lu i p e 9 0 9 f i 1 5 9 3 K H z; 2 2 ,0 0 -2 4 ,0 0 P e 9 5 ,6 M H z P r o g r a m m u z ic a ! .

S îm b ă tă , 13 a p r i l ie7 .0 0 L u n a s ă lb a tic ă (s /r) ; 8 ,0 0 D e s e n e

a n im a te ; 1 0 ,0 0 . S ă fii s ă n ă to s ! - e m is iu n e m e d ic a lă ; 1 1 ,0 0 S p o r t m a g a z in ; 1 4 ,0 0 M otor;1 4 ,3 0 E xploziv ; 15 ,00 w w w .p rim a tv ; 1 5 ,3 0 V ip e r (s); 1 6 ,3 0 L una s ă lb a t ic ă (s ) ; 1 7 ,3 0 M .A .S .H . (s ); 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 9 ,0 0 C a m e r a d e rîs ; 1 9 ,3 0 R e a l TV; 2 0 ,0 0 V rei s ă fii m ilia rd a r? ; 2 1 ,0 0 B ank S h o w ; 2 3 ,3 0 M .A .S .H . (s/r); 0 ,0 0 V ip e r (s/r); 1 ,00 Fjlm e ro tic ; 2 ,3 0 F o c u s (r).

D u m in ic ă , 14 a p r i l ie7 .0 0 T radiţiile rom ânilor; 7 ,3 0 w w w .p rim atv ;

8 .0 0 P ro g ra m p en tru copii; 1 0 ,3 0 Hit 4 0 - to p m u z ica l; 1 1 ,3 0 Filmul şi te le v iz iu n e a ; 1 2 ,0 0 P ro g ra m s p e c ia î ; 13 ,3 0 L e v in tz a p re z in tă ;1 4 .0 0 O m u l d e la S n o w y R iv e r (w .A u stria 1 9 8 2 ); 1 6 ,0 0 C ro n ica c îrc o ta ş ilo r (r); 1 7 ,0 0 Copiii s p u n lucruri tră sn ite (r); 1 8 ,0 0 F o c u s ;1 9 .0 0 C a m e r a d e rîs; 1 9 ,3 0 R e a l TV (se l.) ;2 0 .0 0 V rei s ă fii m ilia rdar? ; 2 1 ,0 0 O b iectiv ;2 2 .0 0 O n o a p te s p e c ia lă (d ra m ă S U A 1 9 9 9 ); 0 ,0 0 C a m e r a d e rîs (div./r); 0 ,3 0 L ev in tz a p re z in tă (r); 1 ,0 0 Filmul şi te le v iz iu n e a (r).

- ' - ? Wl/< = x la b cS îm b ă tă , 1 3 a p r i l ie

' 7 ,3 5 Ş tir i (r); 7 ,5 0 V id e o d ip u r i ; 1 0 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ; 1 1 ,0 0 A pel: C rim ă (s /r);1 2 .3 0 C in e to u r; 13 ,00 S p o r t 7 ; 1 4 ,0 0 Z idu l (f/r); 1 6 ,0 0 C lu b a b c ; 17 ,00 G e rm a n ia în d ire c t (do ); 1 7 ,3 0 A p e l: C rim ă (s); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l;1 9 .0 0 C a le id o s c o p u l a r t e lo r (d o ) ; 1 9 ,3 0 C o n c e r t ; 2 0 ,3 0 N ă p a s ta (d r a m ă R o m â n ia ’8 2 ); 2 2 ,2 0 C in e to u r (r); 2 3 ,3 0 S in te z a zilei;2 3 ,4 5 C lu b a b c (r).

D u m in ic ă , 14 a p r i l ie7 ,3 5 Ş tir i (r); 7 ,5 0 V id e o d ip u r i ; 1 0 ,0 0

D o c u m e n ta r D W ; 11 ,0 0 A p e l; C rim ă (s/r);1 2 .0 0 C in e to u r (r); 1 2 ,3 0 C lu b a b c (r); 1 3 ,3 0 M elodii, m e lod ii; 14 ,00 N ă p a s ta (f/r); 1 6 ,0 0 C în te c e p o p u la re ; 17 ,00 P u te r e a politicii (do);1 7 .3 0 A pel: C rim ă (s); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,0 0 G e rm a n ia a s tă z i (do); 1 9 ,3 0 C o n ce rt; 2 0 ,3 0 C olie ru l d e tu r c o a z e ( f .R o m ân ia 1 9 8 5 ); 2 2 ,1 5 L o to - P a r iu T rio - B ingo ; 2 3 ,0 0 P u te r e a politicii (r); 2 3 ,3 0 S in te z a zile i; 2 3 ,4 5 C în te c e p o p u la re (r).

UNIPLUS RadioS îm b ă tă , 13 a p r i l ie

P r o g r a m in fo r m a tiv B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 , 8 ,0 0 -8 .2 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 , 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 , 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ;6 .3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa ; 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 S in d r o f ia d e w e e k e n d ; 1 2 ,0 0 -1 3 ,0 0 P o p - p lu s ;1 5 ,0 0 -2 2 ,0 0 P r o g r a m m u z ic a l , 2 2 ,0 0 -2 3 ,0 0 R itm u r i f ie r b in ţ i c u R O N A ; 2 3 ,0 0 -6 ,0 0 P A R T Y .

D u m in ic ă , 14 a p r i l ie P r o g r a m in fo r m a t iv B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 , 8 ,0 0 -

8 .2 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 , 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 , 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ;6 .3 0 -1 0 ,0 0 U n ip lu s d e d im in e a ţa ; 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 S in d r o f ia d e w e e k e n d ; 1 5 ,0 0 -2 2 ,0 0 P r o g r a m m u z ic a l ; 2 2 ,0 0 -6 ,0 0 P A R T Y .

Î ( ( T ) » L . . . „

1 S îm b ă tă , 13 a p r i l ie8 .0 0 - 8 .3 0 B B C ; 8 .3 0 -1 0 .0 0 C a fe a u a d e

d im in e a ţă ; 1 0 .0 0 C o u n t r y ‘C lu b (r); 1 1 .0 0 -1 4 .0 0 L a s f î r f i t d e s ă p tă m în ă ; 1 4 .0 0 B B C ;1 4 .3 0 N o i t i t lu r i d e la c a s e l e d e d is c u r i ;1 5 .0 0 A u d i o s e l e c t , 1 6 .0 0 T e h n o m a n ia ; 1 7 .0 0 T o p -T e n ; 1 8 .0 0 B B C ; 1 9 .3 0 S n e r g ia ; 2 0 .3 0 -0 4 .0 0 R a d i o d is c o te c a - D an B rad .

D u m in ic ă , 14 a p r i l ie8 .0 0 -8 .3 0 B B C ; 8 .4 5 -9 .0 0 E v a n g h e l ia d e

d u m in ic ă ; 9 .0 0 C a fe a u a d e d im in e a ţă ; 1 0 .0 0 D o a r o p o a n t ă s ă - ţ i m a i s p u n (U cu F lo re a şi O v id iu R a ţ iu ) ; 1 1 .0 0 S p o r t F M ( G e o r g e C io tlă u ş ş i Alin Boţioc); 1 3 .0 0 F o n o t e c a d e s u f l e t (r) 1 4 .0 0 B B C ; 1 6 .0 0 C o u n tr y C lub ;1 7 .0 0 T o p f i - a f a (r); 1 8 .0 0 B B C ; 1 9 .3 0 H itm ix-, 2 1 .0 0 T a x i M u s ic .

S îm b ă tă , 13 a p r i l ie 0 8 :0 0 -0 8 :0 5 R a d io E u r o p a L ib eră ; 0 8 :0 5 -

11 :00 I m p u ls d e w e e k e n d c u C a rm e n F iz e sa n ; 1 6 ;0 0 -1 8 :0 0 R o m a n ia n to p 1 0 0 c u Adi S im ion ; 18 :0 0 -1 8 :3 0 R a d io E u r o p a L ib eră ; 2 2 :0 0 -2 3 :0 0 C r e m a m i x c u D J A lexis; 2 3 :0 0 -0 8 : N ig h t P la y e r - m u z ic a nopţii la R ad io Im puls.

D u m in ic ă , 1 4 a p r i l ie 0 8 :0 0 -0 8 :0 5 R a d io E u r o p a L ib e ră ; 0 8 0 5 -

1 1 :0 0 I m p u l s d e w e e k e n d c u C a r m e n F iz e s a n ; 1 2 :0 0 -1 4 :0 0 R o m a n ia n to p 1 0 0 cu A di S im io n (r); 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 R a d io E u r o p a L ib e r ă ; 2 2 :0 0 -0 6 :0 0 N ig h t P la y e r - m u z ic a

-nopţii la R a d io Im puls.

S îm b ă tă , 13 a p r i l i e7 ,3 0 D e s e n e a n im a te ; 9 , 0 0 A p ă ră to rii

p la n e te i (s ) ; 9 ,2 0 S u p e r m a n ( d . a . ) ; 9 ,40 .S y lv e s te r şi T w e e ty (d .a .); 1 0 ,0 0 G a ş c a din

M aiib u ( s ) ; 1 0 ,3 0 P r o M o to r ; 1 1 , 0 0 'Auto A v a n p re m ie ră la R aliul C iprului; 1 1 ,3 0 Gillete: L u m e a s p o r t u l u i r 1 3 ,0 0 ' M a g . Liga C am pion ilo r; 1 3 ,0 0 D ă d a c ă la 6 a n i (s ) ; 13,30 P r i e t e n i i t ă i ( s ) ; 1 4 ,0 0 B u f f y , s p a im a v am pirilo r (s ); 1 5 ,0 0 Live M u sic M a k e r ; 15,30 B u c ă t ă r i a lu i R a d u ; 1 6 ,0 0 O s c r i s o a r e p ie rd u tă (c o .R o m â n ia 1 9 5 4 ); 1 8 ,0 0 Lanţul s lă b ic iu n ilo r ; 1 9 ,0 0 Ş tir ile P r o T V ; 20 ,00 F o tb a l D ivizia A; 2 2 ,0 0 Ally M c B e a l (s ) ; 23,00 M arcă în re g is tra tă ; 2 3 ,3 0 T o tu l d e s p r e sex (s); 0 ,0 0 F iice le doc to ru lu i M arch ( d r a m ă SUA 1 9 9 4 ); 2 ,3 0 P o v e ş t i p a ra le le ( d r a m ă . Anglia 2 0 0 0 , p .l).

- D u m in ic ă , 14 a p r i l i e7 ,0 0 D e s e n e a n im a te ; 9 , 2 0 A p ă ră to rii

p la n e te i (s ) ; 9 ,4 0 S u p e r m a n ( d .a . ) ; 10,00 S y lv e s te r ş i T w e e ty (d .a .); 1 0 ,3 0 G a ş c a din M aiib u (s ) ; 1 1 ,0 0 P a r t e d e c a r t e ; 12 ,00 P /o feţii d e s p r e tre c u t; 1 2 ,5 5 Ş ti r i le P r o TV;1 3 ,0 0 M irajul b o g ă ţie i (c o .S U A 1 9 6 2 ) ; 15,00 F o tb a l D ivizia A ; 1 7 ,0 0 M a r c ă în re g is tra tă (r); 1 7 ,3 0 P r o T V M a g a z in ; ' 1 8 ,0 0 Lanţul s lă b ic iu n ilo r ; 1 9 ,0 0 Ş tirile P r o T V ; 20 ,00 V a c a n ţa M are ; 2 1 ,0 0 O c rim ă p e r f e c tă (thriller S U A ’98 ); 2 3 ,0 0 P ro c e s u l e ta p e i ; 2 ,3 0 Mirajul b o g ă ţie i (f/r). ’

92,8fm

C D .................... ..............r a m o S îm b ă tă , 1 3 a p r i l i eP r im u l s a l u t 8 :0 0 -1 1 :0 0 ; Ş tir i : 0 9 :0 0 ,1 0 :0 0 ,

1 3 :0 0 , 2 1 :0 0 ; M e te o , u ti l i ta re 8 :1 0 ; R ev is ta p r e s e i lo c a le 8 ,2 0 ; H o r o s c o p 8 :5 0 , 9 :5 0 ; Ce m a i c r e d e l u m e a 9 :2 0 ; P r o g r a m c in em a 1 0 :2 0 ; P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C 1 1 :0 0 - 11 :15 ; H e i r u p - c u Ş te fa n C o r o ia n - emisiune d e m u z ic ă r o m â n e a s c ă 1 1 :3 0 -1 2 ,3 0 ; Spaţii a m b ie n ta le - c u C r is tia n M u r e f a n u 13:00- 17 :00 ; Ş t ir i 1 3 :0 0 ; C o u n tr y m u s i c U S A - cu C ă lin D e a c 1 7 :0 0 - 18:00; P r o g r a m in fo rm a tiv B B C 1 8 :0 0 -1 8 :3 0 ; Ş t ir i - r e t r o s p e c t iv a zilei 2 1 :0 0 ; N o a p t e a la C D R a d i o - d ed ica ţii; m u z ic a le .

D u m in ic ă , 1 4 a p r i l i e !P r im u l s a l u t 8 :0 0 -1 1 :00; Ş t ir i : 0 9 :0 0 ,1 0 :0 0 , i

1 3 :0 0 , 1 5 ,0 0 , 1 9 :0 0 ; M e te o , u t i l i t a r e 8,20;; H o r o s c o p 8 :5 0 , 9 :5 0 ; P r o g r a m c i n e m a • 9:20;; C e m a i c r e d e lu m e a - r e tr o s p e c tiv a săp tă m în ii, 1 0 :1 5 ; P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C 1 1 :0 0 - ; 11 :1 5 ; C o u n tr y m u s i c U S A - c u C ă lin Deac', (r.) - 1 1 :3 0 -1 2 :3 0 ; H e i r u p - c u Ş t e f a n Coroian (r.) 1 6 :0 0 -1 7 :0 0 ; T h e m ix - c u T u d o r R u n ca n u (r.) 1 7 :0 0 -1 8 :0 0 ; P r o g r a m i n f o r m a t i v BBC 1 8 :0 0 - 1 8 :3 0 ; Ş t i r i - 1 9 , 0 0 ; I lu s tr a ţ i i c in e m a t o g r a f ic e - m u z ic ă d e film - c u Cristian j M u re şa n u 2 1 :2 0 . ' J

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

S îm b ă tă , 13 a p r i l ie0 6 .0 0 -1 0 ,0 0 C e a s u r i le d im in e ţ i i ; 10,00-

1 0 ,1 0 B u l e t i n i n f o r m a t i v ; j l 0 ,1 0 -1 0 ,4 0 S f in ţ i i P ă r in ţi, c o n te m p o r a n i i n o f t r i ; 10,40-1 1 .0 0 C î n t ă r i b i s e r i c e ş t i ; 1 1 ,0 0 -1 1 ,3 0 U n iv e r s u l t e o lo g ic u n iv e r s u l c r e d in ţe i (r);1 1 .3 0 -1 2 ,0 0 M u z ic ă p o p u la r ă ; 12 ,00-13,00 P l a n e t a v e r d e ; 1 3 , 0 0 - 1 3 ,0 5 B u le t in in fo r m a t iv , 1 3 ,0 5 -1 6 ,0 0 M a g a z in ; 16,00-1 6 .3 0 S f in ţ i i P ă r in ţ i c o n te m p o r a n i i noştri (r); 1 6 ,3 0 - 1 7 ,0 0 - C u v î n tu l V i e ţ i i (lecturi z i ln ic e d in S f în ta S c r ip tu ra ş i d in vieţile s f in ţilo r); 1 7 ,0 0 - 1 8 ,0 0 B y z a n t i o n ; 18,00-1 9 .0 0 S lu jb a V e c e r n ie i ( tr a n s m is iu n e în d ire c t d in C a te d r a la A rh ie p isco p a lă ); 19,00- I1 9 .3 0 C în tă r i b i s e r i c e ş t i ; 19 ,30 - 20,00 j P ă h ă r e lu l c u n e c t a r (e m is iu n e p e n tru cei m ic i) ; 2 0 , 0 0 - 2 0 ,3 0 U n i v e r s u l te o lo g ic , u n i v e r s u l c r e d i n ţ e i ; 2 0 ,3 0 - 2 1 ,0 0 30 de m i n u t e (a c tu a lită ţi); 2 1 ,0 0 - 2 2 ,3 0 A r h iv a de f o l c l o r ; 2 2 ,3 0 - 2 3 ,0 0 R u g ă c i u n i l e serii;2 3 .3 0 -0 7 ,0 0 L in i ş te a n o p ţ i i (m u z ic ă clasică).

D u m in ic ă , 14 a p r i l ie0 7 .0 0 -1 0 ,0 0 C e a s u r i le d im in e ţ i i ; 10,00

1 2 .3 0 S f în ta L i tu r g h ie ( tran sm is iu n e în direct d in C a te d r a la A rh iep isco p a lă ); 1 2 ,3 0 -13,00 M u z i c ă b i s e r i c e a s c ă ; 1 2 ,0 0 -1 7 ,0 0 M a g a z in ; 1 3 ,0 0 -1 5 ,0 0 F a s c in a ţ ia opere i;1 5 .0 0 - 1 6 ,0 0 ’ E m i s i u n e c u l tu r a lă ; 16,00-1 7 .0 0 E v a n g h e l ia f i P r e d ic a d e la S finte L itu r g h ie ; 1 7 ,0 0 -1 8 ,0 0 T o n u l f a c e m uzica;1 8 .0 0 -1 9 ,1 5 S lu jb a V e c e r n ie i (transm isiune în d ire c t d in C a te d r a la A rh iep isco p a lă ); 19,15 - 1 9 ,3 0 C în tă r i b i s e r i c e ş t i ; 1 9 ,3 0 -2 0 ,0 0 P ă h ă r e lu l c u n e c t a r (em is iu n e p e n tru cei m ic i) ; 2 0 , 0 0 - 2 1 ,0 0 C e le m a i f r u m o a s e p a g in i a le o r to d o x ie i; 21 ,00 -22 ,30 L a curţile d o r u lu i ; 2 2 ,3 0 - 2 3 ,0 0 R u g ă c iu n i l e serii;2 3 .3 0 -0 6 ,0 0 L in i ş te a n o p ţii (m u z ică clasică).

V

j- A l C I ar putea fireclama dumneavoastră

■ R c d a c (M s r a i m - J X

T e fe m o i •

' iâ it iâ KrV îiV IK s m s u s

■ o s“NU SÎNT VICTIMA UNUI CUNiPLOT!”Destituirea lui Marius Bretan din funcţia de

directortehnic al grupării feroviare continuă să lase loc de speculaţii.

Marius Bretan a fost privit, acum un sezon, ca un adevărat Mesia, ca un salvator. A creat uri nucleu de jucători, a instaurat disciplina şi respectul care au propulsat echipa pe primul loc în seria a 8-a. Din discuţiile purtate (din păcate, numai telefonic) cu Marius Bretan care," spre bucuria noastră, ne-a declarat că se simte mult mai bine, am reţinut următoarele. ,

Bretan mi se consideră victima unui complot. Demersurile de înlocuire i se par'normale în condiţiile în care sănătatea nu îi mai permite să ducă la bun sfirşit munca începută la CFR Ecomax: “Cele două săptămîni de interimat nu se mai puteau prelungi. Echipa avea nevoie de stabilitate, de un nou antrenor principal”.

