editorial SĂPTĂMÂNA ROMÂNILOR

cu Lelea de la Orăștie

Pagina 2

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 1 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

Poetul şi publicistul Eugen Evu

îşi va lansa cele mai recente volume de versuri şi proză. 14 martie 2013, ora 16,00, în in-cinta Deva Mall, etajul patru, Salle d’Or Pagina 8

PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE

SITUAT: STR.EROILOR

NR.29,TEL.0755148476

VĂ OFERĂ:

MOBILIER PENTRU BAIE

ACCESORII BAIE

GRESIE, FAIANȚĂ

CABINE DUS, CĂZI DE BAIE

„BAIA TA COMPLETĂ LA PREȚ DE

FABRICĂ”

ANUL I

Numărul 12

12 Pagini

1 LEU

Lumea fuge de cuvinte, nimeni nu mai spune ce simte!

Vladimir Brilinsky „NUNU”

Vladimir Brilinsky: Am un principiu cu care am pornit în 1990 să fac presă: „ca să faci un lucru bun trebuie să îndeplinești trei condiții, în primul rând să fi nebun de le-gat, să-ți paradești familia, prietenii și sănătatea și să nu te temi de nimic… Persoanele ORAȘULUI, pag.

Știri din, cu și mai ales despre…

ORĂȘTIE

1,20 lei|\plic

Orașul meu, al tău, al nostru sau al lor ?!

Citeam azi dimineață un anunț haios pus pe o mașină de vânzare: „M-am săturat de condus așa că vând: și urmau informațiile tehnice ale mașinii plus datele de contact”. M-a binedispus anunțul și mă gândeam așa ’ntro doară nu s-or sătura de condus și unii politruci ce conduc nu o mașină cu date tehnice și informații de contact, ci soarta unei țări, pe care de multe ori o aud numită la tembelizor ca „cealaltă Românei”. Nici cu mulți din cei ce conduc soarta muncipiului nostru nu-mi este rușine, o vorbă din bătrâni zice: „ îs tăți de-o mamă.” Așa că vai mie ei nu se satură de condus. Răzlețit pe toate străzile, pe toate hotarele cuprinse-n granițe geografie, străbătut de râuri, vânturi și oameni, orașul meu orașul tău, orașul nostru devine din ce în ce mai condus de secretare, consilieri sau mai știu eu ce alte denumiri date unor oameni ce te împiedică să-ți faci treaba bine și la timp. Ionești, Popești, Vasilești, puși pe un scaun ca să ajute le treabă, ne fiind în stare să facă un lucru bun, ei te încurcă. Să exemplific? Ei bine, o fac. Vrei o informație de la o școală, date ce ar trebui să fie publice și ușor de accesat, re-zultate la anumite concursuri să zicem. Tu om modern, pui iute mâna pe telefon și suni. Da, suni și dacă ai șansa să ridice cel sau cea pusă să facă lucrul acesta (secretar sau se-cretară, după cum dă Domnu’), un glas mai acru ca lămâia, te ia la rost, și-n locul uni răspuns, ai prins o amânare pe glas tăios. Că ce, aici îi școală, nu relații cu publicul. Ai totuși curaj și ceri răspuns, mai mult o rogi pe cea, pe cel de la celălalt capăt de fir eteric să se liniștească și să te îndrume către cineva la care poți să te adresezi și să primești un răspuns. Ei bine, ai pus-o (să folosesc termeni moderni). La nervi, de până atunci Popescu, Ionescu sau alți Valilici, mai pune și alți nervi. Că ce, că cum, că că? Cam așa urmează dialogul ulterior, de uiți de Dumne-zeu și-ți vine-n minte necuratu’. Oare nu s-or fi săturat și secretarele de stat pe scaun și or vrea să nu mai conducă? Numa așa în ciuda mea, a ta, a noastră poate poate o merge orașul mai bine.

Nu avem directori sau şefi.

Redactor şef: Dan Orghici

Membru UZP România

Redactori: Mona Szucsik

Adriana Chira

Adrian Secui

Sorin Szücsik

Colaboratori permanenţi:

Virgil Sabău

Lelea de la Orăştie

Maria Diana Popescu

Caricaturist: Mihai Matei

Mircea Zdrenghea

Foto reporter : Călin Jorza

Rubrica sport: Dorin Stroia

Zona Geoagiu: Claudiu Simonati

Caseta redacţională

Reproducerea, materialelor

publicate în paginile săptămâna-

lului VORBA, se face doar cu

acordul redacţiei. Plagiatul intră

sub incidenţa legii.

Responsabilitatea asupra

conţinutului articolelor publicate

este asumată de autorii acestora.

Nu publicăm articole nesem-

nate, ilizibile sau atacuri directe

la persoane publice sau private.

Revenim cu precizarea: Nu

publicăm articole olograf (scrise

de mână), articole asupra cărora

redacţia trebuie să intervină (cu

greşeli gramaticale, scriere fără

diacritice şi altele asemănătoare).

Acordăm drept la replică dar cu

respectarea celor menţionate mai

sus.

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 2 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

ISSN 2286 – 0339

ISSN-L 2286 – 0339

Ne găsiţi pe mail sau site:

http:saptamanalvorba.wordp

ress.com

http:vorbadeorastie.blogspot.

ro/

https://www.facebook.com/

Vorba.Orastie

mail:

vorba.orastie@gmail.com

Telefon: Nu-l facem public

Circul din politica românească continuă nederanjat deoarece excese de conştiinţă. Fără nicio urmă de jenă, politicienii ro-mâni se contrazic de la o zi la alta conform zicalei cu mirosul gu-rii după consumul de usturoi. În fruntea tu-turor stă, fără teamă de a fi detronat, Tra-ian Băsescu. Ultima şi cea mai flagrantă a fost promisiunea că se va retrage din politică

la sfârşitul celor două mandate. Nu numai că nu se retrage, dar intervenţiile sale tulbură tot mai tare apele în PDL, copilul său de suflet, încât îl pot des-tabiliza substanţial. Se pare că acesta nu e în stare să înţeleagă că aşa cum l-a luat de la 5% şi l-a adus la putere două mandate, tot din prea mult autorita-rism aşa îl poate distruge revenind la cârma lui. Pentru a lovi în Băsescu, Crin Antonescu e gata să primească în PNL şi democraţi sadea, de origine fesenistă, nu numai foşti liberali “amăgiţi” de Stoica şi Stolojan şi deturnaţi spre PD în urmă cu câţiva ani. După episodul cu Becali, îl putem bănui de ase-menea manevre. Mai ales după ce astă vară i-a bălă-cărit pe toţi conducătorii statelor din UE care i-au luat partea locatarului de la Cotroceni, iar zilele tre-cute să o declare hodoronc-tronc pe doamna Ange-la Merkel “cel mai bun politician din Europa”. Şi cu asta gata, i se pare că şi-a reparat prostia! Nouă, dimpotrivă. “Dresul” gafelor politice îl încearcă destul de des şi pe dl. Victor Ponta, tovarăşul său de giumbuşlu-guri politice din conducerea USL. După ce că de când stăteau în opoziţie, pesediştii şi peneliştii au atacat pe drept şi pe nedrept PDL pentru creşterea şomajului, săptămâna trecută, domnul prim-ministru a anunţat cu noşalanţă reducerea cheltuie-lilor cu 15% în sectorul bugetar! Asta însemnând reducere de cheltuieli şi desfiinţare de locuri de muncă! Într-o retorică politicianistă specific româ-nească, asemenea rectificare înseamnă: “Atunci v-am fraierit, ce să facem şi noi, era campanie electo-rală, ne înţelegeţi, nu-i aşa, dar acum gata! Treziţi-vă, e austeritate, prin urmare începem concedieri-le!” Dacă n-ar fi cinic, gestul guvernului chiar meri-tă lăudat, pentru că are drept scop reducerea chel-tuielilor neproductive. Cât despre eliminarea penalilor din guvern şi din Parlament nicio vorbă! Cum or fi înghiţit cei doi co-rifei de la putere exemplul limpede dat de dl. An-dreas von Mettenheim, ambasadorul german în Ro-mânia, într-un recent interviu: “Politicienii germani corupţi îşi dau demisia!”? Cam romantic dl. amba-sador. Păi el nu ştie că la noi e altfel? Furi cât poţi, apoi dai şpăgi din greu, îţi cumperi un post de mi-nistru sau un colegiu, după care stai liniştit sub poala imunităţii! Răstimp chiar mai poţi scoate din cheltuieli! Iar la sfârşit de mandat o iei de la capăt. Nori negri se adună peste bieţii politicieni români. Încarcerarea lui Adrian Năstase le dă fiori reci. Da-că nici el, care a fost vecin cu Traian Băsescu, nu a putut scăpa, noi ce ne facem?

Lelea de la Orăştie

Căutăm: agenţi pentru recla-

mă, distribuitori presă, oferim

comision. Informaţii la tel.: 0744297129

Vând chitară nouă, cu husă, stare excelentă,

fabricată la Reghin. Preţ: 250 lei.

Informaţii la tel.: 0747.109.124 .

Schengenul şi doza zilnică de pesticide

De ce n-ar fi mai multe farmacii decât grădiniţe şi scoli, dacă primim gratuit pică-tura zilnică de otravă în hrana cea de toate zilele? O chestiune de concurenţă, altfel, autorităţile sanitare n-ar fi descoperit alfatoxina în laptele importat din Ungaria şi pesticide, în tonele de fructe şi legume din Turcia. Importurile de produse alimenta-re ne asigură doza necesară de contaminare, pentru a da fuga după doftorii. Cum şi-ar mai permite farmaciile reclame agresive şi concursuri cu premii, dacă nu ar fi o industrie de vândut în serie? Cu cât cumperi mai multe pilule şi leacuri noi, care ne lecuiesc pe veci, cu atât ai şansa să câştigi la tombolă excursii gratuite la munte sau, după noroc, în ceruri. Un alt parazit a fost descoperit în macroul congelat, importat

din Malaiezia pentru marcheturile româneşti. Să fie vorba de parazitul din specia celor care refuză aderarea ţării noastre la Schengen? Nu ştiu cum va fi taxat viitorul politic al premierul nostru, având în vedere opinarea tranşantă şi realistă faţă de aroganţa preopinenţilor europeni, care joacă şi ei pre-cum li se cântă. Englezii nu se mai dau în vânt după Huxley, nici francezii după Celine şi Bergson, iar olandezii funcţionează pe�doza�zilnică de cinism. Ce să facă şi ei, joacă la concurenţă. N-au încotro în aceste timpuri de restrişte şi jale. O obsesie şi cu şenghenul ăsta! Şi nu-i mai important decât eradi-carea sărăciei, închiderea băncilor cămătăreşti şi reconstrucţia Țării din temelii. În Schengen vom intra abia atunci când vom da pe nimic tot ce ne-a mai rămas. Nu ne vor şi gata! Aderare cu de-a sila nu se poate! Acum, când buzunarele românilor au fost întoarse pe toate feţele şi sunt goale, scutim şi noi factura de intrare. Peste un miliard de euro pentru delicatele ticăloşii ale Occi-dentului şi machiaverlîcurile politicii interne, înghiţite, aşa pe tăcute, înghesuiţi sub scara marilor pu-teri. Ne-au fluturat pe sub nas promisiuni fără acoperire, ne-au dat liber în Europa la cele mai dis-preţuite şi prost-plătite munci, iar acum, acest şut în fund e chiar bun. Cum ar mai fi avut guvernanţii noştri onoarea de a fi luaţi din nou de guler pentru încrederea oarbă în puterile europene, care agită doar nişte concepte în curs de perimare. Dacă se deconectează de la ele, direct pe butuci ajung. În Eu-ropa aceasta nuanţată de războaie sintetice, nimeni nu mai vrea să salveze pe nimeni. Unitatea între popoare e un surtuc ros în coate, generalii sunt interesaţi doar de cifrele de afaceri. Totul e să ia cu jap-ca de la cei mici, să civilizeze prin infiltrare, infestare, contaminare. Fie la noi sau în altă parte, oamenii puterii şi bogătaşii uită că aparţin unei naţii. La fel şi hoţii. Iar noi, mai avem mult până când ne vom reactiva potenţialul şi valorile. Batem pasul pe loc, contemplăm ţinta, iar când ieşim în drum, entuzias-mul se face praf. Întârziem prea mult în procese, de aceea nu avem rezultate. Ne mulţumim cu faptul că am supravieţuit mereu istoriei, chiar dacă în istoria noastră nimic nu a fost de bună voie, şi tot mai mulţi venetici, ca nişte pui de cuci vin şi azi să se aciueze în cuibul şi agoniseala noastră. Prea mulţi ar vrea să schimbe lumea. Aşa cum a vrut Marx s-o schimbe, sau cum Rimbaud a vrut să schimbe viaţa. Odată a făcut şi la noi mămăliga explozie. Găuri în cer nu s-au făcut, Occidentul le făcu-se deja în ozon. De atunci ne tot îmbătăm cu apă rece alergând cu tălpile goale pe cuie. Nici comunis-mul n-a fost roz, dar nici democraţia sălbatică nu mai e o soluţie. Dacă Dumnezeu ar coborî pe Pământ şi ne-ar întreba pe fiecare ce vrem, şi chiar ne-ar îndeplini dorinţele, a doua zi ar fi dezastru în lume. Nu omenirea se află în criză, ci omul prea liber. Liber să respire prin aparatul politic al propriului stat şi al altor state. Aristotel spunea că democraţia este sistemul social în care fiecare face ce vrea. Cu adevărat, demo-craţia e o aventură căreia nu i se pot sustrage nici geniile, nici săracii. Nu pot să nu zâmbesc când îmi aduc aminte de ceea ce mi-a spus bunica mea. La marginea satului Mănăştur de lângă Cluj era o tablă mare de lemn, pusă acolo de ţăranii după 23 August 1944, care glăsuia aşa: “Aici se termină demo-craţia şi începe Mănăşturul”. Sau de un cântec pe care mi l-a cântat cineva în glumă: „Hai fii mândro democrată, lasă poarta descuiată”. La auzul unui astfel de cântec balcanic s-au înmuiat boierii noştri preaplecaţi, lăsând porţile României descuiate zi şi noapte. De atunci târâm lanţurile de glezne, chiar dacă Podu-i rupt. Ar trebui să le amintim europenilor ori de câte ori avem prilejul, că poporul român a apărut în istorie cu o identitate certă. Ne-am născut creştini, prin creştinismul adus de către Apostolul Andrei. Şi iată, mai lipseşte un pic să ni se spună că invadatorii sunt nişte buni creştini, pătrunşi de spiritul românesc, iar noi trebuie să le dăm şi cenuşa din vatră. Bulgarii au demonstrat că nu sunt nişte oi mânate de câini, dispuse să mai fie mulse şi tunse de cei care le fac viaţa un iad.

