IOAN.AUREL POP

ISTORIA, ADEVARUT $I MITURILE

edilia a III-a, reviizuti gi adiugiti

Cluj-Napoca 2018

k

CU PRI NS

EXPLTCATTE PRELr M rNARA

Receptoreo cdrlii

f ucrarea lui Lucian Boia Istorie Si mit tn conStiinfa romAneascd,

I aplrut| in 7997 gi republicati apoi, inclusiv in limbi strline, aI-/gocat in mare misuri elita intelectuali din RomAnia. Este o cartecomplex5, cu semnificalii gi mesaje multiple, greu de incadrat intr-undomeniu anume. Pentru unii, ea poate fi un demers istoriografic, fiindcdautorul sdu este istoric de meserie gi fiindci se ocupd de felul in care auscris istoricii romdni despre obiectul muncii lor, trecutul, mai ales insecolele al XIX-lea gi al )fi-lea. Pentru alfii, este o operi de istoriaculturii, deoarece traseazi profilurile marilor curente gi migcdriculturale care au marcat societatea romAneasti modernl gicontemporani. Poate fi priviti gi ca o incercare de evidenliere atmplicaliilor gi a imixtiunii politicului in orientarea culturii gi, mai ales, atstoriografiei. in buni misurd, cartea este gi o filipici impotrivadistorsiunilor, intrelinute voit gi vehement de regimul comunist, incercetarea, tratarea gi scrierea istoriei. Prin generalizlrile, abordirilesintetice, abstractizlrile pe care le face, lucrarea poate fi priviti gi cailosofici sau, cel pufin, ca aparlinAnd filosofiei istoriei. Unii pot vedea:rioritar in paginile menlionate un mesaj impotriva nalionalismului gitrentru integrarea europeani a Rominiei [mai exact a romAnilor, vreas.i spuni autorul). Istorie Si mit... este gi un model de tratare critici, firirenajamente, a unui domeniu, a unor discipline, a unui segment de:rnoa$tere. Evident, incadririle posibile gi semnificaliile cirfii sunt:eparte de a fi epuizate prin aceste cAteva sugestii. in cazul de fa!d,:'::jtorii au avantajul de a gti gi ce a intenlionat autorul scriind aceasti:erte, ce mesaj a dorit sd transmita, fiindci acest lucru este nu numai::plicat in text, dar este gi mirturisit in mod direct, in introducerile:*:ifiilor cirfii. Vom reveni asupra acestui aspect.

Autorul lucririi, Lucian Boia, este de formalie istoric - cunoscut::-:rrr-o operi vasti, novatoare in multe aspecte - gi un distins profesor; '-'niversitarii din Bucuregti. Natural, fiind istoric ai tratAnd statutul gi

EXPLTCATTE PRELTM r NARA

Receptorea cd1ii

Y ucrarea lui Lucian Boia lstorie Si mit in conStiinfa rom1neascd.,

I apdrutd in L997 gi republicatd apoi, inclusiv in iimbi strdine, a

I-Igocat in mare misuri elita intelectuali din RomAnia. Este o cartecomplex5, cu semnificalii gi mesaje multiple, greu de incadrat intr-undomeniu anume. Pentru unii, ea poate fi un demers istoriografic, fiindclautorul siu este istoric de meserie gi fiindci se ocupd de felul in care auscris istoricii romAni despre obiectul muncii lor, trecutul, mai ales insecolele al XIX-lea gi al XX-lea. Pentru alfii, este o operi de istoriaculturii, deoarece traseazd profilurile marilor curente gi migciriculturale care au marcat societatea rom6neasci modernl gi

