Vorba Nr. 13

12
editorialul SĂPTĂMÂNA ROMÂNILOR cu Lelea de la Orăștie Știri comentate cu Dan Orghici Pagina 2 VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 1 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13 PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE SITUAT: STR.EROILOR NR.29,TEL.0755148476 VĂ OFERĂ: MOBILIER PENTRU BAIE ACCESORII BAIE GRESIE, FAIANȚĂ CABINE DUS, CĂZI DE BAIE „BAIA TA COMPLETĂ LA PREȚ DE FABRICĂ” ANUL I Numărul 12 12 Pagini 1 LEU ,,Când te-ai născut, toţi râdeau şi numai tu plângeai. Învaţă să trăieşti, astfel încât atunci când vei muri, toţi să plângă şi numai tu să zâmbeşti!"(G. Motta) Persoanele ORA Ș ULUI, pag.6 SPERANŢELE ORĂŞTIEI -remember, după 20 de ani- 1,20 lei|\plic Casa frumoasa, cinste cui te-a ridicat. Și restaurat. Clădirea unde a funcționat primul cinematograf din Orăştie în anul 1911. Cinematograful era a lui Os- car Schuleri, care prin anul 1932 a introdus cinematograful so- nor; Până atunci sonorul era asigurat de doamna Gizi care cânta la pian. Filmele erau pro- iectate din camera de sus unde se vede acel hublou. Tot această clădire a fost fo- losită câțiva ani de zile pentru prelucrarea pieilor si a blănuri- lor. Azi, clădirea este renovată de către o firma privată şi are un aspect puţin diferit. * prima poză făcută în 25.07.2010 a doua poză făcută în 17.03.2013 Călin Jorza Jurnaliștii din Orăștie au dat clasă la tras cu pistolul și au câștigat primele două locuri la două dintre cele trei secțiuni ale „Cupei Jandarmeriei la tir, inclusiv proba pe echipe. La cea de-a treia secțiune au luat locul doi. Acest fapt este un prilej bun să-i pomenim și pe acești ziariști inimoși care-și fac meseria cu un devota- ment care merită să fie simțit și de ascul- tătorii postului lor. Radio Color Orăștie este cel mai vechi și rezistent brand de presă din județul Hunedoara, ajungând la frumoasa vârstă de 16 ani de când le oferă locuitorilor din zonă informația de care au nevoie. Obișnuiți că Deva este centrul presei hunedorene, cu cele mai multe redacții din județ, îi cam uităm pe cei care fac presă de calitate și muncesc pe brânci în orașe de lângă noi, chinuin- du-se să facă față unei crize economice care acolo e și mai cruntă. Membrilor Despărțământului ASTRA Orăștie

description

Săptămânalul Vorba

Transcript of Vorba Nr. 13

Page 1: Vorba Nr. 13

editorialul SĂPTĂMÂNA ROMÂNILOR

cu

Lelea de la Orăștie

Știri comentate cu Dan Orghici

Pagina 2

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 1 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

PRIN MAGAZINUL DIN ORĂȘTIE

SITUAT: STR.EROILOR

NR.29,TEL.0755148476

VĂ OFERĂ:

MOBILIER PENTRU BAIE

ACCESORII BAIE

GRESIE, FAIANȚĂ

CABINE DUS, CĂZI DE BAIE

„BAIA TA COMPLETĂ LA PREȚ DE

FABRICĂ”

ANUL I

Numărul 12

12 Pagini

1 LEU

,,Când te-ai născut, toţi râdeau şi numai tu plângeai. Învaţă să

trăieşti, astfel încât atunci când vei muri, toţi să plângă şi numai

tu să zâmbeşti!"(G. Motta)

Persoanele ORAȘULUI, pag.6

SPERANŢELE ORĂŞTIEI

-remember, după 20 de ani-

1,20 lei|\plic

Casa frumoasa, cinste cui te-a ridicat. Și restaurat.

Clădirea unde a funcționat primul cinematograf din Orăş t ie în a nul 1911 . Cinematograful era a lui Os-car Schuleri, care prin anul 1932 a introdus cinematograful so-nor; Până atunci sonorul era asigurat de doamna Gizi care cânta la pian. Filmele erau pro-iectate din camera de sus unde se vede acel hublou. Tot această clădire a fost fo-losită câțiva ani de zile pentru prelucrarea pieilor si a blănuri-lor.

Azi, clădirea este renovată de către o firma privată şi are

un aspect puţin diferit.

* prima poză făcută în 25.07.2010

a doua poză făcută în 17.03.2013

Călin Jorza

Jurnaliștii din Orăștie au dat clasă la tras

cu pistolul și au câștigat primele două

locuri la două dintre cele trei secțiuni ale

„Cupei Jandarmeriei la tir, inclusiv proba

pe echipe. La cea de-a treia secțiune au

luat locul doi. Acest fapt este un prilej

bun să-i pomenim și pe acești ziariști

inimoși care-și fac meseria cu un devota-

ment care merită să fie simțit și de ascul-

tătorii postului lor. Radio Color Orăștie

este cel mai vechi și rezistent brand de

presă din județul Hunedoara, ajungând la

frumoasa vârstă de 16 ani de când le

oferă locuitorilor din zonă informația de

care au nevoie. Obișnuiți că Deva este

centrul presei hunedorene, cu cele mai

multe redacții din județ, îi cam uităm pe

cei care fac presă de calitate și muncesc

pe brânci în orașe de lângă noi, chinuin-

du-se să facă față unei crize economice

care acolo e și mai cruntă.

Membrilor Despărțământului

ASTRA Orăștie

Page 2: Vorba Nr. 13

Fondator: Dan Orghici

Redactor şef: Dan Orghici

Mona Szucsik

Sorin Szücsik

Corector: Virgil Sabău

Colaboratori permanenţi:

Angela Beldiman

Maria Diana Popescu

Muguraș Maria Petrescu

Vic Virgil Bălan

Lelea de la Orăştie

Caricaturist:

Mircea Zdrenghea

Mihai Matei

Foto reporter : Călin Jorza

Rubrica sport: Dorin Stroia

Zona Geoagiu: Claudiu Simonati

Caseta redacţională

Reproducerea, materialelor

publicate în paginile săptămâ-

nalului VORBA, se face doar

cu acordul redacţiei. Plagiatul

intră sub incidenţa legii.

Responsabilitatea asupra

conţinutului articolelor publi-

cate este asumată de autorii

acestora.

Nu publicăm articole ne-

semnate, ilizibile sau atacuri

directe la persoane publice

sau private.

Acordăm drept la replică

dar cu respectarea celor

menţionate mai sus.

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 2 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

ISSN 2286 – 0339

ISSN-L 2286 – 0339

Ne găsiţi pe mail sau site:

http:saptamanalvorba.wordpress.com

http:vorbadeorastie.blogspot.ro/

https://www.facebook.com/

Vorba.Orastie

mail:

[email protected]

Telefon: 0765 372 065

De data asta a fost săptămâna magistraților, îndeosebi a ju-decătorilor! Ei sunt protagoniștii negativi, din păcate, ai aces-tor zile. Judecătoarele Viorica Dinu și Antonela Costache de la Tribu-nalul București au fost arestate, pentru primirea de șpăgi mul-tiple, adică a sute de mii de euro, în scopul achitării, amânării pronunțării sau „îndulcirii pedepsei” etc., după cum era nevo-ie. Din ele au mai dat și altor magistrați, ce s-au pretat la ase-menea ilegalități. Plus grefierului care aranja programul calcu-latorului în așa fel, încât celor două sau altora din grupul lor (putem spune fără grijă mafiot) să le fie repartizate dosarele cu pricina. Așa au fost aranjate procesele cu vânzarea fotbaliști-lor, unde frații Becali, Gică Popescu, Cristian Borcea, George Copos, M.M. Stoica, Jean Pădureanu și alții au fost achitați, așa a fost eliberat Dinel Staicu și lăsat să fugă! În panoplia lor mai atârnă și un criminal chinez eliberat din „lipsă de probe”, fa-vorizarea interlopilor Duduianu și Cămătaru, a lui Sorin Ovi-diu Vântu sau Dan Voiculescu etc. După cum se știe, ultimul și-a dat demisia din Parlament, tocmai ca dosarul său să ajungă din nou la tribunal, unde, ați ghicit, avea să fie repartizat, cu ajutorul calculatorului în mod „aleatoriu” chiar celor două! Șpăgile primite au fost atât de multe, încât au depășit imagina-ția de a le ascunde a Vioricăi Dinu, la care s-au găsit la perche-ziție 10.000 de euro ascunși printre... borcanele cu murături din cămară! În posesia corupților se mai adaugă vile, unele ne-declarate, terenuri vilane, apartamente în București, salarii umflate de la diverse firme pentru soți, mașini scumpe, bijute-rii. Plus sute de mii de euro împrumutați. Acum, toate dosarele judecate de ele sunt verificate. Poate verifică cineva și pe al proaspăt eliberatului Adrian Năstase, care, ca inițiator al infracțiunii a primit 2 ani cu executare, pe când complicii săi au primit între 5 și 7 ani! După Revoluție, magistrații români au pășit pe vârfuri prin parchete (procuraturi) și tribunale, grijulii să nu tulbure apele trecutului mai apropiat sau mai depărtat, când ajustau ori chi-ar „înmormântau” dosare conform cu ordinele primite de la PCR. Dar perioada asta de neliniște din conștiințe n-a durat prea mult. Au primit și acum de la mai marii zilei indicații de mușamalizare în dosarele Revoluției, în restituirea proprietăți-lor confiscate de comuniști și în altele mai vechi sau mai noi, așa că le-a venit repede sufletul la gură. Totul revenea la... „normal”. Ba, în curând aveau să constate cu bucurie că acum era și mai bine. Acum aveauinamovibilitate! Ceea ce la comu-niști nici nu visaseră. Ce a urmat? La câteva procese „mânărite” (scuzați barbaris-mul, dar n-am găsit altul mai sugestiv.) cu ordin de la „oamenii de bine” ai autorităților postrevoluționare, magistra-ții corupți își vor permite să „cosmetizeze” altele, dar de data asta în folos propriu. Știau bine că după ce li s-au cerut să co-mită ilegalități, nimeni nu va îndrăzni să le ceară socoteală! Și molima asta ce a cuprins justiția românească avea să se extin-dă fără frontiere aducând-o pe ultimul loc în încrederea popu-lației și o piatră de moară în admiterea României în organis-mele europene. În 2007, evenimentul ce a înlăturat reținerile Europei și a dat liber admiterii în UE a fost trimiterea lui Adrian Năstase în ju-decată, urmată de înlăturarea lui din fruntea PSD și condam-narea lui. În martie 2013, România se află din nou într-un asemenea impas la ușa Schengenului. Poate că evenimentul ce o va de-bloca acum va fi chiar valul acesta de arestări din justiție. Nu-mai de nu ar rămâne singular... Pe lîngă el, alte evenimente ale acestei săptămâni (lupta tot mai ascuțită din mijlocul PDL pentru șefia partidului, bâlbâie-lile ministrulului sănătății Nicolăescu asupra desființării direc-țiilor sanitare județene și Istoria României falsificată la Buda-pesta și trimisă să o învețe copiii secuilor) par a fi estompate. Și nu ar fi bine deloc!

Lelea de la Orăştie

Căutăm: agent pentru reclamă,

distribuitor ambulant de presă,

oferim comision. Informații la tel.: 0744297129

Vând chitară nouă, cu husă, stare excelentă,

fabricată la Reghin. Preţ: 250 lei.

Informații la tel.: 0747.109.124 .

Cipru: toate depozitele bancare vor fi TAXATE după salvarea țării

prin bailout Ciprioți și rezidenți străini de pe insula meditera-neeană se află în stare de șoc, după anunțarea unui acord cu Uniunea Europeana (UE) asupra unui plan de salvare in valoare de zece miliarde de euro ce inclu-de o taxa exceptionala si fără precedent asupra depozi-telor bancare, relatează AFP. „Soluția pe care am ales-o este dureroasa, dar este singura care ne permite sa ne continuam vie-țile fără probleme", a dat asigurări președintele cipriot Nicos Anastasiades, subliniind asupra riscului "prăbușirii" întregului sistem bancar de pe insula, potrivit Mediafax. Anastasiades a anunțat ca se va adresa națiu-nii, duminica, pe tema planului de salvare înche-iat sâmbătă dimineața, primul in UE care implica in mare măsura contribuția depunătorilor. Parlamentul, angajat într-o cursa contra-cronometru in vederea validării acestui acord înainte de redeschiderea băncilor marți (luni este zi de sărbătoare publica), urmează sa voteze acordul duminica. Anastasidades, întors de la Bruxelles sâmbătă seara, urma sa participe la întâlniri cu liderii par-

tidelor si sa se prezinte duminica dimineața in Parlament, care se reunește in ședință plenara la ora 9.30 GMT (11.30, ora României), potrivit agenției de presa CNA. Totodată, în Cipru, Banca Transilvania are 2 sucursale, în condițiile în care Bank of Cyprus deține aproape 10% din acțiunile celei de-a treia instituții de credit din România. Banca Transilvania a anunțat că având în vede-re recenta decizie luata de Eurogroup, transferu-rile din conturi deschise la Banca Transilvania - Sucursala Cipru către alte țări (inclusiv către alte conturi deschise în Banca Transilvania) sunt tem-porar suspendate. „Situatia din Cipru nu va in-fluenta foarte mult piața bancară locală. Nu cred ca este vorba despre un precedent, este o situație particulara care va fi tratată în mod singular”, a precizat directorul executiv al UniCredit Tiriac Bank, Rasvan Radu. O fi o soluție bună, dar nu știu de ce îmi pare ca soluția pe care agricultori o folosesc împotri-va gândacilor de Colorado la cartofi, tot dai cu ea și parcă gândaci se îngrașă nu slăbesc, singu-rul care are de suferit fiind cel ce mănâncă car-tofii. Sper să nu le vină idei și la ai noști guver-nații, dar parcă aud din spate pe cineva zicând: „Speri mata, da speri degeaba”!

REFORMA SĂNĂTĂŢII în va-rianta ministrului Nicolăescu.

Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) judeţene şi serviciu ile judeţene de ambulanţă vor fi des-fiinţate, atribuţiile acestora urmând a fi preluate de opt autorităţi regionale, care vor avea în su-bordine, în fiecare judeţ, oficii de sănătate publi-că. Aceste schimbări sunt cuprinse într-un pro-iect de hotărâre aflat în dezbatere publică şi vor avea ca efect, susţine ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, realizarea unei economii la buget de 50 de milioane de euro, la pachet cu disponibili-zarea a până la 4.000 de oameni din sistem. Mai mult, ministrul susţine că pacienţii nu vor avea de suferit în urma acestor schimbări, dimpotrivă. CITEŞTE pe: http:saptamanalvorba.wordpress.com

PROIECTUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII Proiectul mai prevede înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate (ANAIS) care se va ocupa cu implementarea pro-iectelor finanţate de Uniunea Europeană prin fonduri structurale, după cum prevede proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind restructurarea organizatorică a unor componente din sistemul de sănătate. În plus, această agenţie se va ocupa inclusiv de achiziţiile centralizate, care se vor aplica de anul. Practic, spitalele din România nu vor mai putea organiza licitaţii pentru a-şi cum-păra medicamente, materiale sanitare, echipa-mente medicale, echipamente de protecţie, com-bustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto, indife-rent dacă sunt în subordinea Ministerului Sănă-tăţii sau a autorităţilor locale. ANAIS se va ocupa de achiziţionarea produselor destinate spitalelor. Nicolăescu: Aceste măsuri vor aduce economii de 50 de milioane de euro Prin aceste măsuri liberalul este de părere că se va reduce birocraţia şi se vor face economii la

bugetul ministrului Sănătăţii şi la cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de până la 50 de milioane de euro, numai în anul 2013. „Reforma în sănătate nu mai poate fi amânată. Anul 2013 va fi anul schimbărilor radicale. Ceea ce începem acum este un prim pas”, a anunţat demnitarul, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, după ce pe site-ul instituţiei a fost publicat un proiect de hotărâre de guvern privind re-organizarea instituţiei. Relatează http://www.gandul.info Suma vehiculată de actualul ministru nu este mică, dar dacă o vedem prin prisma celor 4000 de angajați ce vor rămâne șomeri, de parcă șo-majul ar fi o soluție, nu-mi mai vine a crede în proiectul de față. Da de, ei cu bani lor, noi cu nevoile noastre. Pașii planului secret de la Ministerul Sănătă-ții: 1.Eliminarea completă a contribuției de 10,7% la sănătate. 2.Pachet de asigurări medicale de baza atât pen-tru romanii asigurați, cât și pentru cei neasigu-rați. 3.Apariția listelor de așteptare atunci când su-ma acoperită de stat pentru pachetul de baza va fi depășită. 4.Introducerea unui „RCA medical", obligato-riu pentru toți cei care obțin venituri în Româ-nia. 5.Apariția asiguratorilor medicali privați și cen-tralizarea controlului sistemului la Ministerul Sănătății. Cea mai ignorata propoziție a ultimului co-municat de presă emis de M.S. este: „anul 2013 va însemna anul schimbărilor radicale în sănă-tate”. Este semnalul limpede că punerea în apli-care a planului de reforma de la Ministerului Sănătății deja a început.