Maria Diana Popescu, Agero; www.agero-stuttgart.de

Se strânge laţul pentru profitorii Revoluţiei: liderii sunt în puşcărie, indemnizaţiile au fost tăiate, mii de certificate vor fi anulate

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) a anunţat, printr-un comunicat, că va anula aproape 3.000 de certificate de revoluţionar, printre cei vizaţi fiind fostele cadre militare, per-soanele care la Revoluţie aveau sub 14 ani şi foştii colaboratori ai Securităţii. ŞTIRI PE ACEEAŞI TE-MĂ Şeful revoluţionarilor braşoveni, condamnat la 7 ani de închisoare Revoluţionarii s-au bucurat, vreme de 22 de ani, de nenumărate privilegii din partea statului, deşi marea lor majoritate nu erau decât impostori care, în decembrie ‘89, căscaseră gura pe străzi sau nici măcar nu ieşiseră din casă. Revoluţia a fost o afacere pentru că cei care au ştiut să profite de pe urma ei au beneficiat de indemnizaţii grase, terenuri, case, maşini, scutiri de impozite, concedii gratuite, transport gratuit, credite preferenţiale. Un calcul făcut de „Adevărul” în urmă cu un an şi jumătate arăta că statul a cheltuit, în ultimele două decenii, peste două miliarde de euro pentru a susţine privi-legiile revoluţionarilor! În ultimii ani, forţate şi de criza financia-ră, autorităţile au început să fie ceva mai exigente cu revoluţiona-rii. A fost mai întâi decizia luată de Guvernul Boc în decembrie 2011, prin care indemnizaţiile luptătorilor remarcaţi (marea masă a revoluţionarilor) au fost suspendate pe parcursul lui 2012. La finele anului trecut, premierul Victor Ponta a prelungit suspenda-rea indemnizaţiilor şi pentru 2013. În imagine Dorin Lazăr Maior, şeful revoluţionarilor braşoveni, condamnat la 7 ani de închisoare pentru şantaj. Citeste mai mult: adev.ro/mj6crc

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 3 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

COMUNICAT DE PRESĂ

În conformitate cu prevede-rile Legii 295/2004 privind regi-mul armelor şi muniţiilor, posesorii de permise de armă au obligaţia de a se prezenta pentru prelungi-rea valabilităţii permisului de armă, atestatului de colecţionar, atestatului de instructor în poligon la Serviciul Arme Explozivi, Substanţe Periculoase, înaintea împlinirii termenului de 5 ani de la data eli-berării sau după caz de la data ultimei vize a per-misului de armă. În acest context posesorii de permise de armă se vor prezenta la Serviciul Arme Explozivi, Substanţe Periculoase având asupra lor următoarele documen-te: ••permisele de armă şi armele înscrise în acestea; actul de identitate; ••permisul de vânătoare atât în cazul persoanelor cu drept de port şi folosire al armelor de vânătoare cât şi în cazul persoanelor cu drept de deţinere; ••cererea tip; ••o fotografie color ( dimensiune 4 x 5 cm) pe care poliţistul o va lipi în colţul din dreapta sus a cererii de prelungire a valabilităţii permisului de armă. ••adeverinţa care să ateste calitatea ce a determinat acordarea autorizării pentru a deţine arma de apă-rare şi pază (în cazul persoanelor care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice); ••adeverinţă care să ateste calitatea de antrenor sau sportiv categoria I, pentru persoanele care deţin ar-me de tir si nu sunt vânători autorizaţi; ••documentele de predare-primire (contract de în-chiriere) a armelor de apărare şi pază, (în cazul în care sunt închiriate de la armurierii autorizaţi); ••atestatul de colecţionar, în cazul persoanelor fizice care deţin arme în colecţie; ••certificatul medical tip, din care să rezulte ca per-soana este aptă să deţină şi să folosească arme si mu-niţii, eliberată de o unitate sanitară specializată, cu

cel mult 6 luni înainte de depunerea cererii; ••aviz psihologic din care să rezulte ca persoana este aptă să deţină şi să folosească arme si muniţii, elibe-rat cu cel mult 12 luni înainte de depunerea cererii de către un psiholog autorizat pentru astfel de teste, atestat în condiţiile legii; certificat de cazier judiciar; Programul de relaţii cu publicul este în zilele de luni şi vineri în intervalul orar 09.00 – 14.00 la sediul In-spectoratului de Poliţie Judeţului Hunedoara, Serviciul Arme Explozivi, Substanţe Periculoase - ghişeul de re-laţii cu publicul.

COMUNICAT DE PRESĂ pentru relansarea proiectelor parteneriale ce sunt desfăşurate în anul 2013, în vederea atingerii obiectivelor specifice de prevenire a delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor Şi în acest an, creşterea gradului de siguranţă în unităţile de învăţământ preuniversitar şi prevenirea delincvenţei juvenile este în continuare o prioritate a Poliţiei Române şi implicit o prioritate a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara. Judeţul Hunedoara nu are o situaţie îngrijorătoare referitoare la infracţionalitatea juvenilă, în primul semestru şcolar 2012/2013, numărul faptelor penale sesizate comise în şcoli şi în zonele adiacente acestora, în care au fost implicaţi minori fiind mai puţine cu o treime faţă de anul 2011 (-31%). Astfel, în perioada septembrie – decembrie 2012, au fost sesizate 27 de fapte faţă de 39 de fapte, înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi trend descendent se află şi numărul elevilor implicaţi în fapte penale, ca autori sau victime. Astfel, au fost implicaţi 39 de minori (18 autori şi 21 victime), cu 12 mai puţini (- 23,5%) faţă de anul 2011 (17 autori şi 34 victime).

Aceste rezultate se datorează şi măsurilor, activităţilor preventive derulate

de poliţiştii hunedoreni în unităţile şcolare, în anul trecut calendaristic. În parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, au fost iniţiate şi implementate într-o formă calitativă, 3 proiecte şi 3 campanii de informare ale căror obiective au fost centrate pe o abordare calitativă a transmiterii de informaţii, urmărindu-se dezvoltarea, în rândul elevilor, a unor atitudini de ataşament faţă de normele sociale şi înţelegerea consecinţelor legale ale comiterii de infracţiuni. Şcolile au fost selectate pe baza numărului faptelor penale comise în anul şcolar 2010/2011, astfel că în anul 2012 s-a reuşit scăderea numărului de infracţiuni comise de elevi în aceste unităţi şcolare. Din acest motiv şi în anul 2013 proiectele calitative „Unde-i lege, nu-i tocmeală”, „Să exmatriculăm violenţa” şi „Să învăţăm din greşeli”, orientate diferenţiat pe categorii de vârstă (sub 14 ani, ciclul gimnazial şi ciclul liceal) vor fi implementate în 13 şcoli din judeţul Hunedoara. În această perioadă proiectul „Să învăţăm din greşeli” este implementat de poliţiştii Compartimentului de Prevenire la Grup Şcolar „Teglas – Gabor” Deva, proiectul „Unde-i lege, nu-i tocmeală” se derulează la Şcoala generală „Sigismund Toduţă” Simeria, iar proiectul „Să exmatriculăm violenţa” se implementează la Şcoala generală „Andrei Mureşanu” Deva. Totodată, în perioada 01 – 05 aprilie 2013, în cadrul „Săptămânii Altfel”, sub sloganul „Ştii mai multe, să fii mai bun”, poliţiştii hunedoreni vor derula proiectul „Poliţist pentru o zi” – ediţia a II-a, în care invită elevii de clasele a XII-a să se implice în activităţile curente ale poliţiştilor.

ÎNTOCMIT,

Inspector principal de poliţie FIERARU ANDREA MIHAELA

Știri din Județ

Aproximativ 1.000 de hu-nedoreni s-au angajat în luna februarie, iar 2.000

au devenit şomeri Rata şomajului în judeţul Hune-doara a crescut, la sfârşitul lunii februarie, compa-rativ cu ianuarie şi aceeaşi perioadă a anului tre-cut. Numărul total al hunedorenilor fără serviciu, aflaţi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocu-parea Forţei de Muncă (AJOFM) Hunedoara, se ridică la aproximativ 13.700 de persoane. Cei mai mulţi cu venit, dar nu toţi Luna trecută, peste 1.000 de hunedoreni şi-au găsit un job, dintre care majoritatea pe perioadă nede-terminată. În total, în februarie, aproape 2.000 de persoane au ieşit din evidenţele AJOFM Hunedoa-ra, în timp ce tot atâtea au intrat în evidenţele agenţiei. Disponibilizările au contribuit cu 589 de locuri. Dintre cei aproximativ 13.700 de şomeri, cei mai mulţi primesc indemnizaţie, iar peste 3.000 benefi-ciază de venitul minim garantat. Localităţile cu cei mai mulţi şomeri sunt Brad (1.856), Deva (1.782) şi Hunedoara (1.656). Precizează: HunedoaraMea.ro

Spitalul din Orăştie a rămas fără manager. Edilii caută interimar

Medicul Dan Mihail Sechi şi-a înaintat demisia din funcţia de manager al Spitalului Municipal Orăştie. Potrivit primarului din localitate, Ovidiu Bălan, reprezentanţii autorităţii locale urmează să numească, cel mai probabil săptămâna viitoare, un interimar. Medicul Dan Mihail Sechi a ocupat funcţia din anul 2010. „Vom desemna un manager interimar, care va conduce spitalul până la ocuparea postului prin concurs. Încă nu ştim cine va ocupa funcţia. Potri-vit legislaţiei în vigoare, concursul trebuie organi-zat în următoarele şase luni”, a declarat Bălan, pentru HunedoaraMea.ro.

În data de 03.03.2013, în jurul orei 11:25, ELENA I., de 37 ani, din Orăştie, în timp ce con-ducea un autoturism pe strada Pricazului din Orăştie, a pătruns în intersecţia cu bulevardul Eroilor pe culoarea roşie a semaforului electric, fiind acroşată de autotractorul condus regula-mentar de FLORIN M., de 30 ani, din satul Me-teş, judeţul Alba. În urma accidentului a rezultat rănirea uşoară a conducătoarei autoturismului. În data de 04.03.2013, în jurul orei 12:00, a fost depistat în trafic CĂLIN C., de 31 de ani, din comuna Turdaş, în timp ce conducea un moped pe strada Armatei din Orăştie fără a po-seda permis de conducere. În ambele cazuris-au întocmit dosare penale În data de 06.03.2012, în jurul orei 21:15, o patrulă de siguranţă publică, formată din poli-țist şi jandarm, a oprit în trafic autoturismul condus de TRAIAN A., de 37 de ani, din Orăştie, pe strada Sanatoriului din orașul Geoagiu. În urma controlului autoturismului, a fost găsită o armă de vânătoare şi, într-un sac, o că-prioară împuşcată. Pasagerii autoturismului au fost legitimaţi, stabilindu-se că aceştia sunt VIOREL S., de 58 de ani, din Orăştie şi IOAN P., de 59 de ani, din comuna Turdaş. În urma verificărilor efectuate a rezultat fap-tul că arma de vânătoare este deţinută legal de VIOREL S., aceasta fiind ridicată în vederea ex-pertizării. Persoanele în cauză au fost conduse la sedi-ul poliţiei în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de braconaj cinegetic. Poliţiştii Serviciului Rutier Hunedoara, îm-preună cu reprezentanţii unei firme de pază şi protecţie, le-au oferit doamnelor şi domnişoare-lor conducătoare auto o floare şi un gând bun, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii. Acţiunea a avut loc astăzi în municipiul Deva şi în alte localităţi importante din judeţ şi a avut drept scop consolidarea relaţiei dintre poliţişti şi conducătorii auto şi promovarea unei atitu-dini responsabile a tuturor participanţilor la tra-fic.

Alegeri la PSD Orăștie În data de 09.03.2013 ,ora 10.00, la Sala de Spectaco-le a Casei de Cultură din Orăştie a avut loc Conferinţa de alegeri a organizaţiei municipale PSD Orăştie. Rezultatul acestor alegeri, la funcția de președinte al PSD Orăștie a fost unul dorit de către toţi membrii de partid, care l-au reconfirmat în funcţie pe domnul Bălan Ovidiu,actualul primar al municipiului nostru. Au fost aleși de asemenea un număr de trei vicepre-ședinți și 23 membrii ai Biroului Organizației Munici-pale PSD Orăștie. Prezenţi la această conferinţă au fost aproximativ 100 de membrii dar şi invitaţii printre care doamna deputat Natalia Intotero, domnul deputat Nistor Lau-renţiu, preşedintele PSD Hunedoara,domnul Rus Ioan, secretar executiv al PSD Hunedoara şi doamna Țolaş Liliana, preşedinte al organizaţiei de femei şi director al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Termocentrala de la Mintia printre cele mai poluante 20 din U.E.

Centralele pe cărbune sunt printre cele mai folosite metode de producţie a electricitaţii însă specialiştii afirmă că emisiile eliberate în atmosferă au un impact major asupra sănătăţii. Termocentralele de la Mintia, Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin şi Işalniţa sunt printre cele mai poluante 20 din Uniunea Europeană, potrivit ra-portului „Facturile de sănătate neachitate: Cum ne îmbolnăvesc centralele pe cărbune”, publicat de Ali-anţa pentru Sănătate şi Mediu şi citat de green-report.ro. Raportul precizează că, la nivelul UE, acest factor de poluare duce la peste 18.000 de morţi, 8.500 de cazuri noi de bronşită cornică şi peste patru mili-oane de zile lucrătoare pierdute, ceea ce are un impact puternic asupra bugetelor naţionale de sănătate și economiei statelor membre. http://hunedoaramea.ro

AM PRIMIT LA REDACȚIE

Concluzie După lecturarea articolului lamentabil trimis de domnul L. Heiuș Săptămânalului Vorba, se poate tra-ge o singură concluzie: Cu așa conducători!............ „Vai de noi” Cu stimă, Timariu Nicolae

Precizare: „Semnatarii articolelor din această rubrică îşi asumă în-treaga responsabilitate asupra materialului transmis, noi nu intervenim asupra textelor trimise. Conform dreptului la liberă exprimare şi a legii presei, acordăm dreptul la replică tuturor. Nu publicăm articole ce conţin atacuri directe la persoană!” Notă: nu corectez articole din acest grupaj! Redactor şef!

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 4 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

La Centru - Unde mergi? - La Centru! - Ce faci la Centru? - Păi, activităţi cu copiii... - Şi, ce-ţi pică ţie? - ... Întrebarea aceasta o aud destul de des în ultimele luni, de când am început colaborarea cu Centrul Social Cul-tural „Preot Ioan Sa-bău” din Orăştie. Din noiembrie, de când s-a des-chis acest centru de voluntariat, viaţa mea e mai plină, mă simt utilă şi bună, mi-am făcut prieteni, am primit şi-am dăruit, am învăţat lucruri noi şi m-am apropiat mai mult de oameni şi de Dumne-zeu. Deci, ce-mi pică mie din treaba asta? Mai ni-mic, ar zice unii pentru care doar un salariu, ori altă răsplată materială pot reprezenta o recom-pensă adevărată. Voluntariatul, într-adevăr, nu e pentru oricine. Voluntariatul e o noţiune care are urgent nevoie de reabilitare. Se confundă prea des cu munca patriotică pe care, pe vremuri, trebuia să o pres-tăm obligatoriu dar cu titlul de „muncă volunta-ră”. O contradicţie în termeni numai bună să ză-păcească oamenii şi să le dezordoneze sistemul de valori. Acum a trecut deja un sfert de secol peste toată debandada ideologică, ar fi cazul să ne scuturăm bine de vechile concepţii mioape şi strâmbe, să privim drept şi să descoperim cât de plăcut este să întâlneşti oameni, să le oferi din ex-perienţa ta, să le împărtăşeşti bucuria de a fi ales

o meserie frumoasă, să experimentezi nonforma-lul şi alternative educaţionale. Voluntariatul înseamnă altruism şi generozita-te... mda, chestii rare, într-o societate consumeris-tă şi materialistă. Pentru voluntariat sacrifici timp liber..., o problemă, atunci când prea multe emisi-uni subcultarele şi cronofage te invită să te afunzi lenos în fotoliu. Voluntariatul te dezvoltă... e mult mai incomod decât a rămâne blocat în ignoranţă. Deci, ce-mi pică mie? Vă invit pe dvs. să desco-periţi cu se mănâcă voluntariatul, încercând o ex-perienţă extraşcolară la Centru, la Protopopiat, acolo unde în fiecare zi, zeci de copii vin cu inima deschisă, dornici să înveţe prin joacă despre viaţă. Unii dintre cititori ne-au cunoscut săptămâna tre-cută când am organizat împreună cu colegii vo-luntari Seara Porţilor Deschise. Nu vă necăjiţi da-că aţi ratat evenimentul, la noi porţile sunt des-chise în fiecare zi pentru cei care pot şi doresc să-şi scoată capul din cutie (n.r. Think outside the box). Mona Szucsik

Liceul Tehnologic ”Nicolaus Olahus” Orăștie structura Școala Gimnazială ”Dr. Aurel Vlad”

Olimpiada de Religie Ortodoxă-faza județeană Clasa a VIII-a A: Popa Roxana, mențiune Clasa a VIII-a C: Ambruș Iulia, mențiune Au fost pregătite de d-na profesoară Culea Monica

Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus” Orăștie olimpiada interdisciplinară tehnică

Olimpiada interdisciplinară tehnică - domeniul protecția mediului Clasa a XI-a, Savu Cristina, mențiune, coordonator cadru didactic - Popa Cristina Clasa a XI-a, Tomotaș Florina, premiul II, coordonator cadru didactic - Moș Corina Clasa a XII-a, Indrei Loredana, premiul II, coordonator cadru didactic, Gherman Camelia Clasa a XII-a, Muntean Claudia, premiul I, coordonatori cadru didactic Stencoane Vasilica, Moș Corina Olimpiada interdisciplinară tehnică-mecanică Clasa a XI- a, Homorodean Cristian, mențiune, coordonatori cadru didactic, Rusu Maria Sas Aurelia, Potopea Mihai, Irimie Alfred. Clasa a XII-a, Anechitei Cristian, premiul III, coordonatori cadru didactic, Rusu Maria, Sas Aurelia, potopea Mihai, Irimie Alfred. Clasa a XII-a, Sanționescu Claudiu, mențiune, coordonatori cadru didactic, Rusu Maria, Sas Aurelia, Potopea Mihai, Irimie Alfred. Clasa a XII-a, Moga Alexandru, mențiune, coordonatori cadru didactic, Ru-su Maria, Sas Aurelia, Potopea Mihai, Irimie Alfred. Olimpiada interdisciplinară tehnica-electric Clasa a XI-a, Crișan Cătălin, mențiune, coordonatori cadru didactic, Rusu Maria, Sas Aurelia, Potopea Mihai, Irimie Alfred. Date primite de la directoarele celor două instituții de învățământ cărora le mulțumim pe acestă cale.

