PRM considera că moţiunea de cenzura propusa de PDSR vine tîrziu, intra în contradicţie cu prevederile lega le şi afectează procesul electoral

ziar Independent( h t t p : / / w w w . d n te j . r o / a d e v a r u l '

ANUL XII NR. 3 0 4 0 ISSN 1220-3203

VINERI,3 NOIEMBRIE 2000

16 PAGINI 3 .0 0 0 LEI

D e ce să ne m ai c o m p lic ă m

cu ale ge rile ? !ILIE CALIAN

U n ziar bucureştean contestă cinci candidaţi la Preşedinţie - nu contează acum dare dintre ei -, întrucît, verificînd prin sondaj în Bucureşti,

a constatat că există diferite falsuri in dosarele respective. Mai exact: unii oameni au. semnat, credeau ei, pe listele unui candidat şi au apărut la altul; alţii n-au semnat pentru că nu i-a interesat; alţii erau plecaţi din oraş; în sfirşit, unii nu puteau semna decît prin procură... testamentară, întrucît erau morţi.

Cum s-a putut întîmpla? Mă gîndeam şl eu că cei care se ocupau de liste işi puteau convinge unele rude, unii prieteni, unii vecini să semneze, întrucît culegătorii de semnături erau plătiţi după mărimea listelor. Dar iată că s-a putut şi altfel - prin păcălirea cetăţeanului, care credea că semnează pentru lliescu, ori pentru ‘Stolojan, sau Isărescu etc., dar in realitate semna pentru candidaţi total sau aproape necunoscuţi. Nu ar fi de mirare, deci, ca numărul real al celor care au semnat pentru cei numiţi sau pentru alţii să fie mult mai mare. Numai aşa ne putem imagina că partiduleţe de buzunar sau independenţi necunoscuţi au reuşit să treacă de pragul celor 300.000 de semnături.

De fapt, dacă adunăm semnăturile obţinute de cei 13 candidaţi înscrişi oficial in cursa prezidenţială cu ale celor ciţi or fi, care n-au reuşit să atingă numărul' minim, ar ieşi la socoteală vreo şapte milioane de semnături, adică aproape jumătate din numărul celor care s-ar prezenta la vot. In acest caz, ce ne mai trebuie alegeri prezidenţiale - şi încă în două tururi de scrutin?! De ce atita cheltuială din partea statului?! Mai bine să lăsăm partidele să adune, pe cheltuiala lor, 16 milioane de semnături şi scăpăm de bătăi de cap. Acelaşi lucru se poate face şi pentru partide şi să semnăm, în drum spre casă, la o măsuţă ori o tarabă, pentru partidul cutare sau pentru celălalt. Şi, de altfel, tot în acest chip am putea rezolva şi problema votului uninominal. Vine X cu tabelul pentru, semnături intr-un bar-, dă o ţuică ori o bere şi are zece alegători. Se duce ia o nuntă cu ceva cadouri pentru miri şi obţine dintr-o dată două sute .de semnături; oferă gratuit nişte bilete la un meci fotbal - şi-şi face plinul!

Nici modificarea prevederilor Constituţiei n-ar da mari bătăi de cap, nici a legii referitoare la alegeri. Ar fi suficient să se prevadă in Constituţie că fiecare candidat trebuie să aducă un anume număr de semnături pentru a fi consilier, deputat, senator, preşedinte - ba chiar şi prim- ministru, ca să nu ne mai complicăm. Şi ce dacă, la numărătoare, ar ieşi mai multe voturi decît populaţia ţării?! La urma urmelor, cine mă împiedică pe mine ca înainte de a muri să-mi las opţiunea de alegător prin prevedere testamentară? N-ar fi aceasta în spiritul originalei noastre democraţii dîmboviţene?! Şi, in ultimă instanţă, de ce n-ar putea un român rătăcit în lume să-mi voteze.consilierii din oraşul ori satul meu, pe preşedinte sau pe primul ministru, dacă-l macină cu durere şi duioşie dorul de ţărişoara lui, de sătucul său natal?!

Pînă In prezent reprezentanţii ocoalelor silvice din judeţul Cluj au verificat majoritatea cererilor de reconstituire adresate comisiilor locale de către persoanele fizice sau juridice, foste deţinătoare de terenuri forestiere. Conform decla­raţiilor Iul Dorel Oros, directorul

Direcţiei Silvice Cluj, instituţia pe care o conduce „şi-a dat avizele cerute de litera şi spiritul legii”. Pentru a fa c ilita Id e n tif ic a re a amplasamentelor s-au realizat planuri de situaţie care relevă atît elementele din Cartea Funciară, cît şi cele din hărţile amenajistice. Cu

toate acestea - susţine directorul Oros • C o m is ia J u d e ţe a n ă de aplicare a Legii nr. I1 1990 (Legea Lupu) a validat ilegal, în judeţul Cluj, restituirea a peste 5.000 de hectare de pădure.________________ Benjam in PASCU

continuare în pagina a 12-a

Femeile din politica

s-au coalizat

Ion Sasu, candidatul PSM pentru Preşedinţie," a declarat ieri la Cluj că primul lucru pe care l-ar face dacă ar ajunge la guvernare ar fi sâ anuleze toate legile care au permis împroprietăriri ilegale şi ar naţionaliza averile dobîndite ilegal. In opinia candidatului PSM, privatizarea, în ultimii 11 ani, a fost un .veritabil jaf la drumul mare, organizat" şi o fraudă organizată sub patronajul actualei puteri, în scopul satisfacerii unei clientele politice. Totuşi, Sasu a declarat că nu este împotriva proprietăţii, chiar garantează proprietatea, dar că v j verifica soluţiile de retrocedare. Unde se poate, despăgubirile trebuie făcute după posibilităţile economice ale României.

In ceea ce priveşte situaţia politică din Transilvania, Ion Sasu apreciază câ există tensiuni alimentate permanent şi create artificial de anumite grupuri de influenţă. Candidatul PSM afirmă câ liderii UDMR insistă pe anumite cazuri care depăşesc cadrul normalitâţii.

PSM nu mai vrea să sprijine gratuit nici o forţă în modul în care a făcut-o în 1992-1996. Sasu crede câ PSM va avea un cuvînt de spus în viitorul legislativ şi susţine că va sprijini pentru turul al doilea un partid cu o doctrină asemănătoare.

Andreea MARCU Mihaela LÂPUŞAN

ALIAflIAPEflMOIÎIIA

Subevaluarea actualului sediu al Băncii Transilvania

Secţia Jurisdicţională a Curţii de Conturi Bucureşti va judeca astăzi recursul fostului viceprimar ai municipiului Cluj-Napoca, Nicolae Ruja, la sentinţa dată de Colegiul Jurisdicţional Cluj prin care îl obliga la plata unor .despăgubiri de peste 650 milioane lei către Consiliul local ca urmare a prejudiciului adus bugetului local în urma vînzării imobilului situat pe Bulevardul Eroilor

nr. 34 către Banca Transilvania. Alături de Ruja a fost acuzat de prejudiciere a bugetului local în urma aceleiaşi tranzacţii, şi Aurel Panţîr, care la acea vreme ocupa funcţia de Director al Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Cluj.- Cosmin PURIŞ

continuare în pagina a 16-a

loan -

.Camera Deputaţilor

Fotbal Club “Universitatea” Cluj îşi exprimă-întreaga gratitudine pentru interesul sincer p e care ziarul “Adevărul de Cluj” îl are pentru bunul mers al fotbalului universitar clujean.

Ne bucură faptul că, prin campania începută de dvs. in presă, sînteţi alături de noi şi n e sprijiniţi prin gîndurile dvs. bune in eforturile noastre de a stimula ş i atrage de partea noastră acele persoane care au intenţii serioase ş i vor să s e implice în realizarea obiectivului propus: transformarea clubului nostru in societate pe acţiuni - singura rezolvare a situaţiei de criză în care se află clubul clujean.

Dovadă' a sprijinului dvs. este ş i articolul apărut in ediţia de ieri, 2 noiembrie şi sîntem convinşi că împreună vom reuşi să ducem la bun sfirşit realizarea unui club de fotbal profesionist la Cluj şi readucerea echipei fanion a Ardealului acolo unde îi este /ocjjfesâsip/n fotbalului românesc.

»>., " V F.C. UNIVERSITATEA

Partidul National Liberal j

l o a n ) PŞTRANj

Ş ef lucrări inginer \

■ Camera Deputaţilor

Politica pentru o a m en i; O viată decentă j

Mai puţină sărăcie £Cine are curaj m erge drept Ia ţintă! \

• Calendarul ortodox.: S f. M c. A c h e p s im a , Iosif şi A itala D ia c o n u l; .Calendarul greco-catolic: S . A c e p s im , m . ( ţ 3 78); S s . A itala ş i Iosif, m m . ( t 379).

ineri, 3 noiembrie 2000

• PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA; 19-60-30• PRIMĂRIA DO: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 '• POLIŢIA D e : 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982.•GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, inL 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE 979• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE 921 •ORA EXACTĂ: 958• RA.TERMOFICARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R A APĂ CANAE 19-63-02• S.C. 'SALPRESr S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR'. NATURALE:-INTERVENŢIIGAZE

92S;433424•JANDARMI: 956 •GARA Ouj-Napoci: 952 •AGENŢIA CFR; - internaţional 13-40-09; -

intern - 43-20-01;Turda-3 !•! 7-62; D e j-21-20-22

•AUANTA ANT7SU1CID: 19-16-47

CURSE INTERNATIONALE din Autogara II: '

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de hmi. marţi, joi şi vineri la oca 7,00 si înapoierea din Budapesta in zilele demartumicrcuri.virxrişirimMtlljora 11.00.• C1uj-N*3poca - Budapesta, cu plecare in

ziWe de joi on 22,00 şi înapoiere din Budapesta in nîelc dc vineri on 16,00. INFORMAŢII:

Autogara l nu mal funcţloneazi Autogara II: 43-52-78

F A R M A C I IFtrmtrii ta serriria pemtatar. Firmicii

'C O R A FA R M ", str. Ion M cstcr nr. 4. telefon 42-65-40; sd. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Farmacia "C V N A R .V ,C alea F lo re ş ti n r .7 5 , tc l.4 2 .6 2 .7 2 , o r a r n o n -s lo p . .F tm ir ii ra u n ic ia prelaagil: Farm acia

-I.VTERPHARM ". st. Prim i verii nr. 5, telefon 42-71 « . a x 8-22. Fanacia "CLE.'lVnSFARM\ P i u Uniri nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Gtriiit noapteFarm acia n r. 6, P - l i A . Iancu n r. 5,

telefon 19-16-56, orar 20-8.

Ţ A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni -

Cluj -9 Bâneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 15,45 şi 16,35

marţ!Cluj 4 Bâneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

miercuriCluj Bâneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -> Otopeni 20,35

joiCluj ă Bâneasa 07,00 şi 20,45 Cluj Olopeni 15,15

vineri - Cluj •> Otopeni. 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj 4 Bâneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet 1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001Cluj -> Frankfurt

marţi şi joi 9,40Frankfurt ->,Cluj

marţi'şi joi 11,50Cluj -> Muncnen

luni şi vineri 9,25Munchen -4 Cluj

luni şi vineri 11,55Cluj -> Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -> Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -4 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -4 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 2353

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 1-3 noiembrie •

Medicină generală. Dr.l.BoJă-3 (9-12), dr. D. Oltean - 2 (9-11), dr. D. Platon -

(16-18), dr. G. Răfan - 3 (10-11), dr. M. Suciu - 2 (10-12), dr. V. Tătaru - 3 (10-12), dr. C. Tonea - 2 (9-11), dr. A Varga - 3 (9-11); Hocneopatîe. Dr. L. Barbăalbă-3(10-12); Chirurgie. Dr. D. ChirJă - (17-17,45), dr. P. Pitea - 2 (9-. 11), dr. M. Simu - 3 (11-13); Pediatrie. Dr. V. Olteanu - 3 (11-13), dr. L Toma

3(10-12); Ortopedie. Dr. 2. Popa - 2 (12-13); O.R.L. Dr. E. Plâian - 2 (9-11); Ecografie, Dr. G. Blaga - 2 (14-15), dr. C.D. Ursu - 2 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa - 2 (12-13); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo - 2, 3 (9-11).

Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, urologie, radiologie planificarea bolnavfor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Panificarea bolnavilor se face la sediul, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medică PoTdinidi.

F I L . M Ec 3 - 9 NOIEMBRIE

Republica - The Kid, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă,

I— duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de Ia ora 23 * Victoria- Ioana D'Arc, Franţa-SUA (11; 14; 17; 20) * Arta -

Eurimages - American Beauty, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit - Stuart Uttle - şoricelul familiei, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Al 13- lea războinic. SUA (13; 15; 17; 19);

TURDA - Fox - Misiune Imposibilă 2, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45);DEJ - Arta - Furtuna perfectă, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri,

Sîmbătă, duminică - spectacole de noaptea cu tarif redus de Ia ora 22;GHERLA - Pacea - Cacialmaua incornoraplor, SUA (15; 17; 19); vineri,

sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis._______________________________________ ‘_____________'H U f O f f f C Vineri, 3 noiembrie

K O O I O program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12.00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale.110.00-14,00 Punct... şi de la Zece-, 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locaTe. 22,00; Ştiri naponale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

B I B L I O T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă; 8-13,30.Notâ: în sesiuni dc examene - program prelungii; zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sala de lectură (str. M. Kogâîniceanu nr. 7, tel. 430.434); luni - vineri; 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str, Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00 - 19,45, marţi, vineri;9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniccanu nr. 7, tel. 195.620); luni - vineri: 11,00 -18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri; 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00-19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 inL 177); luni - vineri: 9,00 - 16,00. N o d : Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. 1 este suspendată provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

Biblioteca Academiei (strada Kogălniccanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

■ Bibliotecă Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună; 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orari luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniccanu 7 - 9). Orar. marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.l.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca'Centrului Cultural German ”Hcrmann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi; orele 16-20.

■ Biblioteca “Valcriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Slr. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

* Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâlâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale,

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi; 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

DispensarulPoliclinic cu Plată I

3instituţie cu vechi a

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici dctoate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Măloasa) nr. 19.Tel;: 130.330 sau 432.557.

c JVineri, 3 noiembrie

7.00 Telematinal;.9.00 Jurnalul re-

iT"Tv2^ I giorial; 9,30 Agenda« Q M A J U A e , e c t o r a | ă ; 1 0 0 0

Practic TV; 10,30 TVR Cluj; 11,20 TVR laşi;12,10TVR Timişoara;13.00 Medicina pentru toţi (r);13.50 Jurnalul de prînz; 14,00 Fotbal Campionatul Naţional; ■16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Lumea şi noi; 17,00 Studioul electoral;17.30 Să vezi şi să nu crezi (s);18.00 Corect!; 18,10 O vedetă... populară; 19,00 Info Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Ploaia de stele (div.); 22,15 Reflecţii rutiere; 22,30 Alegeri 2000; 0,00 Jurnalul de noapte; 0,30 Rock la miezul nopţii.

f l / f f i l 7,00 Obsesia (s);” 8,35 Toţi,

împreună; 9,20 Cinematograful de artă (r); 11,00 Ştiri; 11,25 Povestiri cu Internet neaşteptat;11.50 Mike Hammer - detectiv particular (s/r); 12,45 Documentar; 13,15 Cei trei ursuleţi (s/d.a.); 13,50 Animale dispărute (do); 14,15 Arca lui Noe; 14,45 Ştiri; 14,50 Lumea bărbaţilor(s); 15,15 Documentar;15,45Ghidul călătorului...; 16,40 On (ine; 17,10 Preţul succesului (do); 17,40 Captiv în viitor (s);18.30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Film. artistic; 20,35 Mare schimbătoare (s); 21,30 Veni, video, viei; 21,45 Roger, Roger (s); 22,35 Ştiri; 22,40 Ştiri bancare şi bursiere; 22,45 Televiziunea, dragostea mea (div.); 23,45 Femeia ispititoare (s); 0,30 TVM Mesager.

-0H 7,00 Observator; o n tw f î 8,00 ‘Neaţa; 11,00 Din dragoste (r); 13,00 Ştirile • amiezii; 13,10 Revoluţii pe minut (dramă SUA 1970); 15,00 Dragostea învinge (s); 16,00 Zile din viaţa noastră; 17,00 Ştiri; 17,10 Studioul electoral; 18,10 Prezentul simplu (mag.); 19,00 Observator; 20,00 Un admirator fanatic (thriller SUA 1996); 22,00 Stargate SG-1 (s); 23,00 Observator; 23,30Noaptea tîrziu; 0,30 Tensiune maximă (thriller SUA 1997);-2,00 Ucigaşii puterii (f.SUA 1995); 3,20 Zile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Uraganul (s);5.00 Revoluţii pe minut (f/r).

7.00 Bună d i m i n e a ţ a ! ;10.00 Agendă

electorală; 10,20 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,10 Lege şi ordine (s/r); 11,45 Oglinda timpului (s); 12,10 Formula (f. SUA 1980); 14,00 Pericol ascuns (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,45 Sens unic;17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa abate filmul; 18,20 Teo; 19,55 Agendă electorală; 20,00 Vineri

seara ne distrăm cu Florin Călinescu; 22,30 Ştirile Pro TV; 22,35 Jumătatea întunecată (f.horror SUA 1991); 0,10 Omul care aduce cartea; 0,15 Zero; 1,15 Seinfeld (s);'1,45 Formula (f/r); 3,15 Oglinda timpului (s/r); 3,45 Jumătatea întunecată (f/r); 5,30 Confruntările celui ce-al ll- lea Război Mondial (do).

7,00 Milagros (s/ ţpJ & lk f -Lri r); 8,00 Prima Mix;14.00 Cu Tibanu la pescuit şi vînătoare; 15,00 Milagros (s);16.00 Obiectiv(r); 17,00 Detectivi de_ elită (s); 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00

• Vrei să fii 'miliardar?; 21,00 Vînătorii de fantome (co. SF SUA 1984); 23,00 Impact (r); 23,30 Detectivi de elită (s/r); 0,25 Clip art; 0,30 Străinul din noapte (thriller SUA ’94); 2,00 Focus (r);3.00 Jimmy the Kid (co.SUA 1982).TEU

Z /c i t.7,00 Bună

ffcatoc d i m i n e a ţ a , România; 10,25 Economic ABC (r); 10,50 Gura lumii; 11,00 Documentar; 12,00 Linia întîi (r);13.00 Ora unu a venit; 14,05 Cîntecul şi casa lui (r);15,20 Ţinereţe fără bătrîneţe; 16,00 Post meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Domino; 18,50 LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,30 Economic ABC; 19,45 Gura lumii;20.00 Dan Diaconescu în direct; 20,50 LOTO; 21,00 Ţara de dincolo de Bucureşti; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 Documentar; 0,00 Tentaţii; 1,00

■ Ora unu a venit; 1,05 Post Merid-

;10,00 Ştirile de Acasă (r); 10,35

Acasă la bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorella (s/r);12.20 90-60-90 Fotomodele (s/ r); 13,10 Luisa Femanda (s/r);14.00 Războiul pasiunilor (s/r);15.00 înger sălbatic (s); 15,45 Miracolul iubirii (s); 16,45 Căsuţa poveştilor; 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s);18.20 Acasă la bunica; 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Luisa Fernanda (s); 22,00 Persona (dramă Suedia 1966). ,

EUROPA NOŢAcbitNAppcA Tele

15,00 Retransmisie 7 abc; 17,50

Videoclipuri; 18,00 Daniela - prietena‘ta - realizator Daniela Dumbravă; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

■ Redacţia nu işi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

sp fi- Vineri, 3 noiembrie\J 3 ~ 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ

BBC-6:00-6:30;Meteo-6:40;lnformaţiiutilitare- 6:50); 07:00 - 10:00 PRIMUL SALUT - Ştefan Coroian (07:00 Salut, 07:00 Salut; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport - ştiri sportive, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-13,00 Mesaj FM cu Tudor Runcanu (10,00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, concursuri muzică, ’11,20 "Capra cu trei iezi’ - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonul zilei’ - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 - 16:00 Caleidoscop CD-cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, "Cetăţean de onoare’ - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14,00,15,00 Ştiri, 15,20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 -19:00 Conspiraţia- cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză pentru cei ce sărbătoresc ceva, (7,20 CD Sport - Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 Program informativ BBC, 18,40 Divertis Radio Blitz); 19:00 - 21:00 Studiou electoral; 21:00 Ştiri; 21:00-22:00 Lanţul amintirilor. Top remember cu Tiberiu Crişan; 23 - 02 Mascherade - emisiune interactivă cu Adrian Be’rinde., "Z. . . Vineri, 3 noiembrieĂ l T I » ŞTIRI : 09.00,10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00

BBC-06.00 , 11.00 ,14.00 , 18.00. 6.30-9.00 - SUPER MATINAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55) 9.00-12.00-PATRULA DE SFRVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere (10.15); -Concursuri (10.30,12.30); 12.45-Sport pe mapamond; 1 ? nn-18 nn-CALElDOSCOP fm: -Bunii nostrii cu Eugenia Daubler 14.45- Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-Votaţi Radio Transilvania, 16.15- Planeta cinema, 16.30-17,00- Dedicaţii -Fonoteca de suflet-Mihai Boanda 21.00-Taxi music (dedicaţii) - Frecvenţa Obligatorie - Dan Brad 24.00- 01.00 Luni ’ - Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu 01.00-6.00 Unde Magice

cRADIO CLUJ

I I nil; Vineri, 3 noiembrielltTACT Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox. 4

minute): 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Lupta cu somnul '(ediţia toca/ăjn 0:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00-17:00 Contact FM.’17:00-19.00 Votează ce urmează. 19:00-21:00 Seară de seară. 21:00-22:00 Studio M - realizator Sorin Mocanu. Interviuri cu cele mai mari vedete ale muzicii internaţionale, muzică live şi răspunsurile starurilor la întrebărule fanilor; 22:00-05:00 Vineri nu

. mi-e somn - realizator Manuel Armandr Emisiunea creează cadrul perfect în care se întîlnesc buna dispoziţie, dedicaţiile şi dansul.

Vineri, 3 noiembrie 6,00 Bună

dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea in limba maghiară; 10,00 De zece ori România. Prezintă Florin Pruteanu. 11,05 Emisiunea partidelor parlamentare. 11,45-13,00 A patra putere. Prezintă Anca Bota & Cristian Zoicaş; 12,00 Radiojurnal transilvan, 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri; 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecventa de 95,60 MHZ; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. .18,00 Radiofax. Prezintă Doina Borgovan. 18,30 Crochiuri muzicale - Jazz. Redactor: Constantin Colhon. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Alegeri parlamentare 2000. 20,00 Ştiri. 20,05 Radiodiscoteca de vineri. Prezintă Marius Merca. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA9 1 , 2 M H z F M

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA-

str.PROF CIORTBA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII:Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G inecologie, Chirurgie, Oncologie)

L. Mi: 15-18; Ma, J: le^-IS30Dr. VALENTIN POPESCU

( C h i r u r g ie , O n c o l o g ie ) Ma, J: 14M-16; V: 15-17-

S: 9-11Dr. DAN-SORIN POPESCU

. (Urologie)L, Ml: 1 8 - 20; Ma, J: 18”-20

V: 16-20 -P R O G R A M A R E : ,

t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4 în t im p u l o r e l o r d e f u n c ţ io n a r e

a c a b in e tu lu i

/ POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pascaîynr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ ORTOPED IE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOFIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE

Electţoencefalografle - Electromiografle - E xam inări

Dopplcr - H isterosalpingografli pentru s te rilita te fem inină

Ecografie ca rd iacă ECO Doppler color

T ra tam ente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Im unoiogie - Parazitologle D eterminare Rh - Tesle de sa rc in ă - A ntigen HBS - E lisa T est - Exam inări c itologice p en tru d ep ista rea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ji masculină)

Z il n ic , inclusiv DUMINICA (gardă)

orele 7 -2 1Medic dc gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. J

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socohv Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic Ia teL: 430.028

ORAR Lnni - Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

Penttiistudenţi, pensionari, şonţeri<re d u ce re 20 °/o .^ ^ |

CABINET M EDICAL PRIVATProf Dr. Ioan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12

’ (autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente:

C H IR U R G IE IN F A N T IL A ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19 -

Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S; 9-11.

Medicină generală:ACUPUNCTURA: 'Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30, H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARD Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

S tr. P rahovei n r. 11(lîngă biserica Bob)

S - 8-12. .Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză - şi prevenţie a suicidului iniţiată deLtîlORlTOElL l)ţ; SMTATE IIINTAIA fi,LI

stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

a s .

A id ar putea fi reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

K o s o v o : D e co a fo st ales Ib rah im R u g o v a ?(“Corriere delta Sera”)

Kosovo, intelectualul pacifist ales în 1992 şi ulterior în 1998, atunci cînd votul albanez era singura sfidare la adresa puterik sîrbe, a triumfat şi acum, în cadrul primului test de democraţie acordat teritoriului său. A revenit pe podium ca şi în trecut, cu aceeaşi linie _ politică marcată de moderaţie. Dar chipul său nu mai este cel al unui “penitent” palid, .c i al unui învihgător, al unui adevărat lider.

Ibrahim Rugova nu mai este un “Ghandi al Balcanilor”, prea pasiv pentru cerinţele războiului de eliberare. Nu mai este nici măcar personalitatea ambiguă care, în plină campanie de lovituri ale NATO, a apăruf .alături de Slobodan Miloşevici cerînd să se pună capăţ raidurilor aeriene ale Alianţei Nord- Atlantice. . ' Teoreticianuliredentismului a devenit interlocutorul privilegiat, al comunităţii internaţionale, un om de încredere mai puţin pătimaş, în care Occidentul îşi poate pune speranţele.

Uniformitatea geografică a voturilor, pînă şi în zone considerate. fiefurile altor formaţiuni politice, 1 mai mult decît procentele obţinute, conferă acestui scrutin caracterul unui plebiscit. Rezultatul lui a fost prevăzut, anunţat de multe sondaje, dar nu de o manieră atît de frapantă şi zdrobitoare. Dacă Ramush Haradinaj, liderul Alianţei pentru viitorul provinciei Kosovo, a recunoscut înfrîngerea, poate din cauză că e tînăr şi această lecţie l-a învăţat că politica este o artă mai complexă chiar decît cea militară, nu acelaşi lucru se poate spune despre adversarul; politic numărul unu al lui Rugova, Hashim Thaci, fostul lider al militanţilor din UCK, în prezent actual lider al Partidului

Democratic din Kosovo (PDK).Obişnuit să se considere pe picior

de egalitate cu Rugova (ca Rambouillet, în urmă cu doi ani, a fost proclamat şef al guvernului provizoriu kosovar cu sprijinul SUA) a suferit de această dată o redimensionare dură.

în luna iunie a anului trecut, cînd militarii NATO au intrat în Kosovo, Thaci s-a aflat la apogeul gloriei. A cîştigat pariul trecerii la arme împotriva sîrbilor. A provocat intervenţia şi ocupaţia occidentală şi retragerea autorităţilor civile şi militare iugoslave. Kosovo a fost lăsat pe propriile mîini. Dar acum, nici pretenţia de a fi considerat unicul moştenitor politic al luptei armate nu l-a recompensat pe Thaci. Forţa UCK a rezidat în aceea că a reuşit să instituie o structură unitară, care a reunit comandanţi cu cele mai disparate opinii. Ei au recunoscut ierarhia militară, dar niciodată conducerea politică a UCK.

Prevalîndu-se de prestigiul cîştigat în calitate de foşti combatanţi şi profitînd de confuzia vechilor lideri ai naţionalismului kosovar, oamenii lui Thaci au pus mina pe tot ce au putut. Fabrici fară directori, hoteluri fară proprietari, firme fară titulari, oraşe fără administratori. Foştii comandanţi din UCK au devenit manageri, oameni de afaceri, importatori, primari. în absenţa oricărei forme de control,. în condiţiile în care administraţia internaţională era total dezorientată şi depunea eforturi majore pentm a se instala, pragul abuzului de putere, al îmbogăţirii facile, al samavolniciei a fost repede trecut. Kosovarii, care într-un prim moment i-au salutat pe compatrioţii lor în uniformă drept eliberatori, au început rapid să aibă nostalgia

vechilor lideri a intelectualilor moderaţi şi prudenţi, care respectau vechea ordine socială, sensibili la nevoile populaţiei rurale, sprijiniţi de imamii satelor, dar şi de. mica burghezie de la Priştina.

în prezent, Kosovo are nevoie de ordine. Aroganţa foştilor comandaţi din UCK şi abuzul de putere al noilor clanuri au suscitat teamă. De aceea electoratul,kosovar l-a ales pe Rugova. Oamenii l-au absolvit de păcatele sale, diplomaţia l-a resuscitat redîndu-i onoarea şi credibilitatea.

Renumele de moderat ăl dlui Rugova nu trebuie însă să inducă în eroare. Se înşală cei care cred că victoria sa electorală casează sloganul independenţei kosovare. Este un politician prea abil pentm a ignora mandatul pe care i- l-a încredinţat electoratul său. Totodată, nu trebuie să se uite că prea mult timp a fost silit să îşi amine propriile ambiţii. El pare să fie cu adevărat decis să abordeze această problemă. Comentînd rezoluţia ONU care confirmă suveranitatea Belgradului asupra provinciei, Rugova a declarat presei că a fost vorba de u n , document provizoriu, “în vederea definirii statutului final”. “Rezoluţia 1244 a- ONU a fost un mare compromis^ pentru a pune capăt războiului. în acest moment văd trei căi posibile către independenţă: referendumul, negocierile internaţionale, sau, dacă va fi necesar, declararea unilaterală a independenţei”, a spus el unui ziarist kosovar.

Afirmaţii care cu siguranţă îl vor oripila pe noul preşedinte iugoslav, Voislav Koştuniţa, decis să ţină Kosovo sub aripa Belgradului. De altfel, el a reacţionat la 29 octombrie afirmînd: “Iugoslavia nu poate

recunoaşte acest scrutin şi cere comunităţii internaţionale să se gîndească la deplina punere în aplicare a Rezoluţiei 1244. Aceste alegeri contribuie la legalizarea unei societăţi monoetnice în Kosovo care s-a creat după ce sîrbii şi alte etnii au abandonat provincia”. Dl Rugova s-a angajat însă, în cadml conferinţei de presă din 29 octombrie, să protejeze minorităţile prezente în provincie, în scopul unei coexistenţe paşnice între albanezi, sîrbi, turci, rromi şi alte etnii.

Preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE, care a organizat şi monitorizat scrutinul), ministrul de Externe al Austriei, dna Benita Ferrero-Waldner, a apreciat alegerile din Kosovo drept “un important pas în procesul de democratizare”. Ea a subliniat însă că “menţinerea unei societăţi multietnice în Kosovo rămîne scopul nostru politic”.

