7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 1/16

4-6 septembrie 2015 -  DacFest,tivalul de tradiție organizat deociația Terra Dacica Aeterna, curijinul autorităților județene dinunedoara, Consiliului Local șiimarului din Simeria și a unoronsori. Manifestarea va avea loc,

la fel ca anul trecut, pe platoul de lapoalele celebrei Măgura Uroiului, olocație încărcată de istorie și vesti-gii arheologice din toate timpurile,ușor de găsit din orice direcție ar veni cei interesați. 

Programul în pagina 9 

 Anul al III -lea  N R. 31 (131) 02.09 - 08.09. 2015  16 pagini 1,50 lei  

„Fie președintele României are un neprofesionist (ca să nu scriuprost) la comanda programului său, e SPP-ul traversează un exces

de zel ca să-l impresioneze și să

-l cucerească pe președinte. Fie, șimai trist, așa este Klaus Iohannis și noi abia acum îl vedem. Poate că

el era la fel încă de pe vremea mandatelor de primar, când la volanulunui automobil lustruit traversa singur piaţa centrală a urbei.  ”

Cornel Nistorescu, pagina 3

«Când vezi cirezile deimbecili, devine

suportabilăînsingurarea» 

 

Petre Țuț ea

Spicuiri din acest număr: 

„Cea mai inecientă (coruptă?!) administraţie scală din Uni-unea Europeană 

Deși, în perioada menţionată, compania Lukoil a jefuit siste-matic bugetul României, Agenţia Naţională a AdministraţieiFiscale, condusă de Sorin Blejnar, nu a intervenit pentru stopa-rea fraudării și recuperarea sumelor datorate bugetului. 

Mai mult chiar, numitul director al Fiscului este subiectulunui scandalos dosar judiciar, ind judecat într-un așa-zis lot al„Maei Motorinei”. 

 Aurel I. Rogojan pagina 4

Săptămânalul VORBA,invită pe cei ce cred că au ceva de spus, de arătat, sau de făcut, la; „IEȘIREADIN TĂCERE!”. 

Trăim într-o cultură care ne micșorează constant stima de sine, încrede-rea în propriile forțe și idei. Parcă totul merge întro direcție opusă intere-sului public, tăcere este societăți este și devine din ce mai apăsătoare. Îm-preună putem schimba, putem uni mai multe idei și să facem o idee și unplan de acțiune comun.

Cum?Paginile online VORBA vă stau la dispoziție și deschise oricăror idei de

relansare a spiritului civic.

De la vorbă la faptă poate fi distanță de un singur clic, un singur pas șisuntem siguri că-l puteți face. 

R V

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 2/16agina 2 

De ceva timp, drumul de acces cătretățile Dacice a fost închis pentru de-

ararea lucrărilor de reabilitare. Joi, ohipă formată din Adrian David,eşedintele Consiliului Județean, Vladi-r Brilinsky de la Serviciul Public de

ministrare a Monumentelor Istorice,r şi reprezentanții ai rmei construc-are s-au deplasat în teren pentru adea care este, la ora actuală, stadiulcrărilor. 

„Am venit câțiva kilometri şi amzut că rma s-a mobilizat zic eu des-

de bine pentru a respecta termenelere le-am prevăzut în contract. A fostocmit un grac de lucru pe zile pen-

u o perioadă de mai bine de trei luni.est grac va vericat de către depar-

mentul tehnic. Din discuțiile purtate,aproximativ două săptămâni aici vomtea vedea şi primul strat de asfalt. Se

crează pe trei şantiere. Fiind totul laceput nu au fost înregistrate proble-

e. Vom avea întâlniri săptămânale, încare joi va avea loc o şedință aici, laa locului”, a declarat Adrian David,eşedinte CJ Hunedoara. 

Mulțumită colegilor de la Radio Co-Orăştie, Nicoleta Andreşoiu intervie-

ndu-l pe Adrian David, preşedinte CJunedoara, avem pentru cititorii VOR-A noi date.

Adrian David: E doar o primă vizi-în teren. Nici nu cred c-am putea avea

motive de nemulțumire, deoarece amconstatat o mobilizare pe măsură a con-structorului, însă suntem destul de... euştiu... la începutul lucrării, ca să putemsă constatăm eventuale deciențe. Vomface vizite săptămânal, vom avea şedințe

 în ecare joi, aici, la prânz-

 cu construc-torul, cu dirigintele de şantier, cu mana-gerul de proiect. Vericăm gracul zil-nic (pe care vi l-am prezentat) şi respec-tarea lui. Eu sunt convins că, cel puțindeocamdată, suntem cu toții de bunăcredință, şi ne dorim nalizarea proiec-tului în termen. 

Reporter:  În urma emisi un ii de laRadio Color, din 25.08. a.c., am fost în-trebați dacă acel drum, de la Orăştiepână la Costeşti, va plombat sau reabi-litat ? 

 Adrian David: Reabilitat. Moder-nizat. Ca să nu mai existe nici o discuție:Drumul va modernizat, în măsura încare este un proiect aat în rezerva Pro-

gramului Operațional Regional, dar suntconvins că, aşa cum am reuşit în perioa-da 2007-2013, să atragem 150% din sumacare a fost alocată județului Hunedoara,

 vom repeta această performanță şi pe2014-2020. 

Reporter:  În data de 26.08. a.c. l-am avut prezent în cadrul emisiunii„Cafeaua de la ora 11” pe Primarul Muni-cipiului Orăştie -  Ovidiu Bălan (de laP.S.D.) – acesta a precizat că acele sumepe care le-a primit Consiliul Județean

Hunedoara, sau de fapt, toate sumele pecare le-a primit Consiliul Județean Hu-nedoara, nu au fost redistribuite cătreMunicipiul Orăştie, de când este primar(dar nici în mandatul domniei sale de

 viceprimar), şi spus că ține-ți cont, înatribuirea acestora, de coloratura politi-că. Am reiterat ce ați spus dumneavoas-tră în emisiunea din 25 august, anumecă nu veți direcționa banii pentru o for-mațiune politică sau alta, ci în funcție debugetul pe care-l are la dispoziție C.J.

 Adrian David: Cu siguranță, ațiavut perfectă dreptate când ați întăritarmațiile pe care le-am prezentat ante-rior. Încercăm... pentru că e o sumă carepare mare, dar v -am spus, nu este suci-entă pentru a acoperi nici măcar toateurgențele din județul Hunedoara, de pedrumul județean şi pe drumuri locale...

 încercăm să acordăm o compensare ace-lor U.A.T.-uri care au avut de suferit, caşi alocări bugetare, în anul 2015. 

Din fericire pentru Municipiul Orăş-tie, este o localitate care a avut de câşti-gat la buget. Are un buget (cred că) maimare decât dublu - față de 2014 - şi suntconvins că Domnul Bălan, pe care-l ştiu

ca ind un bun gospodar, va găsitoate resursele necesare să-şi acopernevoile urgente pe 2015. 

„Efectiv avem rolul de a monitorizzilnic lucrările care se efectuează, astfe

 încât să reuşim ca ele să e realizate în

timpul proiectului, până la sfârşitul anului. Până în prezent s-au demarat lucrările la şanțuri, iar podețele, cele 7 podețnoi, au început să e montate. Dupăprimele două săptămâni de lucru nu aufost probleme în respectarea caietului dsarcini şi a proiectului prezentat”, a declarat Victor Doană, managerul proiectului. 

Proiectul de modernizare a DJ 705 Aeste nanțat din fonduri de la UniuneEuropeană, prin Programul OperaționaRegional 2007 – 2013. Contractul a fosatribuit prin licitație publică SC TranConstruct Import Export SRL, pentru18,2 milioane de lei. Valoarea investițiede la care a pornit licitația pentru pro

iect a fost de peste 41 de milioane de leConstructorii au termen nalul acestuan pentru încheierea lucrărilor de modernizare a tronsonului rutier. 

MagazinulHORTICOM 

din zona Spitalului Municipal PROGRAM: 

LUNI - VINERI: 8-20 

SÂMBĂTĂ: 8-

17 

DUMINICĂ: 9-17 

Societatea comercială Activitatea Goscom SA , cusediul în Orăştie , Piaţa Victoriei , nr.19 , organizează în data de 28.09.2015 , ora 10,00 , concurs pentru ocu-parea unui post de inginer – pentru coordonarea com-partimentului apă – canal, mediul rural. 

CERINŢELE POSTULUI : Pregătirea de bază (corespunzătoare studiilor absol-vite potrivit prevederilor legale ) – studii superioaretehnice de lungă durată, Experienă în servicii publice de alimentare cu apă şicanalizare (coordonare , administrare ) – minim 2 ani,Cunoştine de operare/programare pe calculator şinivelul de cunoaştere : operare PC , sisteme informati-ce utilitare , MS Oce ( Word , Excel , Power Point ,

Internet Explorer , etc. ), cunoştine programe calculetopograce,Cunoştine generale despre măsurători terestre , to-

 pograce şi desen tehnic,

Competene şi abilităi : capacitatea de analiză , sinteză , abilităi de comunicare , capacitate de lucru îechipă, responsabilitate, iniiativă, stăpânire de sine corectitudine , seriozitate, orientare către rezultate, Permis de conducere – minim categorie B. 

