Vorba nr. 106

7/21/2019 Vorba nr. 106

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-106 1/16

Trezi ț i -m ă cân s -o g ă tat!Animalele de companie - pentru cei ce nu aupii - au însușirea de a transforma o casă oare-re în acasă. E un lucru știut de toți iubitorii deini. Și care este secretul acestui miracol? Cumpoți explica asta celor care văd doar neajunsu-e? Ei bine, unele lucruri chiar nu au nevoie deplicații…

Nu am fă scriu despre minunatele necuvântă-are ce dau sens zilei și o formă confortabilă demă face să revin „acasă” cu drag.În schimb voi scrie despre „ne minunata” clasăolitică că mă face să fug din fața surselor de in-rmație, să mă gândesc de două ori de vreau săung acasă în fața PC-ului sau a „Tembe-

orului”, sau să dau de mâncare necuvântătoru-i prieten și citind o carte să adorm. Veți zice „cine te oprește”?

Întrebarea pusă de: domnul senator ValerMarian, domnului ministru al JustițieiRobert Cazanciuc?

În anul 2002 Guvernul României a achiziţio-nat, cu suma de 122 milioane de euro, două fregate militare vechi, denumite ulterior „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” , de la grupulBAE SYSTEMS din Marea Britanie, a cărei divi-zie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS , ope-rând sub denumirea MBDA.

Contractul cu BAE SYSTEMS a fost negociatşi semnat din partea Guvernului României deGeorge Maior , care ocupa atunci funcţia de se-cretar de stat pentru relaţii internaţioanale în Ministerul Apărării Naţionale , fapt menţionatde acesta în CV -ul său.

Legat de tranzacţia cu BAE SYSTEMS , în pu-blicaţia britanică The Observer au apărut în2007 acuzaţii că un politician român neidenti-cat ar primit un comision secret de 6 milioanede lire sterline (7,6 milioane de euro). DNA adeschis o anchetă în acest sens, pe care a închis-

o în 2009 cu soluţia de neîncepere a urmăririi penale, cu menţiunea că va putea redeschisă

dacă vor apărea ulterior noi probe . Având în vedere că DNA a declanşat, încursul anului trecut, urmărirea penală în dosa-rul EADS , vă solicit să vericaţi şi să-mi comu-nicaţi dacă procurorii anticorupţie au în vedereşi redeschiderea cercetărilor privind acuzaţiilede luare de mită în cazul achiziţionării celordouă fregate militare de la grupul BAE SYS-TEMS, care a fuzionat parţial cu concernulEADS.

Totul reîncepe, când crezi că se termină, sereclădește, și nu lipsește nimeni din eșafodajulce se năruise. Fiecare zi aduce o altă paloare pefață unui alt politruc, cu ece nou dosar la DNA.

Cineva a dat drumul la gazele de fermentație,ne plimbă gunoiul dospit pe sub nas invitându-

ne să constatăm : „Observați? Pute!”. Ca și cumn-am fost până acum sufocați de duhoare, cași cum, mulți dintre noi, n-am urlat de atâtaamar de vreme: Pute, bă! Pute de nu se mai poa-te! Și ca o culme a nesimțirii, cei care ne plimbăacum duhorile pe sub nări sunt exact ăia care neasigurau că aerul e respirabil, că miroase a tămâ-ie și parfum de violete, până mai ieri.

Nu cred nicio clipită că ceea ce se întâmplăacum e altceva decât o schimbare de găști. Și, încea mai bună tradiție otomană, noii veniți aumai întâi datoria de a-i beli pe cei dinainte. Nuam cum crede altceva atâta vreme cât personajesulfuroase, afaceri extrem de rău mirositoarerămân în continuare de neatins. Hoarda își pri-mește porția de sânge după care tânjea, ceva

ciolane și bucăți de șorici, pline de păr , iar „ăiacare ar vrea de acum încolo” își pregătesc tacâ-murile pentru eica pe care și-au pus-o deopar-te. Asta e tot.

Dan Orghici

Ansamblul Profesionist„DRĂGAN MUNTEAN”,

susține și respectă tradiția pur românească deaceea vă propune cu ocazia sărbătorii dragosteila români „DRAGOBETE” să iubiți românește.

Spectacolul: „DOR DE DRAGOBETE” , in-vită iubitorii tradițiilor strămoșești la simțământde „dragoste românească de „ziua îndrăgostiți-lor din calendarele noastre”.

Astfel marți, 24 februarie ora 18:00 la Teatrulde Artă Deva, alături de colegii din AnsamblulProfesionist „DRĂGAN MUNTEAN”, am vrut

să sărbătorim împreună. Vă așteptăm cu multesurprize! Declara pentru Vorba Cristina Fodor ,directorul Ansamblului Profesionist „DRĂGANMUNTEAN”.

Biletele s-au pus în vânzare la AGENȚIATEATRULUI DE ARTĂ DEVA, preț bilet 20 lei.

7/21/2019 Vorba nr. 106

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-106 2/16agina 2

Toate mişcările din ţara asta, căem ori ba, sunt urmărite de către

epartamentul de Stat al SUA, dercă NSA ar avea un satelit dedi-t României, ori o lupă foarte-

arte mare. Când calcă pe becnul/unii sau altul/alţii, nu trebuie

zgomotul să se audă până laashington, că ţuşti şi vine reacţia,deosebi pe post de comandă,ntru climatul mioritic. De celeai multe ori, ne-am şucărit pertenerii strategici americani, şibună dreptate. Iată însă, că se

oate întâmpla să vină şi intenţiiune de peste ocean…

Zilele trecute, am auzit-o şi peta: „SUA au dat undă verde des-

nţării UDMR pentru instigarea lanicte interetnice pe model ru-sc”, titrează Romanian Global

News pe site-ul www.rgnpress.ro ,preluând www.adevarul.ro . După

ce, în repetate rânduri, au fost de-puse mai multe plângeri penale împotriva gesturilor de extremismgirate de către UDMR, dintr-odatăDIICOT s-ar autosesizat după cea luat lumină made in USA, şi s-amobilizat împotriva acestei entităţide factură incertă, nici oaie nici ca-pră, nici partid politic, dar repre-zentată în Parlamentul de la Bucu-reşti, nu în cel de la Budapesta, şi în 90 % din cazuri, în toate guver-nele care s-au perindat pe Dâmbo-viţa.

Coroborat cu ofensiva diplomati-că a SUA împotriva dictaturii de

tip băsist a lui Viktor Orban, e clarcă Washingtonul s-a săturat de co-zile de topor maghiare ale Rusiei

din Ungaria şi România, itereazăsursa citată. Faptele reprobabile ale

UDMR împotriva României capătăo nuanţă şi mai gravă în contextulgeopolitic tensionat în care incitări-le etnice servesc Moscovei şi acestaeste începtul sfârşitului pentruUDMR…

La fel ca şi în cazul luptei anti-corupţie, a fost nevoie de inter-venţia SUA pentru ca lucrurile săse mişte. În cazul urmăririi penalea liderilor UDMR, situaţia e simila-ră. Aşa că degeaba se plâng lideriiUDMR pe la ambasadele străine, cănu-i mai bagă nimeni în seamă,chiar nimeni nu va mai sta la tacla-le cu uneltele Budapestei, adică

indirect ale Moscovei, şi implicitnu va crede în demersul lor fals deautovictimizare. Şi, în timp ce Vik-

tor Orban e tot mai contestat înstradă la Budapesta, Kelemen Hu

nor se vede izolat şi urmărit penalalături de Antal Arpad. Iar UDMRs-a trezit cu eticheta de organizaţiecu ridicat potenţial terorist!

În acest moment, nimeni din cancelariile occidentale nu riscă sămişte un deget ca să-i scape paliaţii lui Viktor Orban din România. E ca şi cum ar fost prieteni cuCoreea de Nord sau cu talibaniiDe fapt, UDMR a făcut jocurile secesioniste pe criterii etnice promovate cu atâta succes de Putin. Şi deaici li se va trage şi sfârşitul politicatât UDMR-ului, cât şi celorlalteformaţiuni extremiste maghiar

din România!

Daniel Marian

B ugetul Consiliului LocalOrastie pe anul 2015, este

nul dintre cele mai mari bugeten ultimii 25 de ani. Pe de altărte, la capitolul reparaţii şi inves-ii din bugetul local, 2015 pare săunul foarte darnic. Nu de altce-

, dar acesta va depăşi suma de.000.000 de lei, bani alocaţi pen-

u diverse lucrări precum studiulfezabilitate asfaltare străzi şiotuare, alimentare cu apă, canali-re, nalizarea reabilitării Săliistra, introducerea unui sistem depraveghere video, achiziţii dearatura medicală şi modernizărireparaţii în cadrul secţiilor spita-lui municipal etc. În ceea ce pri-şte obligaţiile de ordin nanciar,ul curent va impune asigurareananţării pentru proiectul ADIeşeuri, adică circa 1.000.000 de leio conanţare de peste 500.000 de

pentru proiectul european denstrucţie a unui corp nou, cu opt

ase, la scoală Gimnaziala Domi-c Stanca. Domnule viceprimar Dorinopa, aţi propus o serie amenda-ente, în calitate de consilier şi înlitate de preşedinte al comisieionomice din CL Orăştie, le deta-ţi pentru cititorii VORBA?

C u mare drag. În primul rândvreau să spun că într-adevăr

ul acesta s-a reusit o armonizaretre propunerile mele, respective PNL-ului şi propunerile dom-ului primar. Este un pas mare îna-

te, hotărâtor pentru dezvoltareaunicipiului. Astfel, pe lângă soli-ările făcute la începutul anului

care le-aţi şi publicat într-unumăr anterior, am făcut şi altemendamente unele obligatori da-

torită conjuncturii actuale :

L a partea de venituri ampropus şi s-au aprobat :

Trecerea sumei de380.000 lei - datoraţi de Activitatea Goscom,

din componenta facturată cătrecetăţeni, pentru închiderea rampeide gunoi, la bugetul local.

La partea de cheltuieli, ampropus şi s-au aprobat mai

multe retrageri: 165.000 lei – pentru iluminat zi-dul Cetăţii. Am considerat ca nu e

încă o prioritate iluminatul ziduluicetăţii atâta timp cât faţada clădiriiPrimăriei noi, precum şi trotuaruldin faţă sunt nenalizate de foartemulţi ani şi dau o notă proastă zo-nei. 100.000 lei-de la iluminat festiv-

au rămas 30.000 lei considerândcă nici acest lucru nu este o priori-tate atâta timp cât centrul arată de

sărbătorile de iarnă destul de bineşi atâta timp cât străzi din munici-piul Orăştie sunt încă în secolulXVIII cu pământ şi fără canalizare. 54.000 lei - de la clubul sportivCSM Dacia Orăştie - au rămas

190.000 lei. Am considerat ca si asaam lăsat o suma prea mare, dar am înţeles ca fără această suma echipade fotbal nu poate funcţiona. 200.000 lei-de la reparaţii Sumu

-

Stău. Aici se vor organiza licitaţiide închiriere si s-au aratat deja per-soane interesate ,deci nu cred caeste oportun sa investim noi din banii contribuabililor. 150.000 lei - de la manifestări

cul turale - au rămas 128.800

(pentru maial, 1 iunie, 1 dec., ro-

manţe, etc). Suma este mai maredecât în 2013 şi sperăm că multeevenimente culturale să le organi-zăm şi cu ajutorul sponsorilor. 10.000 lei - de la Studiu Fezabil tate Capelă - Pentru studiul de

fezabilitate al acestui importantobiectiv au rămas 20.000, conside-rând că sunt sucienţi .

10.000 lei-

de la studiul de feza-

bilitate continuare alee parc - amconvenit că se poate extinde aleeafără a necesar studiul de fezabili-tate30.000 lei - de la studiul de feza-

abilitate construcţii sociale - aurămas 30.000 lei , 30.000 lei - de la bunuri şi servi-

cii- au rămas 450.000 lei, conside-

rând că se pot face uşor economii laacest capitol.

T ot acum, am propus şi s-

au aprobat următoarele

suplimentări: 213.466 lei - pentru plata credi tului accesat pentru schimbarea

infrastructurii de alimentare cu apă(pe Programul Samtid). 235.858 lei-pentru plata datorii lor către Uniunea Europea-

nă ,datorită cheltuielilor considera-te neeligibile în cadrul proiectuluide la Centrul de Vârstnici. 60.000 lei - necesari pentru pla-

ta ridicărilor topograce, experti-ze, evaluări . 50.000 lei - necesari lucrărilorde modernizare a creşei munici-

pale în vederea autorizării de cătreDSP. 10.000 lei - necesari realizării unei instalaţii de nocturnă pentru

terenul de minifotbal 539.696 lei - necesari pentru

continuarea lucrărilor la Primărinouă, în vederea amenajării unesăli de aşteptare decente pentrucetăţenii care vin să-şi plăteasctaxele şi impozitele sau au nevoierelaţii de la diferitele servicii aleprimărie.

T otodată se are în vedere a semuta biroul de relaţii cu pu blicul şi serviciul taxe şi impozitdin Primăria veche în clădirea nouă, precum şi nalizarea faţadedinspre stradă, a scărilor şi a trotuarului din faţa clădirii noi. De menţionat că, în această clădire, totanefuncţională s-au investit din banii contribuabililor peste 2.600.000(26 miliarde lei vechi legislaturiletrecute) aproape 70% din cât estvaloarea contractului de lucrări încheiat în vederea nalizării acestei investiţii.

Domnule Cristian Călinescu în calitatea dumneavoastră de copreşedinte al PNL Orăştie şi consilier local, de ce credeţi că proiectelepropuse şi aprobate la bugetululocal, în C.L. aduc un plus valoareurbei noastre?

C onsiderăm că orice lucru estperfectibil şi în acest sens am

propus şi aprobat tot ce am crezutgrupul consilierilor locali PNL, cpoate face ca viaţa orăştianului săe mai frumoasă şi mai uşoară. Înacest sens, după cum aţi observa în şedinţa CL de vineri, nu am vrusă dăm de-o parte lucrurile ce se întâmplă bine în Orăştie, ci dupcum s-a văzut şi în cazul bugetuluClubului sportiv, suntem deschişla dialog pentru orice proiect careste benec localităţii noastre.

Dan Orghic

7/21/2019 Vorba nr. 106

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-106 3/16Pagina 3

Entuziasmul unora dupătoria lui Klaus Iohannis, multi-cat de hăuliturile ritualice aleor televiziuni, şi mai ales satis-ţia după înfrângerea lui Victornta, mai bine cunoscut deja pen-

puţinătatea şi inadecvarea luigrantă la postul de prim-

nistru, s-au topit ca aburul, iată,scurtă vreme. Noul preşedinte

re aproape paralel cu gravitateaimportanţa rolului spre care at împins în condiţii încă neclare

u ştim de cine şi nici pentru ce).cebook-ul şi diaspora, cele douărote agitate de susţinătorii săi,fost aruncate în aer de Elena

rea, care i-a dat şi un brânci inte-marului de la SRI, Florian Coldea,

e puternica lumină a reectoare-fatală pentru un om al umbrei.susţinut sau nu aparatul opera-al SRI în alegerile de pe 16 no-

mbrie pe Klaus Iohannis ? Pentru

pe de altă parte, e clar că PontaPSD îl aveau în vedere pe directo-

SRI, George Maior, pentru pos-de prim-ministru. Chiar de ace-

a demisionat George Maior, pen-că l-a susţinut pe perdantul Vic-Ponta ? Noii fripturişti liberalir şi pedeliştii travestiţi în PNL)

ează data de 16 noiembrie cu ace-i mistică fervoare cu care

muniştii citau pe vremuri Con-sul al IX-lea al PCR. Simplist şiant. Propagandă de doi lei. Cul-ă puţină, ambiţii nemăsurate. De altfel, PNL-ul, partidul

şedintelui ales Klaus Iohannis,se arată capabil să trânteascăntr-o moţiune de cenzură guver-l lui Ponta şi, încă mai grav, nu

de unde propune nici oameniimpetenţi şi cinstiţi, şi nici proiec-

de schimb. Decât poate vecheasoe „pleacă ai noştri, vin ai

ştri, noi rămânem tot caoştii...”. Sau „PSD-PNL – aceeaşizerie”. E mai brează prin cevana Gorghiu decât Victor Ponta ?na Gorghiu pare a chiar vari-a feminină a lui Victor Viorel.n susţinerea ei la preşedinţia

L (partidul Brătienilor !), Klaus

Iohannis ne-a arătat cu cine ar vreasă guverneze. Modelul urmat amin-teşte, din păcate, de cel al EleneiCeauşescu, care îşi alegea colabora-toarele (Găinuşă, Gâdea, Ciobanu,Dobrin etc.) astfel încât, pe lângăele, ea să apară într-o lumină favo-rabilă. România bălteşte mediocruşi trist, urmărind, obosită, arestărilela vârf aproape cotidiene : AdrianSârbu (fost Pro TV, actual Mediafaxetc.), Elena Udrea, Miron Mitrea,după ce înainte au fost Adriean Vi-deanu, Gheorghe Ştefan, zis Pinalti,primarul din Neamţ, judeţul în cares-a ales în Parlament Elena Udrea,Dorin Cocoş, fost domnul Udrea,uvialul turnător Gabriel Sandu,fost ministru al Comunicaţiilor,deh... Mult zgomot şi multă furie.