Cei 75.000 de sîrbi rămaşi în provincie au boicotat însă scrutinul. Administratorul ONU pentru Kosovo, Bernard Kouchner, a propus organizarea de alegeri suplimentare pentru comunitatea sîrbă, pentru ca aceasta să poată fi integrată în procesul democratizării. “S-ar putea dovedi o eroare, deoarece un scrutin suplimentar pentru sîrbi ar putea duce la o cantonare ulterioară într-un ghetou a acestei minorităţi”, a avertizat Alush Ghasi, şeful de cabinet al lui" Rugova. “Sîrbii trebuie să participe la valorile democraţiei de tip occidental pe care o construim în Kosovo şi ar fi o gravă eroare marginalizarea lor. Sinşura cale este participarea lor deplină ’, a mai spus Ghasi.

FAO: In lume exislă pesle 800

milioane de persoane subnutrite(“Le Monde”)

Există 836 milioane de fiinţe omeneşti cărora le este foame, potrivii raportului intitulat Stadiul insecurităţii alimentare în lume (L’Etat de i’insecurite alimentaire dans le monde), publicat de FAO la 16 octombrie (cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei). Prin expresia "le este foame” se înţelege faptul că ei duc lipsă - în fiecare zi - de 100-140 de; kCal, pentru* satisfacerea nevoilor lor energetice, calculate de către dieteticieni.: Doar India şi China reprezintă, împreună, 40

la sută din numărul total al acestor malnutriţi, chiar dacă aceste carenţe: alimentare nu sînt prea grave. Ţinînd cont de progresele economice înregistrate, cei doi giganţi asiatici ar trebui să continue reducerea numărului cetăţenilor lor subnutriţi. în schimb, Africa subsahariană numără 186 milioane de persoane malnutrite, cu carenţe alimentare grave (deficit cotidian de peste 300 kCal). Datorită creşterii demografice, numărul înfometaţilor nu ar urma să scadă pînă în 2015. în introducerea sa,~ directorul general al FAO, Jacques Diouf, arată faptul că "în majoritatea ţărilor celor mai sărace din lume, cauza foamei" este reprezentată de conflicte. Foamea este, în primul rînd, rodul războiului. în rîndul celorlalte ţări în care o parte semnificativă a populaţiei suferă de subnutriţie severă se află Coreea de Nord, Bangladeshul, Afganistanul, Mongolia şi Haiti. în fine, raportul FAO dezvăluie faptul că situaţia alimentară se agravează în ţările fBstei URSS: Rusia numără, ea însăşi, aproape 6 la sută din persoanele subalimentate (procentul acestora este de sub 2,5 la sută în statele dezvoltate), în timp ce în Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Tadjikistan, o cincime a populaţiei este subnutrită într-o măsură considerabilă.

în ansamblu, FAO consideră că subnutriţia ar urma să continue să crească de acum şi pînă în 2015, pînă la nivelul de 576 milioane de persoane, cu mult peste limita stabilită'drept obiectiv de comunitatea internaţională în anul 1996, şi anume cifra de 400 milioane (de malnutriţi). Potrivit organizaţiei (FAO) cu sediul la Roma, lupta împotriva foamei este un factor economic important: subnutriţia are un cuvînt greu de spus în pierderile în_domeniul productivităţii muncii, în deficitul cognitiv înregistrat la copii, în numărul de boli şi decese, şi. minează posibilităţile de dezvoltare al ţărilor sărace.

(TV-5)Cel mai bun agent secret din lume

se numeşte ECHELON. Acesta este numele de cod al sistemului de ascultare telefonică cel mai puternic din iume. Este capabil să intercepteze orice apel telefonic, fax sau e-mail. ECHELON permite cîştigarea unor bătălii militare, politice şi comerciale. In prezent, punctul nevralgic al unui război este controlul telecomunicaţiilor. Numai puterea tehnologică, SUA, a fost capabilă să producă un sistem atît de performant. Adăugaţi la aceasta cîteva ţări anglo-saxone, pentm implantarea antenelor, şi veţi obţine ECHELON. Aceste state dispun de un avantaj decisiv, care a fost menţinut secret o perioadă îndelungată. “Atenţie, sînteţi supravegheaţi!’’. “Big brother is watching youl”. Telefon, fax, mobil - totul poate fi ascultat, fără ştirea dumneavoastră. Aproape 4 miliarde de mesaje sînt interceptate în fiecare zi, în toată lumea, în beneficiul anglo- saxonilor. Şi aceasta în cel mai mare secret. Nume de cod: ECHELON. Inamicul său, aproape singurul care acţionează deschis: Duncan Campbell, jurnalist scoţian, autor al unui raport care a zguduit Parlamentul European. Raportul este cutremurător. El pune în evidenţă un acord secret încheiat după cel de-al doilea război mondial între SUA şi Marea Britanie şi denunţă o reţea mondială, de interceptare a oricăror comunicaţii particulare, militare, diplomatice şi economice. Raportul descrie uriaşele mijloace tehnologice puse la punct de serviciile secrete anglo-saxone pentm a pune întreaga planetă sub ascultare.

Parlamentul European este în fierbere. Duncan Campbell a revenit la Bruxelles cu noi dezvăluiri: “Dacă o comisie de anchetă ar fi numită, ea ar putea analiza documentele care demonstrează că întreprinderi europene au fost victime ale acţiunilor SUA. Americanii au publicat şi descris aceste exemple pentru a arăta succesele pe care le-au repurtat împotriva firmelor europene în anumite afaceri”. Valoarea cîşţigurilor americane se ridică la 10 miliarde de dolari pe an. Este vorba de Pieţe cîştigate cu ajutoml Advocacy

Center - adică a lobby-ului comerţului american: grupuri de presiune, comitete oficioase de sprijin etc. Documentele nu sînt secrete, nu au legătură directă cu . serviciile de informaţii, dar demonstrează cum funcţionează sistemul american, cum sînt promovate interesele SUA, inclusiv cu ajutorul serviciilor secrete.

Raportul a provocat proteste la cele două extreme ale Parlamentului European: 180 de parlamentari ecologişti, comunişti şi “severanişti” au cerut crearea unei Comisii de anchetă. Dacă luăm exemplul comunicaţiilor

un program lansat în jurul anului 1970, care priveşte interceptarea transmisiunilor sateliţilor de comunicaţii comerciali, în principal ale celor occidentali. In momentul de faţă, există aproape 500 de sateliţi de comunicaţii, care joacă rolul de relee pentru comunicaţiile internaţionale. Pentru interceptare şi prelucrarea mesajelor, serviciile de informaţii dispun de antene şi baze terestre, precum cele din Menwith Hill-Yorkshire în Marea Britanie. Cupolele ascund antene direcţionate spre sateliţii care interesează. Baze asemănătoare sînt

Poate că Barbara McNamara, adjunctul directorului NSA, va clarifica problema. Ea a anunţat că va ţine o conferinţă de presă la Washington şi, surprinzător, Duncan Campbell a fost acreditat. Prezenţa cameramanului a fost însă interzisă: transparenţa are limitele eil Păcat, pentru că este prima oară pînd Barbara McNamara face declaraţii publice.

Reţeaua permite captarea oricăror comunicaţii, dar sistemul trebuie să fie capabil sâ trieze mesajele. NSA a realizat un parc informatic imens pentru a stoca, tria, eValua, analiza şi

ECHELON^p:e[^m aKbun” ăqent”secret;dintlum elexterne ale Irlandei, vedem ce înseamnă, “în mare”, ECHELON. Ele ajung pînă la sateliţi, iar aceştia interceptează totul. Singura opţiune a Irlandei în afara comunicaţiilor radio spre exterior este o conexiune cu o capacitate foarte redusă la unul dintre cablurile transatlantice. Deci toate comunicaţiile diplomatice ale Irlandei au putut fi interceptate de către britanici - Acordul anglo-irlandez şi discuţiile legate de negocieri de pace. Multe întrebări se pot ridica în legătură cu evenimentele care au avut loc în ultimii 30 de ani, ţinînd cont că englezii erau la curent cu atîtea secrete!

De la tribuna Comisiei pentru Libertăţi a Parlamentului European, Duncan Campbell a declarat: “Această activitate nu are nici o bază legală. Este unul dintre ultimele domenii în care statele acţionează în afara oricărui cadru legal. Aceasta explică, în parte, secretul în care a fost menţinută operaţiunea”. Nu întîmplător, Parlamentul European l-a mandatat pe Duncan Campbell să întreprindă o anchetă. El este “oaia neagră” a serviciilor secrete de peste 20 de ani. Absolvent al Facultăţii de fizică din Oxford, este specialist în tehnologii de telecomunicaţii. în* timp ce Parlamentul European tergiversează, studiază legile, evită să numească o Comisie de anchetă, Campbell îşi continuă informarea.

ECHELON nu este numele sistemului global de supraveghere, ci

implantate pe tot globul, în scopul întăririi supremaţiei anglo-saxone. Ele sînt exploatate de către americani şi aliaţii lor care fac parte din UKUSA: Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă.

Tehnologiile evoluează, interceptarea se adaptează. Din anul 1955 semnalele sînt transmise prin cabluri submarine. Americanii, cu ajutorul submarinelor, au instalat dispozitive de interceptare. în atmosferă, undele electromagnetice de orice natură şi orice frecvenţă sînt captate prin antene terestre, iar apoi şi prin sateliţi. Programul de spionaj al sateliţilor priveşte peste 120 de sateliţi, din care unii au costat peste 1 miliard de dolari. Cei de uitima generaţie sînt dotaţi cu antene cu diametru de 150 m. .Semnalele provenind de la telefoane mobile, radare, unde radio şi de televiziune de ultraînaltă frecvenţă- sînt captate în întregime: planeta este sub ascultare. Reţeaua este controlată de către Agenţia Naţională de Securitate (NSA), un serviciu ultrasecret, cel mai important din cele 13 servicii secrete americane. Responsabilii NSA sînt foarte discreţi, pentru că nu vor ca alte ţări să afle că le sînt ascultate comunicaţiile.

Geniul americanilor a constat în punerea la punct a unui program informatic care să gestioneze imensa masă a informaţiilor obţinute. Acesta este programul ECHELON. Existenţa lui n-a fost niciodată confirmată oficial.

intercepta aceste informaţii. El înglobează mai mult de jumătate din capacitatea informatică mondială.

Este curioasă, totuşi, tăcerea întreprinderilor spionate. A fost contactat consorţiul Airbus, citat în raportul Campbell. Compania a pierdut un foarte mare contract, în Arabia Saudită, în favoarea concernului Boeing, care cunoştea dinainte ofertele constructorului âe avioane european. Dar, reprezentanţii Airbus nu au dorit să facă declaraţii. Aceeaşi reacţie şi din partea firmei Thomson, altă întreprindere citată ca victimă în raport, care a pierdut o mare afacere. în Brazilia, la concurenţă cu o companie ■ americană. Se pune deci întrebarea: “Aceste firme europene sînt, într-adevăr, victime ale programului ECHELON?”. Părerea lui Charles Pasqua, fost ministru de Interne francez, care avea în subordine serviciile secrete franceze, este că unele întreprinderi franceze au pierdut pieţe din cauză că firmele americane erau la curent cu propunerile lor de afaceri, lucruri pe care nu le-au putut afla decît cu mijloacele spionajului economic.

în SUA, nimeni nu a luat poziţie oficială în cazul ECHELON, cu o excepţie: James Woolsey, fost director al CIA pînă în 1995, astăzi consultant al firmei de avocaţi Shea&Gardner. El admite că serviciile secrete americane spionează întreprinderile europene, nu

din raţiuni economice, ci din spirit de echitate, pentru 'binele comunităţii mondlale’l "Noi ne concentrăm pe corupţie, pe comisioanele neoficiale. Materialele obţinute din surse publice reprezintă 95% . din Informaţiile economice culese de executivul am erican. Orice guvem sau întreprindere poate să procedeze la fel. Ceea ce furăm cu adevărat nu reprezintă decît 5% din informaţiile economice. Acestea sînt informaţii secrete. Ceea ce ne Interesează sînt eforturile firmelor europene de a corupe anumiţi parteneri", a declarat James Woolsey.

Spionajul economic se practică dintotdeauna, dar nimeni nu mărturiseşte sau o face doar parţial. Singurul mijloc de apărare împotriva ascultărilor telefonice este criptarea mesajelor. Rene Schwarzenbach, directorul societăţii Scotti Schol LTD., a hotărît să protejeze comunicaţiile întreprinderii sale. în acest scop, a contactat firma Crypto AG, al cărui client este deja. A cifra un mesaj esfe ca şi cum rai pune un document într-un plic de oţel. Este imposibil să-l deschizi dacă nu ai cheia, care este o combinaţie de cifre, care ascund mesajul. Crypto este o întreprindere de vîrf în domeniul şău. Peste 130 de state, ambasade şi armate au folosit aparatele sale în ultima jumătate de secol. Avantajele sale sînt: tehnologie, înaltă, discreţie şi libertate de acţiune, datorită legislaţiei elveţiene. Elveţia este neutră, nu este membru al NATO şi nici al altei alianţe militare, lată un avantaj care seduce clienţii cei mai neîncrezători, cei mai secreţi, guverne sau societăţi private care au nevoie să-şi protejeze într-un grad cît mai înalt activităţile. Crypto este complet independentă, fără control exterior, aparatele sale beneficiază de garanţia fabricării în Elveţia şi inspiră încredere.

Şi societatea civilă americană rămîne apatică în problema ECHELON, cu excepţia cîtorva asociaţii care denunţă violarea vieţii private a cetăţenilor American Civil Liberties Union, Free Congress Foundation, Epic şi congres- menul Bob Barre cer deschiderea unei anchete parlamentare.

||| A • ■ # ‘< - A I C I ar putea fi k reclam a dum neavoastră

1999 - Vicepreşedintele ApR, Marian Enache, a declarat că partidul său sprijină legea privind acordarea unor drepturi pentru foştii şefi de stat şi este de acord că de prevederile acesteia să

beneficieze şi fostul suveranal României, Mihai |

M a r k o B e t a ş i

Q y o r g y F r o n d a

n u a u

c o l a b o r a t c a

f o s t a

S e c u r i t a t eConsiliu] Naţional

pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a dat publicităţii rezultatele analizei dosarelor de

•Securitate ale unui prim grup de candidaţi UDMR pentru alegerile generale, precizînd că nici unul dintre aceştia nu a fost colaborator al Securităţii, informează agenţia de ştiri MTI.

Conform raportului publicat de CNSAS, primele 62 de persoane, printre, care se numără preşedintele UDMR, Marko Bela, înscris pe lista candidaţilor la Senat, şi candidatul UDMR la_ Preşedinţie, senatorul Frunda Gyorgy, nu au fost informatori ai Securităţii sau ai altor servicii secrete şi nici nu au colaborat cu acestea. Takâcs Csaba, preşedintele executiv al UDMR şi şeful staff-ului electoral al Uniunii susţine că UDMR va participa, la alegerile generale, cu aproximativ 300 de candidaţi şi a solicitat studierea propriului dosar, declarat “curat” deCNSAS.

UDMR a fost prima formaţiune politică din România care a solicitat studierea dosarelor de securitate ale candidaţilor săi. Singurul partid care a refuzat studierea dosarelor candidaţilor este Partidul România Mare.

F e m e i l e d i n p o l i t i c a

c l u j e a n ă s - a u c o a l i z a tProgramul Artemis a adunat

la un loc femeile implicate în politica din Cluj. Prima întîlnire în faţa reprezentanţilor presei a avut loc ieri şi a beneficiat de prezenta femeilor din PNL, PRM, PD, PDSR, PSDR şi PSM.

Programul Artemis coordonează proiectul „Forţa femeilor prin vot”, proiect iniţiat de Fundaţia „Şanse egale pentru femei”. Un astfel de program este necesar deoarece participarea femeilor la viaţa publică şi la procesul decizional reprezintă o preocupare de actualitate pentru majoritatea ţărilor. Creşterea participării

femeilor în structurile de guvernare şi de decizie politică este' o necesitate şi o prioritate pentru toate statele.

„Convenţia pentru eliminarea oricăror forme de discriminare faţă. de femei” a fost adoptată şi deschisă semnării, ratificării şi aderării de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în decembrie 1979, însă, datorită conjuncţurilor, România a semnat-o abia în 1980 şi a depus documentele pentru ratificare în ianuarie 1982.

Discuţiile s-au axat pe situaţia femeii din România care, în opinia reprezentantelor partidelor politice prezente, este

una destul de neagră. Dupâ cum s-a repetat de multe ori, în România femeile au devenit un grup socfel de risc. Principalele domenii în care se impun măsuri urgente sînt: violenţa împotriva femeilor, prostituţia şi traficul de femei, viaţa politică şi viaţa publică, educaţia, şomajul, sănătatea şi planificarea familială, femeile din mediul rural şi mediile de informare.

Săptămîna viitoare, joi, va avea loc o întîlnire a nucleului de coordonare al proiectului cu electoratul feminin.

Andreea MARCU - Mihaela LĂPUSAN

A l e x a n d r u f î t h a n a s i c j a d i s c u t a t

c u o f i c i a l i s o c i a l i - d e m o c r a ţ i g e r m a n i

d e s p r e v i i t o r u l p a r t i d c a r e v a f i

î n f i i n ţ a t d e P S D R ş i P D S RReprezentanţii Partidului Social Democrat (SPD) din

Germania susţin demersul PSDR şi PDSR priviind înfiinţarea unui Partid Social Democrat, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PSDR Alexandru Athanasiu, prezentînd astfel concluzia vizitei sale în Germania. Potrivit lui Athanasiu, acţiunea PSDR şi PDSR privind crearea unui pol social- democrat “este bine văzută în Partidul Social Democrat german”, arătînd că reprezentanţii SPD, “chiar dacă au unele rezerve”, sînt convinşi.că acesta “este singurul drum corect”. Liderul PSDR a precizat că rezervele reprezentanţilor SPD sînt legate de perioada de.guvemare a PDSR din 1993-1996. Alexandru Athanasiu a arătat că liderul SPD în Bundestag pentru probleme de integrare în Uniunea Europeană a propus constituirea unui grup de lucru, care să sprijine elaborarea programului şi statutului noului Partid Social Democrat. “Sperăm că şi colegii din PDSR vor fi de acord”, a adăugat. liderul PSDR. Athanasiu a mai spus că s-a întîlnit şi cu secretarul de stat în ministerul de Externe german, Helmut Zoppel, care a afirmat că “va da un sprijin puternic guvernării viitoare, dacă se va înscrie în parametrii şi exigenţele integrării europene”.

lonesculva hterzicelsiibâlternUMinistrul de Interne,

Constantin Dudu Ionescu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că va interzice cadrelor active din cadrul MI înscrierea în Asociaţia Naţională a Milita­rilor din România (ANMR). De asemenea, ministrul de Interne va dispune sancţionarea şefului Academiei de Poliţie, generalul

Costică Voicu, pentru că acesta a participat fără acordul ministerului la o emisiune televizată. Un alt lucru pe care Constantin Dudu Ionescu i-1 impută şefului Academiei de Poliţie este acela câ generalul a comparat, în cadrul aceleiaşi emisiuni televizate, Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor-

filiala România cu recent înfiinţata ANMR. Ministrul de Interne va dispune şi sancţionarea celorlalte cadre active care s-au înscris în ANMR, neprecizînd însă măsurile care vor fi luate. în ceea ce priveşte avizul de funcţionare a ANMR, ministrul de Interne a precizat că acesta a

fost acordat plecîndu-se de la premisa bunei intenţii a iniţiatorilor, precum' şi a prevederilor constituţionale ce statuează dreptul la libera asociere. “Ministrul de Interne trebuie să se supună Legii. Ca persoană particulară am avut, însă, anumite îndoieli, după ce am primit o invitaţie din partea

ANMR ce purta sigla Statului Major General fară a exista, însă, şi înscrisul complementar. Ca ministru de Interne şi fost ministru al Apărării am realizat că o asociaţie nu poate folosi emblema unei alte asociaţii şi cu atît mai puţin emblema unei instituţii oficiale”, a mai adăugat Constantin Dudu Ionescu.

MfipN ciste in fazei anaflSzârii evenimentelor...Avizul MApN pentru

înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Militarilor din România (ANMR) a fost semnat de secretarul de stat Ion Mircea Plîngu, care a dovedit prin aceasta câ nu cunoaşte legea şi

română, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, ministrul Apărării Naţionale, Sorin Frunzăverde.

“Nu cred, totuşi, câ Plîngu poate fi bănuit de rea-credinţă, el dovedind însă câ nu cunoaşte

a contribuit, împreună cu fostul ■ o faţetă legislativă. Dacă mi-ar şef al Statului Major, Mircea fi înaintat avizul cu înfiinţarea Chelaru, Ia o premieră ANMR, eu nu l-aş fi aprobat”, mondială, aprobînd crearea unei a afirmat Frunzăverde. structuri paralele cu armata El a anunţat câ MApN este

Există riscul manipulării instituţiilor statului prin intermediul Asociaţiei Naţionale a Militarilor

îmopiniaHuf/Adrian

în faza analizării evenimentelor care au condus la înfiinţarea ANMR, precum şi în cea a cercetării cadrelor active cu rol fondator în constituirea acestei asociaţii. “Ne rezervăm dreptul de a lua orice'măsuri pe care le considerăm necesare”, a declarat Frunzăverde.

întrebat în legătură cu situaţia Iui Chelaru, ministrul Apărării a spus că fostul şef al Statului Major se află la dispoziţia MApN şi că va hotărî în zilele următoare “ce se va întîmplă cu

acesta”. Frunzăverde a apreciat că demisia lui Chelaru, forţată de declaraţiile sale, nu este atît de gravă, pe cît de grav este _ faptul că o asemenea persoană a fost propusă pentru funcţia de Şef al Statului Major.

“în acest caz, responsabilitatea o găsim la domnul Babiuc”, a opinat Frunzăverde. Acesta a adăugat că Mircea Chelaru a reuşit o premieră mondială, întrucît în nici o altă ţară nu există o structură de tipul ANMR.

Fanar îl felicită pa noul şef al Statului

Major GeneralPrimarul Clujului,

Gheorghe Funar, a dorit să-l felicite pe noul şef ăl Statului Major General, Mihai Popescu, general de armată. Funar îi aminteşte lui Popescu faptul că este clujean şi membru al Uniunii „Vatra Românească” şi îi cere să acţioneze „pentru stoparea acţiunilor şi procesului care vizează diminuarea drastică a capacităţii-de apărare a ţării".

A. M.

Prim-vicepreşcdintele PDSR Adrian Năstase a declarat, ieri, la Focşani, că iniţiativa înfiinţării Asociaţiei Naţionale a M ilitarilor din România (ANMR) nu trebuie încurajată, deoarece există riscul ca, prin intermediul acestei asociaţii, sâ

fie manipulate instituţiile abilitate în acest' domeniu.

Potrivit lui Năstase, o astfel de structură ar fi utilă în măsura în care se doreşte pregătirea unei dictaturi militare. “Dacă dorim să avem o societate militară poate că această

fi r t î f i

asociaţie ar fi utilă”, a spus Năstase.

El "a arătat că prin această asociaţie se creează “arbitri” în afara instituţiilor abilitate şi că înfiinţarea asociaţiei “nu se înscrie în ideea* întăririi autorităţii statului”.

iţmţAwsajşfjm mI H 1 B KR o m â n ia a re nevoie de re fo rm e rap id e

România trebuie să accelereze privatizarea întreprinderilor industriale nerentabile dacă are în vedere o creştere ecqnomică durabilă şi o îmbunătăţire a perspectivelor de aderare la Uniunea Europeană, a declarat agenţiei Reuters Fokion Fotiadis, şeful ' delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

“Am dori să vedem o accelerare a procesului de privatizare”, a subliniat Fotiadis,

Considerată 'de oficialii europeni drept statui cel mai rămas în urmă dintre cei 12 candidaţi ia integrarea în UE, România a început în acest an negocierile de aderare. Mare parte din economia românească se bazează însă pe întreprinderile de stat, care consumă fonduri bugetare enorme fără să fie însă competitive pe pieţele externe, apreciază Reuters.

In iulie, Comisia Europeană a solicitat autorităţilor de la

Bucureşti sâ acţioneze “viguros” pentru aplicarea Strategiei de dezvoltare economică pe termen mediu, care a fost prezentată la Bruxelles. pentru aprobare. Programul, care cuprinde perioada 2000-2004, vizează realizarea unei creşteri economice neinflaţioniste şi beneficiază de sprijinul principalelor forţe politice, al sindicatelor şi al patronatelor. Deşi a apreciat semnele de reluare în acest an a creşterii economice, Fotiadis nu a dorit să comenteze asupra- perspectivelor ca reformele să continue într-un ritm suficient de susţinut. “Considerăm că noul guvern rezultat din alegeri trebuie să menţină politica de stabilitate macroeconomică şi de rigoare bugetară, ca o condiţie esenţială pentru ca toate celelalte reforme să fie posibile”, a spus Fotiadis.

“Ceea ce e important este câ în România o foarte mare parte din PIB este încă în mîinile

statului. O foarte mare parte djn întreprinderile de stat generează pierderi fenomenale. Am identificat, împreună cu guvernul român, 63 de întreprinderi de stat cu pierderi care trebuie restructurate sau privatizate pînă în martie 2001”, a afirmat oficialul european, referindu-se la societăţile incluse în programul PSAL, societăţi care produc pierderi reprezentînd circa o treime din bugetul statului.

Pentru atenuarea impactului social al reformelor, programele de ajutor financiar aie UE prevăd alocarea a circa 100 milioane de euro (85,47 milioane de dolari), cu condiţia ca autorităţile să ia măsuri rapide în direcţia privatizării şi a restructurării în sectorul de stat

“Dezvoltarea economică durabilă în România nu este posibilă .înainte ca această problemă să fie rezolvată”, â adăugat Fokion Fotiadis.

Acest politician, adus de vîntul buimac al tranziţiei şi de pasiunea lui pentru a fi ceva sau cineva, este neşansa fundamentală a Partidului Naţional Liberal. Îngîmfat, “priceput” la toate, convins că el nu greşeşte niciodată, a acaparat, pe furiş, PNL-ul din care a făcut ce vrei dumneata, iubite cititorule: patrupedul cu care el iese la plimbare, ţinîndu-1 în lesă, cobaiul său de experienţe sau poligonul personal de trageri politice şi alte interese. Domnul Stoica nu face politică, nu construieşte nici măcar cu vorba, ci dă lecţii tuturor şi oricînd, “înjură”-de seara pînă dimineaţa şi invers! Urăşte

. comunismul, dar îi urmează unele idei şi greşeli de neiertat. Astfel, el şi PNL sînt fără greşeală şi fără de prihană, unicii care pot salva ţara şi neamul. Un singur lucru e de apreciat la domnul Stoica: faptul că nu

■ candidează la Preşedinţie! In rest... Căutînd un candidat la. Preşedinţie, a “horit” ca badea Ion, pornit sara pe drum, pe

el partidul, ca un scai de blana oii! De atunci, mîndria domniei sale nu mai încape în politica noastră, precum coada curcanului în ogradă! La urma urmei, e treaba lui cum conduce şi unde duce PNL! Dar... In "Adevărul" din 27 octombrie

Vaieiiu Stoica - n eşan sa

fundam entală a P H L !

a.c. este publicat un material electoral publicitar sub înflăcărată contribuţie. - a domnului V.S. Ce zice acolo primul diblaş al PNL? Că “Singurul partid capabil să stopeze PDSR este PNL”. D eci, nu stoparea crizei economice, morale, sociale a ţării îl preocupă pe venerabil (colegul său, Bădiceanu, ar zice' altfel, mai neaoş!), nu faptul că

lalîngă garduri, după ce a tras . de 4 ani, de cînd PNL e cîteva guri de pălincă. Mai guvernare, ţara a fost dusă la

dezastru, nu viitom! naţiunii îl interesează, ci sâ nu ajungă PDSR la putere. Exact ceea ce voiau comuniştii în 1946,

întîi a luat-o spre stînga, spre Meleşcanu. O idee şugubeaţă, fără finalitate. Apoi s-a întors spre Stolojan şi şi-a atîmat de

împotriva PNŢ şi PNL! PDSR e rău, dar Stolojan (care vine de acolo!) e bun! Declaraţia, veninoasă are o singură urmare:'cei jigniţi vor vota mai abitir cu PDSR, care are 52 la sută în sondaje! Ce mai zice în acelaşi material dl Stoica? “A vota CDR 2000 înseamnă a vota PDSR”. Altă gogomănie, altă insolenţă la adresa celor ce i-au fost tovarăşi de drum şi pretini! Mai departe: “PRM este cel mai antiromânesc şi antinaţional partid din România”. Aici devine ticălos şi duşman al ţării şi al românilor. Eu nu cunosc nici un partid antinaţional. Cunosc doi antinaţionali' şi antipatrioţi: Stoica şi Tokes! Cum poţi sâ înjuri toate partidele, ca le uşa* cortului

'(cer iertare că poate jignesc corţul!), care adună 70 la sută dintre cei ce ar vota în- noiembrie?! PNL are 11% cît PRM!!! I-aş aminti domnului Stoica ceea ce spunea cîndva Ionel Brătianu: “Nu-mi pasă de pietrele ce mi se aruncă, îmi pasă de piatra ce mi se va aşeza pe mormînt”. *Nu mai aruncaţi cu- pietre, domnule Stoica. Căci loviţi în propriul partid! E greu de văzut, de înţeles acest lucru?! .

Viorel CACOVEANU

Aici ar putea fireclama dumneavoastră A r t ă - c u l t u n

1882 - A încetat din viaţă pictorul loan Andreescu.

iş|p|

Actualitatea culturală

Concertele FilarmoniciiToamna Muzicală Clujeană

programează în această seară, cu începere de la ora 19, în Sala mare a Casei- Universitarilor, concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Tîrgu Mureş: la pupitrul orchestrei dirijorul Mika Eichenholz (Suedia), solist Ştefan Ruha, artist emerit. în program: A. Haciaturian - Concertul pentru vioară şi orchestră; G. Mahler - Simfonia a 4-a în sol major; solo soprană: Agneta Eichenholz (Suedia).

Duminică, 5 noiembrie, la ora 19, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima", recitalul cameral susţinut de Cvartetul Transilvan: Gabriel Croitoru - vioară, Nicuşor Silaghi - vioară, Marius Suărăşari - violă, Vasile Jucan - violoncel, împreună cu invitaţii: Aurelian Octav Popa - clarinet şi Mihai Ungureanu - pian. Vor fi interpretate: W.A. Mozart- Cvintetul cu clarinet în la major, K.V. 581 şi A. Dvorak - Cvintetul cu pian în la major, op. 81.

