Vorba nr. 135

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 1/16

Anul al III -lea

- N R. 35 (135)

25.11-08.12. 2015

32 pagini

1,50 lei

« A f patriot nu e un merit,e o datorie.

Numai cine nu scoateiubirea de țară drept

o datoriee în stare să se

laude cu ea.»

George Topârceanu

La Anul 1918 l-a găsit pe Aurel Vladplicat total în politică.

Dorinţa de a de faţă la desfăşurarea

ui eveniment de o asemenea importanţă,ică Unirea, era foarte puternică, ceea ce aut ca mii şi mii de oameni, din toate ca-

goriile sociale, bărbaţi şi femei deopotrivăe prezenţi. Toţi considerau că era o

torie personală prezenţa lor acolo.

Trenurile împodobite cu tricolorul ro-ânesc au venit din toate părţile la Albaia. Odată cu acestea au sosit şi delegaţiiciali, fruntaşi ai politicii româneşti, dis-rsuri şi sentimente emoţionante - toateestea în ziua Unirii de la Alba Iulia a tu-ror românilor.

Discuţiile dicile şi lungi, au fost cele

gate de autonomia şi conducerea Transil-niei, până la alegerea Constituantei şi amnării tratatelor de pace. Aurel Vlad s-aclarat pentru o autonomie provizorie,re să e în măsură să evite zguduirileciale, dar limitată în timp - până la sem-rea păcii.

Atunci când s-a ridicat problema elimi-rii oricăror ingerinţe ale ungurilor şişilor din Ardeal în Constituţia Românieiregite, Vlad s-a opus categoric: după cei avem stăpânirea asupra Ardealului săle lăsăm conlocuitorilor noştri libertateaa-şi exprima dorinţele? Dimpotrivă, săm şovinişti ca ei, politica lor nu o pu-

m face nici cel puţin ca răzbunare, noibuie să m cât se poate de loiali. (...) În

emea în care trăim noi, şovinişti ca ungu-nu putem . Politica lor noi nu puteme nici măcar ca răzbunare. (...) Domilor,

nu este permis ca noi să arătăm că suntemimpacienţi, că noi urmărim aceeaşi politicăromânească şi cel mai bun mijloc este săarătăm cât se poate de loiali, reşte între

marginile posibilităţii, f aţă de celelalte nea-muri.

Pentru a prezenta mulțimii deciziileluate în legătură cu unirea de către delegaţi,s-au înscris la cuvânt mai multe persoane,care urmau să se adreseze celor prezenţi latribunele amplasate pe Câmpul lui Horea,unde erau adunţi cei peste 100.000 de parti-cipanţi.

La prima tribună, în care se aa şi pre-zidiul adunării în frunte cu preşedinteleGeorge Pop de Băseşti, au luat cuvântulreprezentanţii celor două biserici naţionale,precum si exponenţii politici, Aurel Vlad,

Aurel Lazăr, Petru Groza, Iosif Jumanca. Aurel Vlad s-a perindat şi pe la alte tribune,ind un bun orator şi având un stil de ex-primare mobilizator. Bun şi înăcărat vor-bitor, Aurel Vlad dobândise o mare popula-ritate în urma acţiunilor sale politice naţio-nale. Prezenţa sa în mijlocul mulţimii eramenită să anime o numeroasă asistenţă,

venită să salute actul de Unire.

Alexandru Vaida menționa în Memorii-le sale, că alegerea de la Dobra din anul1903 a fost primul mare pas spre Unirea din1918. Generaţia Unirii a avut meritul de a fost pregătită pentru ce i-a rezervat istoria.

Notă la fotograe: Dr Aurel Vlad vor-bind mulțimii.

Resursa: http://www.orastieinfo.ro/

Continuare în pagina 11

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 2/16agina 2

Natalia Intotero: Dacă-miuc aminte, era undeva chiarluna noiembrie a anului 2012,nd prin foarte multe solicităriașa, un efort comun al cetățe-or, al factorilor de conducerela vremea respectivă, efortul

traordinar al domnuluiilinsky (nu trebuie să-l uitămciodată, și toată zbaterea șiortul domniei sale) – s-a reu-, prin Hotărâre de Guvern, carmizegetusa Regia să treacă

administrarea Consiliuluidețean.

A trecut ceva vreme deunci. Lucrurile au evoluatarte bine – în această zonă șiaceastă arie de responsabili-

te – dar din păcate, trebuie săspun că încă ne luptăm cu orte a cetățenilor, poate nuiar a cetățenilor, a oamenilorlitici, care doresc altceva.ntru că, vreau să vă spun căzisem, în urmă cu aproxima-2 săptămâni, așa, niște spe-

lații prin Parlament, că serește inițierea unui proiectlege prin care toate Cetățile

acice (mă rog, din județulunedoara, plus Căpâlna, din

dețul Alba) să e trecute înbordinea unei autorități nați-ale, să se creeze o autoritatețională, pentru mai bunastionare a acestora, folosindue drept exemplu negativ delelalte Cetăți Dacice din jude-l Hunedoara, deci aparte dermizegetusa Regia, care esteministrată de Consiliul Jude-an, unde se încearcă să sepe gropi, să se depisteze dife-e comori care încă există,ntru a sustrase de acolo.

Eu, personal, am fost foartedignată. Am consultat cetățe-

Colegiului, am consultat

ctorii de răspundere, și ...iar dacă unii mi-au spus: „De

ce te zbați, că nu-i Consiliul Județean din partea partiduluitău?”, și-n momentul în caream candidat am spus: „Toțipentru toți!”, și am spus că„Vreau să u parlamentarultuturor localităților, tuturorprimarilor, indiferent de culoa-rea politică.” Și, la vremea res-pectivă le-am răspuns aceloroameni politici: „Chiar dacăacum, Consiliul Județean estecondus de P.N.L., noi trebuie săne gândim la oameni, trebuie săne gândim la ceea ce s-a făcutbine, și nu trebuie să gândimdoar pentru un interes personalsau în interesul unui grup.” Nu.Trebuie să gândim pentru inte-resul tuturor cetățenilor. Și deaceea, am încercat să aduc ar-gumente, și eu sunt pregătită,

însă am nevoie de sprijinul tu-turor factorilor de decizie, pen-tru a iniția un proiect de lege,prin care să încercăm să trecemcelelalte cetăți dacice din jude-țul Hunedoara în administrareaConsiliului Județean, având în

vedere experiența pozitivă dinaceastă perioadă. Și, cu permi-siunea dv., am să o exemplic,

pe scurt.

Reporter: Chiar vă rog. Natalia Intotero: În pri-

mul rând paza - asigurată laCetățile Dacice printr-o rmă,care a fost angajată de cătreConsiliul Județean, dar în egalămăsură, efortul JandarmerieiRomâne, prezența acestorapentru pază, pentru a patrulazona respectivă, pentru a con-tribui la securitatea monumen-telor istorice din acea zonă.

De asemenea, în cadrulConsiliului Județean a fost con-stituit acest serviciu, care seocupă de administrări, unde

sunt oameni foarte devotați,care chiar lucrează pentru păs-

trarea și promovarea acestorcetăți.

De asemenea, s-au montatla locul respectiv toalete ecolo-gice, pentru că veneau turiștiromâni, turiști străini, și de laan la an era tot mai mare solici-tarea de a vizita această cetate.Și ... ajungeau acolo, și nu eranici o toaletă! (Totuși, suntem

într-o epocă modernă, să spuneu așa, deci un minim lucrunecesar trebuia să e acolo.)

Faptul că acolo există acumghizi turistici, care le explicăturiștilor ce a însemnat Cetateapentru români, pentru Româ-nia, importanța acesteia și totceea ce se dorește a se realiza încontinuare bun.

Asfaltarea drumului, care afost și este o lucrare făcută (oinvestiție) pe P.O.R., era trecu-tă pe lista de rezervă, dar înmomentul în care aceste CetățiDacice au ajuns în subordineaConsiliului Județean (de aseme-nea, și prin eforturile tuturorfactorilor de responsabilitate),proiectul a devenit eligibil. S-afăcut licitația. În momentul defață este într-o stare foarte

avansată, cu termen de naliza-re până la sfârșitul acestui an. Și, vreau să mai spun ceva:

Toate aceste aspecte au deter-minat oarecum și dezvoltareaagroturismului în zonă. Pentrucă în toată această zonă, în co-muna Orăștioara în special,mare parte a cetățenilor au în-ceput să trăiască din agrotu-rism, pe lângă creșterea anima-lelor. Anul trecut, în perioadaanotimpului rece, am fost pânăla Costești (cu câțiva prieteni,de-aici din zonă, și chiar cucâțiva români care veniseră dinafara granițelor), în acea peri-

oadă minunată când a fost ză-padă. Le-am propus: „Haideți

să mergem la sanie în acea zo-nă, pentru a vedea cât de fru-mos este!...” Și, fără să dăm untelefon înainte, am ajuns la opensiune, unde am putut con-suma produse tradiționale ro-mânești, unde am constatat căerau foarte mulți turiști (venițidin Tulcea, din Cluj, din întrea-ga țară), și că proprietarul ace-lei pensiuni le punea la dispozi-

ție turiștilor o sanie trasă de cai- îi ducea în plimbare, să vadăzona, să admire. Deci, lucruriminunate. Și, trebuie încurajatădezvoltarea acestor mici între-prinzători. Cum îi încurajăm?

Are o repercusiune și asu-pra municipiului Orăștie, pen-tru că toți acești turiști caretrec, până să ajungă să vizitezeCetățile Dacice, se pot opri înOrăștie. Pot să consume o ca-fea, un suc, o mâncare, o prăji-tură, pot vizita catedrala, pot

vizita muzeul de aici, celelaltebiserici. Există locuri minunate,ceea ce înseamnă un circuitturistic, o bunăstare a cetățeni-lor, un trai mai bun, și punerea

în valoare a acestor vestigii uni-ce și minunate pe care noi leavem. Și nu în ultimul rând,dorința tuturor cetățenilor ...

Adică nu „a tuturor”. În mareparte se dorește descentraliza-rea. De ce să încercăm să mer-gem spre centralizare (când s-adovedit că acest proiect pilot adat roade bune, de când aceastăcetate trecută în administrareaConsiliului Județean, s-au reali-zat lucruri extraordinare)? Credcă ar trebui încercat și cu cele-

lalte cetăți. Bineînțeles, să ră-mână și în (să spunem așa) su-bordinea Ministerului, pentrutot ceea ce înseamnă proiectelede cercetare, și pentru sprijinnanciar, dar în administrareaConsiliului Județean.

Și, vreau să mai spun ceva.După cum știm cu toții, în ulti-mii ani județul Hunedoara(respectiv, Prislopul - așa dupăcum a prevestit Părintele Arse-nie) a devenit oarecum „centrulde foc” al României. Pentru căaici, zi de zi, vin foarte mulțituriști. Mare parte dintre ei,odată ajunși în județul Hune-

doara ca să viziteze Prislopul, vor să viziteze și alte biserici, și

alte mănăstiri, dar mulți vor s viziteze și Cetățile Dacice. Ordacă noi acolo încercăm o dez

voltare a managementului existent, prin implicarea oamenilocu un suet extraordinar, așcum este și domnul Brilinskyeu spun că este un lucru foartimportant pentru județul Hunedoara.

Reporter: Toate acestargumente, să înțeleg că v -audeterminat să vă opuneți înințării acelei autorități?

Natalia Intotero: Eu vspun sincer că acel proiect dlege încă nu-l văzusem semnatDoar am auzit anumite discuțiprin Parlament, că sunt anumițparlamentari care doresc. Daceea, eu nici nu pot să dauacum nume, pentru că nu am

văzut efectiv proiectul semnatDar au existat discuții din mamulte județe, și am fost întradevăr impacientată, și am zică dacă se va ajunge la depunerea unui asemenea proiect, nu

sunt de acord. Am luat legăturși cu colegi parlamentari dinalte partide, chiar cu colegul dla P.N.L., Bogdan Țâmpău, cucolegii de la noi din partid, ștoți au spus că nu vor susținun asemenea demers legislativdimpotrivă, trebuie să apreciemceea ce se face bine și să încura

jăm să se dezvolte cât mai multe proiecte de acest gen.

Reporter: Și unde anum voia să e această autoritate?

Natalia Intotero: Astarepet, n-am văzut, dar în momentul acesta cred că nu estoportun un astfel de demer

legislativ, și repet, milităm pentru descentralizare, nu pentrucentralizare. În România, dintoate județele țării, cred că jumătate din ele au vestigii. C

înseamnă acest lucru? Pentruecare județ facem câte o agenție, câte o autoritate (cheltuielfantastice din partea Statului)Există în momentul de față oconducere a ecărui județ. Dacă se dovedește că se ocupă șau un management bun, realizează lucruri bune, de ce să nui lăsăm să meargă în continuarașa? De ce trebuie să venim

întotdeauna să schimbăm, nu

mai de dragul de a schimba?

Dan Orghic

Ziua de 16 noiembrie marchează al doilea ancare celebrăm patrimoniul mondial UNESCO

e pe teritoriul ţării noastre. România are 7 situri înscrise pe listă. În 1991, Rezervaţia Biosferei Delta Dunăriia inclusă în patrimoniul mondial, fiind şi sin-

urul sit natural din România. Celelalte 6 sunt culturale, anume centrul isto-

c al oraşului Sighişoara, fortăreţe dacice dinunţii Orăştiei, bisericile cu pictură murală din

ordul Moldovei din prima jumătate a secolului

al XVI -lea, Mănăstirea Hurezi. ansamblul biseri-cilor de lemn din Maramureş şi siturile săteşti cubiserici fortificate din Transilvania.

Să ne trăiești mulți ani, Sarmizegetusa Regia! La mulți ani surorilor tale Piatra Roșie, Costești -Cetățuie, Blidaru, Bănița și Căpâlna!

O să redăm mai jos o parte din interviuldoamnei deputat Natalia Intotero, luat de Nicole-ta Andreșoiu pentru Radio Color Orăștie, lăsân-du-vă pe dumneavoastră să trageți concluziile!

Dan Orghici

Panorama Samizegetusa Regia,

Autor: Mihai Stancu

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 3/16ORBA se ascultă dar se și citește Pagina 3

România nu mai există! Şi asta nuacum, ci din 2012, atunci când gru-infracţional format din băsescu şi

rtea Constituţională, sprijinit de ser-ile secrete, ambasade străine şi ţuţe-nfractori din Comisia Europeană, autrumentat o lovitură de stat împotri-a 90% dintre români. A fost cea mai

re umilire care i-a fost aplicată Ro-niei în istoria recentă. De la întoar-ea rezultatelor alegerilor din 1946 şitul simulacrelor organizate sub ciz-

sovietică, România nu a cunoscutilinţă mai mare.

Ceva mai târziu, la prezidenţiale,am să aăm că votul e o chestiunect formală. Se organizează doar pen-a , pentru a nu se spune că nu exis-Exact la fel ca-n '46, ieşirea la vot e

ar o chestiune menită a legitimaul sistemului, cel care a fost ales

ntru capacităţile sale de slugărire apânului din umbră. Tot atunci am

i cunoscut un fenomen: hoardaasă pe stradă la comandă.

Când ai nevoie de un acceleratorntru a-ţi executate ordinele, e bineai o masă de manevră de câteva miispălaţi pe creier care să iasă la co-ndă precum orcii din bârloage şie să urle sloganuri inepte. E simplu scoţi: nu trebuie decât să le subli-zi frustrările prin intermediul socialdia şi al aşa-zişilor ziarişti dinţea”. O schemă simplă şi din ce în cei ecientă.

La primele încercări au fost scoşitradă câteva sute, apoi numărul s-a

rit. În 2014, la prezidenţiale, vreo

5000 de orci au ieşit din nicăieri. La„chemarea”(a se citi ordinul) discreţilorsforari din umbră, teleghidaţii au um-plut strada accelerând obţinerea rezul-tatului anterior stabilit. Că lucrurile nuse vor opri acolo era de înţeles în con-diţiile în care întreaga propagandă con-struită cu atenţie în timpul băsismului

crâncen continua să funcţioneze la ace-iaşi parametri. Apogeul a fost atins zile-le trecute când am constat că „oasteamanipulaţilor” e deja capabilă să scoată„la luptă” peste 20000 de oameni. Înritmul actual n-ar exclus ca în scurttimp „oastea spălaţilor pe creier” sănumere o sută de mii de oameni.

Semnalul transmis tuturor e unulsimplu: dacă nu ai OK-ul stăpânilor dinumbră, oricând te poţi trezi cu un mai-dan consistent care, uşor, uşor să-ţi

împartă ţara în două bucăţi ireconcilia-bile. E un fel de buton roşu de„autodistrugere” care, dacă e acţionat

energic, e capabil să ne teleporteze înrândul statelor eşuate.

Circul ultimelor zile ne-a arătatlimpede cum este condusă România. Seorganizează un „spontan” pentru de-barcarea guvernului legitim şi este tri-misă(de data aceasta chiar prin me-dia!!!) propunerea corectă politic. Dupăo mascaradă de consultare, marcatăinclusiv de gesturi neconstituţionale(vezi consultarea cu cetăţenii privaţidin securitatea civică), este înscăunatacel prim ministru al cărui nume a fostales de stăpâni. Există oare ceva maifanariot decât această mostră de pseu-do-democraţie? Mai aveţi nevoie de alte

dovezi în sprijinul evidenţei că românii

sunt trataţi mai rău decât sclavii de peplantaţie? Ne-am transformat din statindependent în colonie, din naţiune îngloată de proşti.