Aducerea-lui George Ciorceri o consideră benefică pentru echipă în aceste momente şi are

numai cuvinte de laudă la adresa acestuia:• “Ciorceri este un antrenor experimentat, serios,

cu multe calităţi. Va face o treabă bună pînă la sfîrşitul campionatului. Eu, personal, îi doresc multă baftă şi sper că va reuşi să promoveze echipa în “B”. ' '

Vis-â-vis de zvonurile privind “implicarea” preşedintelui Bălaj în această destituire,. Marius Bretan a declarat: “Nu cred că e bine să se facă prea multe speculaţii pe marginea acestei înlocuiri, deoarece afectează psihic echipa.

Dacă asta este-părerea d-voastră, a ziariştilor... v-am spus, am renunţat de bunăvoie, pentru că sănătatea este primordială pentm mine. Am discutat cu Mircea Bălaj şi am convenit că trebuie adus un antrenor nou. Prin urmare, totul s-a petrecut în prezenţa mea şi cu acceptul meu.

Marius Bretan este întru totul de acord cu faptul că CFR nu a mai jucat la fel de bine în acest" retur: “Intr-adevăr, echipa nu mai merge ca şi în tur. • Oboseala, deplasările, lipsa de concentrare a jucătorilor şi presiunea şi-au pus amprenta asupra jocului. La Sărmăşag am făcut cel mai slab joc din acest campionat. Deocamdată, echipa are nevoie de linişte, antrenorii au nevoie de linişte, pentm ca obiectivul propus,, promovarea în “B”, să fie dusă la îndeplinire”.

Cristian FOCŞANU

f îV G N C R O N IC ft .SU B IEC TIV Ă

D in cele opt partide ale etapei, patru vor putea fi vizionate pe micul ecran. Iată programul etapei:

SPORTUL STU­DENŢESC - DINAMO. A fost în toamnă 5-1 pentru “cîinii roşii”, aflaţi la ora actuală în fruntea clasamentului, în timp ce "alb-riegrii" ocupă penultima treaptă a ierarhiei “la zi”. Cu disperarea celui în pericol- de înec şi care.se agaţă de un fir. de pai, trupa lui Ion Andone va încerca să-şi apropie victoria; o imperceptibilă luminiţă a speranţei de salvare de ja retrogradare. Partidă transmisă sîmbătă pe micul ecran (TVR 1, ora 17,00)., • F.C.M. BACĂU - RAPID, în tur 1-0 penfru Rapid. Meci foarte greu pentm giuleşteni,. aflaţi în “cursa de urmărire” a haitei “cîinilor roşii” în lupta pentru titlu. Băcăuanii au fost

o “nucă greu de spart” şi în toamnă, iar acuma evoluează în ograda proprie. Şi acest meci va fi transmis sîmbătă pe micul gcran (PRO TV, ora 20,00).

• GLORIA - PETROLUL. Aflaţi pe locul 11, în apropierea “graniţei” cu subsolul retrogradant, bistriţenii (acuzaţi de FI. Gîtejan de “non combat”, nedovedit, în partida cu F.C. Argeş) vor trage din răsputeri pentm victorie. La rîndul lor, “găzarii” vor încerca imposibilul pentru a repeta isprava de la Craiova, dar care nu cred să se mai... repete. în. tur a fost 1-0 pentm bistriţeni, pe tarlaua “găzarilor”. Aşa că...

• ASTRA - U.M. TIM IŞOARA. “Lanterna roşie” a trenului divizionar “A” poposeşte în halta “astralilor”, situaţi în “vagonul” retrogradant 13, dornici însă de-a răzbi dincolo de “graniţa” salvatoare,

: b î r '

C P ’

/ T ' .

Duminică, 14.04, ora 9,00, Sala Armatei* Campionatul Naţional - etapa judeţeană (juniori şi masters) ' ■ . .

Duminică, 14.04, ora 11,00, Sala Sporturilor: Armătura “U” Agronomia - Dacia Piteşti (Liga naţională/ masculin) ,

Joi, 18.04, ora 14,30, Sala Sporturilor: CSS Viitorul - EPS Banatul Timişoara (juniori/ feminin)

Sîmbătă, 13.04, ora 11,00, Sala Sporturilor* “U” Cluj - OIL Constanta (Play - Out/ feminin - jocul 3) -

Sfrnbătă, 13.04. ora 13,00, Sala Sporturilor: “U” Cluj - Electrocarbon Slatina (Divizia "A"/

-masculin) * - .Duminică; 14.04, ora 12,30, Sala Sporturilor:

. “U” Cluj - OIL Constanţa (Play-Out/ feminin- jocul 4)

. .... ... .w . . . . . . . . . . a

Sîmbătă, 13.04, ora 10,00, Parcul Sportiv I. Haţieganu”: “U” Cluj - “U” Remin Baia Mare.

;•Sîmbătă, 13.04, ora 11,00, Stadionul

“I. Moina”: “U” Cluj - CSM Reşiţa (Divizia “B’j Sîmbătă, 13.04, ora 11,00, Stadionul CFR:

CFR Cluj - FC Unirea Dej (Divizia “C j .

unde se află braşovenii ce evoluează în deplasare, aşa că “schimbul de locuri” devine posibil. Cu condiţia să fie de acord şi “lanterna roşie”. în tur 1-1.

• F.C . N A ŢIO N A L - F.C. BRAŞOV. Un eventual “non combat” al “bancarilor” ar salva trupa de sub Tîmpa de la înfrîngere. Un “non combat” care să nu poată fi dovedit. Toţi ochii vor fi îndreptaţi spre Parcul cu platani. în tur 1-1. •

• FA R U L - O Ţ E L U L . Realmente, derby-ul etapei, între performerele etapei anterioare:* “marinarii” au “remizat” cu haita “cîinilor roşii” chiar în bîrlogul din “Groapă”, iar gâlăţenii au întrecut pe campioana en-titre, rămînînd neînvinşi în retur (patru-victorii şi un egal), întrebarea care se pune: vor rămîne gălăţenii neînvinşi şi după această etapă? Răspunsul îl vom şti în minutul 91. în toamnă a fost 0-0. 1"

U N IV E R S IT A T E A CRAIO VA - CEA H LĂ U L. Nemţenii joacă în Bănie cu trupa fostului lor principal, Florin Marin. Nemţenii, ca *şi patronul “Pinalti”, mai sînt agasaţi de lunga tevatură a partidei cu Dinamo. în toamnă, sub “Pietricica”, a fost 1-0 pentm craioveni. Ce va fi acum, vom avea prilejul să vedem duminică pe micul ecran (PRO TV, ora 15,00). -

• STEAUA - F.C. ARGEŞ A fost.4-0 în toamnă pentm Steaua, la Piteşti, în “Trivale”. Acum, “viteziştii” managemlui- antrbnor- Victor. 'Piţurcă evoluează acasă. Ce vă fi (ar fi cazul unei victorii) vom avea prilejul să. vedem duminică pe micul ecran, în nocturnă (TVR 1, ora 20,40). ~

Romeo V. CIRTAN

C h a m p i o n s L e a g u e_ ii -

Real M adrid si M anchester■ »

United în sem ifinaleMiercuri,- returul ultimelor

două “sferturi”,/soldate cu rezultatele: - ..

• R E A L M ADRID - BÂYERN MUNCHEN 2-0 (0-0)..Printre cel 75.000 de spectatori prezenţi pe Stadionul “Santiago Bernabeu” regele Spaniei, Juan Carios şi regina Sofia. în tur a fost 2-1 pentm Bayem. Partidă de mare luptă. Panzerele miincheneze (de sorginte autohtonă şi străineză) s-au baricadat în defensivă, cu patrulări încmcişate, extrem de rare fiind spargerile încercuirii. A fost o primă jumătate de oră în care madrilenii s-ar fi putut desprinde net pe tabela de marcaj, dar au. ratat, pe rînd, Râul şi Morientes. Singura replică mai viguroasă a fost şutul lui Elber (41, balon deviat de un apărător madrilen în corner). După pauză, atacuri

furibunde ale madrilenilor, care pur şi simplu au sufocat preţ de un sfert de oră defensiva miincheneză. A plouat cu cornere. la poarta lui Oliver Khan. Zinedine Zidane a expediat balonul în transversala porţii miincheneze. Golul care plutea în aer a “picat” în min. 69, semnat fiind de Helguera? urcat în atac, el reluînd în plasă balonul centrat de Roberto Carios.’ Panzerele miincheneze(ameninţate^ de Cari Heinz Rummenigge cu vînzarea multora, dacă nu se vor califica în semifinală) a ieşit din ermetica defensivă la atac, dar fară efect pe tabela de marcaj. Dimpotrivă, madrileniimajorează scorni prin reuşita lui Gutty (85), scor periculos care era să devină egal celui de la Miinchen, dar Elber (92, al

doilea minut al prelungirilor) a şutat de puţin pe lîngă. O victorie pe deplin meritată a madrilenilor.

• Manchester United - Deportivo La Coruna 3-2 (1-1). De reţinut un amănunt de excepţie: toate cele cinci goluri ale partidei au fost marcate de “diavolii roşii”, trei în poarta lui Molîna şi două în propria poartă, spre marea dezamăgire a lui Barthez. A fost 1-0 prin golul lui Solskjaer (23, abia intrat pe teren în locul lui David Beckham, accidentat la o intrare dură a lui'Duscher, adevărat pericol public). Egalitate, 1-1, prin autogolul lui Laurent Blanc (45). Scor 2 -1 -printr-o nouă reuşită a lui Solskjaer (56) şi apoi 3-1 Giggs (69). De reţinut, toate pasele de gol ale • “diavolilor roşii” au fost date de Verbn. în min. 91,3-2 printr-un nou autogol al lui Butt.

în semifinale se vor întîlni, tur-retur, F.C. Barcelona - Real Madrid şi Manchester United - Bayer Leverkusen.

(v.e.r.)

TENIS• Bausch & Lomb

Championships (Amelia Island, Florida, SUA, 585.000 S)

Doar şapte partide s-au disputat în turul II, ploaia împiedicînd buna desfăşurare a întrecerilor. Dintre acestea, cea dintre Paola Suarez (Argentina, 52 W fA) şi , Megham Shaughnessy (SUA, 12 WTA) poate fi considerată o adevărată surpriză. Se mai pot remarca victoria franţuzoaicei Nathalie Dechy (35 WTA) în faţa jucătoarei spaniole Arantxa -

Sanchez-Vicario (14 WTA), dar şi traseul bun "de pînă acum traversat de Jill Craybas (SUA, 109 WTA, beneficiară a unui* wild-card).

Rezultate consemnate:* Conchita Martinez - Majoli' 1-6, 6-4, 6-2

Suarez - Shaughnessy 6-1, 1-6, 6-0

Myskina - Stevenson 2-6, 6-0, 6-2

Dechy - Sanchez Vicario 6-2, 6-2

Craybas - Reeves 3-6, 7-6, 6-3

Henin - Femandez 6-4, 7-5 Likhovtseva - Pratt 6-4, 6-0 • Estoril Open (Portugalia,

140.000 5)

Remarcabilă prestaţia tinerei jucătoare Dinara Salina, care a valorificat cît se poate de optim, wild-cardul primit de către organizatori. Rusoaica, locul 404 WTA, a cîştigat şi întîlnirea din turul 2, învingîndu-o pe mult mai titrata Miriam Oremans (Olanda, 91 WTA), scor 6-1, 7-6. Magui Serna (Spania, 48 WTA), una dintre favoriteja trecut fără probleme de Ludmila Cervanova (Rusia, 100 WTA), scor 6-3, 6-2.

Celelalte rezultate difl turul 2: Pisnik - Gersi 6-4, 6-2 Matevzic - Mandula 6-4, 6-1 Bovina - Schwartz 6-4, 4-6,

7-6.Ovidiu BLAG

Fotbal-tenis -3> - ! La fileuCupa Someşul, ediţia a lll-a

înscrieri pină în ziua competiţiei!Sîmbătă, 13 aprilie, începînd cu ora 8,30, în

sala de sport a G.S.I, Transporturi/ cartier Gheorgheni, vor avea loc meciuri în cadrul Cupei Someşul. Competiţia adresată numai elevilor şi pe eare organizatorii - Someşul SA, GSI Transporturi/ profesor Nicolae Călimac, Filiala judeţeană de fotbal-tenis, preşedinte Dorina Păuna - şi-o doresc onorată de cît mai mulţi participanţi. Pînă în prezent s-au înscris deja elevi aparţinînd unui număr de 15 licee şi şcoli clujene, anunţîndu-se un record de participare. .

înscrieri se pot face şi sîmbătă, 13 aprilie, concurenţii urmînd să aibă asupra loc carnetul de elev sau cartea de identitate.

Sîmbătă, 13 aprilie, în Sala Sporturilor...

T Cluj • Oii Constanţa! play-outlf, Meciul începe la ora 11 şi este foarte important pentru elevele cuplului Marcel Popa - loan Bînda. O victorie clujeană înseamnă un nou meci, duminică, 14 aprilie, o şansă în plus pentru evitarea retrogradării. O eventuală înfrîngere a studentelor în meciul de sîmbătă sau duminică reprezintă retrogradarea în eşalonul secund, lucru pe care nu-1 dorim deloc.

Totul este să fim încrezători şi să sperăm, să fim alături de “U” Cluj.

***• “U” Cluj - El. Slatina se joacă în continuarea

meciului de fete, cu începere în jurul orei 13. Este jocul pentm locurile 9/10, ambele echipe fiind scăpate de grijile retrogradării. Echipa antrenorilor Ovidiu Vasu - Delia Crişan este favorită de departe. Nu este de neglijat echipa oaspete, bătăioasă, sportiv însă, şi un pic mai rutinată.

Dem ostene SO FRO N

Veşti pentru undiţariC oncursuri - faza pe asociaţie

încep concursurile de pescuit sportiv staţionar. Primul, programat pentm sîmbătă, 20 aprilie, este cel al filialei Gherla. Foarte important este cel al filialei CIuj-Napoca, programat o săptămînă mai tîrziu, adică _ sîmbătă, 27 aprilie. Locul de disputare, ca de obicei, lacul Chinteni, cea mai renumită “arenă’ a-asociaţiei A.J.P.S: Cluj. O atenţionare pe adresa pescarilor sportivi din municipiul CIuj-Napoca, aceea de a participa în număr cît mai mare, pentm aceasta însă- fiind invitaţi pe la asociaţie pentm a se înscrie la concurs, invitaţie adresată copiilor, juniorilor, junioarelor,

senioarelor şi seniorilor. Cu cît participarea va fi mai densă, cu atît întrecerea va fi mai atrăgătoare. înscrierile pentru faza pe asociaţie a pescarilor din municipiul CIuj-Napoca se va face pînă la data de 24 aprilie. Informaţii suplimentare la asociaţie şi la telefonul 19-89-76. -

S olunare lePrognoza penfru perioada 13-19 aprilie, prezentată de Marius

Gherghel: trei zile “roşii” la rînd, însemnînd şanse foarte bune, sîmbătă, 13, duminică, 14, şi luni, 15; urmează marţi, 16, zi “albastră”, adică şanse bune, miercuri, 17, zi “neagră”, adică şanse schimbătoare şi apoi la rînd ultimele două zile ale perioadei, ambele “albastre”, joi, 18, si vineri, 19 aprilie. “Fir întins”. -

Victor PESCA RU* v * * ‘ *. ■. , ^~ ———— -----✓ A» -'•* K *•« S A.

ţ>~3 K .J8 îi % î * »

L i SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; -ţr SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

CLU J-N A PO CA : lun i-v ineri 8-16; s îm b ă tă 9- 14;: v tei/fax 19-73-04;

-l l j ,

S . C ” Centrul de Informatică Minieră” S .A .Cluj-Napoca

organizează următoarele cursuri Utilizare calculatoare personale - 60 ore

Windows 98, Word 2000, Excel 2000, servicii INTERNET Data începerii cursului: 15 aprilie 2002

Realizare pa g in i WEB - 60 ore HTML,’ Java script, Dreamweaver, Flash 1Data începerii cursului: 22 aprilie 2002 |Diplome avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Informaţii, înscrieri se fac la telefon: 064/414.123, 414.117 sau ia sediul firmei, Cluj-Napoca, B-dul N.Titulescu, nr. 4

S.C. ASA ASIGURĂRI ATLASSIB S.A.Sucursala Cluj

angajeazăSECRETARĂC o n d i ţ i i :

- studii medii sau superioare; •^cunoştinţe operare calculator, contabilitateprimară, cunoaşterea

unei limbi străine constituie un avantaj.

INSPECTOR ĂSiGURĂRI •C o n d i ţ i i : - studii superioare; -j.

- experienţa în asigurări constituie un avantaj. 8R elaţii Ia tel: 198.500. I

asigură consultaţii, tratamente, intervenţii chirurgicale_ în condiţii u ltram oderne i

• ch iru rg ia c a ta ra c te i p rin fa c o e m u ls if ic a re |cu im p lan t d e c r is ta lin foldabil ^

O p e r a ţ i i c u l a s e r e x c i m e rp e n tru • c o re c ţ ia m iopiei p în ă la -1 0 , -11 dioptrii; • h ip e rm e tro p ie i d e +4, +6 dioptrii; • a s tig m a tism u lu i

Cu ajutorul nostru renunţaţi la disconfortul ochelarilor

c aio»|co]LU

‘z

joso °

Vine primăvara şi pentru tine! Euroweb are oferte speciale pentru conexiunile prin dial-up, ISDN şi linii închiriate.

Contactează-ne acum!

§

iB d . 21 D e c e m b r ie 1 9 8 9 , n ^ 9 3 T e l. 4 1 3 .9 2 7 |b l.L 3 , s c .3 , e t.4 , g p a r t .5 6 F a x 4 2 4 .9 7 0

s p x

_Companie a grupului ASTRAL

IASTRAL TELECOMANUNŢ IMPORTANT

Cu ocazia intrării Dynamic Network Technologies îngrupul ASTRÂL TELECOM, punctele de relaţii cu publicul. ale DNT CIuj s-au mutat mai aproape de dumneavoastră, la adresa: -\ '

vr; ./.-. , . - .A -A ’*-v V - A " A

V str. luliu Maniu(Serviciul de Vânzări, Relaţii cu Publicul şi Marketing)

V cu începere de luni, 25 Martie

(Telr 064-420006,064-193198,-faxr 064420478 —

cj.ro,.office@dntcj.roJ marketing@dntcj.ro j

Orar:[0.8.00-18,00,

www.dntcj.ro

- ■ ’ - A A $*• - ■

* * - j * : v . f i < # 3 : -■ : v?5#v4î “ : - a; # :| L - •. j < . i y . ivv ■ . '

5- ţ 'L " ’ r - ‘ C - 'J

% fek -t'- . ■V

" t ~ AUiiii nun— 11 . “,‘ţ ' Ţ i i - /-" - - j *'13- - W'"ţ V Wv

^ “ V 7 T r -Ţ j'A

t.ţL

JB

Ir

S U B R E D A C Ţ IA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 S U B R E D A C Ţ IA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-il; tel/fax 21-60-75. ------ -— _

n ni-NAPOCA: lun i-v ineri 8-16; sîm bătă 9-14;LLUJ tel/fax 19-73-1

a 4 ^ r

R.A.IU.C. Cluj-Napocaanunţă licitaţie prin negociere competitivă pentru

vînzare de m ate ria le refolosibile, provenite din casări, mijloace fixe - mijloace de transport.