 În vederea înscrierii la concurs , dosarele se vodepune până la data de -  18.09.2015 – ora 14,00 , lsediul societăţii din Orăştie , Piaţa Victoriei , nr.19 Secretariat

Concursul constă în 2 etape succesive : 

a ) Selecţia dosarelor de înscriere, b) Proba scrisă ( care poate consta într -un test gril

sau întrebări cu răspuns elaborat ). 

Bibliograa pentru concurs şi informații suplimentare se pot obține la sediul societății sau la te0254241723 

SC Activitatea Goscom SA

ANUNŢ 

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 3/16ORBA se ascultă dar se și citește Pagina 3

Fie preşedintele României areneprofesionist (ca să nu scriu prost)omanda programului său, e SPP-ul

versează un exces de zel ca să-l im-sioneze şi să-l cucerească pe preşe-te.

Fie, şi mai trist, aşa este Klausannis şi noi abia acum îl vedem.te că el era la fel încă de pe vremea

ndatelor de primar, când la volanului automobil lustruit traversa singurța centrală a urbei. Accesul autotu-

melor în Piața Mare era interzis cuăvârşire, cu excepția primarului careparca tacticos automobilul la intra-principală a instituției, unde stațio-ea maşinilor era interzisă. Era un felsemn că primarul se aă la birou.şi un semn de nepăsare. Quod licet

i non licet bovi.Abia acum suntem obligați să îlcoperim pe primarul Sibiului şi neăm mirați la el. Trece prin Bucureştitărăboi de nuntă. Zece-douăsprezeceşini bagă spaima pe bulevard. NorocBucureştii nu sunt Cocârlaţi să ve-

m cum zboară găinile şi cum se cru-c babele. Şi totuşi, claxoanele polițiş-r, sirenele, popândăii în costume

moştenite de la cei avansați, motocicliş-tii şi megafoanele compun împreună unspectacol pe care Klaus Iohannis de pebancheta moale a Mercedesului său de

comandă nu-l poate simți. Pentru cetoată această tulburare care în loc depraf şi găini zburătăcite lasă în urma sadoar înjurături şi mirări prelungi? Iacatrece şi mai-marele țării să controlezelucrările la viitoarea sa casă din Primă-

 verii. După zece minute face cale în-toarsă şi învolburează iar bulevardele îndirecția Cotrocenilor.

Nu ştie Klaus Iohannis ce facesau pur şi simplu este nepăsător? Seplimbă el prin Bucureşti cum se fuduleasingur prin piața centrală a oraşului săude provincie? Cum Dumnezeu un om

 votat cu atâta entuziasm nu pricepe că

drumurile sale la Sibiu încurcă lumea şitracul şi ne obligă să credem că a ră-mas conectat la obiceiurile şi tabieturilesale de vodă provincial, fără a desco-perit încă uriaşele răspunderi care îlapasă? Duminică după-amiaza, convo-iul prezidențial a blocat pentru o vremecirculația pe Valea Oltului. Nu înțelegepreşedintele României că drumul săuprintre compatrioți nu poate semăna cutrecerea unei coloane de tancuri şi ra-

chete? Nu a aat Klaus Iohannis că adevenit preşedinte după un mandat dezece ani plin de abuzuri? Şi că este pre-şedinte după unul care a cules toate

 înjurăturile posibile? Şi că speranța oa-menilor revoltați şi în acelaşi timp în-crezători într-o dreptate până la capăt l-a purtat până în fotoliul de preşedinte?

Sau ştie el mai multe despre son-dajul de opinie făcut de SRI în februarie2014 în care portretul viitorului preşe-dinte semăna perfect cu portretul pri-marului de Sibiu? Sau a aat şi el deplanul unora de a da foc unor autoturis-me staționate în preajma ambasadelorRomâniei din Occident, asta dacă dias-pora nu se porneşte şi valul de nemul-țumire a celor împiedicați să voteze nuse transmite şi în țară? N-a înțeles Klaus

Iohannis că românii văd că de la câşti-garea alegerilor şi până acum preşedin-tele a tăcut şi tace mâlc în legătură cuaberațiile unei guvernări care a golit

 vistieria României? Crede el că votanțiişi nevotanții săi pot uita abuzurile regi-mului Boc-Udrea-Băsescu? Crede el căpoate construi altfel de politică folosindaceiaşi oameni şi în acelaşi stil cu pre-decesorii? Îşi imaginează Klaus Iohan-nis că jurnaliştii, politicienii şi votanții

amărâți pe lângă care trece ca glonțulnu ştiu de cele patru dosare ale lui Vasi-le Blaga, de protejarea la DNA a lui Tra-ian Băsescu şi a oamenilor săi de încre-

dere? Drumurile şi călătoriile preşe-

dintelui, unele frumos împachetate(Miami, Vatican, Salzburg), altele gro-solan inutile, abia ne pun pe gânduri.Parcă România are de-a face cu un omdin ce în ce mai departe de aşteptărilesale, mulțumit de sine şi mai preocupatde confortul şi de tabieturile sale decâtde nevoile populației? 

Şi dacă nu-i pasă preşedinteluide miile de oameni blocați în maşini pedrumul său spre şi dinspre Sibiu pentrua-i face loc să treacă, şi dacă nu simte o

 jenă şi nu intuieşte ploaia de înjurături,

cum ar putea el preocupat de rolulexagerat al serviciilor secrete şi de sta-rea libertăților cetățeneşti în țara sa totmai încălecată de structuri, de acope-riți, de gradații şi de cheltuieli scăpatede sub control. 

Trece Klaus Iohannis  în zbor pelângă noi. Cine înțelege se poate temede o Românei încălecată! Kaput iluzie! 

Ce vreau s ă  spun

Stilul Iohannis, poporulmirat ş i ţ ara înc ă lecat ă  

Editorial de:Cornel Nistorescu 

În Munții Şureanului sau Munţiiştiei, cum mai sunt cunoscuţi, suntcentrate cele mai multe şi importantenumente rămase de la daci. Satele şiăţile dacilor, răsrate la poalele înălţi-

or semeţe sau pe culmile dealurilor,mesc prin aşezarea chibzuită, prin vari-tea, bogăţia şi monumentalitatea lor,emănate cu frumuseţea peisajuluintan. Reşedința regilor daci a fost transferatăarmizegetusa după moartea lui Bure-a, probabil de marele preot Deceneu.gerea acestui loc a fost e motive dein strategic, aându-se într-un locu accesibil şi existența aici a "munteluint", Cogaiononul. impunătoarea capita-

dacilor cuprindea în aria sa cetatea,a sacră şi o întinsă aşezare civilă. Zidu-cetății, ridicate în tehnica obişnuită –

urus Dacicus", înconjurau un mame- respectând conguraţia terenului.

pă cucerire, romanii reamenajază ceta-demontând zidul de pe latura sudică

mărindu-i suprafaţa. Deoarece piatra din zidul de-ntat a fost insucientă, militarii romani au folosittra provenită din construcțiile dacice distruse, les-i şi blocuri din drumul pavat, segmente de canale,

mburi de coloane de calcar şi andezit  La 100 de metrii, în est de cetate, pe două terase, se

eşte zona sacră, la care duce un drum pavat cu les-i de calcar ce se termină într-o piațetă. Drumul aveaduri din blocuri de calcar pe ecare parte, ce susți-u talpa şi stâlpii de lemn pe care se sprijinea acope-l din şindrilă. În spaţiul numit "zona sacră", aat pe

uă terase, au fost construite temple de tip rectangu-şi circular, în număr de 11, din care 9 au plan rectan-ar, unele ind construite din piatră de calcar, altele

piatră de andezit. Au fost ridicate în perioade dep diferite, între domnia lui Burebista şi începutulII d. Chr. În prima fază au fost construite temple

cu plan patrulater şi coloane de lemn puse pe tamburide calcar, iar în perioada ultimului rege, tamburii şicoloanele au fost din andezit. Unele monumente auavut mai multe faze de construcție. 

Pe terasa a XI-a întâlnim un ediciu constituit dintrei încăperi concentrice, numit sanctuarul mare circu-lar. La exterior se aă un cerc format din blocuri deandezit, iar lipit de acesta, în interior, un al doilea cerc,din stâlpi de andezit, grupați, şase înguşti plus unul lat.

 Încăperea intermediară avea peretele din stâlpi delemn şi lipitură de lut, amestecată cu paie şi pleavă,

 întrerupt de patru praguri de piatră. Încăperea centra-lă, tot din stâlpi de lemn, avea forma unei potcoave, şidouă intrări. Construcția avea un acoperiş de formă

conică. 

Pe aceeaşi terasă, în apropierea sanctuarului marecircular, se aă un monument din calcar şi andezit,

asemănător unui disc de dimensiuni considera-bile, având rol de altar. Constă dintr-un suportdublu din blocuri de calcar, primele aşezate la

 întâlnirea discului central cu capetele de ande-zit, celelalte la extremitatea razelor de andezit.

 În cele 10 raze, aproape de marginea lor exteri-oară, se aă scobituri dreptunghiulare, iar încâteva din ele s-au descoperit resturile unorpiese de marmură, cioplite în forma literei T. Înuna din raze, spre sanctuarul mare circular,exista un oriciu, pe unde se scurgea lichidulde pe disc într-un lighean cu cioc şi, din el, încanalul de drenaj. Tot pe marginea exterioară aaltarului se aă o rază lungă din blocuri de cal-car, orientată spre nord. Altarul, pe lângă im-plicațiile sale de cult, are şi semnicații de or-din astronomic. 

