Vorba nr. 113

7/21/2019 Vorba nr. 113

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-113 1/15

Nu este oarecazul să ne în-trebăm când şi cumva făcută ţăndări„Confreria politico-

maotă a Asfaltului şiMacadamului”?

Pagina 5

La sfârşi-tul anului tre-cut am avutalegeri şi, mi-racol!, avem unpreşedinte nou. Sla-vă Domnului, am

scăpat de Băsescu! Dar Victor Ponta, prim-

ministrul numit de două ori de Băsescu….

Pagina 4

O loviturădevastatoare ,„lovitura de graţie”,ca să spunem aşa, le-a dat-o decizia dinzilele trecute a re-vistei americane

TIME, cea mai reputată sursă de ştiri şi …

Pagina 6

Armaţia preşedintelui Se-tului, Călin Popescu Tăricea-

u, potrivit căreia românii dinaspora sunt capabili să vote-„pentru un mic şi o bere” a

st aspru taxată de o tânărămâncă stabilită în Canada,re îi transmite politicianului:

Noi, deşi iubim micii, pentruau gust de România, nu nem vinde ţara şi nici n-o vom

sa pe mâna unor oameni caumneavoastră”.

Preşedintele Senatului, Că-n Popescu Tăriceanu, a fostpru criticat de o tânără ro-âncă originară din Brăila,abilită împreună cu familia înanada. Tăriceanu este taxattr-o postare pusă, în 17 apri-, pe blogul româncei, la scurt

mp după ce politicianul a de-arat că românii din diasporant capabili să se vândă şi săteze „pentru un mic şi o be-”. Vă reamintim că aceeaşimâncă s-a făcut auzită înră, tot prin intermediul blo-

ului său, şi în timpul campa-ei electorale pentru alegerileezidenţiale din noiembrie14, când l-a criticat aspru şi

candidatul PSD Victor Pon-care a declarat că „cei mai

ari duşmani ai României pes-hotare sunt tot românii”.

Votul prin corespondenţă este,potrivit preşedintelui Senatu-

lui, „pentru cei cu o conştiinţăcivică politică redusă a da pli-cul cu vot pentru o sumă de bani sau pentru un mic şi o bere la o estă în străinătate”.

Ultimele luni au fost tensio-nate din punct de vedere poli-tic în România. Polarizarea po-litică s-a adâncit, atingând pealocuri cote nemaiîntâlnite.Sistemul politic a fost greu în-cercat în această perioadă, tâ-năra şi slab consolidata demo-craţie românească ind supusăunor provocări traumatice, alcăror impact pe termen lung încă nu poate evaluat. Înfuncţie de convingerile politicede la evenimentele din iulie-

august 2012 ce au reprezentatpentru unii „o lovitură destat”, „un puci parlamentar”,pentru alţii „o îndepărtare dela practicile şi valorile demo-cratice”.

Anul 2015 este aproape de jumătatea, iar acum autorităţileromâneşti sunt criticate în rela-ţia cu Statele Unite ale Ameri-

cii. Asta, în contextul în careAmerica spune că găseşte aiciinterlocutori prea zeloşi sauinterlocutori prea apatici, şimai rar oameni bine informaţi

şi pe picioa-rele lor, cu

care poţiconveni oplatformă co-

mună, se a-

rmă într-uncomentariu Deutsche Welle,semnat de Horaţiu Pepine.

„Felul cum este tratată poli-tica externă în spaţiul publicromânesc suferă de un drama-tic sche-matism şi de o lipsăcronică de informare”, îşi înce-pe jurnalistul comentariul.

„Presa românească în vari-anta ei ostentativ pro-

americană dă senzaţia că Ro-mânia este un alcoolic care trebuie supravegheat clipă de cli-pă ca să nu dea pe gât un pa-har de vodcă rusească. Sau,pshihanalitic vorbind, sugerea-ză că eul nostru transatlantic seluptă din greu cu sinele orto-dox şi răsăritean, în timp ceambasada SUA este chiar su-pra-eul sau chipul tatălui auto-ritar. Politica internă se numă-ră printre factorii care au con-dus la această situaţie”, este depărere Pepini, care a propus o

descriere simplicată a lumiişi, în esenţă, falsă: «DirecţiaVest» sau neantul «răsări-tean», conchide acesta.

Dan Orghici

7/21/2019 Vorba nr. 113


7/21/2019 Vorba nr. 113

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-113 3/15Pagina 3

Ca sa faci, dupa decembrie 1989, un drum catreatile dacilor, alate pe raza comunei Orastioara de, aveai nevoie si de perseverenta, si de un dram

nebunie. Sarmizegetusa regilor nostri era îngropa-n uitare. Blestem? Indiferenta? Atitudine concer-

a a unor forte oculte? Destin? Prostie? Greu des.

Drumul de acces devenise pe alocuri albie pentruhoaie ori poteca mancata de ploi, locuri de cazareente nu erau, si situatia a dainuit pana prin 2000,icatoarele de altadata ruginisera si se strambase-„turisti” ocazionali, foarte multi veniti de aiurea,

e cautau chipurile tezaurul lui Decebal, au rasuciticatoarele în asa fel încat sa indice directii gresite,he-ologi” romani (!) au pregatit gratare si mici pearul lui Zalmoxis. Pana si numele fusese furat. Ce-ea ridicata de viniturile romane – mercenari stra-tati din zona estica a Imperiului Roman de Rasa-Legiunea a IV-a Flavia Felix – cetate construita

colo de Hateg, a fost numita tot Sarmizegetusapia Traiana), iar urmasii lor asa au lasat lucrurile. *

La sfarsit de toamna, m-am lasat furat de entuzi-mul dlui prof. Dr. Dorel Sandesc, iu al comunei

stioara de Sus si am pornit înca odata pe drumulre adevaratele noastre radacini. A fost ca un dara Dumnezeu. Am prins zile frumoase, cum rareorii sa prinzi în zone de munte, am descoperit oa-

ni ospitalieri si dornici sa schimbe în bine mersulrurilor, contribuind dupa priceperea si puterilela însanatosirea unor sate si comunitati vechi,

manesti.

Avem potenţial - Se mai păstrează tradiţiile?

- La noi functioneaza înca vecinatatile, un sistemîntrajutorare. In comuna sunt si sate de deal, încamai fac asa numitele claci. De sarbatorile mai mici,rcate de o cruce neagra în calendar, nu la cele îm-atesti, se cheama între ei pe principiul: vecinul,

etenul, neamul... Mai rar, se mai fac claci la coasa,a. Mai demult erau si sezatorile, din pacate, nu sei fac... Mai ales în noptile de iarna, se adunau mailti la o casa, si acolo se lucra, se spuneau povesti,

relatau întamplari, se juca... La claca, te duci lanca în afara casei, cand ai de strans, repede, recol-La sezatoare, vedeti, e si partea culturala: pana se

cea irul dintr-un caer si se facea ghemul era timpe o poveste, si de o discutie, si de o negociere si decantec, o gluma... Se mai lega o prietenie, cate uneras le mai canta si ei jucau... Timpul trecea usorsi cu folos.

- Mai sunt şi alte tradiţii păstrate?...

- Da. Pot sa va spun ca înca se pa streaza , cu sinte- nedeile... Fiecare sat are o data anume stabilita

ntru nedee. La Bucium e nedee a doua zi de Pasti,stioara de Sus are nedeea traditionala de Sf. Ilie,ulie, Ludestii au nedeea pe 6 august, odata cuimbarea la fata,... Costesti – a II-a duminica dupa

salii,...

- Ce înseamnă nedee aici?

- Numai un pic sa terminam... Gradistea de Muntea Duminica Tomii (pastele Mici), Ocolisu Mic – de

Sfanta Maria, 15 august, Costesti Deal, iindacum într-un regres, multi localnici au plecat,dar este o zona cu potential, are nedeea a II -a zide Rusalii... Puncteaza si sa rba torile religioase sipe cele din ciclul naturii... Daca în zona de ses, laBucium, nedeea e de Pasti, adica primavara, cucat urcam spre munte, unde e alt speciic, nede-ea se deplaseaza spre iulie, august... Batraniistiau de ce pun sarbatorile în acea parte a anu-lui: nu era graba pentru coasa, prasit sau stran-gerea recoltei... Si le suprapuneau cu sarbatorilereligioase ca sa nu-si strice o zi de lucru...

- Am reţinut din cele spuse de dv. şi un alt semn

de sănătate; v -am întrebat ce înseamnă nedee şimi -aţi răspuns: „Numai un pic să terminăm...”.

Grăbit, eu v -aş i oprit pe la jumătatea răspunsu-

lui, înainte de a termina să enumeraţi datele nede-ilor din comună. Şi cele spuse de dv. erau impor-

tante, degajau un anume rost al tradiţiilor. Mo-

mentele de sărbătoare – de socializare cum s-ar zice în limbajul modern – erau stabilite în aşa fel

încât să lase în primul rând oamenii „să - şi termi-

ne” ce aveau de făcut: coasă, praşilă, transportul

recoltei acasă... Şi iată că şi dv, trăind aici, aţi pre-

luat, poate fără să ştiţi, o anumită atitudine: maiîntâi terminăm ce am început şi pe urmă trecem la

altă întrebare, la altă treabă... - Nu m-am gandit la asta pana acum. Eu asa am

învatat acasa, din familie, si asa sunt: daca încep otreaba îmi place sa o duc la bun sfarsit. S i numai dupace am gatat cu una, încep alta...

Poate n-as i vazut nici eu, daca nu as cunoasteboli care încet, încet ne macina, ne distrug: ne price-pem mai bine la ce fac altii si uitam sa ne vedem depropria noastra profesie, nu ducem lucrurile la capatsi fara sa asteptam sa vedem ce va iesi sarim la altatreaba, renuntam la traditii (nu întelegem adevaratulrost al traditiilor, ra-reori si greu învatam cate cevadin ce a fost odata; lucrurile nu se transmit ca atare,ele cand sunt, sunt asimilate si regasesc într-o alta

forma)... Vedeti, nu trebuie sa ne repezim sa le schimbam sinici sa renuntam la ele. Dar nu e nevoie nici sa le ba-gam oamenilor pe gat, vor nu vor, li se potrivesc saunu... Nu ne îmbracam cu suletul altora... In alte ase-zari, cum sunt cele sasesti, si-au gasit rostul alte tra-ditii...

Vad la noi: sunt diferente între un sat al comuneisi altul. Si ce s-a pastrat se potriveste cu oamenii, culocurile, cu natura, cu lucrarile din camp sau de lapadure, de pe ses sau de la munte... Doar întelegandce a fost, ce s-a schimbat, ce este potrivit locului vomsti si ce avem de facut, si ce putem pastra... Este ca sicu mancarea. Cel care merge la coasa manca pita cuslana si bea gin ars, dar pe urma lucra si arde calorii-le... Nu pot impune celui care sta la birou acelasi re-

gim...

Cei care sunt în stare, ştiu şi pot... joacă

- Cand eram tanar erau si balurile. E altceva. Ne-deea însa are alt loc. E sarbatoare si întalnire cu iisatului. Eu am urmarit lucrurile astea; la nedee vinaproape toti cei plecati; vin la parinti, cand mai tra-iesc, la nepoti, la verisori... I-aud, de multe ori:„Venim de nedee si mai discutam!” Deapana amintiri.Si cand e nedee, vin toti, acasa, se strang... Si satulatunci se împlineste prin nedee. E întreg.

- Vin cu mâncare de acasă, stau la masă împre-

ună, se face şi târg sau nu se face târg? Cum decurge o nedee? Povestiţi -ne...

- Eu as vrea sa va descriu nedeea din satul meu, pecare o cunosc cel mai bine, cea de la Gradistea de

Munte si apoi pe cea din Orastioara de Sus, satul ceda si numele comunei... Dupa cum va spuneam si îna-inte, de nedee se întorc în special rudele... frati, su-

rori, cei ce sunt plecati – de-ai casei... Rude mai de-pa rtate... Fiecare zice: eu am varul cutare sau nepotulsau unchiul sau cumnata... Se-ntorc la nedee, se vizi-teaza în familie, stau la masa, discuta, iar dupa masa,spre seara, se duc în sat la caminul cultural, sau cumeste cazul la Orastioara de Sus, aici, în curtea scolii,este muzica , muzica autentica, nu se canta manele, secanta muzica traditionala: învartita, batuta, hatega-na... Cei care sunt în stare, stiu si pot, joaca, ceilaltistau si se uita si comenteaza (mai barfesc...). Se spunînca strigaturi la nedee. Sunt atatea lucruri frumoasecare se pastreaza la noi în zona.

- La masă sunt invitate doar rudele, în vizitele

care se fac în familie? - Da. Dar în satul meu, eu îmi amintesc, eram ta-

nar, de Pastile Mici (Duminica Tomii) lumea se adunaîn biserica, niciodata n-a lipsit preotul de la bisericaîn acea duminica.

Vine preotul, vin la biserica si cei plecati din sat,care se întorc de nedee, participa la Sfanta Liturghie,la terminarea slujbei, asta era mai demult, iecare dinsat îsi aducea de-acasa , în saculet, mancarea.

- Erau aduse în săculeţe sau în desagi ?

- Asta era în functie de numarul participantilor,

iecare stia cati o sa ie din familie la masa. Si dacaera un numar mai mare puneau totul în desagi, defapt niste desagi mai mici, li se spune desaguti.

- Şi desagii cum erau aduşi la biserică? Cu spa-

tele?

- Daca erau desaguti, în spate, daca erau desagi –familiile erau numeroase, aveau nevoie de mai multealimente la masa – le aduceau pe cai... Se aducea sifan, caii erau legati în apropiere…

Era într-un fel si o etalare a familiilor, a cailor, acostumelor populare... Eu îi si vad în fata ochilor: oa-menii, îmbracati în cele mai frumoase costume popu-lare, caii, împodobiti si ei, probabil cu ciucuri, ca sanu ie deocheati, tolurile din lana, batuta la piua ... Eraîntr-adevar sarbatoare. Da, era... Erau împodobiti sicaii... si pe cai se punea cate un tol... prin asta îsi eta-

lau pozitia, cat erau de puternici... Chiar ziceau: „Doare nedee!” Puneau ce aveau mai bun, mai frumos. (...)Se deplasau apoi dincolo – biserica la noi este asezatalanga scoala – aveau de mers doar 30 de metri, înpoienita dintre scoala si biserica se asezau jos pe cateun tol, veneau în costum traditional si cum tolul faceparte din costumul traditional (din ir de lana si tesutîn razboi), se asezau pe tol – daca ploua tolul tinealoc de umbrela, daca nu ploua aveau pe ce sa se ase-ze...