contemporani. Poate fi priviti gi ca o incercare de evidenfiere aimplicafiilor gi a imixtiunii politicului in orientarea culturii gi, mai ales, aistoriografiei. in bunl mdsuri, cartea este gi o filipicd impotrivadistorsiunilor, intreginute voit gi vehement de regimul comunist, incercetarea, tratarea gi scrierea istoriei. Prin generalizdrile, aborddrilesintetice, abstractizirile pe care le face, lucrarea poate fi priviti gi cafilosoficd sau, cel pufin, ca aparfinAnd filosofiei istoriei. Unii pot vedeaprioritar in paginile menlionate un mesaj impotriva nalionalismului gipentru integrarea europeani a RomAniei (mai exact a romAnilor, vreasd spuni autorul). Istorie Si mit... este gi un model de tratare critici, firdmenajamente, a unui domeniu, a unor discipline, a unui segment decunoa$tere. Evident, incadririle posibile gi semnificaliile cirlii suntdeparte de a fi epuizate prin aceste cAteva sugestii. in cazul de fafd,cititorii au avantajul de a gti gi ce a intenlionat autorul scriind aceasticarte, ce mesaj a dorit si transmiti, fiindcl acest lucru este nu numaiimplicat in text, dar este gi mirturisit in mod direct, in introducerileediliilor cirlii. Vom reveni asupra acestui aspect.

Autorul lucrdrii, Lucian Boia, este de formalie istoric - cunoscutprintr-o operi vast5, novatoare in multe aspecte - gi un distins profesoral Universitifii din Bucuregti. Natural, fiind istoric gi tratAnd statutul gi

34 | |OAN-AUREL POP

conlinutul disciplinei numite istorie, materialul faptic din care ea trliegte,este de presupus cI autorul s-a adresat gi istoricilor, daci nu prioritar lor.Dar, degi istoricii au citit sigur aceastd carte, mai mult decAt alli oamenide culturi, gi, poate, au priceput-o mai bine ln toate detaliile sale, ei nus-au pronuntat public despre ea, in scris, decAt in foarte mici misuri.Marii ,,recenzenli" ai cerlii dlui Lucian Boia sunt politologii, criticiiliterari, filosofii, economigtii, oamenii politici, militanlii anticomunigti gi

al1ii, care, aproape la unison, s-au aritat entuziasmali de ceea ce au citit.Faptul nu trebuie si mire prea tare: abordarea este gocanti, stilulatractiv, verbul fluent, incitant argumentaliile sunt sau par logice,arhitectura intregii alcituiri este impresionantS, convingdtoare; suntevitate detaliile excesive gi rigiditatea stilului gtiinfific etc. Este clar cilucrarea a fost scrisl gi cu scopul de a surprinde, de a trage un semnal dealarmd, de a schimba atitudini gi abordiri considerate perimate sauvefuste, excesiv ,,patriotice" gi chiar periculoase pentru soarta firii,pentru viitorul RomAniei in comunitatea europeani. Cartea se indreaptila modul declarat contra nationalismului gi a comunismului - cele ,,doulmari proiecte ale secolului al XIX-lea", ca gi contra istoriei privite ca

magistra vitae, contta viziunilor istoriciste asupra viefii, contra roluluiacordat pAnd acum isforiei in societate.

in general, fie gi numai prin tdcerea lor, istoricii de meserie aurespins cartea dlui Lucian Boia. Motivele sunt multiple gi destul dediferite. Majoritatea specialigtilor nu agreeazd acest gen de viziunigeneralizatoare, fiind obignuifi si trateze punctual o epoci, o temi, opersonalitate, cu metode consacrate gi cu scopul de a reface parfial, de areconstitui trecutul, de a afla adevirul, in misura in care acesta esteaccesibil, Or, cartea de fagi pledeazi impotriva unor astfel de abordiri.Alli specialigti au avut impresia ci lucrarea nu spune practic nimic nou, cispiritul critic in cultura romAneascd modernd a rostit mereu ti rostegteperiodic astfel de sentinte purificatoare, igienizante gi ci profesorulLucian Boia nu face decit si forleze ugi deschise, insi cu metode maidure, iconoclaste, ireverenlioase la adresa celor mai mari istorici. Pentruunii confrati, dintre cei care gi-au dat misura valorii in anii comunismului- nu noi alegem epoca in care triim! - opera de fatd a ajuns si fie oofensi, deoarece ea tinde sd priveasci relativ uniform toati crealiaistoriografici dintre anii 1948 gi 1989, considerind-o cvasitotal aserviti,,comenzii de partid", tezisti, nafionalist-comunisti gi lipsitd de oricevaloare. Pentru alfii, cartea pornegte de la concluziile autorului, dupi careurmeazd incercarea stiruitoare de a le dovedi, ceea ce apare drept o