 Aşezarea civilă, aată la est şi vest de zonasacră şi cetate, se întindea pe zeci de terase,constituind cea mai mare locuire dacică com-pactă cunoscută. Aici se aau grupuri de locu-inţe, ateliere meşteşugăreşti, depozite, hamba-re, instalaţii de captare şi distribuire a apei po-tabile. Într-una din locuinţe a fost descoperit

celebrul vas ceramic cu ştampila "DECEBALUS PERSCORILO". Cele mai prețioase locuințe erau grupateconstituind un fel de cartier aristocraric al Sarmizege-tusei. 

Calitatea de capitală politică şi cultural-religioasă aregatului dac nu putea decât să inuențeze favorabilprosperitatea economică, ind cel mai important cen-tru meşteşugăresc din Dacia. Sarmizegetusa a fost ceamai impunătoare aşezare de pe teritoriul Daciei în ulti-ma parte a existenței acesteia. 

Cucerirea Sarmizegetusei şi sinuciderea regelui De-cebal au consnțit victoria romană după două războaielungi şi grele care au curmat dezvoltarea civilizatieidacilor. 

După biruinţa asupra dacilor, romanii au cantonat în cetate o garnizoană formată din detaşamentele le-giunii a IV – a Flavia Felix.

CULTURAL.BZI.ro

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 4/16VORBA se ascultă dar se și citeștePagina 04 

Câștigătorii

Cele mai mari evazi-uni scale

 

Compania Lukoil -  lialadin România a fost trimisă înudecată pentru cea mai marevaziune scală, de care se știe,

până în prezent, în istorie. Pa-

gubele au fost estimate a învaloare de 1,8 miliarde de euro.Evaziunea a fost posibilă nu-mai ca urmare a complicitățiunor înalți funcționari guver-namentali și a directorilor ad-ministrației scale. 

Potrivit rechizitoriului, peângă paguba produsă, compa-

nia Lukoil a mai beneciat, înperioada 2008 – 2012, și deacilități scale în valoare de,5 miliarde de euro. Speța nuste singulară, iar suma ne-ar

provoca tuturor ori. 

Cea mai inecientă(coruptă?!) administra-ție scală din Uniunea

Europeană 

Deși, în perioada mențio-nată, compania Lukoil a jefuitistematic bugetul României,

Agenția Națională a Adminis-rației Fiscale, condusă de So-in Blejnar, nu a intervenit

pentru stoparea fraudării șiecuperarea sumelor datorate

bugetului. 

Mai mult chiar, numituldirector al Fiscului este subiec-ul unui scandalos dosar judi-iar, ind judecat într-un așa-

is lot al „Maei Motorinei”. Compania favorizată de

ostul premier Emil Boc, princutiri și amânări de plăți, apa-e ca sponsor ocial, cu00.000 de euro, al campaniei

prezidențiale a lui Traian Bă-escu. Valoarea sponsorizărilor

negre ar putea-o cunoaște,printre alții, chiar fostul direc-or al Fiscului. Să ne reamin-im cum acesta a fost devoalat,ntr-un transcript al unei con-

vorbiri telefonice cu TraianBăsescu, cum îi raporta,domnului președinte”, situațiaa zi a datornicilor statului. Cu

ce scop, oare, dacă nu pentrurecuperarea debitelor, căci nune îngăduim a arma, cum alțiitrâmbițează, că pentru cuanti-carea „parandărătului” din

 valoarea facilităților acordateși din evaziunea tolerată?! 

 În contextul afacerii  ju -diciare în care este implicatăcompania Lukoil, intervențiile,fără perdea, ale premierului

 Victor Ponta, de natură a pro-teja numita companie de mă-surile asiguratorii dispuse deParchet, în interesul statului șial anchetei, ne apar cu totul

 într-o altă lumină. Premierul acriticat public procurorii, deșio putea face discret, prin mijlo-cirea ministrului Justiției, toc-mai în preajma alegerilor pre-

zidențiale, la care candida cafavorit în sondaje. Dar nu nu-mai atât! Candidatul la Preșe-dinția României, Victor Ponta,intervenea în mersul ancheteipenale coordonat cu Ambasa-da Federației Ruse la Bucu-rești, care acuza, în mod ero-nat, procurorii că au dispus

 închiderea ranăriei companieiLukoil de la Ploiești. 

 Asta în timp  ce compa-nia era „rezonabil bănuită” că ascos bani din țară, ca să nu se

 înregistreze cu prot. Opinia

publică, această regină a claseipolitice, chiar dacă nu dom-nește nicăieri, ar , totuși, în-dreptățită să aibă parte de in-formațiile adevărate privindmotivele (precizăm „motivele”,căci sunt mai multe) care l-audeterminat pe premier să-șiofere în mod public protecțiapolitică pentru compania Lu-koil. 

Cele mai scandaloaseafaceri de corupție mu-

șamalizate 

Cum am putea uita entuzi-

asmul cu care doamna LauraCodruța Kovesi a ieșit în lumi-na reectoarelor (pentru setea

de adevăr a microfoanelor saupentru a da poporului, năucitde demagogia și cleptomaniaclasei politice, o mare speran-ță?!) să anunțe că urmează o

mare curățenie pe scena viețiipolitice, de vreo sută de maricorupți, inventariați în scanda-lurile judiciare „Microsoft” și al„Agenției Europene de Apărareși Securitate”. 

Minunea anunțată de cam-pioana luptei anticorupție nupare să dureze prea mult. Este,deja, evident că îngropareascandalurilor la „sursele dinexterior” va avea printre alteconsecințe și exonerarea cen-turiilor politice corupte dinRomânia. După regula că uniicorupți sunt buni și necesari,

ca slugi și instrumente, în timpce alți corupți sunt tot buni șinecesari, dar pentru a servițica exemple ale intransigenței șifermității cu care societatea neeste apărată de marile demo-crații împotriva agelul corup-ției. 

Morala nu poate aceea cămătura din mâna doamnei șefpeste Direcția Națională Anti-corupție are o funcționalitateambivalentă, când nu se facecă luptă împotriva corupției,pe furiș ascunde gunoaiele

penale sub preșul intereselorexcluse transparenței. 

Cele mai aleatorii șiaventuriste politici

Guvernamentale Acest record, al cărui im-

pact nu are cum prevăzut,altfel, decât în provocarea uneicrize politico-economice șisociale, cu mare risc de desta-bilizare a ordinii democratice,deși a fost caracteristic maituturor guvernelor, a devenitmai pregnant odată cu degrin-golada care a cuprins partidele

parlamentare, mai cu seamăcele din coaliția puterii, ca ur-mare a ieșirii la lumină a tene-broaselor ramicații politice

transpartinice și tran-sfrontaliere ale unor afaceri decorupție. 

Despre ce a fost, este, de

acum, istorie. Sunt presantechestiunile prezente ale politi-cilor guvernamentale, anunța-te și operaționalizate intem-pestiv, fără studiile și progno-zele pe care ar trebui să se fun-damenteze deciziile guvernu-lui. Nimeni nu ar putea armacă salariile nu trebuie aduse laun nivel rezonabil, care să sa-tisfacă nevoile traiului decentși să exprime grija societățiipentru complexitatea, impor-tanta, specializarea și calitateamuncii prestate. Numai căaceastă necesitate, cu toată

urgența ei, nu trebuie satisfă-cută după calcule și impulsuripoliticianiste negustorești, însensul peiorativ al cuvântului. 

Ex-liderului Partidului Soci-al Democrat, după ce a dera-iat și din partid, nu ar mai tre-bui să i se permită ca, în calita-tea de premier, prin decizii cuefecte imediate, dar fără suste-nabilitate pe termen lung, să

ducă țara spre un blocaj ptermen lung. 

Procedând la majorări sa

lariale pe categorii de profesii în afara unei legi unitare, gu vernul nu urmărește rezolvările de fond ale problemei salariilor, pensiilor și asigurărilor, cobținerea de capital electoral școsmetizarea imaginii câtorvguri politice grav șifonate, căror lipsă din peisaj este la fede stringentă, precum o legunică, dar aplicabilă, a salarizării. 

Nu este de dorit să ajungem în situația de a preatârziu, când se va realiza und

ne-

a dus aventurismul politial unora, pe care i-am creditadupă vorbe, indcă o propagandă politică păguboasă, pliată pe buna credință și naivitatea noastră proverbială, pprea mulți ne-a împiedicat sne reamintim că „cei prea bunde gură nu sunt, întotdeaunași buni de treabă, iar vorba lolungă …”. 

Aurel I. Rogojan 

”Restaurantul Coroana”

vă așteaptă

să petrecem împreună, ca prietenii

Meniul zilei la doar 12 lei

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 5/16ORBA se ascultă dar se şi citeşte Pagina 05 

Consiliul Judeţean Hunedoara, Mu-l Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Muzeul Național de Istorie a Transil-iei, în colaborare cu Primăria Comu-Sarmizegetusa, organizează Ziua

ţilor deschise în cadrul sitului arhe-gic de la Ulpia Traiana Sarmizegetu-Evenimentul va avea loc miercuri, 2tembrie 2015, începând cu ora 10.00. 