Reţetă inedită a succesului şcolar Şcoala Gimnazială Dominic Stanca vă prezintă o reţetă inedită de succes şcolar. V-am stârnit curiozitatea? Citiţi-o cu atenţie pentru că o veţi încerca cu siguranţă! Etapa pregătitoare: se aleg câţiva profesori, unul şi unul, cu suflet mare, cu o pasiune desăvârşită pentru disciplinele predate, care îşi pregătesc din timp ingredientele numai de ei ştiute: răbdare, perseverenţă, ambiţie... (nu dezvăluim chiar tot secretul). Se selectează apoi elevi dornici de afirmare, de achiziţionare de cunoştinţe, inteligenţi şi cu poftă de viaţă. Timp de pregătire: zi după zi, ore după ore, până se constată că produsul finit s-a omogenizat şi a crescut, fiind numai bun de trimis la concursuri şco-lare şi olimpiade. Rezultatul: obţinerea de rezultate excelente, bune şi foarte bune (pe gustul fiecăruia). Vi le prezentăm, ca să fim crezuţi pe cuvânt (Atenţie! După cum vezi nu poţi obţine astfel de rezultate dacă nu eşti bine organizat şi nu res-pecţi toate etapele):

După servire, se recomandă felicitarea tuturor celor care au contribuit la realizarea reţetei de succes. Vă invităm să degustaţi reţeta noastră. Şi copiii dumneavoastră pot fi unii dintre aceşti elevi de succes. Vă asigurăm ca aroma fiecărei reţete va fi mereu alta în fiecare an şcolar şi o vom asezona cu un zâmbet şăgalnic de copil. Prof. Rusu Ioana Nicoleta

Metamorphosys ( M e t a m o r f o z ă )

Centrul Social Cultural „Preot Ioan Sabău” din Orăşt ie este gazda cenaclului l i terar „Metamorphosys”, ajuns la a cincea întâlnire. Din ce-naclu fac parte: Iuliana Bozeșan, Florin Drăghiciu, Ileana-Lucia Flo-ran, Florin Ispas, Iza Mezei, Dan Orghici, Mihail Ra-du, Virgil Sabău, Raluca Tancău. Așteptăm pe toți cei ce vor să vină să ne citească din creațiile poprii sau alte creații de gen, la ședințele noastre oricine este bi-nevenit. Contemplând spectacolul Universului și nemărgi-nirea sa, omul poate afirma că fiecare parte neînțelea-să și incertă a vieții și, atunci, va putea spune, în loc de „Cine ești Tu?”, „Tu erai în tot acest timp!”. Poate nu veți găsi răspunsuri dar sigur vom avea un dialog de la om la om, de la scriitor la scriitor, de la cititor la cititor și vom învăța împreună. Dan Orghici

NR.

NUMELE ŞI PRENUME-

LE ELEVULUI

CLS OLIMPIADA Faza județeană

PREMIUL Profesor

ÎNDRUMĂ-

TOR

1 SILVESTRU MARIA

COSMINA

VIII Olimpiada de

religie

I – califica-

re la faza

naţională

Mihuţ Ancuţa

2 CIONTOŞ DIANA VIII Olimpiada de

religie

MENŢIU-

NE

Mihuţ Ancuţa

3 ROZSA ANDREEA

MONICA

VI Olimpiada de co-

municare, limba şi

literatura română

MENŢIU-

NE

Rusu Ioana

Nicoleta

4 ACHIM ANDREEA VII Olimpiada de co-

municare, limba şi

literatura română

MENŢIU-

NE

Rusu Ioana

Nicoleta

5 TINCU DRAGOŞ

MIRCEA

VII Olimpiada de bio-

logie

MENŢIU-

NE

Roşu Mircea

Ovidiu

6 IVAN VLAD IOAN VIII Olimpiada de as-

tronomie şi astro-

fizică

MENŢIU-

NE

Șerban

Angela

7 Echipa de baschet: BERTAAN DENIS BORDEANU GEORGE

GIORGI FLORIN

HORVATH ALEXANDRU

POPA CRISTIAN

RADOVICI ROBERT

PĂRĂUŞANU ALEXAN-

DRU

Olimpiada Naţio-

nală a Sportului

Şcolar

Locul III Doncea Florin

RESPECT A avea respect pentru cineva este egal cu a-l preţui pe el (ea), gândurile sau sentimentele sale. Adevăratul simţ al valorii se construiește treptat, etapă cu etapă, cu mândrie faţă de realizările adevărate. Absolut nimic în lumea asta nu poate exista fără respect, despre orice am vorbi noi. Respectul este, după părerea mea, o prelungire majoră a vieţii, poate cea mai importantă ca-litate care stă la baza construcţiei sociale. Cu siguranţă că fiecare are sau îşi construieşte, de-a lungul vieţii, propria sa teorie sau propriile legi despre ceea ce înseamnă respect. De astă dată respect este primul cuvânt ce-mi vine în minte acum când așez în pagină numele și prenumele domniilor voastre, respect pentru munca de-pusă, respect pentru dascălii care v-au învățat, respect pentru părinții care v-au educat, respect pentru orele pe care le-ați sacrificat învățând, respectul meu vă este acordat și-l meritați pe deplin! Cu respect, Dan Orghici! P.S.

Săptămânalul „Vorba” zice: Jos pălăria !

Tabletăria cucerește România Pe cât sunt eu de ahtiat după gadget-uri din întreaga lume, am rămas sur-prins să văd că piața românească este invadată de produse ...românești. Pe ab-solut toate magazinele virtuale româ-nești găsești cel puțin o ofertă de tabletă românească. Acum, să nu aveți impresia că aceste jucărele sunt fabricate în minu-natul spațiu carpato-danubiano-pontic. Nu, în cel mai fericit caz produsul este gândit de români și mai apoi asamblat de „frații” noștri chinezi, ori, în cele mai multe cazuri se iau pur și simplu mode-le chinezești care sunt rebranduite. Eu personal nu dețin o tabletă, și sin-cer chiar nu am de gând să achiziționez una în viitorul apropiat. Eventual, pro-mit să mă gândesc atunci când laptop-ul meu își va da duhul... Dar să revenim la oile noastre, la tabletele noastre. Românul a fost și va fi cu siguranță, individul sărac dar foarte atras de tot ce e nou sclipitor și cu touch în cazul nostru. Așa că nu se va putea stăpâni să nu cumpere tableta găsită în aprozar (sau supermarket cum vreți voi) la un preț incredibil de mic. De cele mai multe ori acele produse nu prea rezistă la cerințele cumpărătorului disperat să vadă cât mai multe filme online în timp ce stă pe tron. Facem în continuare un rezumat al tabletelor românesti. Începem cu Allvi-ew. Accesând site-ul lor, allview.ro, observ că au o multitudine de produse IT, media... Rămânem la tablete. O grămadă de variante cu prețuri cuprinse între 359 lei și 1249 lei. Nici nu e de mirare că au vânzări destul de mari, chiar ai ce alege. Fie că ești un zgârcit care doar vrea să îi cumpere copilului o ta-bletă cadou, sau pur și simplu ți s-a pus pata pe un model Allview, te poți regăsi liniștit în oferta lor. Toate sunt cu Android, deci vorbim de procesoare ARM, fie single sau dual-core, pâna la 1gb RAM, ecrane între 7 și 10 inch. Gurile rele spun că nu prea stau bine la capitolul baterie, dar spuneți-mi mie la ce tabletă te ține toată ziua bateria... Era să uit, pentru cei mai zgârciți din-tre cei mai zgârciți, în josul paginii stă stingher un model mai vechi de tabletă

la numai 299 lei. Un cadou numai bun să îți dea crize de nervi în navigarea web... Următorul popas îl facem pe site-ul evolio.ro. Nu au tablete atât de multe ca și Allview dar observ o mare diversita-te. Am găsit modele speciale pentru ci-nefili, chair și pentru cei care vor un GPS bun la care se poate atașa un Kit DVR pentru filmare trafic. În special mi-a atras atenția modelul Tabby, adresat copiilor. Foarte drăguț ca design, în spe-cial pentru fetițe împătimite de Hello Kitty J. Cu doar 449 lei ai o tabletă cu aplicații speciale pentru cei mici, în spe-cial diferite joculețe, în plus are control parental ceea ce e un mare plus. E-boda.ro. Pe vremuri cuvântul E-BODA era pe buzele tuturor celor care vroiau un DVD Player care citește TOT. De atunci lucrurile s-au mai schimbat iar băieții și-au mai diversificat oferta. Printre rame foto, televizoare, dvd playere și altă puzderie de mâncătoare de curent electric, găsim și 9 modele de tablete. Culmea doar 3 modele sunt pe stoc la ei, restul fiind doar așa de umplutură, cred. Oricum, nu prea văd cu ce pot ieși în evidență, având în vedere că celelalte 2 firme menționate mai sus au cam reușit să acapareze piața. Poate dacă vor arunca bomba: Tableta care citește tot! (cam asta fac toate acum).

Dacă vrei să te simți cu adevărat român, atunci cumpără o tabletă româ-nească! Spor la butonat, clicăit...românește. Numai bine.

Sorin Szucsik

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 5 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

Planeta IT Amendă de 561 milioane de euro pentru Microsoft. Gigantul software Microsoft a fost amendat cu 561 milioane de euro pentru că nu şi-a respectat angajamentul de a oferi utilizatorilor alternative la browserul Internet Explorer. Astfel, în intervalul de timp mai 2011 - iulie 2012, calculatoarele având instalat Windows 7 cu Service Pack 1 nu au afişat fereastra care să permită utilizatorilor să aleagă şi să instaleze browserul web care îl doresc, în plus de Internet Explorer. In UE, câteva milioane de utilizatori ai sistemului de operare Windows 7 nu au văzut în această perioadă acest ecran, iar Microsoft a recunoscut că nu a oferit această posibilitate. Lansare Samsung Galaxy S IV Samsung va lansa Galaxy IV în Times Square (New York) pe data de joi, 14 martie ora locală (vineri, 15 martie, ora României). Adică poimâine :-). Cum va arăta? Care vor fi specificațiile hardware? Deocamdată numai zvo-nuri: - dimensiune ecran: 4.99 inch. - rezoluția displayului: 1920 x 1080. - sistem de operare: Android 4.2.1 "Jelly Bean". - procesor quad-core (se zvonește chiar un octo-core) cu chip grafic PowerVR SGX 544MP. - 2 GB RAM, slot pentru card SD. - cameră de 13 megapixeli. Dacă aveți răbdare încă două zile, veți afla care dintre aceste caracteristici sunt reale și ce aduce în plus noul gadget. Succesorul lui Windows 8 se va numi Windows Blue Windows 8 nu a prins foarte bine pe piaţă. Poate din cauza neîncrederii utili-zatorilor într-un produs nou, poate că majoritatea utilizatorilor sunt încă

mulțumiți de vechiul Windows XP sau Windows 7. Cert este că Microsoft încearcă să repare greșala cu o nouă versiune de Windows care, zic ei, va fi ”the next major update to Windows”. Până în februarie se pare că Windows Blue a ajuns la Milestone 1 ceea ce înseamnă că este la jumătatea distanței pâ-nă la lansarea oficială. Probabil va fi lansat sub forma unui update sau servi-ce pack la Windows 8, undeva prin vara lui 2013 și va rula versiunea 6.3 a kernelului NT, și nu 6.2 (să ne reamintim: 6.1 este Windows 7, 6.2 este Win-dows 8 iar 6.3 este Windows Blue) ceea ce indică un update major. Atenție mare la ceea ce postați pe rețelele de socializare Din ciclul "S-a întâmplat în România" vă prezint în continuare un eveniment oarecum inedit pentru țara noastră. În luna februarie a anului 2012 Consiliului Naţional pentru Combaterea Dis-criminării l-a sancționat pe Mircea Munteanu, director de cabinet al prefectu-lui de Mureş, cu 1000 de lei pentru că în timpul protestelor împotriva guver-nului Boc a postat pe contul său de Facebook mesajul: „Arbeit macht frei - asta să înţeleagă protestatarii”. După cum poate știţi "Arbeit macht frei" a fost o lozinca folosită în Germania în timpul guvernării național-socialiste, de asemenea această inscripție stătea deasupra intrării în lagărele Auschwitz-Birkenau. Curtea de Apel a decis însă că profilul de Facebook este un spaţiu public şi că un mesaj postat pe wall nu poate fi asimilat unui mail privat. “Astfel, reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesaje-lor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică. Profilul său personal pe Facebo-ok, chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de per-soane, tot public este, oricare dintre „prieteni” putând distribui informaţiile postate de titularul paginii”, a reţinut instanţa. “Utilizarea în sine a afirmaţiei „Arbeit macht frei” într-un cadru public sau accesibil publicului, cu ocazia exprimării unei opinii referitoare la o anumită categorie de persoane (protestatarii), provoacă fără nici un dubiu asocierea acesteia cu sentimente de dispreţ, repudiere, intoleranţă. (preluat de pe www.gandul.info)

IT-istu’ de servici

Materiale construcţii Str. Pricazului CT 1

Str. N. Bălcescu nr. 11

Construiţi, reparaţi - vă suntem alături!