inconsistenla logici fmai ales o abatere de la logica istorici) gi drept o

rsroRrA, ADEVARUL St M|TUR|LE I 3s

forlare a notei de tip ,,patul lui Procust". Nu sunt pulini nici cercetitoriicare au descoperit in lucrare o seami de inexactitigi, inadvertenfe, erorigi care nu sunt de acord cu unele definitii, cu semnificalia datS unorconcepte, nofiuni. in fine, poate unii preferd sd vadd partea plind apaharului, in weme ce dl Lucian Boia procedeazi viceversa. Nu negdmfaptul ci verbul colegului bucuregtean a rlnit unele orgolii, a aruncatoprobriul asupra unor istorici, mulli in viali gi onorafi de inalte institufii,a vegteji! blamat gi ironizat stilul ,,academic" de a trata trecutul, a aaf,zato pretinsi tenti ,,comunist5" gi ,,neocomunist5" sau, daci nu,,,simdnitoristi", ,,romantic5", ,,nafionalisti" etc. in abordarea istoriei lanoi. Aceste ,,adeviruri" dure - de fapt, actze - nu sunt ugor de recepta!de accepta! mai ales cAnd vin din partea unui coleg de meserie. Este ca gicum ai spune Urbi et Orbiz eu sunt degtept eu gtiu tot ce s-a ficut gregit incutare domeniu gi nu am cizut in plasa erorii niciodati, pe cAnd voi,ceilalli, de azi gi din trecut, suntefi progti, dogmatici, nafionaligti,comunigti, falgi patrioli etc. gi nici nu vd dali seama de acest lucru, pecare, iat5, eu sunt chemat sI vi-l arit! Si recunoa$tem ci nu este preaconfortabil si primegti cu inima ugoarl gi cu senindtate sentinle de acestfel. Nu spunem ci autorul a urmirit neapirat astfel de scopuri, cI a avutintenlia si loveascd in persoane, dar tonul uneori vehemen! impresia decunoattere totalS a domeniului, critica tdioasd gi pe alocuri causticS,formulirile cu tentd de sentinfe, ugorul dispref pentru disciplina numitiistorie gi pentru mare parte a creafiei din domeniu nu pot treceneobservate, se insinueazl trepta! il cuprind pe cititorul avizatgi il punpe gflnduri (insd nu intotdeauna in sensul dorit de autorJ.

Putem admite, la rigoare, ci aceste reaclii gi abordiri suntexagerate, neavenite, subiective, izolate (nimeni nu a fficut sondaje deopinie spre a le analiza gtiinfific), ci proVin gi din gelozie, din invidie peun autor de succes. in fond, cifi istorici nu scriu adevlrate monografii -contribulii esenfiale la cunoagtere - pentru care depun eforturi de zeci deani gi nu ajung cunoscufi gi apreciafi decAt de specialigti, pe cAnd dlLucian Boia a devenit un nume notoriu in cultura romAneasci gi, nunumai, prin cAteva,,eseuri gocante"? Totuti, nu se poate si fie numai atit.Se gtie cd este foarte greu si fii profet in }ara ta. Istoricii nu sunt doargelogi, invidiogi, aspri, riuvoitori, indiferenti fa;i de cartea profesoruluiLucian Boia; ei sunt gi specialigtii domeniului, cunoscitorii materieitratate. Prin urmare, este firesc ca ei si fie cel mai greu de convins.Multora dintre confrali le-au trecut prin cap ideile vehiculate in lucrareade fa!5, chiar daci exprimarea lor a luat forme diferite. De acee4adeviratele recenzii - degi lucrarea este interdisciplinari gi dovedegte o

36 | |OAN-AUREL POP

largd erudilie - erau de agteptat din partea istoricilor. Ele nu au venitdecAt sporadic, din motive care transpar in rindurile de mai sus. in plus,