Prestigioase prezenţe clujene la Oradea

în perioada 27-29 octombrie a.c. ş-a desfăşurat, la Oradea, cea de a Vlll-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte, manifestare organizată de Academia de Ştiinţe, Literatură şi Arte, cu sprijinul Primăriei, Universităţii, Bibliotecii Judeţene, Revistei “Familia” şi a altor instituţii orădene. Au fost organizate expoziţii de carte (cu vînzare), prezentări şi lansări de cărţi, colocvii despre problematica editorială şi a difuzării; expoziţii de artă plastică etc. Inaugurarea lansărilor şi a prezentărilor de carte, cu participarea autorilor, a revenit Editurii Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca. Despre volumele: Dicţionar de opere literare rom âneşti de Ion Pop; Stresul oxidativ în bolile interne de prof. univ. dr. Doru Dejica şi Trist. Poeme Bonsai de Dumitru Cerna au vorbit: Irina Petraş, conf. univ. dr. Victor Cristea (de la U.M.F. “Iuliu Haţiegariu”) şi Aurel Câmpeanu; directorul Editurii Casa Cărţii de Ştiinţă, ing. Mircea Trifu, a făcut o donaţie de carte Bibliotecii Judeţene, gazda manifestării. Casa Cărţii de Ştiinţă şi Editura Nemira din Bucureşti au’fost premiatele Salonului, iar Premiul pentru poezie a fost acordat poetului Dumitru Cerna pentru volumul Trist. Poeme Bonsai. Să amintim şi lansarea volumului Lucian Blaga - dimensiuni răsăritene de Mircea Muthu. Lucrarea a apărut la Filiala Cluj a Editurii Paralela 45 sub redacţia poetului Dan Damaschin şi a fost prezentată de prof. univ. dr. Ion Pop. Istorici de la Institutul clujean de profil şi de la Facultatea de Istorie a Universităţii “Babeş-Bolyai” (Gh. Iancu, Gelu Ne'amţu, G. Hristodol) au prezentat volume privind. Bibliografia operelor istorice, drama colectivităţii agriculturii, istoria Transilvaniei în lumina celor mai recente cercetări. în cadrul Salonului au mai expus editurile Dacia şi Clusium. Alături de poeţii Adrian Popescu - redactor şef ai revistei “Steaua” şi Virgil Bulat, semnalăm şi prezenţa pictorului clujean Radu Anton Maier, stabilit în Germania, a fratelui domniei saie, prof. univ. dr. Nicolae Maier. Pictorul şi-a argumentat teoretic o impresionantă expoziţie, care s-a bucurat de un binemeritat succes. Putem spune, aşadar, că prezenţele clujene au fost pe măsura ospitalităţii gazdelor - ne scrie, de la Oradea, Petru Toncea. -

Lansare de carte _____ »_' ‘ Ieri după-amiază, a avut-loc la Centrul Cultural SINDAN din Cluj- Napoca' lansarea volumului Clasificarea raţională a elementelor chimice, avîndu-i ca autori pe Ossi Horovitz, Costel Sârbu şi Horia F. Pop. Noua apariţie editorială a fost prezentată de prof. univ. dr. Gavril Niac.

Narcis BUCURîn holul Bibliotecii Academiei

Române, Cluj-Napoca, str. M. Kogălniceanu nr.-12-14, este deschisă, pînă la 10 noiembrie a.c., expoziţia personală de pictură şi grafică a dr. Narcis Bucur, pe care autorul o dedică memoriei dr. Maria Bucur,

Rubrică realizată de M. BOCU - II

I o n u ţ IS A C

în câcifaiw modelului paideicCea de-a cincea carte a

universitarului clujean Ionuţ ISAC (primele patru sînt 1. Pedagogie, Editura Universităţii Ecologice “Dimitrie Cantemir”, Tîrgu-Mureş,' 1997; 2. Perspective interdisciplinare ale- pedagogiei: Editura Universităţii Ecologice “Dimitrie Cantemir", Tîrgu Mureş, 1997, 3. Problematica ontologică în filosofia structurai- fenomenologică, Editura Fundaţiei “Constantin Brâncuşi", Tîrgu-Jiu, 1998; 4. Metamorfozele gîndului, voi 1, Ipostaze ale ideii de realitate fizică, Editura Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”, Tîrgu-Jiu, 1999) se înscrie pe linia actuală a preocupărilor filosofice în materie de educaţie.

Paideia - scrie Ionuţ Isac, citîndu-l pe L. Mumford - “este educaţia considerată ca o transformare a personalităţii umane pe tot parcursul vieţii, şi care joacă un rol major în fiecare aspect existenţial... Paideia nu este pur şi simplu educaţie, ea este o creaţie şi invenţie. Şi omul însuşi este opera de artă pe care Paideia caută să o formeze".

Paideia: concepţie educativă în Grecia antică, avînd ca idee iniţială realizarea personalităţii armonioase, ridicarea conştiinţei individului de la starea de natură la starea de civilizaţie, printr-un complex de procese educative ce urmăreau formarea unor deprinderi estetice, fizice şi intelectuale, necesare integrării individului în viaţa cetăţii. Paideia a constituit, timp de mai multe secole, idealul educativ al. educaţiei ateniene.

Conceptul de Paideia a fost pus în circulaţie de Wemer Jâger (1888-1961) în lucrarea sa Paideia (3 voi.), apărată între anii 1934-1945, prin care el desemna procesul educativ cu orientare umanistă, avînd ca elementefundamentale studiul filosofiei şi ştiinţei.

Ionuţ Isac adună între coperţile recentei sale cărţi un mănunchi de studii - “cam a zecea parte din ceea ce am scris în ultimii zece ani” (p.7) -publicate în reviste (STUDIAUniversitatis “Babeş-Bolyai", Cluj- Napoca, Seria Psychoiogia-Paedagogia, “Paideia”,) şi volume, (“Studii şi cercetări din domeniul ştiinţelor socio-umane”, “Educaţia permamentă în România 1990-2000. Bilanţul unei colaborări”) şi comunicări

prezentate la manifestări ştiinţifice naţionale (Bucureşti, Cluj-Napoca, laşi, Timişoara), la care adaugă cîteva reflecţii care văd acum pentru prima oară lumina tiparului.

Cartea lui Ionuţ Isac are o construcţie simetrică de tipul 2-3-3-3- 3-2. Titlurile secţiunilor şi subsecţiunilor vorbesc de la sine despre largul evantai al preocupărilor autorului: 1. Prefaţă (1.1. Argument; 1.2. Educaţia adulţilor şi modelul paideic); 2. Elemente ale

* & 8 j & ntjtV \'iHJ '> t A

î ţ i S s

3 £

niv

Ui H*

i o n u ţ is a c

I n l i

căutarea m o d e l u l u i

paideic

Casa Csrţii dct Ştfirtlâ

>y « x î f $ 1 j : li

fiiPifCU

i A MkvcnS-ftiu w sSfjiM Mjj" IŢ I

r i «ni-f>!* îfc ! ifcMj

ri-.i

fitjgkf»]kiit.’l

fcvţhk :hj.l r m iţ

Urştr,riittif ' i ' S

» Tf i »“prealabilu lu i” (2.1. Consideraţii asupra importanţei ştiinţelor socio- umane în contextul actual al României; 2.2. Un punct de vedere asupra cercetării; 2.3. O lămurire despre filozofie, educaţie şi cultură); 3. Exemplul înaintaşilor (3.1. Constantin Noica despre omul deplin al culturii româneşti; 3.2. Mircea Eliade şi miturile lumii modeme; 3.3. Politica culturii în concepţia lui N. lorga şi D. Guşti); 4. Provocările prezentului (4.1. Aspecte ale învăţării la vîrsta adultă; 4.2. Adultul demisionar; 4.3 Criza managerială in educaţia adulţilor şi necesitatea inovaţiei); 5. Promisiunile viitorului (5.1. Gîndirea adultă şi problematica valorilor în educaţie; 5.2. Managementul reformei învăţămîntuluişi educaţia adulţilor; 5.3. Educaţia în perspectiva post-modemă); 6. în loc de încheiere (6.1. Gînduri despre o iniţiativă universitară; 6.2. Cooperarea româno- germană în educaţia adulţilor -

realizările unui parteneriat durabil).Autorul acestei cărţi avansează o

seamă de idei cu o mare încărcătură pentru perioada de “tranziţie” în care (cam de multă vreme) ne.aflăm. Vom sublinia, mai jos,'doar cîteva, lăsînd cititorului bucuria de a le cunoaşte direct pe celelalte.’ Se cunoaşte - scrie Ionuţ Isac - influenţa pe care a avut-o şi o are în continuare mutaţia paradigmatică din ştiinţele educaţiei (în particular “ştiinţele învăţării”) asupra conceperii obiectului educaţiei ce devine, totodată, subiect. Extrapolările efectuate pornind de aia sînt foarte numeroase şi îndrăzneţe, depăşind uneori cele mai entuziaste aşteptări. Printre ele se numără

• încercările de transpunere fa/e quale a metodologiei didactice moderne “standard” în domeniul educaţiei adulţilor, cu rezultate nu întotdeauna concludente. Avem la dispoziţie, am spune, deja o tradiţie a literaturii de specialitate din ultimele decenii, care se obstinează să menţină, cu diferenţe nesemnificative, metodologia didacticii invăţămîntuiui mediu în educaţia adulţilor. Dar ce cadra de manifestare pentm personalitatea adultă în cazul “muncii cu cartea", “întocmirii de referate”, “prezentări de expuneri” etc. Care ar fi eficienţa şi finalitatea acestor

. metode recomandate călduros în literatura - nu numai de la noi - a anilor 70-80?

Din ce se compune, aşadar, zestrea personalităţii adulte pusă în valoare de acest “model paideic”?

Aceasta este întrebarea la care cititorul interesat găseşte răspunsul limpede formulat în frumos scrisa carte a domnului Ionuţ Isac.

Iscusit mînuitor al condeiului, analist profund, filosof cu o solidă cultură

; psihopedagogicâ, dar şl cu o fină ironie în “glas”, dr. Ionuţ Isac îşi cucereşte cititorul chiar de la primele fraze şl îl îmbie să mal deschidă, din cînd în cînd, cîte un dicţionar pentru a-şi întregi lexicul cu o seamă de termeni mai puţin uzitaţi, ca (cităm, la întîmplare, cîţiva): martelare (p. 14), escatologic (p. 54), funcţie soteriologică (p. 55), epifanie (p. 57), prodrom (p. 58), evanescent (p. 80), indeniabil (p. 102).

Prof. univ. dr. Nicolae JURCÂU Universitatea Tehnică

din Cluj-Napoca

• Teatru • Teatru • Teatru •-

Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca. 4-11 noiembrie

Z ile le co m em orative HARAG GYORGY

. Harag Gyorgy ^ , ____Ne aflăm de fapt în faţa unui veritabil

festival teatral. El omagiază o figură marcantă a teatrului românesc şi universal prin spectacole de ţinută, prin invitaţi din ţară şi de peste hotare, printr-un -program care onorează şi obligă. Meritul revine Teatrului Maghiar de Stat Cluj-Napoca, directorului general Tompa Gabor, implicării unor instituţii culturale cum sînt Ministerul Culturii, Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale din România, Ministerul Patrimoniului Cultural Maghiar din Ungaria, Societăţii de Cultură Maghiară din Transilvaniâ,- British Council, pentru care comemorarea lui Harag Gyorgy este din start un eveniment. Din care nu lipsesc proiecţiile unor spectacole de. referinţă pentru regizorul Harag Gyorgy (Guvernatorul lui Caligula de Szekely Janos, Unchiul Vanea de Cehov, Furtuna dş Qstrovski,...), spectacole

(M izantropul de Moliere, Şase personaje în căutarea unu! autor/cu Teatrul Maghiar din Novi Sad, The Striker/ Teatral de comedie Budapesta, Deşteptarea primăverii/Teatrul Naţional Tîrgu Mureş, Iluzia comică/ cu Teatrul de comedie/Bucureşti, Amadeus/cu Teatrul de Nord Satu Mare,...), alte evenimente (lansări de cărţi, un simpozion dedicat vieţii şi artei lui Harag, decernarea, titfuîui de Membru Onorific al Teatrului). .

“A fost ş i rămîne o mare personalitate a regiei din Europa Centrală"

Tompa GABOR (director): “Harag Gyorgy a fost unul dintre mării regizori, o mare personalitate a . teatrului

L . .Tompa Gabor _

românesc şi maghiar universal. Şi-a desfăşurat activitatea regizorală într-o epocă puţin norocoasă şi o lungime de undă mai uitată. A fost şi rămîne o mare personalitate a regiei din Europa Centrală. Opera îi este puţin cunoscută, deşi critica l-a aşezat alături de Ciulei, Vlad Mugur, Pintilie, Penciulescu. Am organizat Zilele com em orative

deoarece am considerat că tradiţia vie pe care o urmăm este cea creată de Harag. Un permanent îndemn etic şi artistic de reînnoire a mijloacelor artistice, de experimente. Şi TEATRUL este un experiment continuu, regizoral este o călăuză în beznă, un ghid care

.întinde o mînă, pune întrebări şi caută soluţii. Teatral este o travestire a lumii, ntf o simplă punere în scenă. Harag şi-a creat o mare parte din spectacole la Cluj-Napoca, o perioadă lungă de' timp, 1974-1985, anul morţii sale. Aici a creat trilogia lui Suto Andras, alte spectacole importante, fiecare constituind un eveniment al operei sale, al vieţii teatrului în sine. Tot el a creat

. un obicei care viza analiza nemiloasă a spectacolului, el a permanentizat exigenţa profesională, fără de care nici un spectacol nu poate trăi, nu-şi are-

' rostul. Scopul nostru este şi cel de a înlesni tinerei generaţii cunoaşterea lui Harag • Personal am învăţat de la el multe. Că teatru trebuie să se facă printr-o investigaţie a sufletului şi spiritului uman, că nu te poţi baza niciodată pe ceea ce ai făcut ieri, că trebuie să cauţi, să experimentezi. A considerat teatrul un limbaj universal, capabil să rupă barierele lingvistice, că teatral este un liant între culturi diferite.A practicat iertarea, fiind un artist deasupra tuturor etniilor”.

^Programul prim elor două zile: sîmbătă, 4 noiembrie: deschiderea festivă a Zilelor comemorative Harag/ Inaugurarea expoziţiei Harag/ora 18; M izantropul de Moliere/Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, regia Tompa Gabor, ora 19 • duminică, 5 noiembrie: proiecţie Guvernatorul lui Caligula/Teatrul Cetăţii Gyula, Ungaria, 1978, ora 1 1 ; Ş a se persona je în căutarea unui autor/Teatrul Maghiar din Novi Sad, regia George Ivaşcu, ora

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

Actualitatea culturală

TRUBADURULîn această seară, la ora 18,30,

Opera Română din Cluj-Napoca prezintă, pentru a doua oară în această săptămînă, spectacolul cu opera Trubadurul de G. Verdi/ La pupitru se' va afla dirijorul Adrian Morar; regia artistică şi concepţia scenografică; Rodica Popescu Moisa; maestrul corului: Tiberiu Popa. în distribuţie: Fiilop Martin - “Contele de Luna" (debut), V eron ica U ngureanu -, *Leonora, contesă de Sargosto”, Ană Oros - “Azucena, ţigancă bătrînă”, Ion Pojar - “Manrico, trubadur", Szabo Bâlint - “Ferrando, vasal al Contelui de Luna”, Maria Ghircoiaşu - “Ines, însotitoarea Leonorei”, Dan Dumitrana - “Riiiz”, Ştefan Zelei - Un ţigan bătrîn, Radu PIntea - Un trimis. Spectacolul va fi interpretat în limba italiană.

Mail Art: OCHIUL /THE EYE

Fundaţia Culturală “Bienala Internaţională de Grafică Cluj’ , Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca anunţă deschiderea expoziţiei internaţionale de Mail Art. avînd genericul Ochiul/Tho Eye, marţi, 7 noiembrie a.c., ora .16. la Muzeul Etnografic al .Transilvaniei (str. Memorandumului nr. 21). Expun 278 de artişti din 38 de ţări ale lumii. Expoziţia va fi prezentată de dr. Alexandra Rus (critic de artă) şi Cristina Dobre (medic oftalmolog).

_____ Atelier de dramaturgieD eschiderea Atelierului de

Dramaturgie al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca va avea loc luni, 6 noiembrie a.c., la ora 11 (Sala Micâ). cu piesa E ro tica 2000 do Marius Theodor Barna, în regia autorului. Spectacolul-lecturâ va fi urmat de discuţii cu invitaţii, moderate do lect. univ. dr. Cristian Buricea Mlinarcic, de ia Catedra de Teatru a Facultăţii do Litere.

Festival de folclor la GherlaSfîrşitul acestei săptăm îni este

deosebit de bogat în evenimente pentru amatorii de folclor din municipiul Gherla, tn organizarea Fundaţiei culturale “Tâka" are loc cea de a IV-a ediţie a Festivalului cînteculul şi dansului popular de pe Cîmpia Transilvaniei. La această tradiţională manifestare culturală sînt invitate grupuri folclorice din zona Gheriii, printre ele aflîndu-se şi formaţii artistice de pe valea Someşului Mic. Festivalul începe în , această seară cu o şezătoare populară din Sic, la care contribuie şi taraful de muzică populară din vestita comună din vecinătatea municipiului Gherla. ' Sîmbătă dimineaţa, la sediul clubului Teka" de pe strada Mihai Viteazul are loc o sesiune de comunicări ştiinţifice pe tema valorificării şi moştenirii tradiţiilor populare de pe Cîmpia Transilvaniei. Vor susţine referate şi diferite lucrări de specialitate studenţii Facultăţii de Etnologie din Cluj-Napoca. Printre invitaţi se află şi cercetătorul ştiinţific Hârangozo Imre din Ungaria, un oaspete tradiţional al instituţiei culturale din Gherla. Sîmbătă seara, la Casa de Cultură, se organizează un spectacol de gală cu participarea unui număr de 11 formaţii de dansuri populare, printre ele găsindu-se dansatorii din Vişea, Bonţida, Fizeşui Gherlei, Ceaba, Cutca sau Chezău. M anifestările se vor încheia în saloanele Restaurantului Transilvania”, unde va avea loc tradiţionalul Bal al dansului şi cîntecului popular de .pe Cîmpia Transilvaniei.

SZ. Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

t v r ® . —Sîmbătă, 4 noiembrie

7.00 O vedetă... populară (r); 7,50 Oameni ca noi; 8,20 Woody, ciocânitoarea buclucaşă; 8,45 Zorro (s); 9,35 Agenda electorală; 10,00 Totul la vedere (talkshow); 13,00 Casa mea; 13,30 Auto Club; 14,00 Jurnalul de prînz; 13,55 Fotbal Campionatul Naţional;16,00 Ora G; 17,00 Studioul electoral; 18,00 Teleendciopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Surprize, surprize...; 22,30 Nidodată nu e prea tîrziu (s); 23,20 Jurnalul de noapte; 23,30 Alice şi Martin (dramă Franţar1998).

Duminică, 5 noiembrie7.00 Ceasul deşteptător; 8,00 Universul

credinţei; 9,00 Regele Leu, Timon şi Pumbaa (d.a.); 9,30 Zorro (s); 10,30 Viaţa satului; 12,00 TdZaur foldoric; 13,00 De luni pînă duminică; 13,45 Jurnalul de prînz; 14,00 Naţional TV Bingo Liberty; 17,00 Fotbal Campionatul Naţional; 19,00 Trupa de şoc...; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 G.I.Jane (dramă SUA 1997); 22,35 Ştirile de sîmbătă asta; 23,05 Fotbal Show, 0,15 Profesioniştii.

tvroSîmbătă, 4 noiembrie

7.00 Povestiri cu Internet neaşteptat (r); 7,30 Tata Oancea (do/r); 8,00 On-line (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,20 Osia lumii; 9,50 Vis şi realitate (f. pentru copii SUA 1992); 11,30 Sally, vrăjitoarea (s); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Trupa DP 2; 14,00 Atlas; 14,35 Minunile lumii (do); 15,30 Top TVR 2; 16,30 Parohia Dibley (s); 17,00 Paralele inegale; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,45 Veni, video, viei (r); 19,05 Studioul electoral; 19,35 Drumul roman: Ulpia Traiana Sarmizegetusa (do); 202,05 Avocata (s); 20.55 Familia Porter (s); 22,15 Ştiri; 22,20 Teatru liric; „Oedip" de George Enescu; 1,00 TVM Mesager.

Duminică, 5 noiembrie7.00 Arca lui Noe (r); 7,30 Piatra magică (s/

r); 8,00 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 8,30 Tradiţii; 9,00 Ferma; 10,00 Medalion de interpret; 10,30 Cronid votive; 11.00 Atelierul lui Newton; 11,30 Sally, vrăjitoarea; 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Tîp-Top, Mini-Top; 13,05 Lumea naturii (do); 14,00 Arta apărării; 14,30 Ştiri; 14,40 In numele sportului; 15,15 Mistere şl scandaluri; 16,10 Star Trek - Voyager (s); 17,00 Lumea de mîine; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18.40 Stâpînul domeniului (s); 19,30 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu; 20,05

Mid eroi (dramă SUA 1991); 21,30 Veni, video, vid (r); 21,45 Familia Porter (s); 22,15 Ştiri; 22.20 Teatru TV: .Un domn bine: Walter Hasendeverî; 0,20 TVM Mesager.

{(radio clujSîmbătă, 4 noiembrie

6.00 Bună dimineaţa - un program matinal de informaţii şi muzică prezentat de Doina Borgovan. 8,00 - 10,00 Emisiunea în limba maghiară. 10 ,00 -Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Prezigtă Livia Inceu.11.00 Transmisie directă; Fotbal, Divizia B, seria a ll-a; 13,00 Radiojurnal Bucureşti.13.15 Emisiunea partidelor parlamentare. 13,45 Din lumea m uzicii prezintă George Vereş; 14,00 Program muzical pe stafia de unde ultrascurte cu frecvenţe de 95,6 MHr,16.00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Agenda electorală. 18,10-19,00 Acusticon. Redactor: Radu Săplăcan 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi.19.15 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

Duminică, 5 noiembrie6.00 Program muzical pe staţia de unde

ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz. Prezintă Marius Merca; 8,00 Ştiri. 8,05 La Izvor d e -e în t ş i dor. Muzică populară. Prezintă: Sergiu Vitalian. 9,15 Apărătorii gliei transilvane . Emisiunea Armatei. 10,00 Mileniul ///. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment. Prezintă: Florin Pruteanu. 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Em isiunea în lim ba

, maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Peluza radio. | Redactor Ioan Vasile Vanea. . 19,00

Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-20,00 Apropo. Prezintă: Stela Maria Rareş. 20,05 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului

Sîmbătă, 4 noiembrie ■ .7,00 Furia dezlănţuită (dramă Anglia 1947);

8,30 Mari regizori: Richard Donner (do); 9,30 Mama, detectiv particular (s); 10,00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Risc maxim (f/r); 13,00 Viitorul începe azi (s);14.00 Complotul (f. Anglia 1969); 15,30 Fashion Club; 16,00 Orient expres (talkshow);18.00 Te voi iubi mereu; 19,00 Observator; 19,45 Gînduri ucigaşe (thriller SUA 1991);22.00 Obaservator; 22,15 Nash Bridges (s);23.00 Pumnul de oţel (f. Australia 1995); 0,30 Ultimul apărător (f. Canada 1998).

Duminică, 5 noiembrie 6,30 Anatomia unei crime (f. SUA 1959);

9.00 Mari regizori: John Badham (do); 10,00 Animax (s); 10,50 Bărbaţi.în negru (s.da); 11,20 Pantera roz; 11,45 RoboCop (s); 12,10 Tînărul Indiana Jones (s); 13,00 Pe. cont propriu (s); 14,00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Roswell (s); 17,00 Prezentul simplu;18,00 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 19,50 TeleEurobingo Show; 23,00 O vară în Grandview (dramă SUA 1984); 1,00 Femeia în albastru (dramă Italia/Franţa '72).

r— s a s a s a : — 7 7

Sîmbătă, 4 noiembrie10.00 Ştirile de Acasă (r); 10,35 Acasă la bunica (r); 10,45 Dragoste şi putere (s/r); 11,10 Fiorella (s/r); 12,00 90-60-90 Fotomodele .(r); 12,50 La casa de vis (mag.); 13,25 Doctorul casei; 14,00 Acasă cu Ruxandra Săraru; 15,00 înger sălbatic (s); 15,45 Miracolul iubirii (s); 16,35 Căsuţa poveştilor, 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s); 18,30 Ramona (s); 19,20 Al şaptelea cer (s); 20,55Acasă la români; 22,00 Producătorii (co.SUA 1968). • ■

Duminică, 5 noiembrie 10,00 Căsuţa poveştilor (r); 10,30 Doctorul

casei (r); 11,05 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorella (s/r); 12,15 Acasă la români; 13,30 Verdict: crimă!; 14,30 Trei femei (s); 16,00 la­mă acasă!; 16,35 Căsuţa poveştilor; 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s); 18,30 Ramona (s); 19,20 Al şaptelea cer; 20,15 Columbo: Criză de Identitate (f.SUA 1975);22.00 întoarcerea la pămîntul speranţei; 23,30 Acasă la români.

iîsiftioSonicP'Al OS,0 MH*'Sîmbătă, 4 noiembrie

7-11 Cafeaua din pat (maxima zilei, programul zilei la Radio Sonic, meteo, power- play, horoscop, programe TV, revista presei, reţeta de weekend, calendarul zilei, Prietenii omului, comentariul săptămînii). 11-12 "Sport extrem" (Cristina Cosa). 12-14 "Sonic music" (muzică, concursuri). 14-16 "Grădina lui Ion”: muzică, lansări artişti (R. ion). 16-18 "Cosmosul dintr-o privire". 18-20 "Slow Sonic” (Sebi Hetea). 20-21 "Auto magazin" (Ciprian Ţiprigan). 21-2 Party la Radio Sonic..

Duminică, 5 noiembrie 7-11 Cafeaua din pat (maxima, meteo,

power-play, horoscop, _ reţeta de weekend, calendarul zilei). 11-13 "Astromagazin”, 13-14 "Sonic Junior" (Mihai Moş). 14-15 "... şi muzica”; 14-19 "Top Sonic Boom", r. 19-20 "Sonic sport" (Codin Samoilă). 20-21 Music Fan. 21-23 "La limita exasperării". 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu).

U N I P L U S R ă d i c i — -

Sîmbătă, 4 noiembrie Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-

8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14.00 Sindrofia de weekend; 12,00-13,00 Pop-plus; 15,00-22,00 Program muzical;22.00-23,00 Ritmuri fierbinţi cu RONA;23.00-6,00 PARTY. '

Duminică, 5 noiembrie Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-

8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14.00 Sindrofia de weekend; 15,00-22,00 Program muzical; 22,00-6,00 PARTY.

:p £ lU X Z lSîmbătă, 4 noiembrie

7,00. Program pentru copii; 10,00 Creaturi sălbatice (do); 11,00 Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30 Exploziv; 15,00 Doamna din Las Vegas (dramă SUA ’76); 17,00 Comisarul Rex (s/r); .18,00 Focus - ştiri; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Comisarul Rex; 22,00 Miss România World 2000; 23,30 Detectivi de elită (s/r); 0,30 Sex cu Nadine; 1,30 Ucigaşul din N.Y. (f. SUA 1980).

Duminică, 5 noiembrie 7,00 Program pentru copii; 10,00 Creaturi

sălbatice (do); 11,00 România@large; 11,30 Ştiri (r); 12,30 Cinemagia; 13,00 Aeroportul (s); 14,00 Clubul de duminică; 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Real TV; 19,30 Impact;20.00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Rambo III ( f.SUA ’88); 22,55 Caricatura zilei (retrosp.);23.00 Impact (r); 23,30 Opera de trei parale (f.muz. SUÂ 1989); 1,30 Focus - em. de ştiri (r).

1 / c A d c

Sîmbătă, 4 noiembrie 8,00 Daţi vina pe Corina (r); 9,00 Ţara

spiriduşilor; 10,00 Motor extrem (r); 10,45 Economic ABC; 11,00 Derick(s); 12,00 Tentaţii (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Weekend ABC; 15,00 Club ABC; 15,30 Dreptul la apărare; 16,30 Lumea misterelor; 17,00 Rendez-vous la Tele 7; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Telejurnal; 19,45 Documentar;21.00 Derrick (s); 22,00 Concert; 0,00 Rendez- vous la Tele 7 (s); 1,00 Ora unu a venit (r);I,05 Lumea misterelor; 1,45 Rendez-vous la Tele 7 (r); 3,00 Telejurnal.

Duminică, 5 noiembrie 8,15 Motor extrem; 9,00 Domino; 10,00

Dreptul la apărare (r); 11,00 Club ABC (r);I I,3 0 Tentaţii (r); 12,00 Lumea în clipa 2000 (r); 13,00 Ora unu a venit; 15,45 Cinetour; 16,15 Cutia muzicală; 17,00 Forţa destinului;18.00 Gala Tele 7; 18,50 Pariu Trio-LOTO;19.00 Telejurnal; 19,30 Vedete la taifas; 21,00 Iţi mai aduci aminte, Doamnă?; 21,55 Pariu trio- LOTO; 22,00 Derrick (s); 23,00 documentar; 0,30 Concert.

1 - 1 0 fimstrl dtichM tpn lume!

Sîmbătă, 4 noiembrie6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului. '

Duminică, 5 noiembrie '6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului. ,

Sîmbătă, 4 noiembrie 5:00-8:00 Lupta cu Som nul 8:00-10:00

S u p er w eekend (ştiri' de weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00-11:00 Bătălia Miturilor (emisiune concurs în direct cu ascultătorii, un jurnal din show-biz, ştiri); 11:00 - 12:00 Fabrica de Hituri- realizator Dominique lancu; 12:00 - 15:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu; 18:30-19:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu; 19:00- 22:00 Seară de seară; 22:00 - 5:00 Pînă mîine dimineaţă - realizator Manuel Armând.’ Program de discotecă la Radio Contact.

Duminică, 5 noiembrie 5:00 - 8:00 Super week-end 8:00 - 10:00

S u p er w eek-end (ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop, idedicaţii); 10:00 .-11:00 Bătălia HiturUor - realizator Răzvan Popescu; 11:50 - 11:55 Cheie Contact Motor - realizator Andrei Dumitrescu; 13:00- 15:00 W eekend în Doi cu artişti români - realizator Sorin Mocanu şi Răzvan Popescu; 15:00-19:00 Contact FM; 19:00 - 22.00 Seară de seară.

p d u j j n j i M

— M S■’ ‘ ’ ■' - -

Sîmbătă, 4 noiembrie7.00 Şoimii călători (d.a.); 7,20 Freakazoid

(d.a.); 7,40 Dex, mascatul (d.a.); 8,00 Micii războinici (s); 8,30 Secretele familiei Arnold (s); 9,40 Carol şi prietenii ei (s); 10,00 Uriaşul Harry (s); 10,30 Poveşti cu surprize (s); 11,20 Gillette - lumea sportului; 11,35 www.apropo.ro (m ag.);. 12,00 Bucătăria lui Radu; 12,25 ProMotor; 13,00 Ştirile Pro TV; 13,10 Zero (r);14.00 Dragul de Raymond (s); 14,30 Primii paşi (s); 15,00 Stan şi Bran scamatori (co.SUA 1942); 16,30 Profashion (mag.); 17,00 Fotbal Divizia Naţională; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 22,00 Analiză finală (dramă SUA 1992); 23,55 Golurile etapei; 0,00 Millennium (s); 1,00 Fantezii erotice (s.er.)