Telefon: 0740.020.305

PRELMEC S.A.ORĂȘTIE PLATFORMA industrială MECANICA ORĂȘTIE

Angajează muncitori calificaţi în următoarele meserii: Sudori electrici COR 721203 Lăcătuşi mecanici COR 721400 Depunerea cererilor de angajare, a CV-urilor şi pentru relaţii

suplimentare la sediul firmei din Orăştie; Str. N. Titulescu nr. 60 de luni până vineri între orele 07-15 sau la telefon 0254241040

Omul de presă, „NUNU” (I)

Jurnalismul este un mod de viață, unul palpitant și frumos. Cred că sunt în asentimentul multor oa-meni de presă din generația veche, a celor care întor-când banda cu degetu’ fă-ceau emisiuni, a celor care au învățat să vorbească în direct, să intre la fix nu doar să dea ora exactă, a celor care citeau înainte de a intra în emisie ca să aibă ceva inteligent de transmis și să vină în perma-nență cu ceva nou, altceva decât „afară plouă!”. Că a face jurnalism însemnă multă muncă și încă alte multe în plus. Fondator al jurnalismului liber Hunedorean, mentor al mai multor jurnaliști, ce astăzi au un renume în lumea presei românești, V l a d i m i r B r i l i n s k y „NUNU”, este partenerul

meu de discuție de acestă dată. Dan Orghici: Ce va îndemnat spre media știut fiind că jurnalismul însemnă nu numai satisfacții. Merită profesia asta sacrifici? Vladimir Brilinsky: Am un principiu cu care am pornit în 1990 să fac presă „ca să faci un lucru bun trebuie să îndeplinești trei condiții, în primul rând să fi nebun de legat, să-ți paradești familia, prietenii și sănătatea și să nu te temi de nimic, atunci poți să fi un jurnalist bun, dacă compromisuri sau rabat de la aceste trei condiții ești un jurnalist și gata. La a doua parte a întrebării îți răspund scurt și sin-cer, da merită. D .O. : De unde nebunia de a face presă? Nunu: În 1990 am auzit că se înființează televizi-unea și atunci, certându-mă cu soția, mi-am vândut mașina și am cumpărat o cameră video și așa am început Televiziunea Deva. Alături de alți prieteni entuziaști, care și ei la fel unul și-a vândut un frigider, altul ce-a mai avut, am mai cumpărat un video, am mai cumpărat dotări pen-tru studio și în 26 Martie 1990 a fost prima emisie a unui post de televiziune privat din România, după Televiziunea Liberă de la Timișoara care și-a înce-put emisia în 22 Decembrie 1989. Noi fiind prima televiziune cu capital 100% privat. Ei de atunci au urmat: șapte ani în slujba Televiziunii Deva, care din păcate

a fost acapara-tă politic atunci a tre-buit să renunț, astfel am ple-cat în „exil” la Orăștie. Câști-gând concur-sul pentru li-cența actualu-lui post de ra-dio aici la

Orăștie. Ei da, de atunci au trecut 17 ani de când sunt în slujba celor care ne ascultă. D. O.: Ce înseam-nă 17 ani de media, la Orăștie? Nunu: 17 ani. Ei

bine 17 ani însemnă o viață de om, 17 ani care nu știu cum au trecut, parcă au fost ieri aici în studioul Radio Color, Simona Clenciu și Marcel Hațegan, îi văd cum buchiseau aici împreună cu mine aici, nici eu nu eram jurnalist radio, eram jurnalist dar făcusem doar televiziune așa că buchiseam la felul în care trebuiau făcute ști-

rile, modul în care trebuia abordat dialo-gul prin eter cu ascultătorul. Au trecut foarte repe-de 17 ani, ani de muncă, de seriozitate, 17 ani de echipă neîntreruptă. Pot să spun că pe aici au trecut peste 60 de oameni, angajați în acest pot de radio de la început până acum. Uni crescând au plecat, crescând și-au luat zborul, spre locuri mai „cu verdeață”, (în glumă spunând) din media românească, vorbind de San-da Nicola, Sorin Cos, Alin Bena, vorbind de foarte mulți care au plecat de aici. Dar întotdeauna a existat o echipă și acest lucru face foarte mult într-un post de radio. Chiar dacă au mai existat fricți-uni, bârfe, toate au fost rezolvate aici în spatele acestei uși, nu au ieșit afară. Sigur au mai fost și uși trântite, au fost de toate, dar am rămas echipa a rămas totdeauna. D.O: 37% în sondajele de audiență radio, ur-mătorul clasat fiind la 17%, obligă acest procent sau îți dau voie la odihnă? Nunu: Evident că obligă, 37% înseamnă foarte mult, dar dacă ne gândim că 63% nu ne ascultă în-

semnă foarte puțin. Noi ne dorim să rămânem verticali știut fiind că nu pu-tem mulțumi pe toată lumea, avem gusturi muzicale care diferă de la om la om, simpatii sau antipatii politice, lumea nu este o unitate de monolit, gustu-rile și educația este de o natură sau alta, în acești 17 ani am reușit să nu ne încli-năm, am stat drept în față la toată lumea. Am învățat un lucru foarte important anume să judecăm fapte și nu oameni. În numărul viitor voi continua șederea-mi de vorbă cu domnul Vladimir Brilinsky (Nunu), pentru-ca atunci să aflăm ce l-a fă-cut să vină la Orăștie, mai bine zis cine și cum l-au făcut să iubească iremedia-bil Orăștia. Dan Orghici

Presă veche. Ce citim în Orăştie la ...1900 În numărul anterior din “Vorba” promiteam să revenim cu exemple de ştiri de epocă care au apărut în “Bunul econom” de la Orăştie. Iată câteva exemple: Ştiri pe scurt -”Întâlnire de monarchi. De câteva zile în portul rusesc Reval de lângă Marea Baltică s'au întâlnit Ţarul Rusie Nicolae II, cu împăratul Germaniei Wil-helm, care s'a dus acolo, ca să fie de faţă la manevrele flotei ruseşti şi ca să reîntoarcă Ţarului visita, ce acesta o făcuse în anul trecut împăratului Wilhelm în portul Dan-zig. Întâlnirea între cei doi monarchi a fost foarte intimă şi amicală”. Advocatul poporului – „Ca ucenic la vre-o meserie numai acei copii se pot primi, cari au împlinit etatea de 12 ani, cu excepţiunea, dacă aceasta o sufere diregčtoria industrială. — Cu ocasiunea primirii părinţii ori tutorii trebue să se înţeleagă cu măiestrul asupra timpului de instrucţie, întreţinere şi alimentaţiune. Timpul de in-strucţie trebue se dureze cel puţin până-ce ucenicul împlineşte 15 ani. Contractul — acolo unde nu este diregătoria industrială — se poate încheia şi înaintea antistiei comunale, care în timp de opt zile se va trimite diregëtoriei industriale spre întărire. (Art. de lege XVII. §, 60 şi 61 din anul 1884)”. Noutăţi – ”Principele Carol. Ştirea, că principele Carol al României va fi trimis la toamnă într'o şcoală militară din Berlin, se desminte. Regele român vrea ca moşten-itorul tronului român să primească o creştere curat românească, de aceea va trebui să înveţe. Anunţuri –”Kapranozai Mátyás I în Orăştie (Drumul ţerii) - Stabiliment pentru fabricarea de trăsuri carë şi recuisite economice primeşte tot felul de reparaturi ce taie în branşa aceasta, precum si trăsuri vechi în schimb pentru cele noi. Preţuri moderate. Lucră solid şi durabil pe lângă garantă”.

Cursul pieţei din Bu-dapesta — în 13 August 1902 —per 50 klgr. Grâu . . . . .. cor. 7'— până la 7.45 Secară » ...........5-90 » 6'25 Orz » ................5.15 » 540 Ovës ».............. 5-50 » 5.90 Cucuruz . . . . .» 490 » 5.— Rapiţa » ...........9.30 » 1035 Untură » ...........68 » 68.50 Slănină » ............59 » 63"— Hirişcă »................— > — Linte »....................— » — Cânepă ».............. — » — Iată informaţii foarte utile pentru cititori în doar cinci rubrici din „Bunul econom”, luate ca exemlu, şi ...nicio crimă, tâlhărie sau alte ase-menea. Dar aceasta se întâmpla la 1900... MIHAELA CAZAN

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 6 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 7 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

FASCINANTUL CALENDAR DE LA SARMIZEGETUSA REGIA (II)

Am început, în numărul trecut, prezentarea rezultatelor unor cercetări începute în anul 1977 de o echipă braşoveană mate-info şi topo alcătuită din Şerban Bobancu, Cornel Samoilă şi Emil Poenaru. Rezultatul muncii lor a fost publicat în lucrarea “Calendarul de la Sarmi-zegetusa Regia” - Editura Academiei Republicii Socialiste România - Bucureşti, 1980. Am luat în discuţie sanctuarul mic circular, prezentând un „mecanism” de măsurare a timpului cu o precizie uluitoare: o întârziere de 38,88 secunde la 2275 de ani! Însă este doar „mecanismul” de bază, fiindcă, doar cu el, nu am putea şti în ce zi a anului ne aflăm, dar nici anul, secolul, mileniul… În incinta sacră de la Sarmizegetusa Regia sunt însă mai multe sanctuare, alcătuite diferit, fieca-re cu rolul său într-un adevărat sistem in-formatic în piatră. Mai întâi, câteva consideraţii referitoa-re la complexul de la Sarmizegetusa Regia, aşa cum arată în prezent. După 1980 (anul în care a apărut lu-crarea celor trei oameni de ştiinţă braşoveni la Editura Academiei), „cineva” a pus ochii pe ansamblul de la Sarmizegetusa Regia şi a dat ordin să se facă o „reconstituire”. Se pare că a fost vorba de „Cabinetul 2”, lucrările fiind supravegheate de Securitate, iar scopul real nu a fost atât reconstituirea, cât căutarea vestitelor comori, Elena Ceauşescu (care îşi subordonase Securitatea) dorindu-şi-le neapărat… Iar „reconstituirea” (nefinalizată până în 1989) se poate vedea în imagi-nea de mai sus, unde avem de a face cu Sanctuarul mare circular (în prim plan este Soarele de andezit), unde cine ştie ce habarnist a aşezat, pe locul pietrelor acei stâlpi de lemn de dimensiuni diferite, din te miri ce raţiuni „estetice”. Mai realistă pare să fie recostituirea din macheta prezentată în material, cu vederea de ansamblu. Pe de altă parte, am aflat de la cei care au citit acest material în Dacia Magazin (august, 2005), dar au fost şi la faţa locului, având poate răbdarea să numere lespezi-le (eu nu am avut-o), că numărul lor nu corespunde întru totul celui din lucrarea publicată, iar astfel ar pica toată teoria. Vreau să vă amintesc faptul că cei trei oa-meni de ştiinţă au fost la faţa locului în 1977, deci înainte de „marea restaurare” şi că respectivii sunt doi matematicieni şi un topograf, în care am toată încrederea în pri-vinţa număratului… Iar girul Editurii Academiei cred că nu poate fi altceva decât o recunoaştere. Cartea este foarte consistentă şi explicită în detalii, având zeci de sche-me explicative ale „mecanismului” descifrat în trei ani de muncă. Hieroglifele au fost mult mai uşor de decriptat, ele conţinând totuşi imagini sugestive…

SANCTUARUL MARE CIRCULAR Sanctuarul mare circular este el în-suşi un complex, aşa cum se poate vedea în figură. Are trei cercuri con-centrice, diferite ca formă şi desti-naţie, iar în centru o structură din stâlpi mai înalţi, placaţi cu ceramică, dispuşi în formă de absidă. Să vedem cum stau lucrurile! Cercul exterior, denumit în continu-are cercul A, este alcătuit din lespezi late, alipite între ele. Ştiţi câte sunt? 104 – tocmai numărul care nu expri-mă altceva decât “secolul” dacic, des-cris la sanctuarul mic, săptămâna tre-cută. Iată că lucrurile încep să se lege! Acum se poate ţine evidenţa măcar a anilor unui astfel de secol? Nu ne opreşte nimeni. Mai departe, avem în faţă un calen-dar fie mai vechi, fie, mai degrabă, sacru (aşa îl apreciază şi autorii lucră-rii de faţă), fiindcă trebuie corectat

serios, cu 4-7 zile, în fiecare an, printr-un sistem mai complicat, care ţine până la ur-mă cont şi de ciclul de bază de 13 ani, sincronizându-se, anual, cu micul sanctuar. Este vorba de cercurile B şi C. Primul, simplu, alcătuit din 30 de grupe a câte 6 stâlpi separate de lespezi (în total, 180 de stâlpi), este lipit de cercul A. Al doilea, C, este mai complicat: 4 grupe de stâlpi - una de 16, două de 17 şi una de 18. De ce nu toate, simetric, de 17? Pe scurt, cercul B măsoară 360 de zile dintr-un an, prin parcurgerea de două ori a celor 30 de “săptămâni” a câte 6 zile fiecare. Se observă şi aici, ca şi la micul sanctuar, ingeniozitatea prin care se economiseşte spaţiul, reducând ansam-blul la un minim rezonabil şi parcurgerea multiplă. Cercul C are menirea de a alinia fiecare an cu cel din sanctuarul mic, adăugând 4, 5, 6, respectiv 7 zile celor 360 la epuizarea cercului B. “Mecanismul” cercului C este de-a dreptul genial, dar e prea complicat pentru a-l descrie în acest spaţiu. De reţinut faptul că cele două calendare anuale încep şi se sfârşesc concomitent. Absida centrală marchează anotimpurile. Tot din economie de spaţiu, stâlpii aces-tuia, 34 la număr (13 + 21) simbolizează cele 47 de săptămâni ale anului dacic cores-punzător sanctuarului mic. Se pare că pe daci nu-i interesau patru sezoane, ci numai trei: două reci (toamnă, iarnă) şi sezonul vegetaţiei viţei de vie. Se parcurgeau cele 13 (sezon rece), apoi se continua cu următoarele 21 (vegetaţie), apoi iarăşi 13 (rece). Deoarece toamnă-iarnă nu are întrerupere, anul următor pleacă de pe acelaşi stâlp, dar în sens opus. Acum e simplu!... SANCTUARELE DREPTUNGHI-

ULARE Sunt patru asemenea lucrări, dintre care do-uă, cele mici, de 3 x 5 stâlpi, respectiv de 3 x 6 stâlpi par a avea o altă destinaţie, astfel că nu ne oprim asupra lor (autorii promiteau şi ei să revină...). Aşezat pe cea mai joa-să terasă, sanctuarul de 4 x 13 tamburi are menirea de a ţine evi-denţa perioadelor de 52, respectiv 104 ani, pentru efectuarea co-recţiei. Tamburii mar-chează câte un an. La acest sanctuar vom mai reveni. Pe cea mai înaltă terasă, care domină tot acest adevărat sistem informatic (şi de unde se poate privi dintr-un sigur loc, întregul ansamblu) este aşezat sanctuarul de 4 x 10 tamburi, fiecare de circa 2,20 m în diametru, care marchează ciclurile de 13 ani. Se pleacă pe latura mică şi, după parcurgerea a patru cicluri, ne întâlnim din nou cu perioada de 52 de ani. Iar 10 astfel de şiruri conţin, evident, 520 de ani, moment în care mai trebuia aplicată o corecţie. “UP-GRADE” ANTIC ! Revenim la sanctuarul de 4 x 13 tamburi. Pe axa longitudinală a acestuia, mai gă-sim 7 tamburi de andezit, pe postamente speciale. Se pare că acest grup a fost adău-gat ulterior, fapt confirmat şi de arheologi. Se pare că cineva, mai “superdotat”, a îmbunătăţit cândva sistemul... Aceşti tamburi marchează fiecare câte un ciclu de 13 ani. Rezultă un “secol” mai mic, de 91 de ani (7 x 13), când se putea face o corecţie mai precisă decât cea de la 104 ani: 0,04 zile. În aceste condiţii, următoarea corecţie multiseculară o mai facem după 2275 de ani, când se obţine o precizie uluitoare: 38,88 secunde faţă de timpul astronomic! Şi, astfel, sistemul de corecţie 13-104-520 ani, cu toate performanţele lui evidente, cade puţin în desuetitudine, iar calendarul contemporan, adus la zi din 4 în 4 ani, pare, din acest punct de vedere, oarecum, pe-nibil. Se pare că informatica are rădăcini ancestrale pe meleagurile noastre!... Ori-cum, acest complex nu datează din vremurile lui Burebista sau Decebal. Este mult mai vechi! Putea fi şi unul dintre cele mai serioase motive, pentru Burebista, de a-şi stabili o reşedinţă regală şi aici, lângă Marele Preot. Florin DRĂGHICIU

Este momentul să vorbim despre locurile în care ne putem petrece timpul liber în oraş sau în jurul Orăştiei. Istoric vorbind, există din 1900, când a debutat în Franţa, o clasificare a localurilor realizată iniţial de fraţii Michelin, a căror nume îl păstrează şi în prezent. Conform ghidului Michelin, realizat de compania producă-

toare de anvelope, se repartizau trei stele pentru: „merită să călătoreşti pâ-nă la ele”, două stele dacă „merita să ocoleşti pentru a ajunge la ele" şi o stea dacă sunt considerate „interesante". În prezent, dis-creţia de care trebui să dea do-vada inspectorii Michelin este comparabilă cu cea a anga-jaţilor din serviciile secrete. Aceştia nu trebuie să spună nimănui cu ce se ocupă, nici măcar părinţilor. Poate că este timpul ca să realizăm în

Orăştie, ghidul nostru pentru barurile şi restaurantele care ne găzduiesc la o cafea sau o bere. Dacă este vreun loc de socializare care a străbătut împreuna cu noi mulţi ani, tre-buie să amintesc de Scorilo. Iubitor de istorie, proprietarul barului a desprins numele din inscripţia „Decebalus per Sco-rilo”. Istoricii se contrazic în traducerea textului găsit pe un vas de ceramică. Sunt unii care înclină spre: “Decebal, fiul lui

Scorilo”, în con-tradicţie cu cei care înclină spre „Decebal prin Scorilo”, dacă Scorilo este olarul care a realizat vasul. Dar denumirea ba-rului nu este prinsă în aceste contradicţii. Aşezat central, aici tradiţiile te înconjoară. Peste tot vezi obiecte româneşti vechi. Pe pereţi poţi admira obiecte adunate din satele din jurul Orăştiei: ceas cu cuc, vioară, arme, pe pardoseală: roa-tă de tors iar pe etajere: ticlăzău sau sfeşnice. Spaţiul este generos, a fost mărit acum un an şi jumătate, prin adăuga-

„Albina Coop” Orăştie

organizează mese festive, botezuri, pomeni, nunţi şi alte evenimente

la Restaurantul „Coroana”.