«Tot cu această ocazie va avea loc şizită de documentare a unei delegațiiSerbia, Croația şi Bulgaria, implicate

derularea proiectului co-nanțat deunea Europeană, intitulat „Rute cul-

ale în zona inferioară şi de mijloc anării II – Ruta împăraților romani şia dunăreană a vinului pe piața turis-” şi implementat în perioada aprilie

4 – septembrie 2015.  Vizita este organizată de Autorita-

tea Națională pentru Turism, care parti-cipă în calitate de partener în cadrul

proiectului menționat, alături de organi-zații din Bulgaria, Croația, România şiSerbia, obiectivul principal ind creşte-rea competitivității celor două produseturistice transnaționale: „Ruta împărați-lor romani” şi „Ruta dunăreană a vinu-lui”.

Comuna Sarmizegetusa (județulHunedoara) prin situl roman Ulpia Tra-iana Sarmizegetusa este inclusă în „Ruta

 împăraților romani”, alături de alte 18situri romane din Bulgaria, Croația, Ro-mânia şi Serbia. Una dintre realizărileprezentului proiect este obținerea certi-cării „Rutei împăraților romani şi a

 vinului de-a lungul Dunării”, ca şi rutăculturală europeană a Consiliului Euro-

pei, eveniment care a avut loc în lunamai a acestui an. În cadrul derulării pro-iectului, pe lângă alte obiective, sunt

prevăzute şi asemenea vizite de docu-mentare atât pentru reprezentanții situ-rilor incluse în rută, cât şi pentru jurna-lişti şi agenții de turism.

Delegația care va vizita Ulpia Traia-na Sarmizegetusa în data de 2 septem-brie (în cadrul proiectului din Româniamai sunt incluse siturile de la Adamclisi,Histria, Apulum şi Roşia Montană), estecompusă din Milos Gajic, consilier încadrul Ministerului Culturii şi Comuni-cării, Departamentul pentru patrimoniucultural, Bora Dimitrijevic, director al

Muzeului Național Zajecar şi Elena Va-sic Petrovic, de la Nis (Serbia); reprezen-tanți ai Centrului de Informare Turisticădin Belogradchik şi Dr. Nikolay Nenov,director al Muzeului regional de istoriedin Ruse (Bulgaria); Dora Kušan Špalj,consilier în cadrul Muzeului de arheolo-gie din Zagreb, Zvonimir Rajković, di-rector al Centrului de Informare Turisti-că Siska, Toni Glucina, director al Muze-ului Arheologic Narona din Vid şi Ema

 Višić-Ljubić, curator superior al situluiarheologic Salona, de la Muzeul Arheo-logic din Split (Croația). Totodată, dele-gația va însoțită de către Nikola Stani-sa, de la Centrul Dunărean de Compe-tențe din Belgrad. Scopul vizitei este, înprincipal, întărirea colaborării între in-stituțiile partenere din cele patru țări în

cadrul „Rutei Împăraților Romani”.» Aprecizat doamna Liliana Țolaş, manage-rul Muzeului Civilizației Dacice şi Ro-mane Deva . 

Membrii delegației vor susține înaceeaşi zi, conform programului ZileiPorților Deschise pe care îl prezentămmai jos, şi o conferință de presă care vaavea loc la ora 17.30 în Sala de Consiliu aPrimăriei Comunei Sarmizegetusa. 

Programul acțiunilor derulate cu prile- jul ZILEI PORȚILOR DESCHISE

de la

Ulpia Traiana Sarmizegetusa 

Orele 10.00; 12.00 şi 14.00 – Ghidajede specialitate în perimetrul sitului 

Ora 15.00 – Deschiderea atelierelorde arheologie experimentală 

Ora 16.00 – Sosirea delegației dinSerbia, Croația şi Bulgaria

Ora 17.30 – Conferință de presă sus-ținută de membrii delegației din Serbia,Croația şi Bulgaria, la Sala de Consiliu aPrimăriei Comunei Sarmizegetusa, lacare vor participa şi Adrian Nicolae Da-

 vid, preşedintele Consiliului JudețeanHunedoara, şi Cornel Mihai Todoni,primarul Comunei Sarmizegetusa

Ora 18.30 – Vizitarea Muzeului de

 Arheologie din Sarmizegetusa, secție aMuzeului Civilizației Dacice şi RomaneDeva. 

Dar hai să o luăm băbește, ce este IAP ? 

Indicele Activității ParlamentareP) a fost creat pentru monitorizareavității parlamentare şi astfel a pututlasicată activitatea partidelor parla-

ntare, a deputaților şi senatorilor lael individual în actualul mandat. În urma centralizării datelor statisti-cantitative privind activitatea parla-ntară de la inaugurarea prezenteislaturi la 22 decembrie 2012 până laiunie 2015, deci în cele cinci sesiunilamentare, s-a stabilit valoarea indi-ui atât la nivel individual pentru e-e parlamentar, cât şi la nivelul grupu-r parlamentare. 

Topul aleșilor hunedoreni În topul celor mai active 15 femeilamentar după valoarea IAP din Ca-ra Deputaților, din județul Hunedoa-pe locul 5 o regăsim pe Carmen Hă-

(PNL), cu valoarea IAP de 89,05, cude iniţiative legislative, 120 de luăricuvânt, 95 declaraţii politice, 121 de

erpelări şi întrebări şi 12 moţiuni sem-e, iar pe locul 12 pe Natalia IntoteroD), cu valoarea IAP de 58,1, cu 54 deiative legislative, 93 de luări de cu-t, 76 declaraţii politice, 23 de interpe-şi întrebări şi 0 moţiuni semnate.  În clasamentul general al parlamen-lor (554 senatori şi deputați) senato-

rul hunedorean Haralambie Vochițoiu(UNPR) se situează pe poziția 29, cu

 valoarea IAP de 96,3, cu 40 de iniţiativelegislative, 262 luări de cuvânt, 22 decla-raţii politice, 96 interpelări şi întrebări şi0 moţiuni semnate, pe locul 37 este de-

putatul Carmen Hărău (PNL), iar pelocul 79, deputatul Natalia Intotero(PSD). Pe locul 117 îl găsim pe deputatulLaurențiu Nistor (PSD) cu valoarea IAPde 46,6, cu 52 iniţiative legislative, 75luări de cuvânt, 56 declaraţii politice, 7interpelări şi întrebări şi 0 moţiuni sem-nate. 

Zona puturoșilor hunedoreni Pe locul 217 este deputatul Bogdan

Țîmpău (PNL) cu valoarea IAP de 31,1, cu36 iniţiative legislative, 40 luări de cu-

 vânt, 12 declaraţii politice, 44 interpelărişi întrebări şi 13 moţiuni semnate. 

Senatorul hunedorean Mariana Câm-peanu (PNL) se situează pe poziția 295cu valoarea IAP de 23,25, cu 14 iniţiativelegislative, 75 luări de cuvânt, 0 decla-raţii politice, 1 interpelări şi întrebări şi 4moţiuni semnate. 

 În acest clasament, pe locul 312 seaă senatorul Dorin Păran (PNL) cu

 valoarea IAP de 21,45, cu 36 iniţiativelegislative, 23 luări de cuvânt, 22 decla-raţii politice, 0 interpelări şi întrebări şi5 moţiuni semnate. 

Locul 373 îi revine deputatului Mircia

Muntean (PSD) cu valoarea IAP de 17,4,cu 29 iniţiative legislative, 15 luări decuvânt, 13 declaraţii politice, 7 interpe-lări şi întrebări şi 13 moţiuni semnate.  

Deputatul Cristian Resmeriță (PSD)se aă pe locul 379 cu valoarea IAP de16,95, cu 36 iniţiative legislative, 6 luăride cuvânt, 3 declaraţii politice, 27 inter-pelări şi întrebări şi 0 moţiuni semnate.  

Spre nalul clasamentului, pe locul

526 se aă deputatul Sorin Marica (PSD– intrat în Parlamentul României în16.06.2014, în locul liberalului Dan RaduRuşanu) cu valoarea IAP de 5,5, cu 15iniţiative legislative, 1 luări de cuvânt, 0declaraţii politice, 5 interpelări şi între-bări şi 0 moţiuni semnate. 

Dan Orghici Resursa: http://hunedoaraplus.ro/ 

Potrivit unei analize extrem de interesante pe un parametru numitdicele Activității Parlamentare (IAP), avem și noi o minimă radiograectivității parlamentarilor hunedoreni în legislativul țării. Astfel, pe

urt, avem doi campioni, Carmen Hărău la Camera Deputaților, și Hara-mbie Vochițoiu la Senat, și parlamentari leneși, respectiv Bogdan Țîm-u, Mircia Muntean, Cristian Resmeriță și Sorin Marica, între deputați,Mariana Câmpeanu și Dorin Păran, între senatori.