Sectorul IT, încurajat de stat prin fa-cilități fiscale. Medicii în schimb

iau calea Occidentului Răzvan Enache; http://www.wall-street.ro Potrivit legislației fiscale, veniturile din salarii realizate ca urmare a activității de creare de pro-grame pentru calculator nu sunt supuse impozi-tului pe venit de 16%, dar contribuțiile sociale se datorează. Sectorul IT beneficiază astfel de o facilitate fiscală importantă, iar încadrarea în activitatea de crea-ție de programe pentru calculator se face potrivit unui ordin comun al ministerului Muncii, respec-tiv al ministerului Comunicațiilor. Conform Art. 55 alin. (4), lit. l) din Legea 571/2003 privind Co-dul Fiscal, Criteriile pentru a beneficia de aceasta facilitate fiscală • Posturile pe care sunt angajați corespund unei liste prestabilite, cum ar fi: analist, programator, administrator de baze de date, etc. • Postul face parte dintr-un compartiment speci-alizat de informatică, evidențiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcție, departament, etc. • Viitorii angajați au diploma de absolvire a unei

forme de învățământ superior de lunga durată, având înscrisă una dintre specializările: Calcula-toare, Automatică, Informatică. • Angajatorul a realizat în anul fiscal precedent ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator un venit anual de cel puțin echivalentul in lei a 10.000 dolari pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit. Se menționează că aceasta scutire de impozit se aplică lunar numai pentru veniturile de natură salarială obținute în baza unui contract individu-al de muncă și încadrarea unei persoane în sco-pul beneficierii de aceasta scutire constituie res-ponsabilitatea angajatorului. În încercarea de a stopa exodul programatori-lor, statul a făcut din sectorul IT unul privilegi-at, grație unei facilități fiscale care scutește an-gajații de la plata impozitului pe veniturile de natură salarială. Ca urmare, România a devenit un important hub pentru marile companii de IT și programare, dar în tot acest timp alte catego-rii profesionale, mult mai importante pentru bunăstarea unei societăți, cum ar fi medicii si profesorii își caută job-uri in Occident. Cât de echitabilă este această facilitate fiscală și de ce nu poate fi aplicată și altora?

Page 3: Vorba Nr. 13

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 3 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

Progresul în România

În România progresul a ră-mas doar un nume de stradă, de cartier sau de echipă de fot-bal. Tot ce apare (dar mai mult dispare) nu ne mai aparţine nouă, românilor. Corporaţii, concerne, compa-nii, totul se află sub control străin. De-acolo ne îmbră-căm, de-acolo mâncăm şi, tot de-acolo răbdăm. Şi cum putem numi această stare care durează de peste două-zeci de ani ? Cum ne imaginam noi progresul la începu-tul anilor 90 şi ce-a ieşit ? Nu ne-am dat seama, ne-am lăsat îmbătaţi de-a binelea cu apă rece, iar ei, cei care au venit cu schimbul la putere ne-au vândut, şi au vândut toată industria românească în spatele vorbelor frumoa-se. S-a creat un haos de către bogaţii lumii, un haos bine gândit, un haos bine planificat. Din cele mai vechi tim-puri am avut parte de vizitatori nepoftiţi, mai întâi mo-tivul „vizitelor” a fost aurul, sarea şi lemnul, cerealele, animalele de tracţiune şi sacrificiu, iar cu timpul, din musafiri, „vizitatorii” au devenit stăpâni pe solul, sub-solul şi chiar peste sufletul românilor. Bismark a spus un mare adevăr care azi pare mai actual ca oricând: „Istoria se împarte în cai şi călăreţi”. Se vede că nouă ne-a fost dat să fim doar caii… dar noi nu mai suntem trataţi precm caii, suntem trataţi ca gloabele… Şi, uite-aşa, ne ocupăm de progresul altora. România a devenit poligo-nul de încercări al U.E., dar, despre poligonul de încer-cări, în numărul viitor, pentru că sunt foarte multe de spus şi, dacă tot luăm subiectul în discuţie, să o facem aşa cum trebuie, gospodăreşte. Sunt atâtea de spus, atâtea de scos la iveală, aşa că ar fi bine să ieşim din această stare de comă indusă fiindcă în ritmul acesta vom ajunge nişte cobai robotizaţi. Să nu mai mergem pe varianta că, dacă cineva ne dă o palmă, noi ne răzbunăm înjurându-l în gând. Haideţi să punem boii la locul lor, adică înaintea carului, fiindcă de-o bună bucată de vreme, mai din comoditate, mai din prostie, i-am pus în spatele carului. Şi aşa să încer-căm să urnim carul, chiar de-ar fi să o luăm de la înce-put. Ce ziceţi, mai încercăm o dată ?

Vic-Virgil BĂLAN

ACTIVISMUL CIVIC Vorbeam într-un articol anterior despre fenomenul de responsabiliza-re şi, în consecinţă, de nevoia de ma-nifestare activă a societăţii civile în întreaga lume. Se pare că peste tot clasa politică, indiferent de orientare, nu mai repre-zintă interesele popoarelor, mai mult sau mai puţin, dar oricum nemulţu-mitor. Politicienii pun în prim-plan interesele lor private şi apropierea, dacă nu chiar subordonarea faţă de centrele de putere financiară. Bogăţie şi continuitate pentru ei, iar pentru popoare vorbe frumoase şi puţine foloase. Adună bani şi când au, afir-mă răspicat că politica nu o pot face decât cei care au bani. Nu ai bani, n-ai ce căuta în politică, măi poporule ! Curată democraţie, vorba grecului. Geaba ai minte limpede, experi-enţă, cultură buluc, cinste beton, nu ai bani, stai de-o parte. Păi dacă omul e cinstit de-adevăratelea şi nu vrea să fure (există astfel de oameni) de ce să nu se bage ? Iar de vrea să se sacrifice pentru binele poporului său, de ce nu are dreptul să o facă ? Popo-rul de ce nu are dreptul să o ducă mai bine ? Societatea civilă trebuie să deţină rolul principal în selectarea repre-zentanţilor noştri. Tocmai acest lucru vor popoarele. Toate, fără excepţie. Şi, de la an la an sunt tot mai nemulţumite de politi-cieni. Din rândul popoarelor se ridi-că voci şi curente, soluţii ce se doresc impuse. Societatea civilă se organi-

zează şi în fruntea lor apar activişti civici, autentici reprezentanţi ai ma-selor, oameni care au înţeles mersul lucrurilor. Şi văd clar luminiţa de la capătul tunelului. Fenomenul are efectul bulgărului de zăpadă ce se rostogoleşte şi nu mai poate fi oprit. Niciodată în istorie voinţa popoare-lor nu a putut fi oprită, stopată vrmelnic, dacă apoi rostogolirea sa n-a reînceput sub diverse forme, mai bune sau mai puţin bune, funcţie de valoarea celor propulsaţi în fruntea maselor. Lumea a evoluat şi are re-surse de a produce schimbarea pe căi paşnice, nonviolente, chiar dacă cei care vor pierde poziţii şi privilegii se vor opune. Cei care ştiu vă pot spune care sunt căile. Romanii sunt foarte nemulţumiţi, şi cei care se uită spre est şi cei care se uită spre vest. Prea mulţi spun că nu mai au încredere în instituţiile statului şi ameninţă că îşi vor face dreptate singuri. Deci, nu asta este soluţia. Împreună şi în mod paşnic trebuie rezolvate problemele naţiu-nii. Ne-am săturat să tot fim pe ulti-mul loc în toate topurile europene. În ce cotlon de lume ne-aţi dus, domni-lor politicieni ? Fiţi alături de societatea civilă au-tentică, deveniţi membri activi, parte integrantă dintr-o mişcare în folosul vostru şi în folosul omenirii.

L.D.I.C.A.R. CENTRUL ZONAL TRANSILVANIA

Președinte, Romulus TOT

COMUNICAT DIN PARTEA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII

DE URGENŢĂ AL MUNICIPIULUI ORASTIE

În ziua de 20.03.2013, între orele 10,00 -12,00 în Municipiul Orăștie, pe str. Popa Șapca se desfășoară un exerciţiu de alarmare publică, cu tema : Activitatea autorităților publice locale, ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenta, Servi-

ciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenta în cooperarea cu alte forte şi mijloace pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative rezultate în urma unei inundații.

Exercițiul de alarmare are următoarele scopuri : 1. Perfecționarea deprinderilor membrilor serviciului voluntar pentru situaţii de urgenta, în desfășurarea acțiunilor de intervenție pentru limitarea şi înlăturarea

efectelor produse de INUNDAŢII. 2. CONŞTIENTIZAREA POPULAŢIEI PRIVIND :

- Cunoașterea semnalelor de alarmare de către populație şi a modului de acțiu-ne la "ALARMĂ LA DEZASTRE";

- necesitatea cunoașterii şi aplicării regulilor de comportare pe timpul produ-cerii unei INUNDAŢII;

- necesitatea respectării şi executării întocmai a măsurilor transmise de către organele cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgenta;

- respectarea întocmai a deciziilor autorităților publice locale privind evacua-rea şi cunoașterea raioanelor de evacuare şi a punctelor de adunare, îmbarcare, de-

barcare şi primire repartiție - modul de comportare în cazul producerii unei INUNDAŢII.

Alarmarea constituie activitatea prin care populația este avertizată prin mijloace acustice şi de informare în masă despre pericolul iminent al atacurilor din

aer precum şi despre pericolul producerii unor dezastre. Pentru alarmare sunt stabilite următoarele semnale acustice :

Alarma aeriana: 15 sunete (impulsuri) a patru secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele;

Alarma la dezastre: 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauza de 10 secunde intre ele;

Prealarma aeriana: 3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauza de 12 secunde fiecare;

Încetarea alarmei: 1 sunet (impuls) continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute.

Durata fiecărui semnal de alarmare este de 2 minute pentru toate mijloacele de alarmare.

PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ PRIMAR

Ing. BALAN OVIDIU LAURENTIU

Conferința de alegeri a organizați-ei orășenești a PSD Geoagiu

Sâmbătă, 9 martie 2013, a avut loc Conferința de alegeri a Organizației Orășenești a Partidu-lui Social Democrat Geoagiu, la care au fost prezenț i aproximativ 120 de membri dar ș i invi-taț i, printre care amintim pe: doamna Natalia Intotero - Deputat, domnul Nistor Laurențiu - Preș edinte al Organizaț iei județ ene Hunedoara, domnul Ioan Rus - secretar executiv al PSD Hu-nedoara, domnul Primar al oraș ului Geoagiu – prof. Vălean Ioan, doamna Cazan Agripina - consilier județ ean. Dintre punctele principale de pe Ordinea de zi, enumerăm: Adoptarea Raportului de activi-tate al Biroului de conducere al organizației în perioada aprilie 2011 – martie 2013, Alegerea noului Președinte, Biroului organizației și a delegaților pentru Conferința județeană și Adoptarea Programului de activități pentru pe-rioada următoare, respectiv 2013-2015. În perioada de doi ani de la alegerile interne din cadrul Organizaț iei orăș eneș ti a PSD Geoa-giu, din primăvara anului 2011 ș i până în pre-zent au avut loc mai multe perioade electorale, pentru alegeri locale, generale, referendum, în cadrul cărora organizaț ia Geoagiu a obț inut re-zultate bune sau mai puț in bune, care au fost prezentate în ș edinț ele de analiză a Biroului oră-ș enesc ș i de asemenea au fost prezentate ș i în mass-media. Datorită rolului deosebit de important ș i dato-rită implicării intense în activităț ile Organizaț iei orăș eneș ti Geoagiu, pe parcursul celor 9 ani, în care a activat ca: Preș edinte al Organizaț iei TSD Geoagiu, Vicepreș edinte al TSD județ ean Hune-doara, vicepreș edinte al PSD Geoagiu precum ș i în Secretariatul județ ean PSD Hunedoara, cu un număr de 120 voturi, a fost ales în unanimitate noul Preș edinte, în persoana domnului Cărăguț

Vasile. Tot în cadrul acestei Conferinț e, s-au ales ș i: •secretarul general al organizaț iei în persoana domnului Igna Radu Sorin, •cei doi vicepreș edinț i ai organizaț iei: doam-na Urș ica Liliana (preș edinta Organizaț iei de Femei Geoagiu) ș i domnul Cherecheș Claudiu (preș edintele Organizaț iei de Tineret din Geoa-giu), trezorier – Turdeanu Ioan, •cei 22 de membri ai Biroului permanent al PSD Geoagiu. De asemenea au fost votaț i ș i cei 11 reprezen-tanț i ai Organizaț iei orăș eneș ti ce vor face parte din delegaț ia pentru Conferinț a județ eană din data de 7 aprilie 2013, unde vor avea loc alegeri-le pentru noua conducere județ eană PSD, pre-cum ș i propunerea celor 3 reprezentanț i ai Or-ganizaț iei orăș eneș ti Geoagiu ce vor face parte din noua conducere de la județ , respectiv dom-nii: Cărăguț Vasile, Igna Radu Sorin, Cherecheș Claudiu. Pe baza analizei activităț ii desfăș urate în ulti-mii doi ani, a contextului politic, social ș i econo-mic din perioada 2013-2015, precum ș i a creș te-rii calitative a membrilor organizaț iei orăș eneș ti a PSD Geoagiu, în cadrul Conferinț ei s-au stabi-lit pentru perioada 2013-2015 următoarele do-menii de acț iune: •domeniul social, •domeniul organizatoric ș i al vieț ii interne de partid, •domeniul conlucrării cu alte partide din ali-anț ă. Concluzionând, noua conducere a Organizaț i-ei orăș eneș ti Geoagiu, va pune un accent deose-bit pe apărarea dreptăț ii şi solidaritatăț ii sociale, ele sunt, întotdeauna, condiţii esenţiale pentru progres în economie, în cunoaştere, în viaţa de zi cu zi.

Biroul de presă PSD Geoagiu

Page 4: Vorba Nr. 13

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 4 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

A fost o vreme când credeam că pot muta munții. De-atâtea vise, de-atâta bucurie de viață. Am îmbrăți-șat lumea cu iubire și devotament.