MENIUL ZILEI 11 LEI

Înscrierile se fac la sediul „Albina Coop”, str. N. Bălcescu, nr. 8

(vis-a-vis de Trezorerie).

Relaţii la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

rea unei încăperi cu canapele şi măsuţe. Când este frig, ba-rul este înfrumuseţat romantic de flăcările şemineului. Un plus în arşiţa verii, este terasa umbrită de verdeaţă. Mamele cu cărucioare se adăpostesc la umbră, la o masă mai ferită. Multă lume, amatoare de cafea, vine dimineaţă să socialize-ze cu cunoscuţii. Aici se discută o grămadă de lucruri până noaptea târziu. Client fidel, care nu lipseşte nici o zi, este un Yorkshire Terrier care stă cuminte, la masă. Oraşul de di-mensiuni mici face ca toată lumea să salute pe toată lumea. Muzica este veche, cu multe hituri ale anilor ‘80-’90. Produ-sele mele preferate sunt cele bazate pe cofeină: cafea, cappu-

cino. Apreciez şi îngheţata, servită în cupe mari. Şi la final, trebuie să urez “La mulţi ani!” barului Scorilo, cu ocazia împlinirii a 16 ani de la deschidere, sărbătoriţi în luna aceasta. Turistul din oraş

Itinerariu spiritual pentru

vârstnici şi tineri „Şi ieşind, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l-au silit să-I ducă crucea.”Mt 27, 3 - 32 Ce mare bucurie pentru un om să îi ajute Fiului lui Dumnezeu să îşi poarte crucea. Desigur, bucuria nu se poate manifesta în acele momente, însă câţi dintre creştinii ulteriori lui Hristos nu ar fi dorit să Îi ducă crucea, să Îi fie de ajutor? Şi noi, astăzi, ar trebui să avem aceeaşi dorinţă de a-L ajuta pe Mântui-torul să îşi ducă crucea cu toate că as-tăzi el nu o mai poartă. Sunt însă des-tui care poartă şi astăzi câte o cruce grea: cei bolnavi, cei în suferinţă, cei închişi. Dacă pe aceştia îi ajutăm, chiar pe Hristos îl ajutăm şi vom auzi cuvin-tele Lui la sfârşit: „Veniţi, binecuvân-taţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii”.

De cei de un sânge a fost dat, a fost vândut în robie dulcele suflet, cel drept, spre închipuire a Domnului; iar tu, suflete, cu totul te-ai vândut rău-tăţilor tale. Lui Iosif cel drept şi minţii lui celei curate, urmează, ticălosule şi neiscusitule suflete, şi nu te desfrâna cu pornirile cele nebuneşti, făcând fă-rădelege pururea. Miluieşte-mă, Dum-nezeule, milu-ieşte-mă! Azi încerc să nu mă plâng de dificultăţile pe care le întâlnesc în viaţa mea şi meditez la modul în care eu accept să port Crucea lui Hristos.

Din: „Itinerariu spiritual pentru tineri” ,

ASTRU Cluj

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 8 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

„Ultima carte despre întuneric”

lansată la Hunedoara

Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Ne-am adunat aici, în această frumoa-să după-amiază de primăvară pentru a ne bucura sufletele alături de Bianca Dan, care îşi lansează, la Hunedoara, cel de-al doilea volum de versuri inti-tulat „Ultima carte despre întuneric”. Bianca Dan este o tânără şi talentată poetă care prin intermediul propriilor cărţi ne împărtăşeşte trăirile sufletului ei frumos. Câteva cuvinte despre scriitoare: S-a născut la data de 25 iunie 1983, a crescut şi a copilărit în apropierea De-vei, a absolvit cursurile Universităţii de Vest Timişoara, secţia Pedagogie şi, chiar dacă ar fi trebuit să fie cadru di-dactic, a ales să profeseze meseria de corector la ziarul „Mesagerul Hunedo-rean”. Bianca este deci un prieten bun al literelor, le aşază frumos în pagină, le dă viaţă, iar la sfârşit, le dă încărcătură emoţională şi culoare. Spunând Bianca spun „căldură”, spun „sentiment” şi spun „viaţă”. Am deosebita onoare de a-i fi priete-nă şi pentru asta-i mulţumesc. Cartea a doua a poetei vine să um-ple clepsidra unui destin. Multă lume dintre cei care i-au citit poeziile au susţinut că Bianca este nefericită şi îşi caută sufletul pereche, fiind decisă chi-ar să-l inventeze pentru a-şi trăi pro-pria apocalipsă. Eu vin şi spun: Bianca este fericită, iubirea îi umple viaţa, deci ea nu cau-tă, cercetează dincolo de cuvânt şi ne aduce paradisul perfecţiunii mai aproape. Bunăoară, cred cu certitudine că noi, poeţii, suntem acele fiinţe deosebit de fragile şi de sensibile încât putem

respira prin firul ierbii şi, totodată, pu-tem înghesui atâta trăire într-o singură propoziţie încât, de aceea, aceste ver-suri ne definesc. Am mers pe malul unui lac să-mi vorbesc tăcerea, acolo străjuia cântecul apei din adâncitura unei scorburi, am luat parfumul lui ieri şi lui mâine şi am făcut …Esenţa clipei. Apoi m-am uitat la toţi copacii care mă înconjurau, o armată de trupuri întindeau spre mi-ne ochi de adevăr şi sălcii pletoase mă rugau să le iubesc veşnic. Bianca este sclava cuvintelor, a ace-lor stări pe care trebuie să le exprime. Poemele ei sunt ca nişte faruri lumi-nând în noapte, asigurându-te astfel că nu eşti singur pe Pământ. Oamenii tră-iesc, oamenii iubesc, oamenii visează. Amalgamul de trăiri se scurge din preaplinul sufletului ei. Şi totuşi, cititorii se vor întreba: de unde atâta suferinţă în poeme ? Versu-rile ei strigă după ajutor. Drama se ce-re scrisă de o mie şi una de ori, se pun perfuzii cu dragoste, se resetază vise, ea însăşi se transformă, îi înverzesc pi-cioarele, ochiii îi devin stele şi caută, caută cu înfrigurare lumina de dincolo de întuneric. Pământul se zbuciumă în nor atunci când scrii şi cu fărâme de lut din care eşti făcut şi simţi, simţi nervurile copa-cului, simţi foamea cerşetorului, bătrâ-neţea unui trup tânăr veşnic scurtată prin intermediul secundelor. Atunci când scrii eşti rău. Bianca este atât de vie încât mă cu-tremură, arde în propoziţii şi fraze şi nici o apă nu reuşeşte să o stingă. Pen-tru că nu trebuie … . Ea mai are multe lucruri să ne spună, să transmită mesa-je de la stele, scrisori de la bătrâna Ter-ra, emoţii de la iubire. Bianca, să ne trăieşti, să scrii mult şi frumos. Ileana PGati

Ars Alchimica Autor carte: Theophrastus Ph. Paracelsus Editura: Herald. Anul: 2013 Traducator: Ilie Iliescu „Alchimia nu e altceva decât sco-pul, intenţia şi strădania subtilă de a transmuta natura metalelor din una în alta. Potrivit cu aceasta, fiecare persoană, prin propria-i putere de pătrundere mentală, poate alege o cale şi o Artă mai bună, descoperind astfel adevărul, deoarece omul care se concentrează mai intens asupra unui lucru va descoperi adevărul.” Câţi dintre noi nu suntem fascinaţi de alchimie? Câţi dintre noi nu am citit cu aviditate poveştile ţesute pe baza celebrei "Pietre Filozofale"? Pentru veritabilii pasionaţi a venit momentul să înţeleagă cu adevărat originea acestor mituri şi să descope-re teoriile ce au stat la baza atâtor ficţiuni. Nu este uşor să-ţi deschizi mintea şi sufletul pentru a lăsa scrierile lui Paracelsus să-ţi pătrundă adânc în spirit, dar, dacă te vei raporta la rea-lităţile epocii respective şi vei încerca să înţelegi modul lor de abordare a ştiinţei, nu vei regreta. Vei vedea că din aceste pagini răzbate determina-rea unei minţi luminate de a-şi de-paşi limitările epocii, determinarea de a atinge perfecţiunea dumneze-iască şi de a deveni aidoma Marelui Creator: "Ce ar trebui să facă un filo-sof cu adevărat înţelept o dată ce a

ajuns să stăpâ-nească temelia şi ord inea proce-deului Marelui Arhitect al Uni-versului în con-struirea a tot ce există în Natură?(...) El ar trebui, pe cât posibil, să devină un imita-tor fidel al Creatorului său. În haosul fizic, el ar trebui să-şi facă haosul aşa cum era în realitate haosul iniţial; ar trebui să realizeze, pe rând, punct cu punct, întreaga succesiune a lucruri-lor corespunzătoare actului crea-tor.”Vei învăţa să priveşti dincolo de aparenţe, să vezi minuni mărunte dar deloc lipsite de importanţă, vei învăţa să-ţi urmezi calea dacă vrei să răzbaţi şi să continui cu încăpăţânare până vei obţine rezultatul scontat”. „Şi astfel fiecare piatră pe care o des-coperim, fie ea mare sau mică, cre-mene sau piatră obişnuită, neluată în seamă şi aruncată, valorează mai mult decât o vacă. Privirea nu trebu-ie aţintită doar asupra locului în care săpăm, şi din care piatra apare la lu-mină (...) Peste tot ne întâmpină pă-mânt, praf, ori nisip, ce conţin ade-sea mult aur sau argint; şi de acest lucru trebuie să ţinem seama.

http://www.cartidecitit.ro

Biblioteca Judeţeană "Ovid Densusianu" Hunedoara-Deva orga-nizează în ziua de 14 martie 2013, ora 16.00, în incinta Deva Mall, etajul patru, Salle d'Or, un eveniment cultural de excepţie: întâlnirea cu poetul şi publicistul Eugen Evu care, cu acest prilej, îşi va lansa volumele intitulate "Poeme interminabi-le" (Editura Singur, Târgovişte), "Ludice preludice" (Editura Li-mes, Cluj), "Li mesia nice" (Editura Limes, Cluj), "Poeme medici-nale" (Editura Dacia, Cluj), "Penultimul ro-mantic" (Editura Mi-nerva, Bucureşti), "Ordinea ascunsă sau pleroma" (eseuri şi afo-risme, Editura Rafet), "Motoare de căutare sau cartea ca vietate" (critica literară despre scrii-tori români şi străini, Editura Rafet) şi volumul bilingv "Amintiri care vor veni / Memories to come", în exce-lenta tălmăcire a scriitoarei Muguraş Maria Petrescu (Editura Singur, Târ-govişte, 2012). La eveniment va lua parte şi poe-tul, filozoful şi preotul Theodor Da-mian, din Statele Unite ale Americii, editor al revistei de cultură şi spiritu-alitate românească "Lumina lină", ce apare la New York, membru în cole-giile de redacţie a numeroase reviste româneşti de cultură din ţară şi străi-nătate. Prezentarea scriitorului Eu-gen Evu şi a cărţilor sale va fi făcută de doamna Muguraş Maria Petrescu, scriitoare, traducătoare, membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1979, poetul şi pu-blicistul Eugen Evu este o voce im-portantă a literaturii hunedorene, a poeziei în mod deosebit. Afirmat în mediul literar al Hunedoarei în anii

‘70 ai secolului tre-cut, Eugen Evu s-a impus în peisajul li-terar românesc ca un talent de excepţie, autorul unui univers liric cu totul special, făuritorul unui lim-baj poetic inconfun-dabil. A debutat în revis-ta “Familia”, în anul 1970, cu nouă poe-me, apreciate elogios de poetul Ştefan Au-gustin Doinaş: “La Eugen Evu, cuvântul odată rostit devine unic şi esenţial”. Edi-torial, a debutat, prin concurs, în anul 1974, la Editura Facla din Timişoara, cu 21 de poezii, în volumul “Toate iubirile”. La Hunedoara a înfi-

inţat cenaclul literar “Izvoare”, apoi “Lucian Blaga”, care ulterior şi-a schimbat denumirea în “Dan Con-stantinescu”. A înfiinţat primul săp-tămânal din judeţul Hunedoara, zia-rul "Renaşterea Hunedoarei", care a apărut între 1990 şi 1991. Este fonda-tor al publicaţiilor literare: “Provincia - Vitraliu hunedorean”, care ulterior şi-a schimbat denumi-rea în “Provincia Corvina”, „Kilometrul zero”, „Sider - Semnal”. Este autorul a peste 40 de volume de versuri şi proză, pamflete şi ese-uri. Activitatea literară a lui Eugen Evu este apreciată şi peste hotare, scriitorul fiind prezent cu opere în reviste şi site-uri literare din Italia, Germania, Australia, SUA, Croaţia, Spania şi Portugalia. Sperăm să ne fiţi alături la acest eveniment.

Cu aleasă preţuire, Director-Manager

Ioan Sebastian BARA

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 9 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

Un martor În jurnal nu am mai scris demult, poate și pentru că scriu pe ici, pe colo, pe blog, pe bilețele, în agen-dă, scriu mesaje, mailuri, comentarii pe diverse sai-turi, bloguri, pe facebook. Dacă le-aș putea aduna, toate aceste notițe ar alcătui un jurnal al devenirii mele. De multe ori sunt surprinsă atunci când re-vin asupra unor texte mai vechi și descopăr experi-ențe între timp uitate. Clubul părinților e și el un fel de hard extern pe care accesându-l din când în când îmi e mai ușor să fac o evaluare a creșterii sau descreșterii mele. Clubul Părinților e jurnalul meu de mamă pe care cu inima deschisă îl pun la vede-re. A pune cuvinte pe hârtie sau pe un alt suport înseamnă să ai curaj să te exprimi. Negru pe alb trasezi o urmă pe care mai târziu s-ar putea să do-reşti să o regăseşti. Decizia de a scrie consecvent în jurnal arată sinceritate faţă de tine însuţi. Un jurnal este o mărturie. Dacă aveţi acasă un caiet cu linii sau fără, cu paginile îngălbenite şi cu literele şterse de atâtea răsfoiri, chiar dacă îl ştiţi pe de rost, cu siguranţă, la fiecare recitire aţi încercat acea mirare: am făcut, am simţit sau am crezut eu asta? Constatând că ne surprind chiar faptele şi sentimentele noastre de mai demult, poate nu vom mai fi atât de bulversaţi vis a vis de ceea ce se în-tâmplă cu alte persoane, pe care pretindem că nu le înţelegem. Jurnalul ne ajută să retrăim momente care altfel ar fi condamnate la uitare. Un jurnal este un caiet în care consemnăm fapte şi idei aranjate în ordine cronologică sau frânturi de sentimente trân-tite în dezordine ilogică. Jurnalul, ca specie literară a înflorit în perioada Renaşterii, când importanţa individului a început să crească. Pe lângă puterea lor de revelare a unei povești de viață, jurnalele stochează un prețios ma-terial socio-istoric. Ultima modă în materie de jur-nal este cel care foloseşte drept suport Internetul, blog-ul, cu mare succes după câte se pare, nu nu-mai în rândul tinerilor. Ce e ciudat în acest caz este faptul că dispare noțiunea de intimitate, viața ta

este expusă, perdeaua e trasă și orice străin poate studia cu lupa detalii per-sonale...dar asta e alege-rea autorului. Unii consideră că jurna-lul pe care îl ţin e un prie-ten adevărat, tăcut şi dis-cret, un confident de în-credere, un amic perect care nu te critică și nu te contrazice pentru nimic în lume. Jurnalele au un efect psihologic foarte pu-ternic, de aceea sunt folo-site în forme moderne de terapie. Jurnalul te ajută să-ţi limpezeşti gândurile, să dezamorsezi tensiuni sentimentale, îţi oferă un prilej de reflecţie cu privire la tine şi la lumea în-conjurătoare, e o formă de exprimare liberă, nesu-pusă normelor literare ori pretențiilor unui cenzor. Jurnalele nu sunt doar pentru oamenii singuri, ci şi pentru cei care au ceva de spus, care au ceva pe suflet sau pur şi simplu simt nevoia de a-şi materi-aliza trăirile. Simpla înşiruire a gândurilor te ajută să vezi lucrurile în ansamblu. Să-ţi înţelegi mai uşor dependenţele şi punctele vulnerabile. Adese-ori uităm că există în noi resurse importante pe ca-re nu le folosim. Noi căutam afecţiune, iubire, prie-tenie în exterior şi nu realizăm că această dorinţă trebuie satisfacută mai întâi din interior, învăţând să convieţuim cu noi înşine pentru a putea primi şi dărui iubire. Jurnalul este un martor inco-mod dar cinstit al tre-cutului, prezentului şi viitorului tău, care te va ajuta să îţi pui intre-bări, să găseşti răspun-suri şi să fii sincer cu tine însuţi.