Trăim vremurile în care devenimconştienţi că am sărit din lac în puţ. N-

am mai avut parte de asemenea umi-

linţe de la ocupaţia sovietică. Nu e niciodiferenţă între ocupaţia rusească şi ceade acum. Lucrurile se rezolvă la fel:propagandă, „metinguri” şi lichidăriprin intermediul justiţiei de sorgintestalinistă. Iar scopul e şi el identic: jafulţării dincolo de limita suportabilă. Nu s-a schimbat decât direcţia în care seexecută „externalizarea”: de la est către

vest. Atât.

Un alt ordin atent executat înprezent este acela al deturnării opinieipublice. După ce în Polonia alegerile auadus o nedorită victorie a conservatori-lor eurosceptici conduşi de Kaczynski,României trebuie să i se blocheze un

asemenea scenariu. Pentru aceasta selucrează ca la carte. După construireapartidului „naţionalist conform” al luiBogdan Diaconu (promovat multă vre-me de ziarul Adevărul!), un nou profetal naţionalismului antisistem a fostinventat peste noapte: traian băsescu!Surprinşi? N-ar trebui. Ceea ce facebăsescu în aceste zile, mediatizat frene-tic, este ruperea unei hălci naive deelectorat care s-a săturat de minciuni.Iar băsescu o face ca la carte: preia slo-gane radicale, urlă împotriva DNA, aUniunii Europene, a americanilors.a.m.d. Sistemul i-a găsit un nou jobcelui care, în mod normal ar trebui să

înfunde puşcăria. băsescu e noul Va-

dim, cel care trebuie să preia şi să con-şte mesajul naţionalist pentru a-l com-promite.

Iată-ne transformaţi iremediabil într-o ţară fără direcţie. Preşedinte e unneamţ, prim ministru un francez şe aiserviciilor secrete nişte drone. Ambasa-

dorul României la Berlin nici măcar numai avea naţionalitatea română la nu-mire. Cel de la Washington doar formale român. Sforarii propagandei sunt, înmajoritate, odraslele foştilor„eliberatori” veniţi pe tancurile sovieti-ce pentru a ne aduce „libertatea de laRăsărit”. Acum sunt oamenii Apusuluişi fac ceea ce ştiu ei mai bine: distrugnaţiunea. O fac ştiinţic, dărâmândrând pe rând instituţiile care reprezintăfundamentul acestei ţări. Învăţământule distrus iremediabil furnizând, în celmai bun caz, semidocţi şi având ca unicscop spălarea pe creier a generaţiilortinere. Armata e penetrată şi îngenun-

cheată, serviciile secrete la fel. A rămascât de cât în picioare Biserica, acestaind motivul pentru care este torpilatădin toate poziţiile. Dumnezeu ştie cât omai rezista!

Suntem în anticamera dezinte-grării totale. Nu avem o direcţie, înce-pem să ne punem întrebări dacă maiavem vreun sens pe această lume. Ne-

am transformat: am votat „Românialucrului bine făcut” pentru a devenii„proştii bine făcuţi”. Trăim încă o negu-ră a istoriei. Din nefericire singura spe-ranţă care ne-a mai rămas este aceea cănegura actuală nu va ultima.

Dan Diaconuhttp://trenduri.blogspot.ro

inalizarea unor proiecte în Orăștie

Săptămâna trecută s-au semnat acteleționale pentru contractele de nanța-a a unor obiectivelor de investiții, res-tiv „Stația de epurare” şi „Canalizarezona N-NE” din municipiului Orăştieăzile: Târgului, Moților, Luncii ). Fi-

nțarea vine de la Ministerul Dezvoltăriigionale şi Administrației Publice şie în valoare de 2.280.000 lei pentruția de epurare şi 1.176.000 lei pentrualizare. Acest lucru permite ca până la

rşitul anului, sau cel târziu la începu-anului viitor să se nalizeze aceste

rări. Precizăm că valoarea lucrărilor pen-stația de epurare se ridică la aproxi-

tiv 4.926.000 lei, iar valoarea lucrărilorntru canalizare se ridică la 2.600.000

sume alocate în ultimul an de Guvernn Ministerul Dezvoltării Regionale şiministrației Publice, iar o parte va ntribuția bugetului local.

ncendiu la spitalul CFRdin Simeria

Peste 50 de pacienți au fost evacuațispitalul CFR Simeria, în urma unui

endiu care a izbucnit joi după amiazăunul dintre saloanele acestuia.

Potrivit unui prim bilanț, 12 persoanefost intoxicate cu fum, dar niciuna nuviața pusă în pericol.

Incendiul a fost lichidat de pompieriimilitari care au trimis la fața locului maimulte maşini de intervenție şi stingere afocului.

Cauzele declanşării incendiului ur-mează să e stabilite, a declarat maiorulClaudiu Achim, adjunctul comandantuluiISU Hunedoara, prezent la fața locului.

La locul incendiului au putut obser- vate cel puțin zece ambulanțe care aupreluat pacienții din spital şi i-au tran-sportat spre unități medicale similare dinDeva, Hunedoara şi Orăştie.

La Orăştie au fost aduşi trei bolnavi,dintre aceştia unul a dorit externarea şi aplecat acasă, alte două persoane au rămasinternate la „Secția Interne” a SpitaluluiMunicipal

Alți 27 de pacienți au fost evacuați înclădirea Primăriei Simeria, aată în ime-diata vecinătate a spitalului CFR.

Prefectul județului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a convocat Comitetul Județeanpentru Situații de Urgență, într-o formărestrânsă, pentru a analiza măsurile carese impun în continuare.

Surse neociale armă că focul ar

pornit de la o lumânare aprinsă la căpătâ-iul unui bolnav care decedase joi în spi-

tal, dar autoritățile nu au conrmat oasemenea variantă.

Ediţia a 26-a a Festivalu-lui, „Cu noi este

Dumnezeu". În dată de 12 decembrie va avea loc la

Orăştie ediţia a 26-a a Festivalului, Cunoi este Dumnezeu". Programul va înce-pe în jurul orelor 13:00 - 14:00. Festivalul

va deschis de corul, Arhanghelii" alcatedralei din Orăştie, apoi vor urmacorurile locale, cele din judeţele Hune-doara şi Alba iar mai apoi cele din zonaBanatului şi Maramureşului.

Recitalul nal va oferit de corul,Bunavestire" din Deva, câştigătorul Mare-lui Premiu din ediţia precedentă.

CORURI ÎNSCRISE ÎN FESTIVAL - Categoria B - coruri pe voci egale

1. Corul dirijorilor masteranzi„Atanasie Lipovan” - Arad,

2. Corul Seminarului Teologic Caran-sebeş,

Categoria C - coruri mixte parohiale

1. Corul Parohiei „Sf. Arhangheli Mi-hail şi Gavriil” Mediaş;

2. Corul Învierea din Foeni;

3. Corul „ARMONIA” din Bocşa;

4. Corul, Bălea Boar" din Brad; 5. Corul Parohiei Aiud IV. Categoria D- Alte coruri

D1 - coruri ale sistemului de învăţă-mânt preuniversitar

1. Corul ORFEU al Liceului de Muzicădin Deva;

2. Corul AUGUSTIN BENA al Liceuluide Muzică din Alba-Iulia.

D2 - coruri ale catedralelor eparhiale

1. Corul TIMOTEI POPOVICI al cate-dralei mitropolitane Sibiu;

2. Corul ANASTASIS al catedraleiepiscopale Deva.

D3 - coruri ale altor centre, organizaţiisau aşezăminte culturale

1. Corul ARMONIA din Baia Mare

2. Corul de Cameră „Voces” Oradea

3. Corul GLASUL CHIOARULUI din

Somcuta Mare. Concursul orăștian „Aurel

Vlaicu" la mate-info

Centrul de excelență în matematică şiinformatică organizează Concursul„Aurel Vlaicu", în luna decembrie,2015, laColegiul Naţional „Aurel Vlaicu". Acestase adresează elevilor din clasele V - VIII şiclasele IX - X, care doresc să îşi testezecunoştințele de matematică şi informati-că.

ÎNSCRIERILE SE FAC LA:

PROF. DUMITRU ANGELA - CNAV PROF. CHIRA ADRIANA - CNAV PROF. HORGA MARCELA – SC.

GIMN . “D. STANCA”

PROF. BULZ DIONISIE –ŞC. GIMN.“DR. A. VLAD”

Dan Orghici

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 4/16VORBA se ascultă dar se și citeștePagina 04

Câștigătorii

A pretinde că guvernul luiDacian Julien Cioloş e un guvern tehno-rat e o gravă misticare. Tot ceardaşulecent cu tehnocraţia ne arată doar cât

de primitivă e analiza politică băşti-

naşă. Şi mai ales cât de uşor se fură ori-e în România, până şi ideile inutile, bahiar periculoase. Nici comparaţiile cutehnocraţii” anteriori – Stolojan şi Isă-escu – nu ne duc prea departe. De alt-el, dacă le-am cere „profesorilor”,sociologilor”, „analiştilor” care şi dorm

pe sticla televizoarelor câteva referinţedespre tehnocraţie, n-ar capabili săne dea măcar două-trei titluri majore.Fonfăială multă, conţinut zero.

Pentru cei care cunosc câtde cât CV -urile reale ale noilor miniştri, limpede – crystal clear ! – că avem de-

face cu un guvern de birocraţi şi se-

urişti. E bine ? E rău ? Pentru primadată după 25 de ani, contextul poate mai degrabă favorabil unui guvern deecurişti decât unui guvern de politici-ni amatori şi corupţi. Prioritară începeă devină ocial securitatea populaţiei

României în epoca sumbră în care amntrat, cea a marilor migraţii, a atenta-elor de toate felurile, a insecurităţiiconomice cronice. Asta e, democraţiaşi cam dă duhul peste tot în Europa,untem şi noi în trend... Atât birocraţii,ât şi securiştii din guvernul

„tehnocrat” Cioloş sunt binecunoscuţi.Se poate greşi doar în sensul că s-arputea să avem mai mulţi securişti decâtau fost deja număraţi, dar numai cu

jumătate de gură, cu sală.

Despre premierul DacianCioloş nu ştim prea multe, cu excepţiaunor informaţii/zvonuri-bombă(nepotul Vulpii – generalul Virgil Arde-lean –, contactele prea apropiate cuMonsanto şi Pioneer, participarea laMISA, un tată maior de Miliţie etc.). Laprima vedere, fără argumente concrete,doar poate reacţiile prompte la criticilecare i-au fost aduse în zilele formăriiguvernului, Dacian Cioloş, graţie şi ex-perienţei sale de comisar european, nuare cum să e mai rău decât„tehnocraţii” – de fapt, funcţionarii – deprovenienţă comunistă Stolojan şi Isă-

rescu. Singura mare problemă e că tim-purile sunt mult mai grele şi că Româ-nia e secătuită de guvernări succesiveincompetente şi chiar banditeşti, inclu-siv cei zece ani de băsism devastator.Desigur, aceste nenorociri nu-i pot imputate lui Dacian Cioloş, dar guver-nul său va trebui să facă faţă la conse-cinţele lor.

Dar adevărata, marea slăbi-ciune a guvernului Cioloş, pe lângă pro-pagandistul pretenţios şi găunos VasileDâncu, un fel de Elena Udrea masculi-

nă la Dezvoltare, e chiar Klaus Iohan-nis, preşedintele care l-a numit pe Cio-loş. Deşi probabil vom aa cândva căacest guvern e mai degrabă al lui TraianBăsescu, Mihai Răzvan Ungureanu şi

SIE. Ca şi Klaus Iohannis, de altfel. Darconspiratorii vizaţi aici vor sări ca arşi şi

vor spune că asta ţine de teoria conspi-raţiei. Cu câteva excepţii notabile, înprimul rând cea a lui Ion Cristoiu, jur-naliştii noştri se întrec în analize obedi-ente la inadecvatul, lamentabilul nostrupreşedinte, un speculator imobiliaramator prins deja denitiv şi irevocabilcu mâţa în sac.

Cum a observat pe tăcutetoată presa noastră, Klaus Iohannis şi-aţinut cuvântul dat lui Cătălin Predoiu –de fapt, PDL-ului şi alegătorilor lui – şi l-a numit prim-ministru. La fel cum i-a

fost loial lui Crin Antonescu, care l-aadus din minusculul şi regionalul Fo-rum Democrat German de la Sibiu înPNL şi i-a deschis calea spre Cotroceni.De asemenea, Klaus Iohannis şi-a ţinutcuvântul şi faţă de noul PNL (PDL +PNL : Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Teo-dor Atanasiu, Andreea Paul Vass, Mari-an Petrache, Ludovic Orban etc.) şi s-a

înţeles cu Liviu Dragnea să dea PSD-

ului un viceprim-ministru, secretari destat, şe de agenţii şi toate cele. Aviztuturor amatorilor de viitor partid pre-zidenţial…

„Gândirea” politică a lui KlauIohannis seamană ca două picături dapă cu gândirea politică a lui TraianBăsescu. Asta numai dacă nu cumvaceste hotărâri cinice sunt luate personal de Traian Băsescu şi de echipa pcare şi-a construit-o în instituţiile dforţă timp de zece ani. Parcursul de tip„raţiune de stat” implacabilă a lui KlauIohannis pare clocit mai degrabă de unimplacabil aparat de stat milităros decât de fostul primar al Sibiului, modestul nostru preşedinte „broker” de reaestate. Şi nici caraghiosul traseist DanMihalache, un soi de aparatcic gogolian, nu pare să e urmaşul lui Richelieu

Ne-am întors în 1990, la vremea când Securitatea inventa cu greu

tate o nouă adunătura politică democratică, trimiţându-şi agenţii şi informatorii în CPUN supranumerar. În România, partidele şi Parlamentul au fospuse în paranteză pentru o vreme. Saşteaptă guri politice noi şi chiar unnou partid, probabil prezidenţial. Asemenea lui Papademos în Grecia şi luMonti în Italia, Dacian Cioloş, ca unardelean serios, va încerca să facă totuSarcina lui pare însă o misiune imposibilă.

Faza nală a festivaluluiTalente Hunedorene” va aveaoc pe data de 28 Noiembrie la

ora 10 la Teatrul de Artă dinDeva.

Această acțiune a fost gân-dită în trei etape: preselecțiaandidaților, pregătirea lor şiestivalul propriu-zis. În acest

moment, după opt luni de an-renamente, cei 15 tineri selec-aţi la preselecția din februarie015 vor evolua pe scena tea-rului devean, în cadrul unuiestival-concurs.

Prin acest proiect, ne-ampropus să facem un prim pasătre selectarea, educarea şi

armarea tinerilor talentați dinudețul Hunedoara. Geaninaosif, Gabriel Cîndea, Vioricaacob, Costel Bălan şi Ioan Ma-ius Popa sunt cei cinci antre-

nori alături de care tinerii aumuncit pentru a-şi dezvoltaehnica vocală, tehnica de mi-

crofon şi mişcarea scenică. Din juriu vor face parte:

Cristina Faur, balerină şi dublăcampioană națională la gim-nastică ritmică; Darius Divian,artist liric şi profesor la„Facultatea de Muzică din Ti-mişoara” şi Dan Mardan, pro-ducător muzical la casa de dis-

curi „Loop Masters” din Anglia.

Spectacolul va prezentatde către Cornel Crişan de laLook TV, iar, spre bucurianoastră şi a celor prezenți, lanalul spectacolului va concer-ta trupa Pragu' de Sus.

Etapa nală va difuzată în direct de către televiziuneaKapital TV, ceea ce va oferiposibilitatea celor de acasă să-

şi voteze favoritul prin SMS.Grație sistemul de televoting,pus în practică în premieră înRomânia, la un festival jude-țean, publicul va deveni „al IV -

lea membru al juriului”. Marelepremiu şi trofeul festivaluluiconstă într-o piesă compusă şi înregistrată special pentru câş-tigător într-un studio profesio-nal şi un videoclip muzical pro-fesional.

Organizatorii evenimentu-

lui sunt Asociația FreeBikersHunedoara, Syncreto, Premian-ții fără premii şi Kapital TV,alături de Teatrul de Artă Devaşi Bell Sound Studio.

Într-un asemenea demersconsiderăm ca ind nu numaioportun, ci chiar necesar, sprijinul mass-media. În măsura încare timpul şi spațiul vă permitsă deveniți parteneri ai acestuiproiect de sprijinire a talente-lor hunedorene, vă rugăm săacordați atenția dumneavoas-tră acestei acțiuni.

Evelina Rozenberger Cătălin Tibori

„Talente Hunedorene”

Petru Romoșan

aza finală a festivalului

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 5/16ORBA se ascultă dar se şi citeşte Pagina 05

„Izvorul de aur al dacilor” (fotograa dindreapta) amplasat în apropierea Parohiei Or-todoxe „Adormirea Maicii Domnului” (o altăoperă arhitecturală) fost repus pe soclu după o

lungă perioadă în care a fost refăcută,-

vântulind cauza deteriorări - Orăștia se pare că își va îmbogății tezaurul monumental și cu„Flacără olimpică” aflată cândva fața Casei Județene de Pensii din Deva, lângă grupul sta-tuar „Gimnaste".

Primarul Devei, Petru Mărginean, a declaratrecent că statuia dedicată gimnastelor va mutată din Piaţa Arras, cel mai probabil în faţaColegiului Naţional Sportiv „Cetate”. Al doileamonument - „Flacără olimpică” - va avea însă osoartă incertă.

Incertitudinea domnului Petru Mărgineanar putea aducea „acasă” Flacără olimpică, dupăcum se zvonește prin burg. Bine venită inițiati- va, felicitări celor ce au gândit-o și au pus-o înaplicare!

Dan Orghici

Lista înalţilor demni-și a funcţionarilor publicidamnaţi pentru acte deupţie și incompatibilităţi oripecţi de astfel de fapteuaţii) cuprinde, deja, mailte sute de nume. Peste 200

mai în actualul Parlament.