Licitaţia va avea loc lasediul regiei: B-dul 21 Decembrie 1989 rir. 128-130 Cluj-Napoca, în ziua de 30 Aprilie 2002, ora 10,00.

Ofertele vor fi prezentate pînâ la data de 30 Aprilie 2002, ora 9,00. ' ■

REPARAŢIIIapabaturA FOTOGRABCA

Zeno REINHARDT

Calea Mănăştur. nr. 8, Cluj-N.Tel.: 092 /4 6 0 -1 6 9 ; 0 6 4 /4 2 -5 0 ;9 6

E l b â s t e e l e S R L

| \ v 2 § Ş s **-

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a

B -d n lX r o i lo r nr.4 3 /1

T e l/f a x :0 6 4 -4 3 1 1 1 2

R E Z ID E N Ţ IA L -

IM O B IL IA R E

• Vinde garsonieră cf. I în Mănăştur, balcon, suprafaţă 28 mp, elaj intermediar,-finisaje, modificări interioare, parchet, preţ 11.700 USD negociabil. Tel. 195.916 sau 196.808. (Ag.i.)• Vinde ap. 1 cameră în Mănăştur, cf. I, etaj intermediar, zugrăvit, nefinisat dar curat, balcon, preţ 13.000 USD puţin negociabil. Tel.195.916 sau 196.808. (Ag.i.)■ Vinde ap. 2 cam. pe Horea, conf. raic, nefinisat la un preţ de excepţie: 15.500 USD puţin negociabil. Tel.195.916 sau 196.808. (Ag.i.)■ • Vinde ap. 2 camere situat în taierul Mănăştur, etaj intermediar, fecomandat, balcon, semifinisat, M 15.000- USD puţin negociabil. M. 195.916, 196.808. (Ag.i.).1 Vinde ap. 2 camere în zona BRD, W 17.000 USD neg., 2 balcoane, ®j intermediar, nefinisaţ. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).1 Vinde ap. 3 camere pe Pata, cf.I superfînisat, etaj intermediar, îtamuri termopan,’ centrală termică, PW<26.000 USD puţin negociabil, «ritâ văzut. Tel, 195.916,196.808.tei.).’ Vinde ap. 4 camere ultracentral,!lPreţul de 35.000 USD negociabil. Ti 195.916, 196.808. (Ag.i.).

închiriază spaţiu la demisol, 'cotial, ideal pentru birouri, tabinete, săli fitness, depozite, '''-coproducţie etc. 'Are toate fearile, suprafaţă de 150 mp. Tel. '95.916, 196.808. (Ag.i.).

închiriază spaţiu comercial •tacentral, zonă pietonală, vitrinăla

vad excelent, 35 mp, 1000 -SQ+TVATel. 195.916, 196.808. tei.). . . . : - -

A T E N Ţ IE ! ! !S .C . V IN D E C H IO Ş C U R I SI T O N E T E

S T R A D A L E D E E X C E P Ţ IE ! A M P L A S A M E N T E B U N E ,

C U VA D M A R E ! INF. L A T E L . 0 6 4 -19 4 .9 8 1.

T E L .: 196.8 58.

R E G I O N A L A D E T R A N S P O R T ’ F E R O V I A R D E C Ă L Ă T O R I C L U J

cu sediul în P-ţa A vram la n cu nr. 1 7 anunţă scoaterea la L I C I T A Ţ I E a unor piese, materiale şi uniforme specifice inutilizabile. _ _

Licitaţia va avea loc în data de 22.04.2002, ora 12, la sediul societăţii.' Listele cu reperele licitate se pot consulta la sediul societăţii,

cam. 3 11 , zilnic între orele 8-14. ■

PSNn

Ş tii c u m l r e b u ie s ă f ie c a s a ta , d a r nu ştii c e s o lu ţ ie s ă a le g i p e n tru a o c u m p ă r a .

P o lig r u p o , s o lu ţ ii.f in a n c ia r e la în d e m â n ă .

j

■ * 1 :

■ - r

^ f e t e ' te ".'te'''te •' - ;

r - t e

U t 1 ■ i m i M

■ '*' • < Vr . t

ţ ''j ; .

m em bru al grupului

C A R I O N

lossilnţă, essi, teren. Modernizare, construire... Îf8 MTSPoligrupo R om ania SRL, C alea Dorobanţilor nr. 3A, 3400 C luj-Napoca, tel/fax 064-197.615, 0 64 -19 4 .605

S.C. închiriază , 'spaţiu pentru depozitareîn s u p ra fa ţă d e 1 4 4 m p , a fla t p e

jR-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

• T î n ă r ă s im p a t ic ă , d is c r e tă , o f e r c o m p a n ie , m a s a j , n u m a i d o m n i lo r c iv i l i z a ţ i , m a n ie r a ţ i . T e l : 1 6 -6 2 -4 8 , o r e l e 8 .0 0 -2 2 .0 0 . (1 6 1 2 7 3 1 )

• F o a r t e u r g e n t v î n d a p a r t a m e n t 2 c a m e r e , c o n f o r t u n ic , 6 5 m p , 2 b a l c o a n e în c h is e , f i n i s a t , b e c i , c a b l u , t e l e f o n in t e r n a ţ i o n a l , s t r . T ă ş n a d n r . 1 7 , b l . P 6 , a p . 1 2 . T e l : 4 2 -4 4 - 6 8 . P r e ţ n e g o c ia b i l . (1 6 1 4 0 4 8 )

• U n i v e r s i t a t e a “ B o g d a n V o d ă ” C l u j - N a p o c a , s t r . M o ţ i l o r n r . 1 1 9 , s c o a t e I a v în z a r e 3 0 d e g a r s d n ie r e s i tu a te p e s t r . T a b e r e i n r . 4 , c ă m in u l 3 . R e la ţ i i la te l : 1 9 -1 8 -3 0 s -a u I a s e d i u l u n i v e r s i t ă ţ i i . ( 1 6 1 4 1 2 0 ) '

• V în d a p a r t a m e n t 2 c a m e r e p e s t r . G o d e a n u , p a r t e r . T e l : 1 6 - 6 6 - 0 0 ; 0 9 2 - 3 5 - 4 1 - 3 0 .(1 6 1 4 1 2 3 )

• V în d u r g e n t c a s ă , 4 c a m e r e , b a ie , b u c ă t ă r i e , 2 h o lu r i , b e c i, 4 5 0 m p t e r e n , c u t o a t e f a c i l i t ă ţ i l e , c a r t i e r G h e o r g h e n i . P r e ţ 5 4 .0 0 0 S. T e l . 0 9 3 -9 4 -9 8 - 8 3 . (1 6 1 6 0 4 0 )

C o o p e r a t i v a d e C r e d i t " F O N D C O O P ”

C l u j - N a p o c astr . G -ral T. M oşoiu nr. 14

tel/fax: 064-194.257 Acordă credite garantate cu depozit colateral pentru:- investiţii y -producţie;- achiziţie de bunuri

personale pe termen scurt şi mijlociu. (soseoss)

C U M P Ă R Ă Mstocuri fară mişcare, în cantităţi mari: scule aşchietoare, SDV-uri, şuruburi, piuliţe, şaibe, rulmenţi, neferoase şi alte produse industriale. £

Tel.: 094/696.347. I

M A T R I M O N I A L E

V I N Z A R IC U M P Ă R Ă R I

• V în d u r g e n t t e r e n 1 5 0 0 m p , p e s t r . E r e m ia G r ig o r e s c u . T e l . 0 9 4 -6 9 -9 6 -3 8 . (1 6 1 6 0 1 3 )

• Cumpăr teren agricol în zona satului Feiurdeni. Informaţii la tel: 43-03-68. (1614122)

• V în d 3 c a m e r e , G r ig o r e s c u , p r e ţ 1 7 8 0 0 U D S . T e l . 0 9 4 -6 0 - 9 2 -6 2 . (1 6 1 6 1 0 3 )

• V î n d f ă r ă i n t e r m e d i a r i , c a s ă c u e t a j , 4 c a m e r e , b u c ă t ă r i e , 3 h o l u r i , 2 b ă i , t e r a s ă , g r ă d i n ă 6 5 0 m p - D îm b u l R o tu n d . T e i : 4 3 -04 -91 o r e l e 1 0 .0 0 -1 7 .0 0 s a u 0 9 3 -3 5 - 2 7 -5 3 . (1 6 1 3 9 9 2 )

• V î n d l a p r e ţ f o a r t e a v a n t a j o s , i u b i t o r i l o r d c a n i m a l e , p u i R o t t v v e i l e r d e o s e b i ţ i , v a c c in a ţ i , c u c a r n e t d c s ă n ă t a t e , id e a l i p e n t r u p a z ă . T e l : 4 4 - 3 1 -5 7 d u p ă o r a 17 .00 s a u 0 9 2 - 9 5 -5 4 -6 8 . (1 6 1 3 9 9 3 )

\ • Vînd casă 2 camcrc, bucătărie, baie, toate facilităţile, zona Plopilor. Preţ 28.000 USD, negociabil. Tel: 14-24-81 sau 18-18-18. (1614115)

• Vînd în Braşov (centrul civic) casă 5 camere, 2 garaje, curte, grădină, total 500 mp. -Preţ ferm 80.000 USD. Informaţii la tel: 064- 41-17-39; 064-43-21-04. (1616353)

•'Vînd apartament 4 camere 1/4, bucătărie, 2 băi, pivniţă, parcare, cartier Mănăştur, zonă liniştită. Fau intermediar. Tel: O95-S0-76-84 sau i 16-79-85. (1616387)

• V în d R e n a u l t 1 8 D ie se l.e x c e p ţ io n a l . T e l . 0 9 2 -3 0 -0 7 -6 3 .( 1 6 1 6 0 9 4 )

• Vînd WLT 35, Renault 11. Tel: 18-25-53, 094-55-78-18. (1616399)

• Vînd urgent Ford Scorpio, din septembrie 1996. Preţ fix 6.000 .USD. Ţel. 094-78-78-07. (1616083)

• V î n d t a b l ă z i n c a t ă ş i a l u m i n i u , s t r . D e c e b a l n r . 7 5 . T e l : 1 3 - 0 2 - 1 2 ; 0 9 4 - 6 0 - 9 2 - 0 5 . ( 1 6 1 3 7 6 7 )

• S o c ie ta t e , c u m p ă r p ie i m ie l, e n g r o s . T e l . 0 9 2 - 2 5 - 4 0 - 8 6 . ( 1 6 1 5 4 9 4 )

• V î n d g e a m u r i d i n d e m o la r e . T e l . 4 3 - 1 5 - 4 1 ; 0 9 4 - 9 3 - 0 7 -8 7 . ( 1 6 1 6 0 4 7 )

a r a dC O N F O R T !

i n s t a lŢârg înternabanal de tehnologî.materiale şi instrumente de mâsură

şi control pentru instabţii în construcţii, echipamente de încăbire şi cfimatizare, înstelaţi electric» şi sanitare, salonul luminii ^

Salon de echipamente şi «tvicti pentru protecţia muncii, «afon deeieteme de pazâ şi protecţie, proUcţîa mediului

1 0 - 1 3 a p r i l i e 2 0 0 2 S a l a S p o r t u r i l o r A r a d

m i

CCIA ARAD Direcţia Târguri*Expoziţii 2900 Arad, str. Cloşca nr.5 Tel.;057-20.88.24, fax: 057-25.00.14

e-mall: expo3@ccta-arad.ro www.ccta-arocl.roManager de proiect: Simona HĂP&1AN . • _

_______________________ * (F.P.0283)

j r - C m t o n r i n t f j o i r r t a J c t c . t t ' f r â n t b ţ r ţ i t f i n f o a ia J a m it i . " :.V |

PRIN BANCA COMERCIALĂC A R P A T I C A

A e r proaspăt în sistem ul bancar rom ânesc!

S U C U R S A L A C L U J - N A P O C A S t r . M a r e ş a l I o n A n t o n e s c u n r . 1 , B l . B l ,

T e l . 0 6 4 / 4 2 5 5 6 2 - F a x . 0 6 4 / 4 2 5 5 6 2 P i a ţ a M iha i Viteazu nr. 7-8,

T e l : 1 3 6 2 9 3 , F a x : 1 3 4 7 8 4 .

(5057309)

• Vind mobilă de sufragerie, 6 cuburi, congelator, măsuţe cafea şi telefon (sticlă şi PVC), rafturi, TV color Samsung, pianină electronică (90 dc ritmuri). Tel: 18-25-53; 094- 55-78-18. (1616400)

* Vînd pui de Doberman linia Rencwall. Tel: 09141-58-55; 096- 5240-68. (1616411)

Î N C H I R I E R I

• C ă u t ă m p e r s o a n e c u n o s c ă t o a r e l i m b i s t r ă i n e ( e n g l e z ă , g e r m a n ă , i t a l i a n ă , m a g h ia r ă ) î n v e d e r e a e x t in d e r i i u n e i a f a c e r i . P r o g r a m f le x ib il . 1 5 0 -2 0 0 U S D /lu n ă . T e l : 0 9 2 -2 3 - 8 1 -8 3 ; 0 9 5 - 4 2 - 1 9 - 8 6 . (1 6 1 4 0 5 1 )

* D a u î n c h i r i e a p a r t a m e n t 3 'c a m e r e , u l t r a c e n t r a l , d o t a r e l u x , r e n o v a t m a r t i e 2 0 0 2 , n u m a i p e n t r u p r e t e n ( io ş i . P r e ţ 4 0 0 U S D / lu n ă . T e l : 0 9 4 - 2 1 - 6 6 - 6 1 . (1 6 1 4 0 7 4 )

• D a u în c h i r i e a p a r t a m e n t c u o c a m e r ă . T e l : 1 8 4 6 - 6 3 . (1 6 1 4 0 7 8 )

• închiriem apartament 2 camere, confort-mobilat. Tel. 44-09-21, orele 17,00-21,00. (1616107)• Dau în chirie o cameră mobilată,

zona ultracentrală. Tel. 26-01-58 după orele 18,00. (1616118)

• S . C . c a u t ă p e n t r u î n c h i r i a t s p a ţ i u d e p o z i t a r e 1 0 0 - 1 5 0 m p c u a c c e s T I R . T e l . 0 9 2 - 6 4 -3 6 - 2 8 . ( 1 6 1 5 9 9 9 )

D I V E R S E

• A n g a j e z c o f e t a r - p a t i s e r . I n f o r m a ţ i i l a t e l : 1 9 -0 3 -0 2 s a u Ia P a t i s e r i a S a n d a , s t r . A v r a m I a n c u n r . 2 9 . ( 1 6 1 4 0 3 8 )

• A s o c i a ţ i a C h i n o l o g i c ă “ N a p o c a ” o r g a n i z e a z ă e x p o z iţie d e f r u m u s e ţ e , î n d a t a d e 1 3 .0 4 .2 0 0 2 , s î m b ă t ă î n t r e o re le 1 1 -1 6 , l a B a z a S p o r t i v ă “ U n i r e a ” d i n c a r t i e r u lM ă n ă ş t u r . L a e x p o z i ţ i ep a r t i c i p ă u n n u m ă r d e 4 0 0 d e c î in i , d in 6 0 d e r a s e . V a fi o d e m o n s t r a ţ i e d e d r e s a j . V ă a ş te p tă m c u d r a g ! ( 1 6 1 4 1 0 8 )

• S . C . N a p o c a S . A . C lu j , s t r . G i o r d a n o B r u n o n r . 3 -5 , a n g a je a z ă 1 c o n d u c ă to r a u t o cu p e r m is d e c o n d u c e r e c a te g o r i i le B -C -D -E , a p t p e n t r u t r a n s p o r t p e r s o a n e , v î r s t ă î n t r e 2 6 -5 0 a n i , d o m ic i l iu l în m u n i c ip i u l C lu j - N a p o c a ; - 2 m u n c i t o r i n e c a l i f i c a ţ i c u d o m i c i l i u l î n C lu j - N a p o c a , v î r s t ă 2 0 4 5 a n i . I n f o r m a ţ i i l a te l : 4 3 -5 2 -7 7 î n t r e o r e l e 8 .0 0 -1 0 .0 0 . ( 1 6 1 4 1 1 3 )

• C e n t r u B u g e t a r n r . 5 cu s e d iu l în s t r . E p i s c o p l o a n B o b n r . 1 0 , a n u n ţ ă c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a u n u i p o s t d e c a s i e r - m a g a z i o n e r p e d a t a d e 1 0 .0 5 .2 0 0 2 . I n f o r m a ţ i i l a t e l : 1 9 -1 4 -0 7 , z i ln ic î n t r e o r e l e 8 .0 0 - 1 5 .0 0 . ( 1 6 1 4 1 1 4 )

L r U l j l f . C L f e f CCLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

■ - ’ . y tel/fax 19-73-04;l i SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 3143-23; ^ . SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

________ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75,

F A R M A C I AV I S C U M

N O N - S T O Pc a r t G r i g o r e s c u

s t r . F î n t î n e l e ?

( v i s - ă - v i s d e p i a ţ ă )

\ W EST BANK SA - Sucursala CLUJ-NAPOCA CARDINE BANKING GROUP

C lu j - N a p o c a , P ia ţ a C ip a r iu n r . 9 , T e le fo n : 4 3 0 1 8 0 , 430008

OFERĂ D E P O Z I T U L I E P U R A Şîntre 15 martie - 30 aprilie 2002

* suma minimă 5.000.000 lei |- termen 3 luni |- dobîndă fermă 33% pe an

• FĂRĂ COMISION LA RIDICAREA SUMEI DUPÂ EXPIRAREA DEPOZITULUI

• MAREA SURPRIZĂ: TOMBOLĂ CU 100 DE PREMII ÎN OBIECTE ŞT BANI, ÎN DATA DE 3 MAI 2002.

jf î ' !| mii £

[ /E T INVESTMENT CREDIT

10.000-35.000 EUR

M IC R O EN TER PR ISE C R E D IT *ROMANIA S - A i

/?

Credite pentru întreprinderi mici şi mijlocii,

! i Ă B . BUSINESS CREDIT’ j V, <

persoane fizice autorizate si asociaţii familiale

: t.« 2.500-10.000 EUR'* ' 7f " .* *si. .

; RAPID CREDITl ' Pana'la 2.500 EUR

l ■ l

C l u j - N a p o c a . S t r . B o l y a i n r . 1 , e t . 1 T e L / f a x : + 4 0 ( 6 4 ) 1 9 . 1 8 . 8 8 ; + 4 0 ( 6 4 ) 1 9 . 7 3 . 4 8 ; ~

093-53.88.53; 090-07.07.40 8£1.

e - m a i l : m c r @ g m i . r o &

- i N o i DAM C R E D I T D e z v o l t ă r i i T a l e !