Singurul personaj perfor-mant din ţară a rămas, mediaticvorbind, Laura Codruţa Kövesi,procuror-şef DNA, care distribuiecătuşe, propuneri de arestări pre-ventive, inculpări multiple la totpoporul politicienilor şi afaceriştilorimportanţi (care, parţial, sunt camaceiaşi). Nimeni nu va mai cuadevărat surprins dacă vor ares-taţi în săptămânile sau lunile urmă-toare foştii preşedinţi Ion Iliescu(pentru mineride) sau Traian Băses-cu (pentru 1001 de motive, unulmai serios decât altul, şi chiar pen-tru ota dispărută sau implicarea înafacerile Alro, retrocedări fraudu-loase, moşia Nana etc.). Sorin Ovi-diu Vântu şi Irina Jianu ies şi intră

în puşcărie la fel cum unul ca Adri-an Năstase, care şi-a executat dejapedepsele, poate intra din nou înalte şi alte dosare.

Guvernul Victor Viorel Pontae o bărcuţă de hârtie săltând pe va-luri din ce în ce mai înalte. Lichidi-tăţile din piaţă au dispărut aproapecu totul, întreprinderile mici şi mij-locii care nu au fost deja închise înaceşti ultimi cinci ani de groază gâ-fâie pe ultima sută. Eternul şi fasci-nantul Mugur Isărescu, un medio-cru economist venit din epocaCeauşescu, ca atâţia alţi dinozauri,

expert doar în soluţii monetariste,

cam aceleaşide douăzeci de ani, a suferit o îmbă-trânire accelerată odată cu catastro-fa creditelor în franci elveţieni. Fali-mentul lent, pas cu pas, al zonei

euro îi va pune capac şi mareluicinic simplist de la BNR, cu toatealiile Clubului de la Roma, ale gu-vernului mondial, Trilateralei, bil-derbergilor, dar mai ales cu incon-fundabila experienţă a comunismu-lui târziu.

Încotro merge România?Klaus Iohannis pare să-şi desco-perit, în sfârşit, un prieten politicinternaţional : ciudatul preşedinteal Ucrainei, Petro Poroşenko, vorbi-tor şi de română, care l-a invitatdeja să viziteze Kievul. De luni dezile în Moldova de peste Prut nu se

degajează o majoritate pentru for-marea unui guvern stabil. Un partidultranaţionalist din Bulgaria, Ataka(7 %, cu 23 de parlamentari, cel de-

al patrulea partid din ţara vecină),propune un referendum pentruieşirea ţării din NATO. Acordul de încetare a focului în estul Ucraineide la Minsk, Minsk 2, este în modevident o încercare teatrală de păcă-lire reciprocă şi în grup. De fapt, evorba de un acord pe care nu l-asemnat nici unul din şei de statprezenţi. Se îndreaptă, de fapt, Ro-mânia spre Republica Moldova,spre Ucraina, spre Bulgaria, spreGrecia sau chiar spre Rusia ?

În orice caz, România nu este în acest moment guvernată. Nicipreşedintele, nici primul-ministru,pe lângă certitudinea că se detestăsincer, cu toată comedia civilităţii,nu guvernează nimic şi pe nimeni.Iar Parlamentul este o arcă a luiNoe care a adunat toate lighioanelemeleagurilor româneşti. Cum obse-va unul dintre ei, dacă lipsesc o su-tă de la o şedinţă, nici nu se bagă deseamă. Liderii politici fac doar chel-tuieli mari fără rost de la buget pen-tru ei înşişi, pentru anturajul lor

numeros, dar şi pentru un aparat destat cu nenumăratele lui serviciisecrete, între altele, supradimensio-nat şi lipsit de orice busolă. Ameste-cul brutal al FMI şi al Comisiei Eu-ropene în deciziile capitale le dăguvernanţilor noştri impresia cărolul lor e doar acela de arendaşidisciplinaţi şi obedienţi. În rest, liber la „business” şi corupţie !

Şi, indcă tot sunt în luminarampei serviciile de informaţii, pringeneralul Coldea şi prin penibila

Comisie SRI din Parlament(Georgian Pop, şeful comisiei, spu-nea pe Realitatea TV că suntem laservicii secrete pe locul trei în Euro-pa, în lume...), să remarcăm că dupădemisiile lui Meleşcanu şi MaiorRomânia a rămas fără şe legitimaţide Parlament la principalele douăservicii, SRI şi SIE. Ambii şe deservicii şi-au arătat în nalul man-datului inconsistenţa dramatică,lamentabilă. Meleşcanu a plecatcâine surd la vânătoare depreşedinţie (sau de alte câştiguri,nanţări de campanie ? – ca la ante-

rioara campanie prezidenţială lacare a participat), iar George Maiors-a trezit ca proasta-n târg atacândCurtea Constituţională şi făcândmărturii stupeante despre aco-periţii din presă. A tăcut zece ani şia părut profund. A vorbit de la el osingură dată şi ne-a băgat în spe-rieţi. Un autor de prefeţe pe baniistatului. Un impostor printre mulţialţii. Preşedintele Iohannis nu poatesă-şi numească oameni de încredere(Dan Mihalache, Eduard Hellvig,George Scutaru – mari oameni,mari caractere !) pentru că nu aremajoritate în Parlament şi ori nu-meşte oameni pe placul şi în intere-sul PSD, ori numirile sale nu vor validate. Nivelul real al prestaţiilorserviciilor de informaţii poate mă-surat prin oamenii apropiaţi dinviaţa „civilă” cu care au interacţio-nat economic şi utilitar-mediatic Sorin Ovidiu Vântu, SebastianGhiţă, Elena Udrea, Dorin Cocoş(„sâmbăta, duminica”, Elena Udreadixit) etc.

Iar conictul din Ucrainavecină nu face decât să se agravezeşi, foarte probabil, să se extindă latoţi vecinii...

Petru Romoșan

COMUNICATTinerii din PNL Orăştieau sărbătorit Dragostea

Zeci de tineri liberali (TNL) dinOrăştie au ţinut să marcheze ziuaSfântului Valentin, sâmbătă, 14 februarie.

Un club orăştian a fost locul încare tinerii liberali au „ţintit iubi-rea” prin logodne de probă.

Au fost prezenţi şi seniori la eve-niment, printre care vicepreşedinte-

le PNL Orăştie, Dorin Popa. Acestaa înmânat diplome tinerilor „cura-

joşi” care s-au lăsat săgetaţi de Cu-pidon.

Şi premii au fost acordate - bilete într-un parc de distracţie din Devaplus alte premii în bani.

Muzica şi distracţia i-au făcut petoţi cei prezenţi să se simtă bine. Evenimentul a fost organizat subcoordonarea Tineretului NaţionalLiberal Hunedoara prin campania

„Ținteşte Iubirea”.

Organizaţia de Tinereta PNL Orăştie

7/21/2019 Vorba nr. 106


Câștigătorii

Nu credeam că voi cita vreodatădin SOV. Never say never....Pasajulde mai jos mi se pare relevant. Pentruvarianta extinsă, accesaţi linkul:hp://sov.ro/2014/10/31/576/

După ce Băsescu a plecat de laCotroceni, arestările şi dezvă-

uirile continuă cu aceeaşi frecvenţă.De data asta, furia procurorilor sendreaptă cu predilecţie către vechileale slugi şi nanţatori ai PDL-ului.

Se răzbuna Băsescu pentru şutul peare vechiul său partid i l-a adminis-rat? A scăpat D.N.A-ul de sub oriceontrol şi se comportă ca o cornută

masivă lovită de streche? Cine maionduce astăzi cu adevărat Româ-

nia? Yohannis abia învaţa coridoare-e de la Cotroceni, politicienii tremu-a noaptea în pat şi-şi bat nevestele

de stres, oamenii de afaceri îşi as-und banii prin cavouri sau prin cinetie ce conturi exotice în aşteptarea

dubelor de la poliţie.

Deci, în aparenţă, în România,cele trei puteri în stat funcţio-

nează impecabil, implacabil şi inde-pendent. Legile curg, arestările curg,ar condamnările îi fac pe criminalii

de pretutindeni să juiseze de bucurieă au scăpat mai ieftin cu unul, douăadavre pe conştiinţă decât delic-

venţii economici din România. Aşaum vă spuneam, asta doar în apa-enţă, pentru că în realitate, Româ-

nia, în prostia sau în supercialitateaei, executa la comanda americaniloro amplă operaţiune de epurare a tu-uror centrelor de putere construiten peste 20 de ani, începând de laele locale la cele centrale. Cele locale

au fost intitulate în mod peiorativ-baronate, iar cele centrale-mogulate.Folosind ca pretext “maidanul” ucra-nean, au început să urle că afa-

ceriştii de acolo au secătuit tara printot felul de hoţii şi malversaţiuni,

împreună cu politicienii corupţi şipresa acaparată de “moguli”. Purtă-torul lor de vorbe în România, TraianBăsescu, urla pe toate canalele cădacă nu vrem să ajungem ca Ucrainava trebui să eradicăm corupţia. Poli-ticienii încep şi ei să urle împotrivacorupţiei: „Singura noastră scăpareeste justiţia.”, „Avem încredere în

justiţie”, „Deciziile instanţelor nu secomentează.”, au devenit slogane decampanie. Dacă îndrăzneai să co-mentezi ceva cu privire la unele mă-suri luate în parchete sau în instante,erai lapidat de o haită de lătrai pă-trunşi de importanta ziselor şi

burţilor lor. Idioţii nu realizau căastfel îşi săpau groapa, credibilizân-du-şi astfel călăii.

Instrumentele

Pentru a-şi pune în practicăaceastă strategie, americanii s-

au folosit de canalii autohtone gatasă vândă orice şi pe oricine pentruun grad în plus sau o poziţie mai

înaltă în iererhia instituţiilor undearhivau. Cu o retorică luată din l-mele cu vampiri – „Voi sunteţi sol-daţi ai binelui”, le-au dat o justicarepatriotardă pentru ticăloşiile pe careaceştia urmau să le facă:

1. S.R.I.- strângerea de note com-promiţătoare despre tot ce mişcă –„Nu contează naţionalitatea sau se-xul, trebuie să-i avem pe toţi! “(ăştiaau ajuns să-i înregistreze şi pe purtă-torii de prapuri, dacă va maiamintiţi).

2. Parchetul general- emiterea demandate de arestare pentru toţi ceisemnalizaţi cu un asterix de SRI. Du-pă ce Ponta a câştigat alegerile în2012, celelalte două direcţii din ca-

drul parchetului general au trecut însubordinea grupului maot condusde Sebastian Ghiţă, individualizândşi mai pregnant poziţia D.N.A.-ului,a treia şi cea mai puternică direcţie aparchetului general. În timp ce Ghiţăşi Ponta încep să se joace de-a Băses-cu, arestându-şi duşmanii prin inter-mediul lacheilor de la parchet,D.N.A.-ul îşi continuă „sfânta misiu-ne”.

3. Presa- prin oţerii acoperiţi in-ltrate are rolul de a călca în picioare“victima zilei” şi de a credibiliza

munca D.N.A-

ului sau a D.I.I.C.O.T-

ului, după caz. Aceştia insistă asupracarentelor de ordin moral, social,uman ale victimei, reclamând nevoiede justiţie şi echitate socială. Victimatrebuie condamnată de către opiniapublică în primul rând şi abia apoide către instante.

4. Instantele- judecătorii au rolulsă pună punctul pe i. După o paro-die de proces, certica “munca” de-pusă de oţerii S.R.I, de procurori şide acoperiţii sau jurnaliştii de bunăcredinţă, dar naivi, din presă, dândnişte condamnări neverosimile victi-melor gata frăgezite de primele treiinstrumente. “Judecătorii”, am pus

ghilimelele pentru că voi să înţele-geţi sensul peiorativ pe care eu îl daucalitatiilor lor profesionale, morale şicerebrale, au cel mai ingrat rol. Fărăa avea habar de operaţiuni economi-ce sau nanciare, fără a avea habardacă inculpatul a greşit sau nu, fărăsă-i pese de dramele pe care le pro-duce imbecilitatea lui, condamnavictima la ani grei de închisoare, lău-dându-se apoi cu sutele sau miile deani pe care le-au dat altor victimeaate în aceeaşi situaţie. Dacă veţiciti motivările lor, veţi vedea că ăştianu fac altceva decât să copie rechizi-toriul parchetului şi să mai adaugevreo două, trei fraze din Dongorozsau cine ştie ce obscură directiva eu-ropeană. Astea sunt cele mai nociveverigi ale lanţului coercitiv şi/saupunitiv ale angrenajului. Am pus aici

cam mult subiectivism. Îi detest cusolemnitate. Am un asemenea dispreţ pentru ei, încât, în ultima vreme, asumându-mi nişte sentinţe absolut tembele, nu le mai fac onoarede a mă prezenta în instante.

Cauzele

Aşa cum v-am spus într-un material publicat anterior p

acest blog, americanii, după ce aupierdut teren în fata Chinei pe zonAsia-Pacic, şi-au îndreptat atenţispre Europa. Aici găsesc deja un hegemon: Rusia. Aceasta pare un ob

stacol mai uşor de dărâmat decât oChină în plină ascensiune militară şeconomică, bazându-se pe deplincolaborare a aliaţilor tradiţionali din

blocul N.A.T.O. Încearcă să înaintezpas cu pas către Rusia. Anexarea Georgiei şi a Ucrainei necesită un capde pod pe deplin controlat de cătrei. Acest cap de pod se numeşte România. Existenţa centrelor de puterlocale şi centrale fac ca acest controsă nu poată exercitat pe deplinOricând în parlament pot voturcare să nu corespundă intereselolor, voturi controlate de aceste centrde putere. Dacă aceste centre ar fost mai puţine, probabil ar încer

cat o negociere cu ecare în parteFiind atât de multe, au decis anihilarea lor. Din perspectiva intereselolor, mişcarea este legitimă. Din perspectiva interesului românesc, ast

înseamnă vasalitate totală, vasalitatfără nici un câştig.

Cum a fost posibil

Corupţia endemică a vulnerabilizat letal atât clasa politica câ

şi pătura afaceriştilor autohtoni. Înacest context, a fost deosebit de lesnsă-şi pună în aplicare planurile. Centrele de putere au fost anihilate printransferul lor în celule special amenajate ( microfoane şi alte chestii)

Cele câteva care mai există vor transferate în aceleaşi locuri foartcurând.