În cvasitotalitateaurilor menţionate, persoane-ate în conict cu legea facte din categoria celor aateincidenţa art. 7 din Legea

182/2002 privind protecţiaormaţiilor clasicate, careulează obligativitatea veri-i prealabile sub aspectelestităţii și al profesionalismu-referitoare la utilizarea aces-informaţii.

De asemenea, candi-ii la învestirea în funcţii pu-e care implică acces la infor-ţii clasicate sunt, în temeiulvederii legale menţionate,

t supuși vericărilor de se-itate. O primă concluzie care se

pune este aceea că mariiractori ai României dinegoria înalţilor demnitari

nt, ori au fost, deţinătoricerticate pentru autori-ea accesului la informaţii-lasicate necesare îndepli-i atribuţiilor funcţiei, dinegoriile „secret de stat”, după„secret NATO” („secret”,ict secret”, „strict secret de

portanţă deosebită”), elibera-de Ociul Registrului Naţio-

al Informaţiilor Secrete det - ORNISS.

Eliberarea certicatelorORNISS este, potrivit legiimenţionate, aHotărârii Guver-nului României nr.535/2002 pen-tru aprobarea Standardelornaţionale de protecţie a infor-

maţiilor clasicate în Româ-nia și a Hotărârii GuvernuluiRomâniei nr.353/2002 pentruaprobarea Normelor privind

protecţia informaţiilor clasica-te ale Organizaţiei Tratatului

Atlanticului de Nord în Româ-nia, condiie obligatorie preala-bilă pentru exerciţiul funcţieipublice, care implică crearea,accesarea ori utilizarea infor-maţiilor clasicate.

Certicatele ORNISSse eliberează numai după par-curgerea unei minuţioase pro-ceduri de vericare și avizare,sub aspectul vulnerabilităţilor(riscurilor ) de securitate pentruprotecţia secretelor.

Vericările și testele desecuritate vizează, nu în ultimulrând, stabilirea predispoziţiilor,tentaţiilor, slăbiciunilor faţă decorupţie, aceasta constituind șiun risc major de periclitare asecretelor de stat. Cel mai ade-sea, serviciile de spionajul re-curg la corupere pentru a obţineinformaţiile secrete, ori a realizaalte scopuri subversive.

Persoanelor supuse

vericărilor de securitate li secere să completeze, între maimulte altele, Anexa nr. 12 al H.G.

535/2002 „Formularul nanciar” . Acesta se verică și pe bazarezultatelor se evaluează con-strângerile și vulnerabilităţile

faţă de tentaţiile la corupţie. O a doua concluzie care

se impune este aceea că, pecalea vericărilor de securi-tate, marii corupţi au fostgarantaţi de serviciile secre-te, sub aspectul onestităţii şial vulnerabilităţilor(riscurilor) faţă de corupţie.

Şi nu numai atât!Bandiţii, care se știau foartebine ce învârt, odată ce s-au

văzut cu certicatele ORNISS înbuzunar, și-au râs în barbă și s-au considerat infailibili. Servici-

ile nu i-

au prins, i-

au prins, darnu i-au atins, i-au prins, dar„înalta raţiune de stat”..., decipot nestingheriţi, ba chiar și laadăpostul patalamalei ORNISS,să-și vadă de devalizarea buge-tului public.

Până la momentul 14august 2013 nu existau excepţiide la obligativitatea sus-menţionatelor vericări de se-curitate. La data amintită a in-trat în vigoare Legea nr.255 din

19 iulie 2013 pentru punerea înaplicare a Legii nr.135/2010 pri-vind Codul de procedură penală

şi pentru modicarea şi comple-tarea unor acte normative carecuprind dispoziţii procesual pe-

nale. Fără nicio legătură logicăcu materia procedurii penale,

legea protecţiei informaţiilorclasicate a fost modicată, însensul că:

„ Accesul la i nfor-maţii clasicate ce constituiesecret de stat, respectiv secret deserviciu, potrivit art. 15 lit. d) şie), este garantat, sub condiţiavalidării alegerii sau numirii şi adepunerii jurământului, pentruurmătoarele categorii de persoa-ne: a) Preşedintele României; b)

prim-ministru; c) miniştri; d)deputaţi; e) senatori; f) judecă-tori; g) procurori; h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Ca-saţie şi Justiţie, care, în concor-

danţă cu atribuţiile specice,sunt îndreptăţiţi să aibă acces lainformaţiile clasicate fără înde-

plinirea procedurilor prevăzutela alin. (1)-(3), respectiv la art.

28, în baza unor proceduri inter-ne ale instituţiilor din careaceştia fac parte, avizate de O-ciul Registrului Naţional al In-

formaţiilor Secrete de Stat, dupăce au luat cunoştinţă de respon-sabilităţile ce le revin privind

protecţia informaţiilor clasica-te şi au semnat angajamentulscris de păstrare a secretului

prevăzut la art. 36 alin. (3).”

O a treia concluzie, de omaximă gravitate, care seimpune şi care necesită clari-

cări, este aceea că, după 11ani de la apariţia legii infor-maţiilor clasicate, cea maide seamă categorie a demni-tarilor şi funcţionarilor pu-blici cu acces la cele mai im-portante secrete, dar şi celmai mult expusă la corupţie(după datele statistice!) numai este supusă vericărilorde securitate.

Cine şi de ce a avutacest interes? Comentariile sunt

de prisos. Oricum, excepţia

introdusă nu scuză cu nimicsituaţia anterioară datei de 14august 2013, când, nu puţinidintre marii corupţi se prezumăa fost spălaţi de vericările desecuritate și avizul pentru elibe-rarea certicatelor ORNISS.

Nota bene: În ziua de 19iulie 2013, ultima şedinţă dinsesiunea parlamentară, s-auadoptat, prin vot la „foc auto-mat”, sute de acte normative,anume temporizate, pentru că

vigilenţa aleşilor este, deja, pedrumul destinaţiilor de va-canţă...

Aurel I Rogojan

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 6/16VORBA se ascultă dar se şi citeşteagina 6

Unul dintre cele mai impor-te proiecte pentru județulnedoara, „Sistemul IntegratManagement al Deșeurilor"”anțat din fonduri europene,proape nalizat. Reprezen-

ți ai autorităților locale șiețene au vizitat, vineri 20. 11.5, deponeul ecologic și celeuă stații de sortare și, respec-

tratare mecano-biologică aeurilor, construite la Bârceare. Ulterior, delegația s-a de-

sat la deponeul închis de lanedoara și în Valea Jiului, laia de sortate și transfer aeurilor din Petroșani. Vizită la care au luat parterezentanți ai autoritățilorețene, ai instituțiilor publicetrale, dar și primari, a făcutte dintr-un simpozion pe

ma implementării și operăriiemelor județene de manage-nt integrat al deșeurilor,anizat în județ de AsociaţiaDezvoltare Intercomunitaratemul Integrat de Gestiona-a Deșeurilor" (ADI-SIGD)

nedoara și Consiliul Jude-n (CJ) Hunedoara. Membriiegației, din care au făcutte și reprezentanți ai unorciații de prol din alte jude-ale tarii, au vizitat, ieri, pri-

dată, Centrul de Manage-nt al Deșeurilor de la Bârceare, care include un deponeullogic și două stații, una detare, iar altă de tratare me-o-biologica a deșeurilor.

Acestea au fost construite într-un timp record, respectiv în aproximativ opt luni, investi-ția ridicându-se la circa 70 demilioane de euro. Totul a fostposibil cu ajutorul banilor euro-

peni, accesați de CJ Hunedoara,prin Programul OperaționalSectorial (POS) Mediu. Practic,la Bârcea Mare vor depozitatedeșeurile din aproape toateorașele județului, după ce ve-chile gropi de gunoi din locali-tățile hunedorene au fost închi-se, una după alta, ind conside-rate neconforme. La BârceaMare, gestionarea deșeurilor se

va face în conformitate cu pre- vederile legale și în condiții deprotecție a mediului și sănătățiipopulației.

Circa 110.000 tone de gunoi,depozitate anual

Lucrările de construire aCentrului de Management alDeșeurilor la Bârcea Mare au

început în mai a acestui an -ind terminate mai repede cu olună fată de termenul de nali-zare stipulat în contractul denanțare, respectiv decembrie2015. Acesta cuprinde un depo-neul ecologic cu o capacitateanuală de 110.000 tone, dar șidouă stații, una de sortare, iaraltă de tratare mecano-biolo-

gică, dotate cu echipamente de

primă calitate la nivel euro-pean. Stația de sortate a fostproiectată cu o capacitate totală

de 33.753 de tone pe an, în timpce cea de tratare mecano-bio-

logică a deșeurilor a fost conce-pută pentru o capacitate totalăde 82.379 de tone pe an.

„A fost o desfășuraremasivă de forte"

Finalizarea acestui proiect,de o importantă majoră pentrupopulația județului Hunedoara,nu poate decât să îi bucure ceide la conducerea județului.„Acesta este cel mai importantproiect pe care îl desfășurăm pefonduri europene. A fost o des-fășurare masivă de forţe. Sun-tem pe nal. Țin, pe aceastăcale, să îi felicit pe toţi cei cares-au ocupat de acest proiect.Suntem printre primele judeţedin ţara care terminăm acest

proiect. Există judeţe care au început înaintea noastră lucră-rile, prin 2011 sau 2012, și carenu au reușit încă să nalizezeproiectul. Asta înseamnă că noiam avut o coordonare foartebună și că s-au depus eforturidin toate părţile, și din parteabeneciarului, a constructoru-lui și a tuturor factorilor impli-caţi", a declarat, ieri, în timpul

vizitei la centrul din BârceaMare, președintele CJ Hune-doara, Adrian David.

În opinia acestuia, odată cu

nalizarea acestei investiții seurmărește și o schimbare amentalității cetățenilor din ju-

deţ asupra a tot ceea ce înseam-nă gestionarea deșeurilor.„Cred că vom învăța să selec-tăm deșeurile, să producem maipuţine. Cu siguranţă, vom aveaun mediu mai curat și un servi-ciu de calitate. Nu vom mai luagunoaiele de lângă blocuri să leducem la marginea orașului. S-

a terminat cu această epocă.Este o investiţie deosebit deimportantă pentru copiii, ne-poţii noștri”, a mai spuspreședintele CJ Hunedoara.

Ioan Prip: „Nu putemspune că a fost ușor"

La rândul său, Ioan Prip,director executiv al Asociaţieide Dezvoltare Intercomunitara„Sistemul Integrat de Gestiona-re a Deșeurilor" (ADI-SIGD)Hunedoara, este de părere căacest proiect "este unul dintrecele mai mari realizări la nivelnaţional". „Nu putem să spu-nem că a fost ușor să imple-mentăm acest proiect, unuldintre cele mai mari din ţară.Mulţumesc, pe această cale,

tuturor factorilor implicaţi, fărăde care nu puteam realiza acestsistem, în primul rând, primări-ilor, care și-au dat seama că

viitorul îi reprezintă acest sis-tem integrat de gestionare adeșeurilor. Iată cum, coaliţiatuturor primarilor din judeţulHunedoara și a CJ a dus la reali-zarea acestui obiectiv cu care,sigur, populaţia va mândră", aarmat Ioan Prip.

Reprezentanţii unor aso-ciaţii de dezvoltare intercomu-nitara din ţară, prezenţi și ei la

manifestare, s-

au arătat, la rân-dul lor, impresionaţi de aceastăinvestiţie care vine în beneciul

tuturor hunedorenilor. „Este îmbucurător faptul că putem să vedem astfel de investiţii înche-iate prin responsabilitatea auto-rităţilor locale și judeţene. Credcă sunt vreo 36 de astfel de pro-iecte în toată România, daracesta este unul dintre cele maifrumoase pe care eu le-am vă-zut (...) Vedem o investiţie fă-cută într-un timp record. Numă așteptam să e în acest sta-diu, pentru că eu cunosc foartebine situaţia de aici, din judeţul

Hunedoara. Am mai fost înurmă cu vreo șase luni și amdiscutat atunci cu primarii. Au

venit și ei la noi, în Argeș, să vadă cum funcţionam noi. Estedovada că numai prin asumarearesponsabilităţii autorităţilorlocale se pot crea obiective im-portante, obligatorii pentruRomânia", a spus Gabriel Moi-ceanu, președintele Federaţiei

Asociaţiilor de Dezvoltare In-tercomunitara din România.

O nouă vizită preliminarărecepţiei lucrărilor la Centrul

de Management al Deșeurilordin Bârcea Mare va avea locmâine, 20 noiembrie. „Punctulculminat al acestui manifestări

va avea loc vineri când se vornaliza toate lucrările în acestcentru. Practic, la momentulactual, infrastructura destinatăacestui proiect este nalizată.Mai avem de terminat lucrărilede închidere pentru depoziteleneconforme de la Deva și Orăș-tie, realizate în proporţie decirca 65 la sută și, respectiv, 80la sută", a precizat Dan Stoian,administratorul public al ju-

deţului Hunedoara.

http://www.ziare.com/

deva/stiri-actualitate

Comunicat de presă

Biblioteca Județeană „Ovid Den-ianu” Hunedoara-Deva va dedican acest an Zilei Naţionale a Româ-i o activitate specială, destinată înmul rând tineretului. În ziua de 26embrie 2015, ora 1330, în Sala

viu Oros” a Centrului Culturalăgan Muntean” din Deva, va aveao prezentare a semnicației zilei

1 Decembrie, o trecere în revistă animentelor care au precedat Ma-Unire de la 1918 și evidențierea

ntextului intern și internațional îne s-a creat România Mare. Prezen-ea se va baza pe o suită de imagini

-document ce vor ilustra principaleleevenimente politice care, în anul1918, au adus Basarabia, Bucovina șiTransilvania alături de Țara-Mamă.

Vor bineveniți toți cei care, indife-rent de vârstă, vor dori să ae sau să-

și împrospăteze cunoștințele despreacest moment de răscruce din istoria

națiunii noastre, 1 Decembrie 1918. În nalul prezentării, vor adre-

sate întrebări celor prezenți în sală,iar răspunsurile corecte vor primidrept recompensă premii constând

în diplome și cărţi oferite de biblio-teca noastră.

De asemenea, cu această ocazie, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ovid

Densusianu” Hunedoara-Devase va amenaja o expoziţie decarte din fondul Bibliotecii,având ca temă Marea Unire dela 1918 și participarea hunedo-renilor la acest evenimentmajor al istoriei noastre.

Porţile Bibliotecii noastre

vor deschise tuturor celorcare vor să cunoască acestecărţi, să le răsfoiască și să dis-cute pe marginea lor cu bibli-otecarii noștri specialiști înistorie.

Cu deosebită considerație,Manager,

Ioan Sebastian Bara

7/24/2019 Vorba nr. 135


Guvernul Cioloş este întors peă şi pe dos. Ca şi circumstanţele carecondus la instalarea acestuia. Mulţimă că preşedintele Klaus Iohannis, laan de la câştigarea mandatului, are, îne, un guvern al său. După care, minis-

cu ministru este analizat. Dacă estenu politic. Dacă este sau nu, cu ade-

at, tehnocrat. Cât de priceput este.de cinstit. Şi nimeni încă nu observă

ocurile au fost făcute, dar în cu totulu totul altfel. Iohannis este pe cale deâştiga bătălia strategiei de securitate.ată cum. Strategia de Securitate Naţională,

numită impropriu Strategie de Apăra-a fost votată de Parlamentul Românieioape în unanimitate. Singurul omitic care a observat atunci că acestument ocial, asumat de Parlament,te schimba formă de stat a fost Călin

pescu Tăriceanu. Eu unul dezvoltasemmult acest subiect. Să ne amintim! Crin Antonescu,

nci când era preşedinte PNL, co-

şedinte USL şi viitor candidat lacţia de preşedinte şi-a asumat rolul

a conduce Comisia parlamentară pen-revizuirea Constituţiei. Proiect eşuat.

ntru că onorata noastră clasa politicăa avut curajul de a decide, nu o sim-revizuire, aată la mâna Curţii Con-

uţionale, ci, pur şi simplu, elaborareai noi legi fundamentale. De ce este

t de important momentul respectiv?

Pentru că atunci, ca şi acum deel, românii erau puşi în faţa unei dile- Este clar ca republica semi-zidenţială nu funcţionează. Şi gene-

rează interminabile conicte întrepreşedinte şi Executiv. Care frâneazăRomânia. Ieşirea din această situaţie deşpagat nu se poate face decât în douăfeluri. Fie prin republica prezidenţială,cât de cât asemănătoare celei carefuncţionează în Statele Unite, e prininstaurarea unei republici parlamentare.

În prima variantă, preşedintele îşi asumăputerea executivă, dar şi răspunderea. În

cea de-

a doua, Guvernul preia o parte dinatribuţiile preşedintelui şi, în primulrând, cele ţinând de Executiv. Crin Anto-nescu a ales cea de-a doua soluţie. Re-nunţând, cu bună ştiinţă, la o parte dinpupitrul de comandă care i-ar revenitdupă alegeri. Dar proiectul său a căzut.

Klaus Iohannis, încă din perioadacampaniei electorale, s-a aat şi el în faţaaceleaşi dileme. Cum poate Româniadepăşi zona gri, creată de nebuloasă con-stituţională? A ales cealaltă formulă. Ca-re este la fel de bună. Republica prezi-denţială. Dar cum ar putea instaurată orepublica prezidenţială fără schimbareaConstituţiei?