- Mai vin sătenii la nedee îmbrăcaţi în costum

popular?

- Mai vin, dar mai putini... - Se mai fac şi acum costume populare şi ţesă-

turi ca altădată sau este vorba doar de ce se mai

ală în lăzile de zestre?

- Costume mai sunt, cu partea tehnica e mai greu;la noi nu mai este nici o piua, mai sunt doar prinpartile Sibiului, nu mai sunt atatea razboaie de tesutcate erau odinioara… Mai sunt în comuna, una din eleeste chiar activa si se poate vedea. Este în Ludestii deJos la familia Gavriloiu Antonie, murar din tata -n iu,renumit. Revenim la nedee: oamenii stiau cati frati,nepoti, unchi, matusi sunt, cati vin din alte parti, seasezau frumos, scoteau o bautura, o mancare – o pu-neau acolo – mancau împreuna dupa care începeanedeea propriu-zisa, acolo...

- Adică?

- Incepea sa cante luierul si o vioara, se ridicau lajoc, spuneau strigaturi... Nedeea se pastreaza si as-ta zi, putin în alta forma... Eu tin foarte mult la pastra-

rea traditiilor…

Pasaj din articolul: „(…) În chip poetic locuieşte/Omul“ de Iftimie Nesfântu http://www.omniscop.ro/

7/21/2019 Vorba nr. 113


Câștigătorii

Nimeni nu a înţeles ce acăutat din nou Traian Băsescu vi-neri seară la Realitatea TV. Deşiprestaţiile din ultimul an ale luiCozmin Guşă şi Rareş Bogdan nuprea mai înşala multă lume. A fostvreodată Cozmin Guşă ziarist,criitor sau măcar politician ? Ra-eş Bogdan e lăudat, nu întâmplă-or, de Sebastian Lăzăroiusociolog pârât, slugă mizeră a lui

Băsescu) pentru acel show medio-cru. De prea multă vreme Realita-ea TV e doar o gură de foc a unei

anumite instituţii mai speciale.Criză mare, monşer !

Vă mai amintiţi de articole-e isterice, fanatice din Evenimen-ul zilei ale lui H.-R. Patapievici,

Mircea Mihăieş, Mircea Cărtăres-cu, Vladimir Tismăneanu deusţinere a marinarului semianal-abet ajuns în mod aberant şi neex-

plicat la Cotroceni ? Patapievici şi

Mihăieş au ajuns, la rândul lor, lael de impostor, la ICR şi au mane-

vrat în folosul găştii zeci şi zeci demilioane de euro. Mircea Cărtăres-cu, un autor mai degrabă compa-abil cu „elevul Dima dintr-a şap-ea” decât cu autorul cărţii cu ace-aşi titlu, Mihail Drumeş, care avea

un public real, e propus mecanic,de la sine înţeles, la premiul Nobelpentru literatură, la fel ca altădatăagentul sovietic Zaharia Stancu.

Dar nu numai Patapievici,Mihăieş, Cărtărescu şi Tismăneanu-au insultat violent pe adversarii

ui Băsescu. Un întreg pluton, dacănu chiar un batalion de„acoperiţi” (o listă foarte lungă

circulă deja prin redacţii şi aşteap-tă să e detonată !) au fost plătiţide nişte securişti iresponsabili, din banii noştri, bineînţeles, au hăulit în toată presa până când toată pre-sa a crăpat de-atâta minciună şi„acoperire”. Azi, „losoafa” pro-fundă de la revista 22, AndreeaPora, îi apostrofează pe idolul ei

de ieri şi pe protejata blondă aacestuia, azi la „tubulatură”, cuziceri ce nu merită a reproduse.Dar şi 22, şi GDS, nenorocitul gruppolitic de presiune inventat de Sil-viu Brucan, continuă, împotrivaevidentului lor faliment moral, săproducă mizerie „analitică” pe bandă rulantă. Propaganda merge înainte, mercenariatul şi imposturan-au omorât încă pe nimeni în Ro-mânia.

La sfârşitul anului trecutam avut alegeri şi, miracol !, avemun preşedinte nou. Slavă Domnu-

lui, am scăpat de Băsescu ! DarVictor Ponta, prim-ministrul numitde două ori de Băsescu, e la locullui şi pare că a uitat că a pierdutpenibil nişte alegeri prezidenţiale.Şi toţi oamenii numiţi de Băsescu,cu miile, sunt menţinuţi în post.Klaus Iohannis şi echipa lui auocupat Cotrocenii, inundă Facebo-ok-ul şi alte reţele de socializare,dar Iohannis nu pare să devenit încă preşedintele României. Decât în poze ociale, în declaraţii fărăconţinut şi în vizite, multe şi caminutile, în străinătate.

Deşi a sacricat-o pe Elena

Udrea cu cinismul care-l caracteri-zează, pentru spectacol, circ, pen-

tru galerie - sau asta e doaro altă piesă pentru proşti - , TraianBăsescu continuă să predice petoate televiziunile şi, simbolic celpuţin, în ciuda năzdrăvăniilor şineghiobiilor pe care le scuipă, parea mai departe adevăratul patronal României. Naşul, capo di tuicapi, şeful tuturor serviciilor, vă-

zute şi nevăzute.

Ar putea îngerii să-l ares-teze preventiv, să-l interogheze, să-l judece şi să-l condamne pe bu-nul Dumnezeu ? Dar dracii l-arputea aresta pe însuşi Scaraoţchi ?Putem noi să le pretindem lui Flo-rian Coldea (SRI), Laura CodruţaKövesi (DNA), procurorilor şipoliţiştilor să-l reţină, să-l ia însfârşit la întrebări şi să-l priponeas-că pe Scaraoţchi, pardon, pe tăticullor Băsescu, care le-a fost Dumne-zeu timp de zece ani ? Mulţi dintrecei numiţi în înalte funcţii nu ar

ajuns niciodată acolo fără interesulşi mâna lui Băsescu. Nimic nu-irecomanda, nici studiile, nici expe-rienţa, nici competenţele. Dimpo-trivă, au fost numiţi prin fraudătocmai pentru că, neind capabili,erau numai buni de folosit, depen-denţi şi utili Crocobaurului. Sădăm, spre exemplicare, numaitrei nume : Emil Boc, Daniel Mo-rar, Elena Udrea. Competenţi ? Custudii solide ? Au dovedit înainteceva ? Ce altceva îi recomanda de-cât micimea şi neantul ? Deci, bunipentru România lui Băsescu – ma-

rinar eşuat !

Cu Elena Udrea de douăluni spălând podelele la Beciul

Domnesc,Traian Bă-sescu zburdă în toată media ca în zilele sale bune. Ceva nu e în regulă în toatafacerea asta. Dacă Traian Băsescunu va cercetat pentru faptele sale, multe şi foarte grave, rămâne osingură posibilitate de interpretara unei atari situaţii. Aceea a une înţelegeri pe sub masă, ascunsă cutotul opiniei publice, de tip ElţinPutin, între actualul (Klaus Iohannis) şi fostul (Traian Băsescupreşedinte. Până la urmă, o asemenea înţelegere, dacă există, va ieşoricum la suprafaţă. Iar păcălealcu Elena Udrea, arestată într-undosar minor de altfel, nu va mafolosi la nimic. Sinceritatea atacului Elenei Udrea la aşa-numitu binom Coldea-Kövesi a fost pusla îndoială de mulţi observatori

care o văd mai degrabă, poate pe bună dreptate, ca pe o piesă dintrun puzzle de intoxicare. Oare binomul Coldea-Kövesi mascheazadevăratul binom, care ar Băsescu-Iohannis ?

Deocamdată, parteneride prădăciuni din PDL ai lui Băsescu sunt feriţi de justiţie, fostuPNL al lui Crin Antonescu şi CălinPopescu Tăriceanu e făcut praf şdat pe mâna unei veleitare, AlinaGorghiu. Parteneriatul dintre Traian Băsescu, PDL şi Klaus Iohannis, el însuşi prea puţin liberal, pcadavrul fostului PNL, parfuncţional. Spre deplinul blocaj şdezastru al ţării.

Petru Romoșan

La Alba Iulia, joi şi vineri, 16 şi17 aprilie 2015, a avut loc ultimaediţie a Colocviului Tinerilor Scrii-ori şi a fost considerată „cea maieuşită, dintre toate ediţiile” —

prin comentariile critice de ţinută şiprin recitalurile poeţilor, la Albaulia (Sala Senatului a Universităţii)i la Pianu (la sala unei recepţii deux, pe dealurile cu 18 terenuri de

golf, unice în România). Consacra-ii Al. Cistelecan (el a coordonat

„lucrările”, alături de Aurel Pan-

ea), Adrian Alui Gheorghedirectorul revistei „Conta”; plin deumor), Ioan Moldovan (directorul

revistei „Familia”), Viorel Mure-şan, LIS, George Vulturescu(directorul revistei „Poesis”) i-auprezentat pe mai tinerii SabinaComşa, Dan Coman, Alex Văsieş,Daniel Săuca (directorul revistei„Caiete Silvane”), Daniel Dăian şiOrăştianul Gabriel Bota. Au fostprezenţi şi Carmen Ardelean, Cor-nel Nistea, Mircea Stâncel, DoinaPopa, Virgil Todeasa, Eugen Evu.

De anul viitor — „Conferinţelede Poezie de la Piano”! O noutate.

Aurel Pantea, preşedintele FilialeiAlba-Hunedoara a Uniunii Scriito-rilor, a anunţat la nalul ediţiei de

succes din 2015 a Colocviului Tine-rilor Scriitori de la Alba Iulia că înlocul acestei manifestări, din varaanului viitor va avea loc, sub patro-najul lui, proiectul intitulat Confe-rinţele de Poezie de la Piano!

Se pune astfel, în acest an, capătColocviului Tinerilor Scriitori(derutant în sine, neştiind unde seopreşte graniţa tinereţii literare lanoi, de fapt).

Personal, am fost iar fascinat de

Cetatea Alba Iulia, de amenajările„Pieţei centrale” şi de Catedralelesale, cu care eu rezonez (aici ar tre-

bui să e Capitala Culturală Europeană din 2021). Mulţumesc distinsei gazde, poetului Aurel Pantea.

Foto 1: La Golf Pianu, la recitalupoeţilor: Mircea Stâncel, reprezentanta Bibliotecii Judeţene Alba, Sabina Comşa, Gabriel Bota, Alex Văsieş, Dan Coman, Daniel Dăian. Foto 2: De la stânga la dreapta

Daniel Săuca, Adrian Alui Gheorghe şi Carolina, Ioan MoldovanLIS, Aurel Pantea, Eugen Evu, Mircea Stâncel, Al. Cistelecan, VioreMureşan.

Foto: hps://www.facebook.comLiviuIoanStoici

Ultima edi ț ie a Colocviului Tinerilor Scriitori A consemnat: Liviu Ioan Stoiciu

1 2

7/21/2019 Vorba nr. 113

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-113 5/15 Pagina 05

Pe un site de umor a apărut „şti-” potrivit căreia miniştrii Trans-porturilor dinile vecine cu România au iniţiat proiectul uneiutostrăzi de centură”, pentru ocolirea Români-din cauza dicultăţilor de tranzitare implicatestarea reţelei rutiere.

Umorul are , însă, un suport în realitate.

că „starea de fapt” relatată ar reală, ce amea de comentat?

Că ţările vecine dau o lecţie usturătoare gu-nelor corupte de la Bucureşti, autoare sau

mplice la risipă şi devalizarea alocaţiilor buge-e destinate realizării conexiunilor naţionale laelele europene de autostrăzi.

Harta din imagine , şi ea generatoare demor, ne arată cum România este ocolită de o

tostradă de centură , pentru a cărei realizare şi dat mâna atât vecinii din Uniunea Europea-(Ungaria şi Bulgaria), dar mai cu seamă veci-din afara uniunii (Moldova, Ucraina şi Ser-).

La imaginata reuniune interministerială,nistrul bulgar al Transporturilor (indicat cume inexistent în lista guvernului bulgar) ar clarat că “Centura va funcționa în regim de autos-dă şi le va permite atât şoferilor de TIR, cât şiiştilor să evite traversarea României, scurtându-lemul cu câteva zile bune”.

La rândul său , ministrul sârb al Transpor-ilor (indicat şi el cu un nume inexistent în lis-guvernului Serbiei) ar subliniat: “Cu toții

m ce bătaie de cap era să ajungi, de exemplu, de lagrad la Chişinău. Trebuia să treci prin două vămi

mâneşti, să stai în ambuteiaje, să -ți distrugi maşinaot felul de hârtoape, să înveți româneşte ca să poți înjuri... Gata cu toate astea! O luăm pe centură”.

Până la denitivarea lucrărilor la şosea-de centură, în apropierea vămilor au fostntate indicatoare rutiere cu “Atenţie, Româ-

!”, pentru ca şoferii să poată alege, în timpl, un traseu alternativ. Dar să lăsăm glumă şi să trecem la

chestiunile serioase ale farsei de presă.

Ce au semnicat reţelele de drumuri în istoria lumii cunoaştem din Antichitate, de lafăuritorii Imperiului Roman, dar şi din istoriamai recentă, a celui de al Doilea Război Mondial.

În orice proiect serios , înainte de a se ri-

dica ediciul se realizează drumurile de acces şiutilităţile. În cazul „proiectului România”, ca statmembru al Uniunii Europene şi al OrganizaţieiTratatului Atlanticului de Nord, „drumurile deacces” către cele două comunităţi de prosperitateşi, respectiv, de securitate continuă a doar niştedeziderate.