Cristian Dogaru

La Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva,ub egida Consiliului Judeţean Hunedoara, a fostnaugurată luni, 2 februarie 2015, expoziţia de

pictură intitulată „Dor de primăvară”. Evenimen-ul a avut loc începând cu ora 11.00 în spaţiile spe-ial destinate artelor vizuale de la etajul I al Palatu-ui Magna Curia.

Evenimentul, după cum precizează curatorulexpoziţiei, Camelia Gabor, vine în întâmpinareaiubitorilor de artă cu o temă foarte îndrăgită deartişti de-a lungul timpului, orile, pictate e cuun realism surprinzător, e mai discret, prin petede culoare. Dialogul dintre frumuseţea naturală şiparticularitatea asimilării sale de către artişti,oglindeşte diversitatea stilistică unicată tematic încadrul expoziţiei propuse, care reuneşte aproxima-tiv 30 de tablouri din cadrul colecţiei de artă aată

în patrimoniul MCDR Deva.

Varietatea tehnicilor folosite, viziunea ecăruiartist asupra naturii în general şi asupra orilor înspecial, precum şi modul diferit de a nuanţa culo-

rile, nu fac altceva decât să apropie artiştii prezenţpe simeze, dintre care îi amintim pe Ion Sima, Nicolae Irimie, Constantin Dipşe, Alma RedlingerDumitru Gheaţă, Aurel Nedel, Ion SălişteanuGheorghe Pogan, Vasile Grigore, Ileana RăulescuDoina Ionescu sau Francisc Bartok.

B. R. P

Aurel Nedel Floarea Soarelui

Aurel Nedel

Flori

Primăvara-n penel la Muzeul din Deva

7/21/2019 Vorba nr. 106

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-106 5/16 Pagina 05

Ticluită să eşueze, încetareafocului în Ucraina, aşacum a fost ea concepută la

nsk de către Angela Merkel armaniei, Putin al Rusiei, Hollan-al Franţei şi Poroşenko al Ucrai-după 16 ore de negocieri istovi-

re, pare mai degrabă o pauză întrn război în curs de escaladare. S-acis o încetare completă a foculuipă trei zile, între timp ambelerţi au continuat să tragă cu toatemele din dotare, este limpede cărurile vor continua să evolueze

gativ după duminică, 15 februa-Ca de obiceri, media occidenta-aproape unanim, a şi găsit viito-vinovat pentru viitorul eşec, de

nă seamă el va liderul de laemlin, sau cum ar spune, cuţină imaginaţie, CNN sau Foxws, Vladimir ”Business as Usu-Putin. Washingtonul nu a fost

ezent la Minsk, deci cum poate ce, de moment ce el a hotărât săaladeze conictul şi să-l utilizezeun fel de război SUA-Rusia ”prinndataţi”? Cum poate pace aco-la doi paşi de România, când

nskul nu scoate un cuvânt despre

tul că americanii vor trimite pes-2 săptămâni, la începutul lui mar-în Ucraina experţi militari pen-a-i instrui pe soldaţii ucraineni

m să lupte contra rebelilor ruşi?

Cum să vină pacea, cândgeneralul Hodges, co-mandantul trupelor ame-

ane din Europa, zice că ruşii dinneţk şi Lugansk ”nu sunt separa-i, ci împuterniciţi ai lui Putin”?m poate pace, când înţelegereala Minsk nu poartă semnăturileMerkel, Hollande, Putin şi Po-

enko (?!), deci nu angajează Ger-nia, Franţa, Rusia şi Ucraina, ci at semnată de doi lideri locali dinneţk şi Lugansk, de reprezentan-OSCE, de fostul preşedinte ucra-an Leonid Kucima şi de ambasa-rul rus la Kiev? Aceştia 4 vor şi la răspundere, dacă mâine în-

pe acolo un război nimicitor, cue de mii de morţi? Ei vor spân-raţi în locul lui Merkel, Hollande,tin şi Poroşenko, dacă în acel răz-

vor crime împotriva umani-i? Dacă România va intra într-unmenea război de partea Ucrainei,va trimite dl. Iohannis o decla-

ie de război, ambasadorului rusKiev, dl. Mihail Iurevici Zurabov?sfârşit, cum poate pace acolo,

nd singurii termeni de pace ac-ptaţi de Washington sunt cei pro-

puşi... de Washington şi când singu-ra soluţie de pace posibilă pentruWashington este înfrângerea Rusi-

ei?

Ş i atunci, se ridică o întreba-re legitimă: de ce a mai fostnevoie de acest, să-i spu-

nem, Minsk-2, de toată mascaradacu uite pacea, nu e pacea, de a X-apunere la zidul infamiei a lui Putinetc.? Răspunsul este simplu: s-aacordat, ca la sport, un time-

out regimului de la Kiev, instalat devestici în urmă cu un an şi aatacum în mare dicultate, un time-

out pentru a-şi trage suetul. Dintoamnă încoace, armata ucraineanăa fost mult slăbită de dezertările totmai frecvente şi de o serie de înfrân-

geri, tot mai mulţi soldaţi au hotărâtsă nu mai tragă în compatrioţii lor,ruşi sau ucraineni, sau să moarăpentru un regim care nu le oferănimic altceva, decât sărăcie şi şomaj.

Singurii care mai luptă cuadevărat sunt voluntariiveniţi dinspre extrema

dreaptă, controlaţi complet şi subsi-diaţi de guvernul de extremă dreap-ta de la Kiev. Din punct de vederenanciar, Ucraina actuală este fali-mentară. Producţia economică ascăzut cu 8%, rezervele valutare s-

au diminuat la 6,6 miliarde de do-lari, sumă cu care abia se pot aco-peri importurile pentru o lună. Ime-diat după Minsk, Fondul MonetarInternaţional i-a promis lui Poroşen-ko o asistenţă de 40 de miliarde dedolari, Occidentului i-a devenit clarcă, fără aceşti bani, regimul acestuias-ar prăbuşi, prins în cleştele formatde o populaţie disperată, cu resursede subzistenţă aproape zero, pe de oparte, şi obligaţiile asumate faţă declientela de extremă dreapta, ceacare asigură supravieţuirea şifuncţionarea aparatului de stat, pede altă parte.

Dar ceea ce se întâmplăacum în Ucraina nu esteo problemă internă a ace-

lei ţări, nici o confruntare între Kievşi Moscova, ci un conict geopolitic

mult mai larg. În 2004, un Washin-gton dominat copios de o adminis-traţie neoconservatoare a nanţat

revoluţia portocalie din Ucraina, iar în 2014 o altă administraţie america-nă, democrată, dar cu o politică ex-ternă est-europeană aată tot subcontrol neoconservator, a susţinut înlăturarea preşedintelui ales demo-cratic, constituţional, al Ucrainei,Viktor Ianukovici, în contextul uneistrategii mai ample, de izolare a Ru-siei pe propriile frontiere.

Ostrategie globalistă, adică”deschiderea” unui frontantirusesc în estul Euro-

pei, pentru slăbirea controlului ei înOrientul Mijlociu, în Siria, precumşi crearea de disfuncţionalităţi în

apropierea strategică dintre Rusia şiChina, în Asia şi la Pacic. Este foar-te probabil ca toată povestea cu li-vrările de armament american cătreregimul de la Kiev să fost ticluitătocmai pentru slăbirea forţelor Rusi-ei, prin împrăştierea resurselor şi asoldaţilor ei pe mai multe fronturidin lume, cele menţionate, dar şialtele, din Caucaz şi Asia Centrală.Pentru Germania, Ucraina a fost şieste un prilej minunat de a se armatot mai puternic pe plan internaţio-nal, de a juca un rol tot mai impor-tant în politicile mondiale. Ca să numai spunem că a ”prezenţi” înUcraina, pe care au ocupat-o în do-uă războaie mondiale, nemţii nu facaltceva decât să reactiveze politicalor tradiţională, de mai bine de unsecol, expansiunea către Est (Drangnach Osten). Iniţial, Berlinul şi Was-hingtonul au acţionat în Ucraina decomun acord. Au creat acolo oopoziţie, un ”Maidan”, au pregătitrăsturnarea regimului legal, din februarie trecut, au întărit poziţia luiPoroşenko, dar nu s-au mai înţelesatunci când americanii au cerut săse trimită Kievului arme.

Î n timp ce Germania este deacord cu ”înghiţirea” Ucrainei în Uniunea Europeană şi slă-

birea economică a Rusiei, ea doreştesă evite cu orice preţ escaladarea

militară a conictului din Est, price-pând că un război deschis acolo aravea consecinţe devastatoare asupra

germanilor şi a celorlalţi vest-europeni, aceştia ind puternic le-gaţi economic, toţi, de Rusia şi deexporturile ei de energie. Şi, apoi,războiul mai înseamnă refugiaţi est-europeni porniţi către Vest, destabi-lizare totală, poate chiar dispariţiaUE şi multe multe altele...

Aşa cum lucrurile s-au în-tâmplat la Minsk şi în zile-le imediat următoare, mai

degrabă ele te fac să te întrebi dacăcei adunaţi acolo au urmărit cu ade-vărat pacea, sau să obţină şi alteavantaje geopolitice? Oricum, multeies la iveală în ecare zi, în ecare

ceas, se spune că armata ucraineanăa folosit recent, în Donbass, proiecti-le de 155 mm utilizate de NATO şiamericani în Siria, Irak şi Afganis-tan, că separatiştii ruşi au luat pri-zonieri, luna trecută, la Debalţevo,un număr mare de contractori şimilitari occidentali; că Putin urmă-reşte plecarea grabnică a actualeiconduceri de la Kiev; că, în sens in-vers, liderul ultra-naţionalist ucrai-nean Dmitri Iarosh, vânat de Inter-pol de anul trecut, nu recunoaşte înţelegerea recentă din capitala Be-larusului şi vrea ca America să-i deaarme.

Iar cei mai pesimişti din Vestşi din Est spun că Minsk-2 vaavea o viaţă mult mai scurtă

decât Minsk-1, că separatiştii ruşinu vor mai lăsa niciodată din mâinice au câştigat în ultimele două luni,că ”naziştii şi trupele de asalt (de laKiev) vor continua să asasineze ruşi,că neoconservatorii americani vorvinde, în continuare, arme în Ucra-ina, că liderii făţarnici ai UE vorprotesta mai departe; că Rusia luiPutin, la fel ca Nero, va contemplacum arde Ucraina, că acea ţară esteca un tren scăpat de sub control, cufrânele rupte, care se îndreaptă înmare viteză către o catastrofă de

coşmar”…

Minsk: o pace, o fars ă ,o vânzare, sau unscurt armisti ţ iu?

Radu Toma

7/21/2019 Vorba nr. 106

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-106 6/16VORBA se ascultă dar se şi citeştePagina 6

nterviu COTIDIANUL cuGeneralul de brigadă (r)

Aurel I. Rogojan

Cotidianul.ro: Am fost martorii

orva momente de suspans în ca-Serviciul Român de Informaţii at scos la rampă de evenimentee l-au plasat în centrul atenţiei:cţiile negative faţă de interviulectorului SRI George Cristian

aior, demisia ori demiterea in-mpestivă a acestuia; acuzele pu-ce grave aduse de deputata Elenarea generalului Florian Coldea,m adjunct al directorului SRI; unrciţiu, în opinia noastră, ne-şit al Comisiei parlamentare de

ntrol de a salva aparenţele. Săelegem că SRI are probleme?

General de brigadă (r) Aurel I.gojan: România este statul post-

munist cu cea mai săracă, lacuna-şi vulnerabilă legislaţie a dome-

ului securităţii naţionale şi a acti-ăţii serviciilor de informaţii. Pee de consecinţă, întreaga comuni-e naţionala de informaţii are pro-me foarte serioase, care s-au cro-izat şi au anchilozat conduitaviciilor în tiparele unei doctrinesecuritate cu izvoarele în perioa-depăşită a Războiului Rece. De aceea, în faţa societăţii, a oa-nilor care au astăzi o cu totul altă

rcepţie asupra nevoii de Securita-serviciile nu ar trebui să vină cusaje de forţă. Desigur, la nevoie,ormaţia direcţionează forţa, darivitatea serviciilor este secretă şi

n raţiunea de a nu percepute catrumente ale forţei represive.r, din nefericire, adoptarea unuidel de conduită impropriu lumiiormaţiilor secrete duce serviciile

zona exercitării de atribuţiiiţieneşti.

După 25 de ani de reforme demo-tice ale serviciilor, ni se pare o

ncluzie îngrijorătoare.

Ştiu ce arm şi cunosc intim toa-încercările de depăşire a acestuindicap, pe care îl consider un actsubminare a ordinii constituţio-e, un sabotaj la care au subscriste partidele parlamentare, dar şiităţi departamentale de infor-ţii, care-şi doreau şi ele un statutidic de acelaşi calibru cu Servi-l Român de Informaţii.

Ce responsabilitate revine parti-or?

Au proclamat demagogic depoli-area serviciilor, dar nu au accep-

operaţionalizarea acestui princi-u într-o lege a supravegherii şintrolului parlamentar, într-o lege

a statutului oţerilor de informaţii, în însăşi organizarea şi mecanismulde funcţionare a serviciilor de infor-maţii şi, de ce nu, în crearea insti-tuţiei independente a inspectorului

general al comunităţii de informaţii.Sunt modele în SUA, Canada, Ma-rea Britanie ş.a.

Dar au existat iniţiative legisla-tive în acest sens?

Desigur, au existat. Unele chiarca soluţii rezultate din studii şi cer-cetări doctorale. Fiindcă, este binede ştiut, suntem ţara cu cei maimulţi doctori în materie de infor-maţii pentru securitate naţională.Cum au apărut, ce mesaje transmit în spaţiul public şi pe unde suntunii dintre ei reprezintă o problemăcare-mi depăşeşte disponibilitatea

exprimării publice decente. Spunasta ca să nu creadă cineva că mi-adispărut curajul.

Dar este bine să reţinem că s-afăcut cercetare temeinică în materie.Serviciul Român de Informaţii aavut, începând din 2002, poate maiare, nu cunosc, şi un Centru pentruStudii şi Cercetări de SecuritateNaţională.

Cine şi de ce a blocat legiferareadomeniului securităţii şi al activi-tăţii serviciilor?

Să o luăm metodic, pe puncte:

1. Obişnuinţa serviciilor, ab ini-tio sau a mundo conditio, de a-şiscrie legile şi incapacitatea de a seface înţelese de legiuitor de ce le-auscris aşa.

2. Capacităţile, inclusiv secrete,ale serviciilor de a temporiza sinedie nalizarea procesului de adop-tare a proiectelor neconvenabile.

3. Lupte interne ale partidelor,pentru asumarea paternităţii iniţia-tivelor legislative. În cazul Partidu-lui Social Democrat, de exemplu, înperioada 2001-2004 au existat celpuţin patru grupuri de interese,ecare cu viziunea proprie, susţinu-tă evident de primatul controluluiasupra domeniului.

Guvernul, respectiv echipa pre-mierului Adrian Năstase, a promo-vat propriile proiecte şi le-a sabotatpe toate celelalte, iar de la Cotrocenis-au sabotat proiectele Guvernului.

Preşedintele Comisiei parla-mentare de control al SRI, deputa-tul Ion Stan, a avut iniţiativa unuipachet legislativ complet, de cinciproiecte de legi, care să acopere în-treg spectrul necesităţilor de legife-rare.

Comisia de apărare a CamereiDeputaţilor, prin preşedintele aces-teia, Răzvan Ionescu, a iniţiat sepa-

rat un alt proiect. Vicepreşedintele Camerei

Deputaţilor, Cameliu-OliviuPetrescu, a avut o cu totul altăiniţiativă, cu care l-a enervat pe Ion

Iliescu, deoarece venise cu propu-nerea consacrarii de jure a Comuni-tăţii Naţionale de Informaţii, exis-tentă de facto. Ion Iliescu se pare căa văzut în “comunitatea informati-vă” o ameninţare la adresa CSAT-

ului. În toate echipele de redactare a

proiectelor erau cooptaţi şi repre-zentanţi ai serviciilor, care, evident,nu exprimau unitate conceptuală.