Locul 312 - senatorul Dorin Păran

(PNL) Locul 12 - deputata Natalia

Intotero (PSD) 

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 6/16VORBA se ascultă dar se şi citeşteagina 6 

Amintirile, dacă am învăţat cevaele, ne pot ajuta să ne denim com-

enţele. Când eram tânăr eu şi cu frateu conduceam casa, gospodăria, lu-rile utile şi inutile, dar tataihnească-se în pace în parohia luienie Boca) ne spunea clar la ecaretrebuia să facem, pe zi, ore şi pe ter-n lung, după care urmau întrebările:ăcut?, iar faţa senină însemna mulţu-e, cutele de pe frunte însemnau: păi

i-am spus? De la această amintire n-mai fost ,,pas cu pas’’, ci ,,în primul şiprimul rând’’ un singur pas până lastatarea din zilele noastre: Aş bunpreşedinte sau prim-  ministru, tot

t de bun ca şi cei în funcţie pentru căor li se spune scurt şi clar ce au deut de către una însărcinată pe la de-tamentul de stat, cu precizarea ,,aveţiă până revin’’! 

Nu spun că aş mai bun decât ei,i aş putea şi eu să plec la Baku, Du-Madeira, Turcia, Brazilia, Caraibe şi

vă las la informările pe surse ale papa-zilor. Eu mi-aş lua şi nepoţii, nu nu-

i soţia, să vadă cum se trăieşte mocanivel înalt. Apoi mai e o chestie: ded i s-a sugerat lui Tsipras: vezi, că lasunt multe serpentine şi s-ar putea

intri pe vreuna în vrie, iar grecul a

acceptat mai multe condiţii decât erauiniţial în propoziţie, nu mai am curajulsă spun că aş mai bun decât ei, dartotuşi nu mi-aş plecat moţul (ca moţ

 veritabil) dând din cap: Yes. Prezidentula convocat pe 12 ianuarie, deci imediatdupă intrarea în pâine, CSAT-ul şi a ce-rut suplimentarea fondurilor armatei la2 % din PIB, iar asistenţa s-a conformat:dacă aşa trebuie, aşa facem! Precizareacelor cu PIB-ul ind: ,,fără comentarii’’,domnul Preşedinte n-a întrebat, ca să nule trezească unora şi altora coşmaruri,dar eu aş întrebat (de kiki) la ce netrebuie blindate, doar nu mai suntem laKursk-  Orel, R1, R2 (rachetele) vin prinaer şi în cazul în care ,,celovecii’’ ajung,după cât de dragi le suntem, iar pe aici(nu se ştie niciodată) îi vom decora şi peei? Îi ştim mari amatori de pescuit pebraţul Chilia şi la veto-ul lor opus Ucrai-nei: ,,noi v -am dat-o, noi v -o luăm’’, cu obază pe Insula Şerpilor, ne putem aştep-ta la focuri de articii. Îi recunoaştem şi

pe unii şi pe alţii de ,,prieteni sau foştiprieteni’’, de ,,parteneri sau foşti parte-neri’’ care ne-au mângâiat pe creştet,dar ne-au mai dat şi ne mai dau câteuna după cap. 

Nu ştiu cum se face că şi noi vremsă mergem din victorie în victorie şidoamna Victoria a venit în vâjâială ime-diat după alegerea preşedintelui, însăeu ca prim-ministru aş zis pe ici, pecolo ,,aiasta nu se poate’’, adică să pri-

 vatizăm şi ce ne-a mai rămas, aş lăsat-o cu doamna Iohannis la o cafea să sedelecteze cu ultimele articole vestimen-tare de pe Broadway pentru că m-ar durut genunchii de atâta stat în picioa-re în faţa ei, chiar dacă aş făcut -ode ,,mouton-dore’’. Cu competenţele(zic unii că nu le am, dar nici ei nu le-

au) este simplu: le-aş delega consilieri-lor, nu pe domenii, ci ,,colaborativ’’ şiaş pleca la mare, munte, la mare, nupentru mult timp pentru că ambasado-rul proaspăt numit se interesează zi şinoapte de corupţia şi infrastructura dela noi, probabl Bechtel vrea să revină. Pe

domnul ambasador l-

aş întreba cum ecu Legea 217 / 2015, a cărei începuturisunt la 917 şi dacă a venit de la Washin-gton cu ceva noutăţi privind normele deaplicare.

Pe prietenii (foşti, actuali, viitori)i-aş întreba: nu puteţi sta pe la casele

 voastre?, iar pe băsiştii foşti şi actuali(cretinei, cum le zice unul), cât şi pedeştepţii-  deştepţilor îi întreb: ce rost

mai are gargara televizată pe Legea(impusă) 217 după adoptare, parafare şipromulgare? 

Ion Herdea

„Limba română estedumnezeiesc 

de frumoasă”Nichita Hristea Stănescu) 

În dimineaţa dintâi a luniine Septembrie..., gândul cele vine la trezire, îmi spuse săşez aşternutul de cuvinte,tul unei presimţite toamnetimpurii...Mediile noii înre-

mentări, ca să nu zic noiiini, jubilează plurisemanti-, iar elitele remanenţei tota-re, unii nonagenari, unular x de o sută de ani, ( aro-nul Neagu Djuvara, cu un

digree fascinant!) se perindăecranele aplatizate post

ftalmice... Agonia lui Gutenberg, ester aparentă, propagândismul

sus scornitei sintagme avo-eşti „ factori perturbanţi”,

uleză şi reculează aproapeă precedent,,, dar cu .. ante-ente... Delirăm sub zodialamei…

Iată ce scria pleiadica Inge-borg Bachman, losof şi poetde geniu, originară austriacă,denită de exegeţi drept „ opoetă a Omenescului „ cu me-

lodicitatea versului liber”, viaHoelderlin” .( traducere GloriaEva Evu, ica mea în exil înGermania.)... 

 „Dar spre unde suntem duşi / i fără grijă i fără grijă /de se-

ntunecă, de se-nziură/ i fără griă/ dar cu muzică/ li să ne gândim veseli/avînd în vederesfîrşitul/ cu muzică/ şi undeducem/ în cel mai bun caz/ în-trebărtiler şi spiame tuturoranilor/ în spălătoria pentru vise

 i fără grijă/ dar ce se întâmplă/ în cel mai bun caz/ când paceamorţii/ intră.”( Reclamă). 

*traducere Gloria Eva Evu,ica mea în exil în Germa-nia.)...* 

Septembrie al meu nataleste canicular şi oareum măsimt ocrotit de „ locuirea poeti-că”, cum dixit Heidegger laHoelderlin, de spaţiul montan- 

sanctuaric, iar agitaţia cu „ ziualimbii române” îmi pare maidegrabă una carnavalescă, „ dereclamă”. Ce re-clamează elite-le sus ( sures) citate? ). 

Parafrazic ipocrit la motto-

ul acestor opinii, o îndumneze-ire a limbii, numai că decăzută

 în politikon! Culpa ar că eiştiu ce fac! Cartea românească,prin judecătorii zilei, se scrie în

 ÎNCHISORI, sub efectul Coan-dă a Corupției! Bipedul scrib aredevenit patruped, dacă nureptilian. O limbă română înamestec, ca surogatele de cafea

din sintezismul ceauşescoid.Poetul  înâţelege, sau ba, aceas-ta! Criticarzii, sans organon, au

ceea ce medicina numeşte „simptomul organului amputat”. 

* Mulţi sunt ceea ce înseamnă

numele lor de botez, şi mai

mulţi cei care sunt ceea ce în-seamnă poreclele lor. Tot astfelşi conceptele. 

Umanul îngîndurat..., nu arecum să îşi epuizeze Utopiile,prin aceea căele, s-a spus,mişcă lumea...Dar încotro, vor-ba poetei Ingeborg? 

Bibliotecile se precipită chi-ar sub o egidă aşa-zis „Noapteabibliotecilor”... Mda. Sintagmecare ne vion în minte: „per pe-des apostolorum”; „pedera-

strism”; „oaia cu cinci picioare”;„alien, ul turmei”; „androgi-nia”; „Via Appia!”; „tangoul

bitangilor”; „trilanţul”; „factoriperturbanţi” (avocaţii, justiţia,politikonderia...); „hermafro-

ditia textului”; „coparticipareafectivă”; „acceleratoul de vise”;„scrisul tahionic”; „distorsiune-

contorsiune-diversiune”;„subtelepatie”... Lulu, robulminerilor lui Anunaki”. „Roşiamontana”...; „Noua imigraţie,hibrisul, mutaţia, esperanto”. 

Citeşte şi crede ce vrei! Epi-goniada se repetă. Amestecullimbilor e coborârea de duh,neh? Traduttore, traditore...”Simţiri reci, harfe zdrobi-

te” (Epigonii, Mihail Emines-cu)... - va urma?-

Eugen Evu

 ALBINA COOP ORASTIE,face cunoscut clienților săi: 

Magazinul UZ CASNIC din Piață Greu, s-a mutat pe

strada EROILOR - la parterul blocului.

E peste drum de LIDL - lângă STUDIOUL FOTO CAZAN. 

alte bunuri de uz casnic și gospodăresc

.