* . . . . *. . *............ . . ' . 7 v. ... „. >*.............. ’ .....................^ . . . *................)

• SC C&C Electric SRL angajează inginer electrotehnist pentru postul de diriginte de şantier. Cerinţe: - experienţă mimim 3 ani; - vorbitor de limba maghiară. Asigurăm: - specializare o lună în Ungaria; - salar motivat. C. V-ul se poate depune la adresa str. Orăştiei nr. 10 pînâ la 17.04.2002. Informaţii la tel/ fax: 06441-74-37. (1614033)

• Transport persoane în Italia şi Portugalia. Tel: 090-85-67-36 sau 094-82-5243. (1614090)• Colegiul Economic “Iulian Pop”

Cluj-Napoca, str. Emil Isac nr. 19 solicită oferte pentru licitaţia în vederea întocmirii documentelor P. S. I. - p'entru clădirile şcolii în conformitate cu prevederile legale publicate în Monitorul Oficial 606/ 26.09.2001. Ofertele se depun la secretariatul şcolii în plic închis pînă. la data de 19 aprilie 2002. Informaţii suplimentare şi tematica lucrărilor solicitate se primesc de la secretariatul şcplii şi la telefon 19- 20-81.(1616108)

• S . C . E r o s t a r S . R . L . , a n g a j e a z ă a g e n t c o m e r c i a l p e n t r u l i v r ă r i m a r f ă î n ju d e ţ . S o l ic i tă m g a r a n ţ i e m a te r i a l ă şi p o s e s o r c a r n e t a u t o c a te g o r ia B . T e l . 4 2 - 9 4 - 1 8 . (1 6 1 6 1 0 4 )

. • S .C . a n g a j e a z ă s e c r e t a r ă p e n t r u F i l i a l a C l u j - N a p o c a . C o n d i ţ i i : - c u n o a ş t e r e a lim b ii e n g le z e ; - o p e r a r e P .C f - a s p e c t f iz ic p l ă c u t . V ă r u g ă m s ă - n e t r i m i t e ţ i C V - u l l a n r . d e fax : 0 3 3 - 2 1 -3 6 -1 6 . (1 6 1 4 1 0 7 )

• A n g a j ă m u r g e n t a g e n t c o m e r c ia l p ie s e a u t o . T r im i te ţ i C .V . l a te i / f a x : 0 4 8 /2 6 0 .5 5 2 s a u i a e - m a i l : d e f @ x n e t . r o .( 5 0 5 7 2 8 1 ) '

. • F i r m a d e t e l e s h o p p i n g I D E E A S T U D I O S .A . a n g a j e a z ă c u c a r t e d e m u n c ă p e n t r u s t a n d u l d i n c a d r u ! m a g a z i n u l u i C e n t r a l , v î n z ă t o a r e ş i r e s p o n s a b i l ă p u n c t d e l u c r u . C o n d iţ i i : t in e r e , p r e z e n t a b i l e , d i p l o m ă b a c a l a u r e a t , e x p e r i e n ţ ă c o m e r c i a l ă . P r o g r a m a r e i n t e r v iu Ia t e i . 0 1 /3 1 1 .1 1 .7 9 ş i 0 9 2 -2 3 9 .0 9 8 . (5 0 5 6 9 2 1 )

* E x e c u t o r u l j u d e c ă t o r e s c v in d e , I a l i c i t a ţ i e p u b lic ă , c a s ă f a m i l i a l ă , în : T u r d a , s t r . C în e p iş t i n r . 1 3 , c o m p u s ă d in : Ia p a r t e r c a m e r ă d e z i, s tu d io , b u c ă t ă r i e , c ă m a r ă , h o l, d e b a r a ş i c a s a s c ă r i i ; i a e t a j : 3 c a m e r e , b a i e , W C ş i v e s t ib u l , c u r t e ş i g r ă d i n ă , î n s u p r a f a ţ ă to t a lă d e 4 4 3 m p . P r e ţ u l d e s t r ig a r e e s te d e 7 5 0 .0 0 0 .0 0 0 Ie i . P a r t i c ip a n ţ i i I a l i c i t a ţ i e v o r f a c e d o v a d a d e p u n e r i i a 1 0 % d in p r e ţ u l d e s t r i g a r e l a d i s p o z i ţ i e e x e c u to r u lu i ju d e c ă to r e s c s a u î n n u m e r a r . L i c i t a ţ i a v a a v e a lo c î n d a t a d e 15 .0 4 .2 0 0 2 , o r a 1 0 , . l a s e d i u l e x e c u t o r u l u i j u d e c ă t o r e s c d in T u r d a , s t r . R e p u b l i c i i n r . 3 5 . R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a e x e c u t o r u l j u d e c ă to r e s c T u r d a , te i, 3 1 -2 0 - 9 0 . ( 7 0 1 9 6 6 1 ) ■'

S p i ta lu l M u n ic ip a l T u r d a , c u s e d iu l î n T u r d a , s t iv A n d r e i M u r e ş a n n r . 1 2 , î n d a t a d e 3 0 .0 4 .2 0 0 2 , o r a 10 , o rg a n iz e a z ă l i c i t a ţ i e p e n t r u în c h ir ie re a u n u i s p a ţ i u d e 6 m p ( t e r a s ă ) , î n s p a t e l e c h i o ş c u l u i a l i m e n t a r s i t u a t î n h o l u l m ă r e a l s p i ta lu lu i . R e l a ţ i i s u p l im e n ta r e l a te l . 3 1 -1 2 -8 5 . (7 0 1 9 6 6 6 )

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Distrigaz Nord SA Tîrgu Mureş anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “înlocuiri conducte şi branşamente gaze naturale, presiune redusă şi joasă din oţel cu conducte din polietilenă în localităţile: Bolduţ, Boian, Hodăi, Iacobeni şi cătunele aferente din comuna Ceanu Mare; localitatea Frata şi Poiana Frăţii din comuna Frata; localitatea Urca din comuna Viişoara; localitatea Gligoreşti din comuna Luna; localitatea Tritenii de Jos, Triteni Hotar, .Tritenii de Sus, Pădureni şi Clapa din comuna Tritenii de Jos, localitatea Călăraşi Sat, Călăraşi Gară din comuna Călăraşi. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.. 99. (1616398)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Popescu Ion anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “casă de vacanţă, platformă de parcare şi fosă septică situate pe plaja I, lac Tamiţa, parcela topo 374/2, Cartea Funciară nr. 854, Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Călea Dorobanţilor nr, 99. (1616410) •• Palfi Balasz şi soţia născută

Fodor Klara sînt citaţi la Judecătoria Turda în dosar civil nr. 1554/2002,, pentru dată de 14.05.2002, reclamanţi Perşa Alexandru şi soţia. Perşa Eva. în caz de neprezentare, cauza se judecă în lipsă. (7019665)• Găsit set ehei maşină, la Biserica

“Sf. Petru”, Mărăşti. Tel: 093-22- 92-80. (1614118)

• Numiţii Demiari loan, Biji loan, Rusu Ilie, Prodan George, Cenat Iosif, Feiurdean loan, Dulca George,

’ Veer Gheorghe, Morar Ghiran, Graci Alexandru, Guici Alexandru, Sucii Gheorghe, Petru Ştefan, Kanabi Francisc sînt citaţi la Judecătorii

. Cluj-Napoca pentru data de 25.04.2002, ora 8, sala 16 în dosar 12555/2001 avînd ca obiect întabulare tidu. (1614125)

• Numiţii Burka Kosztan, Marzsinean Anasztaszia, Vergye Mina, Burka Costan, văduva lui Mesko Carol născută Willeszdorfa Iosefa, Burca Costan şi Mărgineai Nastasia sînt citaţi în 30 aprilie 200! la Judecătoria Gherla pentru acţiune în constatare, , dosar 894/2002, reclamanţi Tatiş Ştefan şi soţia Ţatiş Ana. (1614130) . - :

•; Numiţii Ardelean Maria soţii lui Mureşan loan este citată în 1) aprilie 2002 la Judecătoria Gherla în proces cu Nagy Elena, dosar 658 2002 pentru uzucapiune. (1614131

• Numitul Bacs Kostan este citai la Judecătoria Gherla în 29 aprilie 2002 pentru acţiune în constatare şi prestaţie tabulară în proces ci Biserica Apostolică Penticostali Jucu de Mijloc, dosar 895/2002 (1614132) -

• în conformitate cu Legea nr 137/1995, S. . C. Andrastel Comimpex S. R. L. anunţă începera demersurilor pentru obţinere! autorizaţiei de mediu pentni

-obiectivul “prestări servicii- salubrizare spaţii în Depoul Dej

Triaj, staţia C. F. R. Dej Triaj şi revizia de Vagone Dej Triaj” situai în Dej str. Triajului nr. 1 Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii-de mediu st vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1616106)

P I E R D E R I

• Pierdut aviz special nr. : din 26 septembrie 1991, pe numele Păsculescu Pelagia. Se declară nul. (1614110)

• Pierdut certificat atestare expert contabil stagiar pe numele Ilea Mariana. Se declara nul. (1614119)

•" Pierdut carte de identitate auto seria D nr. 522172, aparţinînd firmei SC EVW Holding SRL. Se declam nulă. (1616404)

• Pierdut câmet de student pe numele Gilău Rodica Daniela. 0 declar nul. (1616405)

• Pierdui carnet de student pe numele Condor Mircea Bogdw> feliberat de Universitatea Di®1115 Cantemiţ, Facultatea ţe Management Turistic şî Comercial­ii declar nul. (1616413) '

P e n t r u a v d a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lv ă p u i e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 . l o C I

d e c e s e C O M E M O R Ă R I• Cu adîncă durere în suflet

anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă ,şi bunică BULBOACĂEUGENIA, în vîrstă de 60 ani. înmormîntarea va avea Ioc în data de 13 aprilie 2002, Ia ora12.00 Ia Cimitirul Mănăştur, Capela Nouă. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Rodica, Dorina cu familiile. (1614111)

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic, POP IOAN. Înmormîntarea va avea loc vineri, 12 aprilie 2002, ora13.00 în satul Tăuşeni, jud. Cluj. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Fiicele Lenuţa, Maria şi Susana cu familiile. (1614121)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, RUS TRAIAN, în vîrstă de 61 de ani. în inimile noastre rămîne un gol imens pe care nimeni nu-I va putea umple. Înmormîmtarea va avea loc în data de 12 aprilie 2002, ora13,00, Ia Cimitirul Central, Capela Mare. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia, fiica îi nepoata. (1616110)

Sîntem alături de Nelu, Violeta şi Bogdana, în marea durere pricinuită de pierderea mamei şi bunicii BACIU 0TILIA. Sincere condoleanţe. Locatarii bl. V, sc. C de pe str. Donath. (1614116)

* Sîntem alături de Sorana, in aceste momente de cumpănă prin care trece, cu întreaga noastră fiinţă. Monica, Corina, Vlaicu şi Victor. (1614124)

• Exprimăm condoleanţe şi compasiune - naşilor şi prietenilor noştri Onac Rodica Si Vasile pentru pierderea suferită prin decesul fratelui şi cumnatului drag. Familia Elena şi Valentin Mudura. (1616406) .

• Sîntem alături de Silvia Bria şi de întreaga familie în “ceste momente de suferinţă cauzate de moartea tatălui, familia Coca. (1616408)

' Sîntem alături de colega aoastră Virginia Stoian în aceste clipe grele pricinuite de trecerea la cele veşnice a iubitului său tată. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii de

Şcoala nr. 3. (1616409)

' Sîntem alături de colegul austru Saralinschi Ioan în ’ceste momente grele. Colegii la S. C. “Dacia Service Cluj-

fdeac. (1616109)

Colectivul Policlinicii [ | Pentru Spotivi este alături de

-colega lor Macavei Maria în Sreaua piedere pricinuită de cesul mamei sale. Dumnezeu

la o odihnească în pace!t o n )

• Sîntem alături de familia domnului ' Marian 'Fodor, director al S. C. ACI Cluj S. A ., în marea durere pricinită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe! Conducerea S. C. “Carbochim” S. A. (1616113)

• Sîntem alături de familia Ţât Ioan în momentele de grea încercare pricinuite de trecerea în nefiinţă-a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii din cadrul R. A-. T. U. C. Cluj- Napoca. (1616114)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Rodica Fodor, pentru decesul mamei-soacre. Colegii de Ia Liceul Teoretic “Avram Iancu”. (1616119)

• - S-au scurs 11 ani şi respectiv 6 ani de cînd au plecat pe drumul veşniciei dragii şi scumpii noştri părinţi TRIPON IRINA şi TRIPON ANDREI din satul Fodora, jud. Cluj. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Cu multă dragoste, stimă şi respect din partea copiilor Mărioara şi Andrei cu familiile. (1613994)

• Se împlinesc 51 de ani şi respectiv 20 de ani de cînd ne- au părăsit pentru totdeauna dragii noştri bunici CIUPEI ONIŢA şi CIUPEIJ»AVEL din satul Fodora, jud. Cluj. Dumnezeu să-i odihnească. în veci nemîngîiaţi nepoţii Mărioara şi Andrei cu familiile. (1613995)

• Se împlinesc 9. ani de la plecarea dintre noi a celui care a fost iubitul nostru soţ, tată şi bunic MUREŞAN AUGUSTIN. îl păstrăm mereu în sufletele noastre. Ana, Puşa şi Ioana. (1614070)

• Eterne regrete şi pios omagiu dragului nostru VIRGIL MEDAN, la împlinirea a 8 ani de Ia dureroasa ' despărţire. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Familia. (1614109)

• Durerea şi dorul din sufletele noastre sînt tot mai grele şi fără alinare. Cuvintele sînt prea sărace pentru a exprima ce simţim acum, cînd se împlinesc şase săptămîni de cînd dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic NOJE IOAN, a plecat pe drumul fără întoarcere, lăsîndu-ne trişti şi îndureraţi. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească-suflet bun şi blînd. Slujba de pomenire va avea Ioc la Biserica “Sf. Petru şi Pavel”, în data de 13.04.2002, ora 9.00. Soţia Rozica şi copiii Liviu şi Doru cu familiile. (1614112)

1 Nu putem uita tragica despărţire din.12 aprilie 1978 de iubitul nostru fiu şi frate NEGRU IOAN CORNEL; Ani de durere şi dor. Părinţii şi sora cu familia. (Î616261)

Deşi nu mai este printre noi, TUŞA LOLA, a rămas vie în amintirea noastră. Lucica Turos cu familia. (1616087)

• S-au împlinit 12 ani de rînd- a plecat de lîngâ noi scumpul nostru soţ şi tată ALEXANDRU STANCIU. A rămas veşnic ‘ în sufletele noastre plin de iubire şi afecţiune. Nu-1 vom uita niciodată. Fie-i ţărîna uşoară. Soţia Maria, copiii Doina, Sandu şi Mariana cu familiile. Parastasul va avea loc duminică 14 aprilie 2002, la biserica din Mănăştur, str. Primăverii. (1616407)

* S-au împlinit 6 săptămîni de cînd dragul nostru soţ şi tată, ing. CĂTUNA IOAN, a plecat din mijlocul nostru, lăsînd multă durere în sufletele noastre. Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă, 13 aprilie, la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Gheorgheni, Iîngă complexul “Hermes”, Ia ora 18,30. Nu te vom uita niciodată şi te vom păstra veşnic în inimile noastre. Soţia Rodica şi fiii Dragoş şi Bogdan. (1616055)

-• Lacrimi, durere şi dor, la împlinirea a 6 săptămîni de cînd a părăsit această lume, iubita noastră mamă, soacră şi bunică POP MARIA (LOLA), fostă angajată.la magazinul “Central”. Păstrăndu-i veşnică amintirea, ne rugăm pentru odihna sufletului ei, iar durerea despărţirii va rămîne la fel de puternică pentru toţi cei care au iubit-o. Comemorarea va avea loc sâmbătă, 13.04.2002 ora 12,30 Ia Biserica Ortodoxă de pe str. L. Rebreanu (fostă Borhanci). Dragă LOLA îţi mulţumim pentru toată dragostea ta şi pentru tot ce ai făcut pentru noi. Familia îndoliată. (1616086)

• Mulţumim din suflet tuturor celor care au fost alături de noi şi şi-au exprimat întreaga compasiune pentru trecerea în eternitate' a scumpului şi dragului nostru soţ, tată, socru, cuscru, cpt. (r) MARICA GHEORGHE. Soţia Ana, Fiica;Emilia, ginerele Marius Oprişca, Terezia şi Vasile Oprişca. (1616115)

• Sîntem alături de familia Fodor în momentele grele pricinuite de pierderea mamei dragi. Transmitem sincere condoleanţe. Salariaţii de la SC SAWA SA. (G.)

• Mulţumim tuturor rudelor, prietenilor, colegilor şi cunoscuţilor care au fost alături de noi la tragicul moment al trecerii în nefiinţă a scumpei noastre mame şi bunici Livia Eugenia Botoş. Cecilia Iliescu, Crina Stamatian şi Cecil Iliescu. (S.)

Citiţi

Şicanele^m unicipalitătii

E S A Q P O l i î j - i a p u c a f a c e i i s p o R i b i l i o f f i .- m a s iv e

Tratamentul pe caremunicipalitatea îl aplică în prezentarea activităţii regiei şi a preţurilor practicate de aceasta este „într-o totală lipsă de fair- play, fără a aduce şi la cunoştinţa conducerii RÂDP Cluj-Napoca aspectelerespective”, se arată într-un comunicat semnat de Mihaela Rozor, directoarea instituţiei. Prin aceasta, „se doreşte stoparea tuturor activităţilor RADP Cluj-Napoca, cu toate că regia se află sub autoritatea Consiliului local, contribuind cu sume'importante ca venit la bugetul local respectiv impozitul pe profit, cotă din profitul net (cca. 40 la sută) - sume pe care alte firme nu le

- virează la bugetul Consiliului local - la care se adaugă cota cuvenită din impozitul pe salar reţinut celor aproâpe 700 de angajaţi ai regiei”. In sprijinul acestora, conducerea RADP invocă- modul - în care se calculează şi se aprobă preţurile: „fişele tehnologice sînt aprobate de Direcţia Tehnică a Primăriei” şi, „pe baza fişelor tehnologice, s-au calculat întotdeauna preţurile propuse spre aprobare”. Mihaela Rozor consideră că, prin acuzele aduse regiei, municipalitatea încearcă distragerea atenţiei opiniei publice de la „modul total incorect în care este cheltuit banul public”. Mai mult, ieri, Mihaela Rozor a declarat.că

RADP va fi nevoită sâ facă drastice reduceri de personal: „Ca urmare a faptului că Primăria nu ne lansează comenzi ori nu reuşim să cîştigăm licitaţii nici atunci cînd avem cele mai -bune oferte, precum şi datorită faptului că avem lucrări prestate în valoare de 3 miliarde lei, dar neplătite de municipalitate din vara anului trecut, sîntem nevoiţi ca pînă în toamnă să disponibilizăm 300 de persoane, în prima etapă vor părăsi unitatea 100 de persoane şi 30 vor fi pensionate, apoi vor urma cei aflaţi în perioadă de probă şi cei cu sancţiuni”.