4. Dorinţa nemărturisită, dar evi-dentă, a guvernelor de adjudecare aunei felii cât mai consistente dintortul puterii informaţiilor secrete.De altfel, interminabilele războaiedintre palatele Cotroceni şi Victoria îşi aveau cauzele, dincolo de parta- jarea “parandărătului”, în pondereadeţinută în controlul serviciilor. Deaici atâta agitaţie în legătură custructurile departamentale de infor-maţii, în special cele pendinte deministerele de Interne şi de Justiţie.

5. Realizarea de către clasa politi-că a faptului că, pe măsuraexerciţiului alternanţei la putere,lipsa de reglementare, ori o regle-mentare imprecisă şi nepredictibilăeste mai avantajoasă intereselor departid decât rigoarea legislativă.

6. Interesul serviciilor de a nuintra sub rigorile unei legislaţii caresă le oblige la o revizuire radicală a“procedurilor tradiţionale”, să leimpună supravegherea şi controlulParlamentului, după standardeleCentrului de la Geneva pentru Con-trolul Sectorului de Securitate.

7. Lobby-ul negativ al unor enti-tăţi private refractare la orice com-petenţe ale serviciilor de informaţii în sfera economicului.

8. Jocurile politice ale opoziţieiparlamentare şi neparlamentarecare aveau la bază doar raţiona-

mentul că tot ce face puterea trebuiedemonizat şi demolat.

9. Campanii de presăcu puternic impactpotrivnic iniţiativelorlegislative. Dacă levom analiza, vom con-stata că nu tot ceea ces-a spus era adevărat,sau nu era deloc ade-vărat. 10. Inducerea, abilacoperită, prin inter-

mediul agenţilor de inuenţă şi almedia, a unor ingerinţelor străine

care vizau şi vizeză dereglemetareaşi vulnerabilizarea domeniul securi-tăţii naţionale.

Foarte interesant acest expozeu,argumentaţia are o logică, ceea cear însemna că trebuia să se încer-cat depăşirea situaţiei?

Da, au fost făcuţi paşi impor-tanţi. Primul a fost un proiect naţio-nal pentru promovarera culturii desecuritate în sfera legislativului,executivului şi în societate, la nive-lul comunităţilor de afaceri, acade-mice, al organizaţiilor neguverna-mentale. Al doilea, adoptarea Doc-

trinei Naţionale a Informaţiilor deSecuritate, un document de concep-te şi breviar de termeni specici,pentru cunoaşterea şi înţelegereadomeniului şi a problemelor securi-tăţii naţionale.

Unde s-a ajuns cu aceşti paşi?

Tot pe fundăturile întunecoaseale beznei politice. Ale acelei beznecare a ţinut România în situaţia de anu se putea adopta în Parlamentdocumentul strategic de apărare aţării, după ce la revizuirea din 2003a Constituţiei au fost induse confu-

zii conceptuale de natură a da îna-poi, în secolul anterior, congura-rea sistemului de Securitate naţio-nală.

Practic, fără claricări conceptu-ale de nivel constituţional, nu esteposibilă reforma instituţional- juridică a Armatei, Serviciilor şiPoliţiei.

Cine armă că a reformat dome-niile menţionate, cu baza consti-tuţională existentă, nu ştie ce spuneUn cuvânt din Constituţie poatesemnica revoluţionarea unui do-meniu şi arhitectura unui sistem cuzeci sau sute de mii de oameni.

Vlad Dumitraș

Securitatea naţională între locuricomune, ambiţii şi incultură politică

Albina Coop” Orăştie organizează:mese festive și evenimente la:

Restaurantul„Coroana”

Pizza sau meniul zilei: 12 leiÎnscrieri şi relaț ii la sediul „Albina Coop”,

sau la telefoanele:0254-241.716; 0733-732.200 şi 0723-381.840

7/21/2019 Vorba nr. 106


Ştiu că ţi-e greu, fără semizeu

O mare eroare umană, nu zic şiiciară, că nu mă pricep – se pro-se şi iaca. Din vârf în şanţ. Din

ă în subsol. Din pufărie în puşcă-Din gazelă în şobolăniţă. Dinţie de pas în frecuş de nas. Dinian băsescu trasă în a trage desescu traian. Fucibucibucal oriibucipix (într-un fel de feisbuc îniantă de pârnaie), dai lacrimăpă săgeată. Prea- înalt-măreţul pee-l aştepţi nu vine după tine cuac canoe prin canal, că pe undealtundeva, nici al mânecii, nici alcului. Nu ai vedere la mare ci lae.Acuma e nasol rău, barem apu-i să dai cu ţopul şi cu mopul. Ce-ce sigur îţi va folosi. Încearcă dei mai mult pe sub masă, fă-te că-ţi pasă. Nu-ţi risca unghiile să leeşti cu cărămida, nici freza să ţi-o

împăunezi cu furculiţa de plastic. Şi,mai important, nu zii cum te chea-mă, răspunde numai cu numărulăla de ţi-l dară cadou. Iar de Ziua îndrăgostiţilor, nu bălmăji de Ali-nuţa, nici măcar de bancuri cu ea;nici de Traian, nici măcar de bancuri

cu el. În general (nu Coldea, ci aşa,anonim), nu bântui prin somn, căsigur se poate înregistra.

Dacă nu ţi-au pus în garderobăpoşetuţă, nu-ncerca s-o şparleşti p-aalteia, ca să n-o iei în cioc. Şi dacănu ţi-au dat nici toc, stai cuminte căpoate îţi vor da măcar cerneală. Casă poţi zugrăvi pereţii, cum aud că-

ţi exprimaseşi vrerea. Cu tapetul n-osă e aşa de complicat, mă gândesccă-ţi vor da voie la “Răpirea din se-rai”. De mobilă, ce să zic, o masă ţi -ar de ajuns, să stai sub ea, iar dacămusai vrei, şi pe ea, să explicitezi

altora cum ai învăţat că se face. Nu-ţi e frică, nu vrea nimenea să-ţifacă felul hâşti- bâşti, că n-ar avea

farmec, numai să te chinuie pân’ laloc comanda. Fii cuminte, Ţuţi, că până să apa-

ră rubrica asta poate vei dezares-tată pe motiv lesne de-nţeles, deciripeală. După care o s-o iei de lacapăt, cu al doilea mandat de ares-tare, cu al treilea, şi tot aşa, or maiveni ele şi altele, fără număr. Pânăsă devii fosilă, sigur îţi vor da dru-mul de tot, să sperăm că nu de pevreun acoperiş. Păcat că nu vei maiapuca să mergi la Nana decât unde-va departe-n timp şi în vizită, tot pela gard, dar asta nu-i grav, că-ntre

timp te obişnuieşti cu noţiunea. Pen’că mi se pare normal să nu mai aifulg de pene de avere, când or ter-

mina ăştia cu tine, să te lase-n cioaragoală, mai ceva ca-n Playboy. Pemotiv de recuperarea prejudiciuluiprin furăciune.

Hai pa, somn uşor cu faţa la pe-rete, să visezi dincolo de el, poţi să-lşi râcâi să nu-ţi pierzi ideile pentruce vei debita mâine-n pagina ta decondamnată politic, nu-i aşa, perse-cutată de justiţia independentă, vă-zuşi, după ce ai candidat numa’ aşasă-i faci în ciudă la Makovei, pestekapu’ la Kovesi. Da’ asta e, gândişică-i cârmaciul veşnic potent, politicevident. Ce pot io să-ţi doresc, to-

tuşi? – să-ţi e până la urmă alături,pe veci, pe cod penal şi pe barcavisurilor!

Ceea ce ocialii nu pot spune, analiştii spun.Criza din Ucraina reprezintă o veritabilă bom-

ba cu ceas. Extrem de periculoasă pentru România

Tratativele de la Minsk ar eşuat, chiar dacă nu ar fost încălcat moratoriul. Erau oricum un paleativ. Oformulă diplomatică consimţita de şei de state pen-tru a ascunde opiniei publice adevărul. Un adevăr pecare nici ocialii de la Bucureşti nu sunt în măsură să îl enunţe în mod public.

Î n cazul unui cutremur major, chiar dacă există oprognoză cu câteva minute înainte, procedura

standard este că cetăţenii nu sunt anunţaţi. Dacă ar anunţaţi, panica ar crea prejudicii mai mari decât cu-tremurul în sine. La fel se întâmplă şi în cazul altorcataclisme. Şi nici în ceea ce priveşte iminenţa uneimari conagraţii armate, lucrurile nu sunt discutatepublic. Din acelaşi motiv. Despre războiul civil dinUcraina, care s-a transformat, pe zi ce trece, într-unrăzboi clasic şi într-o ameninţare majoră pentru în-

treaga regiune şi, în primul rând, pentru România, s-

apus, până una-alta, un capac.

Dacă ocialii de la Bucureşti nu îşi pot permiteluxul de a spune lucrurilor pe nume şi de a-şi

asuma, astfel, consecinţele unei stări de nesiguranţa şide panică, care ar putea surveni şi pe pieţele nanciar- bancare şi în rândulpopulaţiei, pe mineunul, ca outsider, numă împiedica nimicsă spun că ne aăm,literalmente, pe un butoi de pulbere.

Aşa că, cineare urechi de

auzit, să audă. Iar

cine are ochi de vă-zut, să vadă. Câtdespre ociali, leurez să strângă rân-durile şi să ia toatemăsurile cuvenitepentru diminuareapierderilor.

Sorin Roșca Stănescu

Rusia, după marea vânzare din anii 90, seică sub Vladimir Putin din genunchi, nu maiepta o singură supraputere şi e în război cutul fascist. Grecia premierului Alexispras şi-a recâştigat demintatea, refuza cola-area cu FMI, BCE, CE şi cere despăgubiri deboi Germaniei. Premierul Victor Ponta nu

mnează Acordul cu FMI. Revolta ortodoxă e rească. După imensulc 1989, când lumea aştepta refacerea unităţiiştine, a urmat o perioadă de lehamite şi de

omovarea, fără tragere de inimă, a unităţiinico-economice mondialiste, fără Dumne-

u: modernizare (laică) fără occidentalizateigioasă). Asta e mărul discordiei, ne asigura

tin, nu Ucraina. Occidentalii, azi prizonierii unui laicismgant, unei imagini deformate a islamului şiştinismului sunt şi ei în derută, aşa că greco-

voslavnicii prota de lipsa de unitate dinărul catolicilor şi protestanţilor, adică a cato-lor care au trecut prin Reforma. Ei câştigep până la Marele şi Sfântului Sinod Panor-ox de la Constantinopol, 2016. La începutul anilor 60, după ridicarea anate-i reciproce de către Patriarhul grec şi Papa

ma să aibe locun Sinod Panortodox (ultimul

vut loc în anul 787) simultan cu al doileanciliul de la Vatican. Sinodul n-a avut loc din cauza Lagărului

munist. În timp ce Conciliul a pus bazeletinderii, sfârşitului Războiului Rece şi uni-i creştine. Ce vor greco-pravoslavnicii? Un Imperiu de

Moscova la Muntenegru (A. Dugin), o Uniu-Eurasiatică, un URSS fără Karl Marx şi izo-ea, discriminarea Cortinei de Fier, dar carecum ar genera a la long aceleaşi problemeio-economice, care au dus la prăbuşirea La-ului moscovit. Vezi dictatura de dezvoltare,

nortodoxie, panslavism. Occidentalii s-au luptat mereu pentru refa-ea unităţii creştine şi salvarea creştinismuluiental ameninţat de Islam, cu sabia, cruciaţii,

bună înţelegere a egalilor, la Conciuliul deFlorenţa 1437 (vezi Biserca unită cu RomaArdeal), mai recent cu generozitatea de la

nciliul Vatican II. Creştinismul respira cuplămâni.

Tensiunile, urmare a lipsei de unitate creşti-a dus la deformări grave şi în vest: ateism,dernism, materialism, naţionalism, fascism,

socialism, naţional-socialism, consumerism. Deaceia aşteptările de la Sinodul Panortodox suntla fel de mari în vest şi est. Mai mult decât atâ-ta, civilizaţia creştină este model pentru lume.

Un mileniu de adversitate a creat însă un întreg catalog de prejudecaţii reciproce, care înaceste zile de criză, din Ucraina până în Grecia,reapar ca cipercile după ploaie. Deja simpatiaşi respectul pentru ortodocşi din anul 1989 e pecale de dispartie, iar greco-ortodocsii, cetăţenide categoria II, se văd din nou ameninţaţi defantome fasciste.

Cum s-a ajuns aici? Imediat după MareaSchismă, în sec. 11-13 Revoluţia papală a pus

bazele civilizaţiei occidentale actuale prin san-ticarea raţiunii: raţio, ştiinţa şi şcoala de lagreci; dreptul, individualitatea şi proprietateaprivată de la romani; ambele puse apoi în sluj-

ba esatoligiei şi eticii Bibliei. Sinteza străinăortodoxiei. (H.J. Berman; P. Nero). Occidentalii

îl preamăresc pe Creator prin muncă (dupăprotestanţi condiţia mântuirii), perfecţionareacondiţiilor de trăi, ortodocşi cred că astfel Eleste mai degrabă trecut cu vederea şi trădat.Primii se uită de sus la mizeria materială dinest, ortodocşii cred în superioritatea lor duhov-

nicească şi sobornicească. (F. Dostoievski; A.Solgenitin). După eşecul modernizării ţariste, început de

tarul Petru I, în sec. 20 ortodoxo-comunistiisperau ca imitând revoluţia industrială, cu aju-torul unei dictaturi de dezvoltare, ajung dinurmă şi chiar depaseasc occidentul. Eludând

însă Revoluţia papală, dialogul, unitatea cuRoma, totul s-a năruit, iar azi ortodocşii Putin,Tzipris, Ponta sunt dezorientaţi.

Ce-i de făcut? Lumea aşteaptă ca SinodulPanortodox să depăşească dezorientarea, revol-ta actuala prin refacerea unităţii, fără de carecivilizaţia creştină, fractură dintre est şi vest,generează conicte binecunoscute de la de Ma-rea Schisma la Războiul Rece. Vezi criză deastăzi din Ucraina, Moldova, România, Grecia.

Istoria reşte nu se repetă, nimeni nu maivrea un război mai ales al creştinilor între ei,sau o imitare supercială a vestului, o moder-nizare fără occidentalizare, ca cea de după anulrevoluţionar 1989. Dorinţa de refacere a unităţiicreştine în era globalizării fără graniţe e maiputernică ca niciodată. Suntem martorii debu-tului unei noi ere istorice?

Viorel Roman

Daniel Marian

7/21/2019 Vorba nr. 106


NICOLAE ADAM s-a născut în38, la Orăștie. A absolvit Școalaedie de Arte Plastice din Bucu-ști, secția „Sculptură” (1952-

56) și Institutul de Arte Plasticeon Andreescu” din Cluj - clasaofesorului Virgil Fulicea956-1962). După terminareaudiilor funcționează ca me-dist la Casa Creației Popu-

re Deva (1962-

1964); S-

aabilit în locul de origine,crând în domeniul cercetă-

etnograce și de artă po-ulară (Muzeul de Artă Po-ulară Orăștie - 1964-1989).onsilier de specialitate laspectoratul pentru Culturăjudețului Hunedoara (1990000). Membru al U.A.P.iliala Deva). Debutează public cu baso-lieful „Dacii în lup-” (1962). În 1971 întreprinde o călă-rie de studii în Cehoslova-a. A participat la expozițiileganizate la Deva, Sibiu,raiova, București. La primapoziție personală, i-au fostmarcate lucrările ciopliterect din lemn, într-o viziu-euritmică* a formei - LU-

AN BLAGA, o gură sta-ară; LUPENI 29; machetamonument PALIA DE LA

RĂȘTIE. În căutările sale, sculpturaonumentală constituie onstantă. Dintre proiectele monument, prezentate

omisiei de artă monumen-lă București, s-au materia-

at în cadrul unor comenzi

ociale: Grupul PALIA DE LAORĂȘTIE (marmură de Rușchița,Orăștie, 1974); Bustul monumentalOVID DENSUȘIANU (bronz,Densuș, 1970); Bustul ION POP-

RETEGANUL (bronz, Deva, 1970);portretul monumental MICHAELKLEIN (bronz, Hunedoara, 1994);

bustul monumental NICOLAUSOLAHUS (bronz, Orăștie, 1998);AUREL VLAD (bronz, Orăștie,2002), ș.a.