I-am cântat lumii, i-am dăruit speranțele mele tinere, energia mea, timpul smuls familiei mele și-am avut insomnii. De grija lumii. Din apăsarea respon-sabilităților. Apoi au venit dezamăgirile din anii aceștia ciudați și haotici. Au fost crunte, pentru că au fost neașteptate, imprevizibile pentru noi toți, cei mulți și naivi, care am văzut în Decembrie `89 hotarul visatei lumi, una nouă, dreaptă, generoasă și protectoare, scoasă de sub tirania fricii și a tăcerii, a va-lorilor răsturnate. Dar experiențele amare te fac, uneori, să-ți reconsideri atitudinile. Am în-cercat și n-a mers. Am încercat să nu-mi pese, să rămân între zidurile casei mele, să privesc la lume ca la un spectacol. N-am reușit. Nu sunt croită să tră-iesc așa. Și-atunci, brusc, am avut revelația cuvântului, a puterii lui excepțio-nale. Când „a face” nu îți mai este de folos sau nu mai contează, iar cântecul l-ai pierdut pe o cărare a tinereții, „a vorbi”, „a zice”, „a spune” „a mărtu-risi” rămâne ultima șansă de a iubi lumea și de a fi conform cu tine însuți. Am învins de mult tăcerea vinovată care ne-a aruncat în cea mai teribilă ex-perință istorică și-am hotărât, atunci, că voi spune întotdeauna ceea ce gân-desc, indiferent de consecințe... Eu sunt un om liber în țara mea și în virtutea acestei libertăți îmi voi mărturisi „insomniile”. Și din iubire. De viață, cu toa-te ale ei și de orașul acesta. De ce acum? Pentru că acum înțeleg. Trăiesc o stare de perplexitate continuă, de dureroasă uimire, îmi vine să urlu și să în-treb „ce-i cu noi?” , „cum am ajuns aici?” Ca și cum am adormit puțin, timp de un sfert de veac, și ne trezim acum într-o lume aproape absurdă, cu dosul în sus, într-un oraș sărăcit și fără orizont, la fel de posomorâți și de abătuți, ca altădată. Iar lecția libertății și a democrației a rămas încă neînvățată. Am în-vățat în schimb să înjurăm, cu patimă, să negăm tot, să ne umflăm în pene și să căutăm mereu să ne așezăm acolo unde nu ne este locul. Muschi în loc de inimă și tupeu în loc de măsură și bun simț. Îmi veți spune că exagerez. De-loc! Aceste atitudini sunt manifeste, te izbesc la nivelul întregii societăți, pe

când cumințenia este silențioasă și se re-trage cu sfială din fața imposturii de toate felurile. Voi știți cum „s-au dus” fabricile Orăști-ei și implicit bunăstarea noastră? Voi știți când au apărut lampadarele hidoase și be-te de pe centru și second-urile care îm-pânzesc orașul? Și când v-ați schimbat gusturile, preferând în locul bradului din munții ce se prăvălesc peste noi, pe cel din sârmă? Și cât de puțini am mai rămas în Orașul Paliei și cât de amărâți, știți? Dar cât de separați de viermele numit „politică”, de dezbinați și de neiertători, știți cum am ajuns? Și ați remarcat ce fraze găunoase se rostesc de la microfonul așezat pe treptele catedralei, cu toate prilejurile în care o mână de oameni gomoși, la cravată, se adună pen-tru „a comemora” sau a „celebra”... , timp în care trec pe lângă ei cei triști, fără să se oprească, flendurând plăsuțele aproape goale? Orașul Paliei, „inima” culturală al județului ... Chiar? Și unde să se manifeste atâta cultură? În spațiul jenant numit Casa de Cultură? Pentru toate acestea și multe altele, vă voi scrie în fiecare săptămână. Și da-că nu vreți. Pentru că eu de-abia acum am înțeles, cu adevărat, ceea ce crezu-sem a fi înțeles demult: așa nu se mai poate iar tăcerea nu e o soluție! Ațipea-la socială nici atât, pentru că până la somn nu mai e decât un pas, iar „somnul rațiunii naște monștri”. Mă întorc, așadar, la „cuvânt”, ca principiu generic și ziditor „din care toate s-au făcut” și vă invit, să lăsăm iernii toată urâciunea vieții noastre, așa cum, în Băcăințiul meu de dincolo de Mureș, aolea, trecea prin focul purificator al roților prăvălite de pe coaste tot ceea ce atingea fibra sănătoasă a comunității, pentru a ieși primenit în primăvară și asemeni lui, să ardem în inima noastră toată lipsa de iubire și toată blazarea! Ca să nu ne mai scape nici o clipă de viață, ca să nu mai fim, cândva, uimiți, ca acum, de viața noastră și pentru că m-am săturat de adevărul cu o singură față. Bunăoară, acum cred că împreună putem muta munții.

Rezultate obținute în anul școlar 2012-2013

Olimpiada de Limba și literatura română •Ferdeş Ana Maria- clasa a XII-a - Premiul I și participare la etapa naționa-

lă •Onescu I.A.Ioana –clasa a IX-a – Mențiune

•Muntean P. Ruxandra- clasa a XI-a – Mențiune

Olimpiada de Limba latină •Borcan Cristina- clasa a XII-a-Premiul III •Stoia Cristina- clasa a XII-a-Premiul III

Olimpiada de Limba italiană

•Feurdean Alexandru - clasa a IX-a-Premiul I, participare la etapa națională •Morar Eliza–clasa a IX-a-Premiul II

•Manolache Bianca–clasa a IX-a-Premiul III •Maier Alis - clasa a IX-a-Mențiune

Olimpiada de Matematică

•Moisă Nicolae- clasa a IX-a-Premiul III

Olimpiada de Informatică •Igna Bogdan –clasa a X-a-Premiul I și participare la etapa naţională

•Șendroiu Vlad–clasa a X-a-Premiul II •Lăzărescu Bogdan –clasa a X-a-Mențiune •Andriesanu Bogdan-clasa a IX-aMențiune

•Hristache Alexandru–clasa a IX-a-Mențiune •Moisă Nicolae–clasa a IX-a-Mențiune

Concurs de Matematică Aplicată "A. Haimovici"

•Parlea Ioana-clasa a IX-a- Mențiune

Olimpiada Știintele Pământului •Bucea V. Paul –clasa a X-a - Mențiune

•Bubatu G. Luiza–clasa a XI-a- Mențiune •Drăgoiu G.N. Raluca –clasa a XI-a- Mențiune

•Baciu P. Miruna –clasa a XI-a- Mențiune

Olimpiada de Astronomie și Astrofizică

•BEUDEAN I. IOANA–clasa a IX-a- Mențiune •GYORFI M. DARIUS–clasa a IX-a- Mențiune

•BLAGA G. MĂDĂLINA clasa a XII-a- Mențiune

Olimpiada de Geografie •Marc Adrian clasa a XI-a- Mențiune

Olimpiada de Biologie

•Giurgiu Raul clasa a XI-a- Mențiune •Baciu P. Miruna –clasa a XI-a- Mențiune

Olimpiada de Religie

•Găldău Raluca–clasa a IX-a- Premiul I și participare la etapa naţională •Muntean Mihaela clasa a IX-a- Premiul III

•Jina Mihai–clasa a IX-a-Mențiune

Prof. Adriana CHIRA

Noi suntem porecliți “Academia Vlaicu” și ne confirmăm numele pentru că visul nos-

tru este să ne înălțăm asemenea zburătorului Aurel Vlaicu.

Noi țintim cerul educației și cunoștințelor și oriunde în țară absolvenții noștri sunt pri-

viți cu respect. Olimpiadele și concursurile la care am participat au adus patru participări

la etapa națională și numeroase premii și mențiuni.

Toți elevii participanți trebuie felicitați deoarece Aurel Vlaicu a rostit:

„Zburasem şi aceasta era principalul“

Activitatea unui profesor poate fi evaluată în baza rezultatelor obţinute de elevii săi. Continuând de la această propoziție suntem în măsură să scriem căci Colegiul Național „Aurel Vlaicu” continuă seria de mari dascăli. Dacă am considera profesorul un izvor de înţelepciune, atunci elevii buni sunt cei ce doresc să-şi potolească setea de cunoaştre din acest izvor. Rezulta-tele discipolilor dotaţi depind foarte mult de modul în care sunt instruiți, iar aceste rezulatate se transpun în medii și premii. Deși olimpiadele la diversele materii nu s-au încheiat, mai sunt în desfășu-rare sau la faza contestațiilor olimpiade și concursuri la mai multe materii. Prezentăm pe cele a căror rezultate sunt definitive deoarece atât elevii participanți (toți fiind câștigători a experienței de concurs) cât și dascălii care i-au pregătit merită considera-ția noastră pentru munca depusă. Suntem mândri și onorați în același timp!

Redacția Săptămânalului VORBA

Page 5: Vorba Nr. 13

Galaxy SSSS Weekendul trecut am avut plăcerea de a primi vizita unui bun prieten din Timișoara, George. Savurând o cafea și discutând evi-dent despre gadget-uri, veni vorba și de Ga-laxy S4. Țin să precizez că prietenul are un Galaxy Note 2 care spune el face de toate, mai puțin micul dejun...dar S4 e mai tare! Eu am stat și m-am tot gândit la ce te ajută că Galaxy S4 e mai tare pe partea de hardware decât Note 2 sau Galaxy S3? Că oricum nu cred să folosească cineva device-urile astea la adevărata lor capacitate (mai puțin Geor-ge, el e tobă în materie de butonat device-uri Android și nu numai). Studiem puțin informațiile primite de la lansarea oficială din 15 martie a lui S4 și aflăm în primul rând că vine cu o rezoluție de 1920X1080 adică FullHD și o densitate de 441 ppi. Ecranul o țârucă mai mare decât la S3, 4.99 inch. În rest, juri că e fratele lui S3, aceași formă, același plastic. Trecem la interior. Deocamdată nu s-a specificat nimic concret cu privire la procesor. Ori va fi un Snapdragon 600 quad core cu frecvența de 1.9 Ghz, ori noul procesor Samsung Exynos 5, trâmbițat a fi octo-core, dar care gurile rele spun că s-ar încinge pe săracul telefon de faci ochiuri de ouă pe el. La capitolul Ram a devenit deja standard pentru smarturile high-end să aibă 2 Gb. Stocare în mai multe variante de 16, 32 sau 64 Gb plus microSD de pâna la 64 Gb. Bateria. Ei, această sugativă de curent numit S4 va avea o baterie de 2600 mAh. Asta înseamnă că vei umbla permanent cu o baterie de rezervă în bu-zunar și eventual un încărcător. Foarte frumos, ce să zic, dai o căruță de bani ca să îl privești ca pe bibeloul-pește de pe tv-ul Diamant, când se ia curentul. Pe partea de cameră excelează cu un senzor de 13 mega pixeli cu o grăma-dă de funcții printre care: filmare Full Hd, stabilizare și HDR. Până și camera din față poate filma HD. Vă aduceți aminte? HD...:)

Pe partea de software, cei de la Samsung au pus ultima versiune de An-droid, Jelly Bean 4.2.2. Dar nu s-au oprit aici, au inclus o grămadă de inovații software care să-i lase pe pasionații de gadget-uri ca la dentist. Smart Pause îți salvează mulți nervi atunci când te uiți la un videoclip pe telefon iar cineva îți distrage atentia. Samsung Galaxy S4 știe că ochii tăi fug în altă parte, iar videoclipul se pune automat pe pauză. Smart Scroll iți per-mite să faci scroll uitându-te la telefon și înclinându-l ușor, în același timp. O aplicație foarte interesantă este S Translate, care cunoaște mai multe limbi: engleză, germană, italiană, franceză, chineză, japoneză, coreeană și portughe-ză. Vei putea vorbi cu persoane care nu știu aceeași limbă cu tine. Îi spui tele-fonului o propoziție în engleză, iar el o traduce și o redă la difuzorul telefo-nului în chineză, de exemplu. Apoi, chinezul cu care vorbești îți răspunde în limba lui, iar telefonul îți traduce în engleză. Mi-aș dori să văd, atunci când este disponibilă și limba română în S Translate, cum poate să-i traducă chine-zului expresia : „Las-o-n amețală de treabă.” În concluzie, m-au zăpăcit de tot specificațiile lui S4, care privește acum cu mândrie că bate la funduleț Iphone-ul din toate aspectele atât hardware cât și software. Era să uit, prețul, aproximativ 600 de euro, care normal că va mai fi umflat, odată ce va ajunge pe rafturile mioritice. Vă spun vouă și totodată prietenului meu George, nici în ruptul capului n-aș da 600 de euro pe un telefon. Ar trebui să îmi închiriez gardă de corp pentru asta plus un Casco pentru telefoane. Spor la butonat,

clicăit.. românește.

Numai bine. Sorin Szucsik

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 5 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

Manualul utilizatorului începător de Windows 7 Ți-ai luat calculator, ești încântat ca un copil și abia aștepți să îl pornești. Pentru că în cutie nu găsești un manual, cum ai găsit când ai cumpărat mași-na de spălat sau aspiratorul, te întrebi nedumerit cum ai să te descurci. Te înteleg pe deplin și sunt aici să te ajut. Deci să începem:

Lecția 1 Ai pornit calculatorul și ai descoperit că este instalat Windows 7. Acesta este programul, numit sistem de operare, care îți va deschide “ferestrele“ spre lumea tehnologiei în calculatorul tău.

Materiale construcţii

Str. Pricazului CT 1

Str. N. Bălcescu nr. 11

Construiţi, reparaţi - vă suntem alături!

Telefon: 0740.020.305

În partea de jos a ecranului se găsește Butonul de start, care în versiunile vechi conținea mesajul Start, iar acum are forma unui cerc. Acesta permite selectarea de: - Programe - Panou de control - Documente - Imagini - Dispozitive și imprimante - Muzică - Calculator

În Documente (Documents) vom putea memora scrisori, adeverințe, facturi. În Imagini (Pictures) vom păstra fotografiile sau desenele. Vom asculta melodiile preferate din Muzi-că. Panoul de control va modifica setările calculatorului. Programele ne vor ajuta să scriem, dese-năm ,vizionăm filme, etc. Să alegem de exemplu Calculatorul (Computer) care este accesibil de la Butonul de start. Există posibilă accesarea Cal-culatorului și de pe ecranul monito-rului (Desktop).

Observăm aici faptul că hard-discul are doar discul C: și putem determina mărimea, în cazul acesta de ordinul zecilor de GB. În interi-orul discului C:, accesat cu dublu clic, vom găsi directoarele și fișierele, specifice fiecărui calcula-tor. În cazul nostru vom observa Windows, directorul în care se găsesc fișierele sistemului de operare și Program Files, direc-torul în care se vor instala pro-gramele ulterioare (programele de vizionat filme, de audiție muzicală, jocurile, etc.)

Avem posibilitatea de a realiza noi directoare, folosind în spațiul ferestrei, clic dreapta cu ajutorul mouse-ului, New și Folder. Se de-numește directorul cu un nume su-gestiv. E indicat a se folosi denu-miri de genul Jocuri, Filme și a se evita cele ca: wqrt23. Este de ase-menea indicat să se evite încăr-carea spațiului ecranului cu direc-toare și fișiere care nu sunt ac-cesate frecvent pentru a avea o im-agine aerisită.

După realizarea directoarelor aces-tora li se pot aduce modificări de genul: mutare, copiere redenumire stergere aflarea spațiului ocupat pe hard-disc Directoarele și fișierele pot fi sorta-te după criterii de : nume dată tip

Page 6: Vorba Nr. 13

SPERANŢELE ORĂŞTIEI

-remember, după 20 de ani-

Festivalul SĂ FIM COPII din 1991 al cărui organizator artistic am fost, având o amplă colaborare, a avut un succes foarte mare, iar ca o astfel de or-ganizare să fie mai ușoară în viitor a trebuit să înființăm asociația SPE-RANŢELE ORĂŞTIEI care a funcționat ca un ONG cu statut juridic între anii 1992-1997.Au trecut peste 20 de ani de la evenimentele de atunci şi dacă nu se tine cont de perioada istorică în care ne aflam cu toții, se poate restrânge la ceva minor, lipsit de importantă. Eu însă susțin că Speranțele Orăștiei cu acti-vitatea desfășurată timp de mai mulți ani, merită să primească un loc alături de alte grupuri artistice ale Orăștiei, care își căutau noi forme de exprimare , identități şi căi de afirmare la fel ca şi noi. În anul 2012 s-au împlinit 20 de ani de la înființarea asociației „SPERANŢELE ORĂŞTIEI” prilej cu care am reali-zat o revedere cu fostele SPERANŢE, care între timp s-au maturizat, au de-venit familiști sau părinți. Evenimentul revederii a avut desigur partea lui emoțională: s-au făcut fotografii, s-a discutat, s-a cântat, s-a dansat. Ulterior, ca un ecou al acestei revederii, o parte dintre aceștia au scris despre anii pe-trecuți atunci şi care vor fi reproduse în continuare.