Nu ezitați să ne căutați

Aş f ... (Pamet) 

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 7/16agina 7

 

O întrebare/cerere a fostă primăriei din Orăștie, re-toare la castanii din parculnicipiului -  în data de08.2015 -  pentru care s-a

mit numărul de înregistrare7. Conform Articolului 8 dinGEA nr. 544 din 12 octom-e 2001, privind liberul ac-la informațiile de interes

blic (republicată)”, existăuă termene de răspuns: 10

pentru informații de com-xitate redusă și 30 de zile

ntru informații de complexi-e ridicată. În caz de imposi-tate a respectării termenuluirt, autoritatea apelată trebu-ă comunice (în scris) amâ-ea răspunsului până la allea termen – cel de 30 de. ref.: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413#id_artA65) 

Nu a fost comunicată redac-înștiințarea de amânare

nă la al doilea termen, de 30.În data de 2 septembrie 2015iră și termenul de 30 de zile,care, și în opinia mea, credprimăria nu-l va respecta,nd în vedere atitudinea de

păsare dovedită prin încălca-protocolului legal privind

ncadrarea în termenul de 10

. Deși este o problemă de oportanță doar aparent mino-în comparație cu alte neca-i ale municipiului nostru,st comportament nu poate zabil sub nici un motiv. Pe de altă parte, nu se poate

argumenta incapacitatea nan-ciară de a gestiona această situ-ație (a tratării castanilor), în-trucât bani pentru alte activitățicare nu sunt necesare s-au găsit

din plin.Și dacă ar să utilizăm un

cuvânt mai potrivit, pentru a dao metodologie mai bună dealocare a banilor în bugetulmunicipal, atunci acesta ar - NECESITATEA. Uscarea casta-nilor este o stare de NECESITA-TE, iar pe o altă treaptă de im-portanță, disconfortul vizitato-rilor parcului, creat de uscareaprematură a frunzelor (și pe

 viitor, a copacilor) va deveni orealitate certă, dacă nu se vaface nimic. 

Necesitatea și dezvoltarea aupriorități diferite. Prima e nece-sitatea, și apoi vine dezvoltarea.Repari ce trebuie musai, și apoifaci ceva nou. 

La partea de dezvoltare, înplanul de dezvoltare a munici-piului nostru, plan stufos șiridicol în același timp, sespune că nu suntem nici pedeparte unde ar trebui săm, cu norma de spații

 verzi pe cap de locuitor, șică trebuie luate măsuripentru a rezolva acest de-cit. 

Ei bine, există două me-tode pentru a rezolva aceastăproblemă: 

1. Să se facă ceea ce trebuie,pentru a prezerva ceea ce existăși să e create noi spații verzi. 

2. Să se mențină „creșterea”actuală a municipiului, și prin

depopulare se va ajunge la nor-ma dorită. Dar tare mă tem căar putea exista și pericolul re-gresului, cu o asemenea menta-litate. 

Până acum sunt semne certecă, statistic vorbind, cea de-adoua metodă este în funcție. 

Pe de altă parte, urmând oaltă logică, prin neglijarea spa-țiilor verzi, nu numai că nu seaplică planul de dezvoltare, darse distruge un bun comunitar,ceea ce se traduce ca ind oaltă încălcare de lege – prinneglijență.

De fapt, planul de dezvoltareoricum nu se aplică, indcă nuse vede nici un document ope-rativ derivat din acest plan, șinici nu existăsemne că

s-ar dori un raport anual deprezentare a stadiului de înde-plinire al acestuia. Acest docu-ment de fațadă a dus doar lacheltuirea de fonduri aiurea,

fără rezultate notabile în creș-terea municipiului. 

O spun acum, și o voi maispune și în viitor: Dezvoltareamunicipiului este prea lentăfață de cum ar trebui să e. Sefac lucruri noi în Orăștie, darmult prea puține -  comparativcu ce se întâmplă prin altepărți. Dacă ar să aleg o mas-cotă pentru municipiul nostru,aș alege (pentru momentul defață) o broască țestoasă – bătrâ-nă, și cu carapacea roasă înmulte locuri. 

Practic, avemde a face

cu un regres, și asta se vede lademograe. 

 În perioada imediat urmă-toare articolului de semnalare aproblemei, am avut discuții cu

câteva persoane, referitor laproblema castanilor. Ce pot să

 vă spun, este că majoritară afost atitudinea de neacțiune.Din două motive: Cei bine așe-zați în societate, s-au eschivat -

scârbiți de experiența unor de-mersuri personale anterioare cuautoritățile; Iar cei mai ravi, s-

au temut. De ce anume?... Pro-babil de faptul că ind o comu-nitate așa de mică, neșansa

 întâmplării de „a călca” o relație„pe coadă” ar aduce mai multeneajunsuri decât menținereastatu-quo-ului actual.

Și din cauza aceasta, institu-ții de interes local, precum pri-măria Orăștie, manifestă ase-menea atitudini, indcă li sepermite. 

Bravo celor care au semnatpetiția cu curaj, conștienți

ind că dacă nu se face ni-mic, pot pierde lucruridragi, mai repede decât arcrede.

 Încă se mai poate semnapetiția -  la adresa(respectând întocmai ma-

 jusculele și minusculele)http://bit.ly/1OGS3r2 

 Așul de campanie se poatedescărca de la adresa (res-

pectând întocmai majusculeleși minusculele): http://bit.ly/1OPb9eE 

Florin Jurca – Orăștie

unii de alţii de fel fără ori cuoricare motiv 

Mexico City, Panama City (CiudadPanamá), Oklahoma City, Kuweit

y, Bucharest City… la astea le daue-n erberea lor dac-o să e. Ar

i : Kabul (Afghanistan), Tiranabania), Algiers (Algeria), Andorra lala (Andorra), Luanda (Angola), Saintn’s (Antigua and Barbuda), Lilongwealawi). Și evident că n-am nicio trea-cu dumnealor. Dar am ce am cu

mișoara City, Cluj City și evident De-City, Hunedoara City and Orăștiey, că p’aicea bântui de mă-nvârt și-eobște-n concluzie astea mă intere-ză. 

Deva CitySe știe că-i cu craterele și cu praful

fapt îi făcută praf în cratere și mailt d’atâta n-are rost să mă repet pânăla iarnă. Orăștie City pare-se c-o

pat deocamdată de supliciu, iar Hu-doara City oricum îi vraiște de când ou, dacă are farmecul ei nici într-un

caz nu se datorează vreunor edilimai mult turbaţi decât conștienţi.Mă, da’ ce se-ntâmplă-ncât ale do-uă mari capitale românești vesticăși centrală, de sunt tot de izbeliște?Păcat, mare păcat. Moda șantieruluitâmpit îi la mare preţ vede-se traba și

acolo unde chiar mă doare mai taredecât aproape imediat, pentru că amprostia de-a mă raporta la valori consa-crate înainte chiar de a-mi aminti undemă au. 

Timișoara-iabsolut indenită-n plan edilitar-urbanistic vorbind, varză bună de mu-rătură de aruncat în borcan; de la uncap la altu’ numa’ s-o pui pă roţi să-i daidrumu’ la vale să vezi cum să desface-npărţîle componente. O tâmpenie deșănţureală se-ntinde pe tot traseulcândva turistic al Tramvaiului numărul1, de la Staţia Gară până la Pădurea Ver-de. Asta-nsemnând cu tot cu Conti, cuPiaţa Traian, cu aproape un ceas detrac pe șine. Unde-i liniște? Da! În

Piaţa Operei, altundeva oare unde? 

Ce-i cu Clujul?

Ghici ciupercă, oare ce-ar putea ?Sucient să ai priveliștea din Troleibu-zul numărul 5, de la Piaţa Libertăţii sauUnirii, până la Aeroport. Nenorocirea-i

 văzută liniștită cu ochii e ei limpezida’ putând și la o adică aburiţi. Unhaos de intersecţii și giratorii musaideviate la un moment dat pentru a faceloc grămadă unor megaliptice greţoșe-nii voit contemporane pe post de viitorcentru urban încă unu’ că nu-s de-

ajuns.Ce-i drept, frumuseţea centrului

ăstei una capitale nu a fost încă com-promisă. Îi aceeași de când și pânăcând. Trecând prin dumneaei am dat și

de primăria lu’ numitu’ boc emil, chiaram vrut să-l salut și să-l întreb dacă nucare cumva-și mută fundu’ cu tăt cu

fotoliu, drept la periferie, da ind sâm-bătă și ne-zi de șapagă, o fost ș-acesta

 vreu motiv de n-

o fost p’acolo. 

Chiar că habar n-oi avea după ce ionu pricep de ce nu prea răsare nimic înţara asta, unde o grămadă de bani seduc de-a-n moaca pă gârlă. Toate să-

ncep și nu să gată mai nimic. Nici n-arerost să mai zic despre autostrăzile ajun-se-n câmp unde zac bine-merci. Pe lân-gă drumuri de toate felurile, niciungard nu-i în stare de-a vr’odată pălinia de plutire.

 În rest chiar că toate bune, îi lalocu’ dumisale România perfectă! Răunumai’ că-i datoare până păstă cap,totalmente aiurea-n miriștea postmo-dernei colonizări vrute-nevrute c’așa

trăbă.