A sculptat mai multe MONU-MENTE ALE EROILOR, gen„troiță” - în lemn de stejar(Orăștie, 1994; Hațeg, 1995) și înmarmură de Rușchița(Hunedoara, 1996).

A realizat lucrări de artă monu-mentală – ambientală: IZVORUL

DE AUR AL DACILOR, custindard-lup (bronz, Orăștie,2001), FLACĂRA OLIMPICĂ(alamă bătută, Deva, 2002)sau JUSTIȚIE (Parchetul Ge-neral București, 2000). A par-ticipat la Tabăra de creație de

la LĂZAREA - HARGHITA,1979, și a organizat Tabăra desculptură, ediția I, de la Vața-

Băi, unde a participat perso-nal, cioplind o piatră locală.Lucrări constituite denitiv,după căutări reluate zeci deani, puține turnate în bronz:MUGUR-FLACĂRĂ I și II(prezentate în expozițiileVAP, liala Deva), MONA-DĂ (ipsos placat cu foiță me-talică, Orăștie, 2003); POAR-TA CERULUI, machetă demonument din ipsos, și înmărime intermediară, din

tablă patinată (Orăștie, 1985).

A realizat, în spirit realist,portrete și busturi:

„Lucian Blaga” (lemn,1971);

„Nedel Aurel” (lemn,1971),

„George Coșbuc” (gips,1972);

„Avram Iancu” (ciment,1973);

„Ion Budai Deleanu” (gips,1995);

„Nicolaus Olahus” (bronz,1998), amplasat în centru is-toric al Orăștiei;

„Michael Klein” (bronz, 1995),amplasat în fața Stadionului mu-nicipiului Hunedoara;

generalul „Ion Bunoaica” (1997)și domnitorul „Alexandru Grigo-rie Ghica” (bronz) – amplasate înCazarma Jandarmeriei din Timi-șoara.

A participat, în 1979, la Tabărade Creație de la Lăzarea (județulHarghita), iar în 1998, la primaediție a Taberei Naționale deSculptură din Vața-Băi.

Elaborează, în timp, compozițiimonumentale:

„Ștefan Luchian” (1973);„Burebista” (1979);

„Omagiu lui Brâncuși” (1978);

„Iancu de Hunedoara” (1989),„Nicolaus Olahus” (1995). În 1980, în colaborare cu arhite

tul Vasile Oprișan, a realizat priectul „Muzeul Dacilor”, o traspoziție modernă a monumentulsolar al dacilor, de la Sarmizegetsa Regia.

În 2002 a avut loc inauguraransamblului arhitectonic de ar„Izvorul de aur al dacilor”, amplsat la Orăștie.

Participă la expoziții colectiv în: Deva, Craiova, Arad, etc., ccompoziții în basorelief.

A fost prezent la simpozioane sesiuni științice, a publicat studși articole despre arta și folclor

hunedorean.

Nicolae

7/21/2019 Vorba nr. 106


ucrări realizate în mărime de-ă în ipsos, în așteptarea turnă-materiale denitive (ca lucrări

or public): PASĂREA CARE ÎȘIZBORUL (2001), destinată ora-i francez Fenouillet; CASCA-pentru barajul de la Râul Ma-Hațeg; FIR ASCENSIONAL,împreună cu o a doua IDEEA

RII, să e axă monumentală aspațiu liber din Alba Iulia;

PILE LUI VLAICU, idee-

hetă de monument, la intrarearăștie; MONUMENTUL EROI-, pentru Orăștie. Realizează

area SEMNAL, din alamă șin, evocând 1900 de ani de laoaiele daco-romane, în cadrul

MORIALULUI DECEBAL, lu-e care va ridicată alături dede circulație internațională, și

dată, între cele două Sarmize-se. Continuă căutările de por-stică monumentală: COȘBUC;EBAL (un basorelief în bronz,

expus la Costești în 1975); AVRAMIANCU (ciment patinat, 1964; mar-mură, 1976); DOMINIC STANCA(bronz).

În 1973 realizează bustul lui„Ovid Densușianu”, amplasat încentrul comunei Densuș.

Între anii 1974-1975 realizeazătrei altoreliefuri compuse prisma-tic, dedicate momentului literar„Palia de la Orăștie”, sculptură -gurativă, cioplită în marmură albăde Rușchița. Soclul din beton, înplan triunghiular, de un metru înălțime, sprijină un amplu basore-lief realizat din marmură, înalt de 3m și lat de 2,5 m, care-l reprezintăpe Șerban, ul diaconului Coresi,alături de Marian Diacul, ținând înmâna dreaptă un exemplar din„Palia de la Orăștie”.

A mai realizat, cu scop ornamen-tal, o serie de frize cu tematicăsportivă și istorică, pe pereții exte-riori ai sălilor de sport din Orăștie,

ai Muzeului și Spitalului Nou - lucrări de dimensiuni mari, directpe zid. (Multe dintre lucrările sale sunt

rodul colaborării artistice cu soțiasa, Lucia, care a realizat și ea lu-crări de sculptură: AUTOPOR-TRET, 1970; MÂINILE DĂRUIND(ipsos); PLÂNGERE – machetă demonument funerar pentru mineriidin Valea Jiului; ROMÂNIA-

POARTĂ DE INTRARE ÎN U.E.,proiect de arc monumental semni-când curcubeul, ș.a.)

Contribuții în presă, privind do-meniul de specialitate și pe celetnologic, despre CĂLUȘ, despreSTÂLPI FUNERARI, etc. În anul 1999 i s-a acordat titlul de

„Cetățean de Onoare” al Munici-piului Orăștie.

* EURITMIE

1. Armonie de sunete, de linii, de miș-care, etc. (în muzică, în dans, în vorbire,etc.).

2. Funcționarea regulată a unei activi-tăți organice ritmice.

3. (Medicină) Ritm regulat al pulsului.

Resursele materialului: Razba, Maria - „Personalități

hunedorene”-

Oameni de cultură,artă, știință, tehnică și sport (sec.XV-XX) – Dicționar; Ediția a II-a

revăzută și adăugită, Editura„Emia”, Deva, 2004; pag. 12; Velea Dumitru – Nicolae Adam, aplecat asupra „Măsurii de aur” (IV)– În „Matinal”, sâmbătă-duminică,26-27 aug. 2006, Nr. 4607; pag. 4

Colaborări publicistice: „Informația Orăștiei”, „Revista Orăștiei”, „Palia”, „Cuvântul liber”, „Ritmuri”, „Arhipelag”.

Lucrări publicate: Orăștie. Fragmentarium.Documentar 1995. (Selecția docu-mentelor - realizată de NicolaeAdam – Orăștie, 1995; Tipărită laS.C. Gutenberg, Deva) „Sculptorul Gheorghe Anghel”

- În revista „Ritmuri hunedorene”,mai 1969

„Despre stilul și arta stâlpilorfunerari” - În revista „Ritmuri hu-nedorene”, mai 1968

„In memoriam, Generalul de

brigadă Viorel Cugerean” - În„Revista Orăștiei”, Nr. 1(5), Seria

III, februarie 1997; pag. 2-

3

Proiect pentru un muzeu al

„Soarelui de andezit” - În „Orăștia în spiritualitatea românească” - cu-legere de texte; Ediție îngrijită, pre-față și note de Aurelia Baciu și Pe-tru Baciu; Editată de C.C.D. Deva,sub egida Despărțământului„Astra” Orăștie; pag. 261-262

„Considerații asupra șelor decercetare” - În: „Miorița”, revistă deetnograe și folclor, Nr. 4-5, 1998;pag. 91-92

Adam Nicolae - „Muzeul raio

nal Orăștie” - În „Drumul socialis-mului”, Nr. 3102, 1964

Adam

Pentru a sprijini demersul de publicarea cât mai multor personalități ale zoneinoastre și nu numai, vă rugăm să ne aju-tați cu materiale (fotograi sau/și texte).

Noi le vom scana sau fotograa - dupăcaz - ca acestea să rămână în posesia

dumneavoastră, incluzându-vă ca sursăla materialele ce vor în viitor

publicate. Adrese: Str. A. Vlaicu, nr1, Orăștie;

mail: [email protected]; sau tele- fonic la: 0765372065, 0254241356.

Persoană de contact: Dan Orghici

7/21/2019 Vorba nr. 106


An de an autorități politice de rang înalt vinn Ungaria în România și mobilizează tineretul

etnie maghiară întro locație aleasă cu grijă. Pengă că le face tinerilor o educație patriotică „laa mai înaltă tensiune” în spiritul unității de

onolit, ceea ce e bine le bagă în cap și minciuniprivire la apartenența Ardealului și la necesi-tea luptei pentru făurirea Ungariei Mari, ceeae rău. De aici apar mereu idei, fapte și demon-

rații antidemocratice, antiumane și antiromâ-ști, care, în loc să se reducă, se înmulțesc ,timpcare toleranța românilor slăbește, ba lasă im-

esia, uneori, că se stinge. Ambele atitudinisuntgubitoare pentru cele două popoare.

Stau și mă întreb: „e cineva (structură ocultă)re are tot interesul - și reușește - să menținăte de ani o tensiune permanentă între cele do-popoare prin proliferarea minciunilor și apa-românilor? Este un dirijor chiar atât de subtil

arealul acestei probleme?”

Nu avem noi argumente istorice, sociale, cultu-le și lingvistice cu care să spulberăm rătăcirileestor ambițioși și rău-voitori? Noi cum stăm cuucația patriotică a tineretului? Conceptul esterimat? Nu-i pe placul UE ? La întrecerile spor-

ve și de altă natură între tinerii acestei lumi măucur nespus când îi văd pe câștigători maies,cu câtă bucurie și mândrie patriotică poartăutură drapelele lor și cântă imnul național,

nând mâna în dreptul inimii! Ce-i rău și ce-iricol în asta? Dimpotrivă, este un stimulentntru întreceri, prietenie, înțelegere, cooperare,omovarea valorilor morale și de civilizație. Mândria patriotică intrinsecă smereniei binecu-ntată de Creator, mândrie nealimentată de în-mfare, ci alimentată de dragostea pentru viață,ntru țara supranumită „Grădina Maicii Dom-

ului” și pentru poporul român cu istoria, fru-

usețile, credința și virtuțile lui, alimentată și despectul și prețuirea aproapelui, indiferent denie, este educația patriotică la care mă refer și

care o doresc. Educația patriotică a tinerelor generații, în ca-ul educației globale, are un rol esențial în for-area caracterului și personalității tânărului ro-ân de astăzi, a maturului de mâine. Aș vrea să u înțeles fără tălmăciri și răstălmă-ri: „nu vreau mâi mult patriotism, mai multădependență și mai multă suveranitate decâ unglez, un german, un francez, un maghiar, unandez... Nu! Nu! Nu! Dar le vreau pe toateestea în egală măsură cu ei!” Nici mai mult,ci mai puțin! Mijloacele prin care se face educația patriotică

tinerelor generații sunt multe: istoria, limba,eratura, sportul, muzica, etc. Între cele mai im-ortante, în acest sens, este,fără îndoială, istoria

poporului român. Istoria noastră, a românilor, nua fost și nu este prezentă în extraordinara ei reali-tate și măreție în manualele școlare din învăță-mântul nostru național.

Ce educație patriotică se face tinerelor generațiiprin ridicarea de statui lui Traian, prin venerarealui în așa-zisul imn național, prin repetiția „noisuntem romani!” de la nalul unui cântec dinrepertoriul lui Furdui Iancu sau prin faptul că

timișorenii își fac zilnic cumpărături din „PiațaTraian?! Cine a fost Traian? Un cotropitor, un jefuitor,

un păgân și un anticrist. Și a cotropit doar o partedin Dacia. Geto-dacii din teritoriul ocupat au fost jefuiți îngrozitor! 164 T de aur,331 t argint, ce-

reale, animale, vinuri, miere și multă-multă sarele-a cărat repede la Roma. Cu aceste bogății fura-te au benchetuit 150 de zile, iar romanii au fostscutiți de impozit un an de zile, în vreme geto-

dacii au devenit peste nopte săraci lipiți pămân-tului, un fel de sclavi. Traian a fost un păgân șianticrist (Vezi „Scrisoarea 97” a lui Pliniu cel Tâ-

năr trimisă lui Traian în anul 110 și răspunsul împăratului cu privire la creștinii pe care să-i tri-mită la moarte).

Mai există pe Terra un popor care se-

i venerezeprin statui și alte alea pe cei care i-au cotropit și jefuit? La acest capitol suntem campioni. Statuialui Traian din Deva conrmă!

După moartea lui Traian (117) romanii din teri-toriul ocupat n-au avut liniște. Geto-dacii liberi,colaborând cu cei de sub ocupație, au produspermanente neplăceri romanilor, printre care șivictime. Dintre confruntările geto-dacilor cu ro-manii amintim pe cele din anii 143, 156-157, 245și cea din 274 când, sub conducerea lui Roman(Zenovi), împăratul geto-dacilor, romanii au fostalungați peste Dunăre și astfel s-a reîntregit Da-cia? Nici vorbă de retragerea benevolă a lui Au-relian (27o-275).

Se vorbește, fals!, despre formarea poporului șia limbii române după victoria romanilor asuprageto-dacilor din anul lo6.Se vorbește despre ro-manizarea Daciei! Fals!!! Astăzi precizăm că ro-manii n-au ocupat nici un sfert din teritoriul Da-ciei. După falsicatorii istoriei noastre ar trebuisă avem două popoare românești: românii rezul-tați dintre romani și geto-dacii din teritoriul ocu-pat și românii rezultați din geto-dacii liberi. Totașa și două limbi. In realitate avem un singurpopor și o singură limbă românească. Cum de n-

a explodat istoria?! Se pot forma un popor și olimbă în 16o de ani? Imperiul Austro-Ungar n-areușit în 3oo de ani să distrugă limba română dinTransilvania și să-i asimileze pe români,în ciudaeforturilor draconice aplicate românilor în acestscop. Suntem un popor ancestral, fără data naște-rii. Suntem aici din totdeauna împreună cu Car-

pații, cu Dunărea, cu Nistru,cu Tisa, cu Mureșul,cu Oltul, cu Crișurile, cu bucuriile și cu necazuri-le noastre (Get înseamnă om al pământului pecare s-a născut și trăiește, băștinaș, localnic cu-

noscut și recunoscut de antichitatea adâncă). Culturile Cucuteni și Tărtăria depun mărturie

despre existența multimilenară, înainte de Cris-tos, a strămoșilor noștri pe aceste meleaguri.

In a doua parte a veacului trecut, Marija Gim- butas, în fruntea unei echipe de arhiologi de laUniversitatea Californiei din Los Angeles, căuta în toată Europa vestigii ale civilizației neoliticu-lui cu scopul de a vedea unde sunt cele mai vechimărturii despre această civilizație, existentă cu5ooo de ani înainte de Cristos.