CĂTĂLIN TIBORI (artist, poet, actor, filolog, filozof)

A spus: „Acesta este primul minut care reprezintă debutul meu pe o sce-na. http://www.youtube.com/watch?v=dRC3WlD5KMk Eram elev în clasa a V-a şi aveam puțin peste 11 ani. Odată cu înființarea Asociației, am primit o identitate nouă, aceea de “speranță” fără să realizez atunci ce impact major va avea asupra vieții mele. Am trăit alături ceilalți colegi patru ani fabuloși. Am susținut împreună atât de multe spectacole, încât uneori îmi este greu să mi le amintesc. Eram prieteni și trăiam sentimentul că facem ceva important, unic. În felul nostru, cred că eram...speciali. „Speranțele...” au reprezentat pentru mine o școală a libertății artistice, pentru că odată urcat pe scenă sim-țeam că pot face cam tot ceea ce îmi trecea prin minte. Așa au luat naștere momentele de recitare cu negativ sau glumele pe care, de cele mai multe ori, le făceam spontan. Trăiam sentimentul că fac ceva foarte important și că, da-că nu aș fi acolo, întreg universul s-ar fi dezechilibrat. ”Speranțele...” au re-

prezentat pentru mine în-tâlnirea cu un public foarte ete-rogen. Am învățat în timp cum

să ”îl prind” și să-l duc acolo unde îmi doream. Poate cel mai important lu-cru, am învățat să înving teama de întuneric a sălii, atunci când ești singur cu un reflector pe tine. Deși, uneori, chiar și acum, mai simt un gol în stomac înainte să-înceapă spectacolul. Dar trece repede, pentru că am învățat, atunci când a trebuit, că bezna din sală ascunde suflete care se deschid cu bunătate pentru artă. Da, în ”Speranțe...” am învățat să trăiesc frumos.”

ROXANA BORZA-RĂDOANE

cu studii in economie agroalimentară, o pasionată interpretă de folclor ardelenesc

A spus: „Pentru mine Speranțele Orăștiei a însemnat începutul, nu doar al carierei ci şi a vieții mele, atât sociale cât şi culturale. Am început să vin la Speranțe la vârsta de 5ani, asta fiind în anul 1995. Am învățat să am un pro-gram organizat, iar cel mai frumos era că eram cea mai mică. Toți îmi spu-neau Piticot, iar domnul instructor Trifu Ocoliș an era minunat. Am învățat să am o ținută impecabilă pe scena, am învățat tot ce e mai sfânt pentru po-porul român: cântecul, jocul dar mai ales adevărata bogăție, costumul. Mi-ați insuflat dragostea pentru folclor, pentru frumos pentru tradiție. Încă de atunci inima mea tresărea la auzul minunatelor melodii populare, dar mai ales al colindelor. Nu știu pentru câți dintre colegii mei timpul petrecut în Asociația Speranțele Orăștiei a avut un impact atât de mare. Pentru mine vor rămâne mereu în inima mea acei minunați ani, care mi-au schimbat întregul curs al vieții, devenind o fidelă interpretă a cântecului popular din zona noastră.” (Vom continua în numere-le viitoare -remember, după 20 de ani– a Speranțelor ORĂŞTIEI, dar nu înaintea definitivări interviului cu domnul Vladimir Brilinsky , pentru care îmi cer scuze , Dan Orghici.)

Articol semnat de „Profa de muzică”

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 6 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

„Albina Coop” Orăștie

organizează mese festive, botezuri, pomeni, nunți şi alte

evenimente la

Restaurantul „Coroana”.

MENIUL ZILEI 11 LEI

Înscrierile se fac la sediul „Albina Coop”, str. N. Bălcescu, nr. 8

(vis-a-vis de Trezorerie).

Relații la telefon: 0254-241.716; 0733-732.200; 0723-381.840

Page 7: Vorba Nr. 13

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 7 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

Biserica Catolica este o instituție care știe ce în-seamnă istoria, principiile și costul pe care-l plă-tești in timp dacă nu le respecți. Față de pricinile fierbinți ale momentului unei lumi în fierbere, papalitatea se dorește firul roșu de continuitate și stabilitate, precum tradiția monarhica. Întrebarea este dacă lumea de azi se află într-un punct de revolu-ție multiplă, care va avea ca rezultat o rupere de trecut pe multiple planuri, sau trăim doar o epoca de tulbu-rări care se vor stinge într-o reașezare in matca. Intu-iesc faptul că Biserica Catolica mizează pe a doua va-rianta și de aceea se ferește de-o azvârlire a unor prin-cipii care par desuete, pregătind-se să devină port-stindard al noii reveniri la o lume mai așezată și stabi-lă. O așezare impusa mai degrabă de nevoie decât de voie, care pare că va avea loc în următoarele decenii.

Cine este Jorge Mario Bergoglio, noul Papa Francisc I

Noul Suveran Pontif, Jorge Mario Bergoglio, s-a năs-cut la 17 decembrie 1936 în Argentina. A devenit Arhie-piscop de Buenos Aires în 1998, iar în 2001 a fost ridicat la rangul de cardinal, conform Wikipedia. Potrivit Reuter, și-a pierdut un plămân când avea mai puțin de 25 de ani, din cauza unei grave afecțiuni respi-ratorii. După ce a absolvit seminarul din Villa Devoto, Ber-goglio a intrat in Ordinul Iezuiților, la 11 martie 1958. A obținut licența în filosofie la Maximo Colegio San Jose din orașul San Miguel, apoi a predat literatura și psiho-logia. A fost hirotonisit la 13 decembrie 1969 de către Arhiepiscopul Ramon Jose Castellano. Impresionați de abilitățile sale de conducător, Ordinul Iezuiților l-a promovat pe Bergoglio până în funcția de rector al seminarului din San Miguel. În calitate de cardinal, a ocupat mai multe poziții ad-ministrative, devenind membru al Comisiei pentru America Latina și al Consiliului Familiei. S-a făcut cu-noscut prin smerenia sa, conservatorismul doctrinar și angajamentul fata de justiția socială. Trăiește într-o lo-cuință mică, a renunțat la limuzina cu șofer în favoarea transportului în comun și își gătește singur. La moartea Papei Ioan Paul al II-lea, Jorge Mario Bergoglio a fost considerat "papabil" si a participat la conclavul din anul 2005, în care a fost ales Papa Benedict al XVI-lea. În 2010, Jorge Mario Bergoglio s-a opus cu fermitate legalizării căsătoriilor între homosexuali în Argentina, unde avortul este interzis și a protestat împotriva schimbării dreptului acordat transsexualilor de a-și schimba sexul. In septembrie 2012, acesta a criticat pre-oții care refuză sa-și boteze copiii născuți în afara căsă-toriei, numindu-i "ipocriți". Un fum alb a ieșit miercuri seara din coșul Capelei Sixtine, semnificând faptul ca Biserica Catolica are un nou papa. Clopotele Basilicii Sfântul Petru au început să răsune, confirmând alegerea celui de-al 266-lea papa din istoria Bisericii Catolice, după demisia istorica a lui Benedict al XVI-lea. Din culise: Accept, dar sunt un păcătos! Minutele care au urmat imediat după alegere, rapor-tul cordial şi simplu cu Cardinalii, plecarea în micro-buz. Despre acestea şi despre altele au povestit jurna-liştilor "din culisele" Conclavului şi ale zilei istorice de miercuri, 13 martie, Cardinalii electori francezi, care s-au întâlnit cu pre-sa, dând „la cald" impresiile lor şi povestind cu sim-plitate şi profun-zime experienţa unică, solemnă, a alegerii unui Suveran Pontif. Cardinalul Philippe Barbarin de Lyon a fost cel care le-a oferit jurnaliştilor amă-nunte inedite despre ce s-a în-tâmplat în minu-tele care au ur-mat imediat după alegerea Cardina-

lului Bergoglio ca Suveran Pontif. Când Cardinalul de-can, în numele întregului Colegiu al electorilor, l-a în-trebat pe Cardinalul Jorge Mario Bergoglio dacă accep-ta alegerea sa, Cardinalul a răspuns „da" dar a adăugat şi „sunt un păcătos" şi s-a lăsat dus "ca la un gest dezar-mant". Apoi, când l-au întrebat cum doreşte să fie nu-mit, el a răspuns „Franciscus" şi a adăugat, „din cauza Sfântului Francisc" şi Colegiul Cardinalilor a primit acel nume „cu o anumită uimire". Apoi, în acel punct ceremonierul, monseniorul Marini, i-a oferit Crucea pectorală aurită, însă Papa a spus că preferă să şi-o menţină pe a sa. Apoi, înainte de a-i saluta pe fiecare dintre Cardinali, Papa Francisc - obser-vând dificultăţile de mişcare ale Cardinalului Ivan Dias - a mers spre el pentru a-l îmbrăţişa. Apoi s-a întors şi i-a salutat pe Cardinali, însă alegând să nu se aşe-ze la tronul papal, ci să rămână în picioare. Apoi la cină - aminteşte Cardina-lul André Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris - în Casa Sfânta Marta, adresându-se în mod glumeţ Cardinalilor, le-a spus: „Sper să fiţi iertaţi". În cele din urmă vârsta nu a contat, deşi renunţarea precedentului Papă a venit tocmai datorită oboselii şi vârstei înaintate şi totul făcea să se presupună că se va alege un Papă mai tânăr. În schimb a fost ales Cardina-lul Bergoglio pentru că, a spus Cardinalul Ricard, „personalitatea sa a fost determinantă. De altfel, Papa Ioan al XXIII-lea, deşi a fost ales Papă bătrân, a fost un Pontif decisiv pentru istoria Bisericii". Şi Cardinalul Vingt-Trois a adăugat: „Energia spirituală nu este pro-porţională cu energia fizică". Un ultim amănunt inedit l-a relatat jurnaliştilor Cardinalul Ricard. După ce s-a terminat ceremonia în care a salutat mulţimea din Piaţa San Pietro, Papa şi cardinalii s-au îndreptat spre ieşire, folosindu-se de ascensor. Papa a intrat primul şi Cardinalii nu îndrăzneau să intre. El în schimb a făcut semn tuturor să intre şi au coborât cu ascensorul îngră-mădiţi. Ajunşi la maşini, Papa Francisc a ales să intre în microbuzul Cardinalilor şi „maşina Papei" a rămas goa-lă. Toţi cei trei Cardinali l-au asigurat de „marea noas-tră bucurie" şi că „vom continua cu toţi catolicii din Franţa să ne rugăm pentru el". Şi Papa Francisc, adre-sându-se Cardinalului Ricard, a spus: „Am nevoie de rugăciune". (material al agenţiei SIR tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro) (Sursa: ERCIS.ro) Primele zile ale pontificatului Papei Francisc I, au oferit lumii o perspectivă asupra a cum va fi Biserica Catolică, pentru prima dată în istorie, sub conducerea unui preot iezuit. Noul Papă, cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio, a dat dovadă, încă de la început, de modestie şi pioşenie.

La prima întâlnire cu jur-naliştii, noul Papă, Jorge Ber-goglio, a dezvăluit că în timp ce se numărau sufragiile pentru cea de-a cincea rundă de vot un cardinal brazilian i-a spus „să nu uite de oame-nii săraci”. „În timpul alege-rii, mă aflam alături de arhie-piscopul din São Paulo Claudio Hummes, un mare prieten (...). Atunci când lu-crurile au devenit periculoa-se, el m-a consolat. Când vo-turile au atins două treimi, m-a îmbrăţişat şi mi-a spus «Nu îi uita pe săraci!»", a de-clarat noul Papă. A refuzat vestmântul pa-pal cu blana de hermină.

La doar câteva minute de la anunţarea alegerilor din Capela Sixtină de la Roma, maestrul de ceremonii i-a oferit noului Papă vesmântul papal roşu cu blana de

hermină pe care l-a purtat predecesorul lui Jorge Bergoglio, Papa Benedict al XVI-lea. Răspunsul no-ului Suveran Pontif: „Nu mulţumesc, monsenior.

Poartă-l tu. Carnavalul a luat sfârşit!” Acesta a fost pri-mul semn din multele apărute de miercuri încoace, de la alegerea cardinalului argentinian Jorge Bergoglio ca noul Papă al Bisericii Catolice, sub numele de Francisc I. „Era «Regelui-Papă» şi a «Curţii» de la Vatican s-au încheiat”, a comentat Massimo Franco, unul dintre edi-torialiştii politici recunocuţi ai Italiei care scrie pentru „Corriere Della Sera”. „Era suficient să priveşti chipuri-le şocate a multor oameni de curte când şi-au dat seama de semnificaţia acestui prim gest al noului Papă”, co-mentează la rându-i David Willey, corespondent BBC News la Roma. Modest, dar glumeţ Totuşi, în sobrietatea lui Francisc I s-a întrezărit şi spiritul de glumă, după cum a povestit arhiepiscopul New York-ului, Timothy Dolan, care a participat la cina festivă de după alegerea Papei. „Am ciocnit în cinstea lui, iar când el a ciocnit în cinstea noastră, a spus: «Dumnezeu să vă ierte», ceea ce ne-a făcut pe toţi să râdem”, a declarat arhiepiscopul Dolan. Apartamentul papal, inutil de mare Un alt moment care a ridicat multe sprâncene de ui-mire a fost luarea în primire a apartamentului papal de către Francisc I. Oficialii Vaticanului au îngenuncheat

în timp ce arhiepisco-pul George Gaenswe-in, administrator al locuinţei papale şi secretar al fostului Papă Benedict, căuta întrerupătorul pentru a lumina apartamen-tul. Când „s-a făcut lumină”, Papa Fran-cisc ar fi spus: „Camera asta este pentru 300 de persoa-ne. Eu n-am nevoie de atâta spaţiu”. Fără grabă în cău-tarea secundului La a patra zi de la alegerea conducăto-

rului Bisericii Catolice, noul Papă încă nu şi-a desemnat „numărul 2” de la Vatican, secretarul de stat. Cardinalii italieni şi monseniorii care au coordonat activitatea Va-ticanului sub Papa Benedict al XVI-lea şi-ar dori să fie reconfirmaţi în funcţii, dar mulţi vor fi dezamăgiţi, po-trivit BBC News. Papa Francisc I internţionează să-şi aleagă subalternii în propriul ritm, iar sursele de la Va-tican susţin că acesta va face schimbări semnificative în săptămânile care vor urma. Autosuficient în treburile lumeşti Un alt factor care a răspândit surprindere în rânduri-le observatorilor de la Vatican este că noul Papă nu are niciun secretar sau persoană de ajutor care să-l în-soţească, în pofida vârstei venerabile de 76 de ani şi a sănătăţii sale expuse riscurilor, dat fiind că trăieşte cu un singur plămân încă din adolescenţă. Toate acestea intră în contradicţie cu perioada fostului Pontificat, când arhiepiscopul George Gaenswein era umbra per-sonală a lui Benedict. Totodată, la doar câteva ore de la alegerea sa la şefia Vaticanului, cardinalul Jorge Mario Bergoglio a plecat să se roage la Bazilica Sfântul Petru. Înainte de rugăciune, el s-a dus la hotelul unde se insta-lase pe perioada conclavului pentru a-şi plăti factura şi a-şi lua bagajele. Nu a trimis pe altcineva să efectueze aceste mici „treburi lumeşti”, ci a ales să se ducă perso-nal, folosind o maşină banală, nu limuzina pusă la dis-poziţie de Vatican. După rugăciune, el s-a dus să-şi vi-ziteze un prieten bolnav internat într-un spital din capi-tala Italiei. Noul Papă s-a mai remarcat şi prin stilul ali-mentar frugal, respectând astfel numele pe care şi l-a ales ca Suveran Pontif, Francisc, după sfântul Francisc de Assisi. În calitate de cardinal în Argentina, el obişnuia să călăto-rească prin Buenos Ai-res folosind mijloacele de transport în comun şi-şi gătea singur mân-care în micul său apar-tament din oraş. Încer-când să-şi propăvădu-iască stilul de viaţă eco-nom, el şi-a încurajat colegii preoţi din Argentina să nu cheltu-iască bani călătorind până la Roma pentru ceremona de întronare şi i-a îndemnat să ofere săracilor suma pe care ar fi plătit-o pe drum. Selecție: Dan Orghici