,,ticerea este de aur". Pentru unii, ignorarea este o formi de dispret gi deprotest. Pe de alti parte, nu este simplu si faci o astfel de recenzie. Cartearediscuti intreaga istorie romineascf,, de la geto-daci incepAnd, iaristoricii sunt specializa[i pe anumite ,,felii" din trecut. Este dificil pentruun singur recenzent si fie la fel de riguros pentru toate epocile gi temele.Natural, nu este imposibil, din moment ce un singur autor s-a incumetatsi scrie cartea de fald. $i apoi, se spune ci este mai ugor si critici, sI,,demolezi", decAt si construiegti. Oricum, punerea sub semnul intrebiriia unui intreg domeniu sau segment de cunoa;tere este o redutabiliprovocare, extrem de dificil de acceptat Cu toate acestea, ideile cuprinsein carte, materialul faptic analizat, concluziile autorului sunt extrem deserioase qi de importante ti ele meriti cAt mai multe analize, comentarii,opinii.

Conlinutul,.

Ordonarea materialului cuprins in aceastd lucrare este judicioasigi ingenioasl in acelagi timp. Cartea trece aparent in revisti intreagaistorie a romAnilor, de la geli gi daci pini astizi. Doui remarci se impuninsi inci de la inceput 1) structura c64ii nu fine seama neapirat detrecutul propriu-zis, ci de discursul despre trecu! 2) aceastd structuri nurispunde prioritar nici rigorilor istoriei istoriografiei - discipliniconsacrati de-acum gi predati la Universitatea din Bucuregti chiar deprofesorul Boia, - ci mai mult succesiunii ,,miturilor istorice". Prinurmare, autorul nu gi-a structurat cartea in funclie de istorie, ci in funqiede mituri. Dar contradiclia intre cele doul noliuni este doar aparentd,fiindci dl Boia, cum se va vedea in detaliu mai la vale, crede ci istoria esteo succesiune de mituri. Lucrarea nu urmeazi prezentarea la modulsimplu a acestor mituri, deoarece scopul autorului este unul aproapeexclusiv critic. Astfel, ,,miturile istorice" sunt infiligate dupl felul cums-au format $i au pltruns in ,,congtiinla romAneasci", gralie istoricilor gielitei culturale in general, coplegili cu tolii de concepfii, metode gi idealurigregite, in dezacord cu mersul evoluliei europene.

Cartea este formatd din gapte capitole, cirora li se adaugi finprima edifie) o introducere, o tncheiere, o generoasd bibliografie Si unindice de nume de persoane. Primul capitol, intitulat Istorie, ideologie,

