Vorba Nr. 14

12
,,Când te-ai născut, toţi râdeau şi numai tu plângeai. Învaţă să trăieşti, astfel încât atunci când vei muri, toţi să plângă şi numai tu să zâmbeşti!"(G. Motta) PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE SITUAT: STR.EROILOR NR.29,TEL.0755148476 VĂ OFERĂ: MOBILIER PENTRU BAIE ACCESORII BAIE GRESIE, FAIANȚĂ CABINE DUS, CĂZI DE BAIE „BAIA TA COMPLETĂ LA PREȚ DE FABRICĂ” 1,20 lei|\plic ANUL ÎNTÂI No.14 1 LEU Știri cu și despre Orăștie paginile 2-3 Insomnii pagina 5 Sport, locuri de muncă, horoscop paginile 10-11 PAGINA IT pagina 5 Ziua Maghiarilor la Orăștie pagina 7 Vladimir Brilinsky „NUNU” „...am venit la Or ăș tia lui Nicolae Adam, la Or ăș tia profe- sorului Gabriel Petric, aceea a fost ș i este ș i Or ăș tia mea, a noastr ă , cetate de cultur ă ...” din interviul cu care am r ă- mas dator de la pagina 6 Inaugurarea ghișeului „Cazier Judiciar” la Orăștie 22.03.2013, ora 10. La sediul Poliţiei Municipi- ului Orăștie, s-a inaugu- rat GHIŞEUL CAZIER JUDICIAR. Programul de funcțio- nare al ghișeului este: Luni, Marți, Miercuri: Orele 9-10 și 15-16 Joi: Orele 9-10 și 15-17, Vineri nu este pro- gram. Acte necesare pen- tru eliberarea cazierului: Cerere tip, completată cu majuscule, timbru fis- cal de 2 lei (de la poștă), taxa de eliberare cazier 10 lei (se plătește le trezore- rie). Eliberarea cazierului se face pe loc pentru per- soanele fără antecedente penale. Este vorba de cultură Vorba de cultură sau cultura vorbei, hai nu zău, ce mai este și asta? De când și până când pui vorbe primăvara în pământ ca să crească... ce? … nu am vă- zut pe nimeni culegând romane, cărți de poezii, nici măcar ziare! Păi ce-i cu vorba asta de cultură? Proiectul săptămânalului nostru nu este unul ambițios, este doar unul ce ar trebui să fie comun într-un oraș ce mândru poar- tă pe emblemă Palia (nu magazinul, ci car- tea). Pornit mental deodată cu primul nu- măr din „VORBA”, acest nou început se vrea un fapt care să devină obișnuit în Orăștie. Ne batem cu cărămida-n piept cu cei ce au făcut cultură și istorie în Orăștie, sun- tem mândri de ai noștri înaintași, dar noi? Noi ce facem? Ei bine, la întrebarea aceasta vrea să răspundă acest demers al nostru. Vrem să dovedim că merităm să redeve- nim oraș al culturii, nu doar să ne propu- nem că vom fi. Tot jinduind la cele ce se petrec în locali- țile din apropierea noastră, uitându-mă doar la programele culturale propuse de orașe precum Deva, Brad, Hațeg, am văzut că ceva scârțâie. La Deva, dacă nu este spectacol de teatru este un eveniment al Bibliotecii Județene, dacă nu-i nici teatru și nici biblioteca nu are nimic programat, atunci sigur Casa de Cultură îmi propune un program. De cele trei instituții de cultu- ră nu desfășoară o activitate, cu siguranță voi găsi o întâlnire cu un duhovnic sau profesor organizată de Episcopia Ortodo- xă. Și nu în ultimul caz, de toate lipsesc, voi regăsi în anunțurile de spectacole un eveniment privat. Aproape la fel se întâm- plă și în celelalte două orașe mai sus men- ționate și mă întreb, noi ce n-avem, ce ne lipsește de nu suntem în ritm cu ei. Sătul fiind (ca simplu orăștian și zic eu, om de cultură) să bat la „Înalta Poartă”, să lupt cu morile de vânt, am încercat în timp câteva proiecte, unele mai reușite, altele mai puțin. Ceva nu a fost bine, din mo- ment ce am fost judecați de dumneavoas- tră. Dezamăgirea mea e că au fost doar mici frânturi de ceva ce nu a devenit scân- teie. Scânteia care să aprindă rugul, ce tre- buie să fie arta. Așa că din început, deodată cu primul număr al VORBEI am gândit și o serie de manifestări culturale, atunci nu le simțeam ce și cum vor fi dar odată ce redacția noas- tră a crescut valoric și nu ca număr, proiec- tul meu a prins contur. A devenit „E VOR- BA DE CULTURĂ”. E VORBA DE CULTURĂ dorește să de- vină o permanență, astfel o dată pe lună (la început) să oferim orăștienilor, prin orăștieni, o mică ofrandă culturală. Dorim ca prin spectacol și nu prin spectaculos să redăm cetății noastre strălucirea de odini- oară. Vor fi manifestări diverse, aşa cum cultura, în unitarul său, este diversă, de la carte și autori, la galerii de artă, de la con- certe de toate genurile (exclud din start maneaua), la simpozioane pe diverse te- me, tot artă se numește și știința, arta de a face lucrurile să meargă altfel. Cine poate participa? Exclus nu-i nimeni, selecția o să o faceți dumneavoastră, dragi concetățeni, partici- pând la demersurile noastre sau dimpotri- vă stând acasă, astfel vom înțelege dacă vă place sau nu ce noi vă oferim. Vrei să te implici? Contactează-ne pe adresa: [email protected];

description

Săptămânalul Vorba

Transcript of Vorba Nr. 14

Page 1: Vorba Nr. 14

,,Când te-ai născut, toţi râdeau şi numai tu plângeai. Învaţă să

trăieşti, astfel încât atunci când vei muri, toţi să plângă şi numai

tu să zâmbeşti!"(G. Motta)

PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE

SITUAT: STR.EROILOR

NR.29,TEL.0755148476

VĂ OFERĂ:

MOBILIER PENTRU BAIE

ACCESORII BAIE

GRESIE, FAIANȚĂ

CABINE DUS, CĂZI DE BAIE

„BAIA TA COMPLETĂ LA PREȚ DE

FABRICĂ”

1,20 lei|\plic

ANUL ÎNTÂI

No.14

1

LEU

Știri cu și despre Orăștie paginile 2-3

Insomnii pagina 5

Sport, locuri de muncă, horoscop paginile 10-11

PAGINA IT pagina 5

Ziua Maghiarilor la Orăștie

pagina 7

Vladimir Brilinsky „NUNU”

„...am venit la Orăștia lui Nicolae Adam, la Orăștia profe-sorului Gabriel Petric, aceea a fost și este și Orăștia mea, a noastră, cetate de cultură ...” din interviul cu care am ră-mas dator de la pagina 6

Inaugurarea ghișeului

„Cazier Judiciar” la Orăștie

22.03.2013, ora 10. La sediul Poliţiei Municipi-ului Orăștie, s-a inaugu-rat GHIŞEUL CAZIER JUDICIAR. Programul de funcțio-nare al ghișeului este:

Luni, Marți, Miercuri: Orele 9-10 și 15-16 Joi: Orele 9-10 și 15-17, Vineri nu este pro-gram. Acte necesare pen-tru eliberarea cazierului: Cerere tip, completată cu majuscule, timbru fis-cal de 2 lei (de la poștă), taxa de eliberare cazier 10 lei (se plătește le trezore-rie). Eliberarea cazierului se face pe loc pentru per-soanele fără antecedente penale.

Este vorba de cultură Vorba de cultură sau cultura vorbei, hai nu zău, ce mai este și asta? De când și până când pui vorbe primăvara în pământ ca să crească... ce? … nu am vă-zut pe nimeni culegând romane, cărți de poezii, nici măcar ziare! Păi ce-i cu vorba asta de cultură? Proiectul săptămânalului nostru nu este unul ambițios, este doar unul ce ar trebui să fie comun într-un oraș ce mândru poar-tă pe emblemă Palia (nu magazinul, ci car-tea). Pornit mental deodată cu primul nu-măr din „VORBA”, acest nou început se vrea un fapt care să devină obișnuit în Orăștie. Ne batem cu cărămida-n piept cu cei ce au făcut cultură și istorie în Orăștie, sun-tem mândri de ai noștri înaintași, dar noi? Noi ce facem? Ei bine, la întrebarea aceasta vrea să răspundă acest demers al nostru. Vrem să dovedim că merităm să redeve-nim oraș al culturii, nu doar să ne propu-nem că vom fi. Tot jinduind la cele ce se petrec în locali-tățile din apropierea noastră, uitându-mă doar la programele culturale propuse de orașe precum Deva, Brad, Hațeg, am văzut că ceva scârțâie. La Deva, dacă nu este spectacol de teatru este un eveniment al Bibliotecii Județene, dacă nu-i nici teatru și nici biblioteca nu are nimic programat, atunci sigur Casa de Cultură îmi propune un program. De cele trei instituții de cultu-ră nu desfășoară o activitate, cu siguranță voi găsi o întâlnire cu un duhovnic sau profesor organizată de Episcopia Ortodo-xă. Și nu în ultimul caz, de toate lipsesc, voi regăsi în anunțurile de spectacole un eveniment privat. Aproape la fel se întâm-plă și în celelalte două orașe mai sus men-ționate și mă întreb, noi ce n-avem, ce ne

lipsește de nu suntem în ritm cu ei. Sătul fiind (ca simplu orăștian și zic eu, om de cultură) să bat la „Înalta Poartă”, să lupt cu morile de vânt, am încercat în timp câteva proiecte, unele mai reușite, altele mai puțin. Ceva nu a fost bine, din mo-ment ce am fost judecați de dumneavoas-tră. Dezamăgirea mea e că au fost doar mici frânturi de ceva ce nu a devenit scân-teie. Scânteia care să aprindă rugul, ce tre-buie să fie arta. Așa că din început, deodată cu primul număr al VORBEI am gândit și o serie de manifestări culturale, atunci nu le simțeam ce și cum vor fi dar odată ce redacția noas-tră a crescut valoric și nu ca număr, proiec-tul meu a prins contur. A devenit „E VOR-BA DE CULTURĂ”. E VORBA DE CULTURĂ dorește să de-vină o permanență, astfel o dată pe lună (la început) să oferim orăștienilor, prin orăștieni, o mică ofrandă culturală. Dorim ca prin spectacol și nu prin spectaculos să redăm cetății noastre strălucirea de odini-oară. Vor fi manifestări diverse, aşa cum cultura, în unitarul său, este diversă, de la carte și autori, la galerii de artă, de la con-certe de toate genurile (exclud din start maneaua), la simpozioane pe diverse te-me, tot artă se numește și știința, arta de a face lucrurile să meargă altfel. Cine poate participa? Exclus nu-i nimeni, selecția o să o faceți dumneavoastră, dragi concetățeni, partici-pând la demersurile noastre sau dimpotri-vă stând acasă, astfel vom înțelege dacă vă place sau nu ce noi vă oferim. Vrei să te implici? Contactează-ne pe adresa: [email protected];

Page 2: Vorba Nr. 14

NU VREM SĂ AVEM ȘEFI!

Fondator: Dan Orghici (UZP)

Redactori:

Adriana Chira

Mona Szucsik

Sorin Szücsik

Corector: Virgil-Liviu Sabău

Colaboratori permanenți:

Silvia Beldiman (USR)

Maria Diana Popescu (UZP)

Muguraș Maria Petrescu (UZP)

Vic Virgil Bălan

Lelea de la Orăştie (USR, UZP)

Caricaturist:

Mircea Zdrenghea (UAP)

Foto reporter : Călin Jorza

Rubrica sport: Dorin Stroia

Zona Geoagiu: Claudiu Simonati

ISSN 2286 – 0339

ISSN-L 2286 – 0339

Caseta redacțională

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 2 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

mail: [email protected]

Telefon: 0765 372 065

Vând: Boiler, convector, congelator

Informații la tel.: 0254 241 198

________________________________

Vând: Apartament 2 camere. Izolat

termic. Str. Pricazului, Bl.36, Et. 3

Preț 55.000 lei

Informații la tel.: 0747 322 067

Vând: Fân; Renghet, Nr. 136

Informații la tel.: 0762 602 498

__________________________

Căutăm distribuitori presă

Info: 0765 372 065

Comunicat de la „Biroul de Investigații Criminale” al Poliției

Municipale Orăștie Este o expresie auzită la telefon de sute de abonați ai serviciilor de telefonie mobilă, ex-presie care, în primele secunde, a adus bucu-rie, iar ulterior, tristețe și pagube destul de însemnate celor care au dat curs mai departe conversației. Abilitatea oratorică și politețea excesivă sunt atuurile de bază ale celor care se ocupă cu acest gen de înșelătorii, reușind nu de pu-ține ori, să convingă diferite persoane să le trimită sume de bani sau să cumpere cartele telefonice și să tasteze codurile de reîncărca-re apelanților. O altă formă de a înșela abonații de telefo-nie mobilă și de a obține bani în mod necin-stit este aceea prin care o persoană se dă drept operator de telefonie mobilă și îi comu-nică abonatului că o persoană necunoscută s-a conectat prin intermediul unui calculator pe telefonul său și a vorbit excesiv, încărcând nota de plată cu o sumă destul de mare. Apoi, după ce își cere scuze în numele firmei de telefonie mobilă, îi oferă o alternativă să testeze un cod de 4-5 cifre, pentru a transfera

suma de bani în contul firmei. Dacă victima acceptă, cade practic în plasa acestuia și, prin tastare, îi încarcă acestuia cartela telefonică. Regretele sunt tardive, așa că măsurile pre-ventive sunt întotdeauna binevenite. În momentul în care sunteți apelați de către o asemenea persoană, nu faceți conversație cu aceasta, pentru că are abilitățile de a vă convinge. Refuzați continuarea conversației și închideți telefonul, iar dacă aveți posibili-tatea, anunțați operatorul de telefonie mobilă aparținător numărului de pa care s-a sunat, pentru ca aceasta să blocheze cartela telefoni-că a persoanei respective. În situația în care primiți mesaje de acest tip, nu dați curs solicitărilor, întrucât puteți fi în-șelați foarte ușor. Dacă știți că ați jucat la diverse jocuri și este posibil să fiți un potențial câștigător, prezen-tați-vă la sediul firmei respective pentru ridi-carea premiului sau luați personal legătura telefonică cu firma respectivă, nu tastați nici un cod și nu trimiteți bani nimănui. Recomandările înseamnă siguranță pentru dumneavoastră.

Cu stimă, Șeful Poliției Municipiului Comisar de Poliție, Katschka Florian

ŞTIRE DE PRESĂ

În data de 25.03.2013, în jurul orei 09:00, Poliţia Municipiului Petroșani a fost sesizat de către o femeie din localitate cu privire la faptul că fiica sa, FRUNZĂ BIANCA-ELENA, de 10 ani, din Petroșani, în jurul orei 07:35, a plecat de la do-miciliu spre școală, însă nu a ajuns la unitatea de învăţământ.

O echipă operativă complexă, formată din polițiști de investigații criminale, criminalist, poliţişti de proximitate și de ordine publică, desfăşoară activităţi pentru depistarea mino-rei, însă până în prezent minora nu a fost gă-sită. Semnalmente: înălțime: 1,30, constituție as-tenică, ochii căprui, păr șaten ondulat cu șu-vițe , poartă ochelari de vedere. La data dispariţiei purta geacă de culoare vișiniu, pantaloni şi ghete de culoare negru . Persoanele care pot da informaţii cu privire la prezenţa minorei în diferite locaţii sunt ru-gate să le furnizeze celei mai apropiate uni-tăţi de poliţie sau prin intermediul Serviciu-lui Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112.

De la poliția județeană Comunicate de presă

În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii din cadrul Birou-lui de Investigații Criminale Orăştie l-au identificat pe MIHAI B., de 44 de ani, din localitate, pe numele căruia era emis de către Judecătoria Orăștie mandat de executare a pedepsei în-chisorii, fiind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciu-ne. Bărbatul a fost depus în Penitenciarul Bîrcea Mare În data de 20.03.2013, poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Romos l-au identificat pe ILIE M., de 23 ani, din comuna Ro-mos, pe numele căruia era emis de către Judecătoria Orăștie mandat de executare a pedepsei închisorii, fiind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani de închisoare , pen-tru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Bărbatul a fost depus în Penitenciarul Bîrcea Mare În data de 21.03.2013, în jurul orei 11:55, Poliţia Municipiu-lui Orăştie a fost sesizată de către un bărbat din localitate, cu privire la faptul că a observat două persoane de sex masculin au pătruns , prin escaladarea gardului, în curtea vecinei sale, iar în momentul în care i-a întrebat cu privire la prezenţa lor în curtea imobilului aceştia au fugit. O patrulă de ordine publică s-a deplasat cu operativitate la faţa locului şi , în scurt timp de la primirea sesizării, în baza informaţiilor furnizate de către persoana care a semnalat fapta, pe strada Digului din Orăştie, au fost depistaţi B.C. şi T.C., ambii de 15 ani, din municipiu, care au declarat că au pătruns în curtea imobilului în cauză pentru a sustrage fier vechi. Cercetările sunt continuate de către poliţiştii Biroului In-vestigaţii Criminale Orăştie sub aspectul săvârșirii infracțiu-nii de tentativă de furt calificat. La data de 19.03.2013, în jurul orei 06.58 pe strada Armatei din municipiul Orăştie, a avut loc un accident uşor de circula-ție în următoarele împrejurări :

Conducătorul autoturismului marca Skoda Octavia cu nr. de înmatriculare HD-68-RCA în persoana numitu-lui: RĂDULESC CORNEL MARINEL, născut la data de 10.03.1968 în Dîncu Mic, judeţ Hunedoara, domiciliat în comu-na Mărtineşti, sat Dîncu Mic, nr. 88A, judeţ Hunedoara, pose-sor a CI seria HD nr. 559625 eliberată de SPCLEP Orăştie la data de 13.07.2011, CNP: 1680310204375, a efectuat manevra de schimbare a direcţiei de mers prin viraj la stânga încălcând marcajul longitudinal continuu de separare a sensurilor de cir-culaţie, moment în care a acroşat autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare HD-06-XFH condus din direcţia Deva – Sebeş de numitul : CAZAN CĂLIN EUGEN, născut la data de 20.11.1975 în Orăştie, judeţ Hunedoara, cu acelaşi do-miciliu, şos. Unirii, bl. 7, sc. A, et. 3, ap. 8, posesor a CI seria HD nr. 533678 eliberată de SPCLEP Orăştie, CNP: 1751120204368, care a intrat în derapaj după care a pătruns pe sensul de circulaţie Sebeş – Deva unde a intrat în coliziune cu autoturismul marca Dacia Duster cu nr. de înmatriculare B-249-STR condus de numitul MANTA VALERIU GEORGHE, născut la data de 19.10.1980 în mun. Bucureşti, sector 3, domi-ciliat în Bucureşti, strada Odobeşti, nr. 17, bl. V16, sc. 1, et. 2, ap. 11, sector 3, CNP : 1801019430047, din direcţia Sebeş - De-va .