Page 8: Vorba Nr. 13

Avem prea multe de făcut …

Răsfoind mass-media sesizăm cu uşurinţă lumea agitată în care trăim: se în-tâmplă prea multe. Este greu ca din acest iureş să alegem o informaţie pe care să o dezbatem şi să o evalu-ăm trăgând din ea doza de adevăr necesară supra-vieţuirii morale. Informaţii-le ajung repede la noi, dar trec mai departe fără să ne pătrundă inima, rămânând doar un contact superficial. Viteza care ne caracterizea-ză astăzi a făcut din noi oameni care posedăm tehnologie multă şi creier puţin (gândire slabă), viteză mare şi moralitate mică (inimă împietrită). Erau timpuri când oamenii nu se gră-beau. Le plăcea să stea să aprofundeze: literatură, filozofie, teologie, religie, arhitectură, muzică etc. Vremuri în ca-re oamenii se aşezau şi stăteau să pri-vească răsăritul, contemplau apusul sau se destindeau la susurul unui râu… Astăzi nu. La cât de agitaţi suntem ni s-ar pu-tea întâmpla să ne întâlnim cu Cristos şi să nu-l recunoaştem. În evanghelie locuitorii Ierusalimului se întrebau: „Nu este el acela pe care caută să-l omoare? ”. Nu ştiu dacă trecerea lui Isus prin localitatea noastră ar stârni vreo întrebare. Oare l-am observa? Şi dacă totuşi l-am zări, oare cum am proceda, ce am face? Unii probabil am vrea să-l punem la

încercare, aşa ca în prima lectură, să vedem cum va reacţiona, poate face

vreo minune sau va inter-veni cineva pentru el să-l salveze. Alţii poate ne-am strânge în jurul lui plini de uimire. Am vrea să-l atin-gem şi să ne simţim vinde-caţi. Am vrea să ne vor-bească. Am vrea să ne fas-cineze cu pildele şi învăţă-tura sa. Însă mulţi, poate prea mulţi, am rămâne in-diferenţi. Suntem prea ocu-paţi. Avem prea multe de făcut ca să mai avem timp pentru Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu ne ilustrează un adevăr:

Cristos este în mijlocul nostru. El face parte din viaţa noastră. Îl vedem? Îi simţim prezenţa? El se lasă observat de cei care nădăjduiesc răsplata sfinţe-niei, de cei care cred că sufletele curate vor primi cununa dreptăţii. Domnul este aproape de cei cu inima zdrobită. Ei, cei mâhniţi, înţeleg ce înseamnă să-ţi faci timp pentru Dumnezeu, să-l pri-veşti şi să-l asculţi. Cristos trece astăzi prin viaţa noastră şi vrea să fie recunoscut ca Domnul şi Mântuitorul nostru. El vrea să străba-tem împreună timpul postului mare spre înviere. Să-l observăm pe Cristos. Să ne facem timp pentru Dumnezeu.

Reţine Există un timp pentru toate. Însă as-tăzi este timpul lui Dumnezeu, ziua în care Dumnezeu trece prin viaţa mea. Dacă-l întâlnesc şi nu-l recunosc am pierdut totul.

http://paxlaur.com/2013/03/

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 8 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

THEODOR DAMIAN - APOFAZE Printre alte daruri, decembrie 2012 ne-a adus și un dar poetic. Deși de Sărbătorile de iarnă, noi, prietenii, ar fi trebuit să-i oferim cadouri, pentru că fost ziua lui de naș-tere, iată că Theodor Damian inversează rolurile, în mo-dul lui obișnuit, și ne oferă cu bucurie, cel mai recent vo-lum al său de versuri, Apofaze, (Editura Tracus Arte, București, 2012, 149 pp.). Este, dacă vreți, un fel de con-tinuare, de ,,va urma’’ al binecunoscutului volum Semnul Isar. Știam de Apofaze încă de anul trecut din martie cand ne-a citit într-o seară câteva poezii. Doar că, de această dată, monologul trist al unui om îngrijorat pentru viața lui, capătă alte valențe. Se știe că cei care sunt spitalizați pentru o anumită perioadă de timp, au tendința de a vorbi mai mult cu cei din jurul lor, simt nevoia să-și mărturisească boala, cât mai multe detalii de viață, să se elibereze de răul care-i apasă. Dar odată trecut hopul cel mare, odată depășită această fază, întoarcerea acasă, printre cei dragi (membri ai familiei, sau prieteni), va fi nu doar convalescența tru-pului, ci și a sufletului. Cel care, pentru o anumită perioa-dă de timp, ,,a stat la izolare’’ simte nevoia de a se încon-

jura de oameni iubiți, de a-i chema și de a-i vedea adunați în jurul lui, de a le spune ce gândește, cum îi vede, ce crede despre el, despre ei, de a comunica, de a-și împărtăși din gânduri. Se organizează, dacă vreți, (ca și în carte, de alt-fel), un fel de clacă, un fel de șezătoare (cum se făceau în trecut la sat), un fel de cenaclu (așa cum se întâmplă astăzi în cazul cenaclului literar Mihai Eminescu de la New York), unde gazda (poetul) îi adună pe cei dragi în jurul lui, încercând să se auto-povestească prin poezi-ile acestui volum, sau încercând să se auto-definească față de ei, sau să-i descrie pe ei prin ceea ce au ca trăsătură de bază și, prin poeziile dedicate lor, să se privească ală-turi de ei ca într-o oglindă. ,,Fiecare prieten al meu/ este un înger literar botezând/ universul’’(Un înger literar botezând universul – p. 69). Numai că, dacă în cazul vo-lumului de versuri Semnul Isar, Theodor Damian nu putea să se desprindă de un ton grav, încărcat de o solemnitate impusă de situație și de locul ,,desfășurării acțiu-nii’’ (spitalul), în cazul volumului Apofaze, tonul cărții este acela al bucuriei de a trăi și de a fi alături de prieteni, este tonul biruinței, al unei credințe nestrămutate, așa cum este ea ,,Crezi doar/ mai bine să crezi/ decât să te îndoiești/ cu îndoiala stai pe loc/ și mori/ ne spune Descartes/ cu credința mai ai șansa/ să ajungi unde dorești/ aici este logica credinței/ cine-ar fi crezut/ că până la urmă/ paradoxul/ ține baierele fiin-ței’’ (Cuprinsul peșterii ca o întreagă pustie – p. 11). Desigur că, după un oarecare timp al Semnului Isar, problemele sau întrebările pe care Theodor Damian și le pune sunt cam aceleași, doar că, în acest caz, ele sunt pri-vite din alt punct de vedere. Zbaterea dintre certitudine și iluzie, dintre realitate și spirit, căutarea permanentă prin ,,apa Sâmbetei/ în lumea aceasta/ dar regula este al-ta’’ (Așa ți s-a spus - p. 8), încercarea de a delimita lumea palpabilă a Martei, cu mă-reția ei (catafaza) de lumea spirituală și necondiționată a credinței din suflet a Mariei (apofaza sau dorința de a ajunge la Dumnezeu) sunt din nou reluate în această carte, ele fiind condiția omului dintotdeauna. Regăsim în Apofaze aceeași preferință către paradox, de care Theodor Damian se folosește cu o deosebită măiestrie și pe care știe cum să-l exploateze mereu în folosul poeziei lui ,,când ești gata/ închide ochii/ și lasă-te dus/ ca Maria Egipteanca în pustiul/ în care soarele/ niciodată nu a apus// Poate însuși darul/sapă albia apei/ care leagă cele de jos/ de cele de sus’’ (Așa ți s-a spus - p. 9), paradoxul permițându-i deschiderea permanentă a câte unui univers nou (de exemplu peștera cea nesfârșită cu cele două căi de acces, viața și moartea, pustiul, pântecele balenei ca mormânt, sau mormântul în sine ca un nesfârșit pântece de bale-nă, acel spațiu limititativ, cu care din păcate ajungi să te deprinzi și în care până și ,,captivitatea ți se pare frumoasă’’ (Văzut-am pe Satana ca un fulger – p. 18), un

univers în care flacăra din mormântul nestricăciunii (metafora nopții de Paști, folo-sită în Semnul Isar) rămâne de necuprins, un univers zadarnic și gol, dintr-un ciclu de viață în care se conturează zorile unei împărății noi, în care ,,stânjenelul’’ (poezia n.n.) ,,înflorește/ și arde/ ca rugul în pustie/ nestins’’ (Iată rămâne peștera ta pustie – p. 12). Uneori se poate porni de la un cuvânt sau de la o expresie cheie de ge-nul ,,pâinea/ noastră cea de toate zilele’’ (Așa ți s-a spus - p. 9), pentru ca apoi să se dezvolte o întreagă teorie a unui infinit finit. Altfel exprimat, este blestemul care s-a abătut asupra omului, din momentul în care Adam a gustat din mărul cunoașterii. Acea dorință există în suflet și insidios este roasă de o durere. Ea este o îndoială per-manentă dintr-un adânc identificat perfect cu șarpele, iar șarpele, paradoxal, devine însuși adâncul (înțelepciunea). Se caută deci marea tăcere a Cuvântului ziditor din realitate și nu din visarea poeților, proiectarea sau reproiectarea în oglindă până la revederea sinelui, a existenței fiecărui individ în parte cu cercul lui, a puterii lui de a avea mai mult sau mai puțin acces la cunoașterea de sine. Deci totul depinde de înțe-lepciunea fiecăruia (de acea înțelepciune moștenită genetic de la șarpele din adân-curi), de frica de cunoaștere (pe care o dorim, dar o respingem considerând că e mai bine să nu avem acces la ea) și de focul mistuitor al pustiei, al singurătății, al singula-rității ființei umane. Pornind de la întrebarea ,,cine zic oamenii că sunt eu?’’ (Văzut-am pe Satana ca un fulger – p. 19), Theodor Damian încearcă să se definească în calitate de poet dezvoltând, în acest sens de-a lungul cărții, o întreagă teorie. Enunțul ei afirmă că tăcerea este cuprinsă în cuvânt, iar cuvântul se înscrie în tăcere. Nu poți să fii un

poet adevărat fără să accepți aceste două coordonate. Partea a doua, demon-strația teoremei, sustine că ,,Dacă mergi spre tăcere/ mergi spre pustie/ când vei lua pustia cu asalt/ ți se va trimite glas subțire/ de vânt/ să-ți șoptească despre/ cele ce vor să fie/ despre cum poți bea/ în același timp/ din adânc și înalt’’ (Când vei lua pustia cu asalt – p. 17).

Quod erat demonstrandum, pentru ca apoi, mai departe, Theodor Damian să se consi-dere doar acel ucenic de început în ale poeziei, însuflețit ,,întru dorul de dincolo/ el în tine și tu în el’’ (Ca o regină sacrificată – 41), pentru că atunci când scrii poezii vine îngerul și ,,Totul arde’’ (Când vine îngerul dintre vânturi – p. 43). Ce este poe-zia? Este o așteptare și o ascultare permanentă în obediență, este cuvântul, iar cuvân-tul este poezia primului război, iar starea de creație este arderea pe altarul cuvântului și al războiului ,,și aici și dincolo/ dincolo arde altfel/ deși aici și dincolo/ sunt surori/ … / focul trece/ în spectator/ ca la teatru/ așa le privesti/ ars de foc’’ (Cuvântul este războiul dintâi – p. 45). Paradoxul poeziei este paradoxul cunoașterii, poezia oferă întotdeauna un plus infinit în care, cu cât cunoașterea devine mai adâncă, cu atât ochiul pustiei crește mai mult, adâncind profunzimea peșterii și necunoașterea ei. Ce rămâne, este doar încrederea că ,,pe drumul dintre bine și rău// Dintru adâncuri am strigat/ către Tine/ cum poate din adânc/ s-ajungă glasul meu în înalt’’ (Plus infinit – p. 21). Poezia presupune o pregătire aperceptivă în care ,,transcendentul mă chea-mă’’, o curățire ritualică în care ,,numai spălat în apele/ izvorului/ nici o apă nu spa-lă/ ca apa aceasta’’ (Ca o regină sacrificată – p. 41). Ca și universul sau lumea, poe-zia este acel adevăr unic și paradoxal, care ne dă fiori, dar care ne și atrage, este acea tăcere deplină a poetului în fața cuvântului, ca și cum, cei doi s-ar vedea de fiecare dată pentru întâia oară. Poezia este însăși viața noastră, un mers continuu înainte în contemplarea oarecum uluită și surprinsă a tuturor celor care există dintotdeauna. De la începutul Cuvântului în urma noastră, iar paradoxul existenței are următoarea ex-plicație : ,,Ți s-a dat un șarpe/ ca să mori/ și unul/ ca să trăiești/ când unul te muș-că/ altul te scapă/ ce taină este aceasta/ și cum s-o dezlegi’’ (Ce taină este aceasta – p. 56). Theodor Damian evoluează firesc, rătăcind, niciodată rătăcit, pe coordo-natele paradoxului, propunându-ne, în acest volum de versuri, să medităm asupra temei prieteniei văzută prin multiplele ei fațete. Apofaze este cartea miilor de clipe, viața lui întreagă, în care poetul se apropie ,,iară și iară’’ de prietenii lui sau de operele lor. Ceea ce îi unește pe toți este, cu siguranță cre-zul lor în Cuvânt, dar și dragostea lor față de acesta.

Muguraș Maria Petrescu

Pr. Dr. Theodor Damian Profesor de Filosofie şi Etică la Facultatea de Ştiinţe sociale, Metro-politan College of New York; Profe-sor de Filosofie şi Literatură la Facul-tatea de Jurnalism şi Comunicare a Universităţii Spiru Haret, Bucureşti; Preşedintele al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi al Cenaclului literar “M. Eminescu” din New York, Paroh al Bisericii Or-todoxe Române “Sf. Ap. Petru şi Pa-vel”; Director al revistei de cultură şi spiritualitate română Lumină Lină. Gracious Light, New York, director al revistelor Symposium şi Romanian Medievalia, New York; Preşedinte al Filialei americane a Academiei Oa-menilor de Ştiinţă din România; scrii-tor, membru al Uniunii Scriitorilor

din România; ziarist, membru al U. Z. P. din România; membru în peste 20 de colegii de redacţie de re-viste literare şi academice din țara noastră şi SUA, precum şi în nume-roase asociaţii naţionale (România, USA) şi internaţionale. A publicat peste 20 de volume în domeniile teo-logie şi etica, critică literară şi poezie.

Neputința trăirii

Ileana Lucia Floran Din volumul „Dincolo de daruri”,

Editura „Emma” Orăștie 2012

Mă simt pierdută la polul frigului,

iar inima – rece și ea – palpită

sperând să nu înghețe

definitiv.

Plâng de neputință

cu țurțuri străvezii

și obrazul meu devine de gheață.

Abia se mai ghicesc ochii

în spatele pojghiței,

Dar, mi-e teamă să doresc schimbarea…

Dezghețul ar putea duce la inundații…

Inability of living

I feel lost in the cold pole,

and heart – as cold – palpitates

hoping not to freeze

permanently.

I cry about inability

with translucent icicles

and my face becomes icy.