Concluzia echipei de arheologi californieni:

„cele mai vechi mărturii despre civilizația neoliti-că sunt în spațiul Carpatin, în România”. Deci,România este vatra de unde au plecat ceea ce

astăzi numim popoarele Europei«

Ca sursă de mândrie patriotică ar putea constitui și informațiile în legătură cu descoperireauluitoare din Bucegi. Din păcate, nu ni se dă nico informație despre hologramele din „sala proiecțiilor”, din arealul Snxului, despre artefactelexistente, despre puternicul centru energetic șlegăturile lui cu alte centre energetice de pe planeta noastră, despre civilizațiile prezente pe aceste meleaguri cu mii de ani în urmă, despre mesa jul spiritual al strămoșilor noștri cuprins în realitățile de acolo.

Armația ca „de la Râm ne tragem” e falsă cși susținerea lui Dimitrie Cantemir că „suntem

romani nobili și puri, neadmițând amestecul dacilor la formarea românilor”. De la aceste păreri -au aprins multe spirite, iar corifeii Scolii Ardelene au exagerat, în unele direcții, cât s-au priceput. Eforturile pentru demonstrarea latinitățilimbii române au legiferat pentru mulă vreme calimba română se trage din latina vulgaris. Si astăzi sunt mulți care dorm cu această convingereMai anul trecut,la aniversarea a 14o de ani d învățământ în limba română într-o localitate ardeleană, un membru marcant al Uniunii Scriitorilor din România, vorbind despre jaful romanilor, spunea: „Ei ne-au furat aurul și argintulnoi le-am luat ce-i mai scump: limba!"

Studii, departe de a exhaustive, dar de netăgăduit adevăr, demonstrează că „ATENTIE!

limba română stă la baza limbilor indo-

europeneca latina vulgaris a fost limba țăranului gete-dacunitară pe întregul teritoriu al Daciei și că a avunumai graiuri: bănățean, muntean, moldoveanardelean.

Cât privește romanizarea Daciei și latinitatelimbii, române... să m serioși! Până și Petru Maior în lucrarea „Istoria pentru începutul românilor în Dacia" , (1312, pag. 316), scrie: „de aceiamăcar că ne-am deprins a zice că limba română eica limbei latinești, adeca acei corecte, totușdacă vom avea a grăi oblu, limba românească mama limbii cei latinești”. Probabil, (ce probabisigur!) că a cunoscut concluziile la care au ajuncercetătorii de la Universitatea Cambridge dinMarea Britanic.

Istoricii, arheologii și lingviștii noștri știu mulmai bine decât mine aceste lucruri semnalate înarticol, precum și multe altele, fapt pentru care îinvit la dezbateri pe teme educației patriotice tinerelor generații pe baza adevărurilor istoriceculturale, lingvistice și sociale și care să demonstreze în fața planetei: „Cine și Ce suntem cuadevărat”. Să se încheie totodată și cu animozitățile prostești dintre cele două popoare și să trăim într-un climat de pace și cooperare, ca i ai aceluiași Dumnezeu.

Dacă tinerelor generații de români li se va faceo educație patriotică ecientă.

România are viitor!

Florian Brădeanu

icolae Adamălărețul Dac - Friză la Muzeu

Nicolae AdamDraco - Friză la Muzeu

7/21/2019 Vorba nr. 106


Am găsit recent în bibliotecagitală a BCU Cluj un articol inte-ant din 1898, publicat înribuna Poporului”, ziar care seărea la Arad. Textul mi se pareevant dintr-o dublă perspectivă. Pe de o parte, descrie tensiunilestente la vremea aceea în Orăș-

oraș important din punct dedere al componenței etnice, deoa-

e români formau deja o majorita-relativă, dar atât maghiarii cât șiii păstrau proporții semnicati-

Pe de altă parte, articolul mi sere grăitor pentru gradul ridicatlibertate a presei existent în acelment în Austro-Ungaria. Astfel,

dactorii ziarului nu se sau să îimească pe unguri „căpățânioase”, chiar dacă aceștia formauiunea dominantă politic a Tran-

vaniei și majoritară în jumătateaimperiu guvernată de la Buda-

sta.

114 ani mai târziu, o astfel deacterizare făcută românilor dere un ziar din Harghita-

vasna cred că ar provoca oză de isterie în masă, de lastru până la Tisa. Revenind la conictul dinăștie, acesta a fost declanșatdorința comunității maghia-de a utiliza exclusiv numeleguresc al orașului – Szaszva-. Sașii, susținuți de români,u opus acestei măsuri. Iatătul din ziar, publicat subul „Contra sașilor”:

„Dintr’o corespondența re-ntă, cetitorii noștri cunosc ceartantre Ungurii și Sașii din Oreștie.

Deși numai o mâna de oameni, Un-gurii au pretenția, ca toate dupa allor plac să meargă. S’au superatdeci foc, când Sașii au protestat chi-ar în consiliul comunal împotrivamaghiarisării numelor comunelor.

Cu Sașii au votat și Românii, lu-cru pentru care „Szászváros” i-aatacat, dar dl dr. I. Mihu a replicatdemn tuturor pecătoșiilor ungu-

rești.

Afacerea a avut însă urmare, însala congregațiunei comitatuluiHuuedoarei, comitat, unde abiapatru la sută d’or Ungurii. Vorbae însă, că puterea este în mânile lorși nu de aceea sunt ei Unguri, sălase un triumf „uneltirilor naționa-liste”.

Au adus deci chestia în congre-gație, unde șpanul (prefectul –n.r.) ind tare și mare, în ziua de 2Aprilie a nimicit hotărirea represen-tației comunale din Orăștie, carevotase și trimiterea unei deputați-

uni la M. Sa Imperatul, ear’ contra

„autorului deputațiunei”, primariul

Frederich Acker, a pornit cercetaredisciplinară.

E sigur că îl vor și amova dinfuncțiunea pe care o deține în urmaobșteștei încredere de care se bucu-ră atât la Sași cât și la Români. Invieața municipală a terii este decide înregistrat încă o volnicie bruta-lă. De astădată împotriva Sașilor.

Este a doua brutalitate ce li seface. Intâiu a fost cea delà Bistrița.După cum vedem, volniciile au în-ceput acolo unde Sașii verzi câștigăteren tot mai mult. Guvernul vrea în chipul acesta să

-i teroriseze ! Nu

numai pe Sașii verzi, dar’ și pe cei betrâni, mai ales pe aceștia.

Vrea să le spună: Vedeți, luați-venumai după „cei sălbatici”, cum lezice verzilor, pactați numai cu Vala-chii și avem noi ac de cojocul vos-tru!…

Sperăm însă că Sașii departe de ase intimida, vor lupta cu atât maimare energie.

Au să aleagă între următoareledoue: Ori vor lupta vitejește, pri-mind spriginul sincer al Românilorcari au și ei aceleași drepturi de re-

câștigat, – ori vor răbda rușinea casă stee fără glas până și în fața celormai nerușinate abusuri sevîrșite deguvernanți întru a-i desnaționalisa!

Ne place a crede, că vor alegecalea dintâiu. E singura care poa-te duce la resultat. Ţinend cu gu-vernul, ieată, pot vedea, acesta nu-icruță ci făurește într’una legi cutendințe de a ne desnationalisa nunumai pe noi, ci și pe ei.

Dar’ posiția Sașilor e cu atât maiușoară, cu cât au centre mari, stăpâ-nesc o mulțime de orașe în Ardealși au un popor cult. Şi mai presus

de toate au la spate o puternică opi-nie publică: cea a Germanilor,carecând va începe să strige contra sel- bătăciilor ce săvîrșește guvernulmaghiar, de sigur că nu va întârziasă-și producă efectul seu chiar șiasupra căpăținelor groase cum suntcele ungurești.

Din parte-ne dorim ca acțiu-

nea de volnicie maghiară să produ-că între Sași reacțiunea necesară. Pecale legală și pentru întronarea regi-mului dreptății, în totdeauna potconta că vom alăturea cu ei.”

…

Orăștia număra pe atunci în jurde 2.300 de români, 1.200 de ma-ghiari și 1.400 de germani. Tensiu-nile din 1898 și-au găsit rezolvareatrei ani mai târziu când orașul adevenit ocial unul trilingv, cu ger-mana, maghiara și română avândstatut legal. Conform pactului sem-nat de cele trei națiuni, doar o per-soană care cunoștea toate cele treilimbi putea funcționar local. Deasemenea, toată lumea are îndrep-tățită să depună cereri și să pri-mească informații în limba mater-nă, iar la ședințele de consiliu mu-nicipal, ecare ales vorbea în limbalui.

„Tribuna Poporului” a apărut laArad între 1897 și 1912, ind fondatde Ioan Russu-Şirianu, unul dinliderii Partidului Național Român,adept al politicii activiste, și fostredactor la „Tribuna” sibiană.

Despre începuturile cotidianuluiarădean își aduce aminte Sever Bo-

cu în memoriile sale: „Par’că vădacea redacție din Arad, din str.Deak Ferencz, azi Eminescu. Aceamașină legată în sfori pe cari o în-vârtia bietul Indricău, până la ulti-mii plămâni. Pe acel Ion Brânda,Sever Secula, Augustini, cari îmierau colegi de redacție și azi sunt înlumea drepților. Pe acea „ZsirosMami” (Maica unsuroasă) de pestedrum unde luam masa cu câte-ocoroana, sau rămâneam datori cucoroanele. Pe acea odăiță, de 3 pe 4, în care deschideam, ceas de ceasușa, pentru aer. ”

Ce am mai găsim plimbându-mă pe internet

Vedere din Orăștia austro-ungară

Pagina 1 a ziarului„Tribuna Poporului”

Orăștia în primii ani ai secolului al XX-lea/ Foto: www.orastieinfo.ro

7/21/2019 Vorba nr. 106

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-106 12/16VORBA se ascultă dar se şi cite șteagina 12

Ioan Ploscaru(1911 - 1998)

A fost un episcop greco-catolic românpiscopia de Lugoj), deținut politic.

n albul covor,

in gratii ce suete smulg i-a intrat şovăitor un fulg

palmă-l contemplu tăcut, ângând, parc-aş vrea să-l sărut: i-e scump că-i din cer! nu se topeşte pe palma de gheață

istalul de oare, anume trimis pentru

mine!

in bare de er mide s-aştern pe viață, eranțe mai ning pe destine!…

um fulgii căzând, n gingaşi şi lini nu e putere sub cer să-i oprească

face curând cununa de spini

aur etern să lucească…

lespezi în grabă sună paşi grei zgomot de arme de lanțuri… şi chei.

n ordin în şoapte

ampă se stinge

r paşii cu lanțuri departe apun…

țară e noapte, temniță ninge, n lume departe e Sfântul Crăciun.

Cinci cruci neclintite pe astrele-n mers rin spații pierdute crescând se dezvoltă

cinci cruci pe aprinsul imens univers

din gratii stau xe pe boltă.

Cinci gratii de cruce pe geamul opac, aşteaptă şi-un gând să-l sugrume

cinci cruci ce de ani mă xează şi tac şi-s semn de mormânt peste lume.

Am lăsat o cerere la UniuneaScriitorilor să u înmormântat laBlaj, în Mica Romă a lui Eminescu.Am plătit slujba, clopotele, locul.Acu - sigur că în Blaj pot să u înmormântat şi lângă gard, că-i

pământ sacru acolo. Transportulcostă cam mult. Vreo 12.000.Ca membru de onoare al Uniu-

nii - ştiți că eu, Emil Cioran şi Eu-gen Ionescu suntem membri deonoare - sper şi eu să mi se facăcinstea să mă ducă acolo, să mi sefacă şi mie favoarea asta. MarcelPetrişor s-a interesat şi a aat căera un loc în cimitirul comun. Ovi-diu Iuliu Moldovan a vorbit cuepiscopul de la Alba-Iulia şi a ce-

rut să u înmormântatlîngă catedrală, unde-scorifeii Scolii Ardelene!Si Marcel Petrişor a zis căOvidiu Iuliu Moldovan agreşit. Pentru că în cimi-

tirul comun eram singura celebri-tate - ori aici sunt între celebrități.Eu sunt legat de Blaj prin concep-ția mea pan-latină a culturii româ-ne!

O istorie a Franței începea aşa:Franța a fost întemeiată de IuliusCaesar. Si sorbonarzii l-au atacatpe autor pentru că a neglijat pro-toistoria. Că unde-s celții, unde-sfrancii… Dar nu-i totuna să-ți în-cepi istoria cu bolovanii druizilor

sau cu ultimul geniu al Antichită-ții. Aşa şi eu, i-am spus într-unsalon odată lui Mircea Eliade: Nicnu mă gândesc la ciobanii daci!România a fost întemeiată de Tra-ian. Atât! Nu ştiu cine au fost tra-cii. Nu mă interesează. Sau cumspunea Octavian Goga - Suntemdin neam împărătesc… Aşa aspus! Din neam împărătesc! Romala apogeu!"

(România liberă,1991)

m început Postul Mare cucuvintele lui Isus: „Conver -

tiţi-vă si credeţi în evanghelie”.Isus invită poporul să se conver-tească după ce a fost în deşerttimp de patruzeci de zile. Oarenu putea să facă altfel. Cine poa-te cere cu autoritate convertireala evanghelia lui Dumnezeu, lacuvântul iubirii care creează, da-că nu acela care a experimentat propria limită, propria condiţie decreatură, prin experienţa desertu-lui? Imaginea desertului este oimagine puternică, ce ne amin-

teşte cu hotărâre de o condiţie desărăcie, de gol, de spaţiu.vem nevoie de desert pen-tru a înţelege că nu noi

suntem creatorii, că viaţa noas-tră, uneori, aşa de bogată în sco- puri atinse, vise realizate, esteesenţialmente dar.

face „deşert” în Postul Mare înseamnă a găsi

spaţiu, a crea un spaţiu înlăun-trul nostru care să ne permită casă lăsăm să vorbească Duhul,care şopteşte şi nu strigă: „Fiiumil, nu tu eşti Creatorul”. Înschimb, cât de des acţiunile noas-

tre sunt conduse de convingerea că putem totul, că suntem sucienţinouă înşine.

D

eşertul înseamnă a ne foame, a dori ceva, a avea

dor de cineva, care lipseşte dinviaţa noastră. Dar cât de greueste să ne e foame atunci cândavem burta plină! A căuta tăce-rea pentru a face spaţiu Duhuluicare ne ajută să-l privim peDumnezeu cu ochii încrezători ai ului. Ne ajută să m mai sensi-bili faţă de condiţiile de „deşert” pe care le întâlnim în ecare, înviaţa noastră.

D

esertul unui u neascul-tat care devine un huli- gan la scoală, al prietenului des- părţit de soţie, al aceluia care a

pierdut sensul vieţii şi nu ştie săspună la ce-i mai foloseşte să sescoale dimineaţa din pat.

Introducere

C

u semnul auster al puneriicenuşii începem Postul

Mare, un fel de perioadă extinsă aunei „retrageri spirituale” oferităcredincioşilor pentru o reînnoireinterioară. Liturghia Cuvântuluine oferă o parte din „Predica de pe Munte” a lui Isus. În centru dis-cursului său Isus vorbeşte despre

trei angajamente; de baza şi indis-pensabile pentru a lupta cu răulcare este în noi, dar şi pentru adevenim mai buni. A face miloste-nie, adică a practica caritatea fațăde cei nevoiaşi, a ne ruga pentru aintra într-o relație lială cu Tatăl,şi a posti pentru a ne purica su-etul.

Meditaţie

P

racticarea carităţii, a rugă-ciunii, a postului. Acesta

este programul pentru Postul Ma-re pe care astăzi Domnul ne invită

să urmăm. Aceste trei angajamen-te pe care ecare creştin ar trebuisă le practice întotdeauna, în eca-re zi a anului, dar cu o mai mareatenție şi intensitate în timpul Pos-tului Mare. Aceste recomandări,sunt toate caracterizate de un ele-ment cheie care le uneşte: atitudi-nea interioară cu care acestea trebuie să e practicate. Adică umi-lința şi generozitate care ne încli-năm să evităm orice formă de ex-hibiționism mustrat de Isus ca -ind un viciu fariseic „Tatăl tău,care vede în ascuns, te va răsplăti.”