În urma accidentului a rezultat rănirea uşoară a numiţilor : MANTA VALERIU GEORGE : politraumatism prin accident ruti-er, traumatism toracic, trumatism bazin, plagă escoriată genunchi , TCC acut închis cu pierdere de cunoştinţă ; CAZAN CĂLIN EUGEN : TCC cu pierdere de cunoştinţă, TCF , plăgi contuze, contuzie coloană lombară ; BURLACU DĂNUŢ : TCC acut deschis cu pierdere de cunoştinţă, plagă contuză fronto parietală, traumatism genunchi stâng, pasager pe locul dreapta faţă în autoturismul Dacia Duster cu nr. B-249-STR

„Proiectului EARTH HO-UR 2013,Proiect”

Ai stins lumina? Atunci bravo! Pentru că rişti să fii printre cei care doar o dată pe an poate o vei face, conştienti-zând “că e o chestie cool”… în rest o vei stinge doar când e nevoie, că de salvat planeta este cine să se ocupe. Campaniile de conştientizare nu sunt un lucru rău în sine, dar dacă sunt prea rare devin mai mult un spectacol ieftin cu reminder, dacă sunt mai dese, lumea se obişnuieşte cu ideea şi tot la igno-ranţă se poate ajunge. Şi totuşi dacă stingem lumina, o facem fără să stăm

prea mult pe gânduri poate ca să ne lă-udăm apoi că am fost în trend. Un fel de hipstereală pur şi simplu … Ok. Să nu ne panicăm. Îmi permit doar o analogie cu temă simplă de gân-dire. Odată pe an ne rupem în sărbăto-rirea Zilei îndrăgostiţilor, de St. Valenti-nes dar de fapt dacă iubim cu adevărat, o putem face zilnic: uşor, plăcut şi natu-ral. Suntem aşa de … “cumva” că avem nevoie de sărbători şi campanii despre ceva anume ca să ne dăm seama ce şi cum ar trebui să fim în viaţa asta. Dacă nu ar mai fi nicio sărbătoare şi campa-nie, oare cum ar fi? … Monton? Cred că ar trebui oricum inventate căci nu ştiu

dacă suntem aşa de “dispuşi” să trăim chiar fiecare zi ca pe o mică sau mare sărbătoare în felul ei, adaptând-o cu bu-curie la ceea ce facem încât la sfârşitul acesteia să ne trântim capu-n pernă îm-pliniţi! Sunt conştient că nu tuturor ne merge roz sau decent, dar cei care au proble-me, cu siguranţă nu o sărbătoare sau o campanie o să le ia imediat “necazul cu mâna”. E delicat, dar putem fi în câştig dacă ne dăm seama de valoarea fiecărei zi, indiferent că e vreo sărbătoare, co-memorare sau suntem în trend cu o campanie anume.

Raimondo Mario

Inaugurarea ghișeului „Cazier Judiciar” în Municipiul Orăștie

Poliția Municipala Orăștie are din 22. 03. 2103, un nou serviciu pus în slujba cetățeni-lor urbei, s-a inaugurat GHISEULUI CAZIER JUDICIAR. Serviciul Cazier J udiciar, Statistică şi Evidenţe Operative asigură funcţionarea evi-denţei nominale locale a cazierului judiciar, privind persoanele care au fost condamnate sau împotriva cărora s-au luat alte măsuri prevăzute de legea penală şi eliberează certi-ficate şi copii de pe cazierul judiciar, la solici-tarea persoanelor fizice, ori a organelor de urmărire penală sau de justiţie. Acesta este al 8-lea ghişeu din judeţul nos-tru mai existând ghișee: la Deva, Hunedoara, Haţeg, Petroşani, Vulcan, Brad şi Baru Ma-re). In 2012 au fost eliberate peste 36.521 cer-tificate de cazier judiciar, media de eliberare zilnică a acestora fiind de 185 cereri/zi. Prezent fiind la tăierea pamblici alături de Șeful Poliției Municipiului, Comisarul de Poliție Katschka Florian, Viceprimarul muni-cipiului Orăștie a declarat pentru „VORBA”:

„Inaugurarea GHISEULUI CAZIER JUDI-CIAR în cadrul Poliție Municipale Orăștie aduce un plus serviciilor desfășurate de către polițiștii orăștieni, este o certitudine faptul că peste două sute de persoane din Orăștie și împrejurimi nu vor fi nevoite să meargă la Deva pentru eliberarea Cazierului Judiciar. Acum când viteza este cuvântul de ordine, când calculatorul și internetul au scurtat atât de mult distanțele și au creat atâtea facilități era o necesitate ca și în Municipiul Orăștie să fie deschis un punct din care să-ți poți ridica pe loc Cazierul, fără alte drumuri și costuri, fără timp pierdut și alergătură. Rep: Ce scrie pe cazierul dumneavoastră, ați fost primul beneficiar al acestui serviciu. Dorin Ioan POPA: Păi ce ar putea să scrie pe un cazier. Nume prenume și alte date în plus acel lucru pe care-l știau Orăștieni de mult timp, nu am antecedente de ordin pe-nal, cu alte cuvinte am un cazier la zi și cu-rat. După cum a-ți văzut! Agentul Șef Principal de Poliție Daniel Dima este interfața dintre Poliție și cetățean la GHISEUL de CAZIER JUDICIAR.

Page 3: Vorba Nr. 14

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 3 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

Urmând exemplul multor spitale din țară, a fi un semn de recunoștință ca Spitalul Municipal din Orăștie să se numească Spital-Doctor Ioan Ivașcu- este știut că recent regretatul medic a fost director timp de 31 ani, indiferent de culoare politică a fost la conducerea țării. Pregătirea profesională, cin-stea și onestitatea nu au culoare politic. În mod normal trotuarele sunt pentru pietoni. Din păcate, în foarte multe locuri din urbea noas-tră, ești nevoit să faci adevărate acrobații pentru a te strecura printre autoturismele care , în multe ca-zuri parchează la câțiva centimetrii de zid. La marginea municipiului există centură de… gunoi. Începând de la marginea pădurii orașului și până în zona gării, gunoaie se află ca la ECC acasă. În numărul viitor, potrivit acestui reportaj voi venii cu fotografii, dar și cu un filmuleț pe care îl voi ofe-rii edililor.

Doar o propunere Foarte mulţi din cei ce se află în trecere prin ur-bea noastră, conaţionali sau străini, se opresc, ad-miră şi fac poze cu impozantul stindard al dacilor, dar, spre ruşinea noastră nu ştiu ce reprezintă. Aşa că, domnilor edili, vă rog să aveţi în vedere urmă-toarea propunere a unui cetăţean al acestui oraş: Să se fixeze pe soclu o placă metalică sau din marmură cu un text explicativ tradus în cel puţin trei limbi de circulaţie internaţională. Îmi cer iertare dacă am cerut prea mult.

Vic. Virgil Bălan

România POLIGON DE

ÎNCERCARE În bucuria și naivitatea noastră, crezând în vor-be frumos meșteșugite și tot atât de frumos lustru-ite, ne-am lăsat duși de va, precum copiii de nimi-curi cu zorzoane, învelite cu sclipici. Între timp, cei care ne „îmbrobodeau”, aveau demult planul fă-cut, plan diabolic pentru a frământa România și ca națiune și ca potențial economic. Primul plan, cel din decembrie 1989 a dat greș. S-a pus în aplicare planul doi, cel din martie 1990, cu diversiunea Târ-gu- Mureș, asezonat cu mineriade. Din nou s-a dat greș. S-a dorit totul rapid. După aceste nereușite, s-a trecut la cel mai diabolic plan. Un plan de dura-tă și de reușită sută la sută. Și uite așa anii treceau, noi, românii, în loc să ne trezim din adâncul somn al marii păcăleli, ne afundăm tot mai adânc. Sub deviza „Industria României”, un morman de fiare vechi, am început să demolăm cu entuziasm, tot ce ne aducea pâine nouă și copiilor noștrii. Asta fi-indcă așa grăit-a Don Pedro. Și a mai pus Don Pe-dro un pariu pe agricultură. Și i-a reușit la fel de bine ca și cu industria. Dar ce puteai să zici ceva, că erai etichetat drept comunist. Și cine ne vorbea de comunism!!! După atâtea vânzări și demolări, iată că dintr-o dată au venit și bolile peste noi, dar numai peste noi. Mare mirare și nedumerire! Mai

la început, din senin, a făcut rava-gii gripa aviară. Au ucis tot păsă-retul autohton, fiindcă cineva avea interesul să cucerească piața românească, atât carnea de pui, cât și cu puii vii. Dacă ar trebui să discutăm de caz, ar trebui să dezvoltăm un serial. Apoi, ca să nu avem timp să ne revenim din amețeala cu gripa aviară și fiind la capitolul gripă, am trecut la gripa porcină. Mare mirare cum toate ni se întâm-plă numai nouă. Și uite așa am trecut din gripă în Salmonela; din Salmonela în fructe și legume cu risc mare, adică grad ridicat de pesticide, laptele e și el otrăvit, peștele la fel. Ce-a mai rămas cât de cât curat? Aerul și apa, demult nu mai sunt ce au fost. Acum carnea de vită nu mai e de vită, chiar dacă e de vită. Trebuie să recunoști că e de cal. Pe deasupra, am ajuns și bătaia de joc la televiziunile din Franța. Dar nu ne mai miră nimic, fiindcă în-suși președintele nostru ne i-a în „tărdacă”, de parcă am fi ciumăii. Și totuși vina cea mai mare noi o avem, fiindcă nu am știut să punem piciorul în prag. Pe cei mari i-a durut în cot, ei având o singu-ră deviză: „mandatul și palatul”, iar noi, noi cei mulți, ne-am săturat de atâta aplecat din cap. Ne-ar invidia și semnul întrebării de atâta încovoiat. Ei, dar acum ne-am „dobândit” acest statut de po-ligon de încercare al UE, v-a fi greu reparăm, fiind-că rezultatele au început să dea roade. Lent, dar…..sigur

Vic. Virgil Bălan

Primăria Municipiului Orăştie anunţă persoanele in-teresate că în data de 31 martie 2013,

în Piaţa “Cetăţii” din localitate se organizează

TÂRGUL DE ANIMALE MICI ŞI DE COMPANIE. C.P.

SUPER ENPI KARATE CUP 2013 şi-a stabilit câştigătorii duminică 24. martie la

Subotica - Locul I - Neagu Sonia (kata individual), Popescu Ioana, Ghenea Robert (kumite individual); Orzescu Bianca , Stănuţ Claudia, Ghenea Robert (kata echipe mixt); Popescu Ioana, Stănuţ Claudia, Orzescu Bianca, Sonia Neagu ( kumite echipe); - Locul II – Popescu Ioana, Ghenea Robert (kata individu-al), Neagu Sonia, Popescu Ioana (kata echipe mixt), şi (kumit individual open); - Locul III- Popescu Ioana, Orzescu Bianca, Stănuţ Clau-dia (echipa kata feminin), Popescu Ioana, Stănuţ Claudia ( kumite individual open).Cu alte cuvinte echipa noastră feminină de kumite, formată din cele 4 sportive prezentate mai sus, precum şi Popescu Ioana

BILANŢ DE 15 MEDALII LA CAMPIONATELE NAŢIONALE DE LA

TIMIŞOARA Duminică 17martie a.c. karatiştii de la Clubul Da-cicus Orăştie au participat la Campionatele Naţio-nale în oraşul de pe Bega. Rezultatul: 9 locuri I (3 la echipe cadeţi juniori şi seniori, -cadeţi prin Popes-cu Ioana 2 la kata, 2 la kumite, juniori prin Ghenea Robert –kata; Veterani- Vorniceanu Nicoleta –Kata), 4 locuri II la: copii ( Tcaci Alin-kata indivi-dual; Kis Petra- kata individual) cadeţi (Stănuţ Cla-udia – kata individual , Tineret – Bendea Iulia- ka-ta individual; 2 locuri III ( Hriţcu Bogdan.-kata

indv.şi Pârvu Cristina – kata indv.). Sâmbătă şi Duminică, 23-24 Martie 2013, clubul va participa la CUPA ENPICUP la Subotiţa – Ser-bia. CARAVANA ”CROSUL

PRIMĂVERII” ÎN ORĂŞTIE” O acţiune care va avea loc în Municipiul Orăştie în data de luni 01.04.2013 la iniţiativa Liceului Tehnologic “Nicolaus Olahus” Orăştie, Şcoala Gimnazială “Dominic Stanca”, cu aprobarea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, în parteneriat cu Direcţia Ju-deţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara şi Primăria Municipiului Orăştie. Desfăşurată în săptămâna specială destinată elevilor “Să ştii mai multe să fii mai bun” competiţia se adre-sează elevilor din Şcoliile Gimnaziale din Orăştie şi îm-prejurimi şi se desfăşoară pe 3 categorii : clasele III-IV, V-VI, VII-VIII, fete şi băieţi. Se va alerga în serii de câte 10 elevi, contra cronometru, clasamentul stabilindu-se în funcţie de timpul de alergare mai bun obţinut. Trase-ul va fi stabilit pe 3 distanţe diferite, corespunzător ca-tegoriilor, în Parcul Tineretului din Orăştie. Scopul acestui concurs este menţinerea stării de sănătate a or-ganismului prin întreceri în competiţii şi are ca obiecti-ve participarea activă în competiţie a elevilor de la uni-tăţiile de învăţământ din zona Orăştie, atragerea elevi-lor spre mişcare în aer liber, creşterea rezistenţei orga-nismului la efort. Elevii care doresc să participe la acest concurs se vor adresa profesorilor de educaţie fizică, învăţători, diri-

ginţi, din şcoli sau conducerii unităţilor şcolare din care provin, pentru a fi înscrişi în baza unui tabel aprobat de şcoală, cu obligativitatea de a fi apţi pentru efort fizic în anul şcolar 2012-2013. . Prezentarea în Parcul Tineretului a elevilor, se va face începând cu ora 09.00 însoţiţi de profesori şi în-văţători . Festivitatea de premiere constând în cupe, diplome, va fi efectuată după stabilirea clasamentului în funcţie de rezultate, în jurul orei 14.00.

FLOORBALL ….LA ORĂŞTIE UN SPORT PROVENIT DIN ŢĂRIILE SCANDINAVE. În data de Marţi 02.04.2013 între orele 12.00 - 15.00 la Sala Sporturilor din Deva se va desfăşura “Campionatul Judeţean de Floorball” (Hochei de Sală), gimnaziu şi liceu, Ediţia I. La acest campionat vor participa echipe din Deva, Hunedoara, Petroşani, Orăştie, şi Lupeni şi se va des-făşura în urma unui proiect demarat între judeţul Hu-nedoara şi Suedia. Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Hunedoara şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Hu-nedoara fiind parteneri în organizare. Din Orăştie va face deplasarea o echipă componentă a Şcolii Gimnaziale Dr.Aurel Vlad coordonată de prof. Stroia Ioan Dorin . Floorballul a apărut în judeţul Hunedoara, la începu-tul lunii Noiembrie 2011, ca urmare a unui Proiect In-ternaţional de parteneriat între Palatul Copiilor din De-va şi Clubul Sportiv “Taby IS Innebandy” din Suedia, demarat de autorităţile judeţului Hunedoara,

Dorin Stroia

cu, unul dintre puținii politicieni români ce nu a fost acuzat nici în presă, nici în vreo instanță de potlogării! Din păcate, românii sunt un popor spe-cial la care, un om cinstit nu are șanse să ajungă conducător al statului.

Băsescu ar fi vrut ca Emil Boc să-i ia locul la Cotroceni, dar nu că acesta e printre cei rari pre-cum Cristian Diaconescu, ci pentru că fiindu-i do-cil și-ar continua prin el dominația în Dealul Spirii. Numai că, spun aceleași surse, primarul Clujului l-a refuzat!

Nu a fost singurul pas nereușit al lui Băsescu din ultima vreme. La alegeri avea să fie refuzat și de PDL, care n-a vrut să acorde majoritatea voturi-lor trompetei sale, Elena Udrea. Supărat nevoie mare, el si-a luat imediat la revedere de la PDL. Mai mulți au remarcat că a făcut-o cu un glas ușor emoționat, gata, gata să repete episodul din 2004, când a trecut în locul lui Stolojan la prezidențiale.