Praf Iarna nu am energie, ştiţi cum sunt legumele şi fructele din import cu gust de deter-gent, parcă nu-mi arde de cu-re de vitaminizare. Primăva-ra ar fi tare faină dacă nu m-ar omorî astenia. Greu mă tre-zesc, repede obosesc, nici vla-gă, nici chef, o stare de doi lei. Vara mi-e prea cald. Toamna mă apasă depresia post-vacanţă şi mai grav, dispera-rea la gândul că vine iarăşi

iarna, pe care nu o suport. Adică sunt „praf” tot anul. Un specialist s-ar hazarda probabil spre un diagnostic cu nume mai complicat. Nu cred că e cazul, cred că pur şi simplu am îmbătrânit. E ca în balada lui Topîrceanu: „cri-cri, nu credeam c-o să mai vii!” Asta i se întâmplă omului care are impresia că peste el anii trec altfel decât peste colegii lui de promoţie. Aşa îl ia bătrâneţea prin surprindere pe omul fudul căruia i se pare că toţi ceilalţi s-au ra-molit doar el s-a maturizat. În special femeile ur-măresc cu mare interes orice rid şi orice kilogram în plus al suratelor. E o mare izbândă să descoperi că isculeasca, deşi e mai tânără cu doi ani decât tine, arată mult mai rău. Când aveam cini-şase ani şi auzeam că cineva a împlinit patruzeci îmi era milă de omul acela bă-trân, mi se părea că e ceva tare trist să nu îţi încapă toate lumânările pe un singur tort. Acum toţi pri-etenii mei se apropie de acea vârstă, unii chiar au depăşit-o de câţiva ani. Oare şi eu o să păţesc la fel? Posibil. Dacă nu mor în viitorul apropiat, pes-te trei ani o să împinesc şi eu 40. Şi atunci, mai mult ca sigur, unui copil de şase ani îi va fi tare milă de mine.

Şapte lucruri inedite despre banii româneşti

Istoria banilor româneşti este una lungă şi agita-tă, dominată de schimbări şi de legende care au supravieţuit peste ani. „Adevărul” vi le spune pe cele mai interesante dintre ele. 1. De unde vine numele de leu. La mijlocul seco-lului al XVII-lea, în plin declin politic al Ţării Ro-mâneşti şi Moldovei, piaţa monetară e invadată de mai multe monede străine. Cea mai cunoscută a devenit însă talerul olandez (leeuvendaalder), care avea gravat pe una dintre feţe un leu. „Leii olan-dezi" au fost folosiţi mai bine de un secol. Popula-ritatea lor a fost atât de ridicată încât, chiar şi după retragerea din circulaţie, au fost identificaţi în po-por cu noţiunea de monedă. Asta a durat cam do-uă veacuri, până când leul a primit certificat de naştere. La 22 aprilie - 4 mai 1867 apare legea care înfiinţează sistemul monetar românesc. Şi tot atunci apare leul cu subdiviziunile sale în bani, şi nu în parale, ca până atunci. Un leu echivala cu un franc francez. 2. Cel mai puternic leu din istorie. L-am avut chi-ar la început, în 1867, când a luat naştere sistemul monetar naţional. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilo-gramul de cartofi era 0,05 lei. 3. Cine a pus bazele Băncii Naţionale. Eugeniu Carada a fost capul limpede care s-a ocupat de tot ce înseamnă începuturile Băncii Naţionale a Româ-niei: de la legea de funcţionare (17 - 29 aprilie 1880), până la construcţia clădirii şi fabricarea pri-melor bancnote. În iulie 1880, de la Paris, el trimi-tea o epistolă către ţară: „Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânze-lor, filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare (n.r. - cu valoare convenţio-nală)". De la Paris, Carada s-a întors cu un maldăr de bani. Banii României: 900.000 de bilete de 20 de lei, 300.000 de bilete de 100 de lei şi 25.000 de bilete de 1.000 de lei. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor, efigia împăratului Traian şi personifica-rea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Geor-ges Duval, tocmit tot de Carada, acolo, în Franţa.

4. De ce erau atât de deteriorate bancnotele din perioada comunistă. Bancnotele din perioada co-munistă erau făcute pe o hârtie de o calitate îndo-ielnică, de la fabrica Letea (Bacău). Ele se deterio-rau foarte uşor şi, pe lângă acest aspect, cei de la Banca Naţională s-au lovit şi de încăpăţânarea Ele-nei Ceauşescu. "Ea considera că emisiunea moneta-ră era generatoare de inflaţie. Dar când emiţi, înlo-cuieşti; nu aduci niciun fel de cantitate în plus pe piaţă. A trebuit să mă duc cu o valiză la ea, să vadă cât de mucegăite erau bancnotele care circulau. Tot n-a vrut să accepte o nouă emisiune de bani, aşa că am pus în circulaţie, pentru salarii şi pensii, bani care erau destinaţi distrugerii”, spune Decebal Ur-dea, fost guvernator BNR. 5. De ce nu umbla Ceauşescu cu bani la el. Des-pre Nicolae Ceauşescu se zice că n-ar fi avut nici portofel, iar cei care i-au stat aproape fostului dic-tator spun că nu l-au văzut având asupra lui bani sau documente personale. “Nu l-am văzut nicioda-tă pe Ceauşescu cu bani la el. Nu avea niciodată nevoie de bani, nici în ţară şi nici în vizitele externe pe care le făcea. El mânca la Gospodăria de Partid, avea frizer, croitor, tot ce-i trebuia, deci n-avea el nevoie de bani. La restaurant n-a fost niciodată, toată viaţa lui, deci n-a avut de plătit vreo notă”, declara Marin Neagoe, şeful Direcţiei a-V-a a Secu-rităţii, într-un interviu din “Adevărul”. Ceauşeştii nu plăteau nici chirie, nici întreţinere, nici tran-sport. Contactele lor cu banii erau indirecte: prin rapoartele pe care le primeau de la sectoarele eco-nomice. 6. Suntem singura ţară din Europa cu bani de plastic. România a pus în circulaţie primele bancnote pe suport de plastic (polimer) în 1999, bancnotele de 2.000 de lei emise cu ocazia eclipsei totale de soare. Până azi, România e singura ţară europeană care foloseşte bani din plastic. Aseme-nea bancnote se mai pot întâlni în Asia şi Australia. Cei de la BNR spun că bancnotele de plastic sunt mai rezistente şi mult mai greu de falsificat. 7. Cele mai mari valori nominale din istorie. Aflată într-o situaţie dificilă şi obligată la despăgu-biri uriaşe de război, România, se confruntă, în 1946 şi, mai ales în 1947, cu o inflaţie galopantă. În 1946, au fost emise bancnota de 5.000.000 de lei şi moneda de 100.000 de lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria Ro-mâniei. Citeste mai mult: adev.ro/mje8u9

Ascultă emisiunea

CLUBUL PĂRINȚILOR în fiecare

sâmbătă, de la ora 17:10 la

Radio România Reșița

(www.radioresita.ro) sau pe

blog www.clubulparintilor.

blogspot.ro .

A fi poet A fi poet nu este deloc ușor. Nu trebuie să fii nici cel mai deștept, nici cel mai cult, ești poet pentru că nu poți trăi fără poezie. Mai mult cauți să scrii ceva cu credința că nu scrii numai pentru tine, pentru tragedii-le tale intime. Nu trebuie să fii neapărat membru al unei Uniunu, Ligi, asociații, cenaclu lite-rar, aș spune că nici publicarea unor volume de ver-suri nu te atestează drept poet; de pildă Eminescu nu a apucat să publice nici o treime din ceea ce a scris. Cânt te consideri poet, nu geniu, pentru că ge-niile sunt copiii Norocului, ai Divinității, trebuie să fii CONVINS că poezia scrisă este necesară și altora. Jurnale de poezii de inimă albastră scriu mulți. Trebuie să ai o structură de poet, la fel ca în muzică, pictură, artă. Am întâlnit destui care se autointitulează poeți, scriitori, fără a fi decât grafomani. Grafomania este o boală atât la scriitori, cât și la nes-criitori. Valoarea literară nu este ușor de evaluat, dar sunt critici, cititori avizați care pot aprecia valoarea. În scurta mea carieră de până acum, am avut parte de respingeri și din partea unor buni cunoscători de literatură. Gustul este ceva subiectiv, apoi nu orice scrie un autor „consacrat” este și valoros. Anticii spuneau că, uneori, și Homer doarme. Poeziile lui Eminescu, scrise la 16 ani nu sunt toate la înalt nivel artistic, geniul său a evoluat spre înălțimi. Mai este ceva. Ambiția vanitoasă, orgoliul nu ajută pe nimeni, nici pe scriitor, nici pe nescriitor, le face doar rău. Pot face rău și altora, se nasc disensiuni, se distrug prietenii. Numai munca și talentul te fac po-et, iar talentul este ceva înnăscut, nu se poate cuanti-fica, unii au mai mult, alții mai puțin, alții deloc. Este greu să conștientizezi cât talent ai, dar cu mul-tă luciditate te poți controla. Nici modestia exagera-tă, umilința nu te ajută, dacă știi că ai o anumită va-loare. Sunt talente care se autoignoră și este păcat. Există poeți contemporani români extrem de valo-roși, dar necunoscuți în zona de unde fac parte, ca să nu mai vorbim de nivelul național sau internațional. Poate că o anumită vină o poartă și ei pentru acest lucru. Nu sunt în măsură a judeca aceste lucruri. Cu acestea fiind zise vă fac un îndemn: scrieți fete și băieți, numai nu-mpărțiți scaieți. Claudiu Nicolae Șimonați

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 10 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

Locuri de muncă disponibile Căutare pe internet

Responsabil Logistică

Licenţiat în inginerie sau similar; Minimum 5 ani experienţă în interio-

rul departamentului Tehnic (preferabil injecţie mase plastice); Cunoştinţe de MS Office şi SAP.

Angajare consiliată de: www.humangest.ro

Ajutor șef logistică BESSER ROMANIA SRL Orăștie, str. Luncii, nr. 18

Inginer de Sistem în Informatică S.C. TERPENA S.R.L.

STR. NICOLAE TITULESCU, Nr. 61, Loc. ORASTIE,

-Cunoştinţe tehnice solide privind în-treţinerea şi instalarea echipamentelor

informatice din cadrul unei reţele (switch-uri, routere)

- Cunoştinţe administrare/instalare Sisteme de Operare;

- Cunoştinţe depanare hardware/software;

- Bune ablităţi de comunicare; - Spirit de echipă;

- Flexibilitate.

Inginer Chimist

S.C. TERPENA S.R.L. STR. NICOLAE TITULESCU, Nr. 61,

Loc. ORĂŞTIE, - Absolvent studii superioare: Chimie / Inginerie chimică;

- Familiar cu operaţiile şi echipamen-tele de laborator;

- Cunoştinte de operare PC; - Persoană ambiţioasă, aptă de a lucra independent sau în echipă, organiza-

tă, atentă la detalii.

Asistent Departament RFQ CHIMICA AUTOMOTIVE http://www.chimica.ro/

* Foarte bune cunoştinţe de operare

PC (pachet MS OFFICE); * Cunoştinţe de limba engleză nivel

avansat (constituie avantaj cunoaste-rea limbii franceze/germană) ;

* Excelente abilităţi de comunicare şi prezentare;

* Experienţă în vânzări/marketing va fi considerată un avantaj important;

Selecţie realizată de Adriana Chira

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/horoscop

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/horoscop

ORĂŞTIA ARE CAMPIONI MONDIALI

Aşa cum relatam în ediţia trecută, am revenit din nou, miercuri 6 martie, la ora de antrenament a karatiştilor de la Clubul Dacicus din Orăştie, de această dată să aflăm detalii despre comportarea sportivilor la campionatul mondial recent încheiat la Ve-rona în Italia. În mod normal mă aşteptam să-i găsesc mai relaxaţi, într-o binecuvântată pauză după un drum atât de lung, obositor precum şi efortul depus acolo, dar nu a fost să fie aşa, se pregăteau asiduu cu foarte multă uşurinţă... La final, pe când se stingeau luminile în sală, în vestiarul antrenorilor, l-am rugat pe dl. sensei să ne dea un inter-viu, pe care îl detaliem în cele ce urmează. Reporter: D-le sensei Iordăchescu Nicolae, vă rugăm să ne relataţi în câteva cuvin-te despre recentul campionat mondial de la care v-aţi întors ieri, cu ce gânduri aţi plecat acolo? Sensei: Să ştiţi că având în vedere seriozitatea cu care am abordat pregătirea, am mers pe ideea de a ne întoarce cu rezultate frumoase pentru Orăştie şi pentru Româ-nia. Noi întotdeauna când ne-am dus la o competiţie am plecat cu ideea de a câştiga şi de a promova imaginea ţării noastre şi a oraşului din care facem parte, niciodată nu ne-am gândit că mergem să facem o excursie sau să ne aflăm şi noi în treabă pe unde mergem, ca atare întotdeauna am lăsat o impresie celor care ne-au cunoscut direct pe noi, cei din Orăştie, deosebită. Rep: Ce aţi descoperit când aţi ajuns acolo, ce aţi constatat în comparaţie cu alte competiţii? Sensei: Am constatat o abordare, ca să zic aşa, puţin diferită faţă de alte abordări. În primul rând a fost o competiţie mai dură datorită faptului că a fost mai permisivă la contact. Ceea ce m-a impresionat au fost loturile unor ţări care au participat. Noi am participat vorba aceea, câţiva sportivi din România, în total am fost 14 sportivi din ţară şi am adus 27 de medalii. Gândiţi-vă că nu am avut bani să intrăm în toate probele în care puteam intra. Rep: Cum aţi fost primit acolo, ca organizare mă refer. Sensei: Foarte fain, organizarea din punct de vedere a desfăşurării competiţiei a fost perfectă. Am avut personal tehnic de deservire pe bază de voluntariat, au avut suprafeţe de tatami regulamentare, săli de mese, vestiare, săli de încălzire, tot felul de lucruri, săli de conferinţe. Noi, nici nu ştiu dacă îndrăznesc să visez ca în 10 ani de zile să se construiască aşa ceva în România. Rep: Sunteţi mulţumit de prestaţia elevilor dumneavoastră? Sensei: Da, aşa cum v-am spus şi am spus-o şi altora, am fost emoţionat până la lacrimi, de multă vreme nu m-au mai trecut lacrimile de fericire ca atunci când am auzit imnul şi am avut 2 sportivi la un campionat mondial, să ai 2 sportivi pe podium este ceva deosebit. Rep: Ce urmează acum? Sensei: Acesta a fost un campionat la care am participat ca de-obicei pe bază de invitaţie, urmează campionatul naţional care este omologat de Federaţie, urmează Super Empicup o compe-tiţie din fosta Iugoslavie, o competiţie tare de tot şi acolo, după care urmează Cupa Dacicus aici la noi, la care ne vin sportivi din alte ţări şi o serie de cupe de pregătire pentru campionatul intern. Rep: O concluzie pe activitate pentru noi toţi şi pentru cei care vă susţin şi vă admiră rezultatele? Sensei: Ceea ce vreau să spun şi vreau să spun tuturor ziarişti-lor, căci colectivul tehnic şi rezultatele nu mi se datorează doar mie, aici suntem 2 oameni în principal, suntem cei care şlefuim talentele dl. Hriţcu Ionel şi cu mine. Şi eu am spus-o tuturor ce-lor care vor să scrie, noi lucrăm ca o echipă, aţi văzut şi în seara asta, dânsul a lucrat la un tatami şi apoi au lucrat şi la mine şi i-am disecat până în cele mai mici amănunte fiecare cu nivelul lui de competenţă şi pregătire. Dânsul face din punct de vedere