Duminică, 5 noiembrie7.00 Şoimii călători (d.a.); 7,20 Freakazoid

(d.a.); 7,40 Dex, mascatul (d.a.); 8,00 Diabolik (d.a.); 8,30 Micii războinici (s); 9,00 Superabracadabra; 10,00 Uriaşul Harry (s);11.00 Legende ale secolului 20; 12,00 îndrăgostiţi lulea (s); 12,25 Captivi în cartier (s); 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 Beveriy Hills (s); 14,00 Fotbal Divizia Naţională; 16,00 Superbingo Pro’TV (d); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Ally McBeal (s); 20,25 Campioni pentru viitor; 20,30 Vacanţa mare la Pro TV; 21,30 Un sac de bani (co.SUA 1986); 23,15 Procesul etapei cu Ovidiu loaniţoaia; 1,00 Fotbal Magazin Liga Campionilor; 2,00 Fantezii erotice (s.er.); 2,30 Steaua ta norocoasă (r); 4,30 Beveriy Hills (s/r).

Sîmbătă, 4 noiembrie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,

13:00, 15,00, 21:00; Salut 8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mat crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; A n tid o t - contemporary christian jnusic - Ştefan Coroian 13:20; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; Program Informativ BBC 18:00 - 18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 02:00.

Duminică, 5 noiembrie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,

13:00, 15,00, 21:00; Salu t 8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50,9:50; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii .9:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup - muzică românească- Ştefan Coroian 11:30; Divertis Radio Blitz- retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; Lanţul amintirilor - top al celor mai frumoase cîntece din anii '40, ’50, '60, '70,i '80 - Tiberiu Crişan (r.); Antidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 16:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program in form ativ BBC 18:00 - 18:30; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; Miracolul sunetelor- muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20.

f ( t T ) ) i Sîmbătă, 4 noiembrie8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00

Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Country Club' (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămîna;14.00 BBC; 14.30 Noi titluri de la casele de discuri; 15.00 A udioselect; 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC; 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca- Dan Brad.

Duminică, 5 nbiembrie 8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de

duminică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă;10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club; 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmix; 21.00 Taxi Music.

R E N A ŞT E R E A '9 1 , 2 M H z F M

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; «,tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tei/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-J6 , marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. ________ _

7

vineri, 3 noiembrie 2 .devărul de CI

• Centrul comercial “RA. O. “ oferă spre închiriere standuri 9-12 mp. Relaţii Ia tel. 092/52- 26-10. (1304167) “

• -Caut urgent de închiriat, apartament 2 camere, nemobilat, pe durată lungă. Tel. 13-69-18. (1194641)

• Caut să închiriez o cameră cu pian pentru studiu pe timpul zilei. Tel. 094-16-68-71. (1194689)

DIVERSE• Consiliul de Administraţie

al SC Salprest SA Cluj-Napoca, convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC Salprest SA pentru.data de 21 noiembrie 2000, ora 15, în sala de şedinţe a Regiei Autonomă de Transport Urban Cluj-Napoca, B-dul 21"Decembrie 1989 nr. 128-130. Participă acţionarii care figurează în registrul acţionarilor la data de referinţă9.11.2000. Ordinea de zi: 1. Majorarea capitalului social al SC Salprest SA Cluj-Napoca urmare reevaluării clădirilor, construcţiilor speciale şiterenurilor confort HG 983/ 29.12.1998, diferenţele de reevaluare fiind înregistrate în evidenţele contabile la1.01.1999; 2. Majorarea capitalului social înconformitate cu OUG 88/97 cu valoarea terenului obţinut prin Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria CJ nr. 0094 eliberat de Consiliul Judeţean Cluj la 26.05.2000; • 3. Modificări ale statutului; 4. Revocarea unui membru al Consiliului de Administraţie; 5. Alegerea unui membru în Consiliul de Administraţie; 6 . Diverse. Documentele care se vor discuta în Adunarea Generală Extraordinară stau la dispoziţia acţionarilor începînd cu data de 2 .1 1 . 2 0 0 0 Ia sediul SC Salprest SA Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 67, Compartimentul Tehnic. în cazul în care la data de 2 1

noiembrie 2 0 0 0 nu seîntruneşte numărul necesar de acţionari pentru ţinerea Adunării conform Statutului, se reconvoacă Adunarea pentru data de 2 2 noiembrie 2 0 0 0 în acelaşi loc şi Ia aceeaşi oră. (1194558, 1194559) .

• Pizzerie angajează fete tinere, drăguţe pe post de ospătar. Tel. 094-21-66-61.(1194603) <

• Pizzeria San Remo organizează mese festive, microrevelioane, majorate. Tel. 094-21-66-61, 43-24-72.(1194604)

Angajăm operatori Ia case de schimb valutar. Informaţii Ia tel. 19-38-96. (1194624)

• Angajăm distribuitori fluturaşi pe stradă. Tel. 093- 591-298. (1194638)

• SC ELLE Institut SRL anunţă începerea unui nou CURS DE MASAJ, cu data de13.11.2000. Se eliberează diplomă atestată de M. E. N. Informaţii la tel. 44-60-02; (1194688)

• Companie farmaceutică SINDAN angajeazăreprezentant medical, zona Cluj. Candidatul ideal terbuie să îndeplinească următoarele condiţii: studii superioare (medic), cunoşterea unei limbi de circulaţie internaţională, carnet de conducere categoriaB, disponibilitate pentru deplasări în teritoriu; experienţa în domeniu constituie un avantaj. TrimiteţiC. V. la fax 19-82-24 pînă la8.11.2000. (1116300)

• Firmă de construcţii angajează sudori VVIG (sudare în mediu de argon) pentru Germania. Testarea se efectuează în condiţii FN 287 pe (eavă de inox. Informaţii la tel. 064-44-04-44 între orele 15-17. (1116302)

• Sîmbătă, 4 noiembrie 2000, va avea loc sfinţirea sfintei mănăstiri Rimetea, jud. Alba, construită de preotul loan de Ia Poşaga. Mănăştirea este situată la 20 km de Turda spre Cîmpeni, lîngă comuna Buru. Vă invităm să participaţi. (1194466)

• Procema SA Cluj organizează licitaţie publică deschisă cu strigare pentru vînzare autoturism Dacia 1304 Papuc, fabricaţie 1993, în data de 10 noiembrie 2000 , ora 10, la sediul din str. Beiuşului nr. 1. Preţ pornire 10 milioane lei + TVA. Relaţii la tel. 41-51-95. (1194676)

• Pîrîţii Vălean Luca, Vălean Pavel, Kadar Varul, Kadar Gabor, Kadar Pal, Kadar Floarea din sat Deuşu judeţul Cluj, sînt chemaţi în judecată cu dosar 7576/2000 pentru întăbulare teren la SC Tapova SRL Cluj, termenul este 8 noiembrie 2000 camera 122 ora 8 Judecătoria Cluj. (1304177)• RADP Cluj-Napoca organizează

concurs pentru ocuparea postului de şef birou corp control, în data de 16 noiembrie 2000, ora 9, la sediul RADP str.. A. Iancu nr. 22-28. Informaţii suplimentare la Serviciul SRUIS tel. 19-40-45 interior 108. (1304184)

• Numitul Porzsolt Oscar este chemat la Tribunalul Cluj în data de 24. noiembrie 2000, ora 8, sala 31, în calitate de pîrît în proces cuC. N. I. “Coresi” SA Bucureşti Sucursala Imprimeria “Ardealul” Cluj, pentru uzucapiune dosar nr. 7327/2000. (1304187)

• U. M. 02565 organizează licitaţie publică cu strigare în vederea vînzării unui număr de opt cabaline (6 cai de sport şi 2 de tracţiune). Licitaţia va. avea loţ în ziua de 28.11.2000, ora 10, la baza hipică din cartierul Gheorgheni (capătul liniilor de troleibuz 3 şi 25). în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în ziua de 13.12.2000, ora 10 şi în ziua de 28.12.2000, ora 10- la aceeaşi adresă. Preţul de pornire al licitaţiei este cel prevăzut în caietul de sarcini care se'poate cumpăra de la caseria unităţii începînd cu data de 15.11.2000 contra sumei de 25.000 lei. Cota garanţiei de participare la licitaţie de 5% din valoarea de pornire a licitaţiei se va depune la caseria unităţii pînă în data de 24.11.2000. Informaţii suplimentare la tel. 19- 05-63 interior 1304, 1428, 1142 şi latei. 094-78-79-70. (1194673)

• Numita Bordea Aneta din Someşul Rece nr. 372/A coproprietara sde sub b/34 din CF nr. 228 Someşul Rece este invitată să se prezinte în 13.11.2000 ora 8, sala 95 al Judecătoriei Cluj-Napoca în calitate de pîrîtă în dosar 2826/ 2000 intentat de reclamantul Molnar Laszlo Csaba. (1194674) .- • Se înştiinţează Creţu Nicolae cu ultimul domiciliu în comuna Fizeşu-Gherlii, sat Nicula, nr. 237, jud. Cliuj, Să se prezinte obligatoriu în data de 21.11.2000, ora 8,30, sala 13, la Judecătoria Gherla în proces cu Oraşul Gherla, pentru acţiunea în obligare la plata chiriei restante, dos. civ. nr. 1521/2000. (1194678)

• Donez căţel rasă comună în vîrstă de 2 luni, negru, jucăuş şi afectuos. Are carnet de sănătate şi nu suferă de nici o boală. Tel. 44- 04-98 după ora 18. (1304175)

• în conformitate.cu Legea nr. 137/1995, SC Uraganul Prodcom SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Extindere spaţii şi modernizare” situat în Cluj- Napoca B-dul Muncii nr. 14. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune 4a sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1304181)' 1 ■

• Numiţii Petran Gavril, Perde Alexandru, Crişan Nicolae, Crişan Matroria, Suciu Joan şi Crişan Gheorghe sînt chemaţi în judecată de către Macavei Liviu îii dosar nr. 7315/2000 la Judecătoria Cluj- Napoca pe data de 13.11.2000 sala 124, ora 8,30, avînd ca obiect prestaţie tabulară. (1116329)

PIERDERI• Pierdut carte de identitate auto

seria C-105886, pe numele Mathe Elisabeta. O declar nulă. (1194675)

• Găsit Canich tînăr, alb, mascul. Tel. 18-46-86. (1194677)

• Pierdut legitimaţie de veteran de război pe numele Herschkovitsch Solomon. O declar nulă. (1194685)

• Pierdut certificat de înmatriculare seria J12/3970/1993. îl declar nul. (1194686)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Kucsovan Agneta. îl declar nul. (1304179)

• Pierdut legitimaţie de transport pe numele Nantoi Andrei. O declar nulă. <1304185)

• Pierdut contract de vînzare- cumpărare apartament pe numele Silaghi Maria. ÎI declar nul.- (1116306)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de călătorie pe numele Nicoară Ana Casandra. Le declar nule! (1116314)

• Suărăşan Maria declar nule Certificate de Trezoreie sustrase: A- 2146667, Al-53253f, A2-216302, A3-226094, A-2307474, A-' 2307475, A-2307476, A-2307477, Al-327390, Al-327391. (1116315)

• Suărăşan loan declar nule Certificate de Trezoreie sustrase: A- 2147271, A-2147272, ‘A-2147273, Al-532658, A2-216239, A l- 271860. (1116316)

• . Pierdut carnet de student pe numele Cociş Alina Diana studentă anul I, Facultatea Horticultura, secţia Cadastru Agricol. îl declar nul. (1116319) r

• Pierdut legitimaţie de transport pe numele Mocanu Alina studentă la UMF Cluj. O declar nulă. (1116323) \

• Pierdut legitimaţie de transport pe numele Fulea Dana-Erna. O declar nulă. (1116328)

DECESE COMEMORĂRI• Cu adîncă durere în suflet

anunţăm moartea fulgerătoare a dragei noastră mame, soacră şi bunică KIS MARIA- MAGDALENA în vîrstă de 73 ani. Înmormîntarea va avea loc în 4 noiembrie 2000 la Capela mare din Cimitirul Central. Andrei, Ani şi Andreea Kis.(1304182)

• Colectivul Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj este alături de colegul lor Kis Andrei în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe! (1194680)

• Cu adîncă durere în sufletele noastre anunţăm trecerea în eternitate a dragului nostru soţ, tată, bunic, VAGNER GRIGORE, în vîrstă de 79 de ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 4 noiembrie 2 0 0 0 , ora 1 2 , în sat Stoiana, com. Conteşti. Soţia Maria, fiica Valerica, nepotul Călin. (1194652)

• Colectivul Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj este alături de colegul lor Kis Andrei în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe!- (1194680)

• Cu aceeaşi modestie şi discreţie care l-au caracterizat întreaga viaţă, bunul nostru tată şi bunic CAIUS VANCEA (91 de ani) s-a stins la locuinţa sa din Bucureşti. înhumarea va avea loc de la Capela Cimitirului Central din Cluj în ziua de 4 noiembrie 2000, ora1 1 . îl vom însoţi pe ultimul drum: Bogdan (fiu) împreună cu. familia. Relaţii la tel. 092-' 31-40-03. (1194681)

Sîntem alături de bunul şi dragul nostru prieten Bogdan Vancea în aceste clipe de-grea încercare. Sincere condoleanţe. Coca, Buni şi Bogdan.(1194682)

1 Sîntem alături de dl. arh. Bogdan Vancea inspector de stat şef adj. la I. S. C. L. P. U. A. T. Bucureşti, în momentele grele pricinuite de decesul tatălui drag. Colectivul Inspecţiei în Construcţii Cluj.(1194683)

• Sîntem alături de colegul nostru Covaci Călin în durerea pricinuită de moartea bunicii dragi. Sincerele noastre condoleanţe. Colegii de Ia SC Asigurări Ion Ţiriac SA. (1194691)

• Regret nespus de mult dispariţia fulgerătoare dintre noi a celei care a fost KIS MARIA MAGDALENA. Fie ca bunul Dumnezeu ’ să-i odihnească sufletul bun în linişte şi pace. Să-ţi fie ţărîna uşoară. Cuscra Maria Oltean.(1304183) ■ '

• Absolvenţii promoţiei 1960 ai Liceului “Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, aduc un pios omagiu profesorilor şi colegilor trecuţi în eternitate. (1194669)

• Sîntem alături de familia av. Szabo Francisc în aceste clipe grele. Victor şi Stela. (1194671)

• Un ultim îndurerat omagiu prietenului nostru BĂNICA OLTEANU. Profundă compasiune şi sincere condoleanţe familiei dragi. Familia Stănescu. (1194679)

• Sîntem alături de familia prof. Creţu Augustin în durerea pricinuită de moartea mamei sale. S-a oprit o inimă mare, s-a terminat o viaţă, dar amintirea celei care a fost mătuşa noastră POP LETIŢIA, o vom păstra veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Gorea, Mimi, Lili, Adela şi Carmen cu familiile. (1194684)

• Transmitem cele mai sincere condoleanţe familiei inginer Inoan Io an acum la trecerea în eternitate a celui care a fost GHIRAN GHEORGHE, tată, socru şi bunic. Dumnezeu să-l odihnească în'pace. Asociaţia de Proprietari str. Tarniţa nr.5. (1304176)

• Sîntem alături de familia Liţiu Beniamin în marea durere a pierderii fiului lor drag, OCTAVIANBENIAMIN. Odihnească-se în pace. Familiile Gheorghe, Marius, Petru şi Lucian Liţiu. (1304188)

• Sîntem alături de colega noastră Mariana Pogăcean Ia decesul mamei dragi. Sincere condoleanţe. Colectivul R. A. R. Cluj. (1116308)

• Sîntem alături de prietenii noştri Oltean Vasile şi Lucia în grelele momente pricinuite de moartea mamei dragi, OLTEAN MARIA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Florentina, Bubo şi Mioara. (1116309)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Oltean Vasile la trecerea în eternitate a mamei dragi. Odihnească-se în pace. Sindicatul Drumarul R.A. D. J. Cluj. (1116310)

A D E V Ă R U Lde Cluj

U n c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !

• Sincere condoleanţe familiei Inoan la pierderea tatălui iubit. Dumnezeu să-I odihnească! Familia Militaru. (1116311)

• La pierderea părintelui iubit GHEORGHE GHIRAN, sîntem alături de fam ilia îndoliată. Fie-i ţărîna uşoară. Familia loan Şuteu. (1116312)

• ' Copleşiţi de durere 'anunţăm trecerea în eternitate a scum pei noastre soră şi cumnată, KIS MAGDALENA. Dumnezeu să-i călăuzească sufletul ei blînd în veşnicie. Familia Mihalcea. (1116327)

• Se împlinesc 12 ani de cînd ne-a părăsit scumpul nostru fiu, PUIU IRIM1EŞ. Părinţii şi copiii Andrei şi Mădâlin. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1194608)

• S-au scurs 6 sâplămîni de cînd cel care a fost ŞTEFAN ILEA a plecat dintre noi. Parastasul de pomenire va avea loc dumninici 5 noiembrie, orele 12, la Biserica “Sfîntu Dumitru” din cartierul Gheorgheni. Dumnezeu sâ-i dăruiască lumina veşnică. S ţlr Ileana. (1116317)

* Azi 3 noiembrie 2000 se împlineşte un an de lacrimi şi durere în suflete, de cînd a plecat dintre noi, pentru totdeauna, iubitul nostru fiu, tată, frate, soţ, cumnat şi unchi, ANDREI MARIUS R Â C H F Â Chipul lui blînd şi bunătatea Iui sufletească vor răm îne veşnic în inimile noastre îndurerate. Comemorarea va vaca Ioc duminică, 5 noiembrie, la Capela “Buna Vestire” din Calea Mănăştur nr. 9, la ora12. Odihnească-se în pace sufeltul Iui blînd şi bun. Mama, fiica, sora,i soţia, cumnatul şi nepoţii. (1116321)

Mulţumim din toată inima lelor care au fost alături de noi în marea pierdere a iubitului nostru soţ şi tată, VIOREL VIDREAN. Veşnic nemîngîiate, Anicuţa şi Teodora. (1194670)

Colectivul Băncii Române pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale, Sucursala Judeţeană Cluj, cu durere anunţă trecerea în nefiinţă, în ziua de 0 1 .1 1 .2 0 0 0 , a admirabilului nostru coleg şi prieten OLTEANU GHE. ŞERBAN, director al agenţieiB.R.D. - G.S.G. Gherla. Sîntem alături de familia îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (C.)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţ i a d re sa d ire c t la re d a cţia z ia r u lu i , s tr .N a p o c a n r . l 6.

m m . .

da Cluj

I U ! 1 U i U

F®

e L t_ I _ l -l

PH

B O L N A V I D E I G N O R A N T Ăi

Ne aflăm în a treia zi a campaniei de presă “NOI TOŢI PENTRU SABĂ“U” şi nu prea am primit reacţii de acolo, de unde ne aşteptam. - .

în schimb, oamenii de fotbal din oraş au agreat ideea şi din declaraţiile lor se înţelege că ar fi necesară transformarea societăţii non-profit într-una pe acţiuni, unica modalitate de a scăpa pe veci de “cerşetorie”. Patriţiu Abrudan şi Mircea Salomir au promis cumpărarea de acţiuni din postura de persoane fizice, Ioan Maja cere o implicare totală a factorilor locali, iar Remus Cîmpeanu ne spune câ boemia şi ajutorul financiar venit din sponsorizări ( cu pipeta) nu este soluţia care ar putea duce la un profesionism şi profesionalism tipic fotbalului modem. Oamenii de rînd, suporterii, ne cer să-i transmitem lui Neluţu Sabâu rugămintea de a nu ceda în faţa dificultăţilor.

O dezertare este percepută, la nivel de tribună, ca o catastrofa, promovarea este pusă sub semnul întrebării sau chiar pierdută definitiv. Există şi frica destrămării acestei echipe de nivel de eşalon secund. “Bătrînii” echipei ar putea încerca alte grupări sportive care să le asigure pentm încă un sezon sau două venituri numai bune pentm ieşirea Ia pensie, în timp ce tinerii Păcurar, Costea, Cr. Pop, Vâsîie, Codreanu sau Mircea Rus să se piardă definitiv sau, în cel mai bun caz, sâ dea curs unor oferte departe de locul natal. Evident că fiecare individ luat în parte îşi doreşte pentm el şi familie tot binele şi luxul'din lume. Există insă unii, puţini la număr, printre carc şi Neluţu Sabâu, capabili să amnee pe fereastră120.000 dolari şi o viaţă de Bucureşti doar pentm satisfacerea unor vise colective la care plebea tînjeşte de foarte multă vreme. Intrat în joc, Sabău nu a cemt decît seriozitate, bun simţ şi implicare totală, unicele argumente valabile într-un proces de redresare şi curăţire morală a FC “U”. Piedicile au iticeput să apară în momentul în care raportul financiar- contabil al Comisiei dc cenzori a fost cemt spre prezentare.

Clubul parcurge o etapă importantă, nemaiîntîlnită nicăieri în fotbalul românesc, aceea de a-şi spăla în public sau nu mfele murdare. Se încearcă, pe undeva de înţeles, rezolvarea acestei chestiuni fară prea mult tam-tam şi evitarea unui scandal de proporţii în baza unui principiu prea mult uzitat la Cluj: păstrarea imaginii clubului. La cîte farduri stridente s-au aruncat pe obrazul lui “U’”t o operaţie estetică ar fi fost

.vrrvLputin costisitoare şi... demnă.■ Codin SAMOILĂ

P e a d r e s a r e d a c ţ i e i

Departam entul “Sport-D ivertism ent”- Radio GlujSîntem alături de voi în campania pornită pentm sprijinirea lui Neluţu Sabău. Singura şansă a lui “U” Cluj

este rezolvarea problemelor cemte de Sabău: bază proprie de antrenament şi crearea unei societăţi comerciale care să asigure un buget.' ' ■ .

• Foto: I. PETCU

m m *

Xs AsU

!

î

;*£3Şf§.Ş0âmm

m

• m k 4 . w J . i B

" ' «• ■ > ' X a l Î

- • -* * * :

' *' ’

V a s i l e C H E B U Ţ I U ( c o n t a b i l )“Nu trebuie să ştii prea multe ca să-ţi dai seamă că

Neluţu Sabău nu va fi ajutat. S-au petrecut acolo, la club, în anii precedenţi şi mă refer mai ales la „anii BDF”, multe escrocherii: Dacă Sabău se implică prea mult, e pericol să se ajungă la dezvăluiri senzaţionale. Vă spun eu, că-s contabil şi ştiu cum merg lucrurile astea. Ori scoate putregaiul odată pentm totdeauna, ori „U” nu va avea nici o şansă. Trebuie ajutat Neluţu. Numai el, prin personalitatea sa poate să vindece toate bolile care au infestat această echipă.”

V i r g i l B L A S I U

( p r i m a r u l m u n i c i p i u l u i Ţ u r d a )“Este un început grozav pentm „U” şi sper ca echipa să continue

tot aşa. Clujenii trebuie sâ înţeleagă ce vrea să facă Sabău şi să-l sprijine. Şi noi, turdenii, sîntem alături de el.”

I o a n C Î M P E A N U

( p r o f e s o r ,

f o s t a r b i t r u i n t e r n a ţ i o n a l )“Prezenţa lui Sabău a renăscut nişte orgolii. Pe lîngă

publicul dornic de a fi lîngă echipă. Sabău a reuşit liantul atît de necesar între Primărie, Prefectură şi Consiliul Judeţean. Cu ajutorul acestor factori s-a pus ceva în mişcare, entuziasmul a fost mare dar, din păcate, fară sprijinul unor oameni cu putere financiară, începe să se stingă. Sabâu a făcut şi face ceva peste închipuirea noastră. Are dreptate în sensul de a se face lumină în situaţia financiară, a clubului tergiversată de ani de zile şi pe care o aşteaptă şi investitorii echipei. Trebuie asigurate, condiţiile materiale pentru implicarea unor factori cu putere economică, dar şi cu dragoste faţă de

.sport Mi-e teamă ca entuziasmul factorilor politici sâ nu se stingă odată cu încetarea campaniei electorale. Cum au spus şi' alţii, salvarea poate veni numai prin

transformarea clubului în societate pe acţiuni. Trebuie un venit sigur şi permanent. Acest lucm trebuie să-l înceapă cineva şi trebuie să-l continue oameni corecţi şi.de prestigiu/alături de Neluţu Sabău. Neluţulej eşti într-un moment de cumpănă, dar fi alături de noi şi continuă-ţi opera curajoasă şi creştinească care ai început-o!” . . . . .

. N ţ L i/T ,

■ ■ « IH%o»* n*mLn»iid|jia fck kkmlX CL|(uO frto* V, «x * 1 1 t e i c i M & a .

— . ’W M» M « I t W ' I H â f lU M I l& fK A C A t i W K c U

. 'J v c lc fc » - e M _ — ICU.V_ > K iw i ş .

^ - to* £W ,t K!oi,ou.-A«i*o<

I * a 4 ie i*N e « $ l« . urc h»T r*u»«L« A . paA t>.ţiftA 4 — ‘ *

I m u im x a o ) OM *N a u U e J Jfc-fej'rtutc* ol AtmAuh. «t.v» Readuni»tWulh«»oi>l o«w>iue.dL> L.uJ . . , . b rt ,

« n J fC *c t i C ? w v juW lo . .U H tv fO ^ A te A * ___* . » « * * ' * - « 4 O.

o l ţ â , tu â -M iţ . ........ »

kl uf Va a» ou> cL •* brt«rt.Vehi!_w.*M4oo UH*iuh»5o*-«JUoAttl feWMfrul « l ^ Cu WaJ*.<ţw.Vkletilc ,b.iMLM(kiilt ai ktol Uluaiuk. 4 ,

Ctowtw.A» t«da« ţtlfefciW. «e K4«uul»lV»o|«r K ( L . ^ . t 0 K . A . a » i . | ^ —— — •

- trixt t* io*C flc»l ţM*,V —•t A*\ + VuTiv dteeO. » d* /w dv©ooU UrW. ploOKO hC«tot wvtu âuul <vkT».W»«Jk

NO. t o l» « 0 | t U V V*- OflGM.dt, ——lt âTo.lnti olakic c*« —~ </>3haLUVx'ct<

■V«otlvC ) h * cu* V» 4l»u-ţbtil Voi co*. L o ^ je . ,w gU ^CU IO- lt o»icwt ţ x u V e . . KEUJTuL

ToaU. ouaWo. vc(oot<V Wu to-tt hot*. nâra» titlultuoiu bttW fimikl Ni «ultUuM*

«•«O**. un AtttApftT ow Hf ofLlT-

4. TrftoCtfCttlu*’

Dragă Neluţuleîţi scrie prin intermediul ziarului "Adevărul de Cluj" un

fo s t jucător ş i actual îndrăgostit a l sportului pe care îl ş tii şi îl practici cu atîta dăruire. Am fost în anii 1939-1940 junior la marea echipă de fotbal Victoria Cluj în care au jucat Iacob .Felecan (selecţionat în echipa naţională), fraţii Puiu şi Ghiţă Cociuban, Pop Vasile, Nistor, Căpuşan, Pali Beia, Szantaj, Pop IV, Cornea, Bazil Marian, Bocor ş.a. şi cred că sînt singurul care mai sînt în viaţă, singurul care la această vîrstă şi acuma urc în tribună cu cele două cîrje, cu care mă po t deplasa. Am urmărit jocurile Universităţii ş i am fost martorul neputincios al decăderii din prima divizie naţională în actuala situaţie. S-au perindat în ultimii ani o seamă de conducători, an tren ori (P. Gigiu), ju c ă to r i ş i sub p r iv ir ile lor "Universitatea", această echipă fanion a fotbalului românesc, a ajuns să susţină meciul oficial cit Minerul Sărmăşag. După atîţia nori grei a apărut o LUMINĂ, o speranţă în cei 80 de

ani de existenţă ă "Universităţii", în persoana lui Neluţu Sabău, de altfel produsul ei. Cu toate greutăţile, cu toate riscurile, ai luat hotărîrea să redai Clujulu( să redai fotbalului, să redai iubitorilor acestui sport strălucirea p e care a avut-o. Cred că te-ai gîndit mult . să faci acest pas şi l-ai FĂCUT. Ai dat o lecţie demnă şi de mare suflet şi dragoste urbei noastre şi celor care meci după meci sînt în tribunele stadionului să vă vadă, să vă încurajeze şi să vă aplaude. Ai alături de echipă, alături de tine, oameni, personalităţi de seamă (dr. D : Crăciun), îi ai p e discipolii tăi care te adoră, ne ai pe noi, ai pe copiii 10-18 ani care te ridică în slăvi şi pentm care eşti "NELUŢU” - idolul lor. Toate acestea nu le vei găsi la Rapid Neluţule! Vreau să-ţi spun din toată inima că “Neluţu Sabău " eşti numai pentm noi, numai pentm oraşul de pe Someş, în analele cărora vei fi şi vei rămîne U N ADEVĂRAT OM DE SUFLET:

Roman Ioan, fo s t jucător de fo tbal “Victoria” Cluj (N.R. Am găsit de cuviinţă să nu intervenim în text, chiar

cu riscul de a accepta mici greşeli, tocmai pentru că este evident mesajul acestor rînduri.)

Acţiunea “Noi toţi pentru Saba’U” continuă. Orice mesaj din partea dumneavoastră e binevenit. Şi, în primul rînd,

" necesar! Nu putem şi nu vrem să-l lăsăm singur pe Neluţu; Sabâu. El trebuie să fie în continuare al nostru.

■ y . ...x,w v ;p f î ş t Q p t ă m m e s a j e l e

t i u m n e a v o a s t r ă / P u t e t i s â n i

o n t a c t a ţ i a s t f e l

Telefon: 197.418,zilnic între orele 10-13:

Fax: 192.828 Pentru scrisori: adresa redacţiei: str.

Napoca nr.16, pentru “D epartam entul i S p o rt”

E-m ail: adevcj@ m ail.dntcj.ro

% k • •Aici ar putea fj ! - reclama dumneavoastră

1997 - în cadrul summit-ului balcanic din insula Creta, România a propus înfiinţarea unui centru sud-est

european pentm prevenirea şi gestionarea crizelor din zonă, sub egida NATO, cu sediul la Bucureşti.

i l M i f U M m â s m m

Franţa se pronunţă în favoarea eliminării vizelor de in trare în Uniunea Europeană pentru cetăţenii bulgari, se arată într-o scrisoare pe care ministrul fra n c e z a l A facerilo r Externe, Hubert Vedrine, a adresat-o omologului său bulgar Nadejda Mihailova, citată' de AFP. v

"Franţa se pronu n ţă pentru eliminarea vizelor obligatorii pentru cetăţenii bulgari care călătoresc in ţările Uniunii Europene”, scrie Vedrine în scrisoarea adresată omologului său bulgar.

Şefu l d ip lom a ţie i fra n ceze a su b lin ia t■ "im portantele efortu ri întreprinse de Bulgaria în vederea în tă rir iicontrolului la frontiere, precum şi în ceea ce p r iv e ş te arm onizarea legislaţiei ţării sale cu cea a UE”, amintind, totodată, că p o ziţia F ran ţei în această priv in ţă a fo s t exprimată de preşedintele Jacqu esr, Chirac în tr-o scr iso a re p e ca re i-a tr im is-o p reşed in te lu i bulgar Petăr Stoianov.