Daniel Marian

Frumoasele oraşe urâte

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 8/16Pagina 8  

Când istoria ajunge pe mâna

amatorilorimona Sora - ”Fortărețe daci-

ce din Munții Orăștiei”) 

La începutul lunii martie 2010, s-ansat o serie de şapte volume ilustrate,dicate monumentelor din România,scrise în lista Patrimoniului Mondialnesco. Proiectul a fost susţinut nanci-de Institutul Cultural Român. Cărţilefost editate de editura Artec din Sego-

a şi au fost tipărite în Spania. Textelefost încredinţate unor personalităţi

culturii romane: Teodor Baconskysericile din lemn din Maramureş),agu Djuvara (mănăstirile din Moldo-

), Emil Hurezeanu (bisericile fortica-

din Transilvania), Ioana Pârvulescughişoara), Radu Anton Roman (Deltaunării), Bogdan Tataru-Cazaban

mănăstirea Horezu) şi Simona Soraetăţile dacice din Munții Orăştiei).xtele celor şapte volume au fost coor-nate de Ioana Zlotescu, care a asiguratologul pentru ecare volum în parte.rectorul General al Unesco, Koichiroatsuura, a semnat un cuvânt înainte,clus în toate volumele. Textele sunt în

mba engleză şi în limba română. 

 Amintiri cu cravată roşie 

 Volumul ”Fortărețe dacice dinunţii Orăştiei” însumează 142 de paginiilustraţii color şi este comercializat la

eţul de 149 lei. Cuvântul înainte al luiatsuura îşi găseşte probabil cel maifericit loc în acest volum, deoarecerectorul Unesco felicita pe cetăţenii şitorităţile din România ”pentru dedi-ţia lor în conservarea şi menţinerealorilor acestor situri” -  lucru poatelabil pentru alte monumente, dar nuntru cetăţile dacice. 

Introducerea Ioanei Zlotescu denotăetantism. Informaţii precum descope-ea de cranii cu trepanaţii la Sarmize-tusa Regia sau credinţa în reîncarnare

dacilor sunt total eronate, exprimări cărcularitatea rotundă a sanctuarelor”,adiul primitiv -rural” al dacilor, ”cetăţi

rticate” - cât se poate de nefericite. 

Textul propriu-zis al albumului estemnat de Simona Sora, critic literar,ctor în lologie, cadru didactic la Fa-

cultatea de Litere a Universităţii Bucu-reşti. În afara faptului că este născută înDeva, cu greu vom găsi alte argumentecare să justice recomandarea sa pentruscrierea acestui text. 

Marcajul copilăriei din vremea co-munistă se simte de la început, în textulautoarei, care recunoaşte că multă vre-me a crezut că Sarmizegetusa dacică se

aa la Ulpia Traiana, locul în care în vremea când era pioniera, se juca cucolegii ei, împărţindu-se în daci şi ro-mani, după forma lobului urechii. Totdin copilărie, autoarea îşi aminteşte depoveşti oribile, cu tracanţi de kosonicare treceau aurul peste graniţă, înburţile spintecate ale unor copii mici,folosiţi pe post de sinistre valize. Astfel,din acele vremuri, în mintea autoarei s-aconturat o imagine a lumii dacilor aatăsub semnul unui ”amestec indistinct deutopie, ideologie şi lm de groază”. Ima-ginea din copilărie nu s-a luminat pesteani, căci acum autoarea deneşte Daciaprin trei ingrediente deconcertante:”utopia, gura eroului civilizator şi im-precizia geogracă”. 

Coşmarurile care îi bântuie imagi-naţia nu au legătură cu istoria dacilor, cisunt introduse în text din surse neistori-ce, pentru a tulbura şi mai mult o imagi-ne neclară a acestei epoci: Dacia a fost

 întemeiată de ul lui Hercule şi al şer-poaicei Echidna (după Nicolae Densusia-nu; mitul se referă însă la eroii-fondatoriai Scitiei, nu ai Daciei); Zamolxe estealungat de daci şi se reîntoarce pentru a ucis de aceştia, că blasfemiator al pro-priului templu (după Lucian Blaga); Ha-drian dă foc sinistrei grămezi de dacicare s-au sinucis bând otravă (după ro-manul istoric al Margueritei Yourcenar).

 Însă cele două idei care marchează obse-siv întregul text, de la un capăt la altul,sunt utopia şi nebunia. Dacii vor în-soţiţi în întreaga lor istorie de o aură denebunie, susţine doamna Sora, întregullor univers e dominat de ”paranoia ge-ton”, iar Dacia va ieşi din zona”nebuniei” doar după cucerirea sa decătre Traian. Columna lui Traian nu esteun izvor istoric, ci ”un plonjon în uto-pie”, cetăţile dacice îl predispun ”pe vizi-tatorul ingenuu la toate utopiile”, elereprezintă prima redută a utopiei geto-

dacice, Dacia a fost un rezervor de uto-pie pentru tracomani şi cronicarii medi-evali occidentali. 

Iubitul lui Pitagora 

Una din ipostazele sub care e în-făţişat Zamolxis este aceea de iubit al luiPitagora, deci homosexual. O asemeneainterpretare nemaiauzită, e că îiaparţine autoarei, e că a luat-o de un-deva, nu poate avea relevanță într-untext, şi aşa limitat ca întindere, în caretrebuia cuprins esenţialul despre cetăţiledacice din Munţii Orăştiei. De altfel,doamna Sora amestecă adesea infor-maţiile serioase cu anecdoticul, uneorifăcând-o cu naivitate. De pildă, sora luiDecebal, pomenită de Dio Cassius (care

 însă nu ne spune cum o chema), se nu-meşte în textul plătit de ICR ”Andrada”,la fel ca personajul din lmul artistic

”Columna”, din copilăria doamnei Sora.Intrarea în cetatea Piatra Roşie, undespune autoarea că ar fost capturată

 Andrada, se făcea printr-o poartă monu-mentală de stejar (oare tot în lm o

 văzut-o?), aată acum la Muzeul de Isto-rie din Bucureşti. Aşa cum nu s-au păs-trat porţi de lemn timp de 2000 de ani,nu există nici ziduri de andezit, cumgreşit susţine autoarea. Comoara lui De-cebal este îngropată ba la rădăcina unuifrasin secular, ba în albia unui râu, Sn-

xul din Bucegi este ”sediul (!) Kogaionu-lui”, ceramică pictată de la Sarmize-getusa Regia aparține Daciei ”pre-

istorice”... Iar şirul inexactităților şi algafelor este îngrijorător de lung. 

 În ochii autoarei, ţinuturile în carese aa cetăţile dacilor capătă atributehiperbolice, capabile să descurajeze celmai hotărât turist. Câini uriaşi bântuietraseul spre Blidaru, cisterna din aceastăcetate este ”imensă şi înfricoşătoare”, ”ocavernă ce-ţi provoacă ameţeli”, drumulspre Sarmizegetusa e surpat şi adeseablocat de copaci (armaţie neactuală,repetată în mai multe rânduri), Banița seaa într-o zonă ”sălbatică şi întunecată” ,turnurile de la Costeşti au 5-6 metri (celpuţin dublu faţă de dimensiunile reale),traseele spre cetăţi sunt pline de capcaneşi piedici, în ne, întreaga zonă are un”aer crepuscular”. 

”Pontifcele” lui Ovidiu 

ICR a preferat pentru acest proiectdoi fotogra spanioli, Jose M. Diez şiCarlos Horcajo, care sunt de altfel pro-prietarii editurii care a tipărit cartea. Lalucrare au mai contribuit Eugen Pescaru,cu fotograi, şi Ariana Rusu-Pescaru, darşi Gelu Florea, cu desene. Majoritateafotograilor, deşi de foarte bună calitate,au fost făcute pe ploaie şi ceaţă, soarelestrălucind mai mult în imaginile surprin-se în Bucegi. Unele dintre cetăţi suntconsiderate ”fantomatice”, aşa încât niciautoarea, nici fotograi nu au reuşit să le

 vadă.La Banița au văzut peştera Bolii, din

care ni se oferă două fotograi, un tunelprin care trece o cale ferată, care,deşi se aă pe teren perfectdrept, e abordat ”pieptiş” în ex-primarea autoarei, şi clasica ima-gine a Dealului Bolii. Este evi-dent că nici doamna Sora, nicifotograi nu au urcat pe dealulpe care s-a aat cândva cetatea,unde ar putut fotograa uncolţ de zid, o piatră din monu-mentala scară antică sau cel

puţin o panoramă a Văii Jiului.Nici cetatea de la Piatra Ro-şie nu este mai ”reală”: doar douăimagini luate de departe, pe timpde iarnă, probabil de către EugenPescaru, cu dealul în vârful căru-ia se aa ruinele cetăţii. Autoareaşi fotograi nu au urcat nici aici,căci dacă ar făcut-o, ar avutcu siguranţă ce vedea: drumuldacic pavat care urcă prin pădu-re, unic şi spectaculos, intrarea

 în cetate, zidurile, un turn, ValeaRoşie ce şerpuieşte ameţitor lapoala dealului. Nu au ajuns pro-babil nici la poale, de unde pu-teau surprinde un prim-plan

impresionant cu stânca pe carese aă ruinele cetăţii.  În ansamblu, deşi dovedeşte

efort în documentare, textul este supltrului subiectiv al autoarei, în viziuncăreia lumea dacilor este o lume utopicdominată de nebunie, de frisoane coşmaruri, fără legătură cu prezentul (uşurare, nu-i aşa?), sursa de inspiraţdoar pentru tracomani, căutători de aşi turişti metazici. 