Sigur că tot dezastrul din PDL s-a desfășurat sub rânjetele de fericire ale dlor Victor Ponta, Crin Antonescu! Care încă nu au început să simtă valul de nemulțumire ce se ridică deja împotriva lor de la alegătorii tot mai dezamăgiți, ce văd că până acum, în locul promisiunilor din campania electo-rală, au primit mai mult insolvențe, concedieri, re-duceri de fonduri. Adică șomaj! Plus amânarea in-trării în Shengen și vreo 20 de impozite noi!

Grava situație a finanțelor din mica in-sulă Cipru a zdruncinat toată Uniunea Europeană, încât euro a început să sca-dă și, odată cu el, nici nu se putea alt-fel, și leul. Pericolul nu are numai ur-

mări financiare și social-economice, ci și politice. De cum au auzit zvon de faliment, miliardarii ruși, care dețin cam jumătate din depozitele bancare ale băncilor cipriote, au intrat imediat în alertă și s-au oferit să acorde ajutoare prin care să salveze situa-ția. Oficialii UE s-au speriat că, prin aceste mane-vre „caritabile”, influența rusească va deveni pre-ponderentă în micul stat, ceea ce n-ar fi deloc de bun augur pentru Europa, care nu a găsit încă so-luție la criză. De ce e importantă criza cipriotă pentru români? Pentru că și îmbogățiții noștri au bani ascunși la băncile de acolo și acum le tremură pantalonii. Nu numai că-i pierd, dar și pentru că dacă i-ar revendica s-ar putea să fie întrebați unde au muncit pentru ei. Nemiloasa ANI stă la pândă!

Un polițist de la țară a stricat Ziua Poliției române după ce și-a împușcat iubita și s-a sinucis. Unii zic că a făcut-o din gelozie, alții dimpotrivă, că nu mai putea scăpa de ea. Și asta după ce își pă-răsise nevasta pentru cea căreia tocmai i-a luat via-ța.

Cătălin Voicu, senatorul penal, s-a dat lovit, (i s-a făcut rău și a fost luat cu salvarea) chiar la ședința de luni a completului ce urma să hotărască dacă rămâne cu pedeapsa primită la instanța ante-rioară sau va dobândi alta. Să vedem la următoa-rea ședință ce boală va mai născoci!

Lelea de la Orăștie

Fără doar și poate, evenimentul cel mai plin de surprize al săptămânii trecu-te a fost tumultuoasa convenție a PDL. După câte se pare, organizând manifes-tarea, dl Vasile Blaga și-a luat partea leu-lui, iar principalei sale contracandidate, dna Elena Udrea, nu i-a rămas decât să-l conteste vehement și inutil. Oricum, acuzația că s-au furat alegerile e o pată mare pentru planurile dumnealui de redresare a unui partid internat pentru orice eventualitate foarte aproape de sala de reanimare.

Marea surpriză vine, însă, de la Cotroceni. Im-plicându-se pe față în treburile partidului, preșe-dintele dă încă o dovadă limpede, (a câta?) că pen-tru el constituția și separația puterilor în stat sunt mofturi!

Sprijinind-o explicit pe Elena Udrea, el ne asi-gură că promisiunea sa de retragere din viața politi-că după încheierea celor două mandate, făcută îna-intea alegerilor prezidențiale din 2009, a fost alt moft. Și după cum se vede a prevăzut acest divorț de PDL încă din 2011, când și-a pus fiica cea mare să înființeze un alt partid, despre care aflăm că se numește Mișcarea Populară. Din sursele noastre, noul partid îl va avea în frunte pe Traian Băsescu, iar candidat la prezidențiale pe Cristian Diacones-

Page 4: Vorba Nr. 14

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 4 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

ZVON DE PRIMĂVARĂ...

Mă gândeam adineauri, ce mono-ton trebuie să fie să trăiești într-un

singur anotimp. Să nu mai ieși din nesfârșite zăpezi sau din zile toride care-ți usucă ochii, pielea, viața. Să jinduiești după soare sau după umbra vreunui copac... Și mă simt, dintr-o dată fericită și iar m-așez la pândă. Cu toate sim-țurile și cu inima ca o poartă dată în lături, pentru a primi zvonul primăverii. Copăcelul de la fereastră se zbuciumă înfrigurat, cu toți mugurii gata să plez-nească. „Vezi, toată lumea păcălește pe toată lumea! Și tu ai crezut alaltăieri c-a venit primăvara!” Nu-mi răspunse. Era ocupat cu seva și cu pasărea colo-rată ce să așeză pe o crenguță îndoită de vântul rece. Își mișca neîncetat căp-șorul, cu doi ochi de gămălie neliniștiți și negri. Bătui ușor cu degetul în geam. Se întoarse brusc, gata de zbor, mic aeroplan, pregătit de decolare. Îi trimisei toată iubirea mea, zâmbind. Și-atunci, într-o secundă magică, își lăsă ușor aripile pe lângă trupul micuț, împuținat de iarnă și, întinzând ușor gâ-tul, slobozi un ciripit subțirel și timid, ca o șoaptă a primăverii. „De ce mi-a spus elevul meu azi (unul dintre cei adorabili, pentru care ai merge și sâmbă-ta la școală) că i se pare că idilizez unele lucruri?” Nu știu, probabil am tendința de a adăuga de la mine o tușă în plus pe co-loritul lumii, dar știu cu siguranță că vorbesc uneori cu exaltare, pentru că mi-e dor de lucrurile simple și de gesturile aparent mici, dar esențiale. Când mă uit în urmă văd mereu drumuri paralele. De unul mi-e dor, acela al lucrurilor așezate, care nu țineau nici de comunism, nici de lozinci, ci de rosturile unei lumi, superbă în straturile ei adânci. Și da, mi-e dor! Mi-e dor să vină primă-vara. Să simt sporul de viață în tot ce mă-nconjoară. În firul ierbii, în cerul luminat și-n lumina de pe chipul oamenilor. Și pământul reavăn sub tălpi... Iar am uitat că am sub tălpi un asfalt gri și bolnav de gropi! Și nici mirosul pământului nu-mi mai răvășește simțurile, pentru că am renunțat la straturi, ca să pun gazon. Și mama mi-a spus: „Pui gazon, gazon mânci!” Bine-am fă-

cut. Ce mai ești pe lumea asta, dacă n-ai gazon? Deși, după toate e-urile, bacteriile, „gângâniile”, strugurii cât prunele, piersicile cât pepenii și ro-șiile pe care le poți așeza drept bibelouri, pentru că rămân neschimbate cu săptămânile ... poate scot gazonul și pun iarăși straturi... Să vină primăvara! cântă sufletul meu. Și ies în poartă, de parcă aș aștepta un oaspete drag și dorit. Piciorul se dezechilibrează pe asfaltul ros de iarnă și toată bucuria dispare subit. Pentru că nu înțeleg de ce a trebuit să scoatem piatra de râu pentru blestematul ăsta de beton bolnav de pecingine, poate, doar așa, ca să avem și noi tă-blița pe care să scrie „Aici sunt banii dumnea-voastră!” Mai-mai să cad, mă sprijin de stâlpul din dreptul porții, pe care stă un afiș dezlipit într-un colț. „Vai de mine, iar avem campanie elec-torală!” mi-o luă gândul razna, înainte de a citi. Răsuflai ușurată. Primăria ne anunța să măturăm strada, pentru a nu pune în pericol canalizările... Și de-abia atunci mă întristai, cu adevărat. Sunt 20 de ani de când umblăm liberi în lumea civilizată, de când admirăm ordinea și curățenia din alte țări, casele curate și inundate de verdeață ale occidentalilor, iar nouă trebuie să vină primăria să ne spună să măturăm în fața porții! Vezi, dragul meu elev, de ce mă întorc mereu spre trecut, spre lumea satu-lui de odinioară și spre Orăștia copilăriei mele, curată, proaspătă în fiecare dimineață, chiar și fără zilele de prestație obligatorie a celor ce primesc ajutor social, fără proiecte „eco” și fără avertismente. Firesc, după legile bunului-simț care nu se măsura în înălțimea caselor, ci în felul în care erau rostuite. Vino, primăvară! S-ar putea să te primim cum se cuvine, cu hărnicie și adora-

re, ca să-ți merităm dărnicia florilor de mai! Prof. Silvia Beldiman

Primăvară literară Primăvara, anotimpul renaşterii şi a pri-menirii spirituale, marchează pe data de 21 martie a fiecărui an, ziua internaţională a poeziei. Am merita poate în hăţişul aces-tei vieţi cotidiene întortocheate şi nu de rare ori aspre, să ne oprim o clipă şi să ne desfătăm sufletul cu poezie. Colegiul Teh-nic Agricol,,Alexandru Borza”, din Geoa-giu a marcat această zi cu debutul unui eveniment cultural şi anume prima ediţie a concursului literar ,, Traian Mihaiu ”. Puţină lume ştie că Traian Mihaiu ( 1880- 1912) s-a născut la Geoagiu. Iubitor de po-ezie, este autorul volumului ,, Adieri ”, publicat în 1897. Chiar dacă opera poetică a lui Traian Mihaiu nu a înfruntat timpul, poetul şi-a legat numele de cel al poetului nostru naţional, deoarece poezia sa stă sub influenţa creaţiei eminesciene. Pentru a da viaţă acestui concurs de po-ezie şi-au unit forţele Asociaţia culturală Florema Gesign, Orăştie, Societatea ,, Limba noastră cea română”, filiala 43, Orăştie, Despărţământul ASTRA “ Aurel Vlaicu ” Orăştie, săptămânalul “ Vorba ” şi revista literară “ Visul ”. La această primă ediţie au participat 35 de elevi ai Colegiului din Geoagiu cu creaţii de poezie şi proză. În ambianţa deo-sebit de primitoare a centrului de docu-mentare al şcolii, în prezenţa elevilor, pro-fesorilor şi invitaţilor: prof. Miron Sime-drea, prof Aurel Ursu, Dan Orghici, Ileana Lucia Floran, Claudiu Simonaţi şi Protopo-pul Terchet Narcis, a avut loc premierea

celor mai bune creaţii literare. În urma evaluării lucrărilor, premiul I pentru poe-zie a fost obţinut de eleva Dorr Alida din clasa a XII-a, iar la secţiunea proză scurtă, premiul I a fost adjudecat de elevul Ar-dean Octavian din clasa a VII-a. O certă reuşită a acestei prime ediţii a concursului,, Traian Mihaiu” ne îndrep-tăţeşte să credem că acest eveniment cultu-ral va deveni o permanenţă în viaţa cultu-rală a oraşului Geoagiu.

Director, prof. Teodora Cismaşiu Foto Cismasiu Octav Mihai

Câștigătorii concursului literar „Traian

Mihaiu”, Ediția I, Geoagiu, 2013, desfășurat la Colegiul Tehnic Agricol

„Alexandru Borza” Geoagiu: Premii acordate de Asociația Florema

Design și săptămânalul VORBA

Secțiunea POEZIE: Premiul I: Dörr Alida Ria, clasa a XII-a A Premiul II: Ganea M. Adriana, clasa a IX- Premiul III: Paștiu Mădălina, clasa a X-a Mențiune: Giurgiu Claudia, clasa a IX-a

Secțiunea PROZĂ SCURTĂ:

Premiul I: Ardean Octavian, clasa a VII-a Premiul II: Schertzer Andreea, clasa a X-a Premiul III: Marton Maria, clasa a V-a B Mențiune: Duțu Alexandru, clasa a XII-a

Premii speciale acordate de către

parteneri: Premiul acordat de revista literară

„Visul”: Horț Andrada, clasa a VIII-a A Premiul acordat de

săptămâna-lul„Vorba”

: Irimie Mihai Ilie, clasa a V-a A

Premiul acordat de Soc.Limba noastră cea română: Dörr

Alida Ria, clasa a XII-a A

Premiul acordat de ASTRA Orăștie:

Vartolomei Elena, clasa a VIII-a A

Premiul acordat de publicația

„Palia Expres”: Borza Denisa, clasa a VII-

Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”

la Școala Gimnazială „Dominic Stanca” Pe lângă mult așteptatele vacanțe, săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”este cea care aduce un plus de bucurie și interes pe chipul elevilor prin întâlnirea cu școala fără însă a primi note în ca-talog și a auzi sunetul clopoțelului. Săptămâna 1-5 aprilie 2013 este dedicată activităţilor nonforma-le, educative extracurriculare şi extraşcolare ce se va desfăşura du-pă un orar special, întocmit de cadrele didactice pe baza propuneri-lor făcute de elevii clasei şi de părinţii acestora. Scopul este implicarea tuturor elevilor în activităţi care să răs-pundă intereselor şi preocupărilor acestora şi să le pună în valoare talentele şi capacităţile în diverse domenii, să le îmbogăţească cul-tura generală, să le dezvolte calităţile sportive şi capacităţile crea-toare. Proiectele propuse se pot organiza şi în consorţii şcolare, în parteneriate cu alte unităţi de învăţământ, cu organizaţii neguver-namentale, cu instituţii culturale şi ştiinţifice, cu poliţia, jandarme-ria, inspectoratele de situaţii de urgenţă, cu direcţiile de sănătate publică, agenţiile pentru protecţia mediului, care sa dezvolte apti-tudinile elevilor pentru lucrul în echipă și în proiecte. Amintim aici câteva dintre activitățile propuse de școala noastră. Tipurile de activităţi includ: activitaţi culturale, tehnico – ştiinţi-fice, activităţi sportive, activităţi de educaţie pentru cetăţenie de-mocratică, pentru promovarea valorilor umanitare, inclusiv volun-tariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relaţii şi comunicare. Elevii vor mai putea participa la activităţi pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, inclusiv referitoare la sig-uranţa pe internet, dependenţă de calculator, activităţi de educaţie ecologică şi de protecţia mediului, respectiv cele care ţin de co-lectare selectivă, economisirea energiei şi energii alternative. De asemenea, vor putea fi organizate activităţi de educaţie rutieră, pază pentru stingerea incendiilor, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă. Se vor organiza vizite de studii, excursii, dar și ateliere de teatru, dans, educație media și cinematografică. Prin astfel de la activități desfășurate de elevii de la ciclul primar de genul Iubim desenele animate, Povestea unei cărți, Micii actori, Pe aripile dansului, Să mâncăm sănătos, Cel mai bun recitator, Sport și sănătate la activități mai complexe desfășurate la nivelul ciclului gimnazial Mâini dibace, Micul veterinar, Realizare produse de patiserie, Rebusuri distractive, Inițiere în arta quilling, Vizionări piese de teatru, promovăm încrederea în sine, toleranța, respectul față de ceilalți, conservarea mediului, asumarea responsabil-ităților și a obiectivelor de dezvoltare personală, care sunt valori de care toți elevii noștri au nevoie. Aceasta săptămână devine una a implicării sociale prin consor-țiul de mare anvergură organizat cu sprijinul Primăriei municipiu-lui Orăștie și unitățile de învățământ din municipiu - „Pro bono publico”- fiind o campanie pentru binele cetății care are drept obi-ective: implicarea elevilor în activităţi de ecologizare a mediului şcolar şi de asistare socială a persoanelor aflate în dificultate, res-pectiv bătrâni şi copii, precum și implicarea elevilor cu cerinţe edu-cative speciale în activităţi de voluntariat în scopul integrării lor în învăţământul de masă.

Directorul Școli Gimnaziale „Dominic Stanca” Prof Mircea Roșu

Page 5: Vorba Nr. 14

Viața bate Filmul! Tare mi-aș fi dorit ca acest arti-col să aibă și o versiune video sau măcar audio. Ar fi fost mult mai... aventuroasă dar îmi voi da silința ca acest aspect să fie punc-tat și în format scris. Săptămâna aceasta vreau să vă vorbesc despre GADGET-uri SPI-ON! Wow! Mi-a venit ideea atunci când o cunoștință (nu dăm nume, că dup-aia se supără) a

venit la mine întrebându-mă dacă nu am cumva un re-portofon să-i împrumut. Dar nu orice fel de reportofon, ci unul de-ăla special ce prinde de la 5 metri distanță cel puțin. Eu, amarul meu, dând din umeri nevinovat și spunând că nu am așa ceva, totuși nu m-am putut abți-ne să întreb la ce îi trebuie. Evident misterul și-a făcut apariția, persoana respectivă evitând a da un răspuns. În creierașul meu, coloana sonoră a filmului James Bond trâmbița de mama focului: pam pam pam. Asta e! Căutăm pe net gadget-uri spion! Aventura noastră începe evident pe Google. Sincer nu găsesc altă expresie decât „te doare mintea!”. Asta a fost reacția mea și vreau să o detaliez pe categorii. Microcamere – data viitoare când îți vei vizita prie-tenul pasionat de IT, vei inspecta cu grija casa lui și ac-cesoriile pe care el le deține. Nu știi niciodată unde vei putea găsi o cameră video: în ceasul de perete, în oche-larii lui sau în orice punct negru dubios din cameră care ți se pare că nu e la locul lui. Prețuri cuprinse între 200 și 550 de lei pentr asemenea „camere video”. Reportofoane și microfoane spy – îți aduci aminte când Tom Cruise plasa un mini microfon spion sub masa personajului negativ pentru a-i asculta ulterior planuri-le? Ei bine, chiar dacă nu vei arăta ca Tom Cruise, poți face și tu asta cu doar...149 lei. Chiar într-un mod origi-nal, făcându-i cadou „prietenului tău” o scrumieră ori

un prelungitor care are încorporat un microfon GSM. Asta înseamnă că microfonul se va activa atunci cănd va detecta o voce și te va suna automat, ascultând per-fect tot ce se vorbește în camera respectivă. Keylogger – asta e o chestie foarte tare. Ai primit din nou, cadou, o tastatură, un mouse ori un cablu VGA pentru monitorul tău. Cu niște dispozitive foarte mici atașate la mufele perifericelor primite, „prietenul tău” poate afla ce site-uri ai accesat, ce parole ai tastat ș.a.m.d. Cel mai ieftin costă 265 de lei iar cel mai scump trece de 600 de lei. Acesta este dotat cu Wifi, și poate să îți trimită prețioasele informații direct pe e-mail. Și acum urmează cireașa de pe tort. TESTUL DE FIDELITATE, citez: „Aflați în câteva mi-nute, dacă partenerul de viața a întreținut relații sexuale cu altcineva. Semen Spy este o trusă criminalistică folo-sită pentru a afla dacă există urme de lichid seminal (apărut în timpul actului sexual) pe diverse articole tex-tile (lenjerie intimă, cearceafuri, bancheta mașinii etc)”…și asta nu e tot, există și pachetul DE LUXE care, în plus, pe lângă toate cele mai sus menționate, poate fi…REFOLOSIT!!! Pentru cei obsedați de ce se întâmplă cu șoricioaica atunci când motănelul nu este acasă, puteți achiziționa Localizatoare GPS, ce pot fi strecurate în geantă sau chi-ar în cutia de absorbante zilnice. Garantat vei ști unde va fi, dar nu și cu cine. Cu prețuri începând de la 800 de lei. În concluzie, dragi maniaci ce nu puteți sta liniștiți la

serviciu de grija fetei, dragi cunoș-tințe ce cu greu vă despărțiți de pe-rioada Securității și a Turnătoriei, vă doresc succes în tot ceea ce faceți pentru că, nu-i așa, Viața bate Fil-mul. Din nou, te doare mintea. Spor la butonat, clicăit…românește.