Mt. 6,6). Putem face lucruri bune,la exterior dar, de fapt, sunt dejamurdare din cauza intențiilor co-

rupte şi meschine. Dumnezeu întotdeauna priveşte-n suet. Laaceasta serveşte Postul Mare: puricarea suetelor noastre de tot cel poate murdării, adică gândurile judecățile răutăcioase, răuvoitoare, intențiile ambigue, dorințelepăcătoase. Suetul nostru este, dincauza fragilității condiției umaneun „container” , unde se adunădeseori murdării. Prin urmaredomnul ne invită să ne întoarcem în noi înşine, să ne examinămconştiința, să ne puricăm, pentru

ca toate energiile bune pe care e însuşi le pune în noi să poată să selibereze, să se dezvolte în noi virtuți şi perfecțiuni spirituale pânăla a atinge scopul întregii existenței creştine, adică snțenia.

Este o intimă bucurie spiritualăa şti ceea ce Isus ne promite, căTatăl veghează asupra noastră. Evede totul, dar mai ales, se bucurăsă admire ecare faptă de iubirpe care o facem în secretul iniminoastre, la care nimeni altcinevanu are acces: gânduri de umilințăde puritate, intenții generoase ş

iertare, rugăciuni scurte care zboară spre cer ca săgeți de foc şi dedragoste.

Rugăciune:„Fericit este omul căruia i s -

iertat fărădelegea, căruia i s-a acoperi păcatul! Eu ţi-am făcut cunoscut păcatul meu, nu ţi-am ascuns fărădele gea mea. Am zis: „Voi mărturisDomnului fărădelegile mele”. Şi tu aiertat vinovăţia păcatului meu. Tueşti pentru mine un adăpost, tu mscoţi din strâmtorare, mă înconjori cucântări de bucurie pentru elibera

re” (Ps. 32).

Heinrich Francisparoh romano catoli

Meditatii pentru postul Mare

7/21/2019 Vorba nr. 106

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-106 13/16ORBA se ascultă dar se şi cite ște Pagina 13

Cînd dorurile te-ndeamnă să intri în odaia deotocol a amintirilor, opreşte-te pentru o vremepridvor, îngenunchează, rosteşte o rugăciune ş-oi intră. Salută cuviincios, păşeşte cu grijă, iaşi aşteaptă. Priveşte, ascultă şi taci. Încet- încet le vei recunoaşte. Unele-ţi vor adu-un zîmbet în colţul inimii şi-ai vrea să dai tim-l înapoi. Altele te vor tulbura, au răni încă des-

se… Oricum vor , a le căuta este un act deire. Amintirile nu au vîrstă, nu se măsoară în. Au însă două unităţi de măsură – zîmbetul şirima. Ascultă-le şi pe acelea pe care nu le recunoşti,şi ele cîte o poveste interesantă, care, e îţi vacea, e îţi va de folos, sau îţi va genera efecteundare cu rol prolactic

Prima amintire, prima întrebare

Copilul vesel, care făcea primii paşi în grama-a vieţii, conjuga verbul „a ”, învăţînd totoda-aritmetica anilor. – Mama, dacă îţi spun cîţi ani am, primesc un?

– De la cine să primeşti?

– De la cine vrea să ştie. – Poate că da, poate că…

– Poate că mă întrebi

– Nu am mărunt. – Mă duc să iau opolitană şi-ţi aductul. – Tu vrei să înveţitmetica anilor sau peea a banilor?

– Ce-i aia aritmetică? – Aritmetica este celi inteligent joc, pee îl vei juca mereu.

– Tu joci aritmetica?

– Ştii, de fapt, arit-tica se învaţă şi…

– Bine, mă înveţi şi pe ur-mă te bat la aritmetică.

– Nu este chiar un joc, tu ştii deja aritmetica

– Da, ştiu?

– Sigur. – Hai să jucăm, dar cum, cine începe? Nu cred

că ştiu…

– Uite, primeşti cinci lei. Mergi să cumperi onapolitană cu un leu. Cîţi lei primeşti rest?

– Mmm… Nu m-

ai întrebat cîţi ani am.

– Bine, cîţi…

– Haaa, bravo mie! Am patru ani, voi primirest patru lei. Tra, la, la…

– Să vii repede…

- Am patru ani, ce bine-mi pare! Am patru…Laaa, la, la…

Peste doar cîteva minute, pentru copilul veselavea să se încheie brutal primul capitol al vieţii,pentru a deprinde de timpuriu, gramatica doru-lui.

– Ce-ai păţit, puiul meu? De ce plîngi? Te-alovit cineva?

– … (plînge cu suspine) – Te rog, nu plînge, spune ce s-a întîmplat. Ai

pierdut bănuţii? Nu-i nimic, mai avem…

– Nu…

– Avem…– Nu avem. – Cum să nu avem? Ce nu avem?– Nu avem tată. De ce toţi copiii au tată? De ce

eu nu am tată? Unde este tata?– Ştii… Te rog, iartă-mă…

– De ce plîngi, mama? Îţi promit, niciodată numai vreau napolitane. Strîngem banii şi cumpă-răm un tată, aşa cum am văzut că are Alin…Vrei? Nu mai plînge…

– Puiul meu, nu putem cumpăra tată. Pă-rinţii…

– Cum să nu putem? Eu de ce nu am? Vreautată, vreau…

– Nu ştiu, nu am putut să-ţi spun… Ai tată… – Nu-i adevărat, nu am! Unde este?

– Tatăl tău a plecat acolo sus, la îngeraşi…

– Da? Ce bine-mi pare! Imediat îl rog pe înge-raşul meu să mă ducă la tata.

– Ooo, nu! Te rog, nu. Te iubesc! Nu!– Şi eu te iubesc, dar îl iubesc şi pe tata. Mer-

gem împreună. Îl rog pe îngeraş să ne ducă peamîndoi la tata.

– Semeni cu el, aş vrea să mai stăm, aş vrea săte văd mare…

– Mama, te rooog, nu mai plînge. Mă duc să îlrog pe îngeraş…– Bine, rogă-l pe îngeraş să neajute aşa cum crede el că este bine pentru noi… Şimie îmi este tare dor de el.

– Înger îngeraşul meu, ce mi te-a dat Dumne-zeu, Du-mă la tăticul meu…

Nicolae Crepcia: DRUMUL CU SENS UNIC

AL SPAIMELOR

Editura: Ortoepia, 2014

Nu sunt sigur,şi nici nu conteazăcine ştie ce, dar credcă am fost primul caream scris despre poe-tul Nicolae Crepcia.Cu încredere. Intui-sem în poeziile saledin placheta Pe umă-rul lui Rimbaud (1996)vocea oarecum dis-tinctă a unui nou ve-nit în lirica momentu-lui. Din fericire pen-tru el (zic eu), nu s-a lăsat pradă unui moder-nism sau postmodernism care a funcţionat atâtde bine şi de prompt pentru mulţi dintre con-generii săi. Neînregimentarea sa într-o aseme-nea grupare a fost – conştient sau nu – uncâştig pentru creaţia sa, mai ales dacă o cir-cumscriem unui tradiţionalism autohton e elşi considerat depăşit, ba chiar zdrenţuit de por-nirile în spirit de frondă ale unor poetaştri deduzină.

Fidel, deci, unei exprimări lirice molcom-

ardeleneşti, cu oarecari reminiscenţe Coşbuc-

Goga şi înaintând pe liera Isac-Giugiuca, Ni-colae Crepcia dotat cu un simţ al poeziei accen-tuat-aparte, cu ecare nou volum publicat, in-

cluzând aici şi pe cel de faţă, a adus în creaţiasa valenţe noi în construcţia clar validă a uneiindividualităţi distincte. Astfel, iată cum înţele-ge el să reecte poetic o meditaţie despre o sta-re anume a eului: „Tăcerea-i o grădină/în carecresc disperările/frumoase şi neînduplecate/disperările care obligă/disperările roditoare/(…)”(pag. 47). Se constată aici, parcă mai multdecât în altă parte, o expunere de trăire broda-tă pe o introspecţie cu nuanţări dureroase, rea-litate care nu e tocmai nouă la autor, mai de-grabă, ţinând seama şi de multe alte poeme alecărţii de faţă, aş numi-o ca ind o aprofundareanalitico-psihică evoluând de la abstract la con-cret. Adică, lămureşte lucrurile şi mai bine

Crepcia: „Dezghio c un gând/şi în interiorul lui/descopăr un alt gând/apoi în acesta alt gând/(…)/şiiarăşi şi iarăşi/în uşa unui gând nou/îşi aşteaptărândul alte noi gânduri/ca nişte miei/la poarta aba-torului/fără să ştie de moarte//” (pag. 21). Acum numai există nicio îndoială: plonjarea în cu-noaşterea de sine este o realitate indiscutabilăşi ţine de ansamblul maturităţii sale literar-

artistice. Fie şi dacă procedăm la o simplă reducţie a

întregului conţinut al căţii, cele două citatesunt edicatoare şi indisolubil legate de untitlu de volum aparent riscant. Nici vorbă! Dru-mul cu sens unic al spaimelor este (încă) o dovadăcă Nicolae Crepcia îşi rotunjeşte zestrea indivi-dualităţii poetice pe măsură ce ne pune la dis-poziţie noi apariţii editoriale. Şi, chestiune, im-portantă: prin poezia sa, ne regăsim, deseori,pe noi înşine…

Dumitru Hurubă

Felicia Popa

Romeo DobrotăEu, tu și soarele

7/21/2019 Vorba nr. 106

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-106 14/16 VORBA se ascultă dar se şi citeștePagina 14

Cea mai bună plantă în prim ajutor: ardeiuliute roşu! Opreşte sângerarea, oricât de puterni-că ar , în doar 10 secunde! În plus, opreşte ataculde cord!

Ardeiul roşu a fost utili zat continuu, de peste9.000 de ani, de amerindieni, că aliment şi medi-cament deopotrivă. Iuţeală din gustul sau estedatorat prezenţei capsaicinei, ingredientul cel maiactiv din ardeiul iute. În mod surprinzător,“iuţeală” nu reprezintă un gust, ci mai degrabă o

senzaţie. Nu există papilele gustative asociate cuaceastă capsaicina. Ardeiul roşu este plantă care ar trebui să nu

lipsească din cabinetul niciunui medic de familieşi nici din trusa medicului urgentist. Şi asta pen-tru că ardeiul roşu opreşte extrem de rapid sânge-rările severe în doar câteva secunde. În afară deasta, planta are multe alte benecii de sănătateexcepţionale, precum oprirea unui atac de cord îndoar câteva minute de la ingestie. Iată ce declarăde exemplu un medic american: “În 35 de ani depractică, nu am pierdut niciodată un pacient cuatac de cord, în vizitele de la domiciliu, iar moti-vul este acesta: atât timp cât încă mai respiră, lerecomand pacienţilor să toarne o lingură de ardeiroşu pişat într-o cană de apă erbinte”.

Cum se utilizează ardeiul roşu pentru rănile externe?

În mod normal, până când veţi număra la zece,

sângerările abundente ar trebui să seoprească complet după administrarea deardei roşu. Praful de ardei iute se aplică din belşug şi direct pentru a reducere sângera-

rea sau rană. Aplicând astfel, sângerarea trebuiesă se oprească în termen de 10-15 de secunde. Ar-deiul iute poate folosit pentru tăieturi mici şizgârieturi. Dacă avem de-a face cu o rană marecare sângerează abundent, sunaţi la Salvare, dar, în acelaşi timp, puneţi o mulţime de praf de ardeiiute.

De ce opreşte sângerarea? Pentru că ardeiuliute conţine un puternic stiptic (o substanţă capa- bilă să oprească sângerare atunci când se aplică

pe o rană.) Ea face acest lucru prin egalizarea ra-pidă a tensiunii arteriale şi declanşarea coagulăriisângelui. Nu numai că sângerarea se opreşte ra-pid, dar ea şi dezinfectează în acelaşi timp, aşa cănu trebuie să vă faceţi griji cu privire la infecţie.Surprinzător, mulţi oameni spun că praful de ar-dei iute roşu nu ustura atunci când este aplicatdirect pe o rana deschisă!

Iată ce spune Dr. Richard Schulze cu privirela acest subiect: “Nu există nicio plantă careopreşte sângerarea mai repede decât ardeiuliute roşu, chiar şi pentru hemoragia internă. Elnu numai că opreşte sângerarea, dar şi curată,dezinfectează, şi chiar etanşează rana. În plus,el nu arde. Pe răni proaspete deschise, nu sesimte nimic. Cantitatea mare de vitamina A şi

vitamina C din ardeiul iute roşu curata şi de-zinfectează”.

CANINĂ

ORIZONTAL: 1) Mamiferdin familia canidelor folosit capază - Mâncare preferată decâini (pl.) - 2) Zodia Câine de. .. din Zodiacul chinezesc (pl.) - A îndemna un câine să urmă-rească pe cineva. 3) Formatăde câini cu aceleaşi trăsături - Dog fără coada! 4) Parte a şti-inţei pe care o “cunoaşte” câi-nele matematician de la circ. 5)Ogar la mijloc! - La câine celde câmp vizual are o valoarede 240 de grade - 123 la talie!6) . . . Caine care a candidat lapreşedinţia SUA - Grupuri decâine. 7) Tip de mâncare speci-ală atât pentru câini de taliemare cât şi pentru câini“junior” - Cel auditiv estefoarte dezvoltat la câini. 8)Legătura dintre om şi câine - 13 rase! – Cursă FIA. . . de laBucureşti în timpul căreia aintrat un maidanez pe pistă. 9)

Produceri de ultrasunete folo-site la alungătoarele de câini - Câine bun de pază (fem.). 10)Aşa cum este un concurs decâini. VERTICAL: 1) Cel care l-acreat pe Bubico, câinele

“cocoanei care îl mângâie mu- mos”. 2) A păzi aşa cum faceun câine - A simţi o frică înfaţa unui câine (re.). 3) Sino-nim cu “Mars¸!” (interj.) - Atri- but pentru un câine ciobănesc.4) Acţiune a unui câine împo-triva unui inamic - Rase fărăorigine! 5) Coadă de căţea! - Un pic de domn englez - 34 decâini! 6) Învăţate de un câinedresat. 7) Prietenul câinelui - Prăjit bine. 8) Nerv foarte dez-voltat la câine - Nota 2. 9) De-pozitat –în bloc - E tot o rasă.10) Căţei la coadă! - Un câineprevenit de un pericol.

Dicţionar: TAL, ASE. Careul a fost publicat pe site-ul Rebus Online (aprilie 2010).

*****************

Vând: apartament 2 camere,str. Pricazului, bl. 28, ap. 76

Info: tel. 0765.889.595

*****************

Vând Dacia 1310,

an fabricație 1995,75000 km parcurși.

Telefon: 0354-103164

*****************Vând urgent: Casă , curte și grădină înlocalitatea : Pricaz, nr. 13

Info: 0732.460.390

ERBEC 21.03-20.04: Noii prieteni vă vor dalte satisfacţii. Aceştia vor probabil mult mai

eriţi faţă de cei pe care îi aveţi de obicei. S-area chiar să vă simţiţi mult mai tineri. Oricum,rile le consideraţi interesante. Fiţi deschişi şigătiţi să acţionaţi rapid în cazul în care cinevao idee bună de pus în practică.