"Menţinerea Bulgariei p e această listă mi se pare o incoerenţă in ceea ce priveşte statutul său de ţară candidată” la UE, afirm a, în sc r iso a rea respectivă, p reşed in te le francez.

P r e ş e d i n t e l e P arlam entulu i bulgar, Iordan Sokolov, le-a cerut om ologilor săi francez, belgian ş i germ an ' sâ sp r ijin e cererea de eliminare a obligativităţii ■vizelor pentru cetă ţen ii bulgari care călătoresc în ţările Uniunii Europene:

In scrisorile adresate, m iercuri, p re şed in ţilo r P arlam en telor F ranţei, B elg ie i ş i G erm aniei, Iordan Sokolov i-a invitat p e om ologii să i să -ş i "exercite m area lo r influenţă în vederea eliminării obligativită ţii vizelor de intrare în UE pentru cetăţenii, bulgari”.

Bulgaria şi România sînt sin gurele ţă r i care au an ga ja t n e g o c ie r i. de aderare cu UE ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători in ţările Uniunii E uropene. O decizie referitoare la o eventuală / r id ică re a o b lig a tiv ită ţii v ize lo r pentru cetăţenii bulgari şi rom âni v ă f i lu a tă de Consiliul m iniştrilor de Justiţie şi de Interne din ţările membre, ale UE, pe 30 noiembrie.

I s r a e l i e n i i ş i p a l e s t i n i e n i i a u a j u n s l a u n a c o r d p r i v i n d î n c h e i e r e a v i o l e n t e l o r

Israelienii şi palestinienii au ajuns la un acord în încercarea de a pune capăt violenţelor care se înregistrează de mai bine de o lună în teritoriile palestiniene,1 a anunţat, ieri, biroul premierului israelian, Ehud Barak, citat de AFP.

”în cursul unei reuniuni desfăşurate la Gaza, îri cursul serii de miercuri, a fost încheiat un acord între Israel şi Autoritatea Palestiniană privind un anumit număr de măsuri, pe baza acordului de la Sharm el- , Sheikh,’ 6 are ar urma să relanseze cooperarea în domeniul securităţii şi o încetare a violenţelor şi provocărilor”, a declarat un purtător de cuvînt al premierului israelian.

Reuniunea la care făcea referire purtătorul de cuvînt a fost cea dintre fostul premier israelian şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Shimon Peres, cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser •

Arafat. Cei- doi s-au întîlnit miercuri seara, timp de două ore, la biroul lui Arafat din Gaza. Israelienii şi palestinienii căzuseră de acord, în luna octombrie, în, localitatea egipteană Sharm el-Sheikh, asupra unui plan de încetare a ostilităţilor, sub auspiciile Statelor Unite. Dar acordul de încetare a focului nu a fost pus în practică. Premierul israelian a reunit, miercuri după-amiază, Cabinetul de securitate, care a decis să adopte o serie de măsuri pentru a face faţă: recrudescenţei violenţei în teritoriile palestiniene, "Cabinetul a aprobat o serie de măsuri, ca urmare a escaladării violenţelor, dar conţinutul acestora n u ’poate fi dat publicităţii”, a afumat un oficial israelian, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Reuniunea Cabinetului de securitate a avut loc imediat după anunţul privind uciderea a trei soldaţi

israelieni, în-cursul zilei de miercuri, în Cisiordania, precum şi a şase palestinieni. Trei militari israelieni,1 dintre care doi erau ofiţeri, au fost ucişi miercuri în cursul confruntărilor dintre armata israeliană şi palestinieni. Un1 palestinian a fost ucis de tirurile provenind de la un elicopter israelian, în satul Al-Khader, din apropiere de Bethleem, în Cisiordania, iar alţi doi au fost ucişi în acelaşi sat în urma confruntărilor cu. militarii israelieni, care s-au mai soldat şi cu rănirea a cinci p e r s o a n e . A ra n ja m en tu l intervenit în cursul serii de miercuri ”a atras după sine îngheţarea contramăsurilor care fuseseră discutate de Cabinetul de securitate, pentru a se da o şansă încetării violenţelor”, a precizat oficialul israelian citat. ’Barak şi-a exprimat dorinţa ca

acest aranjament să pună capăt violenţelor”, a adăugat el. Fatah, mişcarea politică a preşedintelui

palestinian, Yasser Arafat, a făcut apel la declanşarea unei greve generale, ieri, precum şi la escaladarea violenţelor în teritorii, în semn de protest la adresa prezenţei israeliene.'

Secretarul . general al Preşedinţiei palestiniene, Tayeb Abdel Rahim, a confirmat, ieri, pentru AFP, încheierea unui acord cu Israelul privind încetarea violenţelor, care durează de mai bine de o lună. El a precizat că "părţile vor publica un comunicat oficial privind acest aranjament îri cursul zilei de ieri”. Anterior, postul de radio militar israelian, Galei Tzahal, anunţase că premierul israelian şi preşedintele palestinian, Yasser Arafat, vor face o declaraţie publică în cursul zilei de ieri, dar postul de radio public, Kol Israel, a precizat că nu_ va fi vorba decît despre două comunicate oficiale.

Congresul american a amînat adoptarea bugetului federal pînă după alegerile prezidenţiale

Congresul american a amînat adoptarea definitivă a bugetului federal pînă după alegeril.e prezidenţiale din 1 noiembrie, a anunţat, liderul majorităţii republicane din S.enat, Trent Lott, informează AFP.

Sesiunea Congresului s-a încheiat şi se va relua-la 14 noiembrie, după alegerile pfezidenţiale, pentru .a examina proiectul de buget. între timp, agenţiile federale vor avea dreptul la fonduri bugetare provizorii pentru a funcţiona.

Majoritatea republicană din Congres şi Casa Albă nu au

reuşit să ajungă la un acord de compromis referitor la cele două legi ale finanţelor din proiectul de buget pentru anul fiscal 2 0 0 1 , care a început la 1 octombrie.

Lott a declarat că este necesară o pauză a Congresului pe durata alegerilor, din cauza imposibilităţii de a determina cele două tabere să ajungă la un compromis. El a adresat un apel la continuarea discuţiilor în timpul următoarelor două săptămîni, pentru a se ajunge la un compromis.

Pînă miercuri, numai şapte

dintre cele 13 legi referitoare la finanţe care constituie legislaţia pentru bugetul federal au fost promulgate de preşedintele Clinton, chiar dacă 12 dintre ele au fost aprobate deja de Congres.

Preşedintele american a ameninţat câ va recurge la dreptul său de veto în cazul a două dintre cele i3 legi, din cauza unor prevederi pe care le consideră inacceptabile.

Prima dintre ele propune o relaxare fiscală reprezentînd circa 240 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani, însă

Clinton apreciază că această măsură nu este echitabilă “pentru milioanele de americani care sînt privaţi de orice asigurare medicală”.

Clinton reproşează, de asemenea, textului prezentat de republicani câ prevede o creştere importantă a fondurilor federale destinate pentru asigurări şi gestiune medicală. Preşedintele reproşează, de asemenea, proiectului republican absenţa oricăror sume .destinate modernizării infrastructurilor şcolare.

S f o b o d a n

M i l o ş e v i c i

o r d o n a s e , î n

1996, a r e s t a r e a l a i

R a d o v a n

K a r a d z i c iSlobodan M iloşevici

ordonase, în 1996, arestarea şi deferirea în justiţie a fostului lider sîrb bosniac, Radovan Karadzici, afirmă fostul şef al Statului Major al armatei iugoslave, Momcilo Perisici.

Generalul Perisici a afirmat că fostul preşedinte iugoslav i-a ordonat arestarea lui'Karadzici şi predarea acestuia Tribunalului . Penal Internaţional (TPI), în speranţa obţinerii, în urma acestui schimb, a ridicării sancţiunilor internaţionale impuse Iugoslaviei.

Generalul Perisici a fost demis de către Miloşevici în 1998 şi de1 atunci este unul dintre liderii Opoziţiei Democratice din Serbia (DOS), care l-a înlăturat de la putere pe Miloşevici la începutul lunii octombrie. Perisici a mai afirmat câ fostul premier Momir Bulatovîci I-a convins pe Miloşevici să renunţe la această "ideemonstruoasă”.

Radovan Karadzici a fost inculpat dc Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) pentru crimele comise de forţele sîrbe în timpul războiului din Bosnia (1992-1995). De la inculparea sa dc TPI, Radovan Karadzici sc ascunde, pentru a nu fi arestat şi deferit justiţiei internaţionale.

P e s t e ş a i z e c i la s u t ă d i n t r e r u ş i n ii s e o p u n i n t r ă r i i în s t r u c t u r i l e p u t e r i i a f o ş t i l o r m e m b r i K G BPeste şaizeci la sută dintre

ruşi (62%) nu se împotrivesc sau sînt de acord ca foşti membri ai KGB sau ai succesorului acestuia, FSB (Serviciul Federal de Securitate), să ocupe posturi în structurile puterii, a arătat un sondaj de opinie publicat, de institutul ROMIR, citat de AFP.

Potrivit sondajului, aproape 15 la sută. dintre persoanele intervievate s-au opus acestei perspective. >

Aproape 68 la sută dintre ruşi nu se împotrivesc sau sînt de acord cu intrarea militarilor în structurile puterii, faţă de 24 la sută care se opun.

Un procent de 31 la sută

dintre persoanele intervievate cred că un militar şi-ar îndeplini mai bine misiunea într-un post de guvernator al unei regiuni decît un civil şi peste 27 la sută cred că ar face acest lucru Ia fel de bine ca un civil. O opinie contrară au 28 la sută dintre ruşi. Preşedintele rus, Valdimir Puţin, el însuşi fost agent KGB,

apoi director al FSB, a numit în posturi de mare importanţă în stat foşti colaboratori ai săi din serviciile secrete. De asemenea, preşedintele Puţin a numit, în mai, cinci personalităţi din cadrul armatei, al forţelor de'ordine şi al serviciilor secrete printre cei şapte responsabili ai entităţilor administrative create

pentru a controla mai bine puterea regională.

Mai mulţi generali din armată, şi serviciile secrete candidează la posturile de guvernator Ia viitoarele alegeri, printre aceştia numărîndu-se şi generalul Vladimir Şamanov, fost comandant al forţelor ruse în Cecenia.

Scafandrii 'cqfg luercqzq îrigbgvqrîubmgrinului nucIcgrKursk «i inKputsaQxploreKcompartimentul 3 al sabmerubi Iu iu lScafandrii care lucrează în

interiorul epavei submarinului nuclear K ursk, d in M area B arents, au în c e p u t, ieri dimineaţa, să exploreze, cu ajutorul 'camerelor de filmat, com partim entu l 3 : alsubmersibilului, după ce au reuşit să decupeze un orificiu în coca navei, a anunţat Flota rusă a Nordului, citată de AFP.

Potrivit primelor informaţii culese de s c a fa n d ri, “ com partim entu l a s u fe rit avarii serioase în urma unei a doua e x p lo z ii, de m are putere”, care s-a produs în. m om entu l n au fra g iu lu i, a declarat purtătorul de. cuvînt al Flotei Nordului, V lad im ir Navroţki, pentru televiziunea rusă de stat, RTR. Imaginile luate- de camerele de filmare

cu a ju to ru l u n o r braţe te le s c o p ic e v o r perm ite plonjorilor să decidă “dacă intră în acest compartiment”, a fla t în p artea d in faţă a epavei, sau “dacă decupează o deschidere” în com parti­mentul vecin, numărul 4, a adăugat purtătorul de cuvînt. Scafandrii au extras deja 12 cad avre d in epava subm arinu lu i eşuat, pe 12 august, la 108 metri pe fundul

• m ării, ş i sp eră că în compartimentul 3 vor găsi alte cad avre a le m arin a rilo r, deoarece în mod normai aici s-a r fi a fla t la post 24 de oam eni. Pe de a ltă parte , co m p a rtim e n tu l 3 perm ite

.a c c e s u l la cap su la de evacuare a submarinului, spre care suprav ie ţu ito rii s-ar fi

putut îngrămădi în momentul accidentului., Un responsabil al Flotei, c itat de AFP sub a c o p e rire a ano n im atu lu i, afirmase că operaţiunea de pe K ursk v izează recuperarea u n o r ech ipam enteultrasecrete, în special aparate de codificare. Afirmaţiile din presa rusă mergînd în acelaşi sen s au fo s t c a lific a te , miercuri, drept "absurde” de c ă tre ş e fu l s e rv ic iu lu i dej p re s ă al F lo te i N o rd u lu i, V la d im ir N avro ţk i.“Comandamentul nu are decît o singură grijă - ca scafandrii să răm înă în viaţă şi s ă 1 se re c u p e re z e c ît m ai m u lte c a d a v re . Nu ex is tă n im ic altceva în compatimentul al treilea”, a declarat purtătorul de cuvînt.

Naveta Soiuz a ajuns la Staţia Spaţială Internaţională

Naveta Soiuz, avînd la bord doi cosmonauţi ruşi şi unul american, a sosit, ieri, la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a anunţat Centrul de control al zborurilor spaţiale (TSOUP), informează AFP. Naveta a arimat la ora 9.21 şi 40 de secunde" ; GMT, cu cîteva minute mai devreme decît era prevăzut în program, la modulul rus al staţiei, Zvezda, principalul element al ISS, care va servi atît ca habitat şi loc de muncă pentru cosmonauţi, cît şi ca mijloc de propulsie. Cei trei cosmonauţi, ruşii Iuri Ghidzenko şi Serghei Krikaliov şi americanul William Shepherd, au plecat, marţi, de pe cosmodromul de la Baikonur, din Kazahstan, la bordul navetei' Soiuz, într-o misiune excepţională, fiind pentru prima oară cînd un echipaj va locui pe ISS, pe o perioadă de patru luni. După arimarea navetei la staţie, cosmonauţii au intrat în ISS, controlînd dacă toate compartimentele de pe Soiuz sînt închise ermetic şi modificînd presiunea aerului în interiorul ISS şi Soiuz. Ei au luat imediat legătura cu Centrul de control al .zborurilor spaţiale de la Korolev, în apropiere de Moscova, anunţînd câ au pătruns în staţie şi că vor pune în funcţiune sistemele de iluminare şi o cameră video care va asigura transmiterea în direct de imagini către stafie. .

C L U J -N A P O C A : lu n i - v in e r i 8 -1 6 ; s î m b ă t ă 9 -1 4 ;t e l / f a x 1 9 -7 3 -0 4 ;1 ' Y"‘ T . 1 ^ J S " tel/fax 1 9 -7 3 -0 4 ;- 11 I V 1 C ^ 1 I o f T i. SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8 -1 4 ; tel/fax 3 1 -4 3 -2 3 ;

I J I I I I l ✓ I I C I I A SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8 -1 6 , - V- v marţi, vineri 8 -1 1 ; tel/fax 2 1 -6 0 -7 5 .

" ‘ “ IESTvineri. 3 noiembrie

CONVOCATORa l ^ ™ K > s™ e MICĂ

A ACâ.^cV-N^ REA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ A j . JJONARILORm data de 22 noiembrie 2000 ora 10 la sediul societăţii

1 \ p S<r’ ®acia nr‘ 1 judeţul Cluj, cu următoarea ordine de zi:1) Supunerea spre aprobare .a modificării şi completării Actului

constitutiv al societăţii în ce priveşte:. - majorarea capitalului social în urma reevaluării imobilizărilorcorporale in baza Legii nr. 403/2000; • -

- extinderea obiectului de activitate.2) Probleme curente şi diverse.La şedinţă sînt convocaţi toţi acţionarii înregistraţi în Registrul

acţionarilor la 15 noiembrie 2000, pe bază de Certificat de acţionar, mandat special, procuri speciale şi act de identitate. în cazul neîntrunirii cvorumului legal, a doua adunare, va avea loc la 23 noiembrie 2000 la aceeaşi oră, în acelaşi loc şi cu aceeaşi ordine de zi.

Documentaţia adunării poate fi consultată la sediul societăţii zilnic între orele 7-14 iar informaţii suplimentare la telefoanele-

064-31.63.20, 064-31.57.33.

C.M. “Solidaritatea” Cluj-Napocastr. David Francfec n r 21

- LICITAŢIE - în fiecare MIERCURI ia ora 10.00, pentru închirierisau vânzări -

- VINDEM - Mobilier, utilaje şi maşini de cusut pentru confecţiiA piele şi încălţăminte

- INCHIRIEM - Spaţii comerciale, de producţie şi depozitare la tarifeavantajoase

- ANGAJAM - Cusători feţe încălţăminte (femei)

-INFORMAŢII -433.857;433.861;433.859 (3gmi5)

rTeatrul Naţional Cluj organizează în data de 16 şi 17.11.2000,

ora 10,00 concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:4 - ACTORI 1 - ECONOMIST AUDIT

1 - CONSILIER JURIDIC

1 - MAGAZIONER 1 - PORTAR

debutanţi şi gr. prof. V; Gr. prof. IA, cu* minim 8 ani vechime;Gr. ptof. IA, cu minim 8 ani vechime;Tr.'profi I;Tr. prof I.

Dosarele pot fi depuse pînă la data de 15.11.2000, orele 15,00 la-secretariatul instituţiei şi vor cuprinde următoarele acte:

■ cerere de înscriere;■ copie de pe diploma de studii;■ copie de pe carnetul de muncă;■ caracterizare de la ultimul Ioc de muncă;■ cazier judiciar,* curriculum vitqe.

I N F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N : 1 9 .2 8 .2 6 . (39748(8)

N A PO C A PR ESSangajează

v î n z ă t o r i p r e s ă ş i c a r t e

I a t o n e t e s t r a d a l e .

I n f o r m a ţ i i l a t e l . 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 .

Depozit; str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075: 094664062R E P R E ZE N T A N Ţ A :

• Policolor Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, lacuri;• S inteza Color Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri, grunduri;• Canarol - vopsele lavabile- import Germania;• CMC Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoane, spume poliuretanice;• Perom CiUj: pensule, bidinele;• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic; !• Relco Braşov: chit auto; - £• S into Braşov: chit auto c

Şi multe alte produse chimice: antigel, oxizi,coloranţi, adezivi, produse de întreţinere

Firmă austriacă, cu domeniul de activitate în comercializarea profilelor din aluminiu, PVC şi oţel pentru uşi, ferestre, faţade, luminatoare, angajează reprezentant de vînzări pentru judeţele Cluj, Bistriţa şi Mureş.

C e r in ţ e :- studii superioare tehnice (de prefeinţă construcţii);- cunoştinţe de limba germană;- carnet de conducere cat. B.

S e a s i g u r ă :- şcolarizare în domeniu;- pachet salarial atractiv;- maşină de serviciu;- telefon mobil.

S c r i s o a r e d e i n t e n ţ i e ş i C .V . se t r i m i t l a n r . d e fa x :O M i i a f i J S Ş . (3974808)

f

CEA MAI BOGATA OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PRETURI , - L WesflF « S I I

P-ţa Unirii nr. tel/fax: 064-1 Sf*68.58V'V 1 , ’ i m

S.C. ’PRODPAN'ZALĂU

S.A.

Str. Fabricii nr. 10, tei: 060/614220 VINDE:

FĂINĂ tip 650, 550 grificâFĂINĂ preambalată tip ’OOO’ , 650 şi griş alimentar PASTE FĂINOASE MĂLAI EXTRA degerminatTĂRlŢE GRlU VRAC la preţul de 1.765 lei/kg + TVA (numai în perioada 30 oct. - 19 nov.)

CUMPĂRĂ GRlU panificaţie, plata pe loc. (3974194)

în data de 23.11.2000, ora 10, la sediul situat în Cluj- Napoca, str. Iaşilor nr. 23, va avea Ioc licitaţia bunurilor aparţinînd S.C. NAPOTRANS S.R.L. Licitaţiile vor fi reluate în fiecare zi de joi ora 10 Ia sediul indicat pînă la epuizarea totală a bunurilor existente.

Lista bunurilor va fi afişată Ia sediul societăţii, iar informaţii suplimentare pot fi solicitate lichidatorului, ing. Cremene Simion, tel.: 094-779.449. (3974230

SOCIETATE COMERCIALA ANGAJEAZA: REPREZENTANT VÎNZĂRI

S e c e re :- experienţă în vînzări;- seriozitate;- permis categ. B;- stagiu militar satisfăcut.

■ R e la ţ i i la te l. 0 9 2 -2 2 4 .4 0 1 .

S e o f e r ă :- autoturism de serviciu;- telefon mobil;- salariu fix + comision

din vînzări.

(3974820)

— P-t a U n ir ii 4 -5T e l . / F A X : 0 6 4 -4 3 0 .4 2 3

R E C O N D I T I O N A R I C A R T U Ş E I M P R I M A N T E

L A S E R J E T

Direcţia ' de Sănătate Publică Cluj, în colaborare cu AJOFP Cluj, organizează curs de calificare în meseria de "îngrijitori la domiciliu", înscrierile se fac la sediul AJOFP Cluj, Str. Coşbuc Nr. 2, Compartiment Consiliere, .începînd cu data de 6 X I 2000.

Informaţii la tel.: 064-132.093. (4143 870)

(F.P. 0041)Societatea

ffBfi ROMfîNmunic importator al cosmeticelor • italiene MALIZIA şi INTESA cautăsocietăţi de distribuţie cu experienţă în domeniu, pentru colaborare. A şteptăm sc riso rile de in te n ţie la fa x 059/463.904.

Citiţi

ADEVĂRULde C lu j \

• Vînd garsonieră, în Mărăşti, etaj intermediar, confort 1, nefinisată, pret 115 milioane negociabil. Tel.430.423. (Ag.i)• Vînd garsonieră, pe str. Cemei, finisată, confort 1, preţ 130 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, pe str. Actorului, confort 1, finisat, garaj, preţ 36.000 DM. Tel. 430.423. (Agi.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, etaj intermediar, finisat, beci, bucătăria mobilată, pe str. G. Dima, preţ 17.500 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) -• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, utilat, pe str. Fîntînele, pret 175 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie garsonieră, pe str. Muncitorilor, mobilată, finisată, pret 85 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie garsonieră, în Mănăştur, mobilată, preţ 150 DM. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 3 camere, mobilat, pe str. Unirii, finisat,, mobilat, preţ 120 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 4 camere în P-ţa Cipariu, finisat, mobilat, modificări interioare, etaj intermediar, preţ 350 USD. Tel.-430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie casă în A. Mureşanu, 2 camere, bucătărie, baie, finisată, mobilată, telefon, preţ 300 USD. Tel.430.423.(Ag.i.)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Cumpăr teren minim 500 mp. Ofer 6000 USD. Tel. 095-42-95-46. (1304164), •- Vînd 526 mp teren, Calea

Turzii, lîngă benzinăria Schel. Tel. 19-98-28. (1116320) •

• Vînd garsonieră, str. Zambilei nr. 21, ap. 120. Tel. 19-21-27 între orele 10-14; 094- 39-96-32; 14-52-36. (1116318)• Vînd apartament 2 camere în P-

ţa Mihai Viteazul, etaj 2 din 4. Preţ 13500 USD. Tel. 1346-23 după ora 17.(1194537) • -

• Vînd casă în Apahida str. T. Vladimirescu, nr. 8. Tel. 18-54-78. (1194614)

• Vînd imobil 2 camere str. 21 Decembrie 1989 nr. 28, ap. 1; 51,15 mp. Tel. 13-49-70, 095-82-20-45; preţ 19000 DM. (1194618)

• Vînd casă cu etaj şi grădină. Tel. 092-44-85-57. (1194637)

• Vînd în cartierul Gheorgheni, proprietate 2 corpuri de clădiră cu grădină şi curte. Telf 41 -43-04. (1116282). • Vînd garsonieră confort I, Mănăştur, ocupabilă imediat, la preţ negociabil. Tel. 094-29-62-37. (1116293) , \ .

• Vînd casă cu etaj la 25 de Cluj. Tel. 19-70-27; 095-47-52-64. (1116325)

• Vînd Renault Safiane, an fabricaţie 1993, injecţie 2,2; înmatriculat persoană juridică. Preţ 14300 DM. Tel. 41-20-52! (1194617)

• Cumpăr cărţi. Tel. 16-58-74. (1194672)

• Vînd cazan fiert ţuică 500 L, 1 bucată. Tel. 19-36-47 între orele 17- 20. (1304161)• Vînd maşină de spălat Alba Lux

4. Preţ 350000 lei. Tel. 42-82-92. (1116159) .

• Vînd mobilă cameră de zi, bucătărie, aragaz, masă 6 scaune şi canapele. Tel. 15-79-30. (1116254)

• Vînd aragaz cu 3 ochiuri, tip masă, în stare bună, la preţ avantajos. Tel. 094-29-62-37. (1116292) ________

ÎNCHIRIERI• închiriez 4 camere nemobilate,

200 DM. Tel. 094*77-95-49. (1194687)

• Dau în chirie casă cu o cameră, bucătărie str. Porumbeilor nr, 29 orele 16-18. (1304180)

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, tot confortul, la 2 studente. Tel. 14-40-18. ( I I 16264)'

• Dau în chirie apartament 2 camere, cartier Grigorescu. Tel. 18- 63-06; (1116307)

r V l t l ar putea fi reclama dumneavoastră

.devărul de C

AVANCRONICĂ... SORICCTIVĂ

După formulele uzitate pentru sfîrşitul de săptămînă, cu un meci vineri, cinci sîmbătă şi două duminică, etapa cu numărul 12 se desfăşoară după o "reţetă” nouă: şase partide sîmbătă, ultimele două duminică. Să ne oprim asupJa etapei, subliniind cele patru partide ce vor f i transmise pe micul ecran.

Sîmbâtă, 4 noiembrie ,• GLORIA - DINAMO. Zi foarte grea pentru bistriţeni, haiticul

“Clinilor roşii” reluîndu-şi forcingul pentru realinierea în disputa pentru titlu. între două rele, egalul sau înfringirea, bistriţenii l-ar prefera pe primul, fiindcă victoria ar fi un vis prea frumos. Meci

. transmis pe micul ecran de TVR 1 de la ora 14.• STEAUA - CEAHLĂUL. Nemţenii îşi amintesc, cu nostalgie,

de egalul reuşit în compania Rapidului şi în frunte cu Pinalti visează la o recidivă ce nu va avea loc fiindcă Steaua nu-i de acord cu un astfel de rezultat. în plus, este vorba şi de diferenţa de valoare. Şi acest meci poate fi urmărit pe micul ecran, transmis de PRO TV în nocturnă de Ia ora 17,00.

• F.C. BRAŞOV - ROCAR. De sub Pietricica sub Tîmpa, a doua deplasare a trupei din Drumul Găzarului. Partidă în care şansele rocariştilor sînt nule şi neavenite, chiar dacă la capitolul eficacitate stau mai bine decît braşovenii (18 goluri marcate faţă de numai 6), dar la defensivă raportul valoric este exact pe dos: 5 goluri în 11 partide reprezintă pentru F.C. Braşov cea mai bună apărare a campionatului, în timp ce rocariştii au încasat 19 (locul 16, ultimul în ierarhia apărăriîor). în formula PRONOSPORT,

• FORESTA - PETROLUL. “Pădurarii” primesc vizita “Lupilor galbeni”, trupa-revelaţie a turului, situată acum pe treapta a treia a clasamentului la zi. Meci greii pentru gazde, dar “pădurarii” suceveni ştiu să se bată cu ardoare acasă, pe Stadionul “Areni”, care va cunoaşte din nou afluenţa spectatorilor. Acord prima şansă “pădurarilor”.

• ASTRA'- F.C. ARGEŞ. Piteştenii se deplasează la Ploieşti aureolaţi de scorul de forfait din partida cu fostul lider, Universitatea Craiova. Numai că “astraîii” judecă altfel lucrurile, argumentele lor fiind cele 4 puncte aduse din deplasare (3 cu Steaua şi unul cu Gaz Metan), plus faptul că joacă acasă.

• F.C. NAŢIONAL - GAZ METAN. După isprava de Ia Galaţi, unde au “îndoit” oţelul, nu văd cum “bancarii” ar putea rata victoria în faţa ultimei clasate, mai ales că nevoia de puncte este foarte acută în Cotroceni.

Duminică, 5 noiembrie• UNIV. CRAIOVA - F.C.M. BACĂU. Daca universitarii din

Bănie s-ar fi întors de la Piteşti cu alt rezultat decît înfrîngerea cu scor de forfait, aş fi acordat ceva şanse băcăuanilor. Aşa nici una. Partida va fi transmisă pe micul ecran de PRO TV, de la ora14.00.

• RAPID - OŢELUL. Al doilea examen pentru Mircea Rednic, de astă dată acasă, în Giuleşti. Gălăţenii vin sub Podul Grant după înfrîngerea suferită acasă în faţa “bancarilor”. Rapidiştii au prima sansă. Meciul va fi transmis pe micul ecran de TVR 1, de la ora17.00.

Romeo V. CIRŢAN

TREI PARTIDE IN DEVANSMiercuri s-au disputat - în cadrul etapei cu numărul 14 -

trei partide în devans, soldate cu rezultatele:SERIA I• Sportul Studenţesc - Farul Constanţa 1-0• Diplomatic Focşani - Poiana Cîmpina 2-0 SERIA A II-A• U.E.C. Electro Craiova - F.C.M. Rm. Vîlcea 3-1Restul partidelor vor avea loc mîine, sîmbătă, 4 noiembrie.

TUR DE ORIZONT CU ECHIPEZE CLUJENEDuminică, 5 noiembrie, partidele etapei cu numărul 12 în

Divizia “C”. Pe scurt ne propunem un tur de orizont cu echipele clujene în privinţa partidelor pe care le au de susţinut..'■s e r ia A v ii-A ~ ~

• N i t r a m o n ia F ă g ă r a ş - C .F .R . C lu j - N â p o c a , Dacă feroviarii clujeni au reuşit o “remiză” la Tîmăveni, în compania “chimiştilor” (aflaţi momentan pe treapta a doua a clasamentului) de ce nu s-af întoarce de la Făgăraş măcar cu un punct, Nitramonia fiind ultima'clasată? O întrebare la care aşteptăm un răspuns pozitiv din partea celor din Gruia.

• A r i e ş u l T u r d a - I n d u s t r i a S î r m c i C . T u r z i i . Un derby între două conjudeţene şi vecine apropiate, care se cunosc foarte bine, se stimează, dar... nu se iubesc. Partidă de 1, X, 2.

• R o m r a d i a t o a r e B r a ş o v - O l i m p i a G h e r l a . Ca valoare colectivă, formaţia gherleanâ este superioară celei braşovene, dar care are avantajul terenului propriu. în plus, “olimpicii” de pe Someş s-au deplasat la Braşov cu moralul alterat după înfrîngerea suferită duminica trecută în faţa turdenilor în propria ogradă. N-aii decît să demonstreze printr-un rezultat bun că înfrîngerea de duminică a fost un accident, că alta-i echipa. .