rsToRrA, ADEVARUL 9l MTTURILE I 37

mitologie, face o scurtd istorie a curentelor culturale gi istoriografice, dela $coala Ardeleanl pAni la comunism, cu accent pe modul cum s-areceptat trecutul pe parcursul ultimelor doul secole. Constatareaautorului este ch trecutul romAnilor a fost ,,mitizat" de citre istorici gifolosit ca instrument de citre puterea politici, mai ales in scopurinafionaliste. Capitolul al ll-lea se ocupd de origini, adicd de ,,mitizarea"epocii formirii poporului romAn gi a limbii romAne, cu accent pe viziuneaasupra dacilor, a romanilor gi a slavilor. Tot aici, fhri legituri directi, setrece gi la discutarea conceptului de naliune romAni moderni, gi acestacopios ,,mitizat", dupi opinia autorului. Capitolul urmitor, intitulatContinuitatea, se referi tot la ,,origini", fiindcf, gloseazd pe tema ariei deformare a romAnilor, adici a continuitifii etnice, dar gi a continuitiliipolitico-statale. Este evidenliati ideea ci problema continuitilii delocuire a daco-romanilor, a striromAnilor gi a romAnilor la nord deDunire gi problema statului dintre secolele al lV-lea gi al XIV-lea au avutmereu prioritar conotafie politici gi nafionalistl in istoriografia gi culturaromAneasci. Chestiunea unitdfii apare in capitolul al lV-lea gi se axeazi peacele elemente care i-au separat pe romAni de-a lungul timpului gi astlzi,5i pe care istoricii, oamenii de culturi in general nu au vrut si le vadi,preferAnd exaltarea unitilii romAnegti, adicd ,,mitizarea". in capitolulnumit Romdnii Si Ceilalgi, prin sondarea viziunii romAnilor asuprastriinilor, prin relevarea locului pe care gi l-au atribuit romAnii in EuropaCentral-Orientali, a modelelor gi a influenlelor culturale venite din afari,a concepliei despre minoritili etc., se ajunge la concluzia ci romAnii iiurisc pe strdini gi pe minoritari, cd nu gtiu si discearnl intre prieteni giinamici, cd se consideri victime ale unor conspirafii gi comploturi puse lacale de striini gi c5, in genere, se supraapreciazd. in continuare, subgenericul Principele ideal, se urmlregte cum i-au ,,recreat" romdnii peeroii lor, cum gi-au alcdtuit ,,panteonul nafional", prin ce mecanisme aufost unii indl;a1i in chip nemeritat - crede dl Boia - pe piedestaluri, iaralgii au fost complet nedreptilifi. Cel din urmi capitol (Dupd 1989) reiaconcentrat paleta tematici de mai sus gi o adapteazi imprejuririlor dedupi cdderea comunismului, cAnd, constati autorul, nu s-a schimbat preamult in domeniul abordirii trecutului. Sensul concluziei este ci,mitizarea" trecutului in spirit ,,nafionalist" s-a accentuat in RomAnia deastizi.

Cartea nu prezinti trecutul romAnilor in funclie de felul cumacesta s*a derulat, fiindcd nu-gi propune acest lucru, pe de o parte, gifiindc5 autorul este convins ci acest lucru nu este posibil, pe de altd parte.De aceea, sunt urmirite gi, adesea, condamnate doar acele deformiri ale

38 | |OAN-AUREL POP

trecutului numite de autor,,mituri". Numai cd astfel este, de fapt, analizatintreg trecutul romAnilor, deoarece tot acest trecut se dovedegte, coiformautorului nostru, imbibat cu ,,mituri". Lucrarea respecti in linii mari o

anumiti desffigurare cronologic5, atAta timp cAt pornette de la ,,origini" gi

ajunge la zi, dar acesta este doar un cadru folosit drept pretext pentrusublinierea ,,mitizerii" generalizate a trecutului. Structurarea lucrlrii nurispunde nevoii de obiectivitate - in care profesorul Boia nu crede - cidorinfei de a sublinia nocivitatea ,,nafionalismului", coplegitor la romAni,gi fragilitatea modernizirii gi a tendinlei de integrare europeani.Modernizarea gi integrarea europeani a RomAniei ar fi * ni se spune -imposibil de realizat datoritd, in primul rAnd, impregnirii ,,congtiinteiromAnegti" cu ,,nalionalism", ,,autohtonism",,,autoritarism" (aplecare spreregimuri totalitare) gi orientirii politice de stAnga. Tot acest conlinutnefast, antieuropean gi periculos al mentalitilii romdnilor s-ar explicaprin cultivarea de citre istorici gi de citre alfi oameni de culturi a unor,,mituri" prost orientate.

De ce o corte dgspre oltd corte?

Desigur, critica dlui Boia, indreptiliti in principiu, poatepresupune o disculie extrem de utild; mai intAi intre istorici. Inifial, amintenlionat si alcdtuim doar o recenzie, in care sd dezvoltim citeva idei gi

sI formuldm anumite concluzii. Pe parcursul adAncirii lecturii gi mai ales

dupi o seami de reflecfii asupra con]inutului, ne-am dat seama ci ar finevoie de o recenzie ceva mai detaliati. Redactarea propriu-zis5 a

textului a pretins ins5, pe nesimfite, o dezvoltare 9i mai mare. Lucrareaprofesorului Boia se preta unei analize detaliate, din mai multe puncte de