AUR 21.04-21.05: Conversaţiile neprevăzutepersoane autoritare ar putea lua brusc o cu

ul altă direcţie. Şi se pare că aceasta va bene-, deschizând pentru dumneavoastră noi căie armare. Fiţi cu ochii în patru la observaţiilelor, ale părinţilor sau ale profesorilor, deoare-

puteţi benecia pe viitor de ele. GEMENI 22.05-21.06: Acţionaţi rapid atunci

d se iveşte oportunitatea unei călătorii. Opor-ităţi neaşteptate legate de publicitate, mass-dia, învăţământ superior sau medicina s-area materializa curând. În niciun caz nu văiţi să daţi cu piciorul unei ocazii ca aceasta.

RAC 22.06-21.07: În această săptămână, deşiortunităţile neaşteptate vin spre dumneavoas-

nanciar sunteţi legaţi de câştigurile, de ave-sau resursele altcuiva. Surpriză vine totuşi de

o rudă indeparata – o moştenire sau ceva legatimpozite, litigii de creanţă, asigurări.

EU 22.07-22.08: Urmează să parcurgeţi o săp-mână fascinantă, deoarece veţi întâlni oamenieresanţi şi neobişnuiţi pentru dumneavoastră.tenerul de viaţă sau cel mai bun prieten vapune ceva intersant şi palpitant. Nu uitaţi căplac senzaţiile tari şi surprizele, dar să e con-ate de dumneavoastră. Altfel...

ECIOARA 23.08-22.09: Schimbări rapide şişteptate legate de locul de muncă vor umple

ele acestei săptămâni. Există o mare posibilita-ca aceste schimbări să e legate de computere,ctronice sau echipamente high-tech. Aproapeur veţi învăţa şi ceva nou şi veţi chiar încân-să lucraţi şi cu echipamente noi. ALANŢA 23.09-22.10: O pasiune bruscă pen-cineva mai tânăr şi mai creativ ar putea să văedeze toate aceste zile. Veţi primi o invitaţiepriză la un eveniment social sau veţi ieşi cuetenii. Trebuie să vă pregătiţi şi pentru o scur-vacanţă la munte. Cineva din anturajul dum-voastră va face o propunere de afaceri.CORPION 23.10-21.11: Rutina zilnică vă esteturbată de o vizită neaşteptată ce va aduceti despre un membru al familiei. Aveţi de

nd să faceţi noi schimbări legate de casă. Poateiziţionaţi noi accesorii cu nuanţe de primăva-sau veţi rearanja mobila. Indiferent ce se în-

mplă, trebuie să recunoaşteţi că viaţa se schim-într-o nuanţă pozitivă. ĂGETĂTOR 22.11-21.12: Ritmul alert care văe impus va pune puţin în mişcare, nelăsându-

timp să vă mai gândiţi la tot felul de nimicuri.

prinzator, dar evenimentele vă stimulează şiţi câteva idei inteligente. Mental, vibraţiileative vor la cote înalte. În weekend vă bucu-de o întâlnire cu cineva drag.

CAPRICORN 22.12-19.01: Încheiaţi o afacere cedovedeşte de mare succes nanciar. Aceastaate însemna schimbarea locului de muncă saumărire de salariu. S-ar putea să vindeţi cevaoros sau să cumpăraţi ceva important.

VĂRSĂTOR 20.01-18.02: Noi idei şi sugestiiînconjoară şi planează asupra dumneavoastră

ndul că puteţi schimba ceva. Nimic nu va vizibil. Vor avea loc schimbări bruşte, care nu însă negative.

EŞTI 19.02-20.03: Începeţi o nouă poveste degoste secretă? Sau o expuneţi celorlalţi pe ceastentă? Iată cam cu ce vă ocupaţi timpul înastă săptămână. Poate ceva care aţi ţinut as-

ns iese la iveală şi vă ia prin surprindere.

oros op

Realizat de asandra

7/21/2019 Vorba nr. 106


CASETA REDACȚIEI

Fondator

Dan Orghici

EDITORIALIST

Cornel Nistorescu

Sunt prezenți cu texte:

Petru Romoşan Aurel I. Rogojan

Radu Toma

Sorin Roşca-Stănescu

Corneliu Leu

Maria Diana PopescuDumitru Hurubă

Daniel Marian

ISSN 2286 – 0339ISSN -L 2286 – 0339

SĂPTĂMÂNAL EDITAT DE: Asociația de Presă

„VORBA din ARDEAL”

Orășe, str. A. Vlaicu, nr.1

tel: 0765372065

[email protected]

Markeng contact: e-mail: [email protected]

tel. 0753851978

Tipărit:TIPOGRAFIA PROD COM SRL

Târgu-Jiu

ACREDITATAsociația Națională

a Evaluatorilor

Autorizați din România (ANEVAR) Întocmesc rapoarte de evaluare pentru

proprietăți imobiliare

0722.424.442

ADENIUM START –

Concurs de Debut, ediția a III -

a, 2015

Editura Adenium lansează cea de

-a III

-a

ediție a Concursului de Debut „AdeniumStart”, pentru următoarele genuri litera-re: poezie, proză, literatură pentru copii. Sloganul concursului, „Rupeți rândurile!”, îi provoacă pe autori să-și arme originali-tatea. Concurenții sunt invitați să expedie-ze manuscrisele în perioada 15 ianuarie –15 mai 2015 (data poștei), pe adresa Editu-rii Adenium: Aleea Copou nr. 3, Iași,700460. Câștigătorii vor anunțați la înce-putul lunii august.

Scopul Concursului de Debut „Adenium Start” este să descopere și săpromoveze autori valoroși, care încă nuau publicat în volum, oferindu-le posibili-tatea să debuteze și sprijinul integral înprocesul de promovare: publicitate, servi-ciu de presă, lansări publice. Volumelepremiate vor lansate la Târgul Internați-onal de Carte Gaudeamus, care se va des-fășura în toamnă, la București, iar autoriicâștigători vor primi câte 50 de exemplaredin cărțile lor pentru propria activitate depromovare.

Regulamentul Concursului

de Debut, ediția a III -a

Concursul este deschis tuturor autorilorde limbă română, cu domiciliul în țară saustrăinătate, care nu au publicat nici o cartepână acum, în nici un domeniu.

Coletul de înscriere în concurs va inclu-de două plicuri. Primul plic va conținemanuscrisul în format print și electronic(CD, stick etc.). Manuscrisele vor „semnate” cu un moo care va mențio-nat obligatoriu și pe al doilea plic, ce vaconține datele de identicare ale concu-rentului (nume, prenume, adresă, numărde telefon, adresa de e-mail). Editura va selecta cele mai bune zece ma-nuscrise pentru ecare secțiune din con-curs. Ulterior, manuscrisele pentru genu-rile poezie și proză vor supuse atențieiunui juriu alcătuit din scriitori și criticiliterari. Un alt juriu specializat va evaluapropunerile din domeniul literaturii pen-tru copii.

Pentru ecare gen din concurs, vor declarate câștigătoare volumele care vorobține cea mai mare medie a notelor acor-date de membrii juriilor, iar editarea lorva începe imediat după anunțarea învin-gătorilor.

Adagio şi adagiu sunt paronime (cuvinte cu for-asemănătoare şi sensuri diferite), prin urmare, ambele sunt co-

te, dar se folosesc în contexte diferite. Adagio (din it. adagio) este un termen specic domeniului muzi-

denumind: 1. modul de executare a unei bucăţi muzicale, înmpo lent, 2. S. n. parte dintr-o compoziţie muzicală care se cântăr-un tempo lent; prima parte lentă, executată de doi solişti, într-

balet clasic (“pas de deux”) - DEX. Adagiu (din fr. adagium, lat. adage) înseamnă: maximă, sen-ţa, aforism. e poate spune, de exemplu: Adagio, de Tomaso Albioni, în inter-tarea Orchestrei simfonice din Londra, m-a impresionat/Adagio,baletul Spartacus, a cucerit publicul care a aplaudat minute înetc., dar A trăi ca în sânul lui Avram este un cele-

adagiubiblic/Pentru a te convinge în legătură cu spusele mele,putea apela la adagiul Acta, non verba (Fapte, nu vorbe!) etc.

hp://destepti.ro/

PRIN LANȚUL PROPRIU DE MAGAZINEVINE ÎN ÎNTÂMPINAREA

DUMNEAVOASTRĂ CU O GAMĂ LARGĂ DEPRODUSE:ALIMENTARE, CHIMICALE, MOBILIER, FE-

RONERIE, PAPETĂRIE ȘI INDUSTRIALE

Săptămânalul VORBA

Caută colaboratori pentru: Corectură

DistribuțieDetalii la adresa redacției.

de

Cum este corect

http://destepti.ro/wp-admin/post.php?post=341306&action=edit



7/21/2019 Vorba nr. 106


Realitatea reuși să-iulbere și cel din urmă

... un vis ce abia înce-se să prindă contur. …………………………………………………………..

Nu știu ce viață ai avut și prin cetrecut de ți-ai închis inima de tot,r măcar dă-mi o șansă. Nu ai în-dere în mine?

Încredere, încrederea se câștigă... Până acum am fost sincer 100%

tine și mereu va așa. Știu, nu contest ceea ce spui...

m destul de multă încredere în ti-altfel nu am mai vorbi acum. Darcred că cineva îmi va putea câști-vreodată încrederea totală. Fireaului este foarte schimbătoare, iarma adevărului rostit se modelea-după scopul ecăruia. Adevărulpoate să nu e neapărat și ade-

rul meu. Of, ce mă enervezi. Mie chiar îmi

să și vreau să te ajut. Să mă ajuți!? Ce te face să crezi căavea nevoie de ajutor? Cum ai

tea tu să mă ajuți mai mult decâtajut eu?

Tu chiar nu înțelegi nimic. Ești

încăpățânată! Deși atârni deasupraprăpastiei tot mai faci pe grozava.Dacă inimioara aia a ta nu s-a împie-trit de tot, eu voi reuși să o trezesc laviață. Chiar îmi doresc acest lucru.Să te strâng în brațe și să-ți ascult bătăile inimii în timp ce te sărut.

- Dar totuși, ești conștient că acest

lucru nu este posibil.Este doar un vis.…………………………………………………………….

Într-un glob cristalin rătăcit pedrumul a două dimensiuni inegale,stau încătușate toate acele dorințepământene ce pot stârni furtuni întrupuri uniforme. Dar nu, acum nuse poate, când răstălmăcim cuvintepentru a crea o realitate, se stârneștedoar viscol. Și cum șoaptele suntprecum rele de praf stelar, spulbe-rate vor înaintate ca raza solară săo poată pietrica Fiecare își trăieștepropria realitate, după capacitatea sade a o crea, mai bună sau mai rea.

Nu-i lumea ca lumea

remierul Ponta merge pe o stradăuralnică și cade într-o groapăâncă. Trei copii săraci îl văd și îltă să iasă afară din groapă. Dreptplată, premierul le îndeplineștee o dorință la ecare. Îl întreabăprimul: Ce îți dorești, ule?

Un ipod! Bine, mâine dimineață, la prima, ți-l aduc personal.

Al doilea copil tot la fel! Ajunge lareilea băiat cu aceeași întrebare și

mește răspunsul:

Un scaun cu rotile! Bine, ule, dar de ce îți trebuie unun cu rotile că văd că nu ai pro-me cu picioarele! Păi da! Dar când o să ae tata căm ajutat, o să îmi rupă picioarele!

Bush, Blair si Băsescu sunt în an-ticamera din Iad.

În așteptarea deciziilor nale, e-căruia i se acorda dreptul la convorbiri telefonice cu lumea reală, darcontra-cost.

La sfârșitul lunii, sosesc facturile: Bush: convorbiri de 30 minute, către SUA; valoare factură - 100$; Blair: convorbiri de 45 minute, către Anglia; valoare factură - 180$; Băsescu: convorbiri de 300 m

nute, către România; valoare factură

- 1$.Revoltați, primii doi cer socotea-lă la administratorul Iadului.

Răspunsul său: 'Hell to hell' setaxează ca apel local!...

Deplin conștient că prin aceastăpostare îmi voi pune prietenii car-nivori în cap, „cine citește să înțe-leagă” și, deci, asumându-mi bășcălia ulterioară, azi vă prezint

o altă erbacee: urzica. Nu am cău-tat urzici în mod special, dar dacătot le-am primit duminică, la sfâr-șitul Dumnezeieștii Liturghii, laBrezoi, am zis să văd ce-o ieși. Nuvă mai spun că nu mai mâncasemurzici de vreo 10-15 de ani (cred!),de când ne aburea mama să lemâncăm dacă vrem ca primăvarasă ni se schimbe sau să ni sesubțieze sângele. De parcă sânge-le de oltean, negru ca zaibărul, arputea diluat! În ne, să revenimla mâncarea noastră! Așa deci,preaiubiții mei, vă propun mân-cărica cremă de urzici cu smântâ-

nă și usturoi.

Ingrediente (pentru vreo pen-tru 5 - 6 mâncăcioși )

- o plăsuță de vârfuri de urzicifragede, ulei de măsline, o ceapă,o căpățână de usturoi, un ou, 300-

400 g smântână, sare și piper mă-cinat.

Mod de preparare

Operațiunea cea mai grea, ca deobicei, este curățirea și spălareaerbaceelor pișcătoare. Vă reco-mand să folosiți cu încredere mă-nușile de latex. Când credeți căați terminat această ingrată acțiu-ne, vă recomand (again!) să oluați de la capăt. Buuun, acumcred că ar cât de cât curățite,trecem deci la următorul pas. Pu-neți o oală cu apă pe foc, iar când începe să arbă apa, aruncați unpraf de sare în ea și apoi candide-le urzici. Lăsați-le să clocoteascăsub capac timp de 5 minute. Înacest timp, curățați și spălați cea-pa și usturoiul, apoi tocațile mă-runt.

După cele 5 minute de erbere,scurgeți urzicile cu ajutorul unuiciur și apoi treceți-le pe sub un jetde apă rece. Hmmm, ce aromă,mi-am amintit – de data aceastacu plăcere – de urzicile erte pe

care le tocam rățuștelor primăva-

ra! Din apa în care au ert putețisă faceți mai târziu un ceai de ur-zică care prin vitaminizare și re-mineralizare vă poate scăpa deanemie și de astenia primăverii.

La mine, mulțumesc lui Dumne-zeu, nu a fost cazul. Dacă și dvs.renunțați la ceai, păstrați totușiun pahar din această apă, deorece îl veți folosi puțin mai târziu. Avenit momentul ca în uleiul încinsdin cratiță să aruncați ceapa toca-tă și să o lăsați la călit câteva mi-nute, până când devine transluci-dă.

În acest timp tocați foarte mă-runt urzicile erte. După cumputeți vedea mai jos, eu am folo-sit blenderul și am obținut unverde crud.

Când ceapa e deja călită, adău-

gați în cratiță usturoiul tocat, iardupă câteva secunde în care aces-ta își va lăsa aroma, adăugați ur-zicile pasate.

După alte 2-3 minute în careingredientele din cratiță își îm-prumută aromele, adăugați paha-rul cu apă în care au ert erbacee-le, cel despre care am amintit an-terior, și lăsați totul la ert pentruvreo 10 minute, timp în care mân-cărica va scădea. În acest timp bateți un ou în smântână și, dupăce mâncarea are consistența pecare o doriți, adăugați-le și peacestea în ecuație. Asezonațimâncărica cu sare și piper, dar șicu 2-3 căței de usturoi pisați pen-tru cei care o doresc mai„usturăcioasă”, vorba unui prie-ten naturalizat. Mai învârtiți culingura de lemn de vreo două ori în cratiță și în 2-3 minute avețimâncărica gata făcută!

Foarte important: se servește cuo mămăligă vârtoasă și cu ouăochiuri moi. Acestea ind spuse,nu uitați ca după serviciu să tre-ceți pe la piața de legume și să văluați câteva legături de urzici! Și încă ceva, dacă se încumetă care-va dintre domniile voastre să gă-tească urzici, dați-mi și mie de

știre!

d e : Mar i an

Avr ame s c u

Vorba nr. 106

Documents

Transcript of Vorba nr. 106