Integrarea României în comunitatea sta-telor europene nu este posibilă, în mod efectiv,fără interconectările la reţelele de transport rutie-re, feroviare, uviale şi aeriene, pe care se bazea-ză dezvoltarea economică, libera circulaţie, secu-ritatea şi viitorul Uniunii Europene ca proiectpolitic de anvergură mondială.

Intenţiile politice ale guvernelor de laBucureşti în legătură cu viitorul României înUniunea Europeană, ca şi ale Uniunii Europene în legătură cu România sunt cel mai bine şi ex-presiv denite de starea interconexiunilor reţele-lor de transport.

Cum aceste interconexiuni nu au fostrealizate, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina şiMoldova, evident mai mult interesate de legătu-rile lor cu spaţiul euroatlantic decât guvernele dela Bucureşti, au hotărât să construiască o şoseade centură în jurul României, pentru ca transpor-tatorii, turiştii şi călătorii care tranzitează Europasă poată ajunge la destinaţii mai repede şi fărădicultăţile implicate de starea drumurilor ro-mâneşti.

Prim-miniştrii cărora românii le dato-

rează această ruşine se numesc: Petre Roman,Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, VictorCiorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian

Năstase, Călin-Anton Popescu-Tăriceanu, EmilBoc, Răzvan Ungureanu, Victor Ponta, care şi-au desemnat ca miniştri ai Transporturilorpe Corneliu Burada (02. 01. 1990 - 28. 06.1990) ; Doru Pană (28. 06. 1990 - 30. 04.1991); Traian Băsescu (30. 04. 1991 - 20. 11. 1992;12. 12. 1996 - 11. 02. 1998; 17. 04 1998 - 26. 06.2000), Paul Teodoru (20. 11. 1992 - 06. 03.1994), Aurel Novac (06. 03. 1994 - 12. 12.1996), Anton Ionescu (11. 02. 1998 - 17. 04.1998), Anca Boagiu (27. 06. 2000 - 28. 12. 2000 ;01. 09. 2010 - 09. 02. 2012), Miron Mitrea (28. 12.2000 -28. 12. 2004), Gheorghe Dobre (29. 12. 2004- 13. 06. 2006), Radu Berceanu (13. 06. 2006 - 03.04. 2007 ; 22. 12. 2008 .-03. 09. 2010), Ludovic Or-ban (05. 04. 2007 - 22. 12. 2008), Alexandru Năza-re (09. 02. 2012 - 07. 05. 2012), Ovidiu Silaghi(07. 05. 2012 - 21. 12. 2012), Relu Fene-chiu (21 .12. 2012 - 12. 07. 2013), Ramona Mănes-cu (23. 08. 2013 - 26. 02. 2014), Dan Şova (05. 03.2014 - 26. 06. 2014), Ioan Rus (26. 06. 2014 - ).

Dacă indivizii din această „listă politi-

că” nu s-

au dovedit „euro-

atlantişti” prin faptelelor, să-i judece partidele care le-au vericat şigirat orientările ideologice şi preferinţele geopo-litice.

Poporul român are , însă, serioase teme-iuri să-i judece pentru că au jurat strâmb pe Bi- blie şi Constituţie, căci fără autostrăzile care săasigure infrastructura unităţii teritoriale a Româ-niei, cetăţenii din lista ruşinii mai sus menţionatenu s-au dovedit a loiali patriei şi locuitorilor ei,aducând deservicii interesului unităţii naţionale.

Poporul român , al cărui nume l-au uzat îndiscursurile lor demagogice, este unanim şi în acere o atentă cercetare a averii şi stării de prospe-ritate a tuturor aleşilor săi care în ultimii 25 deani s-au făcut că ne construiesc autostrăzi, mo-dernizează drumurile naţionale, judeţene şi co-munale.

Nu este, oare , cazul să mai reamintim ten-tativele grosiere de fraudă care au blocat dema-rarea proiectului „Comarnic – Braşov”, manope-rele infracţionale consumate, pentru a cărormuşamalizare au fost făcute dispărute anexelecondenţiale ale „Contractului Bechtel”, moti-vaţiile pentru „Autostrada Teleormanului”, sau încăpăţânarea de a nu a agrea soluţiile de supra-traversare a Oltului cu prelungirea „A-1”pentru joncţiunea cu tronsonul Sibiu-Deva-Arad?

Nu este oare cazul să ne întrebăm când

şi cum va făcută ţăndări „Confreria politico-

maotă a Asfaltului şi Macadamului”?

Nu este oare cazul să se investighezeşi reţelele dubioase ale concesionarilor de carierede piatră şi nisip, din a căror exploatare unii“băieţi deştepţi” ai consiliilor judeţene au pututpune deoparte şi transfera în conturi vienezemilioane după milioane de euro?

Chiar nu crede nimeni din ierarhiaputerilor independente ale statului că ar cazulunei anchete complete şi de amploare, pentru ase devoala şi cuantica răspunderile juridice - penale, civile şi administrative - pentru mareledezastru produs în bugetul public pe seama dru-

murilor care nu duc nicăieri, dar au îmbogăţit pemulţi, sdând o societate campioană negativă însărăcie, analfabetism, boli şi declin demograc.

Autostrăzile - haz de necazAurel I. Rogojan

Imagine http://www.timesnewroman.ro/

7/21/2019 Vorba nr. 113

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-113 6/15VORBA se ascultă dar se şi citeştePagina 6

Din Vest și din Est, de anide zile, l-a criticat la greu

Vladimir Putin al Rusiei, s-a stră-it din răsputeri să-i pună în spatete relele țării sale și ale lumii, săă-n cuie opinia generală că gu-nează ca un dictator, că și-a inti-dat sau lichidat adversarii, înspă-ântat vecinii etc. Apoi, că toate s-

întors împotriva lui din 2014 în-ace, de când cu evenimentele dinraina, că ele au fost o loviturăibilă pentru omul de la Kremlin.acesta s-a ales doar cu Crimeea,

numai cu o mobilizare masivă dețe militare proprii – deci agresoa-în pământuri străine – a reușit săpună un pumn de rebeli fără cau-în estul țării, de la Donețk la Lu-nsk, că situația economică a Rusi-este o zonă de dezastru din prici-

embargoului occidental și, mais, din cauza unor slăbiciuni și

curi proprii ale rușilor.

De mai bine de un an po-vestea pornită din Vest

une că Putin este un „nou Hitler”e amenință Europa, pe baltici șicei de la Marea Neagră, inclusivmânia, și că încearcă ”să reînvieiunea Sovietică”. Că bombardie-e lui strategice, purtătoare de

bombe nucleare, hărțuiesc NATO,adânc în interiorul spațiului euro-

atlantic. Într-un cuvânt, că Putineste un geniu al răului și că Rusiacalcă, negreșit, pe urmele fosteiURSS și că, sub actualul ei lider, aajuns o șandrama ce se va prăbuși, în curând.

Ș i totuși, campania aparentneobosită a mediei din

Vest, de demonizare a lui Putin pa-re să nu mai e atât de convingătoa-re pentru publicul-țintă ales. Pare să ostenit. Astăzi, acest public vesticare nenumărate surse mediatice deinformare, de la servicii de știri ex-terne, până la situri occidentale depe internet. Agendele politice „as-

cunse” ale unor guverne sunt expu-se, sursele alternative de știri și co-mentarii, extrem de bine informate,pun la dispoziția oamenilor exactceea ce ziarele, agențiile de știri și

televiziunile ”cooperante” cu Pute-rea trec sub tăcere. Și, se pare că, înultima vreme, campaniile mediaticeale acestei prese „cooperante” dinVest – și, slavă Domnului, și din Est– își pierd tot mai vădit efectul.

Olovitură devastatoare,„lovitura de grație”, ca să

spunem așa, le-a dat-o decizia din

zilele trecute a revistei ameri-cane TIME, cea mai reputatăsursă de știri și comentarii inter-naționale din lume, de a-l nomina-liza pe Vladimir Putin ”Omul Anu-lui 2014”. Se poate numi „loviturăde grație”, pentru că nominalizarealiderului rus a fost făcută nu de săp-tămânalul american, ci de cititoriisăi, în principal de publicul din Sta-tele Unite, Canada și Marea Brita-nie. Exact același public-țintă, vizatde campania anti-Putin a mediei„cooperante”… din SUA, Canada șiMarea Britanie! Nu prea a mai ră-mas ceva de comentat, varianta cadecizia celor de la TIME să fostcumpărată cu bani de Kremlin seexclude…

Iar onorabila TIME neaduce în situația să ne

punem întrebările: De ce, oare, esteconsiderat Vladimir Putin una din-

tre personalitățile cele mai inuentedin lume? De ce, după ce a anexatCrimeea, a stârnit un război civil înUcraina (dixit media „cooperantă”)și a trimis arme în Iran, de ce rămâ-ne cea mai inuentă gură din lu-me? De ce îi fascinează pe oamenimai mult decât alți lideri, decât Pa-pa, Obama, Angela Merkel, sau Xi

Jinping? Cum ”îndrăznește” să emai popular la americani și englezi,ca Lady Gaga, sau Rihanna? De un-de această popularitate a sa?

Motivațiile sunt, sigur, maimulte. Una ar că, în me-

ga-torentul actual de informații, ideiși deprinderi noi, adică globaliste,Putin vorbește de valori vechi șimoralizatoare, și previne extincțialor: patriotism, credință în Dumne-zeu, mândrie națională, demnitate,patrie, apărarea patriei și dreptateapatriei, în cel mai bun sens al dicto-nului anglo-saxon: Right or Wrong,my Country. Și, în sfârșit, o altă mo-tivație a popularității liderului rus, în opinia distinsului politolog șiprofesor american Ian Bremmer, de

la New York University, ar că, oride câte ori cele mai puternice țăridin lume îl mustră pe Putin cu cu-vintele: „Poartă-te cuviincios, sau iavezi că...”, nominalizatul nr. 1 al luiTIME alege „Ia vezi că...!”. Și, astfel,fascinează, crede profesorul Brem-mer.

„Noroc cu soțul și cu părinții meimă susțin fnanciar. Din salariulla Parlament nu mi-ar ajunge ba-nici pentru coafor”, declară o

ețită, pe numele ei Vasilica Stelia-Miron, ajunsă senator de Suceava,redistribuire, pe listele PP-DD. În-timp, s-a reorientat bine și, după

a poposit la „independenți”, a tre-la PNL. Și, ca să arate că îi pasăproblemele cu care se confruntă

mânii, face parte și din Comisiantru Muncă, Familie și Protecțiecială.

Însă eu aș adăuga , Vasilico dragă, dacă dai doar pe coafor 5.000 de

lei pe lună – cam atât e salariul mata-le – înseamnă că ești urâtă tare și bie-tele fete au o grămadă de lucru ca sănu ne sperii când ieși în lume, la re-prezentat poporul român.

Vasilico dragă, personal, nu tecunosc. Acum, după ce am auzit des-pre tine, nici nu-mi doresc vreodată.

Însă, Vasilico, eu o cunosc pe Ma-ria lui Glăvan , din Câmpu lui Neag.Da, tu nu o știi, dar îți spun eu des-pre ea: ultima dată a fost la coafor înurmă cu vreo trei ani, că trebuia sămeargă la nunta unei verișoare. Întretimp, femeia lucrează pământul, spa-lă, face curățenie, duce vacile la păs-cut, își îngrijește animalele și creștecopiii aruncați de alții, învățându-i că„în viață poți ajunge om mare numaidacă înveți carte”. Da, e proastă, Va-silico, că încă nu a auzit despre tine.Și nici n-o să-i spun, ca să nu-și înghi-tă oftatul amar, supărată că acei copiivor deveni oameni mari într-o lumedefectă.

O mai cunosc și pe Loredana , lu-crătoare la o fabrică de textile dinValea Jiului. Nu știe ce e ăla coafor.Ultima dată când și-a aranjat părul afost la propria-i cununie. I l-a făcut overișoară care era pricepută. „Mai

bine aș arătat ca o bolândă, că tătam divorțat după aia”, îmi spune, cu

amărăciune. Știi cât câștigă într-o lu-nă? Puțin peste 700 de lei, cam câtcostă una dintre rochiile pe care ți le

cumperi tu, Vasilico, „cu discountrurimari” de la fabrica de textile din Su-ceava. Dar cu banii ăștia știi ce face?Și-i ține pe cei trei copii în școală, pecare îi crește singură, plătește apă,energie electrică, gaz și mâncare. Șiea le spune același lucru odraslelorei: numai dacă învață pot reuși înviață. Încă nu te-a văzut pe tine, Vasi-lico, să i se năruiască toate speranțele.

Dar cine e Vasilica Steliana Mi-ron? Cum, nu știți? Este exemplulclar care arată că Parlamentul Româ-niei e populat cu mulți proști, trimiși

acolo de oamenii amărâți, care da, nu-și permit să cheltuiască 5.000 de leidoar pe coafor într-o lună.

Vasilica Steliana Miron este ceacare se plimbă cu jurnalistele pe ho-lurile Senatului, vorbind despre băr-

bați și îngrijirea tenului. Își petrecevacanțele în țări exotice, după care îșiaduce lmările și fotograile în emi-siunile tabloide, mințind că ar sur-prinsă de paparazzi. Are bijuterii de49.600 de euro, anul trecut a câștigatde la Senatul României 60.410 lei,

însă e nemulțumită că a obținut doar

atât, plângându-se că banii românilor”nu-i ajung nici măcar pentru coa-for”, ind nevoită, biata de ea, să tră-

iască din pensiile părinților și salariulsoțului, executor judecătoresc.

Tot ea e de o deșteptăciune ieșitădin comun, înclinată spre paranor-mal: e nebună după ce scrie și co-mentează Paler pe Facebook (!), deșiscriitorul e mort de câțiva ani buni.

„Reporter : Ați mai scris acolo, peFacebook, că vă place Octavian Paler.Ce carte ați citit de Octavian Paler?

Steliana Miron: De obicei îmiplac citatele lui, chestii din astea, sta-tusuri. Le citesc pe Facebook.