Numai bine Numai bine. Sorin Szucsik

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 5 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

Manualul utilizatorului începător de Windows 7 Manualul utilizatorului începător de Windows 7

Lecția 2 Asupra unui director sau fișier se pot realiza următoarele modificări: mutare copiere redenumire stergere aflarea spațiului ocupat pe hard-disc

Prin ștergere, directorul sau fișie-rul se vor muta în Recycle Bin (coș de gunoi). Din el, obi-ectele șterse pot fi recuperate. Pentru aceasta se accesea-ză cu dublu clic Recycle Bin și cu clic dreapta și Restore se anulează ștergerea efectuată. Mutarea, spre deo-sebire de copiere,

va realiza schimbarea locului în care directorul sau fișierul este accesat de utilizator. Redenumirea este modificarea denumirii fișierului sau directoru-lui dar păstrează tipul fișierului sau directorului .Dimensiunea ocupată este necesară să o aflăm în situații cum sunt cele de atașare a fișierului unui ema-il sau copierea lui pe un CD, DVD,etc

Vă așteptăm să citiți data viitoare următoarea lecție.

____________________________________________________________________ Activitățile desfășurate la Colegiul Național “ Aurel Vlaicu “ Orăștie

în “Săptămâna altfel” -1-5 aprilie 2013 Propunem în săptămâna 1-5 aprilie activități de o mare diversitate, care să rezoneze cu pasiunile tinerilor care au ales să studieze la colegiul nos-tru. Folosind experiența anului trecut, am păstrat activitățile care au fost apreciate și am introdus noi teme. Oferta noastră este:

Luni 1 aprilie CONCERT FILARMONICA DIN TIMIȘOARA

ATELIER DE ARTĂ CULINARĂ VIZIONARE FILM ”AMADEUS” VIZITAREA CETĂȚII ORĂȘTIE

DEZBATERE - INTERESE ȘI PASIUNI INSTALARE WINDOWS, LINUX

ARAJAMENTE FLORALE

Materiale construcţii

Str. Pricazului CT 1

Str. N. Bălcescu nr. 11

Construiţi, reparaţi - vă suntem alături!

Telefon: 0740.020.305

Există situații în care ne do-rim ca programele accesate frecvent să aibă o modalitate de deschidere mai rapidă și în acest caz vom realiza o scurtătură pe ecran. În imaginea alăturată am dat clic pe Start apoi clic dreapta pe Calculator , Send to și Desktop. Este indicată evitarea încărcării excesive a ecranului cu direc-toare, fișiere sau scurtături. Un ecran încărcat excesiv va îngreuna găsirea obiectului dorit. Putem periodic să renun-țăm la ce nu este necesar prin stergere sau reorganizare.

Golirea coșului de gunoi se realiz-ează cu clic dreapta pe Recycle Bin și Empty Recycle Bin. Dacă sunt șterse din Recycle Bin recuperarea fișierelor se mai poate face doar cu programe specializate care se in-stalează pentru acest scop. Exemplu de astfel de program este Recuva, care este unul dintre cele mai cu-noscute programe gratuite pentru recuperarea datelor, fiind apreciat atât pentru recupararea datelor în sine, cât şi pentru interfaţa simplă şi uşor de utilizat

Este indicată și dezinstalarea programelor care nu mai sunt utilizate. Nu este suficientă șter-gerea scurtăturii de pe ecran pentru eliberarea spațiului pe hard-disc. Se folosește Control Panel, accesat din Start și Unin-stall a program. În lista de pro-grame se alege programul și se dezinstalează cu Uninstall. Cât timp se realizează o dezinstalare nu se mai poate lansa o alta în Control Panel.

Săptămânalul „VORBA” Căutăm director distribuție

Director promovare, reclamă Asigurăm procent din încasări

Relații și cv [email protected]

DESIGN VESTIMENTAR

Marți 2 aprilie EXCURSIE LA COSTEȘTI

VIZITĂ LA ARSENAL PARK

EXCURSIE LA SARMISEGETUZA REGIA

JOB SHADOW DAY

EXCURSIE SIGHIȘOARA

EXCURSIE SIBIU

EXCURSIE CLUJ

DEZBATERE

Miercuri 3 aprilie DRUMEȚIE PRIN PĂDUREA ORAȘULUI

JOCURI DISTRACTIVE

ACTIVITĂȚI SPORTIVE LA ARSENAL PARK

WELLNESS – NUTRIȚIE SĂNĂTOASĂ ȘI MIȘ-

CARE

SĂ FIM MAI BUNI

SIMPOZION BASARABIA

EXCURSIE LA PARCUL DENTROLOGIC DE

LA SIMERIA

Joi 4 aprilie BEST OF VLAICU

Vineri 5 aprilie

ENGLISH MY LOVE

CONCURS DE GĂTIT

SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS

TURUL ORAȘULUI

VIZITĂ LA AQUALAND

VIZIONARE DE FILME

PROFEȚIILE LUI NOSTRADAMUS

APA-UN UNIVERS ÎNTR-O PICĂTURĂ

PARTICIPARE LA TAINA SPOVEDANEI

Page 6: Vorba Nr. 14

Interviu cu Vladimir Brilinsky

partea a doua Jurnaliștii care au dat clasă la tras cu pistolul, au câștigat primele două locuri la două dintre cele trei secțiuni ale „Cupei Jandarmeriei” la tir, inclu-siv proba pe echipe. La cea de-a treia secțiune au luat locul doi. Devota-mentul cu care aceşti ziarişti inimoşi îşi fac meseria, merită să fie simțit și de ascultătorii postului lor. Radio Co-lor Orăștie este cel mai vechi și rezis-tent brand de presă din județul Hune-doara, ajungând la frumoasa vârstă

de 16 ani de când le oferă locuitorilor din zonă informația de care au nevoie. Este doar un pas pe care-l facem de astă dată tot cu „Nunu” Deși întrerupt și cu sincope reiau interviul cu Vladimir Brilinsky „NUNU”, iar pentru cei ce au uitat unde am rămas, reiau ultima întrebare și ultimul răspuns: Dan Orghici: 37% în sondajele de audiență radio, următorul clasat fiind la 17%, obligă acest procent sau îți dau voie la odihnă? Vladimir Brilinsky „NUNU”: Evident că obligă, 37% înseamnă foarte mult, dar dacă ne gândim că 63% nu ne ascultă însemnă foarte puțin. Noi ne dorim să rămânem verticali știut fiind că nu putem mulțumi pe toată lumea, avem gusturi muzicale care diferă de la om la om, simpatii sau antipatii poli-tice, lumea nu este o unitate de monolit, gusturile și educația este de o natură sau alta, în acești 17 ani am reușit să nu ne înclinăm, am stat drept în față la toată lumea. Am învățat un lucru foarte important anume să judecăm fapte și nu oameni. Dan Orghici: Este greu să faci presă de calitate și să muncești pe brânci, chinuindu-te să facă față unei crize economice care aici parcă e și mai cruntă. Vladimir Brilinsky „NUNU”: Este cum este, la ei ori la noi, în media ca să fi corect informat corect tre-buie să ai informația din trei surse, un simplu telefon fie și în cazul unui incident banal care implică două părți, nu este suficient, trebuie să ai părerile celor doi și a unei alte părți avizate. Ei bine trebuie să gă-sești cele două părți, să găsești disponibilitate la a vorbi cu tine, apoi să cauți sursa avizată și iar aceiași disponibilitate, toate te consumă și consumă bani. Fie numai telefonic căutate cele trei mai sus menționate, ai terminat mai

multe minute din abona-ment și, cum toate-s bani și toate costă… Ei, ca să rămâi vertical, să nu poți fi numit postul lui acela sau al lui celălalt, al unui partid sau altul, nu ai voie să faci concesii. Iar noi nu am făcut, am fost și suntem independenții. Ca licență aparținem fir-mei West Image condu-să de domnul Brânduși și în parteneriat cu Color Expres care este tot ce suntem. Dan Orghici: Este ne-voie de modele în viață? Vladimir Brilinsky „NUNU”: Sigur că mi-ar fi plăcut să fiu frumos ca

Richard Gere, deștept ca Bill Gates sau bogat ca Gigi Be-cali, dar nici unul nu mi-au fost

modele. Principiul meu este să fi tu însuți, să crezi în tine și să dai celor din jur tot ce ai mai bun. Sigur, modele ai până la un anumit loc, până la o anumită vârstă, apoi deschizi ca vulturul aripi mari și zbori de unul singur. Dan Orghici: Spune-mi, te rog, care este Orăștia pentru care ai lăsat Deva? Vladimir Brilinsky „NUNU”: Am lăsat Deva pentru Orăștia lui Adam, a lui Nicolae Adam, căruia îi port o adâncă recunoștință și întreaga mea admira-ție. Nicolae Adam a fost omul pentru care Orăștia a însemnat cultură, o poartă deschisă spre cetățile dacice. Nicolae Adam a fost omul de care foarte mulți și-au bătut joc și omul pe care aproape toți l-au uitat. Omul al cărui nume nu este pe nici o stradă, pe nici o școală, pe nici o instituție și asta este extrem de trist. Am mai lăsat Deva pentru Orăștia lui Petric, a profesorului doctor Gabriel Pe-tric, un om pentru care, iarăși spun, am toată stima. Un om, un dascăl care știe să lipească aripi copiilor, și nu așa, cu ceară, cum a făcut Icar cu fiul său. Ci cu o sudură extrem de bine probată, extrem de bună din toate punctele de vedere. O sudură profesionistă ce face ca aripile să devină un tot unitar cu trupul plăpând de copil ca apoi să crească ca aripile de înger, mari și puternice. Un om care pu-ne toată silința, toată dragostea pentru cea ce face. Aceasta este Orăștia pen-

tru care eu nu mai sunt devean decât noaptea. Orăștia pentru care eu am venit aici nu este nicidecum Orăștia de pe Facebook. Acel cimi-tir al Limbi Române, acel cimitir al spiritualită-ții Române, acea prosteală care ne-a afectat pe toți. Dan Orghici: Sper ca-n luna mai, odată cu aniversarea a 17 ani, să ne mai putem revedea, dar până atunci, te rog spune-mi care este di-ferența între jurnalismul de azi și cel de acum 20 de ani? Vladimir Brilinsky „NUNU”: Eu consider

că 90% din presa din România este o presă cumpărată, deci aservită cuiva, o presă dirijată, o presă care nu mai are nici o legătură cu deontologia jurnalis-tului. Într-un trust sau altul ziaristul câștigă bani, mai mulți sau mai puțini, în funcție de cât de puternic este în stare să se vândă, să se prostitueze și nu mă feresc de cuvântul acesta. Asta, indiferent de trust, ce om, ce partid a cumpărat acel ziarist. Acolo se lucrează cu ținte, ai reușit să dobori ținta (și asta nu contează cum) ai primit suma. Ei bine, ca jurnalist tu trebuie să urmărești fapta și nu omul, îl sâcâi sau îl aplauzi pentru ce a făcut și nu te amesteci în viața privată, nu te bagi în intimitatea lui. Știrile de tip can-can și tabloidele care au apărut și la noi au făcut la fel de mult rău spiritualități Românești, cum bine zicea academicianul Răzvan Teodorescu, ca telenove-lele sau manelele. Toate parcă special făcute întru-n program special pentru imbecilizarea acestei națiuni! Dan Orghici: Îți mulțumesc domnule Vladimir Brilinsky , no mulțam fain dragă „NUNULE”!

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 6 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

„Albina Coop” Orăștie

organizează mese festive, botezuri, pomeni, nunți şi alte

evenimente la

Restaurantul „Coroana”.

MENIUL ZILEI 11 LEI

Înscrierile se fac la sediul „Albina Coop”, str. N. Bălcescu, nr. 8

(vis-a-vis de Trezorerie).

Relații la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Page 7: Vorba Nr. 14

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 7 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

Clădirea fostei școli

confesionale românești

Clădirea fostei şcoli confesionale românești și fosta Casă de fete. Complex de Servicii pentru Vârstnici din noiembrie 2011. În curtea acesteia s-a aflat prima şcoală ro-mânească ~ deschisă de Ghiţu ~ dascălul. Clădirea a fost înce-pută în 1864, parterul din dreapta, iar doi ani mai târziu, parterul din stânga ca locuință pen-tru învățător. Pe la 1883-84 s-a ridicat încă un etaj peste construcția existentă, rămânând în forma respectiva până azi. În prezent, clădirea şcolii, cu toate anexele, reintrând în proprietatea Parohiei, a fost cedată în folosință Pri-măriei (deci, Orăştiei), iar ceea ce s-a făcut aici este demn de toată lauda! Acum a devenit Complexul de Servicii pentru Vârstnici, realizat prin Programul Ope-rațional Regional 2007 – 2013. La fosta intrare pe frontispiciul ei poate fi văzută in-scripția: "LUMINEZATE SI VEI FI VOIESCE SI VEI PO-TE". * prima poza făcută in 12.02.2011 a doua poza făcută azi, 17.03.2013 — în Orăștie

Călin JORZA

Pentru libertate au luptat tinerii din Revoluţia Maghiară, pentru

„Egalitate, Fraternitate, Libertate” 15 martie 1848. Au trecut 165 de ani de la izbucnirea revoluţiei maghiare, eveni-ment care a fost cea mai im-portantă verigă a revoluţiilor din Europa, cunoscută în isto-rie ca „Primăvara popoare-lor”. De atunci, maghiarii să-răbătoresc această zi în orice colţ al mapamondului. La aceste manifestări, venim şi noi cu programul pregătit de doamna şi domnul Menyhart Rita şi Ernö – pedagogi cu su-flet mare, învăţători extraor-dinari, ei sunt administratorii căminului „Sf. Bernadetie şi

Sf. Elisabeta” a mănăstirii franciscane din Orăştie – unde au în grijă 80 de co-pii cu situaţie socială grea. Pentru noi, pentru comunitatea maghiară din Orăştie, această sărbătoare are o importanţă deosebită, comemorând împlinirea a 120 de ani de la naşte-rea lui Kún Kocsárd, cel mai mare erou, cea mai mare somitate din comitatul hunedorean al Revolţiei din 1848-1849, fiind prefect în această perioadă. Per-sonalitatea proeminentă a lui Kún Kocsárd am evocat-o de nenumărate ori – cunoaştem cariera sa politică urmată de prizonierat, activitatea de caritate faţă de elevii săraci, faţă de profesori, de preoţi şi biserici. A fost fondatorul şi ctitorul colegiului vechi, a pornit demersurile necesare pentru clădirea cole-giului nou, actualul Colegiu Naţional „Aurel Vlaicu”, a întemeiat Şcoala Agricolă din Geoagiu. A renunţat la terenul propriu pentru construirea po-dului de la Gelmar peste Mureş, pentru construirea Sanatoriului TBC, a do-nat două case din centrul Orăştiei, în una din ele funcţionând astăzi Bibliote-ca Municipală Orăştie, şi se mai pot enumera foarte multe despre acest om minunat. Vrând să ne apropiem de omul Kún Kocsárd, vom evoca nişte episoade din viaţa particulară, intimă, a eroului nostru. Şi el a fost un copil care a făcut năzbâtii mici, tânăr dansator pasionat, pri-zonier 7 ani în Komàron. Despre aceste întâmplări adevărate a povestit în trei ocazii: la castelul de vară din Geoagiu, unde a invitat profesorii din colegiu, iarna, la casa din centru, unde duminică de duminică invita 2-3 familii la ma-sa de prânz şi seară de seară era prezent la cazinou, unde juca jocuri de socie-tate. Urmând câteva episoade caracteristice

Citeşte eleva Maniu Noèmi: „În prezenţa altor copii ţinteşte zidul cetăţii cu pietre. La un moment dat, în această activitate de războinic a fost oprit de cineva care l-a prins tare de gât, din spate, ducându-l aşa în sala profesorală, spunându-i profesorului de serviciu: «Pedepsiţi-l pe acest copil şmecher, aruncător de piatră». Când a

recunoscut vocea lui taică-său, a stat ca un iepure în tufiş, speriat mai tare de tatăl sever decât de pedeapsa pedagogului”.