Într -un singur fel. Printr-un acord

cvazi-unanim al clasei politice. În deni-tiv, preşedintele este cel mai reprezenta-tiv personaj politic din România, prinnumărul de voturi obţinute. Iar Parla-mentul, la rândul său, este expresia uneilargi reprezentativităţi. Calea prin care arputea schimbată paradigma până la onouă Constituţie a fost identicată prinelaborarea şi adoptarea unei StrategiiNaţionale de Securitate. Care să vizezesecuritatea în diverse domenii. În apăra-re. În materie economică şi nanciară. În

sănătate. În mediu. Şi aşa mai departe. Astfel, preşedintele Klaus Iohannis

a obţinut cadrul legal necesar pentru apune în operă întreaga Strategie de Secu-ritate. Pentru ca Strategia să devinăfuncţională este indispensabilă creareaunui întreg aparat. Asemănător celuiexistent în Statele Unite. Un ansamblu

de Comisii multidisciplinare, alcătuit dinspecialişti de primă mărime, capabili săelaboreze, pe domenii de activitate, stu-dii, proiecte, prognoze, etc., ca premizepentru o schimbare în bine a României.

Aceste Comisii de specialitate au nevoiede oameni capabili şi de încredere, ceeace presupune şi un raport de încredere

între preşedinte şi serviciile secrete, carei-ar putea semnala şefului statului, fără a

încerca să-l manipuleze, că un specialistsau altul este incompatibil, sub o formăoarecare, cu rolul care ar urma să-i erezervat. În al doilea rând, preşedinteleavea nevoie, pentru a-şi pune în operăobiectivul, de un Guvern cooperant. Pen-tru funcţionarea unui asemenea ansam-

blu de Comisii, cu un personal, nu numai valoros, ci şi numeros, este necesar unsediu şi un buget substanţial.

Dar preşedintele nu a găsit, pânăacum, în Executiv un partener pentruacest proiect îndrăzneţ. Acum, sub Gu-

vernul Cioloş, maşinăria ar putea pusă în mişcare. Consiliul Fiscal, singura insti-tuţie de acest fel, care a putut creată,funcţionează deja. Este drept, în relanti.Nu a fost greu să e alcătuit un grup despecialişti care să se ocupe de securitatea

nanciară a Româ-niei, întrucât oa-menii au fost iden-ticaţi la BancaNaţională a Româ-niei, care are şi unsediu şi un buget corespunzător, şi suntgrupaţi în jurul Guvernatorului.

Acum vom putea observa dacăpreşedintele îşi duce proiectul până lacapăt. Chiar dacă serviciile secrete nusunt încă sterilizate, întrucât la butoaneau rămas cei care au servit regimuluiBăsescu, totuşi, operaţiunea poate de-clanşată.

În aceste condiţii, ce rol va jucaGuvernul Cioloş, după câteva luni? El vaavea doar obligaţia de a administra, înbune condiţii, ţara. Punând în operă, nupropriile decizii, ci deciziile elaborate deInstituţia Prezidenţială, prin intermediul

întregului, complexului şi specializatuluimecanism al Comisiilor. Şi, evident, totGuvernul Cioloş şi vreun grup parlamen-tar prietenos vor prelua de la Comisii

proiecte legislative, când va cazul, şi le vor promova în Parlament.

Dacă acest proiect va funcţionacu adevărat în interes naţional şi nu îninteresul unei persoane, în cel mult şaseluni, vom avea un stat funcţional, pregă-tit să-şi apere aşa cum se cuvine securita-tea.

Din această perspectivă, cred cădomnul Klaus Iohannis se poate bucura,până una-alta, de prezumţia bunei-credinţe.

Ora de linişte relativă neliniştitădin pricini neimportante

Pe unde ar fost să mă petrec mai tare oare, maiai şi mai niznai, decât în mall-ul strâmb şi-n căuta-unor ideoplatitudini perfecte. Majoritatea venindspaţiul aerian al memoriei, abia după aceea la

âlirea minţii că-s chiar reale verziciunile trupeşe oriiciunile anorexate din prejuru-mi. Parfumurile minghesuiau pe tract mai ceva ca vreo duhoare de lanobîl. Mă-mpăcam aşa tembel că-s ambienturi dercă şi nu te poţi pune cu dânsele. Nicidecum cucii performanţi până la scara pompierilor, cu ţâţelegustat ca pe lebede gri- verzui, ori cu murele coapteă numindu-se guriţe numa’ bune de ţucat de ce nu

mai departe.

Era p’acolo pe unde toţi idioţii îşi lansează cărţi,curi şi altele idioţenii, precum chiloţii în schimbarepricină de evidentă putoare. De ce să nu mă duc şi

dezinhibat în ideea că tot coborând etaje până cândeam ceva de probat… Poate să fost a întâlni ş-o depe ea una bucată la fel de curioasă de cum mergburile comerţului rezumat la troc altfel spus fututacordul ambelor părţi. Eh, nu fu spre a .

Ora de nervi absoluţi din cauză de cretiniidioţi dobitoci tembeli

Iaca ce tocmai sună telefonul şi destul de repedeîntâlnesc cu prietena şi colega mea, şi cu căţeluşa

Cu visările lăsate la o parte, pornim de îndată la acu mare înverşunare o bere care ar urmat să e

a spumoasă de faină. Ca să ce să vezi, luând birturile

ând… Numa’ dacă legăm căţeluşa de gard precumnioară cowboy -ii, caii. Cu greu, cu plecăciuni detocoale, o tipă simpatică ne lasă să intrăm spre a ne

simţi bine, cu tot cu căţeluşă. Cam pe când să ne simţim într -o binemeritată

relaxare, sar unii vocali nimuruci de la mese: „ce, băăă,futu- vă javra voastră, căraţi- vă dracu’ d’aici!” Şi sareunu’ efectiv la noi la masă. Cică: „să-ţi văd actele bă,beţivule!”. Replica: „Am nimerit cumva la mineriadă,eşti d’a lu’ Cozma?” Provocarea era clară, deci şi sub-semnatul calculasem şi memorasem distanţa până lasticla de bere cu care ar urmat să-i trosnesc scăfârlia.

Culmea-i că se mai potoli individu’ cu pricina da’nu trecu mult până sări alt jumulit de creier şi cu moa-

că de manelist de kkt (ei, no, zic şi io ca pe …). Şi iote-aşa o ţinurăm de dacă nici acum nu ne-a stat berea-ngât, habar n-am când altcândva.

Ora de meditaţie absolut justifcată şi necesară

Mă-ntrebam după ce dracu’ mă au-ntr-o Româ-nie unde au mai rămas doar câinii cu mintea-ntreagă,

în timp ce oamenii hăuie şi tot ce se poate să mai şimuşte de turbaţi ce îs. S-ar întâmplat una ca asta într-o ţară în care se mai şi gândeşte, unde bunul simţ e dela sine înţeles, şi ceea ce este foarte important, undeexistă drag de animale şi nu repulsie… evident că nu.

Cu alte cuvinte, ca să n-o lungesc: dacă până şicreier de maimuţă ar avut cretin-idioţii care pe undemerg ei fac legea „că e tari în muşchi”, ar fost tot cese poate, băieţi „de comitet”. Aşa după cum se vede, ’s

numa’ muşchiuleţi… de kkt! La manele ’nainte, neamule, mânca-ţ-aş

bruma de creieri prăjiţi !

Ce-i acela Taraf ? Dar TV ? Păi, să vedem până un-de-i poate duce mintea pe unii scălămbăiţi de le curgbalele prin sticlă, precum şi pe cretinoizii care punbotu’ la două-trei surcele de limbă-n şanţ, şi poate dămde vreun relativ ori măcar intuitiv rost de deniție.

Că-i un post prost de-a binelea imbecilo-maniacTaraf TV căruia CNA -ul nu-i ia suprataxă pentru po-luarea spaţiului public, nu-mi pare chiar în regulă, oritrebuie înţeleasă chestiunea în sensul că tâmpireapopulaţiei o una programatică, tot ce se poate.

Mă gândesc să u precis şi scurt de tot, să citez dinidioţenii, asta după ce le-am pus pe hârtie nevrând săstau prea mult cu telecomanda pe respectiva haznaajunsă pe teve, ca să nu dau cu ea tocmai în sticla deteve, şi cu obiectul teve drept pe geam cu tot cu prizadin perete şi cu cablul optic mufat.

„Să ne iubim piele pe piele”, „Ţucu-ţi inima”. Hă ? Etare de tot ? Hă ? Dar ce zic ăştia, gata imbecilizaţii şimaniacaţii… „Şefu la bani, mare barosan” , „Te pup la

inimioară” , „Pentru Narcisa, să-

ţi e ţărâna uşoară” . Adică, anume ce avem noi aici ? ’Admirăciune’ de râtporcesc, ’iubirăciune’ de bou ori vacă, dar iaca şi niscai-

va ’supărăciune’. Fain talmeş-balmeş de top, ce să zic,că-mi piere piuitu’.

Ei bine, gândiţi- vă că primele două aberaţii suntextrase din contextul aşa-zis artistic, acela care chiar seproduce infect. Celelalte trei apar pe banda din josulecranului. Care-i mecanismul cu astea ultimele ? Păitrimiţi mesaj la 1208, la tariful de 0,86 euro, după carepoate-poate te vezi acolo cu dejecţia pe care-ai scos-oşi poţi tare mândru de asta.

„Îmi vine să borăsc/ în timp ce vă halesc/ bre lua- v-ar dracu’/ să crape la voi stomacu’/ după ce borăsc pe

voi/ vedea- v -aş strigoi’ – asta-i mişto, c-am scris-o ioacu’,” dacă vor s-o preia la Taraf TV n-am nimic împo-

trivă, le cedez dreptul de autor. Ş-un mesaj: ’Barbitucla cocomârlă trage, hai la noapte s-o punem pe bune-ncanal’.

Astea ind zise...

’vanghele după d aldele’

Daniel Marian

Sorin Roșca Stănescu

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 8/16Pagina 8

Cum am desco-perit cetățile din

munți

Uneori inițierile încep cu undeget trecut peste o hartă. La

ne a fost prin clasa a treia, undevala începutul unui deceniu de larșitul unui alt mileniu. Harta nu era

ne știe ce, dar a fost bănuiesc, primacare am avut-o: cea a județului Hu-

doara, din manualul de geograe.u mai țin minte ce-am învățat atuncin manual, dar știu că harta o mai amacum. Cred că e aia, dacă nu cumva alta.

Mult timp după ce am devenitdependent de cărți de aven-

ri cu peșteri, cu cetăți ascunse pringăuni, cu râuri subterane și lacurijderea, cu munți pe care să mergirând rucsaci cu cadru de er (sau, în

mai bun caz, de aluminiu) și presă-i cu cabane prin care să te adăpos-

ști iarna sau lângă care să campezira în corturi tip „Cerna”, cu văi, pă-ri și pășuni alpine și cu multe altele,pă ce citeam vreun capitol care îmia răsuarea și-mi uma entuziasmul

geam repede la harta din manualulgeograe de clasa a treia…

Care hartă avea de toate. Celpuțin așa îmi amintesc eu și nu

eau să-mi stric acum amintirile veri-ând. Avea și peșteri trecute pe ea, care exemplu Ponorici și Cioclovina cuă, prin care ni se povestea că puteaice din una în alta mergând o zi în-

agă nu numai prin râuri și lacuribterane, ci și traversând cascade. Deunți ce să mai zic, că părea plin jude-

de priveai atent pe hartă. La felătea treaba și cu văile, pădurile șilurile alpine. Cabane și popasuriristice se găseau, de asemenea. Uneleai lângă șosea, deci nu prea pe gustuleu, dar altele în munți. Nici nu visampe vremea aia că pot exista oameni

ât de nebuni încât să meargă să doar-ă prin poieni izolate sau sate părăsi-Dar ce mai avea harta aia erau cetă-

e!

Mi se părea că și plecând pe josdin Orăștie, cu spor și fără

teneală, aș putea da o raită, într-o zi

pe la toate. Pe la toate cele de care ști-am și care puteau apărea pe hartă: Cos-tești, Blidaru, Piatra Roșie, Sarmizege-tusa Regia… Și până la urmă, în ordi-nea asta le-am descoperit pe toate.

Bine, chiar înainte să-mi dea RSRharta cu tot cu manual, eu fuse-

sem deja într-o cetate. Dar nu preaștiam nici ce-i aia cetate, nici ce-s ăiamunți. Se întâmpla prin clasa a doua,când unii mai mari ca noi ne-au „făcut”pionieri în cadru festiv. Cadrul respec-tiv n-a prea fost el festiv, că a trebuit săurcăm ditamai dealul din Costești pânăpe Cetățuie, de ne-au trecut nădușelileși ne-au ieșit limbile. Așa că nici unuicoleg nu i-a mai trecut prin minte să sebucure a ajuns tânără speranță a PCR.Sus bătea vântul, nu mai știu dacă eratoamnă sau primăvară, începuse săplouă ușor, pe noi ne cam prinsesefoamea din urmă de la atâta alergat ladeal, plus că drept în culme nu eraudecât niște pietre mari fără nici o noi-

mă și niște ziduri dărâmate de cărămi-dă. Am făcut repede un „careu” camrăsrat, ne-au înnodat cravatele roșiicu tricolor la gât, s-au rostit câtevadiscursuri semi-ociale de către celedouă învățătoare, posibil și de cătrealtcineva și am luat-o la goană spreautobuzul ITA (Intreprinderea deTransport Local) care ne aștepta peplatoul din fața Cabanei Costești.

Câțiva ani mai târziu și după zecide hărți și cărți consultate, am

ajuns într-o vară din nou la CetățuiaCostești. Cum fusesem deja, impactul afost diminuat, dar poveștile mele maxi-mizate. Se întâmpla prin liceu, când

primisem deja permisiunea de a mergesă stau cu cortul peste noapte în sălbă-ticie, lângă Cabana Costești. Pe vremeaaia știam să facem focul doar dacăaveam juma de kil de motorină dupănoi, luată cu bani grei de te miri de pela cine…

Î n vara lui 1990 nalizam cu unbrio aproximativ studiile clasei a

11-a. Era prima vacanță de vară în carenu trebuia să facem pregătiri pentrudelarea de 23 august. Așa că eramliberi cu adevărat să delăm pe unde

vrem. Am ales munții. Și cetățile daci-ce. Deoarece numai eu aveam hărți,chiar dacă nu din categoria celor turis-

tice, că nu se prea găseau și dacă segăseau erau scumpe, eu am făcut și

traseul. De la Costești, prin Blidaru șiPiatra Roșie, până la SarmizegetusaRegia cu coborâre prin Măgureni șiSibișel. Pe hărți, urmărind traseul cudegetul, a fost simplu. În teren a fostteribil de complicat.

Căci am plecat din Orăștie pe

jos, cum visasem eu când erammic. Nu că așa aș vrut, dar o refuzatșoferul de ITA să ne ducă. O zis că dincauza rucsacilor noștri cu cadru de ernu-i urcă lui rabla pe pantele de la

Costești. Am plecat pe jos, dar dupătrei kilometri, în Căstău, am stat laocazie. După un timp ne-o luat un ca-mion în remorcă. De la Costești amluat-o direct spre Blidaru. În mod nor-mal faci 40 de minute. După vreo cinciore, noi făcusem vreo jumătate dindrum. Adică echivalentul la 20 de mi-nute. Spre seară am ajuns pe PlatoulLuncanilor. Undeva sub noi se zăreacetatea Blidaru. Trecusem de ea, pen-tru că pe vremea aia traseul era nemar-cat iar noi ne gândeam că o cetate, maiales dacică, nu poate decât pe un vârfde deal, nicidecum pe vreo terasă mai

joasă. Trei zile am bolit de oboseală lanea Ion acasă, apoi am coborât din noula Costești. La tabăra școlară era cazatun grup de englezi sau americani cares-a uitat până târziu în noapte la lmului Roman Polanski, „Dance of the

Vampires”… Ne-am uitat și noi. Apoitoată noaptea am auzit parcă câinilătrând a urlet, ca lupii”

Un an mai târziu am ajuns și laPiatra Roșie și la Sarmizegetu

sa Regia, trecând tot prin Blidaru. Peri-

peții cu câini și urși mai mult sau mapuțin închipuiți, dormit prin cetăți petimp de furtună, clătite făcute pe spir-tieră, profesorul Ioan Glodariu pe postde ghid și aceleași corturi tip „Cerna”unele fără fermoar și bețe. În loc debețe am folosit bâte de alun, în loc defermoar două ace de siguranță. Dar cuchiu, cu vai, am reușit să ajungem laOașa, trecând peste Vârfu’ Negru șȘureanu. Iar de la cabană, am luat au-tobuzul spre Sebeș…

Să nu mai încercați același lucruacum. Nu mai există autobuze

pe ruta respectivă!

Pledoarie pentru Orăștie

Articol de: Daniel I Ianc

7/24/2019 Vorba nr. 135


Profesionalismul sau dimpotrivă

ofesionalismul cuiva așeză o per-

ă pe locul clădit doar de acesta.

Pe doamna dr. Marinela Ștefaniuc

unoscut-o în urmă cu puțin timp ,

nu am putu trece cu vederea modul

sional în care își desfășoară acti-

ea. Deși tânără, a știut să -și impu-

utoritatea, prin muncă și cunoștin-

medicale, fapt care a făcut să e

ată de pacienți.Pot spune cu toată convingerea că

istemul sanitar există adevarați

sioniști conduita, devotamentul și

unea sunt ceace îi caracerirează

Dan Orghici: De ce ați ales Medi-

Marinela Ștefaniuc: De ce am alesu medic? Poate o să-mi spuneți că e

ișeu, dar eu chiar vă zic adevărul.ții mei, ambii mei părinți, sunt me-Tatăl meu este medic internist, cu

a-specialitate de cardiologie, iara mea este medic pediatru.

nvârtindu-mă în cercul acesta, de

opil (de când am început eu să rați-și să conștientizez) părinții mei măcu ei la spital, mai ales tatăl meu - ind persoana de care m-am atașatmult - lui tati îi făcea mereu plăcereă ia cu el când făcea vizita, să-mice anumite chestii. Mă lua cu el șici când întâmpina diferite situații,venea vorba de cazuri grele, în care

enii veneau și, pur și simplu ziceau:og, faceți tot ce vă stă în putință să-lți (sau să o salvați)!” Și tati, în aceleente extrem de dicile pentru paci-reușea să stabilizeze omul și să-l

bine.