Ediţia este prost îngrijită, în te

abundă numeroase greşeli, deşi există ucorector (Teodora Olteanu). Traducer

 în şi din engleza sunt slabe, deşi tradcătorul, Virgil Olteanu, a fost dublat dermă de traduceri care a făcut revizinea stilului. Geţii sunt numiţi în engleGetons în loc de Getae, poetul Ovideste autorul lucrării Pontice în loc Pontice, peştera Bolii este tradusă ”TCave of Illness”, deşi nu e vorba de bolă, ci de un proprietar de pământuri nume Bolea, iar imaginea capetelor duşmani înpte în pari, sculptată Columna, este catalogată de autoadrept ”horror”, iar de traducător dre”savoury” (savuroasă). Din păcate, cartnu a beneciat de revizia unui consutant de specialitate, istoric sau arheolog

 Această lucrare este destinată prmovării în lume a culturii române, reprzentată în cazul de faţă de cetăţile dacidin Munţii Orăştiei. Ar fost de aşteptsă aăm mai multe despre valoarea istrico-culturală a acestor monumentdespre importanţa valoricării lor şi depre conexiunile noastre cu trecutul. Ditre cele şapte monumente UNESCcetăţile dacice din Munţii Orăştiei reprzentau subiectul cel mai dicil, tocmprin pericolul alunecării în direcţii nefricite de interpretare. De aceea, Instittul Cultural Român ar avut obligaţia consulte un specialist şi să supună text

unei revizii de specialitate. În formă care a ajuns pe piaţă, lucrarea nu fanici un serviciu culturii române! Şi nautorilor! 

 Aurora Pethttp://www.formula-as.r

Sculptură romană din timpul împă-ratului Traian înfățișand un dac

( Via dei Coronari, Italia) 

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 9/16agina 9

 

nul dintre cele mai impor-evenimente culturale din

ul Hunedoara va avea locrioada 4-6 septembrie 2015ăgura Uroiului, o locațiecată de istorie și vestigii

ologice din toate timpurile, orașul Simeria. te vorba despre DacFest,

valul organizat de Primăriaului Simeria, Consiliul Ju-an Hunedoara, Ministerulretului și Sportului, Direcţiaeană pentru Sport și Tine-

Hunedoara, Direcţia Ju-ană pentru Cultură Hune-a, Muzeul Civilizaţiei Daci-

Romane Deva, Instituţiactului -  Judeţul Hunedoa-sociaţia „Terra Dacica Ae-”, Asociaţia Culturală pen-storie Vie Alba Iulia, cunul Inspectoratului pentruţii de Urgenţă „Iancu de

edoara” al Judeţului Hune-a, Inspectoratului Judeţeanandarmi „Decebal” Hune-a, Inspectoratului de Poliţieudeţului Hunedoara, Di-ei Silvice Hunedoara, și asorilor GETICA 95 COM. și AVA G.D. INVES-NT. erra Dacica Aeterna va șialături de prietenii de laIulia, pentru un sfârșit demână intens, dedicat pro-

ării istoriei antice și a turis-i cultural-istoric din zonă.acesta vor peste 100 de

actori, care vor desfășura înpublicului diferite scenariiualuri, activități civile de tipere și activități interactiveublicul. Luptele, de mareoare, se vor desfășura peeren bine delimitat, întreforticații temporare, una

ă și una romană, lăsândent spațiu pentru publiculorganizatorii speră, va

numeros decât anul trecut. intre atelierele pe care Ter-

acica Aeterna și colegii dinle vor organiza se numără

de erărie, ceramică, meta-stie, prelucrarea pielii, lem-, osului și cornului, țesăto-astronomie dacică și roma-ocuri de îndemânare, mo-ie, instrucție militară daci-

romană cu publicul doritor,ndrumarea și supraveghe-

rea membrilor celor două asoci-ații. 

 În apropierea evenimentului va exista o zonă de camparepăzită, unde pasionații de istorie

 veniți de la mari depărtări să îșipoată instala un cort; zona va dotată cu sursă de apă și toaleteecologice. 

Trupa de la Alba Iulia va prezentă, ca de obicei, cu legio-narii romani, luptătorii daci,dansatoarele și gladiatorii pecare publicul din Alba și nu nu-mai îi cunoaște deja foarte bine. 

Terra Dacica Aeterna a fost îninţată în 2007 la Cluj-Napoca, ind prima trupă dereconstituire istorică antică dinRomânia, cu peste 70 demembri din întreaga țară. TerraDacica Aeterna abordează as-pecte de viață civilă și militarăale civilizaţiilor dacică, romanăși sarmatică, având trei structurimilitare și mai multe atelierecivile, unde publicul poate săobserve meșteșuguri făcute du-pă modele și metode antice șichiar să participe activ, mai alescopiii. Asociația a introdus demai mulți ani în România con-ceptul ’’Lecția de istorie vie”, oalternativă de predare a istoriei,dedicată elevilor și nu numai, încare se îmbină armonios și util

explicațiile teoretice cu demon-strațiile practice. Romanii, dacii

și sarmații TDA vor din nou laSimeria în această toamnă, față

 în față pe câmpul de luptă șialături de public în tabăra civilă. 

DacFest este unul dintre celemai importante festivaluri dereconstituire istorică din Româ-nia, alături de Festivalul Apu-lum și Festivalul Cetăților Daci-ce, cu un înalt grad de seriozita-te și profesionalism asigurat decele două asociații care colabo-rează de cîțiva ani. 

DacFest este evenimentulcare nu trebuie ratat de pasiona-ții de istorie antică și de recon-stituire istorică la cel mai înaltnivel, care vor să retrăiască isto-ria așa cum a fost. 

Cristian Damiean 

PROGRAM DACFEST 2015 Vineri, 04.09.2015 - 

Simeria

Ora 20: Vizionarea lmului”Decoding Dacia” în fața Ca-sei de Cultură 

Ora 20.30: Paradă de costu-me antice si deschiderea oci-ală în faţa Casei de Cultură

Sâmbătă, 05.09.2015 –Măgura Uroiului

De la ora 11: Ateliere civile șimilitare anticeOra 12: Ghidaj specializat însitul arheologic Măgura Uro-iuluiOra 14: Concursul „Sica de

 Aur”, participă tineri dinorașul Simeria și comuna Ra-poltu MareOra 16: Concurs „Dacii și

Romanii”, participă presa hu-nedoreanăOra 17.30: Jocuri de gladia-tori

Ora 18: Ciocnirea civilizații-lorOra 19: Vizionarea lmului„Decoding Dacia”Ora 19.30: Concert de muzi-că rock și folk: Aspru, Focul

 ViuOra 21: Ritual „Focul Sacru”Ora 21.30: Recital Arhaica

Duminică, 06.09.2015 –Măgura Uroiului

De la ora 11: Ateliere civile șimilitare anticeOra 12: Ghidaj specializat însitul arheologic Măgura Uro-iuluiOra 14: Jocuri de gladiatoriOra 15.30: Ultima confrun-tare dintre daci și romaniOra 16.30: Lupta nalăOra 17: Spectacol folcloriștialte surprize… 

 Vă așteptăm cu drag!

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 10/16VORBA se aude dar se și citeștePagina 10

Mulţi cred că jurnalistulte înrobit evenimentelortidiene şi exprimă opiniisagere, încât nu conteazăcât prin articole perisabile,ai puţin prin totalitateaestora şi viziunea lor. Prinniţie, jurnalistul ar legatefemer, ca de o soartă!  

De aceea, poate, atuncind unui jurnalist, e şi detorietatea lui Cornel Nisto-

scu, apropiaţii i-au tipărit

itorialele, sub titlul 

 În caza-l tranziţiei 1997 - 00  (Editura Compania, Bu-reşti, 2015, volumele I, II,), puţini le mai analizează,nsiderându-le absorbite înomentul scrierii. Faptul nu

se pare justicat. Aceastan motivul simplu că în aces-volume este vorba nu nu-

ai de o cotitură în viaţa Ro-âniei, ci şi de una dintrecile publice principale, carea asumat jurnalismul veri-bil şi l-a reprezentat. 

Se ştie că Einstein a fost

student oarecare, că Wit-enstein nu s-a omorât cuistotel, iar Albert Camus nu

lăuda că l-a parcurs pent. Aşa stând lucrurile, săne aşteptăm însă la minu-

a inversă, ca din absolvenţiorice nivel să iasă perfor-

eri – în ştiinţă, în adminis-ţie, în artă, în jurnalism.ci măcar în confuzia de va-i ce s-a instalat la noi şirutează vizibil destulenţi! Cornel Nistorescu face

rnalism din studenţie, dar,buie spus, el a fost în frun-

a promoţiei sale şi numaiglementările epocii, de re-rtizare a absolvenţilor derf mai întâi în alte locuri, aucut să nu rămână la catedră

universitatea de origine.rnalismul nu a fost pentru elgonul ultim pe care l-a mains, ci o profesie pe care abrăţişat-o având premise

pentru multe altele. 

La mulţi dintre cei careexercită această profesie dacăle aduni scrierile, le faci undeserviciu, căci se pot sesiza

uşor tribulaţiile şi absenţaconvingerii. Mulţi au cedatcontinuu impresiilor