Reporter: Și dacă vă plac citatele,

n-ați fost curioasă să citiți și o cartescrisă de el?

Steliana Miron: Nu, citesc comen-tariile pe care le face…

Reporter : Le-a făcut, că a murit, numai trăiește.

Steliana Miron: Da, pe care le-afăcut, normal” – declara, într-un in-terviu pentru adevarul.ro, diva dinSuceava.

Vasilico , dar știi ce mă deranj eazăcel mai tare? Că mergi la coafor pe

banii mei. Nu vrei, fă, să mergi pe banii lu’ tac-tu, dacă tot te lauzi că

din pensia lui mănânci?

Anamaria SANDALĂhp://cioaravopsita.ro

Dosar de nesimțit: Vasilica Steliana Miron

magine de pe pagina de facebook

7/21/2019 Vorba nr. 113

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-113 7/15agina 7

…îngrozitor poate când ești fără…

Ş i lupului blândului hai no r-ar de voie denevoie hi-hă-hâc de pe la la trilula ăla de

n cartier de colţ mărginaş de oraş comună; de pe la nefericit penibil spre putoare destract, colţii i se-arată; numitului băsescului

ianului iaca băgându-

i-

se prin consiliere, fra-de bună voie şi nesiluit de nime’; arătându-i-colţii de pe unde chiar dacă nu-i are tot

uşcă spre exemplu cu ei.

A juns ’mnealui otantu’ dispărutei ote între prostie şi nebunie, să-şi pună mota-

n prezenţă, ca ţaţa oare pe UE şi pe USA.de la pomina pomenii lui dânsului neind

tin cu totul ci nici măcar idiot, hai cel multtenţial tembel da’ ş’acela de-mprumut când îiăndhendul în grevă de idei.

Unde putem să ne ducem cu ăsta? –dup’un capăt de imunitate după ce

manitatea în sine a fost lăsată de izbelişte, indar capătul de aţă din vârful… unui aisberguia nu-i trebuie titanic ci doar motiv…

Concret: veni de să

-mplântă în disperare

grozavă, contrazisul de la minut la se-ndă, de dă-n justiţia furibundă care i-a cam

terminat domeniul privat, rămânând cam doareba pă de lături, că pă asta n-o iau nici penelepinguinilor.

Familia la famiglia şi tăt neamu’ se petrecprin puşcării. De când nu mai îi bună LC

Kovesi, de când K de pe la Makovei, îi expirat.

Orice aş face, şi să stau în cap în timp cepot sta şi-ntr-o dungă, nu pot a pricepe

cum de fostul aşa-zisul şef al statului de drept,poa’ să se autodenunţe singurel, cum a făcutvraişte din mult-proclamatele instituţii, care brusc în capu-i nu mai îs spre deloc pe gustu-iamar.

Cel mai grav, bănuiesc c-ar putea faptulcă un asemenea exemplar antologic de

individ recunoaşte propria-i inuenţă asupraSRI, care ar trebui să e o instituţie de sine stătă-toare, în slujba şi-n paza al nostrului biet poporromân.

Măi oameni buni, chiar există o respiraţietoxică purtând denumirea probabil ge-

nerică de traian la care dacă mai adaugi şi ches-

tia aia cu b cu nu neapărat de la bulă ori bulău,de-l paşte că-l iaşte, suntem în dosarele xyz.

Ar de-nţeles dacă vrea să scape de tătepă motivaţiune dă tembelism, că altă

şansă nu să la el mai întrevede. A ajuns să secompare cu Nicolae Ceauşescu. Să-şi conver-tească adio-pedeul şi mai nou prost situatul pe-neleu, într-un fel de nici el habar n-are; nu-i iesenici de-un mov; nici Ionannis nu-i mai place.

Lu’ Ţuţi-i duce lipsa, că-cântă-tocmai cântăaia cât de greu îi de nu mai poate cum

nici subiectul mai degrabă obiectul acestei expu-neri despre ce-ar putea însemna orice. Dar pam-et nici gând!

La Palatul Victoria a avut loco întâlnire de gradul III. La

icitarea lui Eduard Hellvig. No-director al Serviciului Român deormaţii. Este de presupus căsta a dorit să stabilească un

m contact instituţional cu premi-l. Care, în conformitate cu legea,e unul dintre principalii bene-ri ai informaţiilor de siguranţaională. Zis şi făcut. Numai călo a mai existat un personaj.mnul Sebastian Ghiţă. Care setriveşte, şi nu prea, în schemă.

Scurtcircuitarea unei întâlniri,altfel cât se poate de reşte,

re noul şef al spionajului internprim-ministrul statului este unt, în sine, sucient de relevant

ntru a tratat cu atenţie. Este, să

unoaştem, o excepţie de la oriceulă şi de la orice normă ca la omenea întâlnire să participe univid, care se aă sub control ju-

diciar, azi, şi, mâine, poate sub oacuzaţie pentru o infracţiune decorupţie. Este de asemenea un pa-ralelism ameţitor, dacă nu cumvacel puţin periculos, că extrateres-trul aterizat în Palatul Victoria, x

la oră şi în locul întâlnirii dintrepremier şi şeful SRI, să e, în ace-laşi timp, nu numai o persoană subcontrol judiciar, ci şi prieten de ca-să al gazdei şi, culmea, unul dintreparlamentarii însărcinaţi cu contro-lul SRI. Dacă ar fost, de pildă,necesar ca la o asemenea întâlniresă participe un reprezentant al Par-lamentului, atunci, hai să spunem,ar putut să se întâmple acest lu-cru cu condiţia ca persoană în cau-ză să e preşedintele Comisiei despecialitate. Deşi este greu de găsit

vreo explicaţie pentru un asemeneacocktail politica-informatic.

Din perspectiva de mai sus,fără a mai intra în alte de-

talii, la această întâlnireimportantă, Sebastian Ghiţă a jucatun rol de extraterestru. Şi cineva artrebui să explice ce s-a întâmplat defapt. Cum de a ajuns SebastianGhiţă acolo? Sub ce motiv? Cine aavut iniţiativa?

Până atunci, până când, aşacum ar trebui să e resc

într-un stat de drept, societatea ci-vilă va sări ca arsă, punând-şi ace-eaşi întrebare, până când preşedin-tele României, care are obligaţiaconstituţională de a arbitru alinstituţiilor statului, până când seva sesiza Parlamentul, nu am înco-tro şi avansez eu însumi o supozi-ţie. Sebastian Ghiţă s-a aat acolopentru că Victor Ponta, de dragulsau, a scurtcircuitat o întâlnire in-

stituţională, iniţiată de directorulServiciului Român de Informaţii. S-

a aat acolo, nu întâmplător. Cipentru a marca faptul că el se aăsub protecţia primului-ministru. Şică, la rândul lui, din poziţia demembru al Comisiei parlamentarede supraveghere a activităţii SRI,Sebastian Ghiţă ar putea, la nevoie,să protejeze imaginea şi intereselelui Eduard Hellvig. Iar pentru opi-nia publică, prezenta distinsuluidomn Sebi la această întâlnire arputea semnala, chiar, ceva mai

mult. Şi anume, o relaţia de priete-nie, mai veche sau mai nouă, cudirectorul Serviciului Român deInformaţii. Asemenea sugestii nu

fac altceva decâtsă pregătească terenul pentru tra-cul de inuenţă. Un viciu care l-aatins de mai multe vreme pe priete-nul de casă al domnului VictorPonta.

Ş i mai este ceva ce îmi scapă şimie şi bănuiesc că va scăpa şi

dumneavoastră, celor care citiţiacest comentariu. Cum de a accep-tat Eduard Hellvig aceasta intromi-siune? De ce nu s-a ridicat, pur şisimplu, de la masă, luându-şi poli-ticos la revedere şi întorcându-se în biroul său, de la sediu ServiciuluiRomân de Informaţii? De ce nu şi-aexprimat dezacordul legat de pre-zenţa inopinata a lui Sebastian Ghi-ţă? Din prea multă politeţe? Dar

oare, în primul şi în primul rând,un director al Serviciului Românde Informaţii, o instituţie cam răvă-şită în ultima vreme de legăturile eitoxice cu politicienii şi cu politica,are o datorie de politeţe faţă de so-cietate? Nici nu vreau să îmi imagi-nez şi nici nu cred că este adevăratcă explicaţia ar alta. Şi anume căceea ce ar dori să sugere SebastianGhiţă ar chiar adevărat. Şi anumecă el este, nu numai prieten al pre-mierului, ci şi al noului director alServiciului Român de Informaţii. O

asemenea speculaţie cred că estelipsită, totuşi, de orice suport, înrealitate. Şi, de aceea, aştept, totuşi,cuvenită explicaţie.

Sorin Roșca Stănescu

E ’vanghele dupî d -aldele’ Daniel M arian

7/21/2019 Vorba nr. 113


tto:

colile să fie nimic

va, decât ateliere

de activitate. Nu-

astfel vor putea să

eze toţi, în propria

practică, adevărul

nvăţând pe alţii ne

ăm pe noi înşine.” Jan Amos Comenius)

eput ca Programțare pe Tot Par-Vieții (Lifelong

g Program) Co-sprijină nanciari de învățământersitar interesatezarea de partene-olare, de proiecteare a personalului de rețele de parteneri-, de participarea la sta-rmare inițială și conti-

tru a crește calitatea și aa dimensiunea euro-educație. Parteneriate-

aționale completează șic strategiile naționale

asigurarea calității edu-le oferă o modalitatede abordare a educați-

olul XXI, permit crește-ății activităților de învă-fășurate cu elevii, cresca elevilor pentru învă-oaștere, sporesc forma-petențelor de comunica- limbă străină, permit

erea altor sisteme deânt.

giul Național „Aureldin Orăștie este parte-

Proiectul „Young Foodons” alături de Istitutoone Superiore "Axel" din Italia ca inițiator allui, Kuldīgas Tehno-n tūrisma profesionālāola din Letonia , Rijnakschool Wageningennda și Höhere Lehran-ür Tourismus din Aus-rteneriatul cu acesteo bogată experiență îna de proiecte europene,izat pe compararea șiea de noi metode de

prin care profesori,părinți să e implicați în

pentru o alimentație și

un stil de viață sănătos a elevi-lor noștri.

Proiectul ne-a oferit oportu-nitatea de a schimba experiențeși informații cu colegi din dife-rite țări pentru a ne rana meto-dele de promovare și de protec-ție a sănătății, de formare a de-

prinderilor de alimentație sănă-toasă pentru adolescenții noști. Deși ecare țară se confruntă

cu probleme specice în ceea ceprivește educația alimentară,ultima mobilitate efectuată deprofesori și elevi în Austria înperioada 23 – 29 martie 2015 apus în evidență numeroase probleme comune pentru toate cele5 școli implicate în proiect: noitoți ne confruntăm cu supra-ponderaliate și numeroase bolide nutriție de la o vârstă mică,cu consumul exagerat de bău-turi carbogazoase în detrimen-tul apei, cu consumul unei can-tități prea mari de zahăr, sare șigrăsimi, cu mese neregulate șila ore nepotrivite, cu fast – food în locul mâncării gătite acasă,cu junk food(alimente lipsite denutrienți sau mâncare din deșe-uri – cum i se mai spune) în lo-cul alimentelor bogate în nutri-enți, cu alimente pline de E –uri toxice cărora producătorii lefac o promovare acerbă pe toatecanalalele media,etc etc La toateacestea noi, românii, trebuie sămai adăugăm propriile noastre

sensibilități legate de alimenta-ția ”rațională” moștenite din cei

50 de ani de înfometare de cătreregimul comunist și matricilealimentare preluate în mod in-conștient de la părinții noștricare – cu tot respectul pe care li -l datorăm – ei înșiși nu au bene-ciat de o educație în domeniulalimentar.

Mesajul cu care ne-

am pre-zentat de ecare dată la întâlni-rea cu partenerii de proiect afost acela că elevii noștri suntfoarte receptivi la informațiiledin domeniul alimentației sănă-toase, mulți cunosc, la nivel teo-retic, regulile alimentației sănă-toase, dar știm cu toții că doarcunoștințele nu sunt sucientepentru a schimba comporta-mente. Adevărata provocare cucare ne-am confruntat a fostsă ne tranformăm din per-soane incompetente – incon-știente în domeniul nutrițieisănătoase(adică persoanecare nu știu și nici nu știu cănu știu) în persoane la felde incompetente dar măcarceva mai conștiente de ceeace nu știm. Activitățile co-mune desfășurate cu parte-nerii de proiect, comunica-rea continuă dintre profesoriși elevi din țările partenerene-au oferit oportunitateade a ne cunoaște calitățile,dar și lipsurile la acest capi-tol.

Dintre reușitele cu care

echipa de profesori și eleviimplicată în proiect se poate

lăuda aș amintim ur-mătoarele: Realizarea siglei(realizatorDaniel Cocoș clasa aXI-a A) și a sloganuluiproiectului („Healtyeating, happy living”realizator MihaelaMuntean clasa a XI-aE) care au fost accep-tate de către toate țări-

le participante. Realizare unui studiu pri-

vind consumul de pește șiulei de măsline și interpre-tarea rezultatelor obținute(realizator psiholog DianaLupșa) – studiu care a fostluat drept model de către

ceilalți parteneri. Realizarea a două lme cutematică adecvată proiectului:alimentația sănătoasă și preve-nirea abuzului de alcool – lmecare au fost înregistrate într-ocompetiție din Milano(realizatori Daniel Cocoș și Mi-hai Jina, protagonist SebastianȘotîlcă, elevi în clasa a XI- a A) Realizarea site-ului și a hăr-

ții proiectului (Bianca Ma-nolache clasa a XI-a A)

Material power point „Intro

duce Romania” (Bianca Mano-lache) prezentat la întâlnireadin Letonia

Realizarea unor rețete culi nare tradiționale și sănătoasepentru a incluse în culegereace va realizată la sfârșitul pro-iectului și distribuită tuturorparticipanților (prof. Teglă Ma-riana și Bianca Manolache) Realizarea unui calendar cuimagini din activitățile comunedesfășurate în proiect (prof. Bia-nu Carmen și Bianca Manola-che)

„Şcolile să e nimic altceva,decât ateliere pline de activita-

te. Numai astfel vor putea să probeze toţi, în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi în-şine.” ( Jan Amos Comenius)

Esența activităților noastrede informare și formare în do-meniul alimentației sănătoase afost concepută și realizată încadrul Atelierului de DesignPedagogic constituit din profe-

sori care au proiectat și au des-fășurat numeroase activități bazate pe metode noi de educa-ție nutrițională și care au solici-tat creativitatea elevilor, a pro-fesorilor și a părinților. Membriiacestui laborator didactic aufost prof. Lucia Oana – coordo-nator, prof. Mariana Tegla(Ghid de nutriție sănătoasă șiPatologia alimentară), psihologDiana Lupșa (Patologia alimen-tară și efectele ei asupra dezvol-tării emoționale a tinerilor),prof. Bianca Turdean, prof.Alexandru Comșa, prof. Simo-na Medrea, prof. Monica Ionicăcare au asigurat traducerea ma-terialelor, prof. Adriana Chiraspecialist IT, prof. Narcisa Gră-

dinescu – consilier educativ.Întreaga echipă de profesori șielevi implicată în proiect a fostcoordonată cu competență șiprofesionalism de prof. BiancaTurdean – manager de proiect.