Citeam satisfacția oamenilor în ochi,

simpla stare de fericire se reecta înochii lor, atunci când un membru al fa-miliei a reușit să scape cu viață (poate afăcut un stop, și tati l-a resuscitat; sau uninfarct, și tati l-a făcut bine). Din aceafericire, din ochii pacienților, am înțeles

ce înseamnă să ajuți un om, și mi-

amdorit foarte mult și eu să ajung ca și tati(el ind pentru mine și tată, și mentor),să pot s-ajut și să dăruiesc maximum dinmine. Și oamenii din jur să e fericiți, șisă văd în ochii lor sclipirea pe care o ve-deam în ochii oamenilor pe care tati i -asalvat.

Marinela Ștefaniuc: M-ați întrebatde ce am ales Medicina. Dar nu m-ați

întrebat de ce am ales Psihiatria. Și-aici,trebuie să vă spun ceva. Chiar îmi dorescsă vă spun. Pentru că am fost întrebatăde foarte multe ori, inclusiv de părințiimei: „Dar de ce tocmai Psihiatria?” Și-

atunci le-am zis și lor ceea ce vă voi spu-ne și dv., și anume: Orice boală pe lumeaasta, în afară de bolile incurabile, bineîn-țeles, orice boală pe lumea asta are unleac. Că vorbim de boli cardiace, bolipulmonare ... Orice boală are un leac (înafară de bolile incurabile, după cum amzis). Ei, Psihiatria, odată ce s-a produsacest declic, cam în 80% dintre cazuri, enevoie să iei tratament „à la longue”. S -aprodus declicul acesta, și e foarte greu să-l ții în frâu. Oamenii sunt instruiți, laboli cardiace sau la orice alte boli: „Da,iau tratament toată viața.” Or, la Psihia-trie, foarte mulți au următoarea gândire:

„Iau tratament un timp.” Apoi își spun:„Eu sunt bine acum. Întrerup medica-ția!” Și ... după 2-3 luni, recad. Și recadde 7 ori mai rău decât cum au fost înain-te!

Ce-mi place aici, și tocmai asta văzic, că asta pentru mine este o provoca-re: să instruiesc oamenii, să intru în lu-mea lor. Și, ce-mi place foarte mult laPsihiatrie, este că orice om are povestea

lui. Niciodată de la oamenii aceștia nu voiauzi aceeași poveste! Pentru cineva caresuferă de inimă, știu: palpitații, dureri înpiept, dureri la umăr, febră, sau ce mai e.La Psihiatrie, orice om are povestea luide viață. Ascultând foarte multe povești,

eu personal, am învățat foarte multe.Psihiatria, pe mine, m-a schimbat ...

: Psihiatria, pe mine, m-a schimbatfoarte mult în bine. Am învățat să umult mai calmă, să nu-mi pierd răbdareaașa de ușor, și m-am maturizat. Pentru

că, v -am zis, sunt și povești extraordinarde triste, și ascultându-le povestea, îmidau seama că problemele pe care eu leam, pentru care și eu mă enervez, și eumă consum, sunt o nimica toată pe lângăproblemele pe care le-au avut anumițioameni. Atunci stau și mă gândesc, dacăei au reușit să treacă mai departe pesteprobleme grele, cum n-aș putea eu sătrec, și de ce să mă enervez eu pentruniște nimicuri?(!)

Deci, pe mine personal, Psihiatria m-a schimbat foarte mult în bine, și măbucur foarte mult, cum v -am zis, că amocazia să cunosc oamenii, să învăț să

„citesc” oamenii, dincolo de vorbele lor.Pentru că ecare om are o gestică a luiaparte, și învăț să descopăr limbajul ăstacare poate apărea, non- verbal, prin mi-mica lor, prin gestica lor. Și asta este

încă un plus. Dan Orghici: Totuși, medicina

este o meserie vocațională. Mai este timpde dăruire, acum, într-un secol al vitezei

în care nu avem timp să dăruim nimic dela noi?

Marinela Ștefaniuc: Eu vă vor-besc numai în numele meu.

Dan Orghici: Pe dumneavoastră vă-ntreb.

Marinela Ștefaniuc: Din punctulmeu de vedere, atunci când faci ceva cusuet, dăruirea vine de la sine. Eu suntdin re o persoană destul de ambițioasăși pun foarte mult preț pe carieră.

Ca să nu mă înțelegeți greșit. Despreaceastă propoziție: „Pun preț pe carieră.”Ce înseamnă asta? Adică, îmi fac meseriacu foarte mare drag, îmi place s-ajut oa-menii, să le alin un pic suferința sue-tească, pentru că asta înseamnă de faptPsihiatria: suferință suetească. Îmi pla-ce să reușesc să ghidez oamenii, să le-

alin suferința aceasta suetească și să-i

ajut pe viitor. Deci, când faci cu suet,dăruirea vine automat, și oamenii simt

chestia asta (când faci ceva cu dăruiremaximă și când faci cu suet).

Timp pentru mine? Da. Bineînțeles,avem timp mai puțin pentru noi. Eu, celpuțin, înainte de ora 15-16, rar când reu-șesc să plec de-aici. Weekendul îl am

pentru mine, iar de luni până vineri,timpul meu, până la ora 15-16, este strict,și numai dedicat pacienților care intrăaici, în acest cabinet.

Dan Orghici: De ce și cum Orăș-tia? Spitalul din Orăștie, mai bine zis?

Marinela Ștefaniuc: Astăzi, prinastăzi înțelegând timpul prezent, dinpăcate, trăim întro societate concurenți-ală, odată ce terminăm o specialitate,dacă nu am luat un post, e foarte greu săgăsim un loc de muncă. Eu am un prie-ten, viitor soț, care este tot psihiatru, laZam. Când a dat el rezidențiatul, el aales rezidențiatul pe post. Deci el era

obligat, după terminarea specialității, să vină acolo. Între timp, am avut, hai să nuzic „noroc”, dar este un noroc într-

adevăr, pentru că doctorița care era aici înaintea mea, a decis să plece într-o altălocalitate. Postul s-a deschis. Eu am aatdin ziar că se deschide un post. Am ve-nit, am depus documentele, m-am în-scris la un concurs, și nu regret absolutdeloc.

Îmi place foarte mult mentalitateaoamenilor din Orăștie. În general, arde-lenii sunt niște oameni cu suet, oamenideschiși, sunt oameni extraordinar deprimitori și, n-aș da locul ăsta de muncăpentru nimic în lume!

Dan Orghici: Vă mulțumim pen-tru cuvintele laudative aduce concetățe-nilor mei!

Marinela Ștefaniuc: Să știți că nutot timpul și în tot locul este așa, am mai

întâmpinat greutăți - și-n timpul rezi-dențiatului -, nu întotdeauna am fostprimită cu drag. De exemplu, dacă mer-geți în București, și ziceți un simplu„Bună ziua”, o să se uite ciudat la dum-neavoastră, ca și cum ar gândi: «De cemi-a zis Bună ziua»?”. Aici nu este așa,aici, oamenii sunt extrem de primitori,

extrem de calmi și calzi, îmi place felullor de a , chiar îmi place.

Dr. Marinela Ștefaniuc

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 10/16VORBA se aude dar se și citeștePagina 10

Dan Orghici: Mai aveți timp săiți?

Marinela Ștefaniuc: Am timp săesc, sigur că da. Drept dovadă că v -amit cartea, și nu numai cartea dumnea-astră. În general, oamenilor care vini și sunt internați pe secție, și văd într-evăr, mai ales când vorbim despre de-

esie, sau așa, tot timpul le recomandte-o cărticică, s-o răsfoiască, pe care eu,rândul meu, am răsfoit-o și am avut cevăța din ea.

Da, am timp să citesc, mai ales înekend. Deci, chiar îmi place. Și-aici nurbesc numai despre cărțile de Psihia-e. Bineînțeles că sunt și cărți de Psiho-gie, și cărți pentru stimularea încrederia gândiri pozitive. În ceea ce priveșteihiatria, bineînțeles că, poate nu zilnic,r la două-trei zile, în funcție de caz,otdeauna când îmi vine un caz, des-id o carte, mai au ceva nou, îmi maiu un „refresh” la memorie.

Este timp de citit. Acasă. Nu în tim-l secției. Acasă.

Dan Orghici: Înțelegând v ocația șiprapunând peste medicina, care-ți cere

permanență studiu, studiu, studiu.totdeauna sunt cazuri noi (cazuisticăuă). Sunt medicamente noi care ies pe

ață, întotdeauna trebuie să i acolo ... Marinela Ștefaniuc: La curent cu

ate. Dan Orghici: La curent cu toate.

n medic tânăr, își permite să-și cumpe-

re toate cărțile și revistele de specialitatede care are nevoie?

Marinela Ștefaniuc: Un medictânăr nu-și permite să cumpere toatecărții și reviste de care are nevoie, pentrucă sunt foarte, foarte multe și foartescumpe. Așa că beneciem la maxim detehnologia zilei de azi, ori ce medic tânăr

spune sincer: „Trăiască Internetul și Goo-gle.com!” Sincer, sincer vă spun. Sigur,sunt și niște cărți pe care ni le permitemși cărți care sunt de necesitate. Bineînțe-les că facem un efort, și le cumpărăm.Dar sunt și cărți care costă mult, nu ni lepermitem, și-atunci ... v -am zis: „TrăiascăGoogle-ul!”

Să știți că mai avem noroc, în ceea ceprivește medicația, cu reprezentanții di-feritelor rme farmaceutice. Ei vin cudiferite mape. Și în mapele acelea, se gă-sește aproape totul despre noul medica-ment (dozele, indicațiile, contraindicații-le). Și-atunci, în ceea ce privește medica-ția, ei venind, ne mai fac astfel, un mic„update” - ce se dă, cum se dă, de ce se dă- și ne lasă și o mapă, pe care noi apoi orăsfoim. Și o avem. Asta e în ceea ce pri-

vește medicația. Iar în ceea ce priveștesimptomatologia cum am mai spus dacănu ne permitem cărți și reviste de specia-litate atunci apelăm la tehnologie.

Dan Orghici: Un sfat pentru ceicare doresc să-și păstreze mintea întreagăși la bătrânețe.

Marinela Ștefaniuc: Mintea-

ntreagă și la bătrânețe ...

Dan Orghici: Considerându-ne

acum un tânăr la 18 ani, care își ia viața-npiept, vede cât și cum este de „frumoasă”,cu sau fără ghilimele?

Marinela Ștefaniuc: Da. În primulrând, trebuie să vă spun că motivele pen-tru care poate apărea un declic (sau de-clin psihic) sunt multe. Poate să e o

vulnerabilitate genetică, adică cineva dinfamilie – unchi, mătuși, părinți, bunici,străbunici, care-au avut probleme psihi-ce, care are în antecedentele lui colatera-le (adică ce v -am zis – moși, strămoși,bunici, părinți) care au boli psihice, au

vulnerabilitate și o predispoziție geneticăde a face și ei la rândul lor o anumită

boală psihică. Se poate întâmpla sau exis-tă varianta să nu se-ntâmple niciodată.

Acum, ceea ce zic eu tuturor este că,din păcate, trăim niște vremuri în caretotul se face foarte rapid. Stresul, în ziuade astăzi este, pe lângă predispoziția ge-netică, un factor extraordinar de mare,pentru declicul acesta psihic care poatesă apară. Și sunt foarte mulți tineri careconfruntându-se cu stresul, au o labilitate

emoțională. Duc cât duc, dar la un mo-ment dat ... clachează!

Sfatul meu este, pentru ecare om,să gândească pozitiv, indiferent prin ceprobleme trece în viață. Trebuie să econștient că după orice furtună aparesoarele, adică, chiar dacă întâmpină anu-mite probleme, să-și spună: „Dacă gân-desc bine, nu pun răul în față, va răsărisoarele și în viața mea.” Deci, mai alestinerii (în ziua de astăzi) trebuie să învețesă gândească pozitiv, trebuie întotdeaunasă pună binele în față, indiferent de greu-tățile pe care le întâmpină, și-atunci, de-sigur că toate problemele din viață se trec

mai ușor. Dan Orghici: Unde găsiți supapa

de refulare? Refularea, nu refugiul. Locul în care dați afară tot ceea ce primiți, pen-tru că la un moment dat cred că vă și

încărcați cu atâtea povești.

Ștefaniuc Marinela: Să știți că încănu am ajuns la stadiul acesta. Și niciodatănu m-am gândit la asta. Eu sunt un omcare, deocamdată, nu are de „refulare”.

Am auzit de multe ori până și profesoriinoștri din facultate și din rezidențiat,ziceau: „Aveți grijă copii, mâine, poimâi-ne, când veți pe parafa voastră. Sigur că

veți auzii foarte multe povești. Aveți gri- jă, când plecați acasă, și ați ieșit pe ușaaceasta, tot ce-ați auzit, rămâne acolo.Nu vă gândiți.”

Eu nu sunt așa, eu sunt o persoanăsuetistă. Eu, și-acasă mă gândesc. Numă pot deconecta. Mă gândesc, mă fră-mânt de foarte multe ori, mă întristezcând aud poveștile lor, și nu am învățatsă le las pe ușa asta în momentul în careplec acasă. Nu știu dacă este bine, nu știudacă este ... Momentan, mi-e bine. Eu îmidau silința ...

Deci nu, nu pot lăsa problemele oa-menilor, și de multe ori, ajung și acasă, și

zic: „Uite, a trecut prin multe. Ce-aș maiputea să fac pentru omul acesta? Ce-aș

mai putea să zic? Ce-aș mai putea să fac?

Și-atunci, încep și răsfoiesc cărți. Hasă-ncerc să-i dau cartea. Hai să ... Macitesc, acolo, să văd niște sfaturi, ce amai putea de folos, ce să-i mai spunPoate un alt medicament. Hai să mai vădsă mai citesc ... În permanență.

Nu. N-am reușit. Din punctul ăsta d vedere, nu. Să las problemele, nu. Și, nicnu știți, de câte ori ajungeam acasă, șatât de mult mă gândeam la ei, că atunccând aveam niște cazuri mai aparte, dcâte ori sunam, de exemplu, la ora 9 sea

ra, asistentele, și ziceam: „Spuneți-mi, vrog, ce mai face pacientul acum? Cum mai fost după ce am plecat eu? Cum mai fost?”

Întotdeauna când am cazuri apartenu este zi în care să nu sun, pe la 9 searadupă ce se dă ultima medicație, să nu sunși să-ntreb ce mai face, cutare, cutarecutare ... Pun suet, asta e.

Dar eu zic că nu este rău! Eu zic căacesta e un avantaj.

Dan Orghici: Cum sunt de găsi„maeștri cărora să le devenim discipoli”ce este cu adevărat un mentor?

Ștefaniuc Marinela: Așa cum v -

amzis, eu am avut noroc prin tatăl meu, carpentru mine a fost un mentor, mai alepe plan suetesc.

Trecând prin viață, eu zic că nu există cineva care să nu-ntâlnească o altpersoană care să îl marcheze într-un fesau altul. O persoană de la care poat

învăța foarte multe. Dacă nu a găsit încacea persoană, trebuie s-o caute. Trebuis-o caute și s-o găsească.

Eu, prin tatăl meu, am învățat foartmulte, încă de mică. Și acum sfaturile lu

îmi sunt extrem de utile, și întotdeauncând întâmpin o dicultate, atât pe plan

personal cât și pe plan profesional ... El, -am zis, e persoana mea de atașament, șmentorul meu suetesc, și va .

Cine nu a găsit, trebuie să cautePentru că nu există să nu găsiți, într-umoment sau altul, o persoană de la carputeți învăța extrem de multe.

Și, pentru încheiere, am să vă spunceva ce am citit, și e o mică completardin partea mea. Am citit o propozițicare mie mi-a plăcut foarte mult. Și zicașa: „Mintea, uneori joacă feste.”

Iar pentru noi, psihiatrii, este o ade vărată provocare să deslușim misterele e

Dan Orghici: În numele cititorilo„Vorba”, vă mulțumesc!

dialog cu dr. Marinela Ștefaniuc

„

Albina Coop” Orăştie

organizează mese festive și

evenimente la

Restaurantul „Coroana”

Mâncăruri alese, Pizza, ș.a.Meniul zilei: 11 lei

Înscrieri şi relaț ii la sediul „Albina Coop”,sau la telefoanele:

0254-241.716; 0733-732.200 şi 0723-381.840

Săptămânalul VORBAcaută colaboratori pentru:

Articole studiu de piață corectură distri-

buție reclamă.