• M in e r u l I a r a şi V ir o m e t V ic to r i a stau.

r.SERIA A VIII-Ă,• M in e r u l S ă r m ă ş a g - U n i r e a S e le n a D e j . A doua deplasare,

consecutivă, pentru unirişti. Meci greu fiindcă acasă la ortacii din Sărmăşag e foarte greu de realizat “remize”, iar victoriile oaspeţilor sînt “rara avis”. Avem încredere, totuşi, în unirişti, mai ales câ în ultima vreme ştiu să se bată frumos şi sportiv. Mai ştii de unde sare iepurele victoriei?

• M in e r u l O c n a D e j - P r o g r e s u l Ş o m c u ta M a r e . Vin în vizită la Ocna Dej “pîrîcioşii” din Şomcuta Mare, cei care în etapa trecută, acasă, au terminat Ia egalitate cu Unirea Selena Dej, după care pentru a se disculpa de neputinţa de care au dat dovadă au aruncat vina pe unirişti, care, pasămite ar fi cumpărat pe arbitrul de centru al întîlnirii. O scorneală grosolană .care, din păcate, a prins cheag la unele ziare şi “mici ecrane” dornice de ştiri de scandal. Acum “pîrîcioşii” din Şomcuta Mare vor avea de înfruntat opinia publică din oraşul de la confluenţa Someşurilor, plus fermitatea dorinţei ortacilor din Ocna Dej de a obţine victoria. Le urăm succes ortacilor. După meci pe cine vor mai arunca vina “pîrîcioşii”?

• “ U ” C lu j - N a p o c a are “zi liberă” pentru că formaţia Phoenix Baia Mare s-a retras din competiţie. Prilej pentru Neluţu Sabău şi echipa alb-negrilor de odihnă activă şi reîncărcarea bateriilor.

Victor E. ROMAN

G IND URI D E N O IEM B R IE

De miercurea trecută am intrat în penultima lună a anului. Toamna se îndreaptă spre jumătatea anotimpului ruginiu. Treptat, vremea se răceşte. în apele colinare şi de şes rezultate tot mai slabe la peştii paşnici,-ba chiar şi la răpitori - ştiucă, şalău, biban şi avat - capturile scad ca număr. Totuşi, Lacul ştiucilor de la Sâcălaia continuă să atragă un mare număr de pescari sportivi (în ultimele sfîrşituri ^de săptămînă locurile de cazare de la cabană, respectiv bărcile fiind _ luate cu asalt). w

0 C A R T E U TILA P E S C A R ILO R SPORTIVI

Este foarte greu sâ dai un verdict despre o carte pe care ai frunzărit-o în mare viteză. Cea pe care v-o prezentăm în

rîndurile de faţă - Alexandru- Ionuţ PETRIŞOR:PESCUITUL SPORTIV ÎN ROMÂNIA - vine să umple un gol existent în acest domeniu. Pe parcursul a 16 pagini (cuprinse în filele 11-26) facem cunoştinţă cu primul capitol al lucrării: Cîteva elemente de biologie a peştilor. între paginile 27-116, capitolul II al lucrării, extrem de important - util şi începătorului, dar şi celui avansat - Introducere în tehnicile de pescuit sportiv. De reţinut şi capitolul trei: întreţinşrea şi verificarea sculelor de pescuit (paginile 117-122). Capitolul patru, de largă extensie, Diferiţi peşti din- fauna României şi pescuitul lor sportiv (paginile 123-206) îţi atrage atenţia în mod deosebit. Realmente, un capitol V neaşteptat şi incitant: Reţete culinare bazate pe peşti sau subproduse ale acestora (paginile 207-246). Ultimul capitol, V I, Dicţionarul speciilor de peşti prezentate în manual (paginile 247-265). .Capitolele sînt ilustrate cu schiţe explicative. O carte ce nu ar trebui să lipsească din biblioteca pescarului.

S 0 L U N A R E L EPrognoza pentru săptămîna >

4-10 noiembrie: două zile “roşii” (cu şanse foarte bune) sîmbătă, 4 şi duminică, 5;

urmează trei zile “negre" (şanse

YŢt s c h im b ă to a re ,v] aproape nule, se

c r . răceşte timpul, zilele

P e s c u i t u l s p o r t iv .în R o m â n ia

p r w r c

miercuri 8; săptămîna continuă cu o zi “roşie”, joi, 9 şi se încheie cu una “albastră" (şanse bune) vineri, 10 noiembrie. Indiferent de culoarea zilelor, urarea noastră de “Fir întins” rămîne valabilă şi o adresăm tuturor celor ce vor

■ poposi pe mal de ape.

Victor PESCARU

O j B A & m E R N A Ţ I O N A m F . O T B A l ^ I N T E R N A Ţ I O N A L ^ l E O T B A L H I N T E R N A Ţ I O N A b ^ l g t i

ITALIA - 4

“DUBLA” URUGUAYANULUI S0SA PROPULSEAZĂ UDINESE PE LOCUL ÎNTÎI!

Bilanţul etapei indică 6 victorii ale echipelor gazdă, un singur succes al oaspeţilor, iar alte două confruntări s-au încheiat nedecis. Performera rundei se numeşte, fară îndoială, Udinese, echipa de pe “Stadio Friuli” care a îngenunchiat pe “Delle Alpi” Juventus Torino şi a urcat pe treapta cea mai înaltă a clasamentului. Udinese, Âtalanta şi Paima au rămas imaculate la capitolul înfrîngeri. Roma a capotat pe “Giuseppe Meazza” şi a pierdut şefia clasamentului acumulînd primul eşec al sezonului. “Brînzarii” de la Parma şi Vicenza şi-au delectat.fanii cu primele succese ale

. sezonului în “Serie A”. Să mai spunem că miercuri seara, în cele 9 partide, cavalerii fluierului ce au oficiat la centru au acordat 45 de cartonaşe dintre care două roşii (Materazzi de la Perugia eliminat de Collina) şi Bellavista (de la Bari eliminat de Trentalange). Echipa cea mai avertizată, a etapei a fost chiar Udinese (şase cartonaşe galbene). Mutu a bifat 90 de minute şi a făcut pereche în atac cu Gilardino. Meci cu cîntec pe arena “Penzo” unde Vicenza a scăpat de ultimul loc al clasamentului învingînd în minutul 93, dintr-un penalty discutabil, Pemgia. Kallon autorul golului.

în epilogul etapei, în nocturnă, pe arena “San Siro”

Interul lui Tatdelli a stopat invincibilitatea romanilor antrenaţi de Fabio Capeîlo. Au marcat Siikiir (18) şi Recoba (68). Atacul stelar al oaspeţilor format din Batistuta, Delvecchio şi Totti a fost anihilat excelent de linia defensivă a nerrazzurrilor formată din cvartetul Cirillo, Ferrari, Blanc şi Cordoba. iiRCTltătele,: etapei:

• Atalanta - Verona 3-0Bologna - Reggina 2-0

• Vicenza - Perugia 1-0." ’• Intţr - AS Roma 2-0

• AC Parma - AC Milan 2-0\ ♦ Lazio - Brescia 2-1

• Lecce - Napoli l-I: «Florentina - Bari . 2-2

• Juventus - Udinese * 1-2. După cum se poate observa a fost o etapă destul de

săracă în goluri. Gazdele au marcat 16 goluri, în timp ce oaspeţii doar 6. După 360 de minute, golgeter este lazialul “bianco-celesf ’ Simone Inzaghi cu patru reuşite la activ. Acesta este urmat de Totti, Batistuta (Roma) şi Schevchenko (Milan), fiecare cu cîte trei reuşite.

SPANIA- 4 ~

M AU0RCA - SPAIMA GIGANŢILOR“Corrida” a debutat marţi cu. duelul dintre campioana

en-titre, Deportivo La Coruna şi nou-promovata Las Palmas. Galicienii antrenaţi de Javier Irureta şi-au

onorat blazonul. Omul numărul unu al confruntărilor a fost atacantul Tristan, autorul unui hat-trick. Succesul a fost completat de reuşita olandezului Roy Makaay. La Coruna a fost lideră pentru 24 de ore, dar după desfăşurarea totală a rundei galicienii se află în urma Valenciei, la două puncte în spate. “Liliecii” au învins mai uşor decît o arată scorul, trupa lui Victor Femandez, Celta Vigo. Cuplul Carew-Zahovic este considerat de “Marca” unul din cele mai strălucite din “Primera Division”. Pe “Santiago Bemabeu”, 70.500 de socios au urmărit neputinţa favoriţilor în faţa Mallorcăi. După ce a învins pe Barcelona (2-0), Mallorca nu a iertat nici gruparea condusă de Vicente del Bosque. n! Rezultatele etapei: Y T T T ." . ~ 'T ~ .

• D e p o r t iv o L a C o r u n a - L a s P a lm a s 4-0; • R e a l M a d r id - M a l lo r c a ' " „ ' ~ 0-2 "*

• A la v e s - R e a l S o c ie d a d 0-1• A th le t i c B i lb a o - Z a r a g o s a u . . . 1-2• M a la g a - O s a s u n a 3 -1 -

.. • V a l la d o b d - E s p a n v o l . - l - l• S a n t a n d e r - V i l la r e a l . *3-1

: • V a le n c ia - C e l t a V ig o . . . . ’ i . q• B a r c e lo n a - N u m a n c ia : 1 -1 .CLASAMENT: Valencia 19, Coruna 17, Real

Madrid, Alaves 14, Barcelona, Vigo 13, Vallecano 12, Oviedo, Malaga, Mallorca, Las Palmas 11, Valladolid, Villareal 9, Espanyol, Santander, Numancia, Bilbao, Sociedad 8 puncte. '

Cristian FOCSANU

Noutăfi la OLIMPIA Gherla

Comportarea . sub aşteptări a divizionarei “C” O LIM PIA Gherla,. în această toamnă, nu lasă indiferentă conducerea clubului de pe Someş. Diriguitorii fotbalului din. municipiu au şi luat primele măsuri- Se află în curs de transferare doi jucători de la ASA Victoria Someşeni, liderul Diviziei “D”. Este vorba de fundaşul Bria şi înaintaşul Ignat, fost şi la “U”. Mai ales de ultimul OLIMPIA are mare nevoie. Efectiv, nu este un fotbalist în lotul actual care sâ pericliteze poarta adversarilor. Aducerea lui Ignat sub comanda lui Mihai Pop ar rezolva problema.

SZ. Cs.

|1 Dolar SUA = 24.902 lei 1 1 Marcă germană = 10.954 lei E e o L1G m i a

1 EURO = 21.424 lei 1 g A U R = 212.764 lei

f - 0»V' - VE ' E E '' •

lomiii IuBojonoi si i f î m Jloqnl ToSlîlniîM ;i U M il: IM !

urmare diri pagina 1

gea mseamnaacte nuvorbeDatele furnizate de Direcţia Silvică (D.S.),

relevă faptul că suprafaţa forestieră de 9.416 hectare, validată de Comisia judeţeană pînă la data de 30 septembrie, are următoarea structură: persoanelor fizice le-au fost restituite 3.247 ha, formelor asociative 1.654 ha, cultelor şi şcolilor 274 ha şi localităţilor diri judeţ 4.241ha. Conform declaraţiilor conducerii D.S Cluj, suprafaţa totală (de 9.416 hectare); include 1.000 de hectare validate ilegal de către Comisia Judeţeană, pe teritoriul judeţului Cluj, în favoarea comunei Horea, din judeţul Alba. N

Tot la şedinţa din 30 septembrie, Comisia Judeţeană a validat ilegal comunei Chiuieşti, din judeţul Cluj, suprafaţa de 2.035 de hectare de pădure. în lipsa actelor doveditoare,,Anexa 53" - ce constituie un act probă al reconstituirii - a fost întocmită de către cei delegaţi sâ realizeze reconstituirea, prin luarea în considere a declaraţiilor martorilor. Directorul Oros menţionează, însă că declaraţiile de martori nu constituie „acte doveditoare” ale dreptului de proprietate. Potrivit art 1191 şi Codului Civil, dovada actelor juridice, al căror obiect are o valoare ce depăşeşte 250 de lei, nu se poate face prin martori, ci printr-un act autentic sau prin-un act sub semnătură privată. Proba cu martori - susţine Oros - nu poate fi luată în Considerare decît dacă martorii au făcut declaraţii în faţa unei instanţe dc judecată care a emis în acest sens o sentinţă de constatare.

De asemenea, conducerea D.S. Cluj precizează câ „Anexa 54” a comunei Sic a fost votată fără a se lua în considerare obiecţiunile delegaţilor silvici, litigiul constituindu-1 o suprafaţă de teren dc 630 de hectare. în cazul comunei Mârgâu - unde au fost validate ilegal 322 de hectare - procesul

r d ‘

Na se găsesc cumpărători pentru activele Clujanei

Clujana a încercat ieri să vîridă o serie de active neproductive. Este vorba de parcul sportiv Clujana, pentru care a fost stabilit; un pret de pornire de 17,28 miliarde lei, bala greifere (4 miliarde lei), cantina (1,6 miliarde lei) şi sera horticolă, pentru care preţul de ofertă este de 240 milioane tei. Aceste active au mai fost scoase la licitaţie de cîteva ori, dar nu s-a reuşit vînzarea lor. Din păcate, aceiaşi lucru s-sf întîmplat şi ieri, cu .toate că au > existat cîtiva ofertanţi, care au cumpărat caiete de sarcini pentru cantină si hală. Ultima licitaţie a fost organizată tn 19 octombrie a.c. şi s-a soldat cu vînzarea grădiniţei, a creşei şi a unui

u ||

L

m f i *

Ercatmur.verbal-al comisiei locale nu conţine semnăturile delegaţilor silvici. Comisia Judeţeană a atribuit şi în comuna Căşei 850 de hectare de pădure în mod ilegal, întrucît nu există schiţe ale amplasamentelor în discuţie. „îngrijorarea noastră este aceea că se forţează aplicarea legii fară a se respecta legalitatea - menţionează Oros. Acuzele aduse sistematic la adresa silvicultorilor afectează prestigiul breslei”.

„auruluiverde”rîncingespiritel

Multe comisii locale de aplicare a Legii nr. 1 nu au un program de lucru bine stabilit, acestea întrunindu-se în formaţii incomplete. Principalele probleme cu care se confuntâ delegaţii silvici sînt legate de neparticiparea juriştilor şi ai delegaţilor OCAOTA la analizarea terenurilor forestiere cu probleme. Evidenţele cadastrale sînt puse astfel cu

greutate la îndemîna specialiştilor silvici, în peste 40 % din cazuri lipsind schiţele de amplasament (cazul comunelor Chiuieşti şi Ţaga). Există, de asemeni, cereri .luate în considerare numai pe baza declaraţiilor martorilor, în pofida unor înregistrări - probă existente în Cartea Funciară. Astfel, în localităţile Aiton şi Băişoara există suprafeţe forestiere solicitate atît de Biserica Ortodoxă, cît şi de cea Greco-Catolică.

O problemă desosebitâ o constituie pentru delegaţii silvici şi punerea în posesie, de către comisiile comunale, a unor persoane juridice care nu au structuri silvice proprii avizate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului. "Toate aceste dispute, care au apărut între noi şi comisiile judeţene şi cele locale; se datorează unor ambiguităţi, care se interpretează şi se aplică diferit de spiritul legii - consideră Dorel Oros. Acest lucru dă curs unor concepţii pretins - juridice şi sociale”.

De fracte nu vom duce lipsăDacă la iarnă vom avea probleme cu gazul sau apa caldă,

de fructe nu vom duce lipsă. Dimpotrivă, încheiem un sezon foarte bun în această toamnă. împrejurimile Dejului ne oferă un exemplu bun în această privinţă: La SG “Pomicola” Sa Căşeiu, de exemplu, în ciuda secetei prelungite din acest an, producţiile au fost peste aşteptări. Pe cele 121 hectare de livezi s-au obţinut 1.500 tone mere Golden, Jonathan şi Starkinson. O parte a producţiei a fost valorificată la o secţie de băuturi răcoritoare din judeţul Bistriţa Năsăud, dar însemnate cantităţi de fructe sînt depozitate în halele din incinta sediului societăţii din vecinătatea; comunei; Căşeiu. Directorul unităţii; domnul inginer loan Negrea, este şi el mulţumit de recolta acestui an, pe care o explică, mai ales, prin calitatea lucrărilor de întreţinere efectuate cu eforturi financiare deosebite. în perioada imediat următoare nu vom mai: fi nevoiţi să importăm mere din Spania, bazinul pomicol din jurul municipiului Dej eferindu-ne în acest an o satisfacţie. Măcar cu fructele nu vom avea probleme...

S Z .C s .

1,6 miliarde de lei pentra CarpimezIeri a avut loc o nouă licitaţie electronică pe RASDAQ pentru

vînzarea a 71,8 la sută. din acţiunile Carpimez, deţinute de FPS. Intermediarei tranzacţiei a fost desemnat SVM Interdeafer Capital Invest. La licitaţie s-au prezentat doi ofertanţi, unul dintre ei adjudeeîndu-şi acţiunile la preţul de 2.700 lei/acţiune. Valoarea întregului pachet (608,057 acţiuni) a fost de 1,6 miliarde lei.

Precizăm că societatea a înregistrat ia 30 iunie a.c. o pierdere de circa 800 milioane lei, corespunzătoare unei cifre de afaceri; de 1,3 miliarde lei. A.R.B.

L 0 U I I

Numărul şomerilor (care beneficiază de ajutor de şomaj sau de alocaţie de sprijin şi persoanele aflate în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocupare şi Formare Profesională, şi carc nu beneficiază dc prevederile Leeii I/1991), la 10 octombrie 2000, a fost dc 35.228, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 10,0 la sută cu 1 la sută mai mică decît rata şomajului înregistrată la finele lunii septembrie din anul precedent

Din numărul total alşomerilor, 66,1 la sută sînt muncitori şi 54,5 reprezintă femei.

Cîştigul salarial mediu nominal brut pe economie în luna septembrie 2000 a fost de 2.989.839 lei, iar cel net de 2.272.967 lei. Comparativ cu luna august 2000, cîştigul, salarial mediu nominal braţ a crescut cu 2,8 la sută, iar cîştigul salarial mediu nominal net cu 2,4 la sută.

Coeficientul de creştere a cîştigurilor salariale medii nete

somerilorHînTusoarărscăderepe economie - care utilizează în conformitate cu prevederile legii nr. 1 12/1995 privind vînzările de locuinţe - pentru luna septembrie 2000, faţă de luna ianuarie 1990, a fost de 769,98 ori, iar faţă de luna februarie 1992, a fost de 178,73 ori.

Cîştigul salarial' mediu nominal net, realiiat în luna septembrie 2000, pe ansamblul unui eşantion de agenţi economici şi instituţii din judeţ, a fost de 2.477.433 Iei, mai mare cu 3,8 la sută comparativ cu cel realizat în august a.c.

(D.E.A.)

Situaţia şomerilor: a-în evidenţă şi plată; b-Sn evidenţă pentru alocaţie de sprijin;

c-în evidenţă pentru locuri de muncit - la sfârşitul pcrloadci-

100%

80%

60%

40%

20%

0%

i 6 2 3 7 j#7*. T

i% 11865

* ■? ■>

4 t

14154j ......

- . 'i» » 4SftPiSSI MfcwîlBl18177]

> 16557

V

# s ij 6806 |

sept. 1999 sept. 2000

l

Termoelectrica a contractat an credit de 138 milioane de dolari

Termoelectrica a contractat un credit sindicalizat cu garanţii de stat, de 138 milioane de . dolari, destinat exclusiv importurilor de păcură şi gaze naturale pentru următoarea perioadă | de iarnă. Preşedintele Citibank România, Zdenek Turek, a declarat că prin contractarea | acestui credit, Ministerul Finanţelor reintră pe piaţa internaţională a creditului sindicalizat. “ Citibank a fost mandatată, pe bata de 19 septembrie, să aranjeze un credit sindicalizat de | 100 m ilioane de do la ri. în numai şase săptăm îni, am fin a liza t aranjam entul, |. . . ............................ Şî

- înregistrindu-se o suprasubscriere” , a adăugat Turek. împrumutul este acordat pentru un | an, cu o perioadă de graţie de'trei luni, dobîndă fiind fluctuantă, care urmăreşte Libor | i pentru trei luni. La acest aranjament participă 14 bănci din Europa, America de Nord şi i * Asia. “ Unele bănci nici nU sînt prezente în România. Costurile Împrumutului sînt de circa J | 10%” , a spus Turek. Premierul Mugur Isărescu afirmă că, prin contractarea acestui împrumut, | î România reintră pe piaţa creditului sindicalizat, după mai bine de doi ani de zile şi survine ţ 1 ieşirii ţării noastre cu o emisiune de obligaţiuni pe pieţele internaţionale. J

grijă: avemf

Romstal are în Cluj Napoca două expoziţii proprii, cu vânzare. Acum, Ia Romstal găseşti practic orice îţi trebuie în materie

de instalaţii hidro-termo-sanitare. E tot ce avem... să-ţi spunem!

Expoziţii Romstal cu vânzare:1. Str. Aurel Vlaicu nr.25, tel: 064/448.8622. Str. Islazului nr.19 (Complex Big Mănăştur),

tel: 064/423.723,164.368

r o m s f o LUNIVERSUL INSTALAŢIILOR

BURSADEfVALORI BUCUREŞTI

iMtM âIs’mb D trH in i»aoc»bfc | VN | Ineh. | V ir j D m . | Hax. | Min. | P rintd. | N r.sc i | V j l to t ib lb î

* Categorii )|22$oaebii)

ALR* ALRO SLATiT-iA 9000 17500 0.0 17500 17600 17400 17,499 - 14,217) 248,758,700

ARC* ARCTIC GĂIEŞTI 1000 760 1.3 750 760 750 755 21,000| 15,845,000

ASP* RAFtNARIA ASTRA w*waFicesTi 1000 1000 .5.3 920 1000 920 993 01,884 81,282,280

AT8‘ ANTJBfOTICE IAŞI 1000 1350 -2.2 1370 1370 1340 1,357 2,262 3,069.410

AZD* .a z o m u r e s t g : mureş 1000 • 720 44 720 - 720 720 719 4,050 2,913,500

8TR SANCA TURCO-ROMANAbuowct 1000 2900 13.7 2450 2900 2300 2,814 234,100 658,810,000

CMP COMPA SIBIU 1000 640 0.0 640 640 640 640 1,700 1,088,000

ELI* ‘ ELECTROAPAFATAJ BXUREST . 1000 950 1.1 950 950 950 950 29,164 27,705,160

EXC BXCELEflT BXURESTI 1000 740 0.0 0 0 C 720 69 49,680

OIL OILTERMINA.L CONTANTA 1000 520 5.1 500 520 500 506 3,300 1.670,000

OLT* OLTCHIM RM. VALCEA 1000 93C 0.0 920 930 920 925 2,260 2,091,400

RLS RDLAST PITEŞTI . 1000 710 ■2.7 690 710 690 693 854 598,800

TBH TURBOMECANICA BUCUREŞTI 25000 26000 12.0 28000 28000 25 DOC 26,667 180 4,800,000

TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA 1000 ' 1520 -0.7 1520 1530 1520 1,521 18,800 - 28,556,000

TLV* BANCA TRANSILVANIAclunatoca 1000 2600 -19 2650 2650 2600 • 2,628 111,33? 292,609,900

T otal 525,187 1,369,907,830

S o c ie ta ti de Investiţii F in a n c ia re "

S'r>b D im m irt acckbte VN Ineh. Vir D uc. U u . Min. Prm*d. N r.ac i VaLtobb (Itţ

SIF1 S.I.F. BANAT-CRISANA ARAD 1000 - 510 0 510 530 510 518 351,295 182.092,450

SIF2 S.I.F. MOLCOVA BACAU 1000 330 0.6 - 325 330 325 329 285,837 94,053,597

SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 550 -1.8 550 560 550 557 358,966 205,628,980

5IF4 ' S.I.F. MUNTENIA BXURESTI 1000 455 -1.1 456 475 •* 450 461 . 465,487 214,805,034

S1F5 S.I.F. OLTENIA CRAIOVA 1000 436 .1.9 428 445 -425 435 483,820 210,262,464

To ta l S IF 1,955,405 ■ 906,852,525

. Categorii a M 94 sociefaii)

AMP lAMEP AMERICAN p/CMQWCTtcuct 1000 1400 -6.7 1400 1400 1400 1,400 . 900 1,260,000

APC VAEAPCAROM BUZĂU ■ 1000 276 -8.0 -275 276 275 276 2,576 709,800

AUR AURORA TAFGU^FcUMOS IAŞI 25000 62500 3.3 63000 . 63000 62500 62,700 500 34,350,000

ERC BERGENI BUCUREŞTI 1000 750 4.2 750 760 750 752 6.105 4.588.750

BRM pERMAS SXEAV A 7000 4300 2.4 42QC 4300 4200 4,257 865 3.682,300

COS |cOS TARGOVISTE . 25000 2300 15.0 2200 2300 2200 2,278 2,691 6,130,300

CRB JcAfRBID-FOX TARNAVENI 1000 400 0.0 400 400 400 400 2,000 800.000

DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 560 -3.3 570 600 570 590 21,774 ■ 12,836,260

EPN |eMA PIATRA NEAMŢ 1000 1200 9.1 - 1110 1200 1110 1,175 16.100 18,924,000

EPT Je l e c t r o p u t e r e cr a io v a m> 245 2.1 245 245 - -245 245 5.596 1,370,820

FEL FELEACULCUJJ NAPOCA 1000 420 0.0 400 420 400 409 1,600 654.000

IMF IMPACT BXURESTI 1000 2200 10.0 2000 2200 • 2000 2,164 29,620 64,090,000

IMS IMSAT BXURESTI 1000 1850 -7.5 ■ 2000 2000 •1850 1,884 1,488 2,803,400

INT INTERNATIONAL SINAIA 1000 5350 7.0 5000 5350 5000 5,146 479 • 2,465,000

MPN MOPAN MUREŞ 1000 550 0.0 930 550 530 W 11,644 6,350,120

NVR C. N. F.R.NAVR0M GALAŢI 25000 • 7000 0.0 7000 7000 7000 6,900 478 3,298,200

PCL POUCQLQR BXURESTI 1000 2400 -2.0 2450 2450 2400 2.402 ' 14,500 34,625.000

PEI PETROLEXPORTIMPORT suwmîti 150000 96000 2.1 96000 96000 96000 95,961 77 7,359.000

PTS PETROLSUB SUPLACU ccbarmu 1000 1040 0.0 1000 .1040 1000 1,030 69,951 72,041,590

SCD SICOMED BXURESTI ■ . .1000 . 2400 2.1 2400 2400 ' 2350 2,396 14,093 33,800,750

TWR (TOMIRIS IAŞI 25000 7000 ■0.1 7CICQ 7000 7000 ‘ 7,000 •140 980,000

T o b l categoria a ll-a • • 204,9(3 312587,3(2

Total categoria 1 ♦ II (exclusrvS lf) 730,150 1,(82,493,192

TOTALGENERAL 2,685555 2,539,347,717Capitalizare bursiera (mll lei) -* 10 811 924Societati comerciale exclusiv' SIF (mll tel) » 9 521 459SIF (mii. lei) — 1 290 465BET ROL — 528.65 puncte Variaţie — 1.41 puncte- (0.27%)BET-C ROL - 519.58 puncte Variaţie - 6.17 puncte <1.2%)BET-FI ROL «* 1008.50 puncte Variaţie — -2.28 puncte (-0.23%)Capitalizare bursiera (USD) — 434 178 949 ^

Societati comerciale exclusiv SIF (USO) - 382 357 201SIF (USD) — 51 821 748BET USD - 159.92 puncte ‘Variaţie ” 0.2 puncte (0.13%)BET-C USD m 175.1G p u n c te Variaţie = 1.83 p u n c ta (1.06%)BET-FI USD mi 1006.39 puncte Variaţie ■* -3.7 puncte (-0.37%)

NOTĂ: La categoria a il-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi

Societăţi din judeţul ClujS IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă V A R IA Ţ IE

N R .T R A N Z A C Ţ II

V O L U MT O T A L

V A L O A R E T O T A L Ă .

P R E Ţ M E D IU

s:C tT U : : ; • C IM E N T U L T U R D A - :C J r - : . . -0 . - 0 5 - : : 3 2 7 1 v 1 6 6 7 3 3 9 0 0 5 0 9 7 3

N A P P NAPOLACT - CJ 4.76' 18 . 3 0254 1426087 0 0 4 7 1 4

Ţ G R N D : : • G R A N D E M A R - C J : • : : ' ; 0 .0 0 , :: 1 9 6 4 . ; 4 1 4 5 2 0 0 • 4 3 0 0 ŢJ

S A M U S A M U S M E X D E J - C J 3 .8 5 - 1 2 5 1 9 3 4 0 0 6 5 0 1 3 5 0

x A R G O i; ' ; : 1 > ;: A R G O Ş ;-ţ G J i r G J £ £ £ : : : : - 0 .0 0 - ; • '4 0 • r ; :9 0 0 0 0 0 : 2 2 5 0 0 ^

S O C E S O R E T I S E R V IC E - C J 6 7 .0 0 2 10 71 8 9 4 5 0 0 8 3 5 •

TOP 15

S I M B O L S O C IE T A T E C O M E R C I A L ĂN R .

T R A N Z A C Ţ I I

V O L U M

T O T A L

V A L O A R E

T O T A L ĂP R E Ţ M E D IU

M E R H M E R C U R P L O IE Ş T I - P H T 4 3 0 0 0 3 2 6 8 0 0 0 0 0 0 - : 7 6 0 0 0

A L C P - A L C O M B - A B 2 9 3 1 8 3 4 9 9 8 4 0 8 0 3 7 5 6 0

T U F E T U R I S M F E L IX B A 1 L E F E L I X - B H * 6 9 5 8 3 4 5 2 2 3 0 0 0 4 9 6 1 5

P A C Y P A L A C E S I N A I A - P H 3 7 6 2 7 5 1 9 0 6 8 7 5 0 0 2 5 0 0

c r r u . C IM E N T U L T U R D A - C J 5 3 2 7 1 1 6 6 7 3 3 9 0 0 ; / • ”

N A P P N A P O L A C T - C J 18 3 0 2 5 4 1 4 2 6 0 8 7 0 0 s 4 7 1 4

A L P O A . . =o ■■ . 1 8 ‘ 4 9 3 8 1 2 4 7 6 1 5 0 0 2 5 2 5 6

C O N D C O N D O R B U C U R E Ş T I - B U . - 1 1 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 '

G E R O G E R O M E D - S 8 1 2 2 0 4 8 1 0 0 3 4 3 2 0 0 9 0 0

S P A R " S P IC U L A R G E Ş - A G . 9 5 6 8 7 1 1 0 2 3 6 7 8 0 0

Ooco

V I C Q V I C T O R IA P R A H O V A - P H ; 3 3 4 4 ; • • • '5 9 8 1 4 5 0 0 ' : : 1 7 8 8 7

H L E T J S L E C T R O T IM IS - T M 3 2 0 1 6 4 8 9 9 6 0 0 0 2 4 3 0 4

A l i Q a l i m e n t a r a i a s u IS * I I I M i î P : 4 5 G 3 6 S - ; ; 4 5 0 3 6 5 0 0 V 1C 0

M IN E M I N E R V A - B U 1 7 7 5 4 3 4 0 0 0 0 0 5 6 0 0 0

U N IS E M ■ U N I S E M - B U : i2 7 9 0 0 0 L . :3 9 0 6 C C O O P; 1 4 0

D a t e s i n t e t i c eNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE....................... 240NR. TOTAL ACŢIUNI................................ 1.857.885VALOARE TOTALĂ TRANZACŢII .........................................................6.075.138.855 LEIINDICE RASDAQ ....... ,........................................................* 705.51 PUNCTEVARIAŢIA ZILEI.......... -3.02 PUNCTEVARIAŢIA PROCENTUALA............................................................. -0.43%

Informaţiile referitoare Ia Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursleră RASDAQ protla de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S i, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433212.