Sorin CĂLIN

Proiecţie de diapozitive

A C O N C A G U A 2 0 0 2Clubul Montan ,',Extremes” şi Clubul de Cicloturism „Napoca”

invită publicul clujean la proiecţia de diapozitive „ACONCAGUA 2002", care va fi prezentată marţi, 16 aprilie, orele 19, în Sala Mare a Casei de Cultură a Studenţilor. Tema proiecţiei este expediţia alpină omonimă, care s-a desfăşurat în perioada 5 februarie - 9 martie a.c., în organizarea Clubului Montan „Extremes” şi a Clubului de Cicloturism „Napoca”, cu sprijinul unor sponsori generoşi, precum Nootka, Green Mountain Holidays, Casa Augustin, Foto Universal, Kameleon Trans, Direct Line Inox, Atta, Klausen Exim şi Aviatica. Expediţia a avut ca rezultat escaladarea vîrfului Cerro Aconcagua, de 6.962 metri, care este cel mai înalt vîrf al continentului american, cel mai înalt munte din emisfera sudică, cel mai înalt pisc din emisfera vestică şi cel mai înalt vulcan de pe mapamond. '

Proiecţia şi susţinerea aferentă vor fi prezentate de protagoniştii expediţiei - Amold Kadar şi Laszlo Kupa şi se înscriu în ciclul de manifestări „Zilele Muntelui”, organizate de Clubul de Turism Montan „Ochiul Muntelui”, Fundaţia „Agora-Peer" şi Casa dc Cultură a Studenţilor. -

M. TRIPON

SCOALfl DE V A R Ă

în perioada 15 -2 7 iulie a.c., la Jena şi Praga se vor desfăşura cursurile şcolii de vară “The EU facing Eastern Enlargement”. Subiectele abordate vor viza: Metodologii şi teoria RI; Instituţii europene; Probleme transnaţionale în Europa unită; Aderarea la UE a statelor-din Europa Centrală şi de Est.

Sînt invitaţi să participe în special doctoranzi şi tineri cercetători. Detalii şi formularul de participare se găsesc pe web-site-ul: http://www.uta.fi/laitokset/ eirss/index.litm.

M. TRIPON

0 femeie, comisar şei, la Garda de Mediii ClujMinisterul Apelor şi

Protecţiei Mediului a dat “undă verde” organizării şi funcţionării Comisariatului General al Gărzii de Mediu, care are în subordine Gărzile de Mediu judeţene. Membrii compartimentelor de inspecţie din cadrul Inspectoratelor de Protecţie a Mediului au devenit comisari, primind şi alte atribuţii specifice de control ecologic al mediului. Garda de mediu, npu creată, se bazează pe 'experienţa şi profesionalismul dobîndit, în ani de zile, de inspectorii din autoritatea teritorială de protecţie a mediului. în

conformitate cu H.G. nr. 1.167/ 2001, funcţia de inspector şef adjunct, din cadrul inspectoratelor judeţene de protecţie a mediului, se transformă în comisar şef.

La Cluj, Garda de mediu este 'coordonată de un comisar şef... femeie, doamna ing. Mihaela BEU. “Garda de Mediu va coopera cu autorităţile administraţiei publice, instituţii publice locale, reprezentanţi ai societăţii civile, cu persoane juridice şi fizice. în acest sens, vom încheia protocoale de colaborare pentru îndeplinirea eficientă a atribuţiilor, mai ales în cazul unor evenimente

deose&ite. Colaborarea cu persoane fizice se va face cu cetăţeni care doresc sâ se implice în activităţi de protecţie a mediului, din rîndul cărora se vor recruta voluntari cu gradul de comisari onorifici” - ne-a declarat d-na Mihaela BEU, comisar şef al Gărzii* dc Mediu Cluj. Comisarii Gărzii de Mediu vor purta uniforme şi vor avea în dotare armament de serviciu, de care vor putea face uz în condiţiile legii. Autoturismele Gărzii de Mediu, de culoare verde oliv, vor fi inscripţionate cu însemnele specifice şi vor fi dotate cu girofar si sirenă.

Vasile MOLDOVAN

PITMAN QUALIFICATIONS LONDON, LA BRIDGE LANGUAGE STUDY HOUSE

în c a l i ta te d e r e p re z e n ta n t o fic ia l a l P itm a n Q ualifications din Londra, Ş coala d e Limbi S trăine Bridge L anguage S tudy H ouse din C luj-N apoca şi-a a n u n ţa t n oua ofertă d e program e. E s te vorba d e e x am en e internaţionale d e lim ba e n g le z ă g e n e ra lă - basic, e lem entary , interm ediate, higher-interrnediate şi a d v an ced - şi d e e n g le z ă d e a fa ce ri (E nglish for B usiness C om m unications) - level 1 - e lem entary , levei 2 - in term ediate şi level 3 .- advanced.

Data limită pen tm înscrieri (la sediul Bridge Language' S tudy H o u se d in C luj-N apoca) e s te 17 ap rilie . T estu l de în cad ra re va a v e a loc în 19 aprilie, o ra 10, cursurile p regătitoare s e v o r d e sfă şu ra în perioada 4 mai - 2 iunie, iar e x am en e le P itm an Qualifications, în 13 - 1 5 iunie.

M. TRIPON

Invitaţie la Tribunalul Militar Cluj

Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei din judeţul Cluj, constituită din urmaşii eroilor martiri, răniţi şi luptători, "face un apel călduros la toţi cetăţenii citaţi în procesul revoluţiei de la Cluj din Decembrie 1989, dosar pe rol la,Curtea Supremă de Justiţie, sub nr. 2956/ 1998, să se prezinte pentru

.audiere la Tribunalul-Nfilitar Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 2 Cluj-Napoca, la data înscrisă pe citaţie. Instanţa din Bucureşti va audia martorii în Cluj-Napoca, în perioada 15-26 aprilie 2002. Dorim ca în această primăvară să se încheie un proces început în 1998" - se arată într-un comunicat primit ieri la redacţie din partea Comitetului Asociaţiei clujene.

I '^espw ^ i

1 D o l a r S U A = 3 2 . 9 4 5 l e i

1 l i r ă s t e r l i n ă = 4 7 .2 8 6 I e i mi S H î

In :mggaziiiele şi «fgpozîfgSg Clajafoi - mirforigxpiratt în valoare de sate de milioane

In urma unui ordin al prefectului, o parte din : direcţiile judeţene, cu atribuţii de control pe segmentul produselor alimentare - Direcţia Sanitar Veterinară, Oficiul Judeţean de Protecţia Consumatorului, Direcţia de Sănătate Publică, Serviciul Industrie Alimentară al Direcţiei Agricole - Ia care se adaugă Poliţia şi Garda Financiară efectuează simultan şi periodic controale la sediile, magazinele şi spaţiile de producţie ale agenţilor economici cu activităţi în acest domeniu. Scopul verificărilor este acela de a constata modul în care agenţii economici • respectă tehnologiile de fabricaţie, gradul de pregătire al personalului utilizat, condiţiile igienico - sanitare, calitatea produsului finit, deţinerea unei licenţe de fabricaţie sau a certificatului de producător.

Acţiunile întreprinse de către aceste instituţii, în perioada 26 martie - 8 aprilie, au scos la iveală lipsa de responsabilitate a unor agenţi economici. Conform celor declarate de luliu Suâtean, şeful Serviciului „Industrie Alimentară” din cadrul D.A. Cluj, valoarea amenzilor aplicate de către inspectori nu reflectă gravitatea faptelor.

Şi asta nu pentru că oamenii legii nu ar fi încadrat corect faptele respective, ci pentru câ uneori legea este prea blîndă faţă de consecinţele care ar fi putut avea loc.

C a m e s t r i c a t ă ş i f r i g i d e r e

d e f e c t e

Direcţia de Sănătate Publică, prin compartimentul de inspecţie sanitară, în urma verificărilor efectuate asupra a 91 de agenţi

economici, a aplicat 22 de amenzi, în valoare totală de 61,5 milioane lei. Neregulile constatate vizau ignorarea normelor sanitare de funcţionare a magazinelor şî unităţilor de alimentaţie publică. Astfel, societatea „ON RO” SRL, brutărie din municipiul CIuj-Napoca, a fost amendată cu 5 milioane de lei pentru neactualizarea carnetelor de sănătate ale personalului. De asemenea, ROM SIMAUR SRL a primit o amendă, din partea

W ? ,* 'f . t i i is

valabilitate expirat, au fost confiscate de către inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare şi de la depozitul de produse alimentare „WITHLAND” SRL. Preparate din came, cu caracteristici în afara normelor de comercializare au- fost găsite, de asemenea, la „ALCQM” ŞA - depozit, iar societatea „CRISTIM” SRL a fost amendată cu

' două milioane de. lei pentm echipamentul de protecţie incomplet al manipulatorilor. La SC AGROALIM SA s-a dispus confiscarea a 310 kilograme de produse alimentare, îri valoare de 826 de mii de lei, iar de Ia SC FIRST LOGISTIC a cantităţii de 288 kilograme de hrană pentru animale. Produsele au fost distruse, deoarece termenul de valabilitate era expirat.

Tot cu aceeaşi sumă.au fost supuse amedării şi societăţile „BUJOR1CA” - unitatea de desfacere, ,’,CARMEL” SRL şi „TRITEAN” -

inspectorilor Serviciului „Industrie Alimentară”, de 10 milioane de lei pentru funcţionarea fără licenţă, iar la IZA STEJAR SRL au- fost confiscate 12 kilograme de produse din came, ce aveau termenul de valabilitate depăşit.

Aproximativ 60 de kilograme de preparate din carne, cu termen de

m ţ j - ; W / Ţ U & S Sy s r j ?

&£I 4. 4 "kiAzâ

pentru modul necorespunzâtor a desfacerii materiei prime, respectiv pentm nefuncţionarea vitrinelor frigorifice. Acesteia din urmă i-au fost, confiscate 19 kilograme de preparate din came,

Inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică au aplicat, numai în cursul a cîteva zile, amenzi contravenţionale în valoare de 40 de milioane de lei şi au confiscat produse în valoare de 16 milioane de lei datorită stării de igienă

. necorespunzătoare a locurilor de depozitare şi a teremenelor de valabilitate expirate. In săptămîna 2.-8 aprilie au mai fost sancţionate, cu amenzi între 2 si 8 milioane de lei si PANAMON SRL, FENIX SRL, XARA SRL, VA SILA S SRL, TENTO SRL, EL1AN SRL şi DOCTRINA SRL. Valoarea totală a mărfurilor confiscate datorită stării deteriorate se ridică la sute de milioane de lei.

A m e n z i c u c a r u l p e n t r u

n e d e t i n e r e a l i c e n ţ e is >

La ora actuală, în judeţul Cluj îşi desfăşoară activitatea, în domeniul producţiei de produse alimentare, aproximativ: J.500 de agenţi economici. Numărul licenţelor de fabricaţie solicitate este de 2.011, majoritatea în domeniul cărnii, lactatelor şi panificaţiei, Serviciul „Industrie Alimentară’-, din cadrul Direcţiei Agricole, eliberind însă numai 1.910.

Inspecţiile inopinate ale specialiştilor de la „Industrie Alimentară” au atras aplicarea a 34 de amenzi, majoritatea pentm nedeţinerea licenţei. Valoarea acestora s-a ridicat la 332 de milioane de iei. " :

B e n i a m i n P A S C l i

Turismul rural si agroturismul - o sansă pentru ceie 3.960 de sate din zona montanăIn cadml unui simpozion cu tema „2002 - Anul

internaţional al turismului rural, ecologic şi cultural. Realităţi şi perspective româneşti”, desfăşurat cu ocazia tîrgului Vacanţa ce are loc in aceste zile la Expo Transilvania au fost prezentate posibilităţile de dezvoltare turistică şi potenţialul agroturismului în Carpaţi.

Radu Rey, directorul general al Agenţiei Naţionale a Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a afirmat câ, în prezent, în Munţii Carpaţi există peste 2.000 de pensiuni rurale şi agroturistice. Cu toate că numărul lor poate fi considerat destul dc mare. Radu Rey spune că România se află încâ'ltt faza de pilot din care trebuie să treacă în una cu abordare mai largă, inai ales că în România există 3.960 de sate montane pentru care agroturismul ar putea însemna un salt în civilizaţie. Precizăm că, în ■ prezent, este în pregătire un proiect de Lege a

. Muntelui care sâ reglementeze statutul acestor localităţi.

Z o n e l e m o n t a n e d i n

R o m â n i a s e a f l ă p r i n t r e

c e l e m a i s ă r a c e d i n l u m e

Cel mai mare beneficiu al implementării pe scară largă a turismului în România este considerat a fi combaterea sărăciei din zonele respective. Ţăranii din zonele montane nu beneficiază de un sol suficient de fertil, care să le permită practicarea unei agriculturi eficiente, în plus, în ultima perioadă, a scăzut dramatic (cu peste 40 la sută) efectivul de animale, în special de oi. Cauzele acestui declin sînt multiple şi au fost analizate de multe ori pînă acum. Importante sînt însă şi efectele: fesălbăticirea florei de pe

. păşunile montane (în prezent, România are cele mai mari şi mai valoroase păşuni montane din Europa), scăderea veniturilor populaţiei din zonă, migrarea tinerilor, către oraşe (doar pentru a îngraşă rîndurile şomerilor), defrişarea pădurilor - singura sursă de venit rămasă etc.

Astfel, agroturismul ar putea aduce venituri complementare agriculturii. Radu Rey spune că nu se pune problema renunţării totale la agricultură în zonele în care se implementează agroturismul, pentru că într-un sezon există, în1 prezent, maxim 100 de zile turistice, care se

suprapun, in mare majoritate, peste perioadele în care se efectuează anumite lucrări agricole, deosebit de interesante pentru turişti. în_plus, produsele naturale care sînt folosite pentru prepararea hranei turiştildr provin din gospodăria proprie a gazdei. ■

Principalele atuuri pe care agroturismul românesc le are. în faţa celui din Europa Occidentală (unde este şi foarte dezvoltat; vezi Austria, Elveţia, Italia etc.) sînt reprezentate de faptul câ muntele românesc nu a fost chimizat, iar ţăranul muntean, scăpat de colectivizare, şi-a păstrat în mare parte cultura tradiţională. Bineînţeles, mai există şi peisajele montane.

Şi totuşi, zonele montane din România sînt

multitudine de materii de cultură generală, care nu le sînt de prea mare folos în momentul în care îşi finalizează studiile gimnaziale sau liceale,

■ mai ales că, în prezent, doar două procente din studenţii României provin din mediul rural. Potrivit directorului ANZM, tinerii din aceste zone, care întrerup şcoala diri mbtive financiare, şi fămîn în zonele natale ar avea o şansă în agroturism. Ei ar trebui, însă, să fie pregătiţi în acest sens, de pe băncile şcolii.

Radu Rey spune câ în proiectul Legii Muntelui există şi un capitol dedicat învăţămîntului în zonele montane, la elaborarea căruia a încercat, fără succes, să colaboreze cu Ministerul Educaţiei si Cercetării.

' " - = ' î% * v

T T Ti* j *****- <5 - - ” .

printre cele mai sărace 'din lume, fiind • *. , ; .„devansate”, potrivit celor afirmate de p j g t a t r e b l l î e C r e a t ă responsabilul MAAP, doar de cele din Buthan şi ... . * . , . %..................... ...........v i a r n T a 1 ', - . . ' In prezent, piaţa agrotunstică românească este

V V i i ' - ■ în continuă creştere, tot mai mulţi turişti preferindI n v a t a m i n t l l l casele ţăranilor 'din zona de munte, hotelurilor.-c i a n m t i i r i ^ l T I u l în parte, alegerea turiştilor-este uşurată şi deŞ l d y l U l u . preţurile practicate în agroturism, anul trecut o

." zi de cazare, plus trei mese, costînd circa 300.000 . Radu Rey a afirmat în cadrul conferinţei Je lei la pensiunile agroturistice, în timp ce Ta

amintite mai sus că învăţămîntul românesc nu hoteluri o zi de cazare si un mic dejun costau s-a adaptat încă specificului muntelui. Astfel, , $00.000 de lei.copiii din zonele montane studiază în şcoală o Potrivit directorului ANZM, piaţa turistică

trebuie formată, în prezent existîrid două tipuri de clienţi. Este vorba în primul rînd de oamenii cu bani, care îşi permit sâ facă agroturism în zona Bran-Moeciu, unde preţurile sînt extrem de ridicate. Plaja de cuprindere a acestei pieţe este însă foarte redusă şi, la un moment dat, se va închide. „Ţinta managerilor din agroturism trebuie să fie formarea, unei pieţe în rîndul oamenilor cu venituri medii, stabilirea unor preţuri rezonabile, care să atragă clasa de mijloc’, a afirmat Radu Rey.’ „Dezvoltarea agroturismului nu se va face în

viteză foarte mare. E important, însă, să nu tresei un an fără să înregistrăm un progres măsurabil în cifre”, a mai declarat Radu Rey.

P r o i e c t e p e n t r u j u d e ţ u l

C l u j

Avînd în vedere faptul câ o bună parte a judeţului Cluj se află în zona montană, Consiliul Judeţean a întocmit o serie de proiecte de dezvoltare a zonelor de interes turistic. Radu Spânu, director general al Direcţiei de Urbanism si Amenajarea Teritqriului din cadrul Consiliului Judeţean Cluj a afirmat că în planul urbanistic al zonelor cu potenţial turistic au fost cuprinse Cheile Turzii, rezervaţie de interes naţional, eu regim de zonă protejată. în prezent,.acolo exista un custode, care are obligaţia de a menţii® ordinea. Potrivit lui Radii Spânu, în Cheile Turzii au fost reparate potecile şi podeţele, van organizat un punct de intrare/ieşire unde vor n puse în vînzare broşuri, pliante, fotografii etc._

în Staţiunea Turistică Fîntînele vor fi construite o serie de dotări turistice, iar nj Muntele Băişorii - staţiune considerată a fi poţ» sporturilor de iarnă din judeţul Cluj - se are® vedere repararea'drumului vechi de acces, alimentarea cu apă şi canalizarea! In plus, Ra®} Spânu a afirmat câ un element prioritar esteşt

.dezvoltarea domeniului schiabil: prelungire pârtiilor, transport pe cablu, stoparea agresiu®1 împotriva fondului forestier şi oprire2 „hemoragiei” de case de vacanţă din zona- Valoarea proiectului este de 6,5 milioane euro şi se estimează a . fi realizat în 2003.

în proiectele Consiliului Judeţean intra 5 turismul urban'si'zonele cu potenţial balnear (Someşeni, Cojocna). Anca BLAGA

v ' b ^ b e i ;' 1 , / w” \ *- p e r s o a n e f i z i c e - %

' totfnda se capitalizează;" cu plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comnnică redacţiei, pînă la ora 12® prin lax: 19.74.18.