tehnic, eu adaug arbitrajul pentru că fiind şi arbitru internaţional la nivel mondial am alte puncte de vedere pe care le iau în calcul, mă înţelegeţi, asta e, eu zic că am o colaborare perfectă, noi suntem o echipă cum nu se pregătesc în alte părţi. Rep: Am aflat de la sportivii dumneavoastră că deşi la cei 57 de ani pe care îi aveţi (mulţi înainte) aţi intrat pe tatami şi aţi luptat, aţi fost şi ranit la un moment dat, vă curgea sânge. Povestiţi-ne cum a fost! Sensei: Mulţumesc! Da, sportivul cu care am luptat la Kumite nu a prea a avut control, am intrat la luptă nu am intrat la plimbare, nu am jucat şah, dacă jucam şah nu se întâmpla nimic, sau poate îmi cădea cronometrul pe picioare, deşi karate-ul presupune şi asemenea lucruri, se întâmplă să ieşi şi cu nasul spart cu coastele rup-te. Karate-ul este karate, că de aceea este artă marţială şi nu este balet, dar vreau să spun un lucru din punctul meu de vedere, faptul că am putut să lupt pentru ţara mea. Indiferent de consecinţe eu mi le-am asumat, am dorit să aduc şi eu o medalie personal pentru ţară dintr-un campionat mondial. Vreau să spun la fel de serios că n-am vrut să o fac public aici acasă, pentru că n-am considerat că trebuie să mă laud cu ceea ce fac, eu am vrut întotdeauna şi vreau ca sportivii mei să fie promovaţi şi scoşi în faţă şi eu pe ei i-am scos. Nu am încercat niciodată să spun, dacă eu nu eram, nu se făceau, clar, poate făcea altul, poate făcea mai bine ca mine, deocamdată noi am zis aşa, suntem sculptori care sculptăm mar-mura, nu toţi putem fi Michelangelo, nu toţi, dar ceea ce eu am ţinut foarte mult este ca de aici din oraşul asta al Paliei, oraş vechi cu tradiţii, din inima Daciei, să promo-văm oameni adevăraţi, acesta este scopul vieţii mele cât m-o ajuta Dumnezeu şi să-nătatea. Rep: V-aţi clasat totuşi pe podium! Sensei: Da, sunt vicecampion mondial la categoria mea de vârstă, locul II la kumite şi locul V la kata şi dacă nu eram puţin "beat" cred că şi acolo obţineam o medalie. În final 7 medalii, una de aur, 4 de argint şi 2 de bronz astfel: locul I Ghena Robert la kata individual şi locul II la kumite individual, locul II kumite echipe Hriţcu Bog-dan, kata individual Stănuţ Claudia şi subsemnatul kumite individual, locul III Hriţcu Bogdan kata şi kumite individual. Aşa cum spuneam cred că am contribuit la lotul naţional al României, eu cred că a fost un lucru extraordinar, deci extraordinar din punctul meu de vedere. Trăirile au fost deosebite pentru că sunt într-un mediu extern, în care vin fiecare dintre ţări cu

dorinţa lor de afirmare, cu orgoliile lor, ştiu eu, cu exprima-rea lor personală, eu zic că şi noi am putut să fim ceea ce tre-buie şi ne-am exprimat foarte bine. Rep: În final un cuvânt pentru presă? Sensei: Mi-aş dori ca presa, care are un extraordinar rol for-mativ, să joace rolul acela pozitiv, domnule, să prezinte lu-crurile alea bune pentru că presa, vă spun eu din punct de vedere parapsihologic, poate pregăti şi poporul pentru o di-recţie bună de acţiune, ca să devenim toţi o unitate în gând, în simţire, în acţiune, să facem ceea ce trebuie sau nu prin de-nigrarea activităţii unor oameni, nu neapărat denigrare, răs-tălmăcire, ştiu eu, manipulare, reducerea meritelor voit sau nevoit greşit sau involuntar, sau cu voia, domnule lucrurile astea produc efecte. Ştiţi că eu am câteva fraze, dar nu sunt ale mele sunt luate din Talmud, în care scrie aşa „Fi atent la gândurile tale, căci de-vin vorbe”,”Fi atent la vorbele tale, căci devin acţiuni”, „Fi atent la acţiunile tale, căci devin caractere”. Dar caracterul e viaţa omului, fără un caracter adevărat corect nu poţi să tră-ieşti bine şi frumos, asta e părerea mea personală de maestru de karate, pentru că dincolo, oriunde mă duc nu mă spune nimenea pe nume Iordăchescu sau măi Nicule! Îmi spune maestre. Şi se pare că prin ceea ce fac, prin ceea ce aduc sunt un maestru mai mititel aşa. Rep: Vă mulţumim, maestre!

Consemnat de Dorin Stroia

“UN JOC … DECIS DE BRIGADA DE ARBITRAJ”

Peste 100 de spectatori au urmărit sâmbătă 9 martie, meciul de fotbal dintre echipele CS Dacia Orăştie şi CS Vulcan pe stadionul local din Orăştie. Pe o vreme schimbătoare cu re-prize alternative de ploaie măruntă, am urmărit la lucru ele-vii antrenorului Ştefan G-he şi Cosmin Firu.

O repriză în care norocul a fost de partea oaspeţilor. Jocul începe cu câteva ocazii ale celor din Vulcan, în min. 3 Lavric pe contraatac nu reuşeşte mai nimic, în schimb acelaşi jucător în min. 5 centrează în careul gazdelor iar Roşianu din foarfecă trimite mingea în braţele portarului Pintescu. Cea mai notabilă ocazie apare în min. 17 la o incursiune pe partea dreaptă a gazdelor centrare în marginea careului de 16 metri de unde Cânda şutează în bara transversală. Contrar ritmului bun de joc al celor de la Dacia, în min. 20 Roşian şi Maier scapă pe un contaatac tăios, ultimul plasând mingea în dreapta portarului şi deschide scorul 0-1. Gazdele raspund în min. 21 prin Popa cu un şut puternic din interiorul careu-lui oaspeţilor, dar fundaşii resping. Popa lasă locul lui Zamfi-rache în teren şi acţiunile la poarta oaspeţilor se înmulţesc, min. 30 Noja din careu trimite balonul cu capul peste poartă. 6 minute mai târziu Coca din lovitură liberă 20 m lateral stânga trimite un şut puternic puţin peste transversală. Re-priza se încheie cu acţiuni pe contraatac de ambele părţi nefi-nalizate prin Noja de la gazde, Roşianu şi Maier de la oaspeţi şi cu un arbitraj în defavoarea gazdelor pe alocuri. Când arbitrii decid să iasă la rampă, nici un al 13-lea jucă-tor pe teren nu te poate ajuta. Repriza începe aprig, în forţă şi cu dorinţa celor de la Da-cia de a schimba tabela de scor, dar în min. 47 jucătorii gazdă urcă prea mult spre careul oaspeţilor lăsând spaţii largi în apărare, din nou se iveşte un contraatac pe partea dreaptă, centrare, şi Miculescu din careu nemarcat nu iartă, înscriind cu capul 0-2. Jocul se reia de la centru şi în min. 49 Roboj de la oaspeţi şi Coca de la gazde intră mai bărbăteşte la o minge care se soldează cu o accidentare uşoară de ambele părţi, pri-lej favorabil arbitrului central de a scoate cartonaşul roşu iar jucătorul gazdelor să fie eliminat. Jocul curge de la o poartă la alta, Dacia are iniţiativă dar golurile încasate şi eliminarea unui jucător parcă toarnă plumb şi mai tare în picioarele lor. Oaspeţii fac câteva schim-bări inspirate care aduc golul cu numărul 3, Maier centrează de pe dreapta şi Palade intrat de 3 minute pe teren marchea-ză, era min. 72. Peste alte 10 minute aceiaşi jucători mai proaspeţi intraţi pe final lucrează o fază de contraatac 3 con-tra 2 în urma căreia Băcăcean închide tabela la 0-4. Jucătorii oaspeţi exultă de fericire, se aude fluierul de final, arbitrii par mulţumiţi de rezultat ...iar gazdelor nu le vine să creadă că meciul s-a terminat. În schimb spectatorii plouaţi la propriu şi la figurat, se în-

dreaptă cu tristeţe în suflet, aşteptând următorul meci peste 2 săptămâni, pe data de 23 martie, în etapa a 21-a când va în-tâlni formaţia AS Şoimul Băiţa pe teren propriu. În etapa a 20-a, programată pe 16 martie, Dacia Orăştie va sta câştigând meciul cu AS Retezatul Râul de Mori cu 3-0 datorită retrage-rii acesteia din campionat. Dacia Orăştie 2010: Pintescu - Lupşa, Băeşu(cpt), Mercu-rean(min. 55 Ivan), Popa(min. 55 Zamfirache), Coca(min. 49 eliminat), Duică, Solomon(min. 62 Olar), Noja, Borza(min. 62 Măieraş) - rezerve: Crişan, Pipidi. Antrenor: Ştefan G-he, Firu Cosmin. CS Vulcan: Mîrşova - Roşca, Stîncă, Rosianu(cpt), Ştefan(min. 62, Băcăcean min. 82), Raboj, Roşian (min. 62 Florea), Lavric, Maier min.20, Miculescu min 47 (min 69 Palade min 72 ), Bu-limej (min 79 Vaida) - rezerve Durac, Pavel. Au înscris: Maier, Miculescu, Palade, Băcăcean Cartonaşe galbene: gazde – Mercurean Ioan, Coca (roşu); oaspeţi : Stîncă, Maier, Lavric, Roşca. Arbitrii: Central, Bălan Alexandru (Deva ), asistenţi Petrean Cristian , Bălean Aurelian (ambii din Deva). Nota arbitrilor din partea presei 6: jucătorul meciului cu nr.

20 pe tricou Maier de la oaspeţi. Cartonaşe galbene: gazde - Mercurean, Coca, oaspeţi(Stâncă), Vaida, Roşca, Lavric. Juniorii câştigă şi urcă pe locul 4 în clasament. În deschidere de la ora 9.30 juniorii echipei Dacia Orăştie an-trenaţi de profesorul Dragoş Morar au câştigat la limită 1-0 cu CS Vulcan prin golul marcat de Giurcă în min. 12 dintr-o centrare a mingii în careul oaspeţilor. Scorul nu reflectă ima-ginea din teren cu care s-a jucat meciul, juniorii având o evo-luţie foarte bună în prima repriză, în partea a doua a jocului, stilul “italian“ al profesorului şi-a pus amprenta pe joc, au ştiut să ţină de minge în teren şi spre final s-au apărat foarte bine menţinînd rezultatul. S-au remarcat de la gazde autorul golului Giurcă, Munteanu, Căstăian, Cristea, Bindea şi porta-rul Crişan, de la oaspeţi Butura Cugerean, Văduva , Săvoiu, în min. 89 Iordan de la oaspeţi primeşte al doilea galben şi este eliminat Arbitrii din Deva la centru Petrean Cristian ajutat de asistenţii Bălan Alexandru şi Bălean Aurelian, nota din partea presei 8. Tot în liga a IV-a seria 1 Gloria Geoagiu a întâlnit în depla-sare formaţia CS Inter Petrila, jocul s-a încheiat cu scorul de 1-1(1-1), care o coboară pe poziţia a 4-a. Jucând într-o formulă nouă au făcut un meci foarte bun, peste aşteptări, A marcat pentru Gloria, Doboş Alexandru, cartonaşe galbene Doboş,

Vărslan, Duţă. Arbitraj satisfăcător. La juniori scorul a fost de 12-1 !!! pentru gazde. Flasch score: Jucând în meciul retur de verificare cu for-matia Agrocompany Băcia , Mureşul Pricaz s-a impus cu sco-rul de 4-2 pe terenul celor din Băcia, prin golurile marcate de Gavrilescu(2), Chira şi Ardelean. - În primul meci al returului ligii a II-a la fotbal UTA Arad –Poli. Timişoara 1-0 . Mijlocaşul –stânga al celor de la UTA, orăştianul nostru George Neagu a avut o prestaţie foarte bună.

STEAUA SCUFUNDĂ .....PE CHELSEA Steaua are mari şanse pe Stamford Bridge, joi 14 martie în partida retur cu campioana Europei Chelsea Londra de a face un joc bun la capătul căreia să se califice mai departe în Euro-pa League. Îi şi noi SUCCES!!!

Rezultatele etapei cu nr. 19 din data de 09.03.2013 Zarandul Crișcior - CSO Retezatul Hațeg 0 - 3 CS CFR Simeria - Hercules Lupeni 1 - 3 CS Inter Petrila - Gloria Geoagiu 1 - 1 Aurul Certej - CS „U” Petroșani 0 - 3 Victoria Călan - CS Minerul Uricani 4 - 1 Dacia Orăștie 2010 - CS Vulcan 0 - 4 CSA Aurul Brad - Retezatul Râul de Mori 3 - 0

Clubul Jiul Petroșani - AS Șoimul Băița 2 - 9 CS Ghelari - Metalul Crișcior 1 - 4

Programul etapei viitoare nr.20 din data de 16.03.2013 A.S. Şoimul Băiţa – CSA Aurul Brad ; Retezatul Râul de Mori – Dacia Orăştie 2010 0-3 ; C S Vulcan – Victoria Călan; CS Minerul Uricani – Aurul Certej; CS „U” Petroşani- CS Inter Petrila; Gloria Geoagiu – CS CFR Simeria; Hercules Lupeni – Zarandul Criscior 3-0 ; CSO Retezatul Haţeg – Metalul Crişcior; CS Ghelari – Clubul Jiul Petroşani

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 11 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 11

A Fistful of Dollars (Per un pugno di dollari - 1964)

"Pentru un pumn de dolari" este un film de referință în istoria subgenului - ironic numit - spaghetti-western. La vremea când Sergio Leone a regizat acest film, deja italie-nii produseseră vreo 20 de spaghetti-western-uri. Acest film este primul din aşa numita "trilogie a dolarilor", cele-lalte două care vor urma peste câțiva ani vor fi "Pentru câțiva dolari în plus" și "Cel bun, cel rău și cel urăt". Ca majoritatea filmelor de gen a fost filmat în Spania, regiu-nea Alameria din Andaluzia, aşa se explică lipsa cactuşilor din scenele în care apare deşertul. Ca și fundal sonor, tema muzicală, compusă de Ennio Morricone, devine emblema-tică pentru acest gen de filme.