Dintre activitățile proiectateși desfășurate amintim: „Învațăsă alegi!”, „Gustă și compară”,„Citește etichetele și descifreazămesajul ascuns”, „Să ne împrie-tenim cu semințele”, „Calcu-

lează-ți indicele de masă corpo-rală”, „Jurnalul alimentar”, „Îm-părtășește experiența ta culina-ră”, „Alimentația sănătoasă între drepturile omului și posi- bilitățile reale de realizare”, etc.Toate aceste activități au fostrealizate cu grupul de elevi dinclasele XI-C, X-E, X-D, XI-E.

Acești elevi au expe rimentattimp de câteva luni alimentațiasănătoasă, și-au monitorizatcomportamentul alimentar cuajutorul jurnalului alimentar și– împreună cu părinții lor – au împărtășit apoi echipei de pro-iect ce efecte a avut asupracomportamentului lor alimen-

tar această experiență.

Este ușor de observat că im-

plicarea școlii în acest parteneri-at internațional are numeroaseaspecte pozitive:

Realizarea unor activitățiextrem de necesare și de utilepentru elevii noștri într-un do-meniu de mare importanță pen-tru viața ecăruia dintre noi,pentru simplul motiv că toțimâncăm și toți suntem sau de-venim ceea ce mâncăm.

Schimbul de experiență reali-zat cu celelalte țări ne-a oferit operspectivă mai largă în ceea ceprivește selecția activitățilorcare să aducă valoare adăugată pentru situațiile educative pecare le proiectăm pentru eleviinoștri.

Echipa de proiect – prin ma-nagerul ei, prof. Bianca Tur-dean – a realizat o foarte bunăcolaborare cu conducerea școlii,cu instituțiile și organizațiilelocale responsabile de sănătateași educația alimentară, cu In-spectoratul Școlar Județean.

Colaborarea profesorilor dinșcoală pentru realizarea obiecti-velor proiectului a fost exem-plară, conrmându-ne, încăodată, că suntem o echipă deelită capabilă să inițieze și săimplementeze și alte proiecte în beneciul creșterii prestigiuluiși capacității organizației noas-

tre și a calității actului educativ.Desfășurând activități îm-

preună cu elevi din țările impli-cate în proiect, ne-am dat seamacă elevii noștri vorbesc uentengleză, italiană, germană, căsunt responsabili și pricepuțiatunci când e necesar să facădiferite materiale ce implicăcompetențe IT sau artistice, căștiu să facă conversație de cali-tate cu persoane necunoscute,că au apetențe culturale elevatecare fac cinste școlii și familieidin care provin, că pot susține oprezentare într-o limbă străină în fața unui auditoriu avizat șimulte altele. Toate acestea neobligă pe noi, pe profesori șiconducerea școlii să creăm maimulte și mai dese astfel deoportunități și să le dăm elevi-lor noștri mai multe șanse de a-

și folosi și îmbunătăți compe-tențele transcurriculare dobân-dite.

O îmbunătățire a relației pro-fesor – elev prin realizarea deobiective pedagogice comune,prin comunicarea realizată lanivel emoțional și, mai ales,prin bucuria cu care ne-am în-tâlnit în activități plăcute, dis-tractive și creative.

Deschiderea școlii către noiparteneriate internaționale caresă dezvolte competențele ligvis-tice, digitale, interpersonale,

civice, interculturale și socialeale elevilor noștri și posibilita-

tea cunoașaltor sisteme învățământ.

Pentru caddidactice impte în proiect, iracțiunea cu legi din alte ne-a dat un sement de apanență la o conitate profesilă europeanăcadrelor didaccapabile să tspună un currlum formal întivități educnale creativeinteresante, c bile să transfo în mod real e în actori princ

ai demersului educațional aibă o abordare curricularăxibilă și adaptată problemeducative cu care se confrun

Una din activitățile cu m

valoare la care am participaAustria a fost prezentarea iativei „TUT GUT”. Inițialocală reunește parteneri ponsabili ai comunității(pridirectorii de școli, profeelevi , părinți, consiliul locaare ca misiune prevenirea bolnăvirii și promovarea stății prin catering local. Orgzația furnizează informațiivind alimentația sănătoasă,rulează proiecte, programcampanii prin care analizece oferă alimentele pe careneciarii le primesc: câte vtale, fructe, legume, pește, ne, etc conține mâncarea fuzată în diferite locuri. Analiză rețete, modică rețete, îmnătățește rețete în școli, grădțe, spitale, restaurante,etc.punct important al organizeste dialogul consumatorilofurnizorii locali de produsementare și promovarea stilde comunicare bazat pe respsabilitate și asumarea respo bilităților. Spun asta pentrunul din obiectivele proiecteste diseminarea exemplelo

bună practică din ecare țar

Lucia Oana

7/21/2019 Vorba nr. 113


AUREL VLAICU Aurel Vlaicu - 6/19 noiembrie82 – 13 septembrie 1913

A venit pe lume în comuna Bin-nți, județul Hunedoara, localitatere din 1927 îi poartă numele. A fost elev al școlii comunale din

calitate, al Liceului Calvin dinrăștie și al Liceului German dinbiu, unde, în 1902 și-a luat bacala-eatul. Ca student, a urmat douămestre (1902-1903) la Politehnican Budapesta, iar din toamna lui03 până în 1908, a fost student laestigioasa universitate germanăn München, „Ludwig-

aximilians”, devenind inginerecanic. Când a venit vremea încorporă-, a optat pentru marina militară șifost repartizat în portul Pola. De la 1 septembrie 1908 la 27 no-

mbrie 1908 a fost angajat la uzine-Opel, unde a fost foarte bine

reciat. Întors în țară, în 1909 a construit

mpreună cu fratele său Ion) douăanoare, în Binținți, cu care a șiurat. Din septembrie 1909 până la 13

ptembrie 1913 s-a aat în Bucu-ști, unde a construit aeroplanele

Vlaicu I” (1910), „Vlaicu II” (1911)„Vlaicu III” (1912-1913). Cu pri-

ele două a realizat numeroaseoruri în țară și peste hotare, a fostemiat și decorat de însuși Regele

arol I, cu „Virtutea Militară”, lu-ată de mână în aur; în 1950 a fostes membru de onoare post-ortem al Academiei Române. Cu aeroplanul „Vlaicu I” a adus

rvicii inclusiv Armatei Române. Recunoașterea meritelor lui Au-

l Vlaicu și a măiestriei cu care ast construit „Vlaicu I” s-au con-etizat în acordarea primului bre-t de inventator în România, pen-

u prima invenție în domeniul avi-iei românești: „S-a acordat D-lui inginer Aurelaicu, prin Decret Regal nr. 3076,n anul 1910, luna noiembrie, ziuaun Brevet de inventator, cu titlul

Mașină de zburat cu un corp înrmă de săgeată>, pentru un ter-en de 15 ani, începător de la 15

octombrie 1910.”

[Aeroplanul„Vuia I” și turbo-reactorul luiHenri Coandă s-

au distrus în ur-ma accidentelor

suferite în zboru-rile de încercare(19 aug. 1906 - „Vuia I”; 16 dec.1910 – Coandă).Nu au putut brevetate nici înFranța nici în Ro-mânia. ]

Cu aeroplanul„Vlaicu II” a în-registrat zboruriși succese istorice

în țară, dar și înafara granițelorRomâniei. Laconcursul de laAspern, din Austria (23-30 iunie1912), a fost pilotul și eroul surpri-ză, câștigând la unele probe locul I,la altele - locul II, iar în nal indrecompensat cu suma de 7.000 co-roane.

Tot la Aspern a primit și Breve-tul de pilot, în urma probelor deexaminare din zilele de 19 și 20 iu-

nie 1912, susținute în fața unei co-misii internaționale; i-a fost acordatde către Federația Aeronauticii In-ternaționale - document emis la 22iunie 1912, având numărul de ordi-ne 52. Fiind felicitat pentru aeropla-nul său și pentru măiestria pe care adovedit-o în conducerea aparatului.

Aeroplanul „Vlaicu III” urma săe cel mai performant dintre apara-tele lui Aurel Vlaicu. Era construitaproape în întregime din metal-aluminiu, ind și sub acest indica-

tor primul în lume, o premieră înconstrucția aviatică a vremii sale. Dar, din nefericire pentru în-

drăznețul și originalul inventator,pentru viitorul aviației românești,precum și pentru România, pentrutoți românii, sorții nu l-au lăsat să-șinalizeze invenția „Vlaicu III”.

Se aprecia de către colegii săi demuncă și de către prietenii săi că armai fost necesare cel mult 2-3săptămâni pentru a pune la dispo-ziția României noul său aparat

„Vlaicu III”.

„Dintre toți precursorii noștri,Aurel Vlaicu a fost printre cei mai

străluciți, dar și cei mai nedreptățițireprezentanți ai aviației noastre.”1

Aurel Vlaicu l-a cunoscut pe Tra-ian Vuia la Paris, în ziua de 5 ianua-rie 1910. Desigur, știa de preocupă-rile lui Vuia, încă din vremea stu-denției la München.

Și Traian Vuia era informat pri-vitor la preocupările și izbânzile luiAurel Vlaicu.

Între cei doi ingineri aviatori ro-mâni s-a stabilit imediat o relație bazată pe respect reciproc, pe deo-sebită afecțiune și sprijin total dinpartea lui Vuia pentru Aurel Vlai-cu. Împreună s-au deplasat la Uzi-nele Gnôme din Paris, unde au co-mandat un motor pentru aeropla-nul „Vlaicu I”. La momentul potri-vit, Traian Vuia a recepționat acelmotor și l-a expediat la București.

Cu aeroplanul „Vlaicu I”, pe care amontat motorul primit de la Paris,Vlaicu a realizat istoricul zbor dindata de 17 iunie 2010, pe CâmpulCotrocenilor.

În timpul cât s-a aat la Paris,Vlaicu și Vuia s-au revăzut de maimulte ori. Vuia l-a povățuit pe Au-rel să nu piloteze el însuși aeropla-nul, deoarece, zicea Vuia „este greusă i inginerul, fabricantul și pilotulmașinii. Prea multe funcții pentruun om.” 2

Aurel Vlaicu își dorea să zboarede când era copil în Binținți. Și azburat, a pilotat el avioanele con-

struite de mintea și mâna lui. Când s-au despărțit, Vlaicu ple

când la București, au constatat căsunt adevărați prieteni. S-au revăzut tot la Paris, la sfârșitul anulu1910 și începutul anului 1911, cândVlaicu a comandat motorul, tot unGnôme, pentru aeroplanul „VlaicuII”. Și de astă dată a primit tot spri jinul bănățeanului stabilit în Franța

Admirația lui Vlaicu pentru Traian Vuia a exprimat-o în 1911, în„Aviațiunea la noi”:

„Nu trebuie să uităm, și simt omare mulțumire suetească aducându-mi-o aminte, că cel dintâaviator care s-a ridicat cu propriillui mijloace de la pământ a fost unROMÂN, Traian Vuia! De la primuzbor al lui Vuia au trecut mulți aniși de atunci aviațiunea a făcut progrese imense. (...) Românii, cel puțin în domeniul aviațiunii, au adusși se pare că vor aduce ceva dinmunca și inteligența lor.” („AlbumVlaicu”, 1920; pag. 188)

Aurel Vlaicu a plecat dintre noi în nemurire, în ziua de 13 septem brie 1913, și este înmormântat înCimitirul Bellu din București.

Note:1 Ing. Constantin C. Gheorghiu

„Aurel Vlaicu - Viața și opera” - Editura Militară, București, 1973, pg. 276

2. Ing. Constantin C. Gheorghiu

„Aurel Vlaicu - Viața și opera” - EditurMilitară, București, 1973 pg. 77

Va urm

Mott o: Putem afirma cu certitudine că

aviația noastră s-a născut odată cucea mondială .”

7/21/2019 Vorba nr. 113


Andrițoiu, Ioan

(1940-2008)

- istoric

- profesor universitar - doctor în arheologie

S-a născut la 24 decembrie 1940,ocalitatea Vinerea, jud. Alba. Ur-ază cursurile școlii generale din

muna natală, apoi Liceul „Aurelaicu” din Orăștie (1954-1957). Stu-

superioare la Facultatea de Isto-

-Filozoe, Secția „Istoria Români-, a Universității Babeș-Bolyai din

uj (1958-1963). După terminarea facultății ur-ază un stagiu de doi ani în învă-

mânt, la liceul din orașul Cugir63-1965), după care este muzeo-

af-arheolog la Muzeul din Deva65-1990). În cadrul muzeului a avut ca te-prioritară de cercetare, cunoaște-epocii bronzului și Hallsta-

ui. A îndeplinit și funcția de secre-de redacție, pentru publicația

nțică „Sargetia”-

volumele V-

V. În anul 1974 s-a înscris la docto-

la Universitatea „Alexandru

Ioan Cuza” din Iași, unde îl are ca șicoordonator științic pe prof. univ.

dr. M. Petrescu-Dâmbovița. Întreprinde cercetări arheologice

la Țebea, Șoimuș, Boiu, Deva, Hune-doara, Simeria, Cugir - Cetate, Sub-cetate – Dealul Petriș, Hațeg – Ceta-te, Micia – necropolă, Germisara –terme, Sarmizegetusa Regia, UlpiaTraiana Sarmizegetusa.