Citeşte studenta Maniu Jùlia: „În copilărie a primit un rând de haine de husari, cu toate accesoriile şi cu atenţionarea serioasă din partea naşului său: «Băiatule, dacă tu îmbraci aces-te lucruri, să ai mare grijă să nu le murdăreşti cumva, că nu o să le mai vezi niciodată». «Ah, ce ridicolă pare această atenţionare, dar nu este nici un strop de noroi» zice el în gând. Mândru şi plin de el a pornit în curte, dar aici nu s-a mulţumit cu spectatori – şi ca să fie mai satisfăcut în admiraţie – a ieşit pe uliţa mare a satului. La mijlocul podeţului, pierzându-şi echilibrul, a zburat în apă, în nămol. S-a trezit în pat, cu comprese pe cap şi minunata haină de husari nu a mai văzut-o niciodată”. Au mai evocat prin lectură: Tonsesc Katalin: Balul , Tonsesc Katalin: „Nu ucide somnul sfânt” Maniu Noèmi: Poezii „Într-o seară, în casino – înainte de-a începe jocurile de cărţi – a fost între-bat de un grup de tineri cine a fost poetul preferat în tinereţea lui. Kún Kocsárd – atunci avea 90 de ani – în admiraţia auditoriului său foarte nume-ros, a început, foarte cursiv, foarte uşor, să recite mai multe poezii şi poeme de Kisfaludy Sàndor. Prezent a fost şi profesorul de literatură a şcolii, care a rămas stupefiat de memoria, de talentul său de orator, de agilitatea minţii grofului”. Slujba bisericească – părintele reformat Sipos Szabozes. A reprezentat punctul de început al manifestărilor dedicate zilei de 15 martie 1948 Rugăciunea, predica, cântece – toate au subliniat ideea principală a zilei de 15 martie – libertatea Din Sfânta Scriptură a citat preotul Evanghelia după Ioan, partea 8 versete 32-36 Ca să fii liber, slobod, trebuie să ai în suflet pe Iisus, să-L primeşti cu inima deschisă pe Iisus, doar El poate să aducă adevărata slobozenie, cunoscând adevărul Lui – adică El S-a jertfit pentru păcatele oamenilor Şi în ziua de astăzi ducem lupta în continuare împotriva urii, duşmăniei, rău-tăţilor, păcatelor, dar astăzi nu luptăm cu arme adevărate. Astăzi luptăm pentru libertate, pentru dreptate cu iubire, cu rugăciune, cu credinţă adevă-rată, cu speranţa într-o viaţă frumoasă pe pământ şi cea veşnică în ceruri. Trebuie să primim în sufletele şi inimile noastre pacea lui Iisus, să urmărim

calea Lui cu toţii, numai aşa o să fim cu adevărat liberi. Au ținut alocuțiuni: Dezmèri Istvàn – președintele executiv al organizației U.D.M.R., județul . Hunedoara Mihai Căstăian—manager al Mu-zeului de Etnografie și artă popula-ră din municipiul Orăștie Preotul paroh Birò Antal Atja – 90 de ani al Bisericii Franciscane. În încheirea evenimentului au fost depuse jerbe la bustul celui ce a fost Groful Kún Kocsárd.

Fülöp Juliána

C â n d i n t r i î n oraș dinspre De-va, cu o vizibilitate largă, zărești Restauran-tul Casa Regia. Ca un restaurant situat în afa-ra orașului, în interior există perspectivă, oferită de geamurile mari, aflate pe ambele laterale. Culori sobre, cu tentă de discreție, mult lemn și un șemineu care iarna împrăștie dogoare, imprimă spațiului o tentă către sugerează să te întorci. Îmi plac locurile largi, cu spațiu pentru clienți, în care nu trebuie să ne ferim când trecem pe lângă alte persoane. Am văzut restaurate renumite, cu un milion de clienți pe an, înghesuite într-o încăpere de dimensiune medie, în care măsuțele mici fac clienții să stea cu genunchii la gură și să folosească fiecare centimetru de masă. Dar eu rămân la preferințele mele privind spațiul larg. Am cunoscut demult un om , pasionat de acțiune, care a deschis lângă parcul orașului, un magazin cu articole sportive. Pasiunea pentru sport extrem i-a adus dispariția în tinerețe, pe alte meleaguri. Magazinul a fost transformat apoi în restaurant, de alți proprietari. Chiar dacă locația a

trecut prin tran-sformări succe-sive, ultima fi-nalizată anul trecut, clădirea vechiului ma-gazin există în-că in centrul Restaurantului Casei Regia. Au

trecut anii, unii cu petreceri în care se aruncau bani la formație, până se forma un covor de hârtie sau ani în care formația crea mereu o veselie transmisibilă printre clienți. Pentru serile cu stele de vară popo-seam pe terasa exterioară. Tot aici turiștii care do-reau să își prelungească vizita aveau posibilitatea de a închiria camere. Am fost recent la restaurant și am apreciat bufetul de mâncare rece oferit. Am gus-tat din fiecare fel, cu curiozitate, de dorul bufetului dintr-un hotel turcesc. Preparatele oferite toate vizu-alizării oferă o notă distinctă față de comandarea a două, trei feluri dintr-un meniu. Dacă pășiti în Casa Regia eu vă doresc “ Poftă buna!”

Turistul din Oraş

Publicitari de altă-dată

„Vinul distilat” Cine n-ar vrea să beie din când un vin care să fie „cel mai excelent şi demn de încre-dere”? Mai ales dacă preţul e unul de producţie, iar di-recţiunea îl recomandă „cu toată căldura”… „Marca de

scutire / (80) 2 – 10 / Sě recomandă On. public cu toată căldura / Vinul destilat / al nostru ca cel mai excelent şi demn de încredere. / Acest vin sě află în prăvăliile D-lor J. Hollitzer (pră- / vălie de delicatese şi băcănie) şi Ioan Németh (prăvălie / de fer şi băcă-nie) în Orăştie. Preţurile ca la fabrică. / Pentru verita-bilitate garantează direcţiunea subscrisă. / Societatea pe acţii a fabricei de cognac din Tokaj-Hagyalja / în S.-A.-Ujhely. / Dr. Edmund de Nyomárkay [ / me-dic la spitalul comitatului din Zemplin], Alexiu de Székely [ / avocat]”. („Revista Orăştiei”, anul I, nr. 17, 22 aprilie-4 maiu 1895, p. 4).

„Moartea cloţanilor” Reclamă la otravă împotriva şobolanilor, de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Totul e exprimat sim-plu, direct, fără ilustraţii. Răspunde la câteva între-bări esenţiale: „ce?”, „pentru ce?”, „cât?” şi „unde?”. Plus o lămurire suplimentară, că nu face rău oamenilor şi animalelor de casă… Asta şi din considerentul că pe atunci nu prea erau folosiţi hamsterii sau porcuşorii de Guineea ca animale de companie. Că altfel ar fi fost jale. Deci, textul: „Moartea cloţanilor / (Felix Immisch, Delitzsch) / (64) 4 – 10 / este materia cea mai bună pentru a / otrăvi repede şi sigur cloţani şi şoa- / reci. Nu e vătěmător oamenilor şi / animalelor de casă. Se capětă în / pachete cu câte 32 cr. şi 64 cr. la / farmacia N. Vlad din Orăştie”. („Revista Orăştiei”, anul I, nr. 14, 1-13 aprilie 1895, p. 4). http://danieliiancu.wordpress.com/clotanilor/

Daniel I. IANCU

Page 8: Vorba Nr. 14

Suntem atât de diferiţi de Cristos…

Evanghelia se termină cu aceste cuvinte: „Şi mulţi au crezut în el”. Printre acei oameni mulţi care au crezut în Cristos suntem şi noi, creştinii de astăzi. Însă ce înseamnă a fi creştin astăzi? Cum devii creştin? Ce faci ca să rămâi un adevărat creştin? În filmul Alexan-dru cel Mare, apărut în 2004 sub regia lui Oliver Stone, există o frază grăi-toare pentru noi, creştinii. Pe când, copil fiind, viitorul împărat era instruit şi edu-cat, mereu i se spunea, deşi era fiu de rege: „Alexandru, ţine minte: rege nu te naşti, rege devii! Rege te faci!”. Para-frazând, trebuie să recunoaștem acest adevăr: creştin nu te naşti, creştin de-vii! Creştin nu eşti o dată pentru tot-deauna, ci creştin te menţii în fiecare zi! Trebuie să muncim să apărăm dem-nitatea la care am fost ridicați prin Bo-tez. Există un exemplu grăitor tot din viaţa aceluiaşi Alexandru cel Mare. Se povesteşte că i s-a raportat că în arma-ta lui are un soldat cam fricos. Împăra-tul l-a chemat şi l-a întrebat: - Soldat ce aud despre tine?! Niciun răspuns. Tăcere. - Cum te numeşti, soldat? - Alexandru, maiestate, Alexandru mă numesc! - Nu are cum, a fost răspunsul mâni-os al împăratului. Alexandru e nume mare, e numele meu. Aşadar, te mai

întreb o dată: cum te numeşti? - Alexandru, maiestatea voastră!…

Iertaţi-mă! - Nu are cum, soldat, să te numeşti Alexandru şi să fii atât de fricos! Ascultă bine. Porţi un nume mare. Numele împăratului tău! Ori mergi şi lupţi plin de curaj, demn de numele ce-l porţi, ori îţi schimbi nume-le! Şi noi purtăm un nume mare: ori luptăm pentru el, ori ne schimbăm numele! Este acest timp al postului mare un moment de luptă pentru măreția acestui nu-me de creștin? Se vede că

suntem creștini și în afara bisericii, la serviciu, la școală, în familie, cu priete-nii, pe facebook etc.? Cât de neliniștitoare și provocatoare ar trebui să fie aceste cuvinte rostite de Mahatma Gandhi, un necreștin plin de înțelepciune: „Îmi place Cristos al vos-tru. Nu îmi plac creştinii voştri. Creşti-nii sunt atât de diferiţi de Cristos”. E atâta tristeţe în aceste cuvinte! Suntem atât de diferiţi de Cristos şi de adevă-raţii creştini, de ucenicii și mulțimile care au crezut în el.

Reţine În necredința și în slăbiciunile noastre să înălțăm împreună cu por-feții și psalmiștii glasul nostru către Cristos: „eliberează sufletele noastre de îndoială şi deznădejde. Pune în noi darul credinţei şi al speranţeiˮ. Astăzi vrem să semănăm cu Cristos, să fim creştini autentici.

http://paxlaur.com/2013/03/

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 8 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

MESUT ȘENOL LOVE SURVIVES

(Dragostea supraviețuiește) Love Survives (Editura ARTSHOP, Istanbul, 2013, 112 pp.) este cel de al treilea volum de ver-suri scris de Mesut Șenol. Este o carte de auto-definire (,,my dream and the river/ they would be together/ accompanied by/ all non conformist he-roes/ and lament would not be a place’’ – Planned Daydream), pe care poetul a simțit necesar să o scrie, este crezul lui în cuvântul scris sau rostit și apoi transformat în sunetul poetic al unui început pur de lume, dinaintea facerii ei și, chiar dinaintea creerii lui Adam și Eva (,,Even the destiny of Eve and Adam is sealed’’), este limbajul poeziei (,,Striking words melt hearts when time is right/ The language of music tunes in the heavenly ar-ches’’ - Love Survives). Poezia lui Mesut Șenol nu este una a căderii în deznădejdea Cuvântului, ex-primarea lui este caracteristică unui suflet sensibil, (,,The truth and the soul walk side by side’’) care

gândește direct (,,The words fall short’’), este poezia unor ochi ce văd ascultând (,,Moaning is hidden everywhere’’), este poezia unei plăceri aproape epicureice (,,To sip you meets the same destiny/ It is different from poison and honey/ If every sip is to be accompanied by a chew’’ - To Sip You). Timpul acestor versuri este un prezent al visului care trebuie simțit și trăit la pro-priu, indiferent de piedicile care pot apărea (,,Now it is time to be awake and feel the dream/ to live it through anything may be hindering’’ – Sinaia’s Novel), este interlu-diul unor cicluri existențiale care curg oricum ireversibil și tăcut (,,The journey in the universal would become our companion in time/ There is not a single instant that do-es not belong to someone’’ - We Are Hanging on to Life), este timpul recunoașterii adevărului, atunci când în nopțile lungi își îmbrățișează temerile. Timpul existenței lui Mesut Șenol este acel fluid care îi trece prin trup la nesfârșit. Iată de ce, lumea lui, întregul lui univers, nu trebuie explicate, pentru că ele există în realitatea visului. Love Survives este o cercetare atentă cu binoclul în sufletul oamenilor. O abordare răsturnată trimite cu gândul la explorarea sufletului, care, și el la rândul lui, are ochii de lupă ai binoclului. De aici se deschid două perspective: 1) cercetarea lumii cu ochii binoclului de suflet; 2) constatarea universului iubirii. Cu toate acestea radio-grafia acestei lumi în care trăim și noi astăzi, nu este dominată de tristețe, iar dacă totuși ea există, este foarte fin dozată și expusă constatării, Mesul Șenol învăluind totul în atmosfera poeziei lui. Avem de a face cu o scanare a acestei lumi, cu o con-statare a ei la rece (cu un rezultat îngrijorător uneori), fără implicări sentimentale, poate cel mult doar o senzație de gust amar al ei. Nu avem de a face cu acele semne ascunse ale timpului. Cele două planuri în care este scrisă cartea, nu sunt rezultatul unei observații obositoare (mai ales în ceea ce privește primul ei plan), ci constatarea unei memorii figée, a unui pattern din care nu mai putem ieși. Pe de altă parte, Mesut Șenol răstoarnă din nou planul poetic, scriind deschis sau cu o sinceritate pe care și-o recunoaște, o poezie a contrastelor în care el ca persoană se încadrează și se auto-definește perfect, doar că de această dată într-un altfel de tipar ,,patterns of unfound things/ typical of poetic task on hand/ plasticity of feelings/ unlocking mysteries loa-ded/ when look seems so deceptive/ perceptions keep generating things/ humans start singing/ a music of after-world’’ (In Plain Sight). Dacă veți avea ocazia să cititi Love Survives, veți găsi cheia cărții undeva pe la mijlocul ei. Iubirea, sentimentul care a dăinuit dintotdeauna, trebuie, paradoxal privi-tă aici printr-un amar deja constatat. Omenirea este en route și nu se mai poate opri, trebuie să-și continue acest ,,incredible fatigue test/ undergone by most humans/ as well as most up to date equipment/ to salve the community’’ (En route). Totul este deja bine gândit, aranjat, dirijat, ordinul vine de sus, cangrena răului în drumul ei că-tre perfecțiune, nu face decât să sape, ridicând, consacrând, la nivel de mândrie, ceea

ce astăzi numim cu dezinvoltu-ră ,,greșeală de fabricație’’. Ce simte lumea de azi față de toate acestea? Simte acea pasiune oarecum misterioa-să și inexplicabilă în interiorul căreia poți rezista numai dacă umo-rul (?!) ar mai putea să ne călăuzească amărăciunea. Către toate acestea se întoarce Mesut Șenol cu o frază simplă prin care își ex-primă un crez: ceea ce noi numim viața noastră nu pare a fi decât o călătorie prin scris (nu prin timp). Restul nu este decât o trăire într-o viteză amețitoare (avioane, curieri rapizi, etc.). Dar puterea minții? Puterea minții îi intimidează pe cei desperați, paradoxal dându-le năzuințe. Rămâne doar implorarea cerului, dar nu în sensul de a cerși, ci în sensul unei revolte interioare pentru ceea ce se merită pe drept cuvânt. Aceasta nu este o atitudine submisivă, ci curajoasă, dârză, de provocare, acceptată în permanență. Concluzia lumii în care trăim este aceea că ,,By listening the voice of conscience we go for doing something/ Say we talk or remain quiet, it would not ma-ke a difference,/ and we still exist’’ (We Are Hanging on to Life). Visul omenirii este acela de a îndrăzni să-și schimbe cursul ei existențial spre un mai bine și, de ce nu, dacă se poate, spre foarte bine. Cartea aceasta, ca și existența noastră ca și lumea sunt acea lecție permanentă și repetitivă ,,to learn how to get tired again’’ (Dreadless), viața nefiind, ironic, decât marfa care, îți dorești să fie de vânzare și pe care mergi să o cumperi. Iubirea lui, liber exprimată, râvnită chiar, este de o sensibilitate aparte. Ea este pro-iectarea unei lumi într-o bucurie de suflet exprimată, ritualic aproape am putea spu-ne, prin parfumuri afrodiziace sau prin elemente picturale, de o coloristică optimistă, aleasă cu grijă. Fără să exagerăm, am putea spune că în acest joc perfect al iubirii, Mesut Șenol creează și pictează cu cuvintele, observațiile lui fiind cele ale detaliului metaforic bine controlat din punct de vedere semantic. Remarcăm că tonul general al poeziei lui nu este unul de tristețe, de abandon, ci unul de bucurie, concretizat într-o libertate a gestului (,,equal to the hurting and tickling pleasure of biting’’ sau ,,without touching of the fingers on the neck/ there is an awkardness in the riddle solved through kisses’’ – Her Teeth and Dreams). Coloritul sau tonurile poeziei, dau senzatia de inefabil, peisajele sunt descrise în culori ce redau imagini clare. Conturu-rile, însă, se pierd în sau trec ușor în ,,shadow figures’’ de la tonuri de violet, la un gălbui auriu, de la culori vii la lumină la culori strălucitor fascinante în noapte. Unde ar putea fi folosită o astfel de tehnică picturală, pictată prin cuvinte? Desigur, la des-crierea Veneției, la redarea culorii lumii, la descoperirea metaforei expuse din noi. Privită din alt punct de vedere, omenirea are o nevoie permanentă de a ,,balance ca-tastrophies with love’’ pentru a evita astfel, agonia ei permanentă ,,desire and passion for beauty/ still dominates the scene of the semi-desperate souls’’ – Jewelish Fee-lings. Toate aceste elemente creează o atmosferă caldă și calmă, intimă, plăcută și îmbietoare, în care lumina plăcută sau diafană, directă sau irizată, puternică sau adumbrită, predispune la iubire. Poezia lui Mesut Șenol este aspirația către infinit, către o libertate dorită și expri-mată, trăită ca sentiment neinvaziv. Ea își va lua cititorul de mână și îl va conduce către drumul descoperirii unei lumi tainice. Poezia aceasta te învăluie în sentimentul de dragoste, în lumină și sensibilitate, poetul reușind pe tot parcursul cărții să-i ino-culeze cititorului dorința de a fi împreună în această lume aparte, în care el ascultă de porunca destinului ,,You are to open your universe, your soul, and you are to love’’ – Feelings. Versurile sunt deosebit de frumoase, iar muzicalitatea lor internă (o altă trăsătură de bază a scrisului lui Mesut Șenol) le face să curgă, dând astfel cititorului (chiar dacă le citește cu glas tare sau încet) o senzație de învăluire, de căldură, de dans senzual. Ideile ei sunt strecurate meșteșugit printre versuri (aceasta devenind deseori o tactică a poetului). Poeziile, versurile decurg firesc de-a lungul cărții și, dintr-o dată găsim ideea de baza, dezvoltată într-o teorie scurtă și concisă, explicată doar în câteva cuvinte). Poezia lui Mesut Șenol te învăluie în iubire, lumină și dra-goaste. Ea are o anumită muzicalitate, o anumită cadență interioară, care, coroborate cu ideile ei pure, ajunge să constituie, în final, adevărate eseuri poetice.