Filmul reprezintă și rampa de lansare a lui Clint Eastwood spre statutul de star, care până la acea dată era un cvasi-necunoscut. În prima fază, pentru rolul principal, Sergio Leone l-a luat in considerare pe Henri Fonda. Urmatoare propunere a fost James Coburn, care s-a dovedit prea scump pentru producători. Charles Bronson a refuzat sce-nariul, considerat de el unul dintre cele mai proaste scrise vreodată. Următorul pe lista, Richard Harrison, a refuzat rolul, dar i-a propus lui Leone să caute printre actorii seria-lului TV "Rawhide" care era difuzat în State la acea dată. Aici l-a întâlnit pe Clint Eastwood, iar restul poveștii a devenit istorie.

Pentru scenariu Sergio Leone s-a inspirat din Yojimbo a lui Akira Kurosawa și din romanul "Red harvest" al scriitorului Dashiell Hammett. Partea de inspi-rație din Yojimbo a fost într-o proporție mai mare decât i-a plăcut lui Kurosawa, astfel încât acesta a dat în judecată producătorii filmului, a câștigat procesul, după proces revenindu-i 15% din încasările filmului și dreptul exclusiv de distribuție în Japonia, Taiwan și Coreea de Sud. În Statele Unite a fost lansat în anul 1967, după ce s-au clarificat problemele legate de copyright.

Una peste alta, trecând peste faptul că "Pentru un pumn de dolari" este un remake, eu zic că este unul extraordinar de bine făcut, depășind originalul, iar Sergio Leone a făcut o treabă superbă.

Acțiunea filmului este simplă. Un aventurier ajunge într-un orășel de lângă granița mexicană, oraș împărțit între două bande rivale: Los Rojos și Baxters. Aici el vede ocazia de a face bani întărâtând cele două bande, una împotriva alteia.

De remarcat prestația lui Gian Maria Volonté în rolul lui Ramón Rojo, acesta dând unul dintre cele mai charismatice personaje negative întâlnite într-un western. Filmul va ocoli clișeele ge-nului, va impune pentru totdeauna antieroul ca personaj principal, iar bariera dintre bine și rău nu va fi niciodată fixă. Vizionare plăcută.

Filme pe aceeaşi temă: Yojimbo (1961). Regia: Akira Kurosawa. Scenariul: Akira Kurosawa. Cu: Toshirô Mifune. Ori-ginalul după care s-a făcut remake-ul A Fistful of Dollars. Last man standing (1996). Regia: Walter Hill. Scenariul: Walter Hill. Cu: Bruce Willis, Bruce Dern, Christopher Walken. Un remake după remake…

Cinefilu’ de la miezu’ nopţii

DE VORBĂ CU UN TÂNĂR CAMPION

MONDIAL Suntem tot în sala de antrenamente, şi cerem permisiunea dl. Sensei Ior-dăchescu Nicolae de a sta la „o vorbă” cu proaspătul şi tânărul campion Ghena Robert. Şi primim acceptul. Reporter: Robert, spune-mi cum a fost pentru tine acest campionat mondial la care ai participat? Robert: Pentru mine a fost foar-te bine din ce mi-au spus antreno-rii, au mai participat alături de mi-ne sportivi din Maroc, Germania, Italia, am plecat 8 sportivi din Orăştie cu o dubiţă, un sportiv a plecat cu părinţii săi şi încă un grup de 4-5 sportivi au plecat cu altă maşină din Arad. Rep: Şi drumul cum a fost până acolo? Robert: Obositor pentru mine, mai ales pentru că am stat în faţă, am plecat din Timişoara pe la 8-9 şi am ajuns în Italia pe la ora 12.00 a doua zi. Rep: Te-ai mai întâlnit cu aceşti sportivi şi în alte competiţii? Robert: Cel care a ocupat locul II la kata m-am întâlnit cu el în toamnă anul trecut la mondiale, atunci am fost mult mai bun de-cât el, nici el nu s-a clasat atunci pe podium, a pierdut în al doilea tur. Rep: Cum aţi fost primiţi, cum aţi fost ca-zaţi acolo? Robert: A fost superb, în fiecare dimi-neaţă mergeam la micul dejun, bufet sue-dez, foarte amabili la hotel cu noi, linişte, ne-am putut odihni. Rep: Ce concurs urmează pentru tine acum? Robert: Campionatele Naţionale pe 17 martie de la Timişoara, Campionatele Euro-

pene... Rep: Ai emoţii? Robert: Nu. Rep: Cam câte medalii ai adunat până acuma, de când faci sport de performanţă?

Robert: Sincer, cred că aproximativ 80-90 de me-dalii. Rep: Câţi ani ai? Robert: 14. Rep: Şi în 14 ani ai reuşit performanţa de a aduna 90 de medalii? Robert: Da. Pe an cam 20 de medalii, dar nu am chi-ar aşa de multe, dar am colegi care au mai multe medalii. Rep: Părinţii tăi au făcut sport de performanţă? Robert: Da, mama a fă-

cut handbal de performanţă la Timişoara. Rep: Mă întreb de unde a apărut atracţia ta spre sport şi în special pentru karate. Robert: Când eram mic, aveam probleme de sănătate şi doctorul mi-a recomandat să fac sport. Prima oară am început cu schi, să mă duc în fiecare iarnă la munte şi de la 5 ani tata a vrut să mă dea la karate. Prima oară am făcut karate la Deva şi de 3 ani m-am mutat aici la Orăştie. Rep: Unde locuieşti? Robert: În Deva şi vin de 3 ori pe săptă-mână la club la Orăştie. Rep: Mă gândesc că doreşti să mai conti-nui, să nu te opreşti aici. Robert: Da, nu mă las. Rep: Până unde vrei să ajungi? Robert: Cel puţin ca sensei. Rep: Cu siguranţă vei ajunge ca sensei, într-o zi când vei mai înainta în vârstă, im-portant e să munceşti, să fi sănătos, să poţi să-ţi continui antrenamentele.

Îţi mulţumesc Robert, Dorin Stroia

Clasamentul etapei nr.19 din data de 09.03.2013

Nr ECHIPA J C E P Goluri

P M P

1 CS “U” Petroșani 19 13 4 2 45 12 43

2 CS Minerul Uricani 19 13 2 4 39 16 41

3 CSA Aurul Brad 19 12 5 2 36 13 41

4 Gloria Geoagiu 19 11 7 1 44 20 40

5 Metalul Crișcior 19 12 1 6 45 23 37

6 CSO Retezatul Hațeg 19 11 4 4 46 29 37

7 Dacia Orăștie 2010 19 10 3 6 46 24 33

8 Hercules Lupeni 19 10 3 6 32 28 33

9 CS Vulcan 19 9 4 6 49 29 31

10 Aurul Certej 19 7 5 7 43 31 26

11 AS Șoimul Băița 19 6 6 7 30 26 24

12 Clubul Jiul Petroșani 19 6 4 9 42 45 22

13 CS CFR Simeria 19 5 3 11 42 53 18

14 CS Ghelari 19 5 2 12 36 49 17

15 CS Inter Petrila 19 3 5 11 28 53 14

16 Retezatul Râul de Mori 19 3 3 13 22 61 12

17 Victoria Călan 19 1 3 15 11 68 6

18 Zarandul Crișcior 19 1 2 16 10 66 5

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 12 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

AFIN (FRUNZE) (Vaccinium myrtillus)

Afinul face parte din fami-lia Ericaceae, fiind un arbust mic, cu tulpini târâtoare, de culoare verde. Frunzele sunt rotund-ovale până la eliptice iar florile, de culoare roz-palide au petalele unite în partea de sus sub formă de clopoţel. Fructele, de culoare negru-albăstrui au formă sfe-rică, fiind zemoase, cu suc violaceu şi gust plăcut dulce-acrişor. Creşte în regiunile alpine, la altitudini de până la 2000-2500m, pe versanţii umbriţi şi umezi, în pădurile de conifere, pe stânci şi pajişti montane. Se mai numeşte afene, afin de munte, afine negre, afinghi, asine, coacăză, po-muşoare, cucuzie.

Acţiuni:

INTERN: astringent, antidiareic, an-tihemoragic, antiseptic intes-tinal şi urinar, hipoglicemi-a nt , ca pi la r o p ro tec t o r (protejează vasele capilare), antiinflamator.

EXTERN: astringent, antiseptic.

Indicaţii INTERN:

se utilizează ca adjuvant în: diaree, enterită, enterocolită, colită de fermentaţie, colită de putrefacţie, hemoroizi, diabet zaharat, infecţii urina-re, gută, reumatism, hiperuri-cemie (exces de acid uric în sânge), fragilitate capilară, retinopatie diabetică.

EXTERN: se utilizează ca adjuvant în: hemoroizi, fisuri anale, plăgi diverse.

Contraindicaţii Alergie la afin.

Precauţii Pacienţii cu diabet zaharat insulino-dependent vor fi ţinuţi sub strictă supraveghe-re, mai ales în primele săptă-mâni de tratament, prin înre-gistrarea zilnică sau chiar de 2 ori pe zi a valorilor glicemi-ei, şi ajustarea dozelor de in-sulină în funcţie de noile va-lori obținute. Produs: “DACIA PLANT” Ușor de găsit în farmacii!

S-a întâmplat pe 13 martie 13 martie 1741. S-a născut Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Romano-German. În timpul vieții a vizitat în mai multe rânduri, în anii 1768, 1770, 1773, 1783 și 1786, Banatul, Transilvania și Bucovina, unde a primit cu solicitudine petițiile oamenilor și a intrat în conștiința colectivă ca „bunul împărat”. 13 martie 1781. Astronomul englez Sir William Herschel a descoperit planeta Georgium Sidus, cu-noscută ulterior sub denumirea de Uranus. Herschel a botezat planeta nou descoperită cu numele de Gerorgium Sidus (Georgian star) în onoarea lui George al III-lea, regele Angliei. 13 martie 1845. Are loc, în Leipzig, premiera Con-certul pentru vioară în Mi minor (Op. 64) al lui Felix Mendelssohn Bartholdy cu violonistul Ferdinand David ca solist. Concertul a fost foarte bine primit încă de la început și a devenit unul dintre cele mai bune concerte pentru vioară din istorie. A devenit un concert esențial pentru toți violoniștii de concert, de regulă fiind unul dintre primele concerte ale epo-

cii romantice pe care le învață. 13 martie 1881. S-a născut acto-rul român Tony Bulandra. Tony Bulandra a fost un renumit actor român, elev al lui Constantin I. Nottara. A fost căsătorit cu Lucia Sturdza-Bulandra (1873 - 1961). 13 martie 1907. S-a născut Mir-cea Eliade, scriitor de ficțiune, romancier, eseist român. Filozof și istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chi-cago din 1957, titular al catedrei

de istoria religiilor "Sewell L. Avery" din 1962, natu-ralizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recen-zii cu o tematică extrem de variată, foarte bine docu-mentate. 13 martie 1925. În statul american Tennessee, pre-darea teoriei evoluționiste în școliile publice a fost interzisă prin așa numita "Lege a lui Butler" (Butler Act). Una dintre consecințele acestei legi a fost cele-brul "Proces al Maimuțelor" (Scopes Monkey Trial) în care profesorul John T. Scopes a fost judecat și condamnat la plata unei amenzi de 100$ pentru pre-darea teoriei evoluționiste elevilor de liceu. 13 martie 1930. Astronomul american Clyde W. Tombaugh anunță descoperirea planetei Pluton. Pluton a fost descoperită ca rezultat al unei cercetări prin telescop inițiate în 1905 de către astronomul american Percival Lowell, care a presupus existența unei planete îndepărtate dincolo de Neptun. Conti-nuată după moartea lui Lowell de cercetătorii de la observatorul Lowell, cercetarea s-a încheiat cu succes la data de 13 martie 1930, când astrono-mul american Clyde W. Tom-baugh l-a găsit pe Pluton. 13 martie 1936. A avut loc premiera absolută, la Opera Mare din Paris, a tragediei Oe-dip, de George Enescu. Opera se inspiră din cele doua piese păstrate din ciclul de tragedii tebane ale lui Sofocle: Oedip la Colonos și Oedip rege.

„Carte pentru ţărani”

Ionuţ Copil Despre pomi

Mai vreau să scot în evidenţă un aspect important: soiuri autohtone sau soiuri nobile. Păi să vedem ce vreţi, dacă ajungeţi la grădină din an în paşte atunci e mai bine să apelaţi la formele locale. Sunt mult mai longevivi, cresc de talie mare, sunt rezistenţi la boli şi dăunători, rezistă bine chiar şi fără tratamente fito-sanitare, necesită doar un minim de tăieri de obicei în stadiul de formare şi de declin, dau producţii foarte mari şi unele soiuri chiar au fructe de calitate bună. Dau randament şi pe soluri mai sărace şi în condiţii de agrotehnică deficitară. Dintre dezavanta-je: intră cu 4-5 ani mai târziu pe rod dar şi rodesc cu 50-100 ani mai mult, pot intra în alternanţa de rodi-re, adică un an produc masiv şi 1-2 ani aproape de-loc. Dar dacă vreţi o plantaţie modernă atunci apelaţi la soiurile nobile, aveţi mult mai multe posibilităţi de alegere, sunt pomi care necesită tăieri, tratamen-te, eventual lucrarea solului între rânduri, îngrăşă-minte şi irigare pentru că au un sistem radicular mai superficial. E drept după 2-4 ani de la plantare intră pe rod, sunt de talie mică 2-3,5 metri ceea ce permite

executarea lucrărilor de tăiere şi fitosanitare în bune condiţii. Nu ocupă un spaţiu mare, pot fi conduşi chiar în forme artistice, aplatizate. Dacă în cazul so-iurilor autohtone fructele sunt mai bogate în sub-stanţe active cu rol terapeutic, soiurile nobile au fructe mai mari, mai frumos colorate, mai comerciale practic. Însă în grădina de lângă casă ar trebui să existe o varietate cât mai mare de specii şi soiuri: Măr: Red Melba, Clar alb, de vară; Parmen auriu, Prima, Voinea de toamnă, şi de iarnă, funcţie de pre-ferinţe. Mere roşii: Jonathan, Idared, Starkrim-son….Mere galbene: Golden, Topaz.., Mere verzi: Mutsu, Granny Smith. Păr: de vară: Trivale, Bela di Giugno, Williams, Favorita lui Klapp, Napoca.., de toamnă: U Bosc, U Hardy, U de Geoagiu, Con-ference.., de iarnă: Cure, Contesa de Paris, Passe Crassane.., Gutui: Champion.., Cireş: Van, Stella, Boambe de Cotnari.., Vişin este important şi ca polenizator interspecific pentru cireş.

Magazin Alimentar I.M.O

Vă oferă o gamă largă de produse alimentare şi nealimentare.

Produse de patiserie, băuturi alcoolice, sucuri, ape minerale.

Tot ce-ţi doreşti aproape de casa ta!

Talon de publicitate gratuită

NUMELE………………………………………………………………..

ADRESA………………………………………………………………...

PUBLICITATE…………………………………………………………

…………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………..

Taloanele pot fi trimise şi la adresa ELECTRONICĂ

vorba.orastie@gmail.com.

Anunțul dumneavoastră va fi găsit şi online pe paginile noastre.

Iubitule, te rog să mă înţelegi! Abia ne-am că-sătorit. Nu-mi este uşor să mă despart de obice-iurile mele de fată. Cel puţin, nu imediat. - Nici nu e nevoie. Continuă să ceri bani de la ai tăi, ca şi cum nimic nu s-ar fi schimbat! - John, mâine va veni in vizita soacra mea. Ui-te, aici este lista completă cu mâncarurile ei pre-ferate. - Am înţeles, Sir, răspune valetul. - John, dacă un singur fel de mâncare din lista aia apare pe masă, vei deveni şomer! Doi copii discutau: - Ce vrei să te faci când o să creşti mare?

- Mă fac idiot! - De ce? - Păi tatăl meu tot mereu zice: uite la idiotul ăla ce maşină are, ce femeie bună are idiotul ce-lălalt, idioţii ăştia sunt plini de bani… I: De ce burlacii nu se îngrașă? R: Pentru că ei mănâncă doar jumătate din ce gătesc, cealaltă jumătate rămâne lipită de tigaie. Afiș pe peretele interior al unei firme: - “Angajaţii care vin la muncă un pic mai târ-ziu sunt rugaţi să meargă pe partea dreaptă a coridorului, ca să nu se ciocnească cu angajaţii care pleacă mai devreme!”