Eyes can barely be guessed

behind ice lick,

But I’m afraid to wish change …

Thaw could lead to floods …

Mihaela-Carmen Micuț traducere

http://ileana.floran.ro/

Page 9: Vorba Nr. 13

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 9 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 12

Plouă De o săptămână ploaia-mi limpezeşte rufele şi gândurile. Şi neaua mi le-a pudrează. Stau că-măşile mele cuminţi pe sârmă, acum le zvântă soa-rele, acum iar le udă ploaia. Îmi place ploaia, ploa-ia caldă de primăvară, ploaia bună plină de viaţă. Vezi bine cum fiecare moleculă de apă devine ţesut organic, fir verde, mugur plin gata să explodeze. Iubesc primăvara şi urmăresc toate transformările din jur ca şi cum n-aş mai fi văzut niciodată iarbă şi păpădii. Despre ninsorile de martie nu am prea multe vorbe bune, ne-au şocat, ne-au zburlit, s-au topit şi am dat vina pe o babă întârziată aşa că nu am luat în serios toată tevatura aceea răcoroasă. Îmi amintesc cu drag vremea când copiii erau mici, când le-am arătat prima frunză, prima gânga-nie, primul val de mare. Câtă bucurie şi câtă mira-re! Câtă răbdare aveau să întoarcă o piatră pe toate părţile şi să-i caute secretele şi ridurile şi rotunjimi-le. Minute în şir de cercetare intensă, încă un pas şi altă oprire lângă un copac scorţos. Acolo îşi con-struiseră autostradă furnicile. Una, două.. trei sute de furnici urcau, iar câţiva milimetri mai încolo, coborau neamurile lor într-un du-te vino ritmic şi ordonat. Am rămas acolo, în drumul furnicilor atâ-ta timp cât a fost necesar. Da, poate eu m-am plicti-sit la un moment dat, dar puiul de om nici gând să abandoneze studiul şi numărătoarea. Pentru copii spectacolul naturii este un miracol. Nimic nu e banal. Întotdeauna m-am întrebat ce este în sufletul unui nevăzător care printr-o minu-ne îşi recapătă vederea. Cât de surprinzătoare tre-buie să fie lumea pentru el! Toate lucrurile capătă contur şi culoare iar unele, poate în realitate sunt chiar mai grozave decât în imaginaţia lor. Iar noi, cei care avem darul vederii, trecem nepăsători pe lângă toate splendorile pe care Dumnezeu ni le-a dăruit. Nimic nu ne mai interesează, nu ne mai entuziasmează. Am învăţat să resecopăr lumea prin ochii copiilor mei şi de fiecare dată când ei consideră că un mărunţiş merită atenţie, mă opresc

şi eu o clipă să-l privesc ca şi când l-aş vedea pentru prima oară. E fan-tastic! De o săp-tămână rufele me-le sunt atârnate la uscat dar ploaia mi le limpezeşte înainte să le aduc la adăpost. În mod normal asta m-ar fi enervat foarte tare, pentru că mama trebuie să aibă mereu un stoc nelimitat de haine curate, îm-bălsămate şi călcate. Ei bine, de data asta am schimbat placa, m-am resemnat, aştept ca rufele să se usuce natural păstrând parfumul primăverii şi prospeţimea zăpezii de martie pe care niciun de-tergent din lume nu o poate oferi. Ploaia-mi limpezeşte gândurile. Am aşteptat pri-măvara cu atâta disperare şi acum că a venit, chiar aşa răzgâiată cum e, mă simt nouă şi bună, sunt plină de viaţă, îmi vine să sar într-un picior, să alerg desculţă prin noroiul moale, să culeg urzici cu mâinile goale, să dau cu grebla şi cu sapa chiar dacă habar n-am despre grădinărit.

Musafiri Niciodată să nu faceţi curăţenie înainte să vină musafirii! Bine... dar, veţi spune, omul civilizat aşa face. Pune toate lucrurile la lo-cul lor, şterge parful şi dă cu aspiratorul, lustruieşte parchetul şi gresia, aeriseşte ca-merele şi pune flori proaspete în vază, cu-răţă de trei ori baia şi de două ori bucătăria. Dacă mai are timp spală şi geamurile, că deh, acum e primăvară, bate soarele şi se cam vede orice fir de praf, găinaţ de po-rumbel sau amprentă. Gata! Casa arată lu-nă! Acum pot să sosească musafirii, care oricum vor intra încălţaţi iar musafirii au copii mici care vor împrăştia mâncare pes-te tot. Musafirii sunt oameni paşnici dar nu ştiu cum se face că în urma lor casa rămâne

vraişte iar chiuveta este înghiţită de un monstru de vase unsuroase şi lipicioase. Musafirii mari şi mici sunt foarte simpatici dar nu ştiu cum se face că du-pă fiecare repriză de socializare îmi promit să nu repet prea curând figura. Cu toate astea, uit repede şi lansez o nouă invitaţie. Îmi place să fie casa plină, îmi place să vină prie-tenii la noi, să stăm până târziu, să râdem şi să po-vestim. Dar nu-mi place calitatea de gazdă. Gazda este singura persoană din casă care ştie unde sunt far-furiile, paharele şi cănuţele de cafea. De fiecare da-tă când gazda se aşează, cineva are nevoie de o lin-guriţă sau de un şerveţel, o scobitoare. Este clar că aceste obiecte sunt bine ascunse într-un loc ultra secret pe care doar Gazda îl ştie. Nu spun că mi-ar plăcea ca toată lumea să cotrobăie prin sertare dar, cel puţin, ceea ce e la vedere ar putea fi folosit fără intervenţia mea. Tot gazda este cea care face cu-răţenia premergătoare vizitei şi curăţenia de după vizită. Paradoxal îmi plac musafirii dar nu-mi pla-ce să fiu gazdă! Asta-i culmea! Se poate rezolva, dacă îţi inviţi doar priete-nii cei mai buni, pentru care nu te dai pest cap cu cine ştie ce pregătiri şi cărora le poţi servi pâine cu ce ai în frigider şi cărora le poţi spune pe bune: „simţiţi-vă ca acasă!” Mona Szucsik

CAPETELE LUMINATE ALE ROMÂNIEI -

Doctor în medicină HORIA MUREŞIAN

The clinical anatomy of the coronary arteries�

Editura Enciclopedică, Bucureşti De-a lungul unui deceniu, contabilizîndu-şi eficient timpul între Milano, Bucureşti şi alte ţări, doctor în medicină Horia Mureşian reuşeşte să-şi onoreze exemplar obligaţiile profesi-onale pe care şi le-a asumat. Este şeful secţiei Chirurgie Car-diacă a Spitalului Universitar Bucureşti, iar în paralel des-făşoară o bogată activitate de cercetare şi publicistică. Incon-testabil, mediul riguros în care s-a format ca medic îşi spune cuvîntul. Autor strălucit a numeroase studii şi lucrări de cer-cetare de înaltă ţinută în ţară şi în afara graniţelor, într-o ca-denţă demnă de aprecieri, doctor în medicină Horia Mu-reşian aduce cu demnitate, cu eficienţă şi fără infatuare, con-tribuţii fundamental-valoroase în cercetarea ştiinţifică medi-cală românească şi internaţională, dar şi în folosul social. Doctor în medicină, Horia Mureşian, chirurgul de numele căruia este legată, cu doi ani în urmă, o premieră medicală românească � operaţia pe artera carotidă numai cu anestezie loco-regională - este acum autorul unei premiere editoriale româneşti şi internaţionale: sub semnătura domniei sale, apare în 2009, la Editura Enciclopedică, Bucureşti, strălucita lucrare �The clinical anatomy of the coronary arteries� � studiu anatomic pe o sută de inimi umane, care reprezintă bilanţul cercetărilor medicale proprii ce acoperă un deceniu de studii şi aprofundări, o monografie unică în literatura medicală românească şi internaţională, prin aria de docu-mentare, prin valoarea studiilor şi prin realizarea grafică de excepţie. Cartea răspunde unei mereu adresate întrebări la congresele internaţionale de anatomie şi de chirurgie cardia-că, şi anume dacă mai există aspecte necunoscute sau incom-

plet descrise ale anatomiei cordu-lui uman, şi aco-peră domenii mult mai largi decît stricta pre-zentare clasică de pînă acum. În prolog, prof. A. T. Ispas declară: �lucrarea de cer-tă originalitate a doctorului în me-

dicină Horia Mureşian are ca obi-ectiv rescrierea anatomiei artere-lor coronare într-un nou stil, care utilizează concepte moderne, atrăgînd atenţia asupra unor de-talii mai puţin abordate şi clari-ficînd aparentele discrepanţe din-tre anatomia clasică şi practica medicală curentă�. Efortul de peste zece ani de studiu, de prac-tică medicală şi chirurgicală se materializează în acest volum re-dactat în limba engleză, care poa-te fi socotit ca fiind o lucrare-document, intregitoare a patrimo-niului ştiinţific românesc. Folosind fotografii medicale originale, alături de date din em-briologie, chirurgie, cardiologie şi ecocardiografie, în contextul consultării literaturii moderne în domeniu, autorul atacă aspecte ascunse sau încă puţin cu-noscute ale anatomiei inimii umane, concentrîndu-se pe ar-terele coronare, care reprezintă substratul anatomic al pato-logiei infarctului miocardic şi al anginei pectorale. Practic, studiul uneşte două domenii din ştiinţele medicale: anato-mia şi practica medicală, bazîndu-se pe principiul corespon-denţei dintre o leziune anatomică şi boala consecutivă. Ori-entat spre domenii moderne de analiză, scopul monografiei este de a fundamenta un limbaj comun pentru specialiştii din diferitele domenii vizate şi pentru a servi ca instrument de informare şi de perfectare pentru anatomişti, cardiologi şi chirurgi cardio-vasculari. Prin incursiunea făcută asupra ini-mii, cît şi prin sinteza realizată asupra cercetării, autorul vas-tei lucrări oferă informaţii extrem de importante pentru con-turarea unor date reale, oferind de asemenea ocazia iterării unor descoperiri de ultimă oră, racordate la bibliografia de specialitate. Sintetizarea tuturor informaţiilor obţinute prin cercetare şi experienţă oferă o imagine inedită şi de un real folos asupra specificului acestui domeniu medical. Autorul declară în Prefaţă că intenţia domniei sale este de a-i face conştienţi pe specialişti de utilitatea lucrării şi de a le furniza numeroase detalii de anatomie clinică a inimii. Pro-priile realizări pe plan medical, precum şi cele din planul activităţii ştiinţifice şi de cercetare, au făcut ca doctor în me-dicină Horia Mureşian să se bucure de recunoaştere naţiona-lă şi internaţională, iar personalitatea sa să se înscrie între acei români valoroşi ai generaţiei sale, între capetele lumina-te ale României.

Diana Popescu, Agero www.agero-stuttgart.de

Ascultă emisiunea

CLUBUL PĂRINȚILOR în fiecare

sâmbătă, de la ora 17:10 la

Radio România Reșița

(www.radioresita.ro) sau pe

blog www.clubulparintilor.

blogspot.ro .

Idilă cu majuscule

Chemasem chipul în ajutor şi împotriva iubirii

mai aveam lacrimi neuscate dar m-am trezit

desenând numele tău cu majuscule din alfabetul iu-

birii, iar degetul punea o pecete

topind fiecare piatră ascunsă. De atunci

granitul cântă sfâşietor şi albul lui

naşte trandafiri - acelaşi trandafir mereu -

pretutindeni.

Maree

La fiecare plecare pierdem câte un strop

unul din celălalt..

Rob

Cu fiecare sărut, puţin câte puţin,

din ce în ce mai mult îţi aparţin...

VIRGIL L. SABĂU

Page 10: Vorba Nr. 13

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 10 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

Locuri de muncă disponibile Căutare pe internet

Agent vânzări Cerinte

- Studii medii/superioare (de preferat in domeniul tehnic/instalatii)

- Experienta minim un an in vanzari in domeniul constructiilor si/sau instalatii-

lor - Cunostinte operare PC

- Permis de conducere categoria B - Abilitati dezvoltate de comunicare si

negociere - Orientare catre client si capacitate de a

intelege nevoile acestuia - Persuasiune, ambitie, perseverenta

- Domiciliu in HUNEDOARA,ARAD sau Timis.

SC MAGRILAP ARDEAL SRL Tel: 0254 234.711

Bucătar

Centrul de Tineret Geoagiu cauta bucatar pentru perioada aprilie - septembrie. Po-

sibilitate prelungire contract full-time. Sc Safarsag SRL Cluj Napoca

Ajutor șef logistică BESSER ROMANIA SRL Orăștie, str. Luncii, nr. 18

Director Resurse Umane

Cerinte: - Experienta de min 2 ani pe o pozitie

asemanatoare - Studii superioare finalizate, preferabil

in domeniul socio-uman - Carnet de conducere (avantaj)

- Limba engleza (nivel mediu-superior) - Abilitati foarte bune de operare PC (Excel, Word, PowerPoint, Internet) Excelente abilitati de comunicare verbala/scrisa si inter-relationare;

- Atitudine proactiva Angajare consiliată de:

http://www.agoraconsulting.ro/

Consultant Management Cerinte:

- Studii superioare in domeniu de Mana-gement, Business, Comert

- Abilitati excelente de operare in MS Of-fice, cunostintele de operare a unui sis-

tem ERP sunt un plus; - Limba engleza (nivel avansat)

- Permis de conducere cat B (avantaj) - Abilitati de managementul proiectelor - Abilitati foarte bune de managementul

timpului Angajare consiliată de:

http://www.agoraconsulting.ro/

Contabil Cerințe:

Nivel cariera: Entry-Level/Primii 3 Ani Exp

Limbi Straine: engleza, germana, spaniola

S.C.VITAL BERRY MARKETING ROM S.R.L

Comuna Beriu, localitatea Beriu nr.192B, biroul nr.2

jud. Hunedoara Romania

Tel: 0254 246 124

Inginer de Sistem in Informatica Cerințe:

- Cunostinte tehnice solide privind intre-tinere si instalarea echipamentelor infor-matice din cadrul unei retele (switch-uri,

routere) - Cunostinte adminstrare/instalare Siste-

me de Operare ; - Cunostinte depanare hardware/

software; - Bune ablitati de comunicare ;

- Spirit de echipa; - Flexibilitate.

S.C. TERPENA S.R.L. Tel: 0254247244

Selecţie realizată de

Adriana Chira

Cursuri propuse pentru anul 2013

la P.L Orăștie -BUCĂTAR

-COMUNICARE ÎN LIMBA

ENGLEZĂ

-CONFECTIONER TÂMPLARIE DIN ALUMINIU ȘI MASE

PLASTICE -

INSTALATOR INSTALAȚII DE ÎNCALZIRE CENTRALĂ

-LUCRĂTOR ÎN COMERȚ

-LUCRĂTOR ÎN CRESTEREA

ANIMALELOR

-LUCRĂTOR MAȘINIST UTILAJE

-MONTATOR PEREȚI ȘI

PLAFOANE DIN GIPS CARTON

-OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ȘI REȚELE

-OSPATĂR(CHELNER)

-ZIDAR PIETRAR TENCUITOR

-ZUGRAV IPSOSAR TAPETAR

VOPSITOR Cursurile se adresează celor înscriși la AJOFM (în plată sau care au ieșit din plată), ele fiind doar o facilitate pentru absolvenți în găsirea unui loc de muncă prin policalificare.