În 1984 a susținut la Universitateadin Iași teza de doctorat cu tema„Epoca bronzului în sud-vestulTransilvaniei”, care va publicată în anul 1992, sub titlul „Civilizațiatracilor din sud-vestul Transilvaniei,

din epoca bronzului”. Lucrarea aprimit premiul „Nicolae Bălcescu”al Academiei Române, pe anul 1993.

Între 1990-1993 lucrează ca cerce-tător principal la Institutul Românde Tracologie București, Filiala Si- biu, având ca preocupare științicăprioritară aprofundarea cunoașteriimanifestărilor culturale ale „Epocii bronzului” în spațiul intracarpatic.Împreună cu doctorul Aurel Rustoiua cercetat așezarea preistorică dacicăde la Sighișoara-Wietenberg. Rezul-tatele acestei cercetări au fost publi-cate în lucrarea monogracă„Sighișoara-Wietenberg. Locuireapreistorică și așezarea dacică”, tipă-rită în 1998.

În februarie-martie 1993 a bene-ciat de o bursă de specializare și do-cumentare, oferită de Institutul Ar-heologic din Berlin.

În 1993 a ocupat (prin concurs)postul de lector universitar la Uni-versitatea „1 Decembrie 1918” AlbaIulia, Facultatea de Științe, prolul„Istorie”, iar în 1997, postul de con-ferențiar universitar.

În cadrul universității predă:

a) Cursul fundamental „Istoriaveche universală”

b) Cursuri speciale: -„Fenomenul indo-europenizării”

-„Tracii în contextul lumii antice”

- „Habitatul în preistorie”

A participat la sesiuni științicenaționale și internaționale: Chișinău(1991), Szolnok (1992), Herculane

(1992), Berlin (1993), Constanța(1996).

Este membru al Centrului de Cer-cetări Pre și Protoistorice de pe lân-gă Universitatea din Alba Iulia.

Colaborări: „Sargetia”

„Apulum”

„Revista muzeelor”

„Cercetări arheologice”

„Studii și comunicări”

„Studii și cercetări de istorie vecheși arheologie”

Lucrări publicate:

1. „Muzeul Arheologic Deva.Ghid” - Cluj, 1971, 74 pag.

2. „Muzeul Arheologic Deva.Ghid” - Editura „Meridiane”,București, 1972, 47 pag. (În colaborare cu Liviu Mărghitan)

3. „Das archäologische Museumaus Deva” - Editura„Meridiane”, București, 1972

4. „Epoca bronzului în sud-vestulTransilvaniei. Rezumatul tezeide doctorat” - Iași: Universitatea„Alexandru Ioan Cuza”, 1984,

25 pag. 5. „Civilizația tracilor din sud-

vestul Transilvaniei în epoca bronzului” - București: InstitutulRomân de Tracologie, 1992, 244pag. (Bibliotheca ThracologicaXXIII)

6. „Sighișoara-Wietenberg. Desco-periri preistorice și așezarea da-cică” - București, 1997, 170 pag.+ 144 planșe (În colaborare cu A.Rustoiu)

Referințe: 1)Razba, Maria - „Personalități hu-nedorene” [Oameni de cultură, artă,știință, tehnică și sport (sec. XV-XX)– Dicționar] – Biblioteca Județeană„Ovid Densușianu” Hunedoara,

Deva, 2000; pag. 23-25

2)Ediția a II-a revăzută și adăugită.Editura „Emia”, Deva, 2004; pag. 23-

24

3)Lazăr, Ioachim; David, Dorin -

„Vinerea – monograe” - Editura„ALTIP”, Alba Iulia, 2010; pag. 230-

233

4)Ferencz, Iosif Vasile - „Conf. univ.dr. Ioan Andrițoiu la 60 de ani” - În„Sargetia”, Nr. XXVIII-XXIX/1, 1999-

2000; pag. 17-21

5)Editori: Popa, Cristian Ioan; Rus-toiu, Gabriel Tiberiu - „Omagiu pro-fesorului IOAN ANDRIȚOIU, cuprilejul împlinirii a 65 deani” (Studii și cercetări arheologice)– Editura „ALTIP”, Alba Iulia, 2005

6)„Opera științică a profesoruluiIoan Andrițoiu”; pag. 9-12

7)Ioachim Lazăr (Deva) -

„Profesorului Ioan Andrițoiu la îm-plinirea vârstei de 65 de ani”; pag.

17-19 8) Andrițoiu, Ioan - „Zborurile lu

Aurel Vlaicu la Hațeg și Orăștie” -

În „Drumul socialismului”, Nr.4244, 25 aug. 1968; pag. 2

Înaintașii

Ioan AndrițoiuAdrian Ioan B. Secui

„În anii cât la lucrat în cadrul muzeului devean, Ioan An- iţoiu a luat parte la numeroase şantiere arheologice, precumle de la Micia, Germisara, Ulpia Traiana, Sarmizegetusa, Cin- s, Cugir, Haţeg, Şoimuş etc. Obţine titlul ştiinţific de doctoristorie la Universitatea din Iaşi, sub coordonarea profesoru- i Mircea Petrescu- Dâmbovita, cu teza Epoca bronzului în sud estul Transilvaniei, publicată ulterior într -un volum care vaimi premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române.”

http://www.monitorulcj.ro

Albina Coop” Orăştie organizează: mesefestive și evenimente la:

Restaurantul „Coroana”

Pizza sau meniul zilei: 12 lei

Înscrieri şi relaț ii la sediul „Albina Coop”,sau la telefoanele:0254-241.716; 0733-732.200 şi 0723-381.840

Pentru a sprijini demersul depublicare a cât mai multor perso-nalități ale zonei noastre și nunumai, vă rugăm să ne ajutați cumateriale (fotografii sau/și tex-te). Noi le vom scana sau fotogra-fia - după caz - ca acestea să ră-mână în posesia dumneavoastră,

incluzându-

vă ca sursă la materi-alele ce vor fi în viitor publicate.

Adrese: Str. A. Vlaicu, nr1, Oră-știe; [email protected],sau telefonic la: 0765.372.065,0254.241.356.

7/21/2019 Vorba nr. 113

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-113 11/15VORBA se ascultă dar se şi cite șteagina 12

Lucian Gruia

bit-o, în noaptea astafacem de mâncare,

unt gaze multe, nu-i aşa de frig; tre calorifer şi noi e-un pode gheaţă, de pe care strig:

ai pune-ţi pijamaua şi capotul, el gros, de lână, cel cu trandari uleşi din parcul public, într-o noapte

e vară caldă, fără de priviri

bsurde, nesătule, ofticoase, e moralişti îmbătrâniţi şi ramoliţi; oi ne plimbam superbi în bluze roase e-mbrăţişări profunde şi îndrăgodtiţi.

grijă că se arde prăjitura

alte nuci, cacao, unt, nu mai avem

e păcat de toată tevatura, ai toarnă vin în cană şi să bem!

poi să ne culcăm în carapacea

ondiţiei de om afurisit, coperiţi cu plăpomi, hanorace, oroc şi la mai mare dârdâit!

bit-o, în noaptea astafacem de mâncare,

unt gaze multe, nu-i aşa de frig; tre calorifer şi noi e-un pod

e gheaţă, de pe care strig!

Pe când aveam vreo zece ani, credeam că preoţiisunt atotputernici, iar laicii n-au altceva de făcut de-cât să se roage, să postească, să plătească şi să ascul-te. A, da, desigur - uitam - şi să împlinească porunci-le! Cele zece erau de-ajuns şi prea de-ajuns ! Pe urmăam descoperit predica de pe munte şi totul s-aschimbat deodată.

Dar tot atunci mi-am spus că din cauza asta, poa-te, mulţi catolici nepracticanţi sunt atât de reticenţi

când e vorba de educaţia religioasă şi, în general, delegătura lor cu Biserica. Pentru ei, religia înseamnăfrustrare, păcat şi vină.

Nici eu, nici ei, n-am înţeles cu adevărat noutateaadusă de coborârea Duhului Sfânt. Ce-i drept, sărbă-torim Rusaliile în ecare an şi învăţăm atenţi şi plinide respect semnicaţia lor la cateheză, dar mulţi din-tre noi, de fapt, „n-o pricep".

Fiindcă, dac-am pricepe-o cu adevărat, am cutotul altfel - curajoşi, nu timizi; plini de energie, nuleneşi; fascinaţi şi nu plictisiţi de tot ce-i în jur. Uitaţi-vă la apostoli înainte şi după Rusalii ca să vedeţi cepoate face Duhul Sfânt!

Evanghelia e vestea cea bună nu numai indcă nespune că o să ajungem în cer, ci şi că ni s-a dat pute-

rea să devenim oameni noi, aici şi acum. ConciliulVatican II insistă asupra faptului că eca-re dintre noi e chemat la snţenie (LumenGentium, cap. V). Dar, atenţie! Nu prinputerea voinţei proprii, ci prin putereaDuhului Sfânt! Snţenia înseamnă cre-dinţă, speranţă şi mai ales, iubirea divină.Iată "virtuţile" (de fapt, "puterile") date deDuhul Sfânt. Şi, ca să le încununeze, Du-hul Sfânt ne oferă în continuare şapte da-ruri, care ne înalţă credinţa, speranţa şiiubirea, făcându-ne să ducem aici şi acumo existenţă supranaturală, carismatică.Unii cred că ăsta-i numai pentru cei aleşi,

pentru "mistici". Sfântul Toma de Aquinone învaţă însă că darurile Duhului Sfânt(Îs 11,1-3) - înţelepciunea, ştiinţa, înţele-

gerea, bunul sfat, puterea, evlavia, frica de Dumnezeu - le primim cu toţii la botez, indcă suntem cutoţii chemaţi să m "mistici".

Conciliul Vatican II ne învaţă că ecare creştin arvocaţia slujirii. Dar şi pentru aceasta avem nevoie dputere. Aşa încât Duhul Sfânt ne dă alte daruri, numite „carisme”. Acestea - spune sfântul Toma - nusunt atât pentru propria noastră snţenie, cât pentruslujirea altora. Nu există o listă completă a carismelor, dar sfântul Paul menţionează câteva din acestea(1Cor 12,7-10, Rom 12,6-8), de la vorbirea în limbdiferite până la căsătoria creştină (1Cor 7,7). Carismele nu sunt împărţite de preot, ci date direct de Duhul Sfânt prin Botez şi Mir, iar uneori chiar şi în afarsacramentelor (Fapte 10,44-48).

Vi se pare că vorbesc ca un penticostal? Aşa-i, indcă aparţin celei mai mari Biserici "penticostaledin lume. Conciliul Vatican II, corectând noţiuneagreşită care arma că numai pentru Biserica apostolică sunt carismele, spune: "Atribuind darurile sale«ecăruia, după cum vrea» (1Cor 12,11), el (DuhuSfânt) împarte daruri speciale credincioşilor de oric

fel... Aceste daruri carismatice, e că sunt extraordinare, sau mai simple şi bine cunoscute, trebuie primite cu recunoştinţă şi bucurie, indcă sunt perfecadecvate nevoilor Bisericii" (LG 12).

Daruri pline de putere, tuturor. Aşa, va să zicăIată şi reţeta perfectă pentru crearea haosului, nu vse pare? Dar Domnul a dăruit apostolilor şi succesorilor lor şi carisma de unicare. Aceasta înseamnă cănu fac totul prin şi pentru ei înşişi. Mai curând rolulor este de a discerne, păstori şi coordona carismelelaicilor, astfel încât toţi să crească şi să lucreze împreună spre mai marea glorie a lui Dumnezeu (LG 30).

Prin urmare, ce dacă nu sesizăm totul dintr-odatăla ceremonia Mirului?! Uite că am o veste bună pen

tru noi toţi. Avem cu toţii pe Duhul Sfânt şi toatedarurile sale. Aţi primit vreodată o carte de credit cuinscripţia: „Sunaţi ca s-o activaţi înainte de utilizare”? Duhul Sfânt procedează la fel cu darurile saleTrebuie să-l chemaţi în voi că darurile sale să devinăactive. Faceţi asta chiar acum, astăzi, în ecare zi ş întotdeauna - dar mai ales când mergeţi la sfânta Liturghie. Fiindcă ecare celebrare sacramentală e onouă coborâre a Duhului Sfânt care-şi revarsă iar şiar darurile sale (CBC 739, 1106).

Şi Duhul Sfânt ne pregăteşte mereu alte surprize. Iată de ce viaţa creştină e cu adevărat o aventură

O superbă şi continuă aventură!