..... •—s-: ..-;

w m e T n _ - r- p e r s o a n e f i z i c e %

'BANCA: ;; Valuta Vedere 1 .lună 3 luni 6luni 9 luni' 12 luni

BCR EUR 0.75 - 2,75 3 - 3,5USD 0.75 - 2,75 3 • - 3,5

BRD - GSG EUR 0,5 1,65 2,2 2,3 2,4 2,5 •;USD 0.5 . 1,4 2,55 2,9 3 . 3,1

Banc Post EUR .1,5 2,3 2,7 3 3,2 3,7USD 0.75 1,75 2.5 2,8 3 3,5

- B, Agricolă DEM 1 3.25 3,25 3,25 3,10 '••3USD 1 • 2 . 2,25 2,25 2,25 2,25

t Ion Ţiriac EUR 1 2.5 3 3,5 3,75 4,5USD 0,5 2 2,25 3 3 3,5

Transilvania EUR * 1,4 2,75 3,3 3,5 3,7 4,5USD 0.75 2.8 . .3 3,25 3,5

Românească EUR 0,5 3 3,2£ 3,5 3,75 4USD 0,5 2,5 2,75 3 3,25 3,5

Romexterra ' EUR .. . 3,2 - 3.8 A •. 4.2 4,8USD * 3 3,6 3,8 . 4 ; 4,6

EUROM BANK EUR 1 3,25 3,5 - -USD 0,5 2,5 2,75 3 3,5. 3,75

Română < de Scont

DEM • ' .1” 3,75 _r,4Y 4,2 4,35 4,5 -USD, ; 1,5 3,75 ■■■■■■? 3,9 ■■■■■■/,:;.4' 4,2 4,5 '

ALPHA BANK EUR 0,5 3,25 4,25 4,5 4,5 4,5USD 0,25 2,25 3,25 3,25 3,25 3,25

WEST BANK EURO • 2 ;■ ' ‘ 4,1 .4,2 ;v \.::;-4,3;-v 4,4 4,6USD 1,5 .■■x .2,'9 Y: 3,15] 3,5

Comercială.CARPATICA

EUR 1 3,5 3,75 4 - 4,5USD 1 2,75 3 3,25 - . 3,50

VOLKSBANK EUR 0,25 2,550 .2,5 2,5 2,45 2,4USD 0,25 1,55 '1,5 - 1,5 1,55 1.6

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

B C R

BRD - GSG '

Banc Post

B. Agricolă

Ion Ţiriac

Transilvania

Românească

Romexterra

EUROM B A N K

Română ide' Scont .£:■

ALPHA BANK

WEST BANK

ComercialăCARPATICA

VOLKSBANK

Valuta Vedere 1 Jună 3 luni ' '6 Uml

0,750,5

0.25

2.25

2,55

3,25

2,5 * 2,5 2,45

3,25

2A

"L&ul greu" trebuia introdus în contextul stabilităţii macroeconomice şi ol inflaţiei

pfnci comarn-jk? ,1a vedere 1 lună 3 furii . 6 luni 9 luni 12 luni IBCR* 5 26 28 29 30 31

BRD GSG 5 > 27 29 30 x 31 325 27 30 32 34 365 30 31 32 32 32 i

Id.fcJ) 5 30 31 - - -T BancPost’ -w , 27.5 29 30 - 30.5 31,5

Transilvania 5 27 30 31 32 32 1- Româneasca" - ■V »2 27,5 29 - 30 31 31

CEC t - 5 26 - 27 - 28. -ALIANŢA 7 28 29 30 - 31 , 32ROMEXTERRA {dob. variabilă) 5 27 28 29 30 31 1

EUROM BANK 5 . 28 30 . . 31- 31 ' • 31."Ion Ţiriac” 4 27 29 30 30 ' 31 ]

Română de Scont 5 31 ’ 32 ~ 33 , * ’ 33; •' „ 34 t5 - - 31 31 .'31 30

ALPHABANK 3 28 30 30 31 31 sWEST BANK 5 ' 30 32 ' 33 ’ « 33 33 7ComercialăCARPATICA 6 ' 28* 29 30 30 28 r

VOLKSBANK 2 28 '30 , 30 31 ' 32 aBănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 iuni

NAPOCA -,. {dob. tk»ctu»ftt*) 10 36 38 , 42 ' : - 44TREZOR - 40 41 43 - 46 ■r

-persoane urid ice- % 1Bănci comerciale la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 5 26 28 29 - 30 31BRD*”- GSG,. -5 _ . 25 - 26 26,5- 27 27,5

BA(dob. r*veufcSi) .5 30 31 32 32 32: i Banc Post* - 5 27 28 29 - 31 - 32

Transilvania 5 27 30 31 32 32..Româneascâ** 2 27,5 29 30 31, . 31

CEC 24 25 25 26 26ROMEXTERRA<dob„*artabtt)r - . 5 27 26 _ 29 30 31EUROM BANK 5 28 30 31 31 . 31

k *lon Ţttiac" . 4* 27. 29 30 30 : 31Română de Scont 5 31 32 33 33 34

5 - 31 31 31 30ALPHA BANK • 3 28 : 30 * 30 . 31 ; 31WEST BANK 5 29 31 33 33 33Comercială CARPATICA ' 6 28 ■ 29 30 . 30 . 28 '■!

VOLKSBANK 2 28 30 30 31 32Bănci populare la vedere .1 lună 3 luni 6 luni; 9 luni 12 iun!

NAPOCA(d»b. fluctuanţi) 10 36 37 . 38 : ' 39

Procesul- de denominare a monedei naţionale - tăierea unor zerouri din: coada

- trebuie sâ aibă loc pe il unei J stabilităţi oeconomice' si . a

Tânăsescu estimează că rata

deciziei, politice privind operaţiunea.

“Eu sînt foarte încrezător că introducerea leului greu; probabil în anul 2003, va avea un efect pozitiv, şi asupra economiei, . şi asupra economiilor, şi , asupra stabilităţii macroeconomice din România”, a declarat Mihai Tănăsescu. El a precizat că procesul nu este simplu, întrucît o astfe} de, decizie este ireversibilă şi drumul de consolidare macroeconomică trebuie format înaintea adoptării hotărârii.- Tănăsescu crede că rata inflaţiei în luna martie, de 0,4%, cea mai redusă din ultimii 1 1 ani, prefigurează introducerea

“leului greu”. El explică scăderea inflaţiei prin disciplina promovată în domeniul salarial, încadrarea în deficitul fiscal şi politica, cursului de schimb promovată de Banca Naţională a României.

Ministrul Finanţelor spune - însă că inflaţia va fi mai ridicată

în luna aprilie, ca urmare a . creşterii tarifelor la utilităţile ■publice, dar nu vor mai exista

tensiuni inflaţioniste pe ansamblul anului. în aceste condiţii, Mihai Tănăsescu crede că raţa inflaţiei prognozată pentru acest an va fi atinsă, chiar dacă ar putea exista variaţii. “Există o marjă determinată de factori conjuncturali şi există un anume

grad de noroc în . toate economiile din ludi^”, a menţionat Tănăsescu!

Ministrul Finanţelor a mai arătat că, în contextul în care anul 2001 a reprezentat o perioadă de creştere economică, iar 2002 constituie un an de consolidare instituţională care are ca ţintă finală aderarea la NATO, anul 2003 va fi pentru România anul reformelor sociale, care vor cuprinde reforma sectorului de pensii, scăderea cotizaţiilor sociale, iar abordarea bugetară va urmări necesităţile de reformă socială.

“Se simte nevoia unei relaxări fiscale şi a unui program social”, a mai spus Mihai Tănăsescu.

Decizia Uniunii Europene de a elimina obligativitatea vizelor {pentru spaţiul Schengen a permis României să atragă, în primele două luni ale anului, venituri suplimentare de aproximativ 30 milioane dolari, prin sumele introduse în ţară de cetăţenii români care au plecat să lucreze în străinătate, a declarat prim-ministrul Adrian Năstase.

Premierul a afirmat că decizia de eliminare a vizelor a fost influenţată de măsurile adoptate de Guvern în perspectiva integrării europene şi a precizat că Executivul va continua procesul de reformă economică, astfel încît negocierile asupra capitolelor de aderare la Uniunea Europeană să fie finalizate pînă Ia sfîrşitul anului viitor.

“în 2003 ne vom concentra atît asupra negocierilor cu Uniunea Europeană, cît şi. asupra aplicării unor noi programe sociale”, a spus Năstase. '

Programatorii fără venituri suplimentare sînt exceptaţi de la

depunerea declaraţiilor de venitSalariaţii din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei

informaţiei pentru care angajatorii au efectuat calculul impozitului anual şi regularizarea acestuia, nu au obligaţia să depună declaraţii de venit global, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Potrivit comunicatului, această prevedere sc aplică persoanelor care sînt scutite de impozit conform Ordonanţei de Urgenţă 94/2001 privind activitatea dc creare de programe pentru calculator şi care îndeplinesc, cumulativ, o serie de condiţii. Persoanele respective trebuie să fi fost angajate, pe tot parcursul anului trecut, la acelaşi angajator şi să nu fi avut alte surse de venit care se globalizeazâ.

Contribuabilii care nu îndeplinesc toate aceste condiţii vor depune, pînă cel mai tîrziu.la data dc 30 aprilie, declaraţiile de venit global. Veniturile din salarii scutite de impozit se înscriu îri declaraţie la rîndul 31 - “Venit net din salarii”, din cadrul capitolului F - “Venituri scutite realizate în anul fiscal • de raportare”.

Contribuabilii trebuie să depună, pînă Ia data de 30 aprilie, declaraţiile de impozit pe venit completate pe baza fişelor fiscale, declaraţiilor lunare privind - impozitele pe salarii obţinute din străinătate, documentelor de plată a impozitului, deciziei de plăţi anticipate şi a declaraţiilor speciale.’

Conform ordonanţei privind impozitul pe venit, salariaţii şi pensionarii care au obţinut venituri şi din alte activităţi independente sau din cedarea folosinţei bunurilor în .perioada anului 2001 au obligaţia sâ completeze şi să depună la organul fiscal în raza căruia îşi au domiciliul o declaraţie de venit global.

S u m e d i n

p r i v a t i z a r e

a r p u t e a f i

a l o c a t e

s i s t e m u l u i

d e p e n s i i

O parte din sumele obţinute în urma- procesului de privatizare ar putea fi alocate, începînd dc anul viitor, sistemului dc pensii, a declarat, într-o emisiune a postului naţional dc televiziune, premierul Adrian Năstase.

El a afirmat că numărul pensionarilor, estimat Ia aproximativ 6,5 milioane de persoane, a crescut în ultimele două iuni cu aproape 200.000, majorînd diferenţa existentă între această categorie a populaţiei şi cele patru milioane de persoane active, din care jumătate sînt bugetari.

“Trebuie să acceptăm ideea ca pensionarea sâ se realizeze la un nivel mai marc al vîrstei. în ultimii 12 ani, s-au acceplat pensionări la vîrsta de 40-42 dc ani, ceea ce a creat o discrepanţă între numărul persoanelor asistate şi cel al angajaţilor”, a spus Năstase.

Premierul a reamintit că procesul de recorelare a pensiilor urmează să fie finalizat în 200-1.

R ata şo m aju lu i va s c ă d e a la . n ou ă p ro c e n te

NOTii: Suma minimă pentra constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diteră in funcţie de bancă

Rata şomajului va scădea, • pînă la sfîrşitul anului, la nouă procente, în pofida influenţelor actuale ale Legii privind venitul minim" garantat, a declarat, miercuri seara, într-o emisiune a postului naţional de televiziune, prim-ministrul^ Adrian Năstase. -

El a arătat că aplicarea, de la 1 ianuarie 2002, â acestui act- normativ a determinat în primele luni ale anului majorarea de. la 7 % la peste 12% a ratei şomajului, în urma înregistrării în evidenţele - Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă a unor persoane care nu beneficiau de ajutor de şomaj, dar care se încadrau în prevederile legii.

La Ministerul Muncii şi

Solidarităţii Sociale au fost înregistrate, de la începutul acestui an,' aproximativ 500.000 de solicitări privind acordarea ajutoarelor sociale prevăzute prin Legea venitului minim garantat.

Cei care solicită sprijin de la stat în vederea atingerii pragului de venit minim garantat trebuie sa dovedească faptul că nu au venituri care să ie asigure traiul;. Mulţi dintre cei care solicită acest drept sînt persoane care nu au un loc de muncă şi care au depăşit perioada de plată a indemnizaţiilor, de şomaj, nefiind cuprinse astfel în evidenţele agenţiei de profil.

Premierul a apreciat că efectele acestei legi vor fi compensate prin modificarea

politicii fiscale şi reducerea contribuţiei de asigurări sociale, avînd ca efect înfiinţarea unor noi societăţi şi crearea altor locuri de muncă.

Potrivit şefului Executivului, în ultimele 30 de zile au fost înfiinţate peste 10.000 de locuri de muncă, în special în sectorul industrial şi în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. Năstase a subliniat însă că este necesar ca între performanţele economice ale uneiîntreprinderi de stat şi numărul angajaţilor să existe un echilibru.

“Sînt la curent cunemulţumirile justificate ale persoanelor care trăiesc foarte râu în România, dar trebuie să luăm măsuri fată de un sistem

permisiv şi favorabil menţinerii unui nuriiâr de salariaţi disproporţionat în raport cu productivitatea societăţii”, a spus şeful Executivului.. El a mai afirmat că aderarea

României la N A T O va contribui la consolidarea încrederii investitorilor străini în mediul de afaceri autohton şi la majorarea capitalului străin investit în economia românească.

“Dacă nu ne-am ocupa de N ATO sau de programe externe, nu ar însemna că ne-am rezolva mai bine problemele interne. Nu retragem sume de bani de la proiectele sociale pentru a le aloca programelor Alianţei Nord-Atlantice”, a mai spus Năstase.

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-4 3 1 .3 6 7 . : '

1961 - A re lo c p rim u l z b o r în C o s r n o s , rea liza t de luri G a g a r in la b o rd u l n a v e i "Vostok’.

Din cauza unui “plagiat grosolan” realizat de un conferenţiar la Geografie,Universitatea ^Babeş-Bolyai” s-a compromis în fata lumii academ ice din Bruxelles

Un co n fere n ţia r d e la Facultatea 1 d e G e o g r a f ie a U n iv e r s ită ţi i I “B a b e ş - B o iy a i ’j ^ (U B B ) a f o s t I re trogradat la funcţia d e ş e f lucrări § d u p ă c e a p la g ia t o c a r te d e I sp ec ia lita te aparţin în d unui celebru | geogra f belg ian . |

UBB a fo s t p u să în situaţia jenan tă | | d e a s c o a te d e . p e p ia ţa d e car te | | ş t i in ţ i f ic ă a p r o x im a t iv 4 0 0 d e § 1 e x e m p la r e a le lu c r ă r ii "M o d e le | | globale d e dezvo lta re econ om ică”, a 1 | conferenţiarului universitar Alexandru I

Jî Păcuraru, aparută la Editura P resa §

Ee r s ita ră C lu jean ă , la s f îr ş i tu l | // 2001. §

£

* i £- 4 **£-f\' i i 'Alexandru Păcurar

La Facultatea de Geografie din cadrul UBB a ajuns, în urmă cu, aproximativ trei ani, prin intermediul unui profesor universitar, volumul “La production des espaces economiques” (“Producţia spaţiilor economice” - ri. trad.), apărută la Bruxelies, în anul 1998, sub semnătura reputatului profesor de geografie Christian Vandermotten de Ia Universitatea Liberă din Bruxelles, în colaborare cu Pierre Marissal. La scurt timp, Alexandru Păcuraru a intrat în posesia lucrării de specialitate apărută la editura universităţii din capitala belgiană, cu ISBN 2-8004-1886-4, pe care a luat-o cu împrumut de

U n iv e r s i t a te a L ib e r ă d in B r u x e l le s

k

la colegul său, proaspăt reîntors din Bruxelles, în ciuda faptului căîmprumutul era făcut pe un termen scurt, conferenţiarul

f a amînat în mod | constant să i-o

retumeze colegului său, iar în cele din urmă i-a spus acestuia că a pierdut

cartea profesorului Vandermotten.în decembrie 2001, conferenţiarul Păcuraru

publică la Editura Presa Universitară Clujeană a UBB lucrarea ştiinţifică “Modele globale de dezvoltare economică”, cu ISBN-973-610-017-0. Din păcate pentru el, unii dintre colegii săi s-âu sesizat cu privire la conţinutul cărţii, care nu era altceva decît o traducere în română a volumului profesorului belgian Christian Vandermotten. Vestea plagiatului a ajuns, prin intermediul Internetului, pînă la urechile profesorului belgian. Vandermotten intră în scurt timp în posesia lucrării “Modele Globale de dezvoltare Economică” apărută la Cluj-Napoca şi interesat să afle despre ce e vorba o dă la tradus în franceză. Surpriza! Primele 163 de pagini din cartea profesorului Păcuraru nu erau altceva decît o traducere a lucrării sale “La

production des espaces economiques”. în data de 6 martie 2002, profesorul belgian şi Editura Universităţii Libere din Bruxelles au sesizat conducerea UBB despre “plagiatul grosolan” făcut de conf. univ. Alexandru Păcuraru. în adresa ajunsă la Cluj-Napoca, belgienii solicita în mod imperativ retragerea de pe piaţa- de 'carte ştiinţifică a lucrării lui Păcuraru, recuperarea

tuturor exemplarelor vîndute şi interzicerea traducerii spu comunicării în public a conţinutului cărţii.

Imediat după primirea acestei adrese, Consiliul profesoral al Facultăţii de Geografie l-a audiat pe Alexandru Păcuraru, care şi-a recunoscut fapta. Acest for a dat curs solicitării părţii belgiene şi a dispus sistarea imediată a difuzării cărţii, distrugerea exemplarelor rămase, iar conferenţiarul vinovat a fost sancţionat cu avertisment.

D e c a n u l P o m p e i C o c e a n s e

g î n d e ş t e c u m s ă r e p a r e

p r o s t i a c o l e g u l u i s ă uLa rîndul său, Colegiul Senatului UBB a cerut,

ulterior, Consiliului profesoral retragerea titlului de conferenţiar al lui Păcuraru, primit de acesta în urmă cu doi ani printr-un ordin al Ministerului Educaţiei Naţionale şi constituirea unei comisii de specialitate care să-i verifice lucrările anterioare. Comisia, coirfpusă din decanul facultăţii prof. univ. dr. Pompei Cocean, prof. univ. dr. Nicolae Ceangă, prof. univ dr. Vasile Surd şi prof. univ. dr- Liviu Boboş, acesta din urmă din cadml facultăţii de Chimie, au constatat că Alexandm Păcuram se afla la prima abatere de acest fel, lucrările sale apărute pînă la “Modele globale de dezvoltare economică”, fiind elaborate de el sau în colaborare cu alţi colegi.

Fostul conferenţiar, actualul şef de lucrări, mai are de dus la capăt o sarcină mai mult decît ruşinoasă. EI trebuie, conform deciziei conducerii UBB, să întocmească o listă cu persoanele cărora le-a făcut cadou “celebra” sa carte. în acest fel, universitatea clujeană speră să recupereze cele aproximativ 70 de volume dăruite de Păcuraru cunoscuţilor săi, şi alte 30 intrate deja în patrimoniul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga”, în ideea de a stinge conflictul cu profesorul Christian Vandermotten şi cu Editura Universităţii Libere din Bruxelles.