Informații la adresa: [email protected]

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 11/16ORBA se aude dar se și citește Pagina 11

Vlad, Aurel

(1875-1953)

avocat, doctor în drept,

deputat, ministru

1875 - Se naște la Orăștie, laanuarie, în familia avocatuluixandru Claudiu Vlad (secre-

la magistratura orașului)ătorit cu Aurelia (ica mare-cărturar Gheorghe Barițiu). 1880 - Alexandru Claudiuare la vârsta de 25 de ani (dendicită) lăsând în urmă 3ii, Victoria de 6 ani, Aurel de

ni și Alexandru de 2 ani. Aurel Vlad urmează școalamară și apui Liceul Reformatghiar "Kún" din Orăștie, obți-

nd în toate clasele cele maine rezultate. Avea înclinațiee matematici și limba latină.ntre dascălii săi s-a număratElie Cristea, viitorul Patriarhomâniei întregite. 1893 - își ia bacalaureatul și seărăște să urmeze științeledice în capitala maghiară. În

mul an va benecia și de osă de la Fundaţia Gojdu. Datorită calităților sale esteptat în conducerea SocietățiiLectură "Petru Maior", în

cția de notar, alături de Oc-an Beju. Președinte a fostemnat Elie Dăianu, în timp

Iuliu Maniu era vice-

ședinte. 1894 - la 17 aprilie părăseșteietatea de Lectură. După absolvire face un stagiu

3 ani de practică (1897-

1899)biroul avocatului Mihai Bon-cu din Hațeg, cu care era în-it după mamă. În acest timppregătește doctoratul și îșiține examenul pentru cenzu-

de avocat, care să-i permită săfeseze liber. 1899 - dobândește titlul detor la Universitatea din Bu-esta. 900 - la 1 octombrie își des-

de cancelarie avocațială lava. Tot în anul acesta esterător în procesul "Cununii luiam Iancu".

1901 -

Pentru postul de direc-al băncii "Ardeleana" rămasant în urma plecării lui Ioanhu, s-a organizat concurs lae participă trei candidațintre care și Aurel Vlad. El îltigă, urmând ca în 17 septem-e 1901, adunarea generală aonarilor să aprobe contractultre bancă și tânărul avocat,sta din urmă asumându-șicinile de jurist consult. Înce-d de la 1 noiembrie, Vladă în activitate ca director alcii din localitate. 903 - În mai 1903 a rămas

ant cercul electoral al Dobrei,urma decesului deputatuluiár Arpád. În urma alegerilor

de la 6 iunie, Aurel Vlad a ieșit învingător cu 256 voturi față de207 ale lui Farkas Béla. Primuldiscurs al lui Aurel Vlad înParlamentul de la Buda-pesta se produce în șe-dința din 8 iulie.

1905 - În noiem-brie 1905 se căsăto-rește cu Ana Iancu(născută Adamo-

vici). Prin acestmariaj, Vlad devi-ne proprietarul

unei întinse moșiila Bobâlna. Știe săo gospodăreascăecient și să-și asi-gure o oarecare pros-peritate.

1907 - 1908 - Are locprocesul Anei Vlad.

1914 - pe durata războiu-lui se retrage pe moșia de la Bo-bâlna.

1916 - Împreună cu Alexan-dru Vaida- Voevod, Vasile Goldișși Cicio-Pop participă la înmor-mântarea Regelui Carol al Ro-mâniei. Cu acest prilej, aceștia

au avut întrevederi cu mai mulțioameni politici din București,ind primiți chiar de primulministru Ionel I.C. Brătianu.După vizita la București con-semnează:

„... din convorbirile avute cuaproape toți factorii politici mi-am câștigat convingerea că răz-boiul va de lungă durată și căRomânia va intra târziu în răz-boi și pe partea acelor unde în-clină victoria."

1918 - la 12 octombrie la Ora-dea are loc întrunirea conduceriiPartidului National. Au fost pre-zenți: Aurel Vlad, Vasile Goldiș,Cicio-Pop, A. Lazăr, T. Mihali,

Alexandru Vaida- Voevod, N.Ivan și I. Ciordaș. Aici se declarăcă: "Națiunea română din Unga-ria și Ardeal" reclamă dreptul "săhotărască singură așezarea eiprintre națiunile libere". Negânddreptul parlamentului și guver-nului maghiar de a se considerareprezentante ale națiunii româ-ne și de a-i reprezenta intereselela Congresul de Pace, "națiunearomână declară că acest drept îlau doar reprezentanții aleși de

propria Adunare Națională".Toate hotărârile și acordurileluate fără aprobarea organeloralese de Adunarea Naționalăerau declarate nule și fără valoa-re, nealegând întru nimic națiu-nea română. Declarația însemnade fapt proclamarea dreptuluiinalienabil al națiunii române ladeplina viață națională. Aceastăhotărâre însemna proclamareadreptului națiunii române laautodeterminare, echivalând cuo despărțire a Transilvaniei deUngaria.

1 decembrie (duminică) - are

loc Adunarea Națională de la Alba-Iulia. 2 decembrie - s-a format

ConsiliulDirigental Tran-silvaniei,Banatu-lui șiținuturi-lor româ-

nești dinUngaria.

În aceeașizi, cu ocazia

primei ședințe Aurel Vlad a fost

ales șef al Resor-tului de Finanțe datorită faptu-lui că între liderii politici ai mo-mentului el era unul dintre ceimai experimentați în domeniulnanțelor.

1919 - Au loc alegeri unde

Partidul National Român câștigă169 mandate urmat de PNL - 103,Partidul Țărănesc din Basarabia- 72, Partidul Țărănesc din Regat- 61. Aurel Vlad face parte dinnoul guvern, primind portofoliulFinanțelor. Pentru o perioadăscurtă, Vlad a deținut și interi-matul la Ministerul Industriei șiComerțului.

1920 - În acest an, PartidulNational intră în opoziție. Aurel

Vlad demisionează din Clubulparlamentar ardelean și părăseș-te toate funcțiile deținute înpartid, activând ca un om politic

independent. În aceste condiții,funcția de președinte al organi-zației județene Hunedoara aPNR a preluat-o Ioan Moța.

1928 - la 10 noiembrie faceparte din noul guvern - prezidatde Iuliu Maniu - ca Ministru alCultelor și Artelor.

În orașul natal i s-a făcut oprimire deosebită la prima sarevenire acasă după formareaguvernului: "Străzile Orăștiei s-au umplut de lume (...) am văzutși femei în alese costume națio-nale și tineri de la sate venind să

învețe la acest praznic ... Un

banderiu impunător de peste 150călăreți cu ăcăi în mândre cos-tume naționale, sub conducereadlui Niţu Branga, cu o delegațiea PNŢ, a întâmpinat la gară pedl Ministru". Orașul era pregătitsărbătorește: "o poartă de triumfluminată cu zeci de lumini, cuori și crengi de brad, era ridica-tă în colţ cu Banca Ardeleana. Ogoarnă sună semnal că dl Minis-tru cu suita și călăreţii se apro-pie. Urale. Trăiască Ministrul

Vlad ! Trăiască guvernul Ma-niu !"

1930 - către sfârșitul lunii

februarie Aurel Vlad împreunăcu soția sa și Al. Vaida pleacă la

Viena pentru un tratament mai

îndelungat (până în 10 aprilie).Pentru a nu îngreuna activitateaguvernului demisionează.

1931 - Invitat în audiență laPalat, la 6 mai 1931, Aurel Vlad afost decorat de Regele Carol al II-lea cu Ordinul Ferdinand I pen-tru activitatea sa.

1933 - Prin articolul "S-a făcutși această nelegiuire" din "Soliadreptății", Aurel Vlad protestea-ză împotriva arestării preotuluiIoan Moța, tatăl lui Ioan I. Moța.

"Venerabilul protopop alOrăștiei și vechiul luptător nați-onalist ardelean a fost arestat(...) în 10 decembrie de cătrepoliția din Orăștie. A fost arestatindcă era tatăl tânărului IonelMoța, conducător al Gărzii deFier și indcă în ziua arestării a

slujit un parastas pentru studen-ții căzuți la Iași și la Constanța.Fapta aceasta neașteptată a re-

voltat întreaga populație din județ, care îl respecta mult pepărintele Moța pentru trecutulsău de gazetar și de luptătorneînfricat împotriva vechiuluiregim maghiar. Revolta poporu-lui este cu atât mai mare cu câtse știa îndeobște, că părinteleMoța din cauza vârstei înainte șimai ind și bolnav, în ultimultimp s-a retras din viața gazetă-rească, cât și din cea politică(...)." Vlad considera arestarea "o

jignire adâncă a sentimentelornoastre de ardeleni născuți din vechi și grele lupte din trecut",la fel ca și gestul agenților libe-rali de a lipi pe casa respectabi-lului preot așe electorale libe-rale. Fruntașul național țărănistintenționa să-l viziteze la închi-soare pe fostul său tovarăș deidei și lupta dar nu-i este permis.El redactează, însă, în numelecomunității din Orăștie, o scri-soare către Carol al II-lea în careprotestează la abuzul făcut deautorități. Intelectualitatea din

județ semnează, la inițierea lui

Vlad, un memoriu, care alăturide cererea soției Maria Moța,solicita eliberarea fostului direc-tor al "Libertății". Aceasta seproduce abia după 2 săptămânide la detenție.

1936 - 13 iunie, la Orăștie, într-o zi de târg, câțiva membri aiorganizației locale a "FrontuluiRomânesc" împreuna cu legio-nari, au aprins în Piața ReginaMaria, lângă statuia Regelui Fer-dinand I, toate ziarele conside-rate iudeo-comuniste, ca semnde protest împotriva presei în-străinate și a campaniei acesteia

la adresa liderilor români națio-naliști.

1938 - pe fondul anarhiei ce

domina în viața politică româ-nească, Aurel Vlad se retrage din

viața politica, activând publicdoar la nivel local, unde conti-nuă să editeze "Solia Dreptății".Implicat mai departe în condu-cerea băncii Ardeleana, Vlad îșicontinuă demersurile pentru

îmbunătățirea situației băncilorardelene. În public va apărea dince în ce mai rar.

1939 - În constituirea nouluiParlament a făcut parte dintrecei 88 de senatori numiți deRege (alți 88 erau aleși). A fostdecorat cu Ordinul "ServiciulCredincios" în grad de MareOțer, la 10 mai 1939. Se retragetot mai des la moșia sa de laBobâlna, dar mai ales la Geoa-giu, în cadrul natural al stațiunii

balneare de aici. Se dedică totmai mult afacerilor familiei: fer-ma de la Bobâlna, devenită unamodel, societatea balneară de laGeoagiu, afacerile bancare șitipograa. Semnează tot mai rar

în ziarul său și doar rememorăriale activității sale de până la1918, publică pârți din corespon-dența sa cu Maniu, Mihu, Vaida,Elie Cristea, etc.

1944 - Când situația a devenitdramatică pentru România, Ger-mania, bătea în retragere petoate fronturile, iar Armata Ro-șie se apropia amenințătoare de

granița românească, Aurel Vladtrimite Regelui Mihai o telegra-mă, datată în 2 martie 1944 încare scria "Astăzi (...) e timpulsuprem ca Maiestatea Voastră săluați în mână frânele țării. Văimplor deci să convocați de ur-gență un consiliu de coroanăpentru a discuta până nu e preatârziu, asupra măsurilor ce tre-buie luate spre a evita catastrofacare ne amenință și a salva ce semai poate salva."

1950 - În noaptea de 5/6 mai1950 Aurel Vlad a fost arestatpentru o perioadă de 24 de luni,

pedeapsa majorându-i-se cu încă60 de luni. Familia Vlad a fostdeposedată de întreaga avere,moșia de la Bobâlna a fost îm-părțită, ferma în parte distrusă,

în parte transformată sediuC.A.P., banca a fost naționaliza-tă și apoi desințată, celelalteproprietăți, hotelul din Orăștie,stațiunea Geoagiu au fost trecu-te în mâinile poporului.

1953 - La 2 iulie (ora 15) Aurel Vlad moare la vârsta de 78 deani în închisoarea de la Sighet,

în același an cu bunul său prie-ten și camarad de idei și lupte

Iuliu Maniu, împărțind acelașimormânt fără cruce, groapa co-mună.

Înaintașii

Aurel VladPagină de: Adrian Ioan B. Secui

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 12/16VORBA se ascultă dar se şi cite ște

Dumitru

Ichim

T.MUSKOKA RIVER

Se-nalță înserarea

peste Muskoka River, ce-n spatele de cântec

sărutarea.

Ce-adânc miroase

albul de mesteacăn, dorul născându-l

din feriga târzie din răscruce!

Gândul te fură și te duce

la somnul celei dragi. Ce-adânc miroase-n pretutindeni

a cetină și fragi!

Se face seară

pe Muskoka River... Sânii ei

acum visează

cum căprioarele se-adapă

bândlunii rotundul.

Miroasea tresăltare de lotus pe apă

prin ierburi de moarte... Stelele-și leagănă prundul

și ea e mereu mai departe...

„Îngerii sunt creaturi pur spiritua-le, netrupești, invizibile și nemuritoa-re, inţe personale cu inteligenţă și

voinţă. Ei, contemplându-l fără înce-tare pe Dumnezeu faţă în faţă, îl prea-măresc, îl slujesc și sunt mesagerii săi

în împlinirea misiunii de mântuirepentru toţi oamenii" (CompendiuCBC, 60).

„Cu toată inţa lor, îngerii sunt slu- jitori și mesageri ai lui Dumnezeu. Pen-tru că «văd pururi faţa Tatălui... careeste în ceruri» (Mt 18,10), ei sunt«înfăptuitorii cuvântului său, cei ce

ascultă glasul poruncilor sale» (Ps103,20).

Ca făpturi pur spirituale, ei au inte-ligenţă și voinţă: sunt făpturi personaleși nemuritoare. Întrec în desăvârșiretoate făpturile văzute. Este mărturiestrălucirea slavei lor" (CBC, 329-330).

Sfântul Augustin spune în privinţalor: "«Angelus» ocii nomen est, [...]non naturae. Quaeris nomen huiusnaturae, spiritus est; quaeris ocium,angelus est: ex eo quod este, spiritusest, ex eo quod agit, angelus - Cuvântul«înger» desemnează rolul, nu natura.

Întrebi cum se numește această natu-ră? Spirit. Întrebi despre rolul ei? Înger:este spirit după ceea ce este, în timp cedupă ceea ce face este înger" (Sfântul

Augustin, Ennarratio in Psalmum 103,1, 15: CCL 40, 1488).

Existenţa îngerilor este un adevăr decredinţă?

Desigur. „Existenţa inţelor spiritu-ale, netrupești, pe care Sfânta Scripturăle numește în mod obișnuit îngeri, esteun adevăr de credinţă. Mărturia Scrip-turii este la fel de clară ca și caracterulunanim al Tradiţiei" (CBC, 328).

Ce fac îngerii în Vechiul Testament? Vechiul Testament descrie diferite

intervenţii ale îngerilor în viaţa Popo-rului lui Israel:

De exemplu: - lupta lui Iacob cu îngerul (Gen

32,25-29); - scara străbătută de îngeri, visată

de Iacob (Gen 28,12); - cei trei îngeri găzduiţi de Abraham

(Gen 18); - intervenţia îngerului care oprește

mâna lui Abraham care urma să-l sacri-ce pe Isaac;

- îngerul care aduce mâncare profe-tului Ilie în deșert;

Apoi este urgentă invitaţia pe care ocitim în Ps 148 (Lauda cosmică):"Lăudaţi-l pe Domnul din ceruri, lău-

daţi-

l întru cei de sus! Lăudaţi-

l, voi,toţi îngerii lui, lăudaţi-l, toate oștirilesale!... Să laude numele Domnului, căciel a poruncit și au fost create" (Ps 148,1-5).

Dar Noul Testament cum vorbeștedespre îngeri?

Şi Noul Testament vorbește frec- vent despre îngeri. A se vedea de exem-plu:

- vestea, din partea îngerilor, adusăpăstorilor despre nașterea lui Cristos;

- îngerul care-i apare în vis lui Iosif,sugerându-i să fugă cu Maria și cuPruncul;

- îngerii care-l adoră și-l slujesc pe

Isus după ispitirile din deșert;

- îngerul care vestește Mariei Mag-dalena și celorlalte femei Învierea lui

Cristos; - eliberarea sfântului Petru din în-

chisoare și din lanţuri la Roma; - Apocalipsa. Îndeosebi este emoţionantă ar-

maţia lui Isus cu privire la îngeri, înapărarea celor mici: "Aveţi grijă să nudispreţuiţi pe vreunul dintre aceștiamai mici, căci vă spun că îngerii lor înceruri privesc mereu faţa Tatălui meucare este în ceruri" (Mt 18,10).

Care este relaţia dintre Isus Cristosși îngeri?

"Cristos este centrul lumii înge-rești. Îngerii sunt ai săi: «Când va veniFiul Omului în gloria lui, împreună cutoţi îngerii săi [...]» (Mt 25,31).

- Sunt ai lui indcă au fost creaţiprin el și pentru el: «Pentru că prin elau fost create toate în ceruri și pe pă-mânt: cele văzute și cele nevăzute, etronuri, e domnii, e principate, eputeri: toate au fost făcute prin el șipentru el» (Col 1,16).

- Sunt și mai mult ai săi indcă i-afăcut mesageri ai planului său de mân-tuire: «Oare nu sunt ei toţi duhuri careslujesc, trimiși cu o misiune în folosulacelora care vor moșteni mântui-rea?» (Ev 1,14).

Ei sunt prezenţi încă de la creaţieși de-a lungul întregii istorii a mântui-rii, vestind de departe sau de aproapeaceastă mântuire și slujind împlinireaplanului mântuitor al lui Dumnezeu(...).