I* ; Cursuri pe piaţa valutară : P c iu j-N a p o c a .l2 .l1.2 0 0 0

- lei -

DENUMIREAVALUTEI Simbol

Variaţie faţă de ziua

precedentă {%)

CURSUL ÎN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 1.48 T 13192

DOLAR CAN AD A CAD 0.48 i 16256

FRANC ELVEŢIA CHF 0.71 t 14043

COROANA DANEMARCA D KK 0.70 T 2879

LIRA STERLINĂ GBP * .0 .58 T 36201

« y e n V a p o n ia JPY • > . 4 .30 T 230.06

COROANE NORVEGIA NOK 0.33 i 2697

COROANE SUEDIA SEK 0.08 T 2515

DOLAR SUA 0.14 •fi- 24902

DST DST . 0.62 T 32010

EURO •:i|.£UR;:;.:g 0 * 5 P 21424

: C tu^Urile participante ia .6 URG i

SHILING AUSTRIA ATS 0.65 T 1557

FRANC BELGIA BEF 0.57 T 531

•M A R C Ă C E R M A *^ «-«5 m 10954

PESETAS SPANIA ESP 0.65 r 128.76

MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.64 î 3603

FRANC FRANŢA FRF 0.65 T 3266

U R Ă IRLANDA IEP 0.65 î 27203

U R Ă ITALIA LIT 0.64 T 11.06

GULDEN OLANDA NLG 0.65 T 9722

ESCUOOS PORTUGHEZ PTE 0.65 T 106.86

1 g AUR (p re ţIn lei) 0.05 î 212764

' Casa de schimb ■ USD' v OEM"'valutar* C V C V

M A C R O G R O U P 2 4 .9 5 0 2 5 .1 5 0 1 0 .7 2 0 1 0 .9 0 0

P L A T W U M 2 4 .9 5 0 2 5 .0 8 0 1 0 .7 5 0 1 0 .8 3 0

“ C A M B IO 24 .9 80 2 5 .1 5 0 1 0 .7 0 0 1 0 .8 5 0

P R IM A 2 4 .9 5 0 2 5 .0 8 0 1 0 .7 3 0 1 0 .9 0 0

’ B a n c P c s t ' 2 4 .8 0 0 2 5 .1 7 0 1 0 .5 5 0 1 0 .9 5 0

B R D 2 4 .7 0 0 2 5 .1 5 0 10 .7 31 1 1 .0 3 6

B C R 2 4 .8 2 5 2 5 .0 5 0 1 0 .6 2 9 1 1 .0 5 4

T ra n s U v a n la 2 4 .9 3 0 2 5 .1 5 0 ‘ 1 0 .5 7 0 1 0 .8 0 0

O U id U II CH/^CtC »« knw |-T,w w . — — — — —

cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E V O L U Ţ I IIN U LTIM R 'SĂ PTflM ÎN Ă 'î

* Cursuri BNR

*4-G*i- fei

DATA EURO DEM GBP USD Aur

Vineri, 27.10 20.514 10.489 35.268 24.780 212.518

Luni, 30,10 20.607 10.536 35.558 24.804 212.166

Marţi, 31.10 21.064 10.770 36.338 24.827 212.043

Miercuri, 1.11 20.806 10.684 36.014 24.850 210.761

Joi, 2.11 21.285 10.883 35.992 24.867 212.665

L E I- persoane fizice - % - persoane juridice - %

B&nci co m erc ia le : la vadara :1 lu n ă 3 funf :: 6 Km ! 9 luni 1 2 lu n i

O C R * 10 35 36 37 38 39B R D - G S G 9 33 34 ., 34,5 36 3 6 .5 :

■• ■■ 9 ..... 33 35 37 39 4 3 ..

B A (<f. revkuiiMI(d. fhil)9 31 32 33 34 349 31 32 - - -

B a n e •■•:• • »•:...•:••, •:••":. 31 ••:.•. • ■32 •:■.: •<•■ .33 •-•;• ■ M 34-- ••• ■35 ••■A L P H A B A N Kra. S 32 39 35 35 35

C a rp a tic a . 10 •-• 37 ■•- • 3 8 39 • 40 . 4 2 -T ran s ilvan ia 9 36 37 37 38 38

: R o m in e a tc ă ” ,i 10 :-..• ■ 3 0 ■* - 3 8 -• 39 •> • 36 •- 36C E C 9 37 38 35 37 ,

• A L IA N Ţ A 10 38 39 4 0 41 4 2R O M E X T E R R A (d o b . v ariab ilă ) 10 32 39 37 39 4 0

T U R C O -R O M A N Ă ..... s • ■ ' 34 • 35 34 33 33"D A C IA -F E L IX " 8 33 35 36 34 34

"Ion Ţ lriac" •••• 34 3 5 38 36 • 4 0R o m â n ă d a S co n t 7 34 3 5 .5 35 35 35

7 - 34 .5 34 34 34W E S T B A N K 10 38 38 39 39 39

B ă n c i p o p u la ra Ja vad ara 1 lună 3 lu n i 6 lun i 9 luni 1 2 lu n i: . N A P O C A 10 •,'• • 4 0 . ' . 4 2 •; • .. 46 48S F IN X C O O P 10 41 43 45 - •

T R E Z O R < 10 . 4 0 41 ■ . 4 3 . • . - ■ 46“C L U J ” 10 35 37 - • •

M IN E R V A vv 1 2 • 3 5 ••- .. 4 0 'V . 4 2 -■• - 43C o n c o rd ia C rad lt 8 41 45 - - -

B d n e f c o m a rc la fa ia v a d a ra 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 H m l

B C R * 10 1 3 5 3 6 37 38 39

B R D * * . G S G » 3 0 31 3 1 .5 3 2 3 2 .5

B A(deb. levtnlbN) 9 31 3 2 33 34 3 4

B a n e P o « t* 9 3 2 3 4 3 5 3 6 38

A L P H A B A N K(B. Buawr>«H) S 32 3 5 3 5 35 39

C a r p a t ic * 10 3 9 - 3 7 3 7 35 34

T ra n a llv a n ia • 3 4 35 36 37 36R o m â n a t a c ă * * 10 36 36 39 36 36

C E C 9 3 9 36 37 37 36R O M E X T E R R A 10 30 33 35 37 v 36

t u r c o - r o m ă n A 9 3 4 3 5 34 33 33" D A C IA F E L IX " 9 30 28 27 26 2 »

" Io n Ţ lr ia c " 4 34 35 36 38 40

R o m ân ă d a S cont T 3 4 35 .5 36 35 357 - 3 4 .9 34 34 34

W E S T B A N K 10 34 36 37 38 39B ă n c i p o p u la ra ia v a d a ra 1 lu n ă . 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

N A P O C A 10 3 6 3 8 4 0 42

S F IN X C O O P 10 4 1 • 4 3 4 5 - •T R E Z O R 10 4 0 41 4 3 46" C L U J " 10 3 5 . -

C o n c o rd ia C ra d lt 8 38 39 40 41

- persoane fiziceV A L U ' T Ă

% - persoane juridice - %B A N C A V a lu ta V e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 tu n t 0 lu n i 1 2 Iu n BANCA ’ Valuta Vadara 1 lunA 3 luni « luni • luni 1 2 hml

B C RD E M 3 - 3 ,3 3 .7 - 4 .1

BCROEM 3 3.3 3.7 . 4,1

U S D 4 - 4 ,7 5 5 • 5 .2 5 USD 4 . 4.78 5 . 1 2 1

B R D - G S GD E M 2 .2 S 2,4 2 ,5 2.6 2 ,6 5 2 .7

SRO * 0 8 0OEM 2,78 * 2 A 2.8 2.6 2 .«B 2.7

U S D ::.•• 3 -- ••• 4 .1 5 4 ,2 5 4 ,4 ' 4 ,5 4 ,6 5 USO 3 4.15 4.25 4,4 4,5 4.65

B a n c P .ostD E M 2 ,2 5 • - 2.8 - 3

Bane PeatDEM 2.25 2.5 2.6 . 3

U S D 4 • 4 ,8 • 5 USO 3 4 4.2 4.S

B , A g r ic o l iO E M •:• 2 , 5 •:•■■• .; •: • 3 * ‘ * 3 2 •"■3.2 ' ■3,5v 3,7 *

. B .Ă grieolâDEM 2.8 3 3.2 3.2 3.5 3,7

U S D V 4 ••:': 5 2 ■■■■ 5 ,3 • 5 ,5 5 .5 5 .8 5 USO 4 5.2 6.3 5,5 8.3 5.69

Io n Ţ lr ia cD E M 1 .2 5 3 ,6 3 ,8 4.1 4 ,3 4 ,6

I trfDEM 1.25 3.6 3.8 4.1 4.3 4 2 9

U S D 2 5 5 ,2 5 5 ,5 4 ,8 5 5 ,7 5 o ŢlriacUSO 2 5.25 5.3 5.5 5.5 6

:: T r a n s i lv a n ia ' •:D E M • :• 2,5::-;; 3 , ' 3 ,2 5 3 .7 5 4 ,2 5

TransilvaniaOEM 2,5 . 3 3,23 3.73 4 2 3

U S D ;:?3 .5* :':• 5 ,5 5 ,7 5 6 . 6 .5 USO 3 - 5.5 8.75 6 6.5 ,

R o m â n e a s c ăD E M 2 ,5 3 ^ 5 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5

Rom ânaascâDEM 2.5 3.25 3.5 3.75 4 4 J 5

U S D 2 ,5 5 5 ,5 5 ,7 5 6 6 u s b 2.50 5 8.5 5.75 6 6O E M : f 2 .5 :' 3 ,5 : .. ■ 4

'■v- V' •' DEM ' .2.5. . 3.5 . 4s U S D ; 4 ,5 „• ; •• 5 ,5 . USO , 3 . - • 4.5 « 5

A L P H A B A N K D E M 2 ,1 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5 ALPH A BANK DEM 2,1 3.25 3.5 3.75 4 4 2 5(B . B u c u r e ş t i) U S D 2 ,5 5 ,2 5 5 ,7 5 5 .7 5 5.8 6 ,2 5 (B. Bueuraştl) USD 2.9 SZ5 5.75 5.75 5,8 6 2 5

s Ţ u rc o -R o m â n ă i: O E M ■■ 4 .2 v * 4 ,6 *• .* f 4 ,7

Turco-RomânâDEM 1 •• 4 4,2 4,5 . 4.7

U S D : ,:x:S::2 6 ,2 5 6 .5 6 .7 5 7,1 USD , . 2 - ' 6.25 6.5 6,75 * 7,1

R o m e x te r raD E M 3 3 ,2 3 ,3 3 .5 4 4 2

RomaxtarraDEM 3 3.2 3.3 3.5 4 4 2

U S D 3 ,5 5 5 .2 5 ,4 5 ,5 5 ,6 USD 3.5 5 5,2 5,4 5.5 5.8

" D A C IA F E L IX "|.pE M :. •::?::2.5,:;i. •:<.::3 3 ,2 5 3 ,7 5 4 ,2 5

V: -0 A C IA :FELIX".:''::■••I

OEM ..... 2.5 ■• , - ■ . 3 3.25 3.75 4 2 5;:U S D :: 3 .:;.;:.5*5 5 ,7 5 6 6 ,5 v. USD : 3 -v -■ 5 J 5.75 6 6.5

R o m â n ă D E M 1#,5 3 ,3 3 .3 3 ,3 3 .5 3 ,5 DEM 3,3 3.3 3.3 3.5 3.5d e S c o n t U S D 1 ,5 5 5 5 5 ,5 5 ,5 ° USO 1,5 5 • 5 - S 5.5 5.5

W E S T B A N K :ş.;D£M:i. 2 ,5 0 3 ,2 S •: 3 ,7 5 : :;4 •• 4 ,2 S: 4 ,5 0W EST BANK :

DEM 2^0 3 3.50 4 ' *»2 S 4,50iU S A .:; . -1 6 6 .5 0 6 .6 0 6 .7 0 v 6 ,7 5 USD 3-:' •■■ 5,50 e 6.25 6,50 6.75

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de eoni, precum si comisioanele percepute diferă in lunclie de bancă

;:-4'UM. 30 OCTOM BRIE2QOO

:VALOARE LĂZI

CREŞTERE1999

CREŞTERE DE LAi.81.2000;

NR.ŢWESnTORl

(31.033000) .

ACTIV NEI - (mllleî)

: (31.03.2000)Actwe Junîor Active Management (nteinafionai S.A. 2,533 81% 32,9% 481- 0,820Active Ciassic Active Management International SA.- 25.230 78,9% 33,53% 521 0,748

Actlve Management International S.A. 67,196; 82,8% 40,39% 938 2,362Real Fin Invest SĂ. 168300 30,9% 36,83% 907 U 21

ARDAFţ';; SporS.A. 75.950 87,2% 30,05% 1.541 3,714Capital ii ^ Certinvest S.A. 21310 105,8% 55,42% 9.910 ' 14,892Foidiii;pentm CotnertExteHoţlir; • ?:;• >l:'5'"; Sira S.A. 195.710 103,9% 44,84% 1.980 40,061ForiunfC r;- Capital Asset Management SA . 795.105 . 92% * 37.09% . 22.426 36,335

Capital Asset Management SĂ . 1.383.190 - 38,32% 75 6,2620qz ii$ţ.âe: In\rsst^i. şi pezyplfiafe-. .{264} f-.iâ! 99) ; S.M.F. 2000 SĂ. 753.062 1053% 46,80% 578 11,019iobcLit de Jny eşfîţii. Getsor Gelsor Asset Management SĂ . 15.150 43,02% 13.379 200,614FpntfoîlilorietarStâbito - Quadrant Asset Management SĂ . 317.560 92,8% 42,67% 616 20.050

Certinvest SĂ. 180.768 273% 42,13% 84 j 4,582Ţipirti^l.MuftJaŢŢrahsî^ahia • Globinvest SĂ.. 93300 42,30% 46,54% 541 42.051

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367.

' • f i

F . c i C ) ; ! ]1994 - S-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările

Colocviului privind legislaţia în materie de refugiaţi, organizat de Comisia pentru

emigranţi, refugiaţi şi demografie a APCE.

s ili»

v o t a ş iP f !

Fundaţia Creştină de Ajutorare ■ 10 ani de activitateAstăzi, 3 noiembrie, Fundaţia

Creştină de. Ajutorare sărbătoreşte 10 ani de activitate, eveniment care are Ioc începînd cu ora 16,00, în sala de

^conferinţe de la Centrul de Caritate Reformat din strada Ponorului nr.l, Cluj-Napoca.

Pentru cei care nu ştiu, menţionăm că această Fundaţie este dpolitică, fundamentată pe principii creştine, o organizaţie care asigură un cadru legal pentru desfăşurarea acţiunilor umanitare şi de caritate, în scopul sprijinirii unor instituţii

sau persoane fizice aflate în ■ dificultăţi materiale şi spirituale.

Cei de care se ocupă Fundaţia Creştină de ajutorare sînt

_ oamenii dezavantajaţi de soartă: orfani, văduve, bătrîni, bolnavi, şomeri, handicapaţi, familii cu mulţi copii, rromi, studenţi.

In ceea ce priveşte activităţile desfăşurate de Fundaţie (al cărei sediu se află pe strada Ion Meşter 10/12), amintim, distribuirea de aparatură şi materiale medicale şi igienico- sanitare, medicamente, mijloace ortopedice, cărucioare,

alimente, îmbrăcăminte şi articole de uz casnic.

Tot din programul de ajutorare, Fundaţia pune la dispoziţia tinerelor cupluri care

.se căsătoresc-şi nu au bani pentru costumaţie, un număr de 20 de rochii de mireasă.

Alte activităţi: consiliere psihologică, psihoterapie individuală pentru persoane cu probleme emoţionale, dificultăţi de integrare, probleme morale, situaţii de criză familială precum şi asistenţă medicală şi socială, în general. 200 de

familii sînt luate în evidenţa Fundaţiei, familii cu probleme, care sînt sprijinite medical, material, inclusiv financiar. Fundaţia Creştină de ajutorare desfăşoară o serie de activităţi menite să promoveze valorile sănătoase în familie şi comunitate şi sprijină instituţiile non-profit cum ar fi spitalele, casele de bătrîni, orfelinatele, instituţii de învăţămînt, penitenciare, biserici.

C.GĂMAN

Seminarii interactive in ParîngPe parcursul a patru zile, în perioada 29 octombrie -1 noiembrie

a.c., Fundaţia Agora - Peer" a desfăşurat în Masivul Parîng o acţiune la care au fost cooptaţi elevi ai liceelor din Cluj. Proiectul, finanţat de Ministerul Tineretului şi Sportului, s-a desfăşurat sub egida .Organizarea cercurilor de turism montan din liceele clujene". Acţiunea a făcut parte dintr-un program permanent al organizaţiei şi a avut ca scop organizarea mai eficientă a cercurilor de turism montan în cadrul liceelor. De fapt, .Organizarea cercurilor de turism montan din liceele clujene" s-a dorit a fi o continuare a eforturilor depuse în cadrul cercurilor din şcoli, pe parcursul celor opt luni de existenţă a programului CIIMET.

La seminariile interactive desfăşurate în cele patru zile în Parîng au participat 20 de membri CIIMET, elevi ai şcolilor clujene. Temele abordate au fost: comunicare interpersonală, lucru în echipă, planificarea şi organizarea în timp a activităţilor.

Simona DUMITRU

Fiti-1 p r in .. . te le fo n !ROMTELECOM-ul are mare

căutare în zilele noastre. Mii de oameni din oraşele şi satele judeţului aşteaptă aprobările pentru un număr de telefon, să nu mai vorbim de introducerea digitalului (la Gherla, de exemplu!). Insă, reţeaua de telefoane a devenit şi- “ţinta” hoţilor. Tot mai mulţi infractori aduc prejudicii serioase ROMTELECOM-uIui. Liviu Brătină din comuna Salciua- Alba se află deja pe lista celor

care s-au atins de fire. Pe timp de noapte, împreună cu doi prieteni au furat fire de cablu din reţeaua de telefonie de pe raza ROMTELECOM Turda, adueînd un prejudiciu jn valoare de 35 milioane lei. în termen juridic asta se cheamă furt calificat şi distrugere calificată şi se pedepseşte ca atare.

L. Brătină a ajuns în puşcărie, unde are voie la .telefon doar o dată pe lună. Şi atunci, sub supraveghere. SZ. Cs.

Pcdofilul sucevean contestă decizia Tribunalului SuceavaMihai Olariu, condamnat la 30 dc ani

închisoare şi obligat la plata a peste 620 de milioane dc lei despăgubiri, după ce a violat trei băieţi din cartierul sucevean Burdujcni, a înaintat apel faţă dc decizia Tribunalului Suceava.

Apelul lui Mihai Olariu a fost înregistrat, luni, de Tribunalul Suceava, iar dosarul va fi înaintat Curţii de Apel Suceava, care va stabili data procesului. în apelul său, Mihai Olariu se consideră nevinovat şi cerc să fie achitat.

Tribunalul Suceava l-a condamnat, în data de 20 octombrie, Ia 30 dc ani dc închisoare, pc Mihai Olariu (47 ani), judecat pentru câ,

în perioada 4-30 noiembrie 1999, a violat trei băieţi din cartierul sucevean Burdujcni, dintre carc doi şi-au pierdut viaţa. Olariu a fost judecat sub acuzaţiile de întreţinere de relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex prin constringcrc - pentru care a primit 10 ani dc închisoare, lovituri cauzatoare de moarte - 15 ani de închisoare şi de omor calificat pentru care a primit 25 de ani dc închisoare, Ia care s-au adăugat încă zece ani dc interzicere a unor drepturi. Două din cele trei victimp ale Iui Mihai Olariu, Alexandru Iulian Rebciuc (11 ani) şi Mihai Dragoş Bolohan (12 ani) şi-au pierdut viaţa.

Tribunalul a hotărit sâ aplice inculpatului

pedeapsa cea mai grea, ‘de 25 de ani de închisoare, la care se adaugă un spor de cinci ani de închisoare, precum şi interzicerea unor drepturi pe o perioadă de 10 ani. Instanţa a mai hotărit să-I oblige pe Olariu la tratament medical..

Totodată, Olariu trebuie să plătească despăgubiri de cîte 30 de milioane de lei familiilor celor doi copii decedaţi, rcprczentînd cheltuieli de înmormîntare şi cîte 200 de milioane de lei daune morale aceloraşi familii şi 100 de milioane de Iei daune morale familiei copilului care a supravieţuit.

fingajaţii unei firme au Jucrat patru ani la "negru"

Patronul unei Firme din localitatea Luna şi administratorul acesteia sînt acuzaţi de poliţiştii clujeni câ pe parcursul ultimilor patru ani nu-au plătit angajaţilor lor contribuţia asigurărilor sociale către stat, şomaj, obligaţiile faţă de fondul de sănătate şi alte drepturi în valoare de peste 580 milioane lei.

Potrivit verificărilor făcute de specialişti, Cenean Vasile, de 49 de ani, patron al firmei SC “INOM Import-Export

Alimentaţie Publică” SRL şi administratorul Ercean Comei au reţinut angajaţilor firmei, din 1996 şi pînă în prezent, toate contribuţiile către fondul de pensii şi celelalte obligaţii în valoare totală de 586 milioane. Cenean şi Ercean sînt cercetaţi în stare de libertate pentru încălcarea prevederilor Legii 130 din 1990 cu privire la protecţia persoanelor angajate în muncă. Totodată, s-a dispus şi luarea de măsuri asigurătorii.

! C.PUR1S

i Aproape şase mii de accidente j i rutiere grave în primele zece luni i

ale anului în curs| Peste cinci mii şapte sute de accidente de circulaţie grave 1 s-au înregistrat în primele zece luni ale anului în curs, se■ arată într-o notă a Ministeruilui de Interne.• Pînă la 30 octombrie s-au înregistrat 5.773 de accidente | grave, cu 403 mai puţine decît în aceeaşi perioadă a anului | trecut, soldate cu 1.894 de morţi (-104) şi 4.831 de răniţi• (-358). în urma analizei datelor, a rezultat că 24,2 la sută din■ accidente s-au comis din cauza indisciplinei pietonilor, 17,7 I la sută ca urmare a nerespectării vitezei legale, 15,4 la sută | din cauza conducerii imprudente, 7,1 la sută - imprudenţa I copiilor, 5,1 la sută - depăşiri neregulamentare. , : J Conducătorii auto au fost implicări în comiterea cu vinovăţie 1 a 3.502 accidente (din care şoferii amatori au produs 2.671), | iar pietonii îm 2.069 evenimente rutiere.

Mikotronic intr-un nou magazinîn fostul magazin de articole sportive de pe Str. Regele Ferdinand,

(fostă Gheorghe Doja) s-a instalat magazinul firmei ‘Mikotronic, distribuitor al produselor electronice Pioneer şi Bose. Este vorba, de fapt, de un schimb de spaţii: firma a cedat Primăriei magazinul de la începutul aceleiaşi străzi, pentru ca aici să se extindă Muzeul de istorie a farmaciei. Magazinul va vinde produsele tradiţionale, acestora adăugîndu-li-se şi instrumente muzicale. Printr-o strînsă colaborare cu Banca Populară Napoca, magazinul va avea posibilitatea de a efectua vînzări în rate. Am mai aflat, cu această ocazie, că Mikotronic va fi sponsorul oficial al Balului Operei.

Festivitatea de deschidere s-a încheiat cu lansarea cîtorva CD- uri şi casete audio ale formaţiei 3rei Sud-Est, prezentă la magazin, spre deliciul unui grup de adolescenţi admiratori, care s-au repezit la autografe.

în Europa de Estf

T o t m a i m u lţi co p ii a b a n d o n a ţi

în perioada 22-24 octombrie, Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie (FRCCF) din Cluj a participat la Budapesta, la conferinţa regională pentru Europa Centrală şi de Est, Comunitatea Statelor Independente şi Baltice. Dezbaterea a vizat problema copiilor privaţi de grija. parentală. Cei peste 200 de reprezentanţi ai guvernelor,• organismelor internaţionale şi ONG-urilor din 27 de ţări au încercat să găsească soluţii pentru întărirea capacităţii familiilor de a-şi îngriji propriii copii.

Acţiunea a fost organizată de UNICEF şi Banca Mondială şi s-a desfăşurat în premieră în Europa de Est, cu participare estică. Motivaţia, locului de desfăşurare ales: deşi în regiune s-au desfăşurat numeroase acţiuni care au vizat sprijinirea drepturilor copilului, cazurile de abandon s-au înmulţit. Dezbaterea a atins şi puncte

„nevralgice", ca măsuri de eradicare a sărăciei, care „se bat“ cu măsurile politico"-- economice specifice zonei, precum şi posibilitatea desfiinţării instituţiilor de ocrotire a copiilor sub 10 ani şi plasarea lor în familii.

România a fost reprezentată la Budapesta de Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, delegaţi ai UNICEF, ai Comisiei Europene , ai Băncii Mondiale şi ai unor organizaţii nonguvernamentale. FRCCF Cluj a prezentat un proiect eficient al caselor de tip familial.

Soluţiile dezbătute în cadrul conferinţei vor contribui la: definitivarea acţiunilor privind copiii, care se vor desfăşura în următoarea decadă şi se speră că vor fi adoptate în sesiunea specială a Naţiunilor Unite din septembrie 2001.

Simona DUMITRU

A c t norm ativ privind stoparea cerşetoriei şi a vagabondajului

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDQ), Vlad Romano, a declarat într-o conferinţă de presă că agenţia pe care o conduce va propune Guvernului un proiect de lege privind stoparea cerşetoriei şi a vagabondajului.

Potrivit proiectului de lege, ANPDC şi primăriile vor semna un pact pentru supravegherea acestor cazuri. De asemenea, se va încerca limitarea puterilor părinţilor asupra copiilor. Părinţii care vor mai abuza de copii vor fi pedepsiţi cu închisoarea.

Romano a precizat că, în România, este esenţială înfiinţarea unui Tribunal al Copilului, care să apere drepturile minorilor.

- f f t Ţ Î Î f W i ( - M i

Întreţinerea părului si coafurile toamneii

Pentru femeile care se respectă; tratamentul cosmetic şi machiajul se îmbină întotdeauna cu o coafură potrivită. De aceea, realizatoarea ■ Daniela Dumbravă s-a gîndit să vă ofere soluţii împreună cu invitata emisiunii din această seară, Adina Negra, stilist, pentru coafurile pe care le purtaţi şi întreţinerea părului dumneavoastră. Astăzi, 3 noiembrie, la ora 18, DANIELA, prietena ta te aşteaptă la o nouă emisiune pe placul tău. Numai la Tele Euroţţa-Nova, “Vezi ce-ţi place

Bilete de odihnă şi tratament la preţari accesibilePetrecerea Revelionului sau a unul concediu

de odihnă într-una din staţiunile turistice a devenit pentru majoritatea românilor, un vis care nu se va împlini poate niciodată. Preţurile s in t exorbitante. La munte, ta rifu l pentru o săptămînă, la cumpăna dintre m ilenii, poate să coste 1.000 de dolari, preţ în c a re le include cazarea, masa, cina festivă de Revelion ţ i acces la p isc ină. P u ţin i oam eni p o t s ă -ţi satisfacă un asemenea lux. Dar... cine are “ v e rz iş o r i” poate s ă - ţ i pe rm ită . Cine nu, răm îne cum s-a s tab ilit. Stă pe “ tu ţă " in aţteptarea unor vremuri m ai bune, devenind sentimentati ţ i regretînd zilele în care ţi-au petrecut concediile la munte sau la mare, cu bilete luate prin sindicat sau pe cont propriu.

Există, totuşi, oameni care mai beneficiază de bilete de odihnă şi tratament la preţuri accesibile. Zicem noi. Salariaţii din unităţile bugetare, pensionarii de stat şi agricoli, veteranii de război, foştii deţinuţi politici şi familiile acestora.

Despre distribuirea acestor bilete de odihnă şi tratament am întrebat-o pe d-na Mariana Bulcu, şef Serviciu Execuţie bugetară şi informatică, din cadrul DGMPS Cluj: “Tarifele la biletele de odihnă şi tratament într-o staţiune balneo­

climaterică sînt mult sub preţul pe care le vînd agenţiile de turism. Preţul integral pentru un bilet de tratament, la ora actuală este de 3,7-4 milioane de lei, 18 zile, cazare, masă şi tratament.'Vi se pare mult? Eu zic că nu. Salariatul bugetar plăteşte doar 50 la sută din valoarea integrală a biletului, pensionarii 70 Ia sută din pensia pe care au primit-o la data cumpărării biletului, iar veteranii de război şi foştii deţinuţi politici aii bilete gratuite. Diferenţa între ceea ce plăteşte beneficiarul şi preţul biletului care se decontează la staţiunile turistice sau de tratament se suportă de la bugetul asigurărilor sociale. Numărul de bilete şi metodologia se aprobă lunar prin Legea bugetului de stat”. Bilete de tratament se găsesc în majoritatea staţiunilor. Solicitările cele mai mari, în acest an, au fost la Covasna, Felix, Călimăneşti, Vatra Domei, Govora, Olăneşti, Herculane, Vatra Dornei, Eforie Nord şi Mangalia etc., pe tot parcursul anului. în sezonul estival, la... Saturn şi Venus, unde cu un milion şi ceva de lei, o persoană a putut să-şi petreacă o vacanţă de 10 ' zile pe litoralul românesc. Pînă în prezent, peste9.000 de persoane au beneficiat de bilete de odihnă şi tratament într-una din aceste staţiuni balneo-climaterice.

V. MOLDOVAN

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

1992 - A avut loc, La Bruxelles, a patfa rundă de negocieri între CEE şi

România privind acordul de asociere.

Cealaltă fată a lui Adrian Berinde

Intre personalităţile Clujului, Adrian Berinde este cunoscut, în prim ul rînd, datorită studioului "Taurus", care a fost primul studio de înregistrări din transilvania. Totodată, publicul clujean a fost fam iliarizat, după 1994, cu albumele sale (“Absent", “Vertical”, “Negru de fum j şi numeroasele concerte susţinute. Aceasta este, îndeobşte, faţa cunoscută a tui Adrian Berinde. Puţini ştiu însă că m uzica nu este singura lu i preocupare. Retntors din Elveţia • acum 10 ani, unde a. devenit celebru datorită picturii sale, Adrian Berinde s-a apucat de muzică, poezie ş i de... publicitate. Despre “magia” publicităţii şi ce legătură are pictura, muzica, poezia cu - reclama. vom afla în cele ce urmează chiar de la... sursa lor.