LOCURI DE MUNCA VACANTE

LA DATA DE

15.03.2013

HVO PROFI BUILDING SRL Adresa: Orăștie, str. C.D.Gherea, nr. 2

Telefon: 0254240100 Locuri vacante: -1 fierar-betonist

-1 dulgher -3 muncitor necalificat

SC DORIN SIBCONSUTIL SRL

Adresa: Sibișel, Nr. 65 Telefon: 0731067930

Loc de munca vacant: -1 tâmplar (2 ani experiență)

SC ROXY WOOD SYSTEMS

Adresa: Orăștie , Str. Unirii nr. 1 Telefon: 0254244536

Locurile de munca vacante: -manipulant mărfuri (5 locuri)

-motostivuitor-ist (2 locuri)

SC ECOWOOD ENTERPRISES.SRL Adresa: Orăștie, Str. Luncii, nr 3

Telefon: 0726143782 Locurile de munca vacante: -1 ifronist (se

cere vechime in domeniu si calificare) -1 stivuitorist

-1 gaterist -2 muncitori necalificați

SC. TOP X BROOS SRL

Adresa: Orăștie, Str. Unirii, Nr. 7, Ap. 12 Telefon: 07630248220

Locurile de munca vacante: -1 ospătar -1 femeie de service

-1 piter

SC TERPENA SRL Adresa: Orăștie, str. N. Titulescu, nr. 61

Telefon: 0754089149 Locurile de munca vacante:

inginer de cercetare în tehnologia substanțelor organice

BERBEC Liniștea familiala este binevenita, dar aveți tendința sa faceți excese ce pot de-veni periculoase. Va faceți griji din orice si considerați ca nu ar trebui sa vi se mai comunice vesti neplăcute. Aveți nevoie de relaxare si cei din jur sunt gata sa vi-o ofere, daca n-ar exista curiozitatea dv. bolnăvicioasa si declarațiile de genul “simt ca se va întâmpla ceva rău” ori “nu este bine cum ai procedat”. La sfârșitul intervalului, sunteți nevoit sa faceți o vi-zita care debutează neplăcut si devine de neuitat. Nativele considera ca nu are ni-meni pe pământ noroc financiar ca ele. Își reînnoiesc garderoba.

TAUR Luați decizii ce vor fi îndelung discutate de către anturaj si de familie. Toți susțin ca va doresc numai bine, însă va dau sfa-turi care se bat cap in cap. Veți riposta categoric si va veți impune punctele de vedere in urma unor discuții obositoare. Este necesar sa nu luați joi in seama in-sultele, deoarece acestea sunt armele ce-lor care nu dispun de argumente puterni-ce. Întregul interval veți rivaliza cu “echilibriștii de la circ”, fără a avea o pla-sa de siguranța. Va aflați permanent pe muchie de cuțit. Nativele sunt tentate de a da sfaturi tuturor, mai ales referitoare la probleme ce țin de justiție.

GEMENI Sunteți in pericol sa pierdeți stima si prie-tenia unor persoane dragi. Ați devenit din ce in ce mai pretențios si considerați ca prin atitudinea dv., puteți sa-i schimbați pe cei din jur. Sunt avantajați adolescenții prin atenția care se da talentelor native pe care le au. Se pot evidenta in situaţii mai puțin obișnuite si își pot găsi protectori pentru întreaga viaţă. Cei maturi trebuie sa cedeze, sa renunțe la o parte din autori-tatea lor, pentru a se încadra armonios in anturaj (fără conflicte). Nativele sunt foarte altruiste, însă le si place sa dețină controlul asupra vieții de zi cu zi.

RAC Efectiv va “ambalați” in momentul in ca-

re vi se refuza aprobarea unor acte de ca-re considerați ca aveți nevoie stringenta. Va ia gura pe dinainte si faceți declarații lipsite de fond si forma (va cam bâlbâiți). La mijlocul intervalului, preferați sa nu mai acționați deloc, in parte din cauza rezultatelor anterioare, in parte din prici-na reacțiilor partenerului de cuplu. La sfârșitul intervalului, va găsiți o motivare oarecare pentru a reveni la comportamen-tul dv. firesc. Nativele își reproșează ca nu au acționat la momentul potrivit pen-tru a-si exploata ideile financiare.

LEU Prea puțin sentimental si lipsit de comple-xe, nu luați in seama slăbiciunile de care dau dovada partenerii dv. Vi se pare ca treceți printr-un adevărat calvar când tre-buie sa suportați toate “văicărelile” celor din anturaj. Așteptați întregul interval vesti din străinătate sau provincie si sun-teți permanent nemulțumit de amânarea unor finalizări care se refera îndeosebi la locuința. Toții prietenii dv. sunt supuși unor riscuri care le depășesc rezistenta psihica. La sfârșitul intervalului, vi se ce-re imperativ sa va împăcați cu dușmanii. Nativele care iau in seama contractele cu străinii vor avea succes nelimitat.

FECIOARA Nu mai aveți timp sa observați ce se în-tâmpla in jurul dv. Aveți posibilitatea sa schimbați lumea din jurul dv. si o faceți din plin. Le dăruiți celor din jur calm si armonie, însă dv. trăiți intra-un stres con-tinuu. Daca intervalul începe printr-un marcaj deosebit la nivel profesional, se va încheia cu restructurări majore in situația familiala, prin evenimente plăcute miercuri si neplăcute in continuare. Agre-sivitatea manifestata de cei dragi vi se pare fără sens, mai ales ca nu aveți nici timp, nici putere sa o contracarați. Nati-vele nu au stare! Doresc sa facă o depla-sare, o schimbare de noroc.

BALANTA Intervalul este bun pentru oamenii poli-tici, dar si pentru toți cei care lucrează in mass media. Provocările primite sunt be-

nefice si au darul sa va scoată la lumina, sa deveniți mai cunoscuți. Onestitatea si moralitatea va asigura un loc intra-un cerc de persoane la care visați de mult. Exista o marginalizare care se manifesta asupra celor ce nu știu sa răspundă la pro-vocări. Starea de sănătate ridica probleme doar pentru cei care au depășit 55 de ani. In general, acești nativi se implica in prea multe activităţi si nu au cum sa facă fata. Pentru native, călătoriile sunt contra-indicate, iar daca nu sunt suficient de atente, conflictele cu rudele si colegii pot deveni perene.

SCORPION Capacitatea de adaptare va avantajează mai ales daca trebuie sa depășiți proble-me sentimentale, aparent insurmontabile. Este necesar sa fiți atenți la toate “lecțiile” de viaţă pe care le primiți prin intermediul unor parteneri. Veți modifica multe din opțiunile dv. si veți fi mereu înaintea celor care ar trebui sa decidă. Miercuri, apar soluții profesionale neaș-teptate, însă si crize reumatismale pentru cei care au depășit 45 de ani. Situația sen-timentala si familiala este schimbătoare, in funcție de reacțiile partenerului. Per-soana iubita de native pleacă la drum lung, poate si peste hotare. La sfârșitul intervalului, aproape toate pun la cale aventuri.

SAGETATOR Nu va vine sa credeți ca aproape toate evenimentele va avantajează, mai ales ca pana acum ați fost destul de stresat. Toate tipurile de discurs si toate manifestările artistice evoluează la cote înalte, de ex-cepție. Începând de marți, vi se face drep-tate in toate situațiile in care ați pierdut bani. Se rezolva si problemele “domestice”, inclusiv cele care țin de si-tuația dv. locativa. Întregul interval este armonios si va scutește de încărcătura malefica de pana acum. Abilitatea, creati-vitatea si diplomația va scot din impas. Nativele, mai zgârcite decât au fost vreo-dată, fac eforturi sa-si achite datoriile acumulate.

CAPRICORN Aveți nevoie de mai multa odihna si ape-lați la ajutor din partea familiei. Nimeni nu va ia in serios pentru ca sunt obișnuiți sa faceți totul singur si sa-i supliniți cu succes. Putina liniște si un strop de rela-xare vor apărea la mijlocul intervalului, când va apărea un contract promițător care va trezește interesul si va da energie. Brusc existenta dv. vi se va părea mai in-teresanta. Incapacitatea de a va face înțe-les atunci când aveți nevoie de ajutor va reveni la sfârșitul intervalului. Pe native familia le susține continuu si încearcă sa le implice in activităţi si mai lucrative.

VARSATOR Compensați criticile pe care le faceți fără reținere prin compasiunea arătata fata de cei mai puțin norocoși. Aveți unele inte-rese pe care nu vreți sa le faceți publice, dar care ies la iveala pe neașteptate in cir-cumstanțe incontrolabile. Totul este trăit la intensitate maxima si beneficiați de șanse profesionale deosebite, mai ales daca lucrați in domenii artistice. Ascensi-unea profesionala, ce părea sub semnul întrebării acum doua luni, devine clara si stabila. Stabiliți coaliții perene. Nativele trec printr-o perioada susținuta de creati-vitate si de schimbări de tot felul, chiar si a locuinței in care stau.

PESTI Intrați cu foarte mare ușurința in conflict cu partenerul de viaţă ori cu ceilalți parte-neri. Cauzele sunt diverse, însă se pare ca excesele pe care le faceți ii irita pe toți cei din anturaj. De marți, aflați informații esențiale pentru obținerea unor contracte salvatoare pentru bugetul dv. La mijlocul intervalului, sunteți luat prin surprindere de reacția familiei la cererile dv. de ruti-na. Ajungeți la concluzia ca aveți dolean-țe care sunt rupte de realitate si deveniți din ce in ce mai modest. Nativele energi-ce nu țin cont de lipsa de fonduri si se apuca de zugrăvit, iar cele bogate caute o casa mai mare. http://zodiacultau.wordpress.com/horoscop-saptamanal/

Page 11: Vorba Nr. 13

LIGA a IV-a SENIORI. O ETAPĂ LINIŞTITĂ

CU VICTORII ALE GAZDELOR . Etapa cu numărul 20 a ligii a IV-a judeţeană s-a d e s f ă ş u r a t s â m b ă t ă 1 6 . m a r t i e 2013. D a c i a Orăştie 2010 prin retrage-rea celor de la Retezatul

Râul de Mori, a câştigat meciul la ,,masa verde,, cu 3-0 şi se menţine pe locul 7 în clasament cu 36 de puncte, urmând ca sâmbătă 23 martie să joace acasă cu AS Şoimul Băiţa, care dealtfel fiind şi singura echipă care a pierdut 2 puncte în această etapă pe teren propriu cu Aurul Brad, fapt ce ne dă speranţe la o victorie uşoară, dar vorba...... spune că trebuie pregătită partida cu maximă responsabilitate pentru că se ştie din jocurile precedente, am câştigat puncte acolo unde ni-meni nu ne dădea o şansă şi am pierdut puncte pe care le consideram adjudecate dinainte. Gloria Geoagiu a jucat acasă pe stadionul Dacia din Orăştie cu CS CFR Simeria pe care a învins-o cu 7-1 (la pauză 5-0) şi urcă pe podiumul clasamentului pe poziţia a 3-a cu 43 de puncte, la 3 puncte de liderul CS ”U” Petroşani în dauna Au-rului Brad care în urma egalului cu Băiţa coboară o poziţie. Etapa viitoare Geoagiu o să stea în meciul cu Zarandul Crişcior, având asigurată victoria cu 3-0. Meciul la juniori între echipele Gloria Geoagiu şi CS CFR Simeria nu s-a disputat, fiind amânat pentru miercuri 20 martie ora 16.00 pe stadionul Dacia din Orăştie, deoarece echipa din Simeria a participat la un turneu de pregătire la Haţeg.

LIPSA DE EXPERIENŢĂ ŞI TINEREŢEA ŞI-AU SPUS CUVÂNTUL

Având în teren o echipă cu media de vârstă de 19 ani, cel mai vârstnic jucător pe teren având 23 ani, cu 4 jucători titu-lari absenţi, din care 2 accidentaţi şi 2 suspendaţi datorită cumului de cartonaşe, CFR Simeria a jucat destul de frumos şi totodată cu mult curaj în faţa unei echipe ce aspiră la pro-movare. Jocul începe cu echipa gazdă făcând presing în jumătatea adversă şi în min. 1 Bobby este surprins în ofsaid. Era min.2 şi prima fază notabilă a meciului aparţine contrar jocului ce-lor din Simeria, în care Bobeică şi Lupan joacă o minge în marginea careului, ultimul şutând puternic de la 16 m porta-rul Bodea respinge peste transversală, cornerul în schimb nu aduce nimic, Belei centrează la Blaga care din afara careului trimite balonul pe lângă poartă. Gazdele încep parcă să se trezească şi împing jocul cât mai mult spre careul advers, în min. 5 Boloş nu reuşeşte să introducă mingea în plasă căzută în noroi la 1 m de linia porţii. Pârvu trimite şi el balonul în min.13 din lovitură liberă pe lângă poartă, Herci la fel trimite mingea pe lângă poartă . Scorul se deschide în min.15, la o acţiune de atac centrală, mingea este trimisă pe partea dreap-tă la Lăcătuş care centrează în careu la Bobby, acesta de lângă fundaşii adverşi trimite balonul plasat în poartă 1-0. În min 21 Boloş înscrie în urma unei acţiuni venite pe partea dreaptă, acesta este găsit liber la 18 m perpendicular pe poar-tă de unde şutează cu piciorul stâng plasat în dreapta porta-rului 2-0.

Constantin şi Herci primesc cartonaşul galben în min.25 în urma unor altercaţii verbale. Buda în min.27 ia o minge din propriul careu, şi după o cursă de 50m pe partea stângă de atac, paralel cu tuşa de margine, lucrează o „ţesătură,, de 3 pase la marginea careu-lui, mingea ajunge la Pîrvu care înscrie din marginea careului 3-0. Oaspeţii ies la joc dar tot echipa gazdă printr-o posesie mai bună reuşeste să ţină mingea să controleze jocul prin incursi-uni periculoase pe benzile laterale ale terenului, în schimb ceferişti stau bine în apărare prin pasul la ofsaid, multe lan-sări pe contraatac ramânând fără nici un rezultat precum cea a lui Bobby din min.36 scăpat singur spre poartă cu mingea. O acţiune mai periculoasă a celor din Simeria se petrece în min.41 pe partea dreaptă de atac şi încheiată de Belei cu un şut slab în braţele portarului Bodea care imediat degajază mingea cu mâna spre centrul terenului, urmează un schimb de pase pe stânga între Pârvu şi Boloj care întoarce un fundaş în marginea careului şi trimite mingea în colţul drept al por-tarului 4-0. Pe fondul jocului fără idei în atac al celor de la Simeria, în aşteptarea pauzei, pierd o minge în jumătatea de teren a gazdelor de unde Pîrvu pleacă într-un schimb de pase cu Boloj pe stânga care şutează plasat spre poartă, portarul plonjează şi respinge greşit în fată, de unde Bobby îndepli-neşte o simplă formaliate şi trimite balonul în plasă: 5-0.

PAUZA NU ADUCE NOUTĂŢI DECÂT… PROBLEMA SCORULUI DE PE TABELĂ.

Se produc câteva schimbări în echipa gazdă, în schimb pe teren a c e l e a ş i incursiuni şi de o par-te şi de al-ta, urmate de şuturi spre poartă ce îl pun la încălzire pe p o r t a r u l Bodea în

câteva rânduri, urmând ca în min. 52 Lăcătuş venit şi pe faza de apărare să scoată o minge din faţa porţii peste transversală. O serie de proteste la adresa arbitrului din partea jucătorului oaspete Buta se încheie cu un cartonaş galben. Boloj în min. 57 scapă singur spre poartă şi în-scrie: 6-0. În min. 60 se crează o fază de cascadorii râsului la poarta oaspeţilor, o combinaţie pe partea dreaptă între Boloj şi Ilie intrat la pauză, ultimul luftează pe lângă o minge care nu vroia să intre în poartă, căzută într-o baltă de apă şi noroi la 1 m de linia porţii. O serie de acţiuni create de Chelariu Pop şi Lăcătuş crează panică în apăra-rea oaspeţilor. Simeria înscrie golul de onoare în min. 70 prin Blaga găsit liber în careu în urma unei acţiuni venite de pe partea stângă de atac. Gloria Geoagiu închide tabe-la de scor prin nimeni altul decât Boloj în min.80 , 7-1. Ca o concluzie, lipsa unui ax central de jucători, a unui vârf de atac, precum şi a unui portar cu experienţă şi-au pus amprenta pe jocul tinerilor fotbalişti din Simeria, care în urma acestei înfrângeri, coboară o poziţie în clasament pe locul 14. Stadion Dacia Orăştie; temperatura + 4 grade, cer senin; spectatori 130; CS CFR Simeria: Bledea - Buta(cpt), Morariu(Pop), Con-

stantin, Belei, Bobelică, Blaga(min.70), Sîrbu, Dancs, Lupan, Catarană - antrenor Costea Adrian (echipament roşu) Gloria Geoagiu: Bodea - Boloj(cpt, min 21, 41, 57, 80), Duţă(Pop), Farkaş, Istrate, Damian(Chelariu), Lăcătuş, Herci(Răcăreanu), Pîrvu(min.27), Buda, Bobby(min.15, 43)( Ilie) – antrenor Plenicianu Mihai, dir.tehnic Cărăguţ Petru. (echipament alb-violet) Au înscris : Boloj( 4 ) , Bobby ( 2 ), Pîrvu ( gazde), Blaga ( oaspeţi); Cartonaşe galbene: Herci, Pîrvu (gazde), Constantin, Buta (oaspeţi); Meciul a fost condus fără probleme de o brigadă din Orăştie având la centru pe Danciu Radu şi asistenţii Dumi-treasă Nauris şi Toncea Mihai, nota maximă din partea presei 8,40. Observator: Stanca Ionel din Pricaz. Jucătorul meciului: Boloj (gazde); s-au mai evidenţiat Bobby, Pârvu, Lăcătuş, Buda, Chelaru, respectiv Blaga, Dancs, Belei de la oaspeţi.