De la întrupare la înălţare, viaţaCuvântului întrupat este înconjurată deadoraţia și de slujirea îngerilor. CândDumnezeu «îl introduce pe primulnăscut în lume, spune: Şi să-l adore toţi

îngerii lui Dumnezeu» (Ev 1,6). Cânta-

rea lor de laudă la nașterea lui Cristos răsunat fără încetare în lauda Bisericii«Glorie lui Dumnezeu...» (Lc 2,14). Eocrotesc copilăria lui Isus, îl slujesc înpustiu, îl mângâie în agonie, deși ei l-a

putut elibera din mâinile dușmanilorca pe Israel odinioară. Tot îngerii suncei care evanghelizează, aducând vestea cea bună a întrupării și a învierii luCristos. Ei vor de faţă la întoarcerelui Cristos, pe care o vestesc, în slujba

judecăţii sale" (CBC, 331-333). Ce înseamnă fraza evanghelică

"Veţi vedea pe îngerii lui Dumnezeuurcând și coborând deasupra FiuluOmului" (In 1,51)?

Origene, preot și teolog din antichitate, care a trăit între 185-253 d.C., ilustrează astfel această frază:

"Îngerii coboară deoarece Cristocoborâse cel dintâi; ei se temeau săcoboare înainte ca să le poruncit Stăpânul puterilor cerești și al tuturolucrurilor (Col 1,16). Dar când l-au văzut pe Principele oștirilor cerești locuind pe pământ, atunci, pe această caldeschisă, a ieșit în urma Stăpânului lorascultând de voinţa celui care i-a stabilit ca păzitori ai celor care cred în numele său (...).

Pentru aceasta, atunci când s-a născut Cristos, era «o mulţime de oastcerească, lăudându-l pe Dumnezeu» (Lc 2,13)" (Origene, Omilii desprEzechiel I, 7: SCh 352, 71-73).

În ce mod sunt prezenţi îngerii în viaţa Bisericii?

"Întreaga viaţă a Bisericii se bucurde ajutorul tainic și puternic al îngerilor. În liturgia sa, Biserica se unește cu

îngerii pentru a-l adora pe Dumnezeucel de trei ori sfânt; ea invocă sprijinulor (astfel în In Paradisum deducant tangeli... - Îngerii să te conducă în paradis... - în liturgia pentru răposaţi, sau în«Imnul heruvic» din liturgia bizantinăși celebrează în mod deosebit comemorarea anumitor îngeri (sfântul Mihailsfântul Gabriel, sfântul Rafael, îngeripăzitori). De la începutul până în ceasul morţii, viaţa omului este înconjurată de ocrotirea și de mijlocire

lor" (CBC 334-

336).

"Biserica se unește cu îngerii pentrua-l adora pe Dumnezeu, invocă asistenţa lor și celebrează în liturgie comemorarea unora dintre ei" (CompendiuCBC, 61).

În ce mod credincioșii, imitându-

pe îngeri, pot să-l adore pe Dumnezeu A adora înseamnă a aduce cult lu

Cristos Domnul prezent realmente cutrupul său în tabernacol. Acest cult dadoraţie (sau de latrie) este rezervaexclusiv numai lui Dumnezeu, ca termen de onoare, de recunoaștere a superiorităţii sale și a supunerii noastre.

Mons. Raaello Martinelli

prelatul bazilicii "Snţii Ambrozie șCarol" din Rom

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu

Liviu Bumbu

Înger

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 13/16ORBA se ascultă dar se şi cite ște

La Sala Festivă a Colegiului Nationalurel Vlaicu”, în data de 9 noiembrie15, ora 18:00, a avut loc un evenimentcare liceul nostru se poate mândri,

ând în vedere că este unul dintreultele evenimente de acest gen orga-zate de profesorii noștri, în școală,b egida ONG-ului CASTALIA : o lan-re de carte!Poetul și prozatorul Daniel Dăian, și

prezentat romanul intitulat

„Plimbare cu șobolani” (editura ŞTEF,2015), un roman postmodernist, „untext al interiorității inței care descrie orealitate destrămată, metaforizată șiintensă”, așa cum armă scriitorul Co-

nu Marius. La acest eveniment au parti-cipat doi oameni foarte importanți pen-tru autor, el numindu-i „titani” pe ceicare l-au inuențat cel mai mult, i-aufost mentori și, nu în ultimul rând, pri-eteni: domnul prof. dr. Gabriel Pe-tric , cel care l-a „descoperit” pe Dani-el Dăian încă de la vârsta adolescen-ței, ind primul mentor al acestuia, șidomnul Aurel Pantea , conf. univ. dr.la Universitatea „1 Decembrie 1918”din Alba Iulia, poet și critic literar,președinte al lialei Alba-Hunedoaraa Uniunii Scriitorilor din România.Două dintre elevele liceului nostru audeschis seara prin citirea unor frag-mente din cartea nou publicată, ur-mând ca doamna director Simona

Aldea și domnii profesori mai susmenționați să vorbească cu foartemultă mândrie și entuziasm desprecartea lui Daniel Dăian, acesta nali-zând seara cu recitarea a două dintrepoeziile viitorului său volum de poe-zii. Acest eveniment a avut loc prindiligența doamnei prof. Angela Du-mitru, coordonatorul CASTALIEI,

care a fost moderatorul acestei lansări. Autorul își descrie romanul ca ind

„o introspecție într-un tărâm degeome-trizat până la sânge, unde moartea arepatru stele, unde absolut totul unui om

se transformă într-un lung monolog cuel însuși și cu, uneori, o tentă erotică”,iar eu, ca proaspăt cititor al acestei„confesiuni literare”, nu pot decât să-iconrm spusele. Aurel Pantea spunea

că „solitudini ale unui suet nemântuitdispus să-și expună, fără false pudoridisprețul pentru lumea ca sistem închis, te întâmpină la ecare pagină acestei cărți”, dar și că „toate, dar absolut toate fragmentele cărții, pun subteribila confesiune negatoare valorillumii”, această caracterizare ind, probabil, mai mult decât sucientă pentrua stârni curiozitatea împătimiților cititului.

Romanul „Plimbare cu șobolani”deși având un număr relativ mic dpagini, nu este unul care poate citit în

grabă, ci trebuie “devorat” cuvânt cucuvânt pentru a putea pe deplin înțeles, autorul folosind procedee originalpentru a capta atenția cititorului.

Iulia Iurean, clasa a XI-a C

Prezentare de carte laC.N. „Aurel Vlaicu”

Pagina 13

„În ece dimineață, o antilo-se trezește în Africa și în

ce zi știe că trebuie să alergeai repede decât leul dacă nuea e mâncată, ca a doua zi săgândească la a doua zi. În ece dimineață, un leu sezește în Africa și în ece zie că trebuie să alerge maipede decât antilopa dacă nuea să moară de foame, ca aua zi să se gândească la aua zi. În ecare zi, cineva se tre-

ște și nu numai în Africa și în

ce zi știe că trebuie să alergeai repede dacă vrea ca a douasă se gândească la… a doua! Am găsit replica asta la sfâr-

ul unui lm, nu mai știu care,a marcat nu acțiunea în sine,aceste cuvinte. Animalelor lete simplu, știu că-n ece zibuie să facă ceva, să fugă, să

mege sau să rupă, să sfâșie orimoară. Mie ce-mi este hărăzit în

tă Africă? În ece dimineață mă tre-

sc și după scurta-mi conver-

ție cu mine și Şefu’, dau leuluintr-o bucată de antilopă, subrmă de cafea și fum de țigară,

apoi fug. Fug spre vremelnicele-

ndatoriri ce mi se pare că de lamine leul lumii le așteaptă; as-tfel, dau iar jertfă bucata deantilopă pe altarul cotidieneinebunii. Bucăți din mine răs-frânte-n timp și semeni. Alergapoi spre magazine, atenta an-tilopă din Africa cea mare nuare a se teme decât de leii ceiămânzi, ămânzii-mi prădă-tori mă-mbie în suave măști pepalide fețe cu marfa lor, ei nu

vor carne, e i o vând, ar vinde șisuete, dar nu le stă în putere;

pe bani cumperi doar marfă șiei în asta se afund. Parcursul vieții te face să întâlneștimulți oameni și dintre eiexistă o persoană carenu este ca toate celelalte.Este acel cu care ai puteasă vorbești ore în șir și sănu te plictisească, acelcăreia ai putea să-i spuilucruri fără să te judece,acel pe care nu-l veilăsa să-ți scape nicioda-tă.

Mai apoi, alerg de hiene-le ămânde ce pândesc; ele

nu au curajul leului să atace,nu fug după pradă ci așteptăun dărab de hoit pe care vre-

mea-l lăsase în urmă-i, eu l-amuitat, dar ei îl aduc pe tapet,dându-i trecutului valoareazilei de actual, de hrănesc hie-nele mele cu amintirile ce dor,au sadica plăcere de-a veni înhaită să-nfulece. Trăiesc dintrecut ca să nu poată vedea

viitorul, sunt prea mici și slabepentru ziua de azi, de privit înochi, nici vorbă să te poatăprivi, nu au demnitate, ele doar

îți mănâncă nervii tocând ce atrecut, dorindu-te jos acolo încloacă,

că doar, cum poți tu să nu parazit când ele sunt, de ce săridici capul, de ce să tu însuți,de ce să alergi spre mai bine,când trebuie să te ferești dehiene? Astfel, mai dau leului uncrâmpei de antilopă, un cevascris să poată citi. Aci, în Africadin mine, în ece dimineață, unleu rage ca antilopa să fugă,cum și eu fug.

La amiaz', fug din căl-dura Africii, mă trag laodihnă, dar leul, leul nu seoprește, mai vrea hrană, el, pră-dătorul, nu cere, vine și o ia.Din liniștea-mi suetului rămâ-ne o scrijelitură, din tot se-

nfruptă el. Îmi ia, hapsânul și

foile scrise și gândurilece nu au prins viață. Încercări mentale de

răzvrătire, mai binezis repunere în ade- văr, nu leul a trăit în locul meu, el

lasă acvilelor dinhoitul de poveștiși vorbe, fără săsimtă o singurăclipă ce am simțit

eu. Seara, ei, seara, nu

știu ce va mai faceleul, sunt doar la amia-

za Africii din luntru-

mi.Las Timpul să decidă

de va mai o seară și o zi asuetului meu. O certitudinam din fugă-mi reținută: o să-ascult doar pe cel ce-mi vorbește cu ochii, o să-l înțeleg doape cel ce îmi atinge suetul fărocolișuri și o să mă implic doaatunci când am încredere deplină în cineva. Şi mâine:.„de va mai mâine… o să madau și mâine prinos de rugCreatorului și jertfă de cuvintensâgerate leului.”

Antilopele Africii fug zilnicdar nu zilnic un leu se hrăneștcu ele. Însângerate vremurisosticatul leu. Cu toată-mfuga în Africa mea, am iubitam pierdut. Mi-a fost dor ș

milă, dar am rănit, am avu încredere, dar am făcut greșelDin toate acestea, cel mai important, am învățat! Am învățat să mulțumesc zâmbetuluce-mi face ziua lumină, am

învățat să mă ridic atunci cândcad și de cad, iar să o iau de lacapăt pentru că nimic nu moprește să stau drept, cum nimic nu mă oprește, căzut indsă stau în tină. Am învățat cătrebuie să știu să mor și sănviez în ece zi, deoarece viațai continuă moarte...

În ece zi, în Africa, o anti

lopă fuge de un prădător, cum în ece zi, Africa-mi renaște.

Dan Orghic

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 14/16 VORBA se ascultă dar se şi citeștePagina 14

ERBEC 21.03-20.04: Sunteţi pe fugă, că decei, şi uitaţi tot felul de lucruri sau treburi im-rtante. Un motiv în plus pentru a mai atenţie achitarea la timp a unei facturi, taxe sau aui impozit întârziat. Protejaţi-vă interesele,i ales cele nanciare, şi nu va mai pierdeţi tim-gândindu-vă la ce puteaţi face dacă...

AUR 21.04-21.05: În aceste zile atenţia văe concentrată pe relaţiile cu prietenii apropiaţi,oarece cineva pe care vă bizuiţi ar putea să văele aşteptările. Fie că vă abandonează brusc,că se gândeşte să vă ajute însă mult prea târ-decât aţi avea nevoie. Nu vă pierdeţi spe-

ţă, se mai găseşte o soluţie salvatoare.

GEMENI 22.05-21.06: Cineva din anturaj vae ajutorul şi are nevoie de câteva sfaturi. Sun-chiar persoana potrivită care îi poate oferi la

p o gură de oxigen. Vă ocupaţi de casă, demilie, mai ales de cei mai mici membri, şi de un

iect nou. Discutaţi în amănunt despre apropi-le sărbători şi stabiliţi chiar detalii de vacanţă.

RAC 22.06-21.07: Creativitatea este la cote ri-ate şi vă poate ajuta, mai ales dacă sunteţi im-caţi într-un proiect artistic. Daţi frâu liber ima-aţiei şi nu veţi avea decât de câştigat. Relaţiafamilia se aa într-un punct destul de critic.

neva se pare că nu va înţelege îndeajuns sauate nu le acordaţi atenţia cuvenită. EU 22.07-22.08: Se ştie că sunteţi familiştiăiţi dar, uneori, sunteţi prea critici cu ceigi. Autoritatea o impuneţi cu prea mult zel. bine să vă mai temperaţi şi veţi vedea cum

aţiile se calmează. Dacă simţiţi că dispuneţi dea multă energie, atunci canalizaţi-o pentruecorarea casei. Aşa vă veţi simţi confortabil.

ECIOARA 23.08-22.09: Această săptămânăiază între visatul cu ochii deschişi şi fanteziilee parcă nu va mai lasa în pace. Probabil că veţiea undeva între aceste două extreme. Doar

nversaţiile îndelungate cu vecinii, prietenii saudele va mai scot din starea actuală.

ALANŢA 23.09-22.10: Faceţi tot ce este posi-mai ales nanciar, ca să vă simţiţi bine acasă.că redecorati, că veţi cumpăra mobilier nou doar veţi rearanja ceea ce aveţi deja, schimbă-vor favorabile. Planurile pentru cadouri vi

aşterneţi pe hârtie şi vă gândiţi chiar să înce-i să le cumpăraţi.

CORPION 23.10-21.11: Pregătiţi-vă să luaţi oizie importantă. Jumătatea dumneavoastrăepe să facă presiuni şi vă îndeamnă din ce înmai des să vă hotărâţi să faceţi marele pas.tărârea nu o veţi lua aşa repede, mai ales dacăsimţiţi că aţi întâlnit persoana potrivită. ĂGETĂTOR 22.11-21.12: Veţi parcurge oioadă prielnică schimbărilor. Cu ajutorul far-cului dumneavoastră veţi reuşi să deschideţice până acum vi se păreau imposibil de atins.prizele însă se înghesuie la sfârşitul săptămâ-

când sunt posibile încheieri de afaceri. CAPRICORN 22.12-19.01: Aveţi senzaţia că nunteţi pe drumul cel bun. Vi se cam încurca iţelenu ştiţi cum să o scoateţi la capăt. Chiar dacăm credeţi că situaţia este gravă, amintiţi-vă că

mic nu este veşnic. Uneori este nevoie doar dep pentru rezolvarea problemelor.

VĂRSĂTOR 20.01-18.02: Săptămâna aceastavă este chiar uşor să treceţi peste toate. Nu

e bine să vă complaceţi în situaţii extremear de teamă de a nu face o alegere greşită. Prie-ii falşi vă fac doar să vă cheltuiţi şi ultimul

n pentru a le lor bine. .

EŞTI 19.02-20.03: Cunoaşteţi noi oameni şi sevedesc a adevăraţi mesageri ai destinului.neţi la bătaie câteva idei noi care se dovedescă a nu de prea mare ajutor. În cariera vi seră şansa promovării imediat ce duceţi la bunrşit proiectele începute. Grăbiţi-vă!

Horoscop

Realizat de Casandra

Bronşita

Boală a iernii, bronşita esteo afecţiune respiratorie legatăde obicei de o răceală. Se dis-ting două tipuri mari de bronşi-te: acute şi cronice. Prima secaracterizează printr -o tuseseacă, acompaniata sau nu de febră. Bronşita cronică(durează cam trei luni pe an şitine trei ani la rând...) este ex-trem de frecvenţă şi foarte gra-vă.

Simptomele ei sunt o tuse cuexpectoraţie, care necesită su-

praveghere medicală.

Inhalaţii cu picături deeucalipt

Eucaliptul este o plantă anti-septică şi decongestionanta acăilor respiratorii. El poate administrat sub formă de cea-iuri, pastile de supt, produsepentru baie, sirop, picături pen-tru inhalaţii. Ultimele sunt deo-sebit de eciente în bronşite.Dar atenţie: zece mililitri deulei esenţial de eucalipt pot du-

ce la deces. În schimb, 0,1 - 0,2ml/zi (2-3 picături) puse în apăerbinte, pentru inhalaţie, nureprezintă nici o toxicitate. Înfarmacii există şi aliicu eucalipt. Aliile pot aplica-te pe spate sau pe piept, darniciodată pe faţă sau pe mucoa-se. (Persoanele bolnave deafecţiuni hepatice şi copiii maimici de un an nu trebuie să ape-leze la eucalipt.)

Lapte cu usturoi La ţară, şi astăzi bronşita se

tratează cu supe bogate în ustu-

roi. O altă versiune a acestuiremediu: puneţi doi căţei deusturoi într-o cană de lapte rece.Lăsaţi-i să arbă 20 de minute,apoi beţi lichidul cât mai cald.Reţeta poate preparată şi cuceapă. Trei cepe se erb în 500ml de apă, se strecoară şi lichi-dul se amestecă cu miere.

Inhalaţie cu lămâie Puneţi la ert 750 ml de apă.

Stingeţi focul. Adăugaţi 5 pică-turi de ulei esenţial de

lămâie. Aplecaţi-vă capul

peste vas, acoperiţi-vă cu unprosop şi inspiraţi. Se repetă detrei ori pe zi.