vedere. Cu tot caracterul sdu neobignuit, interdisciplinar gi nu numai, amfi preferat si incadrim cartea in domeniul istoriei istoriografiei. in liniimari, dl Boia procedeazi la o criticl necrulStoare a scrisului istoricromAnesc din ultimele doui secole. O recenzie de tip clasic pentru o astfelde lucrare ar fi trebuit si ia in discufie, poate, concepfia despre trecut a

autorului, metoda sa istorici, ideile social-politice vehiculate, stilulabordat in vederea receptirii mesajului de citre cititori. Aceasta ar fiinsemnat sI facem abstraclie de arhitectura lucririi, de planul gAndit deautor gi si discutdm numai concepte, noliuni, probleme de genul:definirea de citre autor a istoriei, definirea istoriei ca reflectare,chestiunea adevirului istoric, cauzalitatea faptelor (proceselor) istorice,

ISTORIA, ADEVARUL 5I MITURILE I 39

rolul istoricului, metodele de accedere la trecut ale istoricilor, metoda de

accedere la trecut a dlui Boia, rolul mediului familial gi social in formareaistoricului, influenfa societilii contemporane in reconstituirea trecutuluide citre istoric etc., etc.

O asemenea abordare a fost impiedicati de o seamd de factori: 1)

ar fi fost in total5 distonanli, mai ales ca formi, dar gi ca fond, cu spiritullucririi profesorului Boia, care nu se vrea deloc,,gtiinlificf," gi,,ralionali";2) s-ar fi adresat unui cu totul alt segment de public, specializat in istoriegi familiarizat cu teoria istoriei, gi nu publicului mai larg pentru care pare

si fi fost scrisi cartea aflati in atenlie; 3) s-ar fi referit prioritar la istorie,la istorici gi la istoriografie, cAnd, de fap! dl Boia a avut in atenliedeopotrivd cultura gi congtiinla romineasci moderni 9i contemporani;4) ar fi fost un fel de rdspuns abstract la mullimea de probleme concreteridicate de lstorie ;i mit...;5) ar fi trebuit si ignore foarte multe nuanlecuprinse in carte, ceea ce ar fi limitat forla de argumentare a mesajuluinostru critic. Cel pulin din aceste motive, am preferat o cale mai pulinobignuiti, adici am urmat firul logicii dlui Boia, am respectat structuradiscursului propus in Istorie Si mit..., mergAnd exact pe calea de analizdstabiliti de autor. Am reluat pe scurt, la fiecare capitol gi subcapitol, ideilesusrinute gi argumentele aduse in favoarea lor, spre a analiza pe largvaloarea fiecirui argument gi gradul de consistenld a conbluziilor reiegite.Firegte, degi, spre deosebire de profesorul Boia, noi credem in menireaistoricului de a tinde spre descoperirea adevirului gi relevarea lui (chiardaci nu reu9e9te niciodatl si ajungi pe deplin la acesta), am fi naivi sd

pretindem cd analiza noastrd critici este infailibili. Nu am fdcut decAt sicomunicim cititorilor gi o altd opinie decAt a profesorului Boia. $i am voitca aceasti opinie si fie argumentatd. Calea aleasi de noi nu este lipsitd deriscuri ti poate stArni nedumeriri gi critici. Unora li se va p5rea, poate,

"plictisitor" si vadd cuprinsul clrlii dlui Boia reluat aici; al;ii ar putea fiagasafi de o seami de repetilii de pe parcursul lecturii, degi ele urmeaziadesea repetiliile fhcute de dl Boia (de exemplu, ,,mitul" lui Mihai Viteazuleste mentionat la fiecare capitol gi chiar in mai multe subcapitole aleaceluiagi capitol, iar numele domnului gi voievodului apare pe circa 60 depaglni din cele cam 360 ale textului integral; Mihai Viteazul este,,bun" dedemonstrat ,,mitizarea" fiecdrui curent cultural); pe unii i-ar puteaoemul;umi anumite comentarii ale noastre mai dezvoltate, in jurul unordei aparent ,,clare". Am insistat totugi, fiindci ,,claritatea" acestor ideicste inleleasi adesea diametral opus de cdtre diferili cititori 9i am decissi ne suslinem cAt mai solid punctul de vedere.