Rezultatele etapei a 20-a din data de 16.03.2013 A.S. Şoimul Băiţa – CSA Aurul Brad 0-0 Retezatul Râul de Mori – Dacia Orăştie 2010 0-3 C S Vulcan – Victoria Călan 3-0 CS Minerul Uricani – Aurul Certej 2-1 CS „U” Petroşani- CS Inter Petrila 4-0 Gloria Geoagiu – CS CFR Simeria 7-1 Hercules Lupeni – Zarandul Criscior 3-0 CSO Retezatul Haţeg – Metalul Crişcior 5-0 CS Ghelari – Clubul Jiul Petroşani 5-2

CLASAMENTUL ETAPEI NR. XX DIN DATE DE 16.03.2013

Flasch: Campionatului Ligii I, ediţia 2012-2013 la fotbal

după etapa a 23-a se va întrerupe timp de 2 săptămâini, pentru meciurile oficiale ale echipei naţionale din prelimi-nariilor Cupei Mondiale FIFA 1014. Pe site-ul nostru veți găsi grupele și alte informații!

Redactor sport

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 11 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

Zborul Regia: Robert Zemeckis

Cu: Denzel Washington, Don Cheadle, Kelly Reilly

Un film care are pe afiș pe Denzel Washington, un nume suficient ca lumea întreaga să vizoneze un film, este întotdeauna o

încântare pentru cinefili. În rolul unui coman-dant de aeronavă, Whip Whitaker, blazat și încrezător peste măsură în calitățile și simțul zborului, urcă băut și drogat, după o noapte lungă, în cabina unui avion pentru a pilota din Orlando la Atlanta. Chiar și în avion el consumă din băutura destinată pasagerilor. Avionul suferă o defecțiune în timp ce Whip Whitaker adormise și avionul era controlat de copilot. Pilotând cu multă siguranță avio-nul aflat într-o situație gravă, inclusiv întors pe spate, retezând un turn al unei biserici, Whip Whitaker ajunge cu avionul pe pământ. Din cei 102 pasageri, supraviețuiesc 96. Toate televiziunile și ziarele doresc să afle istoria accidentului, dar el se ascunde. Externat din spital el încearcă să nu mai consume băuturi alcoolice. Este afectat și de faptul că nu există comunicare între el și copilul lui, care locuieș-te cu mama lui deoarece au divorțat.

În timpul anchetei accidentului , Whip este convins că a acționat ca un erou. Avocatul Hugh Lang interpretat de Don Cheadle, specializat în neglijență criminală și sindica-tul piloților încearcă să-l protejeze pe Whip, dar acesta este agresiv susținând că avionul era stricat și starea lui nu a produs acciden-tul.

Împotriva lui există un raport toxicologic care arată gradul de alcoolemie și influența cocainei cu care a pilotat. Astfel el pare prins în lupta companiei de zbor cu producătorul avionului pentru pasarea responsabilității. Avocatul reușește respingerea raportului to-xicologic în cadrul anchetei. În finalul filmu-lui, în momentul audierii lui Whip Whitaker, ancheta dovedește faptul că a fost defecțiune tehnică dar se încearcă găsirea celui care a consumat din băutura destinată pasagerilor. Este momentul în care, din evoluția filmului, se presupune că va arunca vina pe o însoți-toare de zbor, care nu se mai putea disculpa, deoarece murise în timpul prăbușirii. Dar cu luciditatea unui moment hotărâtor, Whip ho-tărăște brusc să recunoască faptul că e alcoo-lic de mult timp și că nu poate arunca vina asupra cuiva care a murit salvând un co-pil. Pentru neglijența, chiar dacă accidentul a fost provocat de o defecțiune dovedită, el este sancționat prin privare de liber-tate, care pare o eli-berare pentru pilot. El devine senin și îm-păcat cu noua lui via-ță, chiar dacă este închis. Filmul a fost nominalizat la Oscar, ediția 2013, la catego-riile: “Cel mai bun actor” și “Scenariu original “

„Carte pentru ţărani”

Ionuţ Copil Viţa de vie

Cam toată lumea are lângă casă viţa ,,hpd’’ Dar să luăm povestea de la început: după ce civilizaţii europeni au cucerit lumea nouă.., şi au decimat cam tot ce au prins pe acolo, au adus pe bătrânul conti-nent o gamă mare de legume, fructe, flori, etc Au adus porumbul, cartoful( cu tot cu gândacul din Colorado), tomatele, şi ceva soiuri de viţă de vie… dar cu tot cu un dăunător foarte periculos numit Filoxeră. Dihania a atacat rădăcinile viţelor europene şi a distrus aproape integral podgoriile din Europa. În faţa acestui dezastru viticultorii europeni au găsit o soluţie viabilă: au altoit soiurile noastre foarte valoroase pe viţe americane care nu erau atacate de filoxeră. O altă cale a fost hibridarea dintre soiurile nobile cu viţele americane( viguroase dar cu struguri de calitate in-ferioară) şi aşa s-a obţinut ceea ce avem noi în curte: o viţă care se întinde mult, care nu necesită cine ştie ce tratamente, dar care are struguri de o calitate mai proastă (acesta a fost preţul plătit). Dar cum vrem mai mult şi strugurii de la Agroplus sunt scumpi şi vinurile la butelie sunt din pastile, alternativa constă să cultivăm noi ceva de calitate. Pentru zona noastră soiurile de masă: Perla de Csaba, Regina vii-lor, Augusta, chiar şi Cardinal sunt indicate. Pentru vin, în special soiurile pentru vin alb: Feteasca albă şi regală, Traminer roz, Pinot gri, Muscat Ottonel, etc. În ce priveşte viţa de vie ideea este clară: dacă lemnul este copt(maturat) el nu îngheaţă, şi ca să se matureze, butucul nu trebuie exploatat la maxim; adică se urmăreşte crearea unui echilibru între creştere şi fructificare.

(Va urma)

N ECHIPA J C E P

goluri

P M P

1 CS „U” Petroșani 20 14 4 2 49 12 46

2 CS Minerul Uricani 20 14 2 4 41 17 44

3 Gloria Geoagiu 20 12 7 1 51 21 43

4 CSA Aurul Brad 20 12 6 2 36 13 42

5 CSO Retezatul Hațeg 20 12 4 4 51 29 40

6 Metalul Crișcior 20 12 1 7 45 28 37

7 Dacia Orăștie 2010 20 11 3 6 49 24 36

8 Hercules Lupeni 20 11 3 6 35 28 36

9 CS Vulcan 20 10 4 6 52 29 34

10 Aurul Certej 20 7 5 8 44 33 26

11 AS Șoimul Băița 20 6 7 7 30 26 25

12 Clubul Jiul Petroșani 20 6 4 10 44 50 22

13 CS Ghelari 20 6 2 12 41 51 20

14 CS CFR Simeria 20 5 3 12 43 60 18

15 CS Inter Petrila 20 3 5 12 28 57 14

16 Retezatul Râul de 20 3 3 14 22 64 12

17 Victoria Călan 20 1 3 16 11 71 6

18 Zarandul Crișcior 20 1 2 17 10 69 5

Page 12: Vorba Nr. 13

VORBA https://www.facebook.com/Vorba.Orastie PAGINA 12 http:/saptamanalvorba.wordpress.com NUMĂRUL 13

ANGHINARE (Cynara scolimus) Anghinarea face parte din familia Asteraceae, fiind o plantă erbacee, perenă, cu frunze mari, spinoase şi flori mari de culoare violacee şi formă globuloasă. Originară din Etiopia, anghinarea este una din cele mai vechi plante medicinale cunoscute în isto-ria umanităţii, ea traversând Egiptul Antic pentru a ajunge în Europa de Sud. Grecii şi romanii utilizau anghinarea pentru tratarea icterului, dis-pepsiei şi afecţiunilor urinare. În medicina tradiţională, frunzele de anghinare erau folosite pentru proprietăţile coleretice şi diuretice. Actiuni coleretică, colagogă, hepato-

protectoare, regenerantă a celulelor hepatice, hipocoles-terolemiantă, hipolipemiantă, împiedică dezvoltarea plăci-lor aterosclerotice, diuretică, favorizează eliminarea renală a acidului uric, amplifică ca-pacitatea de detoxifiere a fica-tului, vasodilatatoare, cardio-protectoare, bacteriostatică (faţă de Salmonella, Staphylo-coccus şi Proteus), stimulează pofta de mâncare, antialergi-că (prin inhibarea comple-mentului seric), laxativ, tonic amar, tonic digestiv. Indicatii se utilizează ca adjuvant în: insuficienţă hepatică si rena-lă, hepatite cronice, ciroză hepatică, colecistite acute şi cronice, diskinezie biliară, angiocolite (inflamaţii ale căi-lor biliare), enterite, infecţii intestinale, hipercolesterole-mie, hiperlipidemie, obezita-te, ateroscleroză, gută, hiper-tensiune arterială, angină pectorală, anorexie, alergii pe fond hepatic, hemoroizi, con-stipaţie, astenie, surmenaj, intoxicaţii. Contraindicatii litiază biliară, obstrucţie bilia-ră, sarcină, alăptare, alergie la anghinare. Produs: “DACIA PLANT” Ușor de găsit în farmacii!

S-a întâmplat pe 20 martie 1815 - Napoleon intră în Paris, după ce a evadat din insula Elba. Începe domnia celor 100 de zile.

1820 - S-a născut la Huşi (Moldova) Alexandru Ioan Cuza, primul domni-tor al Principatelor Unite şi al statului naţional Ro-mânia (m. 15 mai 1873).

1831 - S-a născut pictorul Theodor Aman. a fost în-temeietorul primelor şcoli româneşti de arte frumoa-se atât la Iaşi cât şi la Bu-

cureşti (m. 19 aug. 1891).

1847 - S-a născut compozitorul Gavriil Musices-cu, celebru prin lucrările sale corale (m. 21 dec. 1903).

1852 - A fost publicată "Coliba unchiului Tom" de Harriet Beecher Stowe.

1877 - S-a născut Radu R. Rosetti, general şi isto-ric, unul dintre cei mai de seamă istorici militari români (m. 2 iun. 1949).

1890 - Împăratul german Wilhelm al II-lea îl de-mite pe prinţul Bismark din postul de cancelar.

1890 - S-a născut, la Recanati, tenorul Beniamino Gilgli (m. 30 nov. 1957).

1894 - A încetat din viaţă Lajos Kossuth, condu-cătorul revoluţiei de la 1848 din Ungaria (n. 19 sept. 1802).

1956 - Tunisia şi-a declarat independenţa faţă de Franţa.

1959—S-a nascut Felicia Filip, soprana română

2000 - A fost inaugurat, la Spitalul Clinic Fun-deni, primul centru de transplant medular din România.

2002 - Între 20 şi 23 martie, 58 de şefi de stat şi de guvern, printre care George W. Bush şi Fidel Castro, s-au întâlnit la Monterey, în Mexique, sub egida ONU. Participanţii au adoptat "Hotărârea de la Monterrey", prin care se stabi-

lesc direcţiile de lup-tă contra sărăciei în lume.

2003 - Războiul din Irak - Preşedintele american, George W. Bush a anunţat, la ora 10.15 (05.15 ora României), începutul operaţiunilor milita-re împotriva Iraku-lui. . Trupele ameri-cane aflate la frontie-ra dintre Kuwait şi

Irak au fost vizate de nouă rachete irakiene, care au explodat în apropierea militarilor americani.

Magazin Alimentar Bl.42

(în spatele stadionului) Vă oferă o gamă largă de produse

alimentare şi nealimentare. Produse de patiserie, băuturi

alcoolice, sucuri, ape minerale. Tot ce-ţi doreşti aproape de casa ta!

Talon de publicitate gratuită

NUMELE………………………………………………………………..

ADRESA………………………………………………………………...

PUBLICITATE…………………………………………………………

…………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………..

Taloanele pot fi trimise şi la adresa ELECTRONICĂ

[email protected].

Anunțul dumneavoastră va fi găsit şi online pe paginile noastre.

Datul în… gât

Pe la noi nimic nu-i nou

Totu-i parşiv şi urât: Eşti privit ca un erou

Dacă dai pe altu-n … gât.

Întrebare

Căpitan cu braţ de fier Şi viteaz, ca-ntr-o poveste,

Însă, te întreb, monşer: Spune, flota, unde este ?

Mod de „rezolvare”

Mare, gravă e problema, Tare, cred c-am dat de dracu’ Mai marii întorc problema

Ca porcu-n coteţ… dovleacul

Statul… degeaba

Se bat cu cărămida-n piept Dar, unde-s puşi nu îşi fac trea-

ba. Tot pomenind statul de drept

Dezvoltând statul… degeaba…

Vic Virgil Bălan

Orașul meu . În scrâșnet de fiare, după o „mică” întârziere de 45 de mi-nute, trenul „Săgeata Albastră” oprește. Din multitudinea de vagoane (două), coboară o mare de oameni (patru), care fug, grăbiți spre autobuzul care să-i transporte spre centrul orașu-lui. Ajunși în stație, oamenii constată debusolați că nu mai exis-tă RATA, care pe vremuri deservea acest traseu, dar alături stau aliniate câteva taxiuri în așteptarea clientelei. Deci scoți din portofel 10 lei în loc de 2,50 lei și pleci ca domnii ”înfipt” în scaunul din față-dreapta, că în spate doar fraierii stau….. O iau alene pe jos, spre centrul vechi, unde ajung într-un sfârșit, plin de praf și în urechi plin de zgomotele sutelor de mașini care au trecut pe lângă mine…….. Spre mirarea mea, deși este duminica, este totul pustiu, pă-șesc pe caldarâmul vechi ca și amintirile mele, căutând cu pri-virea vitrinele librăriei unde te întâmpina mirosul inconfunda-bil de hârtie proaspăt tipărită, cinematograful unde am cântat cu ”Vagabondul”, am râs cu Stan și Bran și-am stat cu sufletul la gură în bătăliile lui Ștefan cu turcii, cofetăria de lângă cine-matograf cu savarine, indiene și Brifcor, iar apoi florăria plină de culoarea garoafelor noastre de Codlea, nu flori de fițe de nici nu le poți pronunța numele. O surpriză plăcută, biblioteca este în același loc, iar puțin mai departe mă înclin în fața Catedralei și întorc privirile spre statuile de alături, unde adolescenți fiind, ne adunam dumini-ca după amiază. Încet, încet ajung la intrarea în parc și înaintez pe aleea străjuită de castani, acum năpădită de frunze uscate care se fărâmă sub pașii mei….. Pustietatea locului mă învăluie într-o mantie rece de triste-țe. Orașului Meu îi este dor de prietenii vechi, care au îmbătrâ-nit odată cu el, de trotuarele pline de părinți și copii neastâm-părați, de tinerii care umpleau de râsete parcul, locul primului sărut…… Mă reîntorc în gara noastră mică și plec fluturându-mi mâna într-un salut trist către peronul pustiu. Să ne vedem cu bine prietene, Orașul Meu drag! Cristofor