- De cînd v-aţi apucat de publicitate şi cu ce ocazie?

- Adrian Berinde: Legătura mea cu publicitatea pe radio a început datorită “Taurus-ului”, acum şapte ani. Cum reclamele pe radio au de obicei suport muzical, treaba a început... De-a lungul acestor ani, am făcut spoturi radio muzicale sau “vorbite” la o mulţime de firme, pentru cele mai diverse produse şi servicii, de la alimente, băuturi, cafea, ’ detergenţi, Ia telefoane celulare, cabinete stomatologice, obiecte electrocasnice, produse de papetărie, firme de taximetre. Firma de publicitate pe care o conduc, de cîţiva ani, ADB TransMedia nu face doar spoturi radio, în “curricullum”-ul nostru intră o , grămadă de alte servicii de publicitate cum ar fi concepţia şi producţia de sigle, sloganuri, cărţi de vizită şi etichete personalizate, spoturi audio-video, pliante şi cataloage, precum şi difuzarea acestor produse în massmiedia locală, regională şi naţională. Dar, sigur, lumea mă ştie mai bine datorită reclamelor create de mine pe radio, impactul fiind mai puternic. Studioul Tâurus a primit în 1998 premiul 1 în cadrul manifestării “Premiile Concepte” de la Bucureşti, la secţiunea “cel mai creativ spot audio” (la telefoane celulare), La acelaşi concurs, am primit o menţiune la secţiunea* “cel mai bine conceput spot audio (la margarină).

- Sînteţi un om plin de talente. Pictor, muzician, poet.... Bănuiesc că toate acestea se reflectă cumva în munca d-voastră în publicitate?

- A.D.: în primul rînd, trebuie spus că în publicitate, în speţă cea radio, ţinta este găsirea unei modalităţi de telepor- tare în urechile posibililor clienţi, care să fie cît mai directă, clară, cît mai uşor de înţeles. Foarte important aici este

-sloganul firmei, care să o individua­lizeze. Normal că ai nevoie, ca şi creator de spoturi, de o mulţime de idei. Trebuie să apelezi la muzică, la umor, la aşa- zisele locuri comune, astfel încît să induci'ascultătorului o stare de confort şi sâ trasmiţi nişte coduri care să-l ajute să se convingă despre faptul că produsul la care'se face reclamă este cel mai bun.

Cunoştinţele mele şi experienţa din mai multe arte mă ajută enorm şi implicit, pe clienţii mei. Datorită unui spot radio reuşit, o firmă- care comercializează detergenţi, care a apelat la mine, şi-a îmbunătăţit vînzările cu peste 85 la sută.

- Aşadar, magia reclamei funcţionează... ‘

- A.D.: Da, se poate vorbi de magie, dar pentru asta subliniez că ai nevoie de profesionalism. Foarte mulţi din cei care vin Ia mine să le fac reclame pe radio comit greşeala de a crede că ei ştiu. Problema e că publicitatea e un domeniu foarte sensibil şi dacă nu ştii

despre ce e vorba, mai bine să nu te bagi. (ia peste tot, nu? Oricum, un spot radio are nişte parametri tehnici, el trebuie să se încadreze între 15, 20 sau 30 de secunde. Dacă are bază muzicală, ea trebuie bine aleasă, pe mai multe criterii. Textul iarăşi e foarte important, înainte de a lucra la o reclamă, studiez firma şi produsul pentru care fac publicitate şi mă “îmbrac” în hainele acestei firme. Trebuie scose în evidenţă calităţile acelui produs şi certitudinea că el este cel mai bun. Cum se ajunge aici, e intr-adevăr o chestie care ţine şi de magie... După mine, magia constă iii găsirea sloganului perfect, care să “umble” la sensibilitatea ascultătorului. Ar mai fi apoi, efectele sonore, care pot face minuni.

- Amintiţi cîteva exemple de “istorie” a unor spoturi...

- A.D.: în peisajul reclamelor de pe posturile de radio clujene, se bate multă monedă pe ardelenisme, pe umorul ardelenesc. Şi eu l-am folosit la unele spoturi pentru firme distribuitoare de telefoane celulare. Apoi, eu am un “personaj” pentru reclame, un arab (pe care eu îl “interpretez”)- o prezenţă cunoscută pentru clujeni- arabul investitor. Al meu este unul mai zăpăcit, l-am folosit într-o reclamă pentru o firmă de papetărie. Tipul sună la “informaţii’ , cere detalii de la centralistă pentru produse de papetărie, le primeşte

şi apoi o întreabă mirat, cu accentul binecunoscut: “Da’ eu sînt la Cluj?”. A prins bine la public şi cred câ-1 mai folosesc. Altădată aveam de făcut o reclamă pe radio la o firmă de produse electro-casnice şi mi-a venit ideea să apelez la versuri din poezia românească, respectiv Coşbuc. Toată lumea ştie “A început de ieri să-mi cadă...” Eu am adăugat: “Cîte-un bec. M-am enervat.... Pînă şi-ntrerupătorul de pe hol mi s-a stricat. Cînd mă uit în sus, contorul... e blocat./ Ce-i cu priza? Nu-i lumină!/Ia să-mi caut un chibrit.../La cine sâ sun să vină?/ Cor: Sună Ja.... Nu avem voie sâ spunem la cine...”

- Cum e cu melodiile din repertoriul internaţional care apar în reclame pe radio? Este ceva legal?

- A.D.: Prelucrarea unui hit internaţional nu este ilegală dacă ea nu depăşeşte 30 de secunde. Eu prefer de obicei sâ compun singur muzica pentru clienţii mei. însă în reclamă, mai mult ca oriunde, trebuie sâ fii original, cu multe idei, umor de calitate... Nu e foarte simplu, cum cred mulţi.

- Cum convieţuieşte artistul cu întreprinzătorul Adrian Berinde?

- A .D .: Păi, se completează, vă daţi seama. Forma finală rezultată o las la aprecierea celor pentru care lucrez. Sloganul firmei mele este “Ştim şi altfel”. Altfel decît convenţional, obişnuit, fară personalitate... Din această treabă nu poate ieşi ceva bun fară promptitudine, eficientă şi siguranţă.

Corina GĂMÂN

De la o zi la alta (7)• Martie 1967. Acasă la academicianul O.

Fodor, Am realizat un jnterviu şi discutăm în linişte despre cîte toate. îl întreb, de ce avem azi atîta gripă? înainte vreme nu se ştia de gripă! Medicul ilustru îmi răspunde: “Dragă, părinţii tăi sînt de la ţară. Ai mei la fel. Ei,bine, ei plecau dimineaţa la cîmp şi reveneau seara. Intrau şi ieşeau ei în şi din ograda lor şi, uneori, cîte un vecin. Aerul şi curăţenia erau o sănătate, care acum nu se poate cumpăra nici pe bani! Uită-te la blocurile de azi: locuiesc 30-40 sau chiar 80- 100 de familii. Iar fiecare din membri unei familii vin din locuri diferite: şcoală, facultate, fabrică... Doar balustrada, pe care toţi pun mina cînd urcă, e o formidabilă cultură de microbi! Dar autobuzele unde e aglomeraţie şi fiecare suflă la urechea celuilalt?! Aşa că nu te mai mira. Orice progres are şi urmări nebănuite!”. ,

• 4 ianuarie 1973. Directorul Mărinceanu de la Clujana e tare necăjit. Mi se destăinuie: Ebună planificarea, dar nu cînd se face doar de dragul ei, orbeşte, fară judecată. Uite, am mii de perechi de pantofi în stoc şi nu-i poţ vinde. N-am şireturi. Eu am primit plan mai mare, fabrica de şireturi de la Oradea a primit unul redus. Un deştept a zis, probabil, ce ne trebuie atîtea şireturi?! Aşteaptă USA, Canada, Italia, URSS încălţămintea şi eu n-o pot expedia!! (Atunci şireturile .erau o problemă. Acum fabrica a fost ucisă!) . ' -

• 20 ianuarie 1981. Am fost invitat să însoţesc echipa de fotbal CFR în RD Germania Comitetul judeţean de partid mi-a dat aprobare. îmi trebuie acum una de la CC. Cum nu mai e timp, plec fară ea! Dar cum? în dreptul meu nu se scrie ziarist, ci maseorul echipei. Dacă sînt maseor, nu interesează pe nimeni. Accept amuzat ideea!

• 19 decembrie 1982. Un banc ce mi se pare excelent. Zice câ se construieşte o autostradă Bucureşti - Munchen cu 5 benzi! Patru benzi vor

. fi pentru mers şi cea de a 5-a pentru depăşire! Sînt şi mai grăbiţi!!! (Ca şi azi!)

• 12 septembrie 1987. Se pregăteşte vizita şefului statului la Cluj. Se iau măsuri peste măsuri. Una m-a amuzat copios. Pe scena Naţionalului clujean se joacă îmblinzirea scorpiei de Shakespeare. Ei bine, nu ştiu cine a poruncit ca toate afişele cu... scorpia sâ fie sau scoase sau să se lipească alte afişe peste ele! Nu de alta, dar sâ nu credem noi că scorpia ar fi tovarăşa! Lucru de care noi eram absolut convinşi!!

• Luni, 24 aprilie 1988. Citesc în Schopenhauer o frază care m-a uluit şi mi se pare tragic de actuală, de adevărată. “Moartea - zice filosoful - poate fi concepută ca o pedeapsă a crimei de a trăi”. De a te fi născut şi fără voia ta, adaug eu!

• Am scris o piesă intitulată Libertatea de a trişa! O piesă despre politicienii noştri, indiferent de culoarea politică. O duc la Bucureşti. Un regizor, care era cu puterea, îmi cere discret: “Dă mai tare în opoziţie!” Altul, care e cu opoziţia, îmi propune: “Piesa va cîştigă în calitate dacă demolezi actuala, putere. Asta trebuie să fie mesajul ei!!”. Mă crucesc. Ieri, fot mesajul mă tortura. Mi se spunea ce să scriu şi cum! O luăm oare de la început?!

• Vineri, 29 Ianuarie 1999. Ion Cristoiu îşi lansează cartea Un pesimist la sfîrşitul mileniului, la Cluj. îi spun să scrie cărţi mai scurte, să le putem cumpăra şi noi, cei cu pensii mici. Cartea costă 135.000 lei, iar pensia mea e de 885.000 lei. Zîmbeşte şi mă întreabă: “Nu era mai bine cînd amîndoi ne ocupam de teatru?!”, “Ei, atunci eu cîştigam bani frumoşi”, îi răspund. Şi e acaparat de cititori. Promite câ vom mai vorbi. Degeaba... .

Viorel CACOVEANU

România s-o conectat la Reţeaua europeană de cercetare si educaţie

Cina în parcUn grup de cinci copii - elevi

în clasele I-a, V-a îşi pregăteau, recent, o cină inedită în parcul de est al Cluj-Napocăi. Aveau amenajat un loc pentru foc, unde au aşezat cîţiva cartofi, peste care au îngrămădit frunze uscate şi vreascuri. Aveau îndemînare şi, după cîte am aflat, au apelat şi în alte seri la acest mijloc simplu de a prepara o cina uşoară. Cartofi se mai' găsesc şi pe cîmp, sînt ieftini şi

Ja piaţă. ■La început, totul părea o

distracţie cîmpenească. în scurt, timp, însă, mirosul fumului şi aroma cartofilor a mai atras încă patru copii a căror poftă de

mîncare era evidentă după mişcarea nasului şi a buzelor. Aceasta ne-a sugerat ideea că aceşti copii nu mai mănîncă nimic de cină în afara unui cartof copt în spuză, ceea ce ne- au confirmat mai tîrziu ei înşişi.

Întîmplarea repetată, de altfel, aproape în fiecare seară, impune discuţiei problema subnutriţiei cronice, care afectează biologic

► cîteva-generaţii de copii. Alte informaţii vin să completeze o imagine, pe care am numi-o, cu indulgenţă, tristă. S-a anunţat că, Guvernul va rediscuta, în şedinţă, dublarea alocaţiei universale pentru copii de la 65.000 lei la 130.000 lei. Dacă raportăm suma la preţurile majorate ale unor produse

alimentare de bază, absolut necesare în nutriţia unui copil în plină dezvoltare, aceasta înseamnă foarte puţin. Este deprimant să vezi copii flămînzi. Te cuprinde un val de tristeţe văzînd copii, care în pauza mare caută în coşurile de gunoi resturi de la gustările abundente pe care cei cu o stare bună nu le pot consuma. Faptul este absolut autentic şi nu este; singular. în şcoli au crescut considerabil furturile. Dispar haine, ghiozdane, telefoane mobile, dar mai ales, mîncare.

Iată cîteva fapte care ar trebui să ne pună pe gînduri. Nu de alta, dar aceşti copii vor lua, mîine, în mîim, cîrmele ţării.

Ion RUS

România s-a conectat, de la începutul junii noiembrie, la Reţeaua ' europeană de cercetare şi educaţie (GEANT), care va sprijini dezvoltarea activităţilor desfăşurate de comunităţile din domeniul cercetării şi educaţiei, precum şi exploatarea unor noi resurse de interconectare, a declarat, într-o conferinţă de presă, Andrei Marga, ministrul Educaţiei Naţionale.

Proiectul de conectare a României ia GEANT- are o durată de patru ani, scopul final fiind acela de creare a unei reţele europene de cercetare şi educaţie performante, conform iniţiativei "eEurope-Ari Information Society for AII”, lansată în decembrie 1999.

Principalele obiective ale iniţiativei “eEurope”, legate de implementarea cît mai rapidă a tehnologiilor digitale, în întreaga Europă, se referă la prezenţa continuă, într-o reţea deschisă, a fiecărui cetăţean, a fiecărei case, şcoli, afaceri şi administraţii din Europa, astfel încît fiecare să poată comunica cu fiecare, crearea unui europe bazate pe educaţia şi industria, digitală, asigurarea accesului

egal la beneficiile societăţii informaţionale.

GEANT va avea rolul de a stabili direcţia de dezvoltare a in frastructurilo r detelecomunicaţii europene din toate domeniile de activitate, la proiect urmînd să participe 25 de reţele naţionale din mai multe ţâri europene, printre care Austria, Slovenia, Belgia, Cehia, Cipru, Germania, Estonia sau România.

In ţară, va fi conectată la GEANT reţeaua RoEduNet, care reprezintă infrastructura de comunicaţii de date a Ministerului Educaţiei Naţionale şi conectează, pînă în prezent, 40 de instituţii de învăţămînt superior, peste 300 de şcoli şi licee şi aproximativ 30 de institute de cercetare/toate acestea fiind localizate în 25 de judeţe.

Costul proiectului GEANT a fost estimat la 213 milioane de Euro, dintre care 133 de milioane vor fi alocate de cele 25 de state participante. "De la 1 ianuarie 2001, Guvernul va aloca, anual, 2,5 milioane de

dolari pentru acest proiect, urmînd ca un sfert din sumă să fie acoperită, ulterior, de Comisia Europeană,” a adăugat Marga.

In urma conectării la această reţea, în România va creşte de aproximativ şase ori calitatea serviciilor oferite comunităţii academice, cu costuri mai mid decît cele actuale, iar accesul la programele internaţionale de ceretare va fi mult mai uşor. De asemenea, va creşte substanţial numărul celor care pot avea acces la resursele tehnologiei avansate (Internet), precum şl accesul elevilor la bibliotecile electronice.

Ministrul a precizat, în acest sens, câ se urmăreşte ca, în cîţiva ani, sâ existe cîte un computer conectat la Internet în fiecare clasă de şcoală primară, generală sau liceu, atît în mediul urban, cît şi în cel rural.

RoEduNet se va extinde, în 20 01 , către gimnazii şi învăţămîntul primar, iar în 2002 vor fi conectate şi şcolile din mediul rural.

V o r b e , v o r b e , v o r b e .. .Motto:

O f i el poliglot, sărmanul, ' dar mare-i e încurcătura - de cînd s-a însurat e anul şi n-a deschis o dată gura...

ORIZONTAL. 1. Nu se poate spune în cuvinte. 2. Condiţie ortografică - Limba noastră. 3. Jumătatea lui Teofil! - înfloreşte roz primăvara - Cuprinde echipa. 4. Tarabă cu cărţi - ReeUzita actorului tăcut (pl.). 5. Carte de attâ! - Dat cu ulei

în Ardeal (reg.) - Popa din Bucureşti întîlnit pc o stradă. 6. Ilustrau cu migală cărţi vechi. 7. Final de petiţie! - Nu dă boala-n el - Olga Tudorache. 8. Refuz verbal şi scris - Marmeladă - Vechi instrument muzical oriental. 9. Pasajul din parc al vorbelor dulci - Cel dintîi - Ionel Teodoreanu. 10. Serată de dans - Referitor la Atica. 11. Persan modem - Material textil. 12. Ştiinţa întocmirii dicţionarelor.

VERTICAL: 1. Ăsta care nu mai sfirşeşte vorba. 2. Tata cu arca - Numite oficial pe post. 3. Amor grecesc - Nicolae Iorga - E... lax (pe bune!).4. Xenia Munteanu - Sprijin la bătrîneţe (pl.) - Nora Ivan. 5. Eroul anecdotelor populare - Nu are o bună creştere. 6. Trimestru meteorologic - Ana Olteanu. 7. Metal pentru peniţe - Loc în societate. 8. Bătrînul Crăciun cu barbă albă - Obosit 9. Adrian Maniu - Una care te bîrfeşte mereu. 10. Legănare - Detergent. 11. Au o tehnică îmbunătăţită - Tudor Ionescu. 12. Caracteristică şi -limbii române.

Dicţionar: ITIE, ELAX, CIF.loan POP

Un licăr de speranţă! (Soluţie) MATRIMONIALĂ - AVION - C - OLIV -

REM - TERESTRU - ITINERAR - A - T - TUDORA - OA - IA -IR A - M - VÂDAN - SO- MIC - RICSA - SPINARE - UTM - NI - RATE- SMAA - A - R - BANAL - BN - SPIRIT - PATIT - INTOLERABILA.

Premierul britanic Tony Blair s-a întîlnit, ieri dimineaţa la Londra, cu inspectorii însărcinaţi cu dezarmarea IRA, respectiv fostul preşedinte finlandez Martti Ahtisaari şi sud- afncanul Cyril Ramaphosa, au anuntat surse apropiate Guvernului britanic, citate de AFP. ’ I I

O maşină-capcană a explodat în cursul după-amiezii de ieri într-un cartier popular şi comercial din vestul Ierusalimului

provocînd moartea a două persoane, una dintre victime fiind şoferul autovehiculului, informează AFP, citînd surse

poliţieneşti.

Petra Roman crede că în praMenavizelor pentru româniOS va proceda ca în caznl Slovaciei

/ Ministrul de Externe, Petre Roman, a apreciat, ieri, la Sibiu, că, în ceea ce priveşte regimul vizelor impuse României de către Uniunea Europeană, se va proceda, iniţial, ca şi în cazul Slovaciei, iar vizele vor fi doar “suspendate” pînă cînd se va constata că românii se duc în spaţiul UE “cu scopuri cu totul onorabile”.

Roman a spus că s-a întîlnit, miercuri seara, cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti care i-a arătat că relaţiile dintre România

şi Germania sînt “excelente”, iar decizia Guvernului german în; ceea ce priveşte regimul vizelor va fi luată doar după ce “comisia europeană va veni cu o propunere”.

Ministrul român de Externe a arătat că afirmaţiile făcute săptămîna trecută de ministrul german de Interne, Otto Schilly, “nu trebuiau publicate”, întrucît ele au fost făcute la o dezbatere internă a Comisiei pentru afaceri . europene a Bundestagului. El a susţinut că

Schilly a avertizat doar, “pe un ton cam sever”, asupra obligaţiilor României pentru a fi exclusă de pe lista ţărilor a căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a pătrunde în spaţiul UE.

Petre Roman a mai afimat că ambasadorul german a susţinut că, în acest moment, Germania este “mai angajată decît pînă acum alături de România”, avînd în vedere contribuţia României la rezolvarea situaţiei din Iugoslavia.

T i n e r i i d i n C D R 2 0 0 0

ş i - a u l a n s a t m e s a j u lTinerii din CDR 2000, reprezentaţi de Ana Maria Bindea

(PNŢCD) şi Dan Henegan (UFD) au lansat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, mesajul către tineret. Acccentuînd pe ideea participării active la viaţa politică, tinerii CDR-işti şi-au construit mesajul pe îndemnul de a veni la vot: “Democraţia înseamnă participare civică şi votul este costul minim plătit democraţiei”.

In încercarea de a afla cota de participare a studenţilor clujeni, tinerii CDR-işti au ajuns la un rezultat mulţumitor: cei din cămine vor vota în proporţie de 85%.

T.C.

PRM consideră câ moţiunea de cenzură propusă de PDSR vine tîrziu, intră în contradicţie cu prevederile legale şi afectează procesul electoral

M inisteru l d e In tern e resp in ge p o s ib ilita tea tipăririi m ai m u ltor cărţi de

a le g ă to r d ec ît sînt necesareMinisterul de Interne respinge posibilitatea tipăririi mai multor

cărţi de alegător decit sînt necesare, deoarece există o evidentă strictă a cantităţii de hîrtle specială şi de folie, a declarat, ieri, In cadrul unei conferinţe de presă, locotenent-colonelul Paraschiv Peţu, şeful Direcţiei Evidenţa Populaţiei (DEP) din cadrul Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei. Erorile apărute se datorează, In principal, faptului că activitatea de producere a cărţilor de alegător a constituit o premieră pentru lucrătorii din sistemul informatic al DEP. întocmirea greşită a circa 200-300 de cărţi de alegător, la nivelul Capitalei, unde au fost tipărite aproximativ 500.000 de cărţi de asemenea documente, nu poate compromite întreg procesul de tipărire, a precizat Peţu.

PRM consideră că moţiunea de cenzură propusă de PDSR Ia adresa Guvernului Isărescu

•privind stoparea privatizării pînă Ia alegeri “vine tîrziu” şi intră în contradicţie cu prevederile legale, afectînd, totodată, însăşi îndeplinirea de către Guvern a rolului pe care îl are în organizarea alegerilor, se arată într-un comunicat al PRM.

PRM precizează că “doreşte sâ spulbere orice confuzie în legătură cu poziţia sa faţă de

moţiunea de cenzură la adresa Guvernului”, arătînd câ a fost primul partid care, prin preşedintele său, senatorul Comeliu Vădim Tudor, a cerut amînarea operaţiunilor de privatizare pînă în ianuarie 2001.

“Pentru a opri jaful din economie, PRM propune adoptarea, în regim de urgenţă, a unei hotărîri a Camerelor reunite ale Parlamentului, care să vizeze acelaşi obiectiv - amînarea privatizărilor pînă

după alegeri”, se precizează în comunicat. După ce PDSR a anunţat că va depune o moţiune de cenzură la adresa Guvernului Isărescu, avînd ca scop stoparea procesului de privatizare pînă după alegeri, prim-vicepreşedintele PRM, Comeliu Ciontu a declarat câ PRM nu va semna această moţiune, deoarece un astfel de demers ar fi ”în afara cadruluiinstituţional”, fiind vorba despre "o • iniţiativă cu efecte electorale”.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că iniţiativa PDSR de a-şi traduce programul electoral în limba maghiară şi de a-1 distribui în zonele locuite exclusiv de maghiari reprezintă “un lucru bun", care ar trebui urmat şi de celelalte formaţiuni politice.

“Toate partidele ar trebui să-şi traducă programul în limba maghiară, ca să vadă electoratul maghiar ce propun”, a spus liderul UDMR.

Referitor la declaraţiile liderilor PDSR privind o posibilă alianţă cu UDMR, Marko Bela a a'rătat că "aşteaptă" programul PDSR

pentru a vedea care sînt "dezideratele pentru minorităţi". Preşedintele UDMR a precizat că nu preconizează negocieri înainte de 26 noiembrie, pentru că, pînă la această dată, "eforturile Uniunii vizează alegerea şi formarea unui grup parlamentar puternic al UDMR”.

. Şcolile vor pulea închiria

unele spaţiiConsiliul local (CL)

Cluj-Napoca a adoptat, ieri, o hotărîre conform căreia spaţiile cu altă destinaţie situate în unităţile de învăţâmînt preuniversitar pot fi închiriate de către CL, cu avizul Inspectoratului Şcolar Judeţean, la propunerea Consiliului deAdministraţie al unităţii de învăţămînt. Conformhotărârii, sumele rezultate din chirii vor intra în bugetul unităţilor de învăţămînt. Tarifele cjj care şcolile pot închiria diverse spaţii vor fi cele percepute de CL prin nomenclatorul de chirii, în funcţie de destinaţie.

Titus CRĂCIUN

Subevaluarea actualului sediu al Băncii Transilvaniaurmare din paginai

El a fost obligat de instanţă la plata unor despăgubiri de peste 1,2 miliarde lei, însă la fel ca fostul viceprimar a făcut recurs la Secţia Jurisdicţională. Hotărîrea de despăgubire fost atacată şi de procurorii Camerei de Conturi Cluj care au considerat câ obligaţiile la care a fost supus fostul viceprimar Nicolae Ruja sînt prea mici.

T r a n z a c ţ ia c u c în te cIn 15 ianuarie 1997, pe baza unei Hotărîri

de Guvern, Primăria municipiului Cluj- Napoca vinde Băncii Transilvania imobilul situat pe Bulevardul Eroilor nr.36. Cele trei corpuri de clădire sînt apreciate la aproximativ 500 de milioane lei iar cu

vînzarea lor este însărcinat din partea Primăriei clujene viceprimarul Nicolae Ruja.

Odată cu verificările făcute un an mai tîrziu, organele de control ale Curţii de Conturi Cluj constată că cele trei corpuri vîndute au fost subevaluate şi, mai mult, terenul a fdst înstrăinat fără ca acesta să fi fost evaluat. Prejudiciul adus bugetului local în urma acestei tranzacţii a fost apreciat la acea vreme a fi de circa 1,5 miliarde lei.

în 1998, după ce dosarul întocmit de procurori ajunge în dezbaterile Colegiului Jurisdicţionaf, se solicită efectuarea unei noi expertize tehnice de evaluare a celor trei corpuri de clădire şi a terenului. Expertul Augustin Popa constată că valoarea terenului a fost la data vînzării lui de 124 milioane lei, la care se mai adaugă alte

279 milioane lei ca foloase nerealizate. Prejudiciul este reţinut în sarcina viceprimarului Ruja, iar alte 385 de milioane pagube efective şi 869 foloase nerealizate

.au fost aduse în sarcina directorului Panţîr ca urmare a subevaluării corpurilor de clădire. Expertiza este acceptată de instanţa Colegiului Jurisdicţional Cluj şi prin sentinţa din 10 martie a.c îi obligă pe Ruja şi Panţîr la despăgubiri.

Legat de aceeaşi tranzacţie, Primăria Cluj-Napoca face împotriva lui Ruja o plîngere penală_ la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj. în urma verificărilor făcute, la data de 31 iulie a.c procurorii dispun neînceperea urmăririi penale, însă reprezentanţii Primăriei fac din nou plîngere, aceasta nefiind pînă în prezent soluţionată.

INVESTIŢII ŞI "RECEPŢII” ... LA RAJAC CLUJIeri, în prezenţa staff-ului

RAJAC Cluj şi a oficialităţilor locale, şi judeţene, a avut loc recepţia a două obiective, care marchează terminarea şi pune­rea în funcţiune a rezervorului de înmagazinare a apei potabile 5.000 mc, a cărui scop este de a .asigura alimentarea

cu apă potabilă a zonei industriale şi de locuinţe Baciu şi staţia de pompare a apei din Zorilor, mai precis reabili­tarea şi modernizarea compo­nentelor staţiei. Aceste obiective' sînt cuprinse în Programul de Dezvoltare a Utilităţilor Municipale - MUDP II,

program co-finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, EU-Phare şi Guvernul României, în valoare totală de 38.581 mii USD. Valoarea totală a obiectivului din Zorilor este de 12 miliarde lei, pe. cînd cea alocată proiectului din Baciu este de

10,3 miliarde lei. La obiectivul din Zorilor, sursele de finanţare - se împart astfel: 30% provin din finanţare locală şi 70% din transfer buget de stat. Printre cei prezenţi la recepţia obiectivelor s-au aflat şi reprezentanţii firmei de consultantă Luis Berger.

Florenţa STĂVĂRACHE

. * Candidatulindependent pentru Camera Deputaţilor, loan Roman, a vizitat Turda şi Cîmpia Turzii. loan Roman a verificat situaţia drumurilor la a căror pietruire a contribuit. După-amîază, loan Roman a fost în satele Dezmir, Căşei şi Strîmbu, unde a donat echipamente sportive pentru echipele de fotbal de aici.

Astăzi loan Roman se va afla în Gherla şi Dej pentru întîlniri cu electoratul. Alte localităţi care vor fi vizitate sînt AluniŞj Mica şi Unguraş. In aceste localităţi, loan Roman îşi va expune oferta-program.

• Vasile Puşcaş şi Vasile Soporân, candidaţi din partea PDSR Cluj pentru Camera Deputaţilor, vor1 participa azi la o întîlnire la Institutul de_ Chimie din Cluj-Napoca. Întîlnirea va avea loc la ora 9 şi vor participa reprezentanţi ai managementului din domeniul cercetării ştiinţifice. La ora 13, la Librăria Universităţii, profesorul Vasile Puşcaş va susţine o conferinţă în cadrul lansării Editurii Codex. Tema conferinţei este „Noua clasă de manageri şi integrarea Europeană11. Candidaţii pentru Parlament din 'partea PDSR Cluj îşi vor lansa oferta electorală la Cîmpia Turzii, la Clubul Muncitorilor, de la ora 17, Alexandru Lăpuşan va participa la un turneu' electoral în comunele Tritenii de Jos, Ceanu Mare şi Frata, turneu care va începe la ora 11.

• Preşedintele PSDR, Alexandru Athanasiu, va face azi o vizită în Cîmpia Turzii şi Turda. Scopul vizitei în aceste două oraşe este acela de a susţine candidaţii aflaţi pe listele Polului Democrat Social din România.

• Liviu Petrina, candidat independent pentru Camera Deputaţilor, preşedinte al Societăţii Ştiinţifice “Jacques Maritain” din România, a. participat la Festivalul Filocaţia al studenţilor clujeni - Tineri, Ortodocşi, Europeni.

• Primăria municipiului Cluj-Napoca aduce la cunoştinţa cetăţenilor cu drept de vot domiciliaţi în municipiul Cluj-Napoca faptul că listele electorale pot fi consultate zilnic, în intervalul orar 12-15, în sediul din Piaţa Unirii nr. 1, cam.29.

Mihaela LĂPUSAN

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod .fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); / CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: redama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate

Secretar de'redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ ’ 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str: Napoca 16CULTURĂ: TEL.: 19.74.90 -: MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂJENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL: 19.21.27: -GODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU;: CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP; SUBREDACŢIATURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21,60.75

TIl’AllI li liMTiTAT U G" n d