Muguraș Maria Petrescu

Despărțământului ASTRA „Aurel Vlaicu”

Orăștie anul 2013 În acest an, 2013, pentru a patra oară, Asociațiunea Astra își va ține Adunarea Generală anuală la Orăștie. Prima Adunare Generală a fost organi-zată la Orăștie în 1884, la propunerea lui George Barițiu, care cunoștea bine acest oraș, avându-și aici căsătorită pe fiica sa, Aurelia, și trei nepoți, dintre care viito-rul dr. Aurel Vlad va moșteni de la bu-nic multe din calitățile sale de tribun. După aproape 30 de ani, în 1913, Orăș-tiei i-a venit din nou rândul să găzduias-că Adunarea Generală în zilele de 14-15 sept. Adunarea se dorea fi un moment de răscruce în istoria milenară a poporu-lui român, prin unirea simbolică a Rega-tului României cu Transilvania, realizată de vulturul Carpaților, pilotul aviator, ing, Aurel Vlaicu, care în ziua de 13 sept. a decolat din București, urmând ca a doua zi să sosească la Orăștie. În locul aeroplanului a sosit o telegramă care anunța tragica veste a morții feciorului din Binținți. În 1993, pentru a treia oară Asociațiu-nea s-a reunit la Orăștie, marcându-se 80 de ani de la Adunarea din 1913 și co-memorându-se opt decenii de la trece-rea în eternitate a eroului neamului, Au-rel Vlaicu. Prin activitățile organizate în 2013 la Orăștie, Asociațiunea Astra marchează 100 de ani, de la evenimentele petrecute în 1913, când Aurel Vlaicu și-a legat pentru totdeauna numele de Asociațiu-nea noastră. Așa stând lucrurile, întreaga activitate a astriștilor orăștieni în anul 2013 va avea ca obiectiv principal organizarea Celei de a 108-a Adunare Generală a Asociațiunii Transilvane pentru Litera-tura Română și Cultura Poporului Ro-

mân –ASTRA- la Orăștie. Dumnezeu a rânduit lucrurile în așa fel, încât 14-15 sept. 1913 (sâmbătă și duminică) să corespundă exact în 2013 , 14-15 sept. (sâmbătă și duminică). Pentru buna organizare și desfășurare a activităților din cele două zile, ne pro-punem următoarele:martie, 2013, Adu-narea Generală a astriștilor orăștieni, cu următoarea ordine de zi; Raportul de activitate pe anul 2012; Raportul financi-ar pe anul 2012; Raportul Comisiei de cenzori; Programul de activitate pentru anul 2013, care va include și măsurile stabilite pentru buna desfășurare a Adu-nării Generale a Asociațiunii. Discuții și propuneri privind viitorul Despărțământului ASTRA „Aurel Vlai-cu” Orăștie, în cadrul cărora Pr. Prot. Narcis Terchet subliniat că: „ trecutul ASTRA este un model pentru noi con-temporanii, dar un model ce trebuie ac-tualizat, deoarece problemele Transilva-ne de acum 150 de ani nu mai cores-pund cu problemele unei Europe comu-ne fie și din simpla trecere în revistă a mediilor informative. Multe s-au schim-bat de atunci, istoria a împlinit multe din idealurile ASTRA, iar prezentul ridi-că noi provocări la care nu le putem răs-punde doar cu un trecut glorios.” Tot în cadrul acestor discuții s-au evi-dențiat propunerile domnilor Nicolae Cătăniciu, privind susținerea Despărță-mântului orăștian ca să fie alături de Sabina și colegii săi români din Covas-na! Ea a fost amenințată cu moartea pentru tricolorul Românesc! Doamna Silvia Beldiman a punctat că acest spri-jin trebuie cerut de la toate Despărță-mintele ASTRA și alte organizații non-guvernamentale, dar fără a implica poli-ticul. Au mai fost discutate: serbarea zilei de 31 August, zi declarată ca zi na-țională a Limbii Române și altele.

Dan Burza și Dan Orghici

Page 9: Vorba Nr. 14

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 9 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

„O lume de vis” Povestea aceasta cu lumea de vis este despre

strădaniile unui băiețel ce o con-vinge pe maică-sa să înceteze ci-călitoarele teorii pe teme ca: res-ponsabilitate, se-riozitate, conşti-inciozitate, etc.

Mai bine de două săptămâni, zi de zi, copilul a au-zit aceeaşi poezie la început pe un ton blând, apoi insistent, energic, aspru, disperat iar spre final pa-tetic: "Lecţiile sunt sarcina ta, tu trebuie să le faci singur, nu e corect ca în fiecare zi tot timpul meu liber să fie consumat exclusiv cu lecţii, apucă-te de treabă că aşa nu mai merge, o să te las să mergi cu tema nefăcută, să te faci de râsul clasei..." şi încă multe alte vorbe în plus, toate purtând acelaşi me-saj tivit cu deznădejde părintească. Şi pe neaşteptate, când speranţele mele erau aproape integral năruite, rezultatele au apărut. Au apărut sub forma unei compuneri, să zicem, sau notiţă, deşi mie mi-a semănat a cea mai frumoasă scrisoare de dragoste şi apreciere. Într-un puseu de regret asezonat cu determinarea de a pune capăt

pl i c t i s i to are lor tângulieli, băiețe-lul a scris aşa: "O lume de vis. Lu-mea copilăriei este scumpă şi cu ho-puri, hopuri când vin lecţiile dar tre-cem şi peste ele. Şi cândva vei dori să mai fii la şcoală şi să faci lecţii în loc de examene sau muncă. Dacă o să spuneţi vreodată: "copilăria este neplăcută", mai gândiţi-vă!" A se observa intenţia iniţială, primul titlu ales a fost "O lună de vacanţă"... după care imensul talent manipulator infantil a preluat şefia şi a zis: "Nu te juca cu focul, măi băiete! schimbă placa şi compu-ne repede ceva lacrimogen, dacă vrei să ai zile bu-ne şi liniştite!" Aş mai dori să adaug faptul că deşi textul conţine TOATE greşelile gramaticale posibi-le şi imposibile, am pus totul pe seama emoţiei, am trecut cu vederea, am lăcrimat, am îmbrăţişat auto-rul şi i-am promis că de-acum înainte vom trece împreună peste aceste hopuri numite lecţii.

Mona Szucsik

Îmi place să fiu EU Depresiile, ca şi credinţa nu se strigă în gura mare. Se gestionează în tăcere. Ţi le asumi, le tră-ieşti, te agăţi de ele şi, din când în când, încerci să iei o gură de aer proaspăt. Aer proaspăt vei servi dacă are cine să-ţi deschidă fereastra. Aici se des-chide altă discuţie: despre prietenie, încredere, parteneriat. Există persoane care iubesc să pozeze în victi-mă. Se hrănesc cu nefericirile lor. Şi culmea, se simt bine văzându-se aşa necăjiţi şi nenorociţi. E drept că în lumea asta atât de pestriţă nu pot fi toţi oamenii la fel: veseli, zâmbitori şi buni. Mai sunt câteva categorii de persoane în prezenţa că-

rora poţi să te simţi confortabil: cei care încearcă să fie buni şi cei care măcar se prefac a fi oameni buni. În altă barcă, plutind pe ape tulburi, călăto-resc frustraţii, nefericiţii, nemulţumiţii, neîm-pliniţii, care, evident că nu se suportă nici pe ei înşişi, deci nu au cum să îi iubească pe alţii. I-aş invita pe toţi aceștia în barca noastră a celor care cu efort, cu voinţă, cu bunăvoinţă, cu credinţă şi iubire de oameni ne-am construit fericiri. I-aş che-ma în barca noastră dar sunt sigură că zâmbetele îi deranjează. E un fel de alergie la fericirea altora. Poate cea mai grea încercare în viață e să trăiești alături de tine însuți. Azi m-am privit în oglindă, mi-am zâmbit şi mi-am spus cu drag: “bună dimineaţa,

Mona Szucsik!”.

Școala Gimnazială “Hadrian Daicoviciu”

Orăștioara de Sus Pentru că poate unii elevi nu cunosc multe despre renumitul profesor și arheolog Hadrian Daicoviciu, al cărui nume îl poartă școala noastră din anul 2001,

publicăm câteva date biografice des-pre cel care și-a petrecut mulți ani cercetând ruinele arheologice din Munții Orăștiei și pe care mulți din-tre părinții noștri și mai ales bunicii l-au cunoscut.

prof.univ.Hadrian Daicoviciu ( 11 octombrie 1932- octombrie 1984 ) Hadrian Daicoviciu a fost fiul mare-lui istoric și arheolog român, Con-stantin Daicoviciu, profesor și rector

la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Ro-mâne. Constantin Daicoviciu a condus săpăturile ar-heologice din Transilvania, în special din Munții Orăștiei și a publicat lucrări de istorie în limba româ-nă și în limbi străine cu privire la istoria Daciei și ro-manizarea provinciei după cucerirea română. Hadrian Daicoviciu s-a născut la 11 octombrie 1932 și a petrecut verile, de mic copil, însoțindu-l pe tatăl sau la Grădiștea Muncelului și la Sarmizegetu-sa, jucându-se printre monumentele pe care mai târ-ziu avea să le judece și să le analizeze cu ochiul cerce-tătorului. După ce a absolvit în mod strălucit, în anul 1955, Facultatea de Istorie a Universității din Cluj, și-a îndreptat întreaga atenție spre cunoașterea tainelor cetăților dacice și ale așezărilor române din Dacia. A intrat, din anul 1962 , în colectivul de cercetare al șantierului arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizege-tusa, coordonat de profesorul Constantin Daicoviciu, iar din anul 1973, Hadrian Daicoviciu a devenit el însuși coordonatorul acestui șantier-școală, de care s-a preocupat până în ultimele sale clipe și unde s-a interesat permanent de educarea și instruirea studen-ților și tinerilor cercetători în spiritul rigurozității și acurateții științifice. A fost profesor la Universitatea din Cluj-Napoca, directorul Muzeului de istorie a Transilvaniei, Direc-torul Școlii Române din Roma, arheolog recunoscut. Hadrian Daicoviciu a publicat la Editura Enciclope-dică din București în anul 1965 lucrarea intitula-tă ,,Dacii''. În anul 1972 apare o ediție revăzută și completată a acestei lucrări și tot în anul 1972 publică la Cluj ,,Dacia de la Burebista la cucerirea romană'' . În anul 1962 în colaborare cu tatăl său Constantin Daicoviciu publică la București ,,Sarmizegetusa, cetă-țile și așezările dacice din Munții Orăștiei'' iar în anul 1968 tot în colaborare cu Constantin Daicoviciu pu-blică ,,Columna lui Traian''. În anul 1984 la puțin timp după moartea sa apare la Editura Militară din București lucrarea intitulată ,,Portrete dacice''. I-au rămas pe masa de lucru, în curs de pregătire pentru tipar, volumele monografiei complete a Ulpiei Traia-ne, rod al celor 12 campanii de săpături arheologice pe care le-a condus cu înaltă competență. ,,Hadrian Daicoviciu, prin erudiție și experiență, prin inteligența sa sclipitoare, prin intuiția istorică inegalabilă, privind fenomenele unei lumi demult apuse, găsea întotdeauna soluțiile cele mai corecte în interpretarea informațiilor nu rareori oferite cu zgâr-cenie de ruinele în curs de dezvelire''.

Prof. Mihuț Maria

Despre Școala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” Orăştioara de Sus

Şcoala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” Orăşti-oara de Sus este situată într-o zonă cu o puternică încărcătură istorică, are locuitori cu un puternic simț al răspunderii care conștientizează importanța școlii în comunitate, dătătoare de oameni de calitate, iar când vorbim despre calitate facem referire la “marii oameni” care au pornit în viață de pe băncile acestei școli. Aici putem aminti Prof. Doctor Săndes-cu Dorel, prof. Manolescu Viorel. Școala Gimnazială are în componență șase școli primare în satele aparținătoare. În toate școlile com-ponente se cultivă gustul pentru carte, cum se spune în popor, pentru a cunoaște și a duce mai departe prestigiul școlii. Școala deține cadre didactice cu un înalt nivel de pregătire și cu experiența necesară pentru valorifica-rea întregului potențial al elevilor. Chiar dacă lu-crează în zona rurală, acestia sunt capabili să asigure un mediu favorabil învățării, sunt deschiși noului și aplică în activitatea pe care o desfășoară la clasă cele mai noi metode de predare, învățare și evaluare. Putem spune fără lipsă de modestie că Şcoala Gim-nazială „Hadrian Daicoviciu” Orăştioara de Sus se numără printre cele mai apreciate școli din judetul Hunedoara, drept dovadă fiind rezultatele pe care le-au obținut absolvenții claselor a VIII-a la examenele naționale și faptul că sunt între cei mai buni la liceele si disciplinele la care se specializează. Totodată școala este implicată în mai multe parte-neriate școlare la nivel local, național și international, ce au un puternic impact atât asupra copiilor cât și asupra întregii comunități. Unul din cele mai impor-tante parteneriate este cel cu Cercetașii belgieni în urma căruia elevii au avut de câștigat prin îmbogăți-rea vocabularului, putând exersa comunicarea în limba franceză și engleză, cunoașterea unei noi cul-turi și mentalități, lărgirea orizontului cultural și dez-voltarea dorinței de a vedea și alte țări. Noi, cadrele didactice ale acestei instituții, suntem mândri că putem contribui la zidirea unor valori in-dividuale de natură profesională, socială şi culturală în funcţie de care elevii să-şi orienteze comportamen-tul şi întreaga carieră prin asigurarea unui învăţă-mânt de calitate în context european.

Director, Prof. IVAN LUCIAN Cercul pedagogic al învăţătorilor- Orăştioara de

Sus, 2013 Marţi, 12 martie, la Şcoala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” Orăştioara de Sus s-a desfăşurat Cercul pedagogic al învăţătorilor cu tema ,,Stimularea crea-tivității elevilor prin activități transdisciplinare”. Activitatea s-a desfășurat pe două secțiuni, teoreti-că respectiv practică și a fost susținută de toți învăță-torii de pe raza comunei Orăştioara de Sus în pre-zența d-lui director, prof. Ivan Lucian. Din partea Şcolii Primare Orăştioara de Sus a participat d-na prof. înv. primar Suciu Ramona, din partea Şcolii Pri-mare Costești d-na înv. Șerban Cornelia, din partea Şcolii Primare Ocolișu Mic d-nul prof. înv. primar Tămășoiu Emil, din partea Şcolii Primare Ludeștii de Jos d-na prof, înv.primar Bîldea Irina, din partea Şco-lii Primare Bucium d-na prof, înv. primar David Lu-minița și din partea Școlii Primare Grădiștea de Mun-te, d-nul prof. înv. primar Bogdan Eusebiu. Au participat cadre didactice din învăţămâtul pri-mar din comunele Turdaș, Beriu și Mărtinești pre-

cum şi reprezentanţii Primăriei şi Consiliului Local al comunei Orăştioara de Sus. La deschiderea activităţii a luat cuvântul directo-rul şcolii, profesor Ivan Lucian, care a apreciat activi-tatea cadrelor didactice prezente, precum şi organi-zatorilor, promiţându-le tot sprijinul de care au ne-voie pentru a desfăşura şi în viitor astfel de activităţi. Coordonatoarea de cerc, d-na Mihaela Tămaș de la Școala Gimnazială Constantin Daicoviciu Beriu a apreciat calitatea organizării și desfășurării cercului pedagogic, în mod deosebit activitatea practi-că ,,Tabloul de primăvară” și a felicitat colectivul de învățători pentru activitățile desfășurate.