Fricţionări şicomprese pe piept

...Cu untdelemn de măslinecald, amestecat cu lămâie, ustu-roi sau ulei aromat de lavandăsau eucalipt.

Cataplasme cuoţet de mere

Înmuiaţi o compresă în apăerbinte, stropiţi-o cu oţet demere şi aplicaţi-o pe piept, aco-perită de o folie de plastic. Princompoziţia sa, oţetul degaja căi-le respiratorii superioare - nas,gât, sinusuri, şi inferioare: bron-hiile şi plămânii.

Leacurile bunicii

Dincolo de formă

ORIZONTAL: 1) Strungă primi-tivă cu piatră primprejur – Plinde sine în fruntea ligii! 2) Ampli-catoare de imagine la înălţime –Atac în trombă cu rachete aer-sol.3) Controlor de calitate la baza derecepţie. 4) Mijloc de comunicarede răsunet – Lăsată la uscat dupăce s-a scurs. 5) Ajunsă ˆın ultimulgrad de pricepere – Structuriinterne la nivelul scoarţei. 6) Rea-lizări de geniu de mare profunzi-me. 7) Observator la galerie cu

înaltă pregătire – Masiv cu vâr-furi greu de atins ! 8) Piesă îndoi-tă în manieră uniformă – Unitatemobilă de manevră la război. 9)Careu de adunare ca la grădiniţă

– Garant al alianţei între partide– Chestiune tehnică ce solicitămetodă. 10) Concepţii nesigurelipsite de susţinere.

VERTICAL: 1) Absenţă motiva-tă de la facultate – Datul în spec-tacol de unul singur. 2) Apără-toare extreme lansate pe aripi. 3)Procedură vicioasă de stingere aacţiunii (pl.). 4) Prototip evoluatde interes social – Atraşi în uniu-ne sub semnul crucii. 5) Expusă

în volum mai pe larg – Cadruevidenţiat în domeniul proiectă-rii. 6) Relaţie de joc în probele dedublu – Locaţie panoramică cuacces pe scări. 7) Unităţi masatela declanşarea focului. 8) Acţio-nar solvabil prin acumulări lanegru – Ordin de execuţie în re-gim de urgenţă. 9) Replică apă-rări în rezolvarea cazului – Aso-ciat formal la lucruri necurate.10) Corespondent local al ligiiprofesioniste (înv.) – Valori aletrecutului la ţară.

Autor: Dorin Prodan

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 15/16ORBA se ascultă dar se şi citește Pagina 15

Fondator

Dan Orghici

nt prezenți cu texte:

Cornel Nistorescu

Petru Romoşan

Aurel I. Rogojan

orin Roşca-Stănescu

Adrian Ioan B. Secui

Adrian Severin

Radu Toma

Ion Herdea

Florin Drăghiciu

Fotograf: Călin Jorza

Sandu Cazan

ISSN 2286 – 0339ISSN -L 2286 – 0339

SĂPTĂMÂNAL EDITAT DE: Asociația de Presă

„VORBA din ARDEAL”

Orăşe, str. A. Vlaicu, nr.1

tel: 0765372065

[email protected]

Tipărit:TIPOGRAFIA PROD COM SRL

Târgu-Jiu

PRIN LANȚUL PROPRIU DE MAGAZINE

VINE ÎN ÎNTÂMPINAREADUMNEAVOASTRĂ CU O GAMĂ LARGĂ DE PRODUSE:

ALIMENTARE, CHIMICALE, MOBILIER, FERONERIE,PAPETĂRIE ȘI INDUSTRIALE

Băsescu promite că se lasă de băut

după ce a aat că a fost la RTV

Mulţi români se aă chiar în acest moment pe panta alunecoa-a alcoolului, dar câţiva ajung rău de tot! Fostul preşedinte Tra-

Băsescu încearcă să se lase denitiv de băut după ce prietenii iatras atenţia a luat-o razna, ajungând la un moment dat chiar

n platoul RTV. „Traiane, ai grijă, te implor! Când ţi-ai pus chiloţii în cap şi aiat ca Tarzan, am înţeles... Când ai sărit la bătaie cu un stâlpdcă ţi s-a părut că se uită urât, am trecut cu vederea... Dar chi-şa, să mergi la televiziunea lui Ghiţă? Ţi -a luat alcoolul şi ulti-fărâmă de demnitate?”, i-a transmis fostului preşedinte unul

tre prietenii săi. Printre lacrimi, Băsescu a promis că încearcă să se lepede debilul viciu. „Şi pe mine m-a şocat să aud că am fost acolo, nua venit să cred, dar am văzut înregistrarea... Sunt conştient că

mic nu va spăla ruşinea unei apariţii la RTV, dar trebuie să ue şi să nu mai pun strop de alcool în gură, că numai în belelebagă.” „Am vărsat whisky -ul în canal, mi-am vândut colecţia de vi-i, şi dacă mă vedeţi trăgând cu ochiul la alambicul de ţuică,i-mi una peste ceafă”, a adăugat fostul preşedinte, pregătit sănterneze la dezintoxicare dacă va nevoie.

https://www.facebook.com/timesnewroman.ro

Vând: apartament 2 camere, str. Pricazului, bl. 28,

ap. 76

Info: tel. 0765.889.595

Vând Dacia 1310,

an fabricație 1995,75000 km parcurși.

Telefon: 0354-103164

Vând urgent:

Teren arabil- 3,5 ha

- în locali-tatea: Tămășasa, com Mărtinești

Info: 0764 455 899

Publicitatea gratuită

Alexei Pajitnov

Un joc de-a dreptul legen-dar, care se joacă şi azi, esteTetris, jocul tinereţii noastreadulte. Zeci de milioane decopii vândute în vârful popu-larităţii sale, existent şi azi pedispozitivele mobile tip Ga-meboy. Dar cine l-a inventat?

Tetris a fost conceput de Ale-xei Pajitnov, pe vremea cândlucra la Academia de Ştiinţe din Moscova. Jocul afost conceput pentru simpla lui distracţie şi acolegilor lui în timpul orelor de lucru. Guvernulsovietic şi-a dat seama de nivelul de dependenţăpe care îl crea jocul şi l-a scos pe piaţa în anul1984. Având în vedere regimul în care trăia, Pajit-nov nu a putut patenta invenţia pe numele său.

Între anii 1986 şi 1996, Tetris a fost proprieta-tea unei organizaţii numite ELORG, iar Pajitnovnu a putut încasa nici o copeică din vânzări cădrepturi de autor. Până la urmă lucrurile s-au maiaranjat, i-au venit nişte bani, mult după ce peri-oadă de glorie a jocului trecuse, dar inventatorulnu poartă pică sistemului care l-a văduvit de mili-

oane de dolari. Să amintim că autorii primului joc video interactiv au fost matematicienii Thomas T.Goldsmith Jr. şi Estle Ray Mann care au patentatpe 25 ianuarie 1947 o invenţie denumită de ei„Instrument de amuzament pe tubul catodic”.

James Clerk Maxwell

Enciclopediile lumii notează la unison că în1905, Alfred Einstein a revoluţionat zică cu cele-bra de acum Teorie restrânsă a relativităţii. Curi-os este faptul că premiul Nobel primit de zician

în 1922 (după un an de discuţii în Comitetul No-bel) nu a fost pentru aceasta fabuloasă teorie, nicipentru cea a Relativităţii generale din 1915, ci„pentru serviciile aduse zicii teoretice şi în spe-cial pentru descoperirea legii efectului fotoelec-

tric”. Adică pentru o lege publicată în anul...1905! Nume planetar azi, lucrările lui Einstein s-au

inspirat de ideile lui Isaac Newton, observaţiileind folosite în domenii diverse, de la bombaatomică la sistemele GPS. Dar un anume mate-matician a rămas nedreptăţit. Acesta este scoţia-nul James Clerk Maxwell (1831-1879), unul dintrecei mai mari matematicieni ai secolului al XIX -

lea. Lucrările lui referitoare la electromagnetismau creat o temelie solidă pe care s-au ridicat teo-riile lui Einstein, un lucru recunoscut chiar deacesta (deşi Henri Poincaré, 1854-1912, autorulformulei e = mc2, nu a fost menţionat niciodatăde Einstein).

Se spune că dacă ar trăit mai mult de 48 deani, Maxwell ar ajuns la teoriile relativităţii cuaceleaşi concluzii la care a ajuns şi Einstein dupămoartea lui Maxwell. Din nefericire, în ciuda con-

tribuţiilor sale enorme, numele lui Maxwell esteaproape necunoscut dincolo de comunitatea şti-inţică, ca şi al lui Poincaré, de altfel.

Alan Turing

Sistemul Enigma afost un set de aparatemecanice de cifrat folosi-te de germani după Pri-mul Război Mondial. Întimpul celui de-al DoileaRăzboi Mondial, Aliaţiiau construit în secretpropriul lor sistem elec-tomecanic de descifrare a mesajelor germanecifrate cu Enigma. Interceptând comunicaţiile

cifrate, ei au putut să anticipeze mişcările subma-rinelor U-Boat germane, obţinând un avantajmajor. Spărgătorul codului Enigma este azi uitat:e vorba despre Alan Turing.

Povestea lui a avut un nal nefericit, cu toatecă de-abia în ultimii ani el a obţinut aplauzele pecare le merită. Turing nu a fost recunoscut nicio-dată drept spărgătorul codului Enigma deoarecemunca lui trebuia să rămână un secret pentru că

Aliaţii să poată să îl folosească. Apoi s ituaţia luidupă terminarea războiului este de-a dreptul dra-matică. Turing era homosexual şi în anii 50 locuia

în Marea Britanie. Stilul lui de viaţă era ilegal, orientarea lui se-

xuală a fost incriminata după ce a fost nevoit sărecunoască poliţiei faptul că autorul unei spargeri

era prietenul lui. Turing a fost condamnat pentruindecenţă şi i s-a interzis să-şi continue munca încriptograe, în ciuda faptului că era un matema-tician foarte înzestrat. Ca urmare, Turing se sinu-cide pe 7 iunie 1954, folosind cianură. Nu a bene-ciat de o reabilitare ocială decât de-abia îndecembrie 2013.

GEORGE CUŞNARENCU

D scop riri cu autori uitați

7/24/2019 Vorba nr. 135

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-135 16/16

Ingrediente: Două verze murate, o ceapă, 500 g ciu-

perci proaspete, un morcov, ceașcă cuorez, sare, piper, mărar, boia de ardei iuțidupă gust

Mod de preparare:

Orezul se pune la înmuiat în apă cât să-l acopere. Dacă varză e prea sărată seclătește în câteva ape. Se desfac foile de

varză. Frunzele exterioare se aruncă dacăe nevoie. Nervurile se decupează cu grijasau se bat ușor.

Se aleg frunzele pentru împachetatsarmale, iar celelalte se taie și se vor adă-uga pe lângă. Fiecare foaie mai mare setaie în două sau trei în formă de triunghisau le puteţi lăsa întregi, în funcţie decum vreţi să le formaţi.

Ceapă se toacă mărunt. Morcovul se dăpe razătoarea mică. Ciupercile se curăţa

și se toacă mărunt. Ceapă și morcovul secălesc în ulei încins aproximativ 5 minu-te.Se adaugă ciupercile, sare, piper, mă-rar, cimbru. Se mai lasă câteva minute șise adauga orezul. Apoi se adauga pastade ardei iuţi.

După ce umplutură pentru sarmale s-amai răcorit, se umplu foile și se împache-tează, formând sarmale de mărime me-die. Într-o oală se pune un strat din varzatocată și apoi se așează încet sarmalele.

Se acoperă și pe deasupra cu un strat

din varza tocată și se se asezonează cusare, cimbru și mărar. Se pune apă cât sădepășească peste sarmale cu 2 centimetri

înălţime. Se erb la foc mic 1h-1.30h. Se poate adăuga, în apă în care erb

sarmalele ,și foaie de dan.

Poftă bună!

Am mai scris despre cum sertă bibliotecile, mai mici, capoţi șterge praful ușor,

ţile să aibă cotoarele frumoa-căci cotoarele sunt totul întrbibliotecă, nu-i așa? Cred căm vreun secol și mai bine se

eau biblioteci de cotoare,stea ind pictate pur și sim-pe un placaj. Îţi arătai

diţia și totodată, apăsândr-un anumit loc, vestita bi-otecă dădea la iveală un bare asortat, mult mai util pen-proprietar. Sau intrarea într-discret dormitoraș. Un prie-din sectorul medical, la careebuit să apelez, asta este, sei întâmplă, a citit nota pee am scris-o despre biblio- și mi-a revelat un fapt căru-

nu-i dădusem prea mare im-tanţă. Având o ică, la facul-

e, a vrut să mai cumpere o

liotecă, să aibă și ea una caree numai a ei. Problema estenu găsește! Înafară de raftu-

problemă pe care o are întreaganoastră societate.

Când președintele ţării esteunul care citește la o carte de

vreo cinci ani cel puţin și separe că nu sunt șanse să o ter-mine și se mai și fălește în pu-

blic, la deschidere de an școlar,cu notele proaste pe care le-aprimit în școală, când avemministru al culturii un om bineintenţionat dar pentru carescrierile în românește nu suntnici pe departe o prioritate,când se fac aranjamente ca Isto-ria României și Geograa Ro-mâniei să poată predate înungurește, când așteptăm poateca și Limba și Literatura Româ-nă să e la fel predate, trocuriale unor guverne care se ţin cudinţii de putere, cu toate sem-nele de incompetenţă crasă decare dau dovadă, sigur că nu se

mai caută biblioteci. Şi dacă nuse mai caută, nu se mai fabrică.De fapt și eu a trebuit să le co-

prima bibliotecă mi-am con-struit-o singur din scânduriledin gard! Pe atunci nu aveambani, căci nu puteam să daubanii pe o bibliotecă, atuncicând puteam să-i dau pe cărţi șipe timbre.

A doua am făcut-o tot sin-gur, pe niște ţevi patrate aban-donate pe șantier, a treia totsingur am făcut-o, cu niște ţevipentru gaze cumpărate tocmaide la Predoleanu, lângă Obor.La a patra am îmbătrânit și amcomandat-o. PAL furniruit, nuștiu cu ce, probabil cu hârtie,dar arată binișor, adică nu-ţisare în ochi. Dacă n-ai ști, aizice că este din stejar. Dar euștiu. Erau la magazin niște mo-dule, dar nu puteai ţine cărţi înele, s-ar turtit imediat. Eraupentru 5 cărţi și 10 bibelouri. Iarmie îmi trebuiau rafturi, rafturi

de magazie, nu mi-e rușine săspun. De jos până sus, cu cevacompartimente închise să nu

închise, să ţin diferite docu-mente și poze.

Nu, nu exista așa ceva. Un prieten de la unul din

serviciile prin care am trecut,un om foarte muncitor și am-

biţios, care mai făcea cevagreșeli gramaticale gen Evan-ghelie și care nu reușea să sesupere pe mine când îl maicorectam, așa cum știam și eu,căci îmi spunea că eu nu îlcorectez din răutate, ceea ceera perfect adevărat, a venitpe la mine pe acasă și când a

văzut cărţile, mi-a zis - Vinde-mi și mie te rog vreo

doi, trei metri de cărţi - Şi la ce-ţi trebuie doi, trei

metri ? - Uite, cresc copiii și o să se

ducă și ei pe la colegi, o să vadăcărţi și o să mă întrebe de ce nu

avem și noi cărţi. Eu ce să lerăspund? Că nu m-a învăţatnimeni că trebuie să citesc?

Acum e prea târziu pentru mi-ne. Eu citesc și învăţ din cărţide specialitate. Cum să maicitesc acum romane și povești?

- Şi ce cărţi ai vrea să cum-peri ?

- Să dea bine la copii când le-or vedea și să nu-mi e rușinecu ele.

Ce puteam să zic ? Mai alescă le plătea ! Am ales chiar vreodoi metri și jumătate de cotoa-re, dar cărţi bune de clasici ro-mâni și străini, pe care eu și așa

le rumegasem destul. Mi-a datbanii pe care i-am cerut, a avuto mică ezitare dacă să se toc-

Preţul era sub cel de piaţă, nuavea de ce să nu e mulţumit,copiii puteau și ei să creascăliniștiţi.

Oricum, lumea căuta să aibăcărţi, nu să scape de ele. Şi în

nici un caz să aibă bibelourikicioase în loc de cărţi. Bibliote-ca pentru toţi, continuarea celei

vechi din 1895, era la îndemânaoricui voia.â

Preţurile de acum alecărţilor sunt descurajante pen-tru tineret. Nu poţi să dai 50-60de roni pe o carte la nivelulmediu de trai. Cu atât mai me-ritorie este iniţiativa unor gru-puri de presă, care vând odatăpe săptămână ziarul împreunăcu o carte bună, tipărită destulde frumos și pe o hârtie de cali-tate, cu legătorie frumoasă, să-ţie mai mare dragul să o pui în

bibliotecă. Şi mai ales preţul,preţul este cu totul convenabil. Atât cât să poată cere de la pă-rinţi săptămânal pentru cheltu-ieli culturale. Şi mai ales aceștiasă le poată da… Acum doi aniam văzut aici prin Pantelimon,deci nu pe vreun bulevard, do-uă fetiţe cerând cartea-cu-

ziarul. Vânzătoarea a scos ime-diat de sub tejghea două cărţi șile-a dat, cu toate că abia spuse-se cuiva că nu mai are.

- Puteam să nu le dau? Îmizice.

Iar copiii au plecat strân-gând la piept cărţile de parcă ar

fost cine știe ce comoară. Şichiar era. Poate așa vor apare șibiblioteci prin magazinele de

Vorba nr. 135

Documents

Transcript of Vorba nr. 135