Marcellino D'Ambrosio(trad. dr. Ecaterina Hanganu

Benone Olaru

„Înainte de zor”

Erzsebet Nagy Saar

Benone Olaru

7/21/2019 Vorba nr. 113

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-113 12/15ORBA se ascultă dar se şi cite ște Pagina 13

Ion Urdă

CULTUL BOEMEILITERARE LA EUGEN EVU

- ediţie jubiliară la 70 de ani -

Editura: Qim, Iaşi, 2014

Cam două treimidin acest volum cu untitlu de biograe lite-rară în primul rând,Ion Urdă se implică într-un gen literar maispecial trădând, celpuţin în cazul de faţă,creaţia lirică. Că meri-ta Eugen Evu o ase-menea închinare epi-că, este mai presus deorice îndoială, iar fac-

similele sunt argu-mente solide. Cu exa-gerare posibilă, camdouă treimi din cartesunt ocupate cu reproducerile ale dedicaţiilor primi-te de (personajul, de această dată) Eugen Evu de-alungul anilor. Efortul autorului merită felicitări,pentru că, să recunoaştem, nu e de acolo să adunide-a lungul a vreo trei decenii, toate gândurile bu-ne, toate urările şi chiar declaraţiile de-o oarecareerbinţeală de breaslă. Însuşi nărăvaşul Mircea Di-nescu, devine în prezenţa poetului hunedorean sen-timental notând: „Poetului de înaltă clasă EugenEvu, omului cu suet de mătase prietenului dragtoată preţuirea mea”(pag. 7); pe aceeaşi frecvenţă aunui sentimentalism poate-un pic exacerbat, stabili-tul în Germania Andrei Zanca notează laconic daraproape simbolic: „Dragului Poet şi Om Eugen, ini-ma lui Andrei Zanca”… (pag. 19); ideii în sine i sealiază, cu o ortograe care-l reprezintă perfect, şipoetul Cezar Ivănescu: „Lui Eugen Evu, cu dragos-te. Cezar Ivănescu, 13 sept. 2001” (pag. 22); şi încă:„Lui Eugen Evu, mânuitorul cuvântului divin… Cupreţuire, Elena Maria Sgondea”(pag. 63); Nici poetaPaulina Popa nu se lasă mai prejos notând telegra-c, dar semnicativ: „Cu mult drag, pentru Eu-gen” (pag. 75), gând la care subscrie şi Nuţa Cră-ciun: „Domnului Eugen Evu cu mult drag şi şoaptătârzie din acest alfabet al şoaptelor.” (pag. 75).Niţeluş mai reţinută în exprimare, dar cu certitudi-nea unor sentimente ale sincerităţii, Mariana Pânda-

ru-Bârgău, notează: „ Lui Eugen Evu, cu bucuriasuetului. 28 ian.2013” (pag. 96). Apoi, într-un nor-mal al ansamblului cărţii, Aurel Pantea îşi exteriori-zează şi el sentimentele notând: „Pentru Eugen Evucu dragoste, Aurel. Deva, 2 iunie 2013” (pag. 104)etc. Personal, gândul şi materializarea unei astfel decărţi, mi se pare o idee oarecum insolită, dar nu lip-sită de o anume logică, indcă, între altele, un astfelde omagiu, poetul Eugen Evu merita, merită desi-gur, dacă privim lucrurile cu realism şi discernere.Şi cred că exact pe acest gând s-a pliat construcţiavolumului subintitulat sugestiv-explicativ „ediţie jubiliară la 70 de ani”. Pentru că, le convine unorasau nu, Eugen Evu rămâne nu numai unul dintrepoeţii importanţi contemporani, ci şi un deschizător

de drum pentru mulţi tineri creatori… Şi, repet: Eu-gen Evu merită, iar Ion Urdă a realizat o scrierepentru care merită sincere felicitări.

Dumitru Hurubă

S

eamănă cu orice pe lumea asta. Cusconxul, cu crocodilul, cu hiena, cu

opia, cu lupul. Are ceva de cameleon. Temează la x. Se dă bine cu tine, îşi aratăntura tot timpul. Şi se descurcă în orice îm-ejurare, supravieţuieşte OK, ca un om de

me. Poate apărea lumii ca un politician zâm-reţ la o conferinţă de presa vorbind desprerală, familie, patrie şi biserică. Poate să apa-ca un sclifosit şi arogant star tv, obişnuit săaseze plicuri cu bani negri pe sub masă, latea cum se zice. Sau, mai nou, vin în sacoşeplastic burduşite cu bancnote, nu lei, bre,

ro, se înţelege. Aici se confundă cu un altrsonaj al tranziţiei nebune pe care o trăim –şpăgarul. Şi acesta f răspândit. Una e să ieiăgi ca prostul, să i corupt, să pretinzi, şia să i Ostap Bender, un escroc, unul careaginează afaceri, învârteli, combinaţii.

Ș

menarul poate să pară şi un avocat carese învârteşte printre mărimile zilei şi lebrobodeşte cu ştiinţa lui de carte cu careate să te spele la un tribunal ca la Nufărul şite scape de puşcărie. Şi aici cumpără şi vin-judecători, poliţai, procurori, tot ce nimereş-Personajul apare prin târg ca un capitalistaere de occidental, cu batistă asortată la bu-narul de la piept. Ca unul care vrea să parăucat, stilat, parfumat. E un tip veros caremăreşte carnasier doar beneciul lui şi pen-

a-l obţine calcă pe cadavre, dar mai alesste vii. Dincolo de toate aceste înfăţişări,

enarul are o singură funcţie pe lumea asta –facă bani. Din orice, din văzduh, din pietre,n vorbe. Are mereu buzunarele umplute cuncnote, asta îi dă o stare de graţie, de exalta-şi de fericire.

E

un descurcăreţ sadea, un combina-giu. Pare un băiat de familie bună,

nierat, poliglot. E capabil să amestece într-

un cockteil savant notari, interlopi, poliţai şipoliticieni, afacerişti, gazetari – fără discrimi-nare. E că tot românul din nalul Scrisoriipierdute – al matale Caragiale – „mai 019multsau mai puţin onest”. E un Caţavencu care areuşit să se aleagă. Face mereu un puzzle cutoată lumea, iar la nalul afacerii, când cadri-lul se încheie contaţi că rămâne cu paralele şicu fata de Împărat din basm. El se alege tot-deauna cu câştigul. Adică cu foloase necuveni-te, cu o sumă babană în cont, o viloaie şi ce se

mai găseşte. Culege de peste tot ceva, stă cumâna întinsă mereu, dispus la orice aranja-ment – bani să iasă. E un fel de găinar mai spil-cuit, un trişor la jocul de cărţi. Joacă pe mizemai mari decât găinarul din colţul străzii, carese ocupă doar de plevuşcă. E un pokerist dininstinct, un gambler, se bagă mereu între baro-sani la cazino. E un personaj de ţe. Ceva maimult ca un pleşcar, decât unul care împuşcăfrancul, decât un pomanagiu care freacă cu zelclanţe ministeriale. Dar e mai puţin decât ungrangur în ciuda aerelor lui de personaj mar-cant.

F

ace pe respectabilul. E gomos, distant,dar asta pină când începe să discutecare e partea lui dintr-o combinaţie, procente-le, avantajele concrete. Atunci devine ară,intolerant, rău şi arată marea lui arta balcanicăde a-şi negocia interesele. Banii au miros înciuda a ce se spune şi el pute a dolari, a euro, afranci elveţieni. Mai puţin a lei.

Ce ne spune DEX despre omul nostru?ŞMENÁR. - Ă, şmenari. - E, s.m. şi f., adj. 1.S.m. Escroc, autorul unei înşelăciuni, mai alesla schimbul ilegal de valută; bişniţar. 2. S.m. şif. (arg.) Şmecher, descurcăreţ. 3. Adj. (arg.)

Uluitor, epatant.

ILUSTRAȚIA IOAN MĂRIC,pictură naivă

7/21/2019 Vorba nr. 113

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-113 13/15 VORBA se ascultă dar se şi citeștePagina 14

ORIZONTAL: 1) Asta-i, dacăamesteci băutura... – Când nu

mai ai încotro... 2) Varianta(suplimentara) permisivă –Aici se pune centura. 3) Arun-cări de vorbe tari – Le scoatedin sol! 4) Miez pentru(întâiul) ștaif! –Întreg perime-trul! – Ținuta la balet. 5) Acrește bine. 6) Cap sec! – Șut-gol! – Calul din față! – Uns lainimă!˘ 7) Condamnat cu reți-nere. 8) Un țol autentic – Arti-col aat în posesia domnilor –Miez de metal reținut de zețar!9) Până una-alta! – Prea-i cu-sut cu ață albă. 10) Semn ca temănâncăpielea – Aura sărbă-toritului!!˘ 11) Manifestări

ușoare de superioritate – Cate-goria umoristică mișto.

VERTICAL: 1) Agent de ser-viciu secret – Pereche de cai. 2)

Așteptarea (nou) venitului. 3)Vechi jurnalist mercenar – În- jur de noroc!! – Inima de turc,sau kurd! 4) O lună de repetiții– Plecare pe șest. 5) Își trageneamul la origini – Nopți fărănumăr! 6) Suma serviciilordincolo de linie – A crește înspuse. 7) Pătratul din vârf! –Veșnicul sfat popular. 8) Nu-măr de număr – Luate din bi-don! 9) Anti pe fond! – Urcatfără… asigurare! – Plasticulvestimentar. 10) Unde sevaajunge!! (masc., pl.). 11) Repli-că naturală pentru vorbearuncate în vânt – Apare pe

traseu conform așteptărilor. Autor: Nicolae Oana

www.rebusonline.com

ERBEC 21.03-20.04: Cu siguranță, în acestee vă simțiți neputincioși și incapabili să înain-

cu aceeași forță cu care sunteți obișnuiți să oeți de obicei. Tot ce vă oferă bun săptămânaa este un weekend în care vă veți simți ca într-devărată vacanță.

AUR 21.04-21.05: Astrele vă facilitează nișteortunități la care nici nu îndrăzneați să văndiți până acum. Protați de ocazie și de inspi-

a de care dați dovadă pentru a armoniza toatergiile care păreau discordante.

GEMENI 22.05-21.06: Încă va mai preocupaecția pe care ați adoptat-o în carieră, însă nuntru mult timp deoarece, cât de curând toate

începe să funcționeze. Bineînțeles, meritațiplin aceste progrese și pacea ce urmează în

ța de zi cu zi, însă nu uitați ceva: nu vorbiții mult decât trebuie!

RAC 22.06-21.07: Interacțiunea cu prietenii ceii buni decurge cât se poate de bine, de parcăadisul a fost creat pe acest pământ chiar pen-dumneavoastră. Optați pentru optimism și

i vedea cum vi se schimba viața în bine, așam de mult timp nu s-a mai întâmplat.

EU 22.07-22.08: Dacă doriți să schimbați direc-

în care mergeți, acum este momentul cel mairivit să o faceți. Trebuie să aveți curajul săniți pe un nou drum, dacă însă veți renunța laile xe pentru a face loc unei noi mentalități.e momentul să descoperiți un mod optimista vedea lumea.

ECIOARA 23.08-22.09: Asemenea unui danst, cu mișcări armonioase și cu grație, așa esteicat să acționați pentru a obține tot ce v-ațipus. Nu excludeți, însă posibilitatea întâmpi-ii unor surprize neplăcute venite din partea

or cu care ați avut ceva de împărțit.

ALANŢA 23.09-22.10: Prietenii și comunica-cu aceștia sunt singurele subiecte care prezin-nteres pentru dumneavoastră în această săp-

mână. Ceea ce trebuie să știți este ca nimeni și

mic nu va pune bețe în roate. În weekend pu-câștiga o frumoasă suma de bani sau primicadou neașteptat care va binedispune.

CORPION 23.10-21.11: Detașați-vă de rutinanică deoarece este o vreme prielnică schimbă-r, însă ar putea reprezenta și o imensă pierde-de timp. Momentan, v-ați descurca mai ușorcă ați avea cu cine să împărtășiți experientamulată.

ĂGETĂTOR 22.11-21.12: Prin intermediulurajului vi se deschid câteva porți pe care nuavut curajul să le încercați. Grupul de prietenicare faceți parte este însă cel mai activ și dor-de distracție.

CAPRICORN 22.12-19.01: Este momentul săredeniți noțiunea de familie, dar și de reușitaplan social. Poate că veți descoperi o nouă for-

a individualismului, însă acest lucru nu vaa loc până ce nu vă decideți să începeți pas cu planurile de viitor.

VĂRSĂTOR 20.01-18.02: Este momentul să văgiți orizonturile și să ți din ce în ce maichiși pentru a primi tot ce este nou în viața

mneavoastră. Uitați de acuzații, renunțați laerile de rău și protați de siguranță pe care v-

feră familia. În cazul în care doriți să renovația, ar trebui să ți atenți la achiziționarea pro-selor de lux.

EŞTI 19.02-20.03: Aveți pregătită câte o vorbănă pentru ecare dintre cei cu care interacțio-i. Dacă aveți ceva de împărțit, asigurați-vă căeți acest lucru în mod echitabil. Cu cât suntbleme nanciare mai mari, cu atât aveți sen-ia că trăiți într-un cerc vicios. Evitați bârfele șile suplimentare petrecute la locul de muncă.

oros op

Realizat de asandra

Da de unde!

Bancuri cu Ardeleni

Ion și Gheo se întâlnesc în pădure.Gheo ducea în brațe un dihor viu.

Ion: „Mă, Gheo, ce faci, mă, cu diho-rul?”

Gheo: „Apăi, mă, la iarnă, când o frig, îl pun la picioare să-mi e cald.”

Ion: „Mă, da pute, mă!”

Gheo: „No, las, că să obișnuiește el!”

——————————————————————————————

Doi ardeleni intră înt-un bar. Ion îl întreabă pe Vasile:

-No, mă, ce ești așa de supărat?

-

Apăi mă, abia aștept să ajung acasă șirup chiloți muierii să-i fac bucăți. -D'apăi ce ai, mă, cu chiloți muierii? -Apăi mă, așe mă strâng, că de abia

pot mere cu ei pe drum…

———————————————————————————————

Ardeleanul se duce la doctor deoarecetusea foarte tare. Doctorul îl consultă și-l întreabă cu o voce gravă:

- Fumați?După câteva momente de ezitare, ar-

deleanul răspunde: - Mai bine aș bea ceva.

7/21/2019 Vorba nr. 113


CASETA REDACȚIEI

Fondator

Dan Orghici

EDITORIALIST

Cornel Nistorescu

Sunt prezenți cu texte:

Petru Romoşan

Aurel I. Rogojan Sorin Roşca-Stănescu

Radu Toma

Dumitru Hurubă

Daniel Marian

Fotograf: Sandu Cazan

ISSN 2286 – 0339ISSN -L 2286 – 0339

SĂPTĂMÂNAL EDITAT DE: Asociația de Presă

„VORBA din ARDEAL”

Orășe, str. A. Vlaicu, nr.1

tel: 0765372065

[email protected]

Tipărit:TIPOGRAFIA PROD COM SRL

Târgu-Jiu

Acţiunea farmacologică a Socului: Sudorică (provoacă transpiraţie transpiraţie abunden-ajutând la scăderea temperaturii. Florile de soc au demenea proprietăţi diuretice, laxative şi galactogoge.

b formă de extract slab alcoolic au proprietăţi antine-lgice. Extern, ca antiseptic.