Geograful clujean se pare că nu va scăpa numai cu atîta. El trebuie acum. sâ aştepte şi decizia Ministerului Educaţiei şi Cercetării în ceea ce priveşte situaţia sa în cadml facultăţii. Ministeml

JIU■t

poate sâ decidă inclusiv excluderea lui definitivă din învăţămîntul universitar.

Decanul Facultăţii de Geografie, prof. univ, dr. Pompei Cocean, ne-a declarat că regreta

’ amarnic cele întîmplate şi susţirie că “este un car fără precedent în istoria facultăţii sau chiar a lumii academice din România”. Profesorul nu-şi poate explica ce a fost în mintea colegului său în momentul în care a scos pe piaţă o carte ce nu-i aparţinea.

Pompei Cocean se gîndeşte acum cum să : repare bunele relaţii pe care facultatea le are, de

ani buni, cu cea similară din Bruxelles. Potrivit decanului, săptămîna viitoare, o delegaţie formata din trei profesori clujeni se va deplasa la universitatea din capitala Belgjei pentru a-1 îmbuna pe Christian Vandermotten.

Facultatea de Geografie din cadml UBB na este, din păcate, pentm prima dată în centrul

D E D E Z V O L T A R E ^

A le xa n dru A i P ă c u ra r :

Pre.4,-5 UnivftrsiisJ'â Clujeana

unui scandal şi adusă în faţa atenţiei opiniei publice. Nu demult, presa centrală şi locala semnala faptul că prof. univ. dr. Ioan Mac, pe atunci avînd funcţia de decan, era acuzat de studenţi de mai multe ilegalităţi şi acte de corupţie. El a intrat în atenţia procurorilor clujeni care nu ştim din ce motive au dat ca soluţie neînceperea urmăririi penale. în prezent, fostul decan este şeful Catedrei de Geografie a Mediului.

Cosmin PURIŞ

mata mai are 100 de avioaneArmata mai are, în prezent, 100 de

avioane de luptă în stare de funcţionare: 99 de avioane MIG 21 Lancer şi un avion MIG 29, a anunţat, vineri, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general locotenent Constantin Gheorghe.

Generalul Gheorghe a precizat că, în această vară, avionul MIG 29 va înceta sâ mai zboare, iar în lunile următoare se vor căuta soluţii pentm revigorarea tehnică şi o “oarecare” modernizare a acestui tip de aeronave, probabil a unei escadrile (12 avioane), costurile ridicîndu-se Ia cinci milioane de dolari pentru un avion.

Pentm MIG-urile 21 Lancer există două programe: unul de modernizare şi unul de revigorare tehnică, pentm

- primul costurile se ridică la trei milioane de dolari/avion, iar pentm al doilea un milion de dolari/avion. Revigorarea tehnică presupune verificarea fuselajului, celulei, instalaţiilor şi motorului. Nu a fost prevăzută achiziţionarea unor motoare noi, ci reparaţii capitale, â precizat generalul Gheorghe, adăugînd că cele două MIG-uri care s-au prăbuşit în ultimele două luni au trecut prin procesul de..“revitalizare tehnică”. Avionul prăbuşit Ia Turda a fost “revigorat din punct de vedere tehnic” în toamna anului trecut, fiind reverificat, Ia SG Aerostar Bacău, la

: începutul acestui an.

Preocuparea pentm modernizarea avioanelor MIG 21 aflate îri dotarea Forţelor Aeriene Române a apărut încă din 1990, a precizat generalul Gheorghe. El a adăugat că în iunie 1992, SMFA şi-a prezentat cerinţele' tehnico-operaţionale pentru modernizarea MIG-urilor 21. S-au primit oferte din Rusia, Pakistan, China, Israel (firmele IAI şi Elbit), Anglia (MarconiŢ şi Belgia (SABCA).

Contractul de modernizare a fost semnat în octombrie 1993, fiind implicaţi: Departamentul pentru Armamente din MApN (titularul şi' c o o r d o n a t o r u l programului), SMFA (cu. ingineri şi piloţi - piloţi de specialitate), SC Aerostar SA (contractor principal), Elbit Systems Ltd. (integrator).

Programul îşi propune! dezvoltarea şi integrarea pe platforma avioanelor MIG 21 a unui sistem modern de avionică,' navigaţie şi management al armamentului pentru executarea cu maximă eficienţă a misiunilor aer-aer şi âer-sol prin: creşterea performanţelor de navigaţie, ziua şi noaptea, în orice condiţii meteo, creşterea

randamentului pilotului în misiune, diversificarea armamentului dirijat, prin integrarea a noi rachete est şi vest, şi a muniţiei inteligente, creşterea - preciziei de lovire a ţintelor aeriene şi

terestre în orice condiţii meteo, creşterea gradului de supravieţuire în cîmpul tactic ostil, cercetarea cîmpului tactic-în spectru vizibil şi invizibil, ziua şi noaptea. S-a urmărit, de asemenea, reducerea timpilor de pregătire a

misiunilor de zbor şi îmbunătăţirea pregătirii personalului navigant.

Un avion costă între 36-46 milioane de dolari, iar efortul

României pentm a-şi înnoi flota aeriană ar fi fost prea mare, de circa 10-15 miliarde de dolari (avioanele ăr costa circa cinci miliarde, iar platforma logistică şi muniţia încă 7-9 miliarde de dolari), a arătat şeful SMFA.

Prin contract s-a stabilit modernizarea a 110 avioane: 96 cu simplă comandă (71 în varianta âer-sol şi 25 in­varianta aer-aer)'şi 14 avioane dublă, comandă. Pînă în

prezent au fost livrate 99 de avioane,

echipamente de sol,, containere specializate

(iluminare laser, contramăsuri ' « k / a i “ electronice şi, foto) şi un trenaj

avionică (simulator).Din 1997, cînd au. fost utilizate

pentm prima oară avioanele MIG 21 Lancer, piloţii au executat 13.000 de ore de zbor pe acest tip de aparat: 500 de ore în 1997, 1.700 în 1998, 3.000 în 1999, peste 3.000 în 2000, peste 4.500 în 2001, circa 300 în 2002. în acest an, pentm MIG-urile 21 Lancer sînt planificate 6.603 ore de zbor.

MIG-ul 21 Lancer este exploatat în patm baze aeriene din România, de către 128 de piloţi, la Baza Aeriană de la Feteşti, singura bază operaţională din ţară, piloţii zboară 120 de ore/an, la fel la Baza Aeriană de la Timişoarâ, care are resursele tehnice şi financiare necesare pentm a deveni operaţională în abest an. La Baza Aeriană de la Titu se zboară pe elicopterele Puma ŞOCAT între 120-160 de ore/an. I" total, 30 la sută dintre piloţii mili® români zboară 120 de ore/an, 30 h sută zboară între 70-120 de ore, if restul de 40 la sută între 10 şi 70 de ore.

Planul de achiziţii majore al Forţei® Aeriene Române ; este întocmit, împreună cu experţii NATO, urmînd ca înzestrarea cu avioane şi elicoptere de transport să înceapă în 2007, dotarea cu avioane multirol să înceapa în 2010. V . ,

Aparatele MIG 23 au fost scoase din înzestrarea armatei, pentm că nu ofereau o capacitate operaţională destm de bună pentm România, a mai spus şeful SMFA.

POLITIA CLUJ: 95 5 ş i 4 3 -2 7 -2 7 JANDARMERIA: 956POMPIERII: 981 .

1 9 9 8 - A fo s t in a u g u ra t C e n tru l d e In fo rm a re ş i P r o m o v a r e a T u r ism u lu i (C IP T ) P r e d e a l , p r im a f a z ă a p ro iec tu lu i

- tu r i s t ic “P a s u l S ch io rilo r”. •

.Simularea examenului de capacitate e ajuns la final. Rezultatele o b ţin u te de e lev ii c lu je n i au y fost m ai s lab e d e c ît j

anu l tre c u t • 'Simularea examenului de

capacitate Ia limba şi literatura română, precum şi la matematică, care s-a desfăşurat in datele de 16 şi, respectiv, 28 martie a.c., i-a prins pe elevii Jiu judeţul Cluj mai puţin pregătiţi decît anul trecut. Din cele 174 de şcoli gimnaziale, participante la concursul de limba şi literatura română, au fot testaţi 7.500 de elevi, dintre care un număr de 2.215 nu au obţinut note de trecere. La nivel de judeţ, procentul de promovabilitate la simularea examenului de capacitate la această disciplină a fost de

\S9 la sută. Cel mai mare număr elevi care au obţinut note

peste cinci s-a înregistrat în unităţile şcolare din zona Dej, ta un procent de 84,56 la sută, ia timp ce în şcolile din zonele rarale procentul elevilor care au îecut de acest examen a fost

mai scăzut, respectiv de :6,67 la sută. Procentul de promovabilitate în unităţile şcolare din celelalte oraşe ale judeţului au fost de: 77,53 la

ă la Cluj-Napoca, 68,57 la ă în Gherla, 67,68 la sută mpia Turzii, 65,60 la sută

ia Huedin şi 61,63 la sută Turda. Reprezentanţii

Inspectoratului Şcolar Cluj spun ' sînt nemulţumiţi de aceste uitate, întrucît subiectele de

tsncurs din acest an, de nivel sediu, au fost mai uşoare decît ti de anul trecut. în ceea ce peşte simularea la disciplina ie matematică, din 7.148 de avi; provenind din 136 de soli clujene, au luat note de aere un număr-de 3.972 de -vi, respectiv un procent de >-'.56 la sută, cu cinci la sută

scăzut decît cel înregistrat istl trecut. De data aceasta, cel ® ridicat număr de elevi care ® obţinut Hote peste cinci Ia matematică au fost cei din bolile din Cluj-Napoca, Şspectiv un procent de 62,40 ;uta, în timp ce elevii din Dej promovat în proporţie de 70 la sută, cei din Cîmpia

[.urzii doar în proporţie de sută, iar la Turda, Gherla

[io şcolile din zonele rurale, *(48 la sută din numărul de [:vi participanţi la concurs au jşitsă obţină note de trecere.'o ceea ce priveşte simularea Ceriului de" bacalaureat, ■•fel de concursuri se vor îMiza şi în acest" an, însă ţN formulă diferită, în sensul : Secare şcoală va trebui sâ ;5§â atît dată desfăşurării tenului, cît. şi o “şcoală ţ:reche”, în scopul corectării f'îwce a lucrărilor elevilor. Rulările examenelor de Zeitate -şi bacalaureat jfeintâ un mijloc eficient de 5e a nivelului de cunoştinţe. .Avilor, oferindu-le totodată ,'[ilt)ra posibilitatea de a-şi

J*°perr-şi completa Jacuhele y la desfăşurarea examenelor rPriu-zise. - -- ■ ; .

V . G A J I A . M . V A I D A

NU UITAŢI SĂ VĂ LUAŢI TABLETA

Faptul că este epidemie de viroze respiratorii nu este un secret pentru - nimeni. Simptomatologia vă-este de asemenea cunoscută (temperatură foarte mare, friso a n e , t r a n s p ir a ţ ii abundente,stare generală foarte alterată, dureri musculare şi ale articulaţiilor, dureri de cap, tuse seacă -sau cu expectoraţie,. lipsa poftei de mîncare şi destul de'frecvent scaune diareice însoţite de -colici abdominale); tratamentul este. cel pe care îl recomandă medicul care a pus

diagnosticul şi pe care bolnavul, de regulă, îl respectă cu stricteţe. Datorită stării generale foarte alterate, cel suferind este imobilizat la pat si frecvent UITĂ SĂ ÎSi ÎNGHITĂ MEDICAMENTELE PENTRU AFECŢIUNEA SAU AFECŢIUNILE CRONICE. Concret ce am dorit să spun: vîrstnicii şi persoanele cu afecţiuni cronice sînt şi de data, aceasta cele mai afectate, cele mai expuse eventualelor complicaţii. Persoanele în vîrstă sînt şi cardiace în cele mai multe cazuri şi,-nerespectînd tratamentul “pentru mimă” în timpul unei . viroze, se pot decompensa astfel, apărînd complicaţii nedorite, adesea greu de recuperat medical. Afecţiunile cronice respiratorii, diabetul zaharat, afecţiunile cronice ale ficatului, ale tubului digestiv, ale sistemului nervos,

pe scurt orice afecţiune care necesită,. . un tratament : permanent trebuie sâ fie. în atenţia pacientului şi a familiei acestuia tocmai pentru a preveni o posibilă acutizare sau decompensare.

-IMPORTANT este să nu neglijaţi NICIODATĂ : TRATAMENTUL pe care îl. aveţi pentru AFECŢIUNILE CRONICE' în momentul în care apare o boală acută pentru care medicul -vă presârie .medicamentele necesare pentru a vă însănătoşi.

Cele două tratamente se vor face în paralel, cu excepţia cazurilor în care medicul curant vă face alte recomandări'. _

Aştept opiniile şi sugestiile celor care nu uită să-şi înghită “tableta gratuită”.

D r . D o i n a R A D U

A t e l i e r H o b b y A r t I n C l u j - N a p o c aMiriam Morad â venit în România în urmă cu

zece ani şi. s-a stabilit în urbea de la poalele Feleacului. încă de la început a dorit să deschidă în Cluj-Napoca un magazin cu produse decorative lucrate manual, avînd în vedere că profesia ei de bază (şi de asemenea marea ei pasiune) este arta decoraţiei. .

.în urmă cu doi ani, a reuşit să îşi îndeplinească visul, deschizînd primul magazin de acest fel din oraş. La puţin timp, au fost expuse lucrări în Cluj-Napoca, la Expo Transilvania. Au urmat două expoziţii în Bucureşti. în acest an, în luna februarie, la Muzeul Etnografic a avut Ioc o expoziţie şi o prezentare de modă, care s-au bucurat de un succes neaşteptat. Întrucît foarte multă lume s-a arătat interesată de modul în care produsele expuse sînt realizate, Miriam s-a hotărît să deschidă un atelier, în cadrul căruia să se organizeze cursuri de hobby creativ, lucru manual şi creaţie artisitică. Astfel, s-a deschis Hobby Art, primul atelier de acest fel din România, unde toţi cei .interesaţi pot să înveţe arta lucrului manual. Cursurile, care se desfăşoară în perioada

8-19 aprilie a.c., la orele 12.00 şi 17.00, la sediul firmei, în Piaţa Mihai Viteazu nr.6, sînt gratuite, doar materialele folosite urmînd să fie'plătite. Datorită numărului mare de persoane care s-au ■ arătat interesate de acest domeniu, urmează ca aceste cursuri să devină permanente. Coordonatoarele cursurilor sînt două persoane specializate, Elena Covacinschi şi Elena Baciu, de profesie decoratoare. Toate materialele folosite, aduse din străinătate, sînt ^xpuse permanent la magazin. Tot în cadrul magazinului se găsesc şi obiecte lucrate în atelier, printre care: vase ceramice decorate, luminări, felicitări, ornamente florale, tablouri, ouă de Paşti, farfurii ornamentale, ghivece pentru flori, vitralii decorative, broşe şi cercei. Pe viitor, se urmăreşte deschiderea unor magazine.cu o astfel de tematică, în mai multe oraşe din ţară. De asemenea, va fi editată o revistă în care vor fi prezentate metodele prin care sînt realizate obiectele decorative.

A n a - M a r i a V A I D A A l e x a n d r a P I N T E A

Plantările de pomi s-aa încheiat. Angajaţii Ocolului Silvic Gherla şi-au făcut pe deplin datoria şi la începutul acestei primăveri. Personalul muncitor al celor 26 cantoane silvice şi 5 districte a lucrat operativ şi folosindu-se de timpul prielnic. Astfel, în împrejurimile municipiului de pe Someş s-au plantat cu diferite specii 40 de hectare. Cele mai mari suprafeţe s-au plantat pe raza comunelor Buza (7 ha) şi Mantiul Gherlii, dar lucrări importante de consolidare a solului s-âu efectuat şi pe raza comunelor Ţaga şi Sînmărtin (unde şi primăriile au sprijinit acţiunile pădurarilor). Printre speciile plantate în ultima perioadă se află frasin, gorun şi cireş. în activitatea lor de-sezon, pădurarii gherleni au fost sprijiniţi şi de muncitorii' sosiţi tocmai din Maramureş, care an de an sar în ajutorul' angajaţilor de la Ocolul Silvic: ' SZ. Cs.

î m p r e u n ăpentru copil

0 s e c ţ ie c o m p le t r e n o v a t ă I a

C l in ic d e C o p i i d i n C lu j - N a p o c a

♦ F o n d u r i l e d e p e s t e 1 m i l i a r d l e i a u f o s t a l o c a t e î n

- c a d r u l p r o g r a m u l u i “ î m p r e u n ă p e n t r u c o p i i ” •

. extraordinar de mult ca sicomponentă' integrată a tratamentului acestor, copii.' Mulţumim pentru această iniţiativă şi sîntem convinşi că acest prim gest va fi continuat”.

“ Conform culturii noastre globale, ne aducem contribuţia în comunităţile locale prin dezvoltarea de programe comunitare adresatene'cesităţilor specifice ale acestora. Sîntem fericiţi că, datorită contribuţiei consumatorilor noştri, am reuşit să extindem programul “împreună pentru, copii” şi la Spitalul Clinic de Copii din Cluj-Napoca şi Spitalul de Pediatrie “Sf. Maria” din laşi. Sîntem convinşi că, dedieîndu-ne eforturile îmbunătăţirii condiţiilor din spitalele de copii, vom contribui, pe termen lung, la sănătatea generaţiilor viitoare ale României”, a declarat dl Stephan Warley, director general al- Kraft Foods România.

Kraft Foods România a alocat o parte din venitul net obţinut din vînzările produselor sale. pînă la sfîrşitul lunii martie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire şi tratament în mai multe spitale de copii din ţară. Lucrările de renovare şi dotare cu mobilier nou la spitalele dc copii din Piteşti, Botoşani, Sibiu ■şi. Bîtlad au fost încheiate, iar Ia Spitalul de Pediatrie “Sf.* Maria” din Iaşi lucrările sînt deja începute.

începînd din această săptămînă, secţia de patologie gastroenterologică şi hepatică a Spitalului Clinic de Copii din Cluj-Napoca oferă pacienţilor săi condiţii mai bune de îngrijire şi tratament. .Rondurile care au permis schimbarea înfăţişării acestei secţii, recunoscută ca fiind cel mai bun centru de gastroenterologie din ţară, au provenit, din .contribuţia consumatorilor la programul “împrehnă pentru copii”. Programul, iniţiat şi finanţat de Kraft Foods România, s-a desfăşurat în perioada ianuarie - martie 2002.