Participări la olimpiade și concursuri La Olimpiada de limba română, faza pe zonă, ca-re s-a desfășurat la Colegiul Național ,,Aurel Vlaicu” din Orăștie pe data de 26 ianuarie 2013, eleva Dînșo-rean Adela de la Școala Gimnazială “Hadrian Daico-viciu” Orăștioara de Sus, clasa d-nei prof. Taban Ale-xandrina, a obținut 107 puncte din 120 posibile, cali-ficându-se pentru faza județeană care s-a desfășurat pe data de 23 februarie 2013 de la Școala Gimnazia-lă“Andrei Mureșanu” din Deva unde a obținut 92 de puncte din 120 posibile. La concursul de limba română ,,Diamantul Ne-gru” faza pe zonă care s-a desfășurat la Școala Gene-rală Dominic Stanca din Orăștie pe data de 16 februa-rie 2013, elevul Dînșorean Paul de la Școala Primară Costești, clasa d-nei înv. Șerban Cornelia a obținut 98 puncte din 100 posibile iar elevul Bogdănescu Bogdan de la aceeași școală a obținut 94 puncte din 100 posibile, amândoi calificându-se pentru faza ju-dețeană care va avea loc la Deva pe data de 2 aprilie 2013. Poezia elevei Bîldea Bianca, cls. a V-a Şcoala Gimnazială ”Hadrian Daicoviciu” Orăştioara de Sus a fost clasată pe locul I la secțiunea creaţie literară a Proiectului de parteneriat educaţional judeţean „Simfonia Toamnei”, organizat la Şcoala Gimnazială „Nicolaus Olahus” Orăştie.

TOAMNA

Toamnă, tu covor pestriţ, Aşezat peste coline,

Cu culori amestecate, Ne vesteşti că bruma vine!

Norii cenuşii, greoi

Se strecoară prin văzduh. Ploaie rece şi măruntă

Vine ca un dor de nuntă.

Păsărelele zburlite Scutură penaje-n ploaie. Ciripesc ca-n şezătoare, Sub o streşină de paie.

Şi pe dealuri colorate,

Vântul adie uşor. Frunzele se mişc-agale,

Căzând jos din locul lor.

Trece ploaia..., se ridică Soarele mângâietor,

Bucurie le aduce La păsări şi pomilor.

Cinste lor !

Page 10: Vorba Nr. 14

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 10 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

Bucătar Centrul de Tineret Geoagiu cauta bu-catar pentru perioada aprilie - sep-

tembrie. Posibilitate prelungire con-tract full-time.

SC Safarsag SRL Cluj Napoca

Contabil Cerințe:

Nivel cariera: Entry-Level/Primii 3 Ani Exp

Limbi Straine: engleza, germana, spaniola

S.C.VITAL BERRY MARKETING ROM S.R.L

Comuna Beriu, localitatea Beriu nr. 192 B, biroul nr.2

jud. Hunedoara Romania

Tel: 0254 246 124

Inginer de Sistem in Informatica Cerințe:

Cunoștințe tehnice solide privind întreținere si instalarea echipamente-lor informatice din cadrul unei rețele

(switch-uri, routere) - Cunoștințe administrare/instalare

Sisteme de Operare ; - Cunoștințe depanare hardware/

software; - Bune ablitati de comunicare ;

- Spirit de echipa; - Flexibilitate.

S.C. TERPENA S.R.L.

Tel: 0254247244

Inginer chimist Cerințe:

- Absolvent studii superioare: Chi-

mie / Inginerie chimica; - Familiar cu operatiile si echipamen-

tele de laborator; - Cunostinte de operare PC;

- Persoana ambitioasa, apta de a lu-cra independent sau in echipa, organi-

zata, atenta la detalii. S.C. TERPENA S.R.L.

Tel: 0254247244

Agent vânzări Cerințe:

- Studii medii/superioare (de preferat in domeniul tehnic/instalatii)

- Experienta minim un an in vânzări in domeniul constructiilor si/sau in-

stalatiilor - Cunostinte operare PC

- Permis de conducere categoria B - Abilitati dezvoltate de comunicare

si negociere

SC MAGRILAP ARDEAL SRL Ocolișul Mare ,nr. 20

Tel: 0254 234.711

Selecţie realizată de Adriana Chira

LOCURI DE MUNCĂ VACANTE

LA DATA DE 22.03.2013

HVO PROFI BUILDING SRL Adresa: Orăștie, str. C.D. Gherea, nr. 2

Telefon: 0254240100 Locuri vacante: -1 fierar-betonist

-1 dulgher -3 muncitor necalificat

SC DORIN SIBCONSUTIL SRL

Adresa: Sibișel, Nr. 65 Telefon: 0731067930

Loc de muncă vacant: -1 tâmplar (2 ani experiența)

SC ROXY WOOD SYSTEMS

Adresa: Orăștie , Str. Luncii nr. 1 Telefon: 0254244536

Locurile de muncă vacante: -manipulant mărfuri (5 locuri)

-moto stivuitorist (2 locuri)

SC ECOWOOD ENTERPRISES.SRL Adresa: Orăștie, Str. Luncii, nr 3

Telefon: 0726143782 Locurile de muncă vacante: -1 ifronist (se

cere vechime in domeniu și calificare) -1 stivuitorist

-1 gaterist -2 muncitori necalificați

SC. TOP X BROOS SRL

Adresa: Orăștie, Str. Unirii, Nr. 7, Ap. 12 Telefon: 07630248220

Locurile de muncă vacante: -1 ospătar -1 femeie de service

-1 piter

SC TERPENA SRL Adresa: Orăștie, str. N. Titulescu, nr. 61

Telefon: 0754089149 Locurile de muncă vacante

inginer de cercetare in tehnologia substanțelor organice

funcționar administrative

SC FARES SA Adresa: Orăștie, str. Plantelor, nr. 50,

telefon: 0254241940 1 portar

Zodia Berbec Centrul de interes al Berbecilor pentru săptămâna care începe va fi dragostea. Cei singuri vor începe să caute ceva seri-os, sau chiar se vor gândi să reia o fostă relație. Cuplurile vor dori să facă un pas înainte. Grijile financiare vor trece pe pla-nul al doilea, mai ales că un prieten le va veni în ajutor cu o mică, dar binevenită, sumă de bani.

Zodia Taur În perioada următoare, Taurii vor fi cam dezorientați în ceea ce privește situa-ția lor profesională. Vor primi tot felul de propuneri derutante din mai multe părți și nu vor ști ce să creadă. Mai bine ar fi să se concentreze asupra jobului actual, pen-tru că așa au mai multe șanse să evolueze. O sumă de bani primită de la cineva din familie îi va ajuta să-și rezolve niște pro-bleme legate de locuință. Pe plan sentimental, pot avea loc certuri pasionale finalizate cu împăcări cel puțin la fel de dramatice

Zodia Gemeni In săptămâna următoare, Gemenii vor fi foarte creativi și spontani în relația de cuplu. Partenerii lor se vor bucura de multe surprize și momentele plăcute se vor tine lanț. Din păcate, aceasta stare de veselie continuă va avea efecte negative asupra planului profesional: mintea Ge-menilor nu va sta deloc la job și vor fi tentați să lase lucrurile pe ultima clipă. Banii vor fi cheltuiți, chiar aruncați cu dărnicie pentru plăceri personale, însă vor veni alții curând.

Zodia Rac Racii vor fi nevoiți să învețe să comuni-ce mai bine cu partenerul de cuplu... co-municare însemnând altceva decât văică-reală continuă. Deși ei pun foarte mare accent pe comunicare în teorie, se pot do-vedi destul de nerăbdători și insensibili în practică. Partenerul nu se va mai mulțumi cu vorbe goale, ci va aștepta o schimbare vizibila de comportament. Atenție și la job, o vorba scăpată fără judecată le poate face necazuri

HOROSCOP

Zodia Leu Multe discuții legate de bani vor transfor-ma săptămâna Leilor într-o negociere du-ră. Proiectele lor pot da rezultate foarte bune, dar va fi nevoie să lupte mult pen-tru ele. Planurile li se vor schimba de mai multe ori și nu vor primi un răspuns sigur pana la sfârșitul săptămânii. Câteva ne-plăceri legate de sănătate îi vor face mai iritabili, dar nu se vor mobiliza pentru rezolvarea lor.

Zodia Fecioara Fecioarele fac multe eforturi în aceasta perioadă pentru a se remarcă profesional. Nu e vorba doar de mai multa muncă, ci și de învățarea unor lucruri noi care le-ar putea evidenția profesional. Vor avea spor în tot ce întreprind, cu condiția să-și facă un program de lucru eficient... ceea ce nu e greu pentru aceasta zodie. O chel-tuiala neprevăzută riscă să le strice planu-rile de week-end. Oricum, banii le vor scapă printre degete zilele acestea. Comu-nicarea cu familia este foarte bună.

Zodia Balanța Balanțele se vor concentra foarte mult asupra familiei în zilele următoare. O ru-dă apropiată le va cere un ajutor financiar, dar ar fi recomandat ca Balanțele să nu pară că au cedat prea ușor, altfel li se va cere și mai mult. Tot de un eveniment de familie va fi legat un drum la sfârșitul săptămânii. Vor apărea multe cheltuieli legate de casă, dar vor reuși să se descur-ce onorabil.

Zodia Scorpion Profesia va fi pe primul plan pentru Scor-pioni în aceasta săptămâna. Relația cu superiorii va fi un pic tensionată în prime-le zile, dar se va destinde pe la mijlocul săptămânii. Scorpionii trebuie să mai re-nunțe puțin la cuvintele acide și la încăpă-țânare. O reacție bună la stres va fi privită cu admirație de către șefi. Va fi mult de muncă, dar, dacă trec de acest hop, vor avea și avantaje financiare.

Zodia Săgetător Pentru Săgetători, urmează o săptămână foarte favorabila dialogului. Orice proble-me ar avea cu cei din jur, din orice moti-ve, acum este momentul să ia taurul de coarne. Vor fi extrem de convingători, așa ca sunt toate șansele să fie mulțumiți de rezultatele discuțiilor. În profesie, vor avea ocazia să încerce ceva nou, să abor-deze un proiect îndrăzneț și să se facă re-marcați. Totuși, să nu încerce să obțină totul prea repede, așa cum au obiceiul.

Zodia Capricorn Săptămâna Capri cornilor se va caracteri-za printr-o lipsă totală de racordare la tot ceea ce se întâmpla în jurul lor. Vor întâr-zia mult, nu vor respecta termenele care li se impun, vor uita multe lucruri importan-te. Ar fi bine să aibă agenda bine organi-zată, dacă vor să evite discuțiile cu șefii. Banii se vor duce la fel de repede cum vor veni, dar nu vor apărea probleme din cauza lor.

Zodia Vărsător Pentru Vărsători, urmează o săptămâna a plină de stres, în care li se vor contesta anumite realizări și vor fi nevoiții să ia unele lucruri de la capăt. Nici domeniul amoros nu este scutit. Vărsători singuri vor fi nevoiți sa-si justifice multe acțiuni in fața partenerului, însă ar fi mai bine să fie fermi, pentru ca altfel vor da curând peste aceleași probleme. Se întrevăd mul-te cheltuieli care le vor da bugetul peste cap și doar cei foarte chibzuiți vor ieși cu bine din aceasta situație.

Zodia Pești Peștii au în față o săptămână reușită în ceea ce privește negocierile de orice fel, fie ca e vorba de o mărire de salariu, sau de realizarea unor planuri împreună cu persoana iubită. Ei vor ști să își impună ideile fără să creeze invidie in jurul lor, iar succesele de acum vor avea consecințe pe termen lung. Să fie atenți cu banii, exista riscul de a pierde sume importante, sau de a fi victimele unor jafuri sau escro-cherii. Suprasolicitarea le poate aduce neplăceri cu sănătatea.

Ghimbirul Părți utilizate: rădăcinile

Beneficii: Această plantă versatilă și foarte utilă este folosită atât în scopuri culi-nare, cât și ca plantă medicinală de mare valoare. Este considerată a fi foarte eficientă pentru sistemul re-productiv, respirator și digestiv. Este unul dintre principalele ingrediente ale tonicelor pentru sistemul repro-ductiv atât masculin, cât și feminin și ajută la îmbunătățirea circulației sla-be din zona pelvisului. Este o plantă sigură și deseori eficientă în cazuri de rău de mișcare sau în stări de rău la trezire dimineața. Este un remediu pentru crampe și este un agent perspirant foarte bun, care deschide porii și accelerează transpirația. Ghimbirul este apreciat ca digestiv, îmbunătățind digestia și eliminând eficient rezidurile. Indicații și utilizări: Ghimbirul este bogat în uleiuri vo-latile și, deși este o rădăcină, este mai bine să-l infuzați. Din ghimbirul dat pe răzătoare se poate face un ceai delicios, amestecat cu lămâie și cu miere. Pudra de ghim-bir poate fi adăugată la multe rețete sau folosită la gătit. Bandajele fierbinți cu ghimbir, aplica-te pe zona pelviană ajută în cazuri de crampe și tensiune.

Urzica moartă Factorul curativ: flori-le fără caliciu. Afecțiuni pentru care se recomandă: metrora-gii, leucoree, prostată, bronșite.

Descriere generală: Urzica moartă (lat. Laminum al-bum) este o plantă erbacee, vivace, care are stoloni subterani, din care pleacă tulpinile aeriene, cu frunze opuse, pețiolate. Florile sunt mari și albe, dispuse câte 6-16 dedesubtul frunzelor su-perioare. Înflorește din aprilie până în august și crește pe marginea pădu-rilor și gardurilor. Ca și proprietăți farmaceutice ale plantei putem aminti: acțiune emoli-entă, expectorantă și vasoconstrictoa-re.

Recomandări: Infuzii: - pentru uz extern în metroragii, leucoree, în inflamații ale prostatei. - pentru uz intern ca expectorant.

Preparare: Ceai: - pentru uz intern: în 250 ml apă clo-cotită, se pune o jumătate de linguriță de flori și se lasă 15-30 minute la infu-zat, după care se filtrează. Se beau 3 căni pe parcursul zilei. - pentru uz extern: se prepară o infu-zie mai concentrată (5-8%) și se fac spălături vaginale seara înainte de culcare. Contraindicații: nu există.

ing.Claudiu Nicolae Șimonați

Locuri de muncă disponibile Căutare pe internet

Page 11: Vorba Nr. 14

„MINUTUL DE PRELUNGI-RE”STABILEŞTE SCORUL FINAL

PE TABELĂ. „Gestul” arbitrului tuşier Haidiner din me-ciul de deschidere al juniorilor, de a trece fanionul în timpul jocului, dintr-o mână în alta, pentru a se saluta cu unul din jucătorii echipelor de seniori ieşiţi la încălzire, a fost unul de imagine aparent înşelătoare, publi-cului spectator din tribune, care spera într-un avantaj promiţător dat gazdelor.

O repriză săracă în fotbal. Jocul începe prin acţiuni periculoase la poarta gazdelor prin Pisoiu care iroseşte do-uă acţiuni pe poartă în min. 5 şi 9, când trimi-te un balon în careu, pe dreapta, care-l gă-seşte liber pe Pribac acesta din urmă trimite balonul în bara laterală a porţii apărate de Pintescu. Sistemul de joc folosit de oaspeţi 4-4-2, de a avea cel putin doi oameni în careul sau în preajma careului advers, care să facă mai usor pressingul direct pe fundasii ad-versi impiedicându-i să construiască, se vede încă din start. Gazdele folosesc un sistem 4-1-3-2, extrem de ofensiv şi vulnerabil în acelasi timp, cu un joc pe centru cu un singur om la recuperare, pentru a acoperi zona din faţa liniei de fundasi, creînd, de asemenea, o su-perioritate numerică în atac. Cum dealtfel se şi întâmplă, gazdele preiau iniţiativa jocului şi, până în min. 25 ratează o serie de ocazii de a deschide scorul prin Cânda, Lupşa Marius şi Duică, care trimit balonul pe lângă poartă. Jocul se încinge, Lupşa de la oaspeţi expe-diază o torpilă pe poartă, respinge Pintescu cu greutate în corner. Se îmulţesc faulturile de ambele părţi, în min. 30 Pisoiu execută o lovitură liberă din colţul careului de 16 m direct pe spaţiul porţii dar portarul gazdă reţine mingea. Două cornere suc-cessive ale gazdelor pe partea dreap-tă de atac nu aduc nimic nou în evo-luţia jocului. Repriza a I-a se încheie cu o acţiune a lui Cânda care îl des-chide cu o pasă pe Noja în careu, acesta şutează slab şi portarul reţine. Lipsa de coeziune între comparti-mente datorată schimbării perma-nente de jucători scade din valoarea jocului pe teren. Aşa cum prevesteam la început de retur se întâmplă, întărirea lotului celor de la Dacia în

ultimele zile, cu jucători noi veniţi precum Vremi (Haţeg), Cânda (Geoagiu) este o so-luţie, care totuşi cere timp pentru „sudarea” jucătorilor între ei. Repriza a II-a începe sur-prinzător cu jucătorii din Băiţa în careul gaz-delor şi din primul minut la o învălmăşeală în interiorul careului arbitrul dictează penal-ty pentru oaspeţi, pe care il execută jucătorul

cu nr. 13 pe tricou, extre-ma stângă Pribac cu un şut plasat în dreapta portarului. Scorul devine 0-1. Peste 2 min. Pisoiu este beneficiarul unei lovituri libere lateral dreapta, şutează puter-nic, dar reţine Pintescu. După 5 min. de domina-re a echipei oaspete, Da-cia parcă se trezeşte din „corzi” şi atacă mai in-sistent prin Vermi care

trimite în min. 53 un balon pe spaţiul porţii, portarul iasă la minge, fundaşul stânga Ilie pune nefericit piciorul pe direcţia mingii pe care o deviază în propria poartă, autogol. Bucuria golului apare şi pe feţele spectatori-lor din tribune care încep fiesta, este golul care descătuşează starea de resemnare din rândul gazdelor. Purtaţi frenetic de îndem-nurile spectatorilor, spre careul advers, Da-cia iasă mai hotărâtă la joc şi în min 56, dintr-o lovitură liberă de pe partea stângă, apare o fază controversată în careu când un jucător al oaspeţilor atinge balonul cu mâna, arbitrul având un plasament greşit nu vede faza, asis-tenţii nici atât. De altfel nu este pentru prima oară în acest sezon, când „gazonul” de la Orăştie îi joacă feste arbitrului Haidiner, iar asemenea faze de joc îl regăsesc total deco-nectat de la tensiunea şi jocul din teren. Este momentul jucătorilor de la Dacia să pună presiune mai multă în atac iar în min. 59 se produce explozia de bucurie atât pe teren cât şi în tribune, Orăştia înscrie prin Noja, în stilui caracteristic de vârf de clasă,

scăpat cu mingea singur spre poartă găseşte un şut din voleu la semiînălţime pe lângă portarul ieşit la intercepţie scorul devenind:

2-1. Oaspeţii fac schimbări majore în echipa din teren, gazdele îşi văd mai departe de aceleaşi contraatacuri uneori lipsite de clarviziune Lupşa de la gazde, este faultat la jumătatea terenului, dar arbitrul lasă „avantaj”. Peste alte câteva minute, Cânda intră în careu, este împins şi împiedicat să joace o minge, acelaşi „avantaj” consemnat din partea arbitrului. Jocul se fragmentează, se fac schimbări, Solo-mon mai scapă o dată pe dreapta, intră în careu, driblează portarul, dar îşi închide spaţiul de a trimite pe poartă şi balonul ajun-ge doar în plasa laterală. Tuşierul de pe par-tea dreaptă mai descătuşează şi el furia gaz-delor din tribune şi banca de rezerve în min 70, la o minge scoasă în corner de oaspeţi, indicând aut de poartă. Oaspeţii răspund la rândul lor printr-un atac periculos, antreno-rul gazdelor, Ştefan, face o schimbare nu toc-mai inspirată de a trimite în teren jucătorul cu nr. 13 pe tricou, Olar şi Pricăjan, când mai erau 10 minute de joc. Finalul de meci găseşte echipele într-un forsing permanent de la o poartă la alta, cu ratări de ambele părţi, centralul arată 4 minu-te de prelungire. În min. 92 fundaşul stânga al gazdelor, Oltean, nu reuşeşte să respingă o minge aruncată la bătaie de pe stânga pe dreapta în careul gazdelor, care ajunge la un jucător oaspete nemarcat în careu, acesta re-trimite căpitanului de joc Dărăban care im-pinge balonul în plasă şi restabileşte egalita-tea: 2-2. Pe acelaşi ton de nemulţumire în rândul gazdelor, mingea nu mai este repu-să la centru deoa-rece centralul Ha-idiner pune capăt jocului, cronome-trul redactorului sportiv se opreşte la min. 92 şi 23 de secunde, consfi-inţind un rezultat de egalitate pe tabelă. Dacia Orăştie 2010 - AS Şoimul Băiţa: 2-2 (Noja min. 56 – Ilie au-togol min 53, Pri-bac min 46, Dără-ban min. 51). Arbitru: Haidiner D e n i s( H u n e d o a r a ) . Asistenţi: Saraol Alin şi Doarvoaş Claudiu din Deva. Observator: Călu-găriţa Florin. Stadion : Dacia

din Orăştie, cer senin, 2 grade, spectatori 250. Dacia Orăştie 2010: Pintescu - Vremi, Băeşu (cpt.), Oniga (Borza min. 24), Oltean, Duică, Popa (Pricăjan min. 80), Lupşa, Solo-mon, Cânda (Olar min. 78), Noja. Antrenori: Ştefan G-he şi Firu Cosmin AS Şoimul Băiţa: Atanasiu – Lupşa, Se-vastiţa, Mihăescu, Ilie (autogol min. 53,(Toader min. 71), Tene, Pribac (min. 46), Marcu, Moţ, Pisoiu, Dărăban cpt. (min.92). Antrenor: Tănasă Marius Cartonaşe galbene: Pintescu, Popa, Solomon (gazde), Moţ (oaspeţi) La juniori Dacia Orăştie a fost învinsă cu scorul de 1-0 de AS Şoimul Băiţa, la pauză 0-0. (Lipsă de informaţii concludente datorită refuzului arbitrilor şi observatorului de a le face public, date din foaia de joc la termina-rea meciului). Tot în această etapă Gloria Geoagiu a be-neficiat de o pauză, având scorul de 3-0 cu Zarandul Crişcior. SENIORI. Rezultatele etapei cu nr. 21 din data de 23.03.2013: 1 Metalul Crișcior—Hercules Lupeni 0-1 2 Zarandul Crișcior—Gloria Geoagiu 0-3 3 CS CFR Simeria—CS „U” Petroșani 0-2 4 CS Inter Petrila—CS Minerul Uricani 2-3 5 Aurul Certej—CS Vulcan 0-0 6Vict. Călan—Retezatul Râul de Mori 3-0 7 Dacia Orăștie 2010—AS Șoimul Băița 2-2 8 CSA Aurul Brad—Club Jiul Petroșani 6-1 9 CSO Retezatul Hațeg—CS Ghelari 4-0

Dorin STROIA

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 11 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

Chronicle (2012) Cronici

Regia: Josh Trank Cu: Michael B.

Jordan, Dane DeHaan, Alex Russell

Gen film; Acţiune, Dramă, SF

Durata: 84 minute

Notă 8-9

Premiera în România 02.03.2012

Sinopsis Chronicle

Zdrobirea maşinilor doar cu gândul. Zbo-rul. Dobândirea unei puteri care poate nimici un oraş. Cine nu şi-ar dori acest tip de puteri? Cine nu şi-ar dori să facă imposibilul? Ce ai face, întreabă CHRONICLE, dacă ai fi An-d r e w , M a t t s a u S t e v e ? Andrew, Matt şi Steve sunt trei adolescenţi cu care te poţi identifica, fiecare cu o persona-litate distinctă, confruntându-se cu provocări reale generate de viaţa la liceu. Sunt imper-fecţi, stângaci şi puţin nechibzuiţi. Însă ei au descoperit ceva care depăşeşte capacitatea lor - sau a oricărui altcuiva - de înţelegere. Des-coperirea lor le aduce capacităţi telekinetice; în limbaj comun, au superputeri. Pot muta obiecte doar cu gândul, pot zdrobi maşini doar cu puterea voinţei. Au învăţat să zboare... îndeplinirea celei mai mari dorinţe. Apoi, lucrurile iau o întorsătură nefastă. Ce ai face dacă, brusc, ai dobândi capacităţi care-ţi depăşesc puterea de înţelegere? Ai îm-brăca un costum special, ai zbura şi te-ai bate

cu răufăcătorii? Dacă ai fi adolescent, cel mai probabil răspuns ar fi: s-o crezi tu. Te-ai dis-tra cu puterile, ai face glume şi poate că te-ai răzbuna pe cei care ţi-au făcut rău. Poate că aceste puteri ţi-ar scoate în evidenţă calităţile mai puţin nobile. Sau mai rău.

Privitorul de filme

„Carte pentru ţărani”

Ionuţ Copil Bine de reţinut

Rădăcinoasele ( morcovi, pătrunjel) nu trebuie îngrăşate cu gunoi de grajd în anul de cultură pentru că provoacă ramificarea rădăci-nii. Castraveţii: se ciupeşte vârful plantei atunci când are 4-6 frunze adevărate, şi eventual şi vârful lăstarilor secundari tot la 4-6 frunze. Acest lucru are ca rezultat ramificarea tulpinii şi sporirea pro-ducţiei. După cum se ştie pe o plantă se găsesc atât flori femele cât şi mascule, dar pe tulpina principală predomină florile mascule, sterile, în timp ce pe ramificaţiile secundare florile femele pot ajun-ge până la 40%. Se recomandă cultura castraveţilor cu diverse siste-me de susţinere… ceea ce uşurează recoltarea şi scade riscul de apariţie a manei şi pătării unghiulare. (Sporii ciupercilor se găsesc pe sol şi picăturile de ploaie îi aruncă pe dosul frunzelor, dacă aces-tea sunt prea apropiate de sol). Plantele aromatice (pătrunjel, ţelină de frunze, cimbru, mărar etc.) se cultivă în zone însorite şi mai secetoase. (Acest lucru stimulează formarea uleiurilor eterice). Leguminoasele (fasole, mazăre, soia, bob, bame, trifoi, lucernă etc.) nu se fertilizează cu îngrăşăminte pe bază de azot pentru că au pe rădăcini bacterii fixatoare de azot care fixează azotul atmosferic şi îl fac accesibil pentru plantele respective. Mai mult, aceste specii lasă solul îmbogăţit în azot pentru următoarele culturi. Ardeiul dă rezultate foarte bune la mulcirea solului şi pe terenuri foarte bogate în materie organică. Morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, usturoiul şi ceapa din să-mânţă se pot semăna din toamnă sau în ferestrele iernii din februa-rie. Păstârnacul are o sămânţă păioasă, astfel că la semănarea de pri-măvară este bine să se taseze bine solul pentru a realiza un contact strâns între particulele de sol şi seminţe; cel mai indicat este un tă-vălug. (Va urma)

Clasamentul etapei cu nr. 21 din data de 24.03.2013

Nr ECHIPA J C E P

P M P

1 CS „U” Petroșani 21 15 4 2 51 12 49

2 CS Minerul Uricani 21 15 2 4 44 19 47

3 Gloria Geoagiu 21 13 7 1 54 21 46

4 CSA Aurul Brad 21 13 6 2 42 14 45

5 CSO Retezatul Hațeg 21 13 4 4 55 29 43

6 Hercules Lupeni 21 12 3 6 36 28 39

7 Dacia Orăștie 2010 21 11 4 6 51 26 37

8 Metalul Crișcior 21 12 1 8 45 29 37

9 CS Vulcan 21 10 5 6 52 29 35

10 Aurul Certej 21 7 6 8 44 33 27

11 AS Șoimul Băița 21 6 8 7 32 28 26

12 Clubul Jiul Petroșani 21 6 4 11 45 56 22

13 CS Ghelari 20 6 2 12 41 51 20

14 CS CFR Simeria 21 5 3 13 43 62 18

15 CS Inter Petrila 21 3 5 13 30 60 14

16 Retezatul Râul de Mori 21 3 3 15 22 67 12

17 Victoria Călan 21 2 3 16 14 71 9

18 Zarandul Crișcior 21 1 2 18 10 72 5

Page 12: Vorba Nr. 14

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 12 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 14

ARMURARIU (Silybum marianum)

Armurariul face parte din familia Asteraceae, fiind o plantă care se foloseşte de peste 2000 de ani ca remediu pentru tratarea bolilor de fi-cat şi vezică biliară. Primele utilizări în scopuri medicina-le ale plantei au fost realizate de către medicul grec Diosco-ride, care folosea armurariu pentru tratarea muşcăturilor de şarpe. Planta are frunzele ovale cu nervuri prelungite marginal în câte un ghimpe lung. Florile roşii, tubuloase sunt de asemenea terminate în ghimpi. Fructele, de formă cilindrică şi culoare brun-cenuşiu se recoltează în luna septembrie. Se mai numeşte armurar, buruiana-armurării,

crăpuşnic, scai pestriţ sau ciu-linul laptelui.

Actiuni INTERN: antihepatotoxic, regenerant al celulelor hepa-tice (datorită silimarinei), he-patoprotector, tonic amar, hipocolesterolemiant, susţine activitatea hepatică şi renală protejând aceste organe îm-potriva efectelor adverse ale chimioterapicelor, antitumo-ral, antiproliferativ, galacto-gog, neurotrofic, neuropro-t e c t o r , a n t i o x i d a n t . EXTERN: antitumoral

Indicatii INTERN: se utilizează ca ad-juvant în: hepatite acute şi cronice, virale şi metabolice, hepatită etanolică, ciroză he-patică, insuficienţă hepatică, hipercolesterolemie, tumori (hepatice, mamare, uterine, ovariene, ale prostatei, intes-tinale, pulmonare, ale vezicii urinare, ale pielii), intoxicaţii cu ciuperci, dispepsie; se aso-ciază preventiv cu medica-mente care prezintă potenţial hepatotoxic. EXTERN: se utilizează ca ad-juvant în tumori ale pielii.

Contraindicatii Alergie la armurariu.

Precautii doze mari pot produce sca-une diareice.

S-a întâmplat pe 27 martie Evenimente

1446: Franța: S-a emis o ordonanță regală, care a plasat Universitatea sub jurisdicția Parlamentu-lui. 1697: Sinodul de la Alba Iulia, convocat de Mitropolitul Teofil, a adoptat Unirea cu Roma, act care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma. 1703, Rusia: Împăratul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt Petersburg. 1886: Celebrul luptător apaș, Geronimo, se pre-dă armatei americane; se încheie faza principală a războaielor apașe. 1899: Guglielmo Marconi a realizat prima legă-tură telegrafică fără fir între Anglia și Franța. 1907: Aflat la Paris, Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să pără-sească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvin-te: “Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”. Tot din acel an, Brâncuși a renunțat la modelajul tradițional, lucrând direct în piatră. 1918: Unirea Republicii Democratice Moldove-nești cu România, prin decizia Sfatului Țării; acesta a fost începutul procesului de formare a României Mari.

Nașteri 1797: Alfred Victor de Vigny, scriitor francez 1845: Wilhelm Conrad Rön-tgen, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1923) 1871: Heinrich Mann, scriitor german (d. 1950) 1901: Eisaku Sato, politician ja-ponez, laureat al Premiului No-

bel (d. 1975) 1908: Șerban Țițeica, fizician român, membru al Academiei Române (d. 1985) 1912: James Callaghan, prim-ministru al Regatu-lui Unit (d. 2005) 1931: Virgiliu N. Constantinescu, inginer român, membru și președinte al Academiei Române. 1935: Abelardo Castillo, scriitor argentinian 1936: Nicolae Drăgușin, pictor român

Decese 1770: Giovanni Battista Tiepolo, artist italian (1875: Edgar Quinet, istoric francez (n. 1803) 1923: James Dewar, chimist, inventator și fizici-an scoțian (n. 1842) 1952: Ion Alexandru Bassarabescu, scriitor ro-mân (n. 1870) 1967: Jaroslav Heyrovský, chimist ceh, laureat Nobel (n. 1890) 1968: Iuri Gagarin, cosmonaut rus, primul om în spațiu (n. 1934) 1981: Mao Dun, scriitor chinez (n. 1895) 1985: Pompiliu Marcea, critic și istoric literar 2008: George-Mihail Pruteanu, lingvist, eseist și politician român (n. 1947)

Sărbători Ziua solidarității artiștilor Ziua Mondială a Teatrului

BAR NONSTOP (lângă Raiffeisen Bank)

Vă oferă o gamă largă de băuturi alcoolice, sucuri, ape minerale,

Cafea, cappucino . Toate întro locație nouă !

Talon de publicitate gratuită

NUMELE………………………………………………………………..

ADRESA………………………………………………………………...

PUBLICITATE…………………………………………………………

…………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………..

Taloanele pot fi trimise şi la adresa ELECTRONICĂ

[email protected].

Anunțul dumneavoastră va fi găsit şi online pe paginile noastre.

INVESTIȚIE Tăticul grijuliu, a investit în fecioraș

Bani fără număr și măsură Și-n șase ani, în marele oraș

A învățat să plimbe pruna-n gură.

JOC PERICULOS Iar s-a demonstrat

Că-i periculos Să stai neprotejat

Lângă un……Baross.

UNA VORBESC ȘI ALTA.. Se fac că gândesc

Tot bătând din gură Dar, una vorbesc Și alta… se fură.

O PROPUNERE DE LUAT ÎN

SEAMĂ Taxe pe ce să pună Statul nu mai știe

O idee bună; Taxă pe chelie.

DE-AR DUREA...

De-ar durea a aleșilor prostie Țara s-ar afla în jalnic hal; La doi pași câte o farmacie

Iar la zece pași câte un….spital.

Vic Virgil Bălan

Rețetă de condus un popor – Gâsca lui Stalin

După ce Rusia bolşevică a devenit, cu ajutorul puterilor occidentale, stăpân pe jumătate din ţările Europei, Stalin – atotputernicul lider comunist – a convocat la Kremlin pe toţi şefii statelor răsăritene, pentru un instructaj asupra metode-lor de conducere a popoarelor. Drept material didactic, fie-care participant trebuia să aducă o gâscă. Imediat, noii conducători au procurat câte o gâscă, au pus-o la îngrăşat şi au făcut o colivie pe măsura situaţiei lor. La data stabilită s-au adunat în sala mare a Kremlinului toţi cei invitaţi şi gâştele lor. Cu vreun sfert de oră întârziere a apărut pe uşa care ducea la tribună şi Stalin, însoţit de o gâscă slăbănoagă, fără nici un fel de colivie şi care era tot timpul cu gâtul întins la bu-zunarul de unde îi dădea din când în când câte un grăunte. După ce s-au ridicat toţi în picioare şi s-au gratulat reci-proc, Stalin le-a cerut să deschidă coliviile şi să dea drumul la gâşte. Acestea, când s-au simţit libere au plecat care înco-tro neluând seama de stăpânii lor. Singură gâsca lui Stalin a rămas credincioasă şi atentă la buzunarul din care i se dădea din când în când câte un grăunte.

În această situaţie Stalin a tras concluzia: ”Vedeţi ce se întâmplă dacă le-aţi dat mâncare pe sătura-te! nu vă mai recunosc. Gâsca mea, ţinută cu câteva grăunţe să nu moară de foame, este cea mai credincioasă fiinţă. La fel trebuie să vă purtaţi cu popoarele dacă vreţi să fie credincioase şi să nu vă creeze probleme.”

Sursa: INTERNET