Întrebuinţări ale Socului: În gripă, în răceală, bronşită, contra tusei şi în generalafecţiunile aparatului respirator. Prin diureza pe care o

oduce se recomandă în reumatism, boli de rinichi şi dezică. Ceaiul de ori de soc măreşte cantitatea de lapte lameile care alăptează. Având proprietăţi laxative şi aju-

d la eliminarea apei din ţesuturi, se foloseşte ca medi-ment natural (ceaiul) în obezitate. Pentru aceleaşi moti-se recomandă în constipaţiile de natură nervoasă. Extern, sub formă de băi sau cataplasme, este indicatefurunculoue, abcese, arsuri, ictene, având proprietateaa uidica puroiul de a calma durerile, făcând să deapoi umatura. Sub formă de băi erbinti se utilizează

ntra reumatismului. Prepararea şi utilizarea Socului

Sub formă de infuzie 5-8 % din care se beau 3 ceşti dei pe zi. Sau intern: infuzie 2 linguriţe de ori la 250 ml

ă clocotită, se beau 3 ceaiuri călduţe pe zi. Ca laxativ: infuzie: 1-2 linguriţe la 200 ml apă clocotită;a seara la culcare. Extern, infuzie: cantitatea de ori se

blează; se întrebuinţează sub formă de băi sau cataplas-în furuncule, abcese, arsuri şi umături.

Contraindicaţii: Nu se utilizează orile proaspete: apli-e ca atare pe piele sau pe mucoase produc eritemeşeaţa pielii)

Tratamente din tradiţiile populare:

Ceaiul din ori se lua contra tusei şi afecţiunilor apara-ui respirator. Se bea în loc în apă şi de cei bolnavi dem. Se mai lua pentru domolirea durerilor de stomac

u de cat şi vezicula biliară. Din ori se făceau perinuţe,

e se înerbântau şi se puneau calde la orbalţ.

Frunzele crude se puneau pe bube şi pe „foale" pentrureri de rânză. Cu decoctul lor se spălau umăturile,abele negre se puneau în pălincă şi se luau la friguri,iul din boabe se bea contra vătămăturii.

PRIN LANȚUL PROPRIU DE MAGAZINEVINE ÎN ÎNTÂMPINAREA

DUMNEAVOASTRĂ CU O GAMĂ LARGĂ DEPRODUSE:

ALIMENTARE, CHIMICALE, MOBILIER, FERO-NERIE, PAPETĂRIE ȘI INDUSTRIALE

HVO PROFI BULDINGrăștie, str. Constantin Dobrogeanu Gherea;

nr. 2 www.hvoprofibuilding.ro

e-mail: [email protected]/fax: 0254 240 100TEL 0721300733 ;.0722342059

Floarea de soc

În Trimitem zilnic zeci de e-mailuri îninteres de afaceri către şe, colegi, partenerisau colaboratori. Vindem, cumpărăm, în-cheiem contracte, cerem şi transmitem ofer-te, stabilim întâlniri. Totul instant, prin in-termediul postei electronice. Am tentaţi săcredem că, atâta timp cât ştim unde să com-pletăm adresa destinarului şi unde să nescriem mesajele de transmis, ştim sucient

despre e-mail. Să e, însă, chiar aşa? Bineîn-ţeles că nu. La fel ca orice alt canal de comu-nicare, şi e-mailul este guvernat de anumitereguli, care odată încălcate. Aşa că, astăzi,sintetizam câteva reguli esenţiale care trebuie respectate de oricine vrea să trimită e-

mailuri într-un mod profesionist. Modul în care ne redactam e-mailurile

de afaceri poate spune multe despre noi şiprofesionalismul nostru. Un e-mail neîngri- jit, trimis unui potenţial partener de afaceri,vă poate ştirbi ireparabil reputaţia şi îi poa-te crea impresia destinatarului că sunteţinişte persoane nepăsătoare sau dezorgani-zate.

Iată câteva reguli esenţiale pentru a tri-mite cât mai corect e-mailuri:

Completaţi întotdeauna subiectul mailu-lui (Subject). Sintetizaţi în câteva cuvinte ceveţi transmite în e-mailul respectiv şi com-pletaţi-le cu grijă în câmpul corespunzător.Este important ca subiectul să e cât maiscurt posibil şi scris corect din punct de ve-dere ortograc şi gramatical. Subiectul unuie-mail este esenţial: de cele mai multe oridepinde de el dacă e-mailul vostru va deschis sau nu.

Folosiţi formule de salut şi de încheiere.Sunt reguli de politeţe simple, care nu trebuie omise nici în comunicarea prin e-mail."Bună ziua!", "O zi frumoasă", "Mulţumesc","Toate cele bune" păr, poate, simple forma-

lităţi, însă, absenţa lor denotă lipsa de pro-fesionalism.

Acordaţi atenţie sporită conţinutuluiunui e-mail. Vericaţi de două ori înaintede a trimite un e-mail dacă mesajul este co-rect şi nu conţine greşeli gramaticale, orto-grace sau de punctuaţie. Chiar dacă poştăelectronică este rapidă, un e-mail ar trebuisă e la fel de atent redactat că… învechită

scrisoare (Vă amintiţi câte ciorne scriaţi pâ-nă ajungeaţi să "treceţi totul pe curat?") Da-că este posibil, înainte de a trimite un e-

mail, salvaţi-l că ciornă şi recitiţi-l mai târ-ziu. Când îl veţi reciti, vă veţi da seama mai bine dacă aţi folosit tonul potrivit şi dacă ceaţi scris este corect.

Fiţi foarte atenţi la cum arată e-mail-ul,nu doar la ce aţi scris în el. Folosiţi acelaşitip de caractere (ca formă, mărime, culoare)de la începutul mesajului până la nal. Op-taţi pentru culori închise, uşor de citit. Ali-niaţi paragrafele şi spaţiaţi-le corespunzător(mai ales dacă ai trimis un e-mail lung, ospaţiere adecvată va uşura citirea textului).

Nu scrieţi mesaje cu MAJUSCULE şi nuabuzaţi de semnele de exclamaţie! E CA ŞICUM AŢI ŢIPA LA INTERLOCUTOR!!! Înplus, un mesaj scris numai cu majusculeeste mai puţin lizibil. Nu vă poziţionaţi nicila polul opus, scriind totul cu litere mici: eneprofesionist. Nu uitaţi de regulă elemen-tară că primul cuvânt din orice propoziţie/fraza se scrie întotdeauna cu majusculă.

Evitaţi abrevierile şi emoticonurile pen-tru că nu toată lumea este familiară cu cesemnică ele. Chiar dacă e important să ţi

cât mai concişi într-un e-mail, la fel de im-portant este să ţi clari, astfel încât mesajulpe care îl transmiteţi să e înţeles exact aşacum l-aţi gândit.

hp://www.avocatnet.ro/

Publicitatea gratuită

Vând: apartament camere, str. Pricazului, bl. 28, ap. 76

Info: tel. 0765.889.595

Vând Dacia 1310, an fabricație 1995,75000 km parcurși.

Telefon: 0354-103164

Vând urgent: Casă , curte și grădină în localitatea :Pricaz, nr. 13

Info: 0732.460.390

Vând: urgent:Casă cu anexe, apă, gaz, canalizare,

curte și grădină în localitateaAurel Vlaicu, nr. 10

Info: 0726.724.192

7/21/2019 Vorba nr. 113


Știu vreo câțiva părinți care or să secure de articolul ăsta. Alaltăieri s-achis, la Deva, o cafenea cum nu s-ai văzut prin județul. Eu, cel puțin, n-

mai văzut așa ceva. Cred că patroa-a fost inspirată de designul librărieirturești din centrul vechi al capitalei,e a ajuns și pe site-urile străine, atâtfain arată. În primul rând, trebuie să știți căasta este o cafenea culturală , în carese fumează. A fost deschisă când proprietarilor a împlinit un an deță, iar mama lui, Alina State, a spuseste cadoul pe care i l-a făcut de ziua

de fapt, cadou pentru toți părințiie vor să se bucure împreună cu copi-

or de o cafea fără fum de țigară. Ca proaspătă nefumătoare, apreciez

acest lucru este unul rar și frumos.s-a întâmplat foarte des să nu vreaumerg în baruri iarna asta, pentru că

am că o să mă înece fumul de țigarăn Hunedoara nu există nici un localcare să nu se fumeze, doar restauran-cu locuri pentru nefumători. Ei bine,

Pălăria are un loc pentru fumători,

un fel de cămăruță care încă nu a fostamenajată și care se numește Afumerie.Nici măcar nu am pozat-o, că nu aveamce.

În schimb, restul cafenelei este…ceva de vis. Sunt cărți peste tot, pentrucă Jos Pălăria se declară Cafenea depen-dentă de cultură , dar și tot felul deți-nui interesante. Preferatul meu estecovorul multicolor din încăperea prin-cipală; e atât de moale încât și prin pa-puci l-am simțit!

Apoi, merită menționat faptul că încafenea există un loc destinat copiilor.Așa că dacă sunteți părinți și vreți săieșiți la o cafea împreună cu copilul, la Jos Pălăria o puteți face fără teama că îiveți ține în fum.este împărțită în trei încăperi, iar cea din față, încăperea

principală, e foarte înaltă, ceea ce a per-mis crearea a douăla etaj. Cea dindreapta e ca un fel de separeu, iar ceadin stânga este amenajată special pen-tru copii. Găsiți acolo diverse jucării,cărți, mobilier de la IKEA special ju-niori etc.

Sursa: hp://denisuca.com/

Pentru că mi-am dorit să con-tinui rețetele cu carne de vitădupă sfatul lui Chef Silvia Bou-tier am zis să încerc o altă rețe-tă de-a ei. Vă las link-ul cu

rețeta ei: Vită cu morcovi lacuptor sau estouade de bœufaux caroes...iar eu nu vă spundecât că este absolut delicioasă.

INGREDIENTE: 1 rasol de vită

2-3 linguri ulei de măsline

1 ceapă

2-3 căţei de usturoi 1/2 kg morcovi 1 lingura faina

1 lingura concentrat de roşii sare şi piper proaspăt măci-

nat

1 linguriţă cimbru uscat

1-2 frunze de dan

1 linguriţă pătrunjel uscat 1 sticlă bere neagră Staro-

pramen

300-400 ml apă sau supă devită

1 lingura unt 1 praz

pentru garnitura: 1 cutie paste proaspete de la

Lidl MOD DE PREPARARE : Rasolul de vită se condimen-

tează cu sare și piper. Într-

otigaie mare, eu am folosit unwok, se pun 2 linguri ulei demăsline. Când uleiul s-a încinsse pune rasolul și se prăjește petoate părțile, până carnea capă-ta culoare. Se pune rasolul într-un vas termorezistent, în careurmează să punem și celelalte

ingrediente. În tigaia în caream prăjit rasolul complectamcu încă 1 lingura ulei de măsli-ne și călim ceapă și usturoiultocate mărunt. Adăugăm mor-

covii curățați și tăiați în bucățimari de 2-3 cm. Lăsăm să secălească preț de 2-3 minute,adăugăm faină, concentratulde roșii și apă și încă un prafde sare și piper. Se adăugăcimbru, pătrunjel și foi de da-n, adică buchetul garni, eu nuam avut și am folosit mirodeniiuscate. Se lasa să dea în clocotși se adăugă în vas peste raso-lul de vită. În aceeași tigaie ampus o lingură de unt și prazultăiat felii subțiri. l-am lăsat să

se călească, l-

am adăugat lacelelalte, berea neagră, am agi-tat vasul în loc de a amestecacu lingura și l-am dat la cupto-rul încins la 200 grade pentru30-40 minute. Am scăzut tem-peratura la 180 grade și amlăsat la cuptor pentru încă 3ore, la ecare 30 minute sco-team vasul și-l agităm puțin șiam mai complectat cu 150 mlapa în ultima oră. Carnea trebuie să e fragedă, bine pă-trunsă și să se desprindă foarteușor de pe os.

Cum astfel de mâncăruri noinu le mâncăm cu pâine ci cu ogarnitură alături, am ales dedata asta paste proaspete, pecare le-am ert conform in-strucțiunilor de pe ambalaj și le-am amestecat cu sos.

hp://www.bucataras.ro/

Ca lumea, că de...

Când un bărbat se declară pregătit săia prepararea grătarului, se declan-ză următoarea serie de evenimente: 1) femeia cumpără mâncarea

2) femeia face salata, pregătește legu-le și desertul 3) femeia pregătește carnea pentrutar, o așează pe o tavă, împreună cute celelalte ustensile necesare și oce afară, unde bărbatul stă deja așe-cu o bere în mână în fața grătarului.

Aici vine punctul cel mai importantntregii acțiuni: 4) bărbatul așază carnea pe grătar! 5) apoi mai multe activității de ruti-

femeia aduce farfuriile și tacâmurileră

6) femeia informează bărbatul că ar-carnea

informație importantă și mai comandă încă o bere, în timp ce se ocupă de situ-ația de urgență

Și apoi încă un punct foarte impor-tant! 8) Bărbatul ia carnea de pe grătar și o

dă femeii! 9) urmează din nou rutina. Femeia

aranjează farfuriile, salata, pâinea, tacâ-murile, șervețelele și sosurile și aducetotul afară pe masă.

10) După masă, femeia elibereazămasa, o curăță, spală vasele..

Și din nou, foarte important!!!: 11) Toți îl laudă pe bărbat pentru

calitățile lui în arta gătitului și îi mulțu-mesc pentru mâncarea delicioasă !

12) Bărbatul o întreabă pe femeiecum i-a plăcut faptul că nu a fost nevoi-

tă să gătească și când observă că ea ecam supărată, ajunge la concluzia că pefemei nu le poți satisface oricum nicio-d ă

Vorba nr. 113

Documents

Transcript of Vorba nr. 113