Peste 1 miliard de lei au fost investiţi în renovarea completă a etajului II al spitalului, care include şapte saloane, două

■cabinete medicale, o cameră de gardă, un hol şi trei grupuri sanitare. Â fost zugrăvită o suprafaţă de peste 480 mp, au fost montate instalaţii termice, electrice şi sanitare noi, geamuri şi uşi din material termopan, peste 200 mp de faianţă şi gresie, iar saloanele au fost dotate cu 14 paturi noi pentru mame şi copii. •

La finalizarea lucrărilor, dr. loan Figan, director al Spitalului Clinic de Copii din) Cluj- Napoca, a declarat: “Dupâ atîţia ani de uitare, cineva a realizat necesitatea renovării spitalelor de copii. Mamele şi copiii trataţi la noi au observat renovările şi mobilierul nou şi au înţeles că tot ce se face este pentru ei. Acest lucru contează

Kraft Foods România este lider pe piaţa românească a produselor zaharoase. Compania îşi îndreaptă eforturile spre a deveni prima alegere a consumatorilor, cărora' le oferă binecunoscutele sale mărci de dulciuri: Poiană - ciocolata preferată a românilor, Milka, Silvana, Smash, Suchardine, Sugus, Africana, Siesta, TenderMint, precum şi mărcile de cafea Jacobs şi Nova Brasilia.

Tinerii oameni de afaceri de mîineîn p e r io a d a 2 6 -2 8 ap rilie 2 0 0 2 , la C lu j-N a p o c a , s e v a d e s f ă ş u r a c e a d e a III -a e d iţie a p ro iec tu lu i “M ed iu l d e a f a c e r i în R o m â n ia " , s u b e g id a p ro g ram u lu i in te rn a ţio n a l" G lo b a l Y o u th S e r v ic e D a y ”. O r g a n i z a t o r i i a c e s t e i m a n i f e s t ă r i s î n t o r g a n i z a ţ i a n o n g u v e m a m e n ta lă L e a d e r s R o m â n ia , S o c i e t a t e a S tu d e n ţi lo r E u ro p e n iş ti ş i F u n d a ţia M ed ax . R e e d i ta r e a a c e s tu i p ro ie c t - s u b o fo rm ă m a i c o m p le x ă -, a fo s t d e t e r m i n a t ă , d e p ro m o v a re a

" s lab ă în s c e n a s o c ia l- e c o n o m ic â c lu je a n ă a m a n ife s tă r i lo r şi e v e n im e n te lo r c a r e u rm a u .s ă fa c ilite z e l e g ă tu r a d i r e c tă a tine rilo r d in m e d iu l u n iv e rs ita r c u a g en ţii e c o n o m ic i , d a r ş i d e o m a i b u n ă p e rc e p ţ ie a fu n c ţio n ării m e c a n is m e lo r ş i in s tru m e n te lo r e c o n o m ic e . S c o p u l e s e n ţ ia l a l p ro ie c tu lu i e s t e d i r e c ţ io n a t s p r e o m a i b u n ă c o n ş t ie n t iz a re a p r in c ip a le lo r o b s t a c o l e p e c a r e le p r e s u p u n e p r o c e s u l d e in te g ra re p r o f e s io n a lă ş i în ţ e l e g e r e a p ro c e s e lo r e c o n o m ic e . P ro iec tu l a f o s t c o n c e p u t ş i p e n tru a fac ilita c o n ta c tu l d ire c t a l tine rilo r c u r e p r e z e n ta n ţ i i m e d iu lu i s o c ia l - e c o n o m ic , re m a re în d u - s e fa p tu l c â în r în d u r ile tin e rilo r s e m a n ife s tă u n in te re s s c ă z u t p e n t r u v ia ţa s o c ia l - e c o n o m ic ă , m o tiv a t n u d o a r d e lip sa r e s u r s e lo r m a te r ia le s a u a tim pu lu i, ci ş i d e n e c u n o a ş t e r e a s a u n e în c r e d e r e a în c a p a c i tă ţ i le -p ro p r i i . O rg a n iz a to rii c o n s id e r ă c ă im p lic a re a s tu d e n ţ i lo r în a c t iv ita te a e c o n o m ic ă î n c ă d in tim p u l fa c u ltă ţii c o n t r ib u ie la c r e ş t e r e a ş a n s e lo r d e a n g a ja r e , în c o n te x tu l în c a r e s e p u n e to t m a i m u lt a c c e n tu l p e e x p e r ie n ţa p ro fe s io n a lă . P e d e a l t ă p a r te , a g e n ţ i i e c o n o m ic i v o r p u te a în ţe le g e , l a r în d u l lo r, d ificu ltă ţile c u c a r e s e .c o n f r u n tă tin e rii, s e v o r fa m ilia r iz a c u c e r in ţe le m e d iilo r u n iv e rs i ta re în v e d e r e a a d a p tă r i i şi e la s tic iz ă r i i p o s ib ilită ţilo r d e a c c e s a le t in e r i lo r în f i r m e , in s t i tu ţ i i ş i în t r e p r in d e r i . P r in in te rm ed iu l ac tiv ită ţilo r p ro p u s e , o rg a n iz a to r ii u r m ă r e s c c r e ş te r e a c o ez iu n ii în rîn d u l s tu d e n ţ i lo r ş i in s u f la r e a s ă r i tu lu i d e in iţia tivă ş i r e s p o n s a b i l i t a t e în r în d u l t i n e r i l o r . A s t f e l , e c o n o m i a r o m â n e a s c ă v a c îş t ig ă ţineri in te re s a ţi d e s o a r t a m e d iu lu i d e a fa c e r i , v o r a v ea - o p re g ă t ire s u p e r io a r ă , ab ilită ţi d e c o m u n ic a r e , .-negociere , c a r e vor. d u c e la ' re z o lv a re a c r iz e lo r e c o n o m ic e .

: I u l i a V L A D

S e r v ic i i l e s e c r e t e . r u s e (F S B ) a u a firm at, m ie rc u ri, c ă a u d e ju c a t o o p e r a ţ i u n e p riv in d serv ic iile s e c r e t e m ilita re în c a r e a g e n ţ i a i C IA s e in t e r e s a u d e to rp ila r u s ă u l t r a r a p id ă Ş k v a l, a a n u n ţa t , ie ri, c o tid ia n u l r u s “K o m m e rsan t" , c i ta t d e A F P .

C î

C l 0 1 L c 1 :

C I

P re m ie ru l i s r a e l i a n , A rie i S h a r o n , a d e c la ra t , ieri, ca a rm a tă is ra e lia n ă v a r ă m în e în o ra ş e le p a le s t in ie n e ocupate

. ■ “p în ă c în d s e v o r p re d a teroriştii", r e la te a z ă AFP,

2 J S U

ISimistal fifăfăffil n a fost GffiteSD03)i'aS®0‘ al fasta! Si

. Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a stabilit că ministrul Apărării,

- loan Mircea Paşcu, şi secretarii de stat din MApN nu au fost agenţi sau colaboratori ai Securităţii ca poliţie politică.

CNSAS a informat MApN, prin adresa nr. 118 din 1 aprilie

2002, că, în baza Legii nr. 187/ 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, a verificat din oficiu cîţiva demnitari şi funcţionari din , MApN, care se încadrează în prevederile legii.

Alături de ministrul Apărării, au fost verificaţi: George

Cristian Maior - secretar de stat, Sorin Encuţescu - secretar de stat, Gheorghe Matache — secretar de stat, Gheorghe Rotaru - director general al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, Nicolae Şchiopu - secretar general, Mircea Sorin Drac - secretar general adjunct al MApN.

R e z o l v a r e a p r o b l e m e l o r d e la L i c e u l B o l y a i F a r k a s

i n t r ă î n s a r c i n a a u t o r i t ă ţ i l o r l o c a l e

Depersonalizarea liderilor sau ai

u r m a r e d in p a g in a 1

şi acolo cu jumătate de gură, sâ nu-şi strice afacerile petroliere cu grangurii din PSD. Iar Patriciu se mai poate mîndri cu îngroparea unui partid, pe care l-a vrut cu cotizanţi cu peste o mie de dolari pe lună.

Astăzi, la Delegaţia reprezentanţilor naţionali se aşteaptă ca starea de zbatere pentru creştere a PNL să se “tranşeze” între două persoane: Stoica şi Patriciu. Stoica ar vrea să-l sancţioneze pe Patriciu (şi aici se va izbi de o opoziţie internă), iar Patriciu l-ar vrea debarcat pe Stoica (poate chiar încercînd convocarea unui Congres extraordinar) şi să propună modelul ■moţiunilor şi în PNL.. Limbajul folosit de cei doi în războiul premergător Delegaţiei naţionale merită trecut în anale. '

După cum merg lucrurile, personalizînd conflictul, liberalii riscă sâ repete seria de sciziuni de la începuturile deceniului trecut. Şi vor fi mulţi care îşi vor da seama de prostia pe cale de înfăptuire. Dacă vor .depersonaliza conflictul de lideri, căutînd cauzele începutului de pierdere de identitate liberală fară înjurături, dacă îi vor convinge pe Stoica şi pe Patriciu că nu pentru ei este pediestalul, atunci mai există o şansă. Evident, un partid serios nu stă într-un lider de imagine, dar are nevoie de el. Se gîndesc oamenii liberali Ia noutăţi: un George Scutaru la imagine sau un Mihai Răzvan Ungureanu la fabrica de crescut politicieni veritabili? Vreme liberală mai este. Doar că timpul nu iartă greşeli.

Rezolvarea problemei.ivite la liceul din Tîrgu Mureş - unde intenţia de ţransformare în unitate cu predare exclusiv în maghiară a determinat protestele elevilor - este destul de sensibilă, de aceea trebuie rezolvată de autorităţile locale, a declarat, ieri, Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei-şi Cercetării. Ministerul Educaţiei şi Cercetării aşteaptă o soluţie din partea comunităţii locale, iar conducerea ministerului va interveni numai dacă aceasta nu. va putea rezolva problemele, a mai . spus Andronescu. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au arătat

că militează pentru descentralizarea deciziei pînă la nivelul unităţilor de învăţămînt, astfel că soluţiile trebuie să plece de la nivel local. Preşedintele, Ion Iiiescu a declarat, ieri, la Miercurea Ciuc, referindu-se la situaţia creată la Liceul Bolyai Farkas din Tîrgu Mureş, că nu înţelege de ce trebuie să se treacă la epurare etnică. _

El a apreciat că elevii de Ia acest liceu “au o percepţie'mai corectă asupra realităţii” şi a adăugat că Ministerul Educaţiei şi autorităţile locale trebuie să găsească “o soluţie rezonabilă”.

Mandatul consilierului german al ministrului loan Rus a fost prelungit

Mandatul acordat, în 2001, inspectorului Poliţiei Germane de Frontieră detaşat consilier al ministrului român de Interne a fost prelungit cu un an, a declarat premierul Adrian Năstase, la finalul întîlnirii de ieri cu ministrul federal de Interne, Otto Schily.

Premierul a precizat că Germania doreşte, în acest fel, să sprijine proiectele elaborate, de Guvern pentru securizarea graniţelor, în vederea unei integrări rapide a României în Uniunea Europeană şi în NATO. Ofiţerul german

Gerhard Sperler ocupă, în cadrul Ministerului român de Interne, postul de consilier pe probleme privind securizarea frontierelor.

Adrian Năstase şi ministrul federal de Interne, Otto Schily, s-au întîlnit, la Palatul Victoria, pentm a analiza modalităţile de dezvoltare a relaţiilor politice, economice şi culturale dintre România şi Germania. Otto Schily a participat, pentm cîteva minute, şi Ia şedinţa sâptămînală a Guvernului, afirmînd în faţa membrilor Cabinetului că Germania susţine procesul de_

aderare a României la structurile euro-atlantice.

“Adoptarea de către Guvernul român a unui grafic .de acţiuni pe termen scurt pentru NATO şi a unui calendar pe termen mediu pentru Uniunea Europeană mi se pare o decizie rezonabilă”, a spus Schily. El a precizat că Guvernul federal german nu se poate pronunţa însă concret în privinţa aderării României la NATO şi Uniunea Europeană înaintea unor consultări pe această temă cu statele membre ale celor două organisme.

l i i i ©

Parlamentul iugoslav a adoptat Legea privind

cooperarea cu TPIParlamentul bicameral iugoslav a

adoptat, ieri, la Belgrad, Legea privind cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional (TPI), care autorizează transferarea la Haga a persoanelor acuzate de crime de război, transmite AFP.

Camera Cetăţenilor (Camera inferioară a Parlamentului) a adoptat această lege cu 80 de voturi pentru şi 39 împotrivă. Camera Republicilor (camera superioară) adoptase, miercuri, textul legislativ cu 25 de voturi pentru dintr-un total de 40.

Proiectul de lege a fost înscris de urgenţă pe ordinea de zi a Parlamentului Iugoslaviei, în urma presiunilor exercitate de Washington, care condiţionează acordarea ajutorului financiar pentru Belgrad de colaborarea

autorităţilor iugoslave cu TPI. Legea prevede o perioadă de cel puţin zece zile pentru a permite transferul efectiv al criminalilor de război acuzaţi de TPI.

SGf? intenţionează sâ amplaseze în

Bulgaria sisteme radar de avertizare

timpurieStatele Unite intenţionează să

amplaseze în Bulgaria sisteme radar de avertizare timpurie care pot fi folosite în cadrai campaniei împotriva Irakului, afirmă cotidianul bulgar “Monitor”.

Publicaţia citează surse diplomatice autorizate care afirmă că aceste radare vor fi amplasate pe litoralul Mării Negre, în apropierea oraşelor Burgas şi Balcic.

“Monitor” nu oferă mai multe amănunte legate de această informaţie.

Recent, preşedintele parlamentului bulgar, Ognian Gherdjikov, afirma că Sofia va putea pune Ia dispoziţia SUA coridoare aeriene şi baze militare în cazul unei eventuale operaţiuni împotriva Irakului, o posibila ţintă a campaniei împotriva terorismului internaţional.

G u e n t e r V e r h e u g e n :

Ratificarea tratatului de la Nisa este necesară

pentru extinderea (IERatificarea tratatului de la Nisa este

necesară pentru încheierea negocierilor de aderare cu ţările candidate la UE, a declarat, ieri, la Praga, comisarul european pentru Extindere, Guenter Verheugen, referindu-se la situaţia din Irlanda, relatează AFP. Irlanda a respins, la referendumul din iunie 2001, ratificarea tratatului de la Nisa, care are drept scop pregătirea pentru extindere a Uniunii. “Ne aşteptăm ca în Irlanda să aibă loc un al doilea referendum-, probabil în luna octombrie, şi sperăm că irlandezii vor accepta, pînă la urmă, tratatul de la Nisa”, a declarat Verheugen. Tratatul de ja Nisa trebuie ratificat de cele 15 state membre UE pînă la sfîrşitul anului, iar Irlanda este singura ţară în care este necesar un referendum pe această temă. “Avînd în vedere că printre partizanii extinderii UE se află mulţi irlandezi, cred că va fi posibil ca, în Irlanda, sâ fie clarificat faptul că acordul de la Nisa este o condiţie importantă pentru extindere”, a spus Verheugen.'

fîrie! Sharon subminează securitatea

propriei ţăriPremierul isrdelian, Ariei Sharon,

“subminează securitatea” propriei ţări prin continuarea operaţiunilor militare din Cisiordania, a afirmat, ieri, comisarul european pentru Relaţii Externe, Ghris Patten, în cursul unui interviu acordat postului de radio BBC, citat de AFP.

“Ariei Sharon încearcă, în mod clar, sâ atace acordurile de la Oslo şi să denigreze Autoritatea Palestiniană. Distrugînd ambiţiile politice legitime ale poporului palestinian, securitatea Israelului nu este ameliorată, ci este subminată”, a declarat comisarul european.

“Dacă popoarele din Orientul Mijlociu nu ascultă apelurile insistente ale comunităţii internaţionale de a pune capăt violenţei şi în special atentatelor sinucigaşe, dacă nu va exista o retragere imediată a Israelului, situaţia, care s-a agravat pînă la a deveni înfricoşătoare, va deveni şi mai rea”, a-subliniat Patten.

Atentatele sinucigaşe palestiniene “nu au fost, vorbind sincer, condamnate de liderii arabi atît de categoric după cum ar fi trebuit”, a adăugat el.

Instanţa va hotărî dacă asta

competentă sâ judece procesul

dintre BNS si FMI

Curtea de Apel Bucureşti urmează să decidă, astăzi, dacă este competentă să judece procesul dintre Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Fondul MonetarInternaţional (FMI). Liderii BNS au depus la Curtea de Apel Bucureşti o plîngere

' împotriva FMI, pe care îl acuză de “actuala stare de sărăcie” a populaţiei. în acţiunea sa, BNS arată că politica promovată de FMI în ceea ce priveşte relaţia cu România a avut ca efect “reducerea gradului de ocupare şi o reducere a veniturilor reale, cu efecte distructive asupra prosperităţii naţionale”. Astfel, FMI s-ar face vinovat de “reducerea numărului de salariaţi din sectorul bugetar, în 2002, cu 6.150 angajaţi (...), dar şi de concedierea, în 2001, a 5.213 salariaţi din opt societăţi producătoare de pierderi”.

Secretar de stat, schimbat pentru

eficientizarea echipei

ministrului Educaţiei

S c h im b a re a secretarului d e s ta t p e n tru învăţămîntul p re u n iv e rs ita r V asile Molan c u ş e f u l In s p e c to ra tu lu i Ş c o la r C lu j, C onstan tin C orega, a a v u t d re p t scop e f ic ie n t iz a r e a echipei m in isteria le , a d ec la ra t, ieri, E c a te r in a A n d ro n e scu , m in is tru l E d u c a ţ ie i fi j C erce tă rii. A n d ro n e sc u a p rec iza t c ă “G uvernul este în d rep tă ţit s ă c a u te cea mai b u n ă ech ip ă , d a c ă cea cu c a r e lu c r e a z ă n u este e f ic ie n tă ” . .Totodată, c o n d u c e r e a M inisteru lu i E ducaţiei şi C ercetării (MEC) a a p rec ia t că , pen tru acest m om en t şi m ai a le s ţinînd co n t d e p rob lem ele cu care s e co n fru n tă învăţămîntul, treb u ie e fic ien tizată echipa d e lu c r u , d e a c e e a sin) c ă u t a t e ş i a l te soluţii- R e o r g a n iz a r e a . MEC ■ e s t im a tă s ă durere aproxim ativ d o u ă săptămîni - v izează ş i sch im barea unor d irectori. "V om lansa mai m ulte p ro iec te , iar cei care î ş i v o r asuma r e s p o n s a b i l i t a t e a pentm r e s p e c t iv a a c ţ iu n e v01 ră sp u n d e de m odul în car® a u d u s-o la b u n sfîrşit", > m ai s p u s A ndronescu . m ace laş i sp irit, c e i care nu au lucra t b ine v o r fi schimbaţi, a m ai a f i r m a t ministrul Educaţiei.

C A S A D E ED ITU R Ă

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată Ia Oficiu! Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

IL IE C Ă LIAN (redactor şef);V A L E R C HIO REAN U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N BARA (redactor şef adjunct).T e l. 19.16.81; fax:19-28.28;E -m a il:a d e v c j@ m a il .d n tc j .ro - re d a c ţ iaE -m a il: r e d a m a _ a d e v c j@ m a il .d n tc j .r o - pub lic ita te

Tel/fax:S e c re ta r de redacţie: H orea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAEIA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90: - RADU VIDA; ECONOMIC: ŢEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19 73 04 , DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX 31 43 23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

k . , \•t i n - - i .

. .?-• e in-'; j’l-nx- L 'shirV

- -zg ssa jsmGaramoflQ

TIPĂ R I l K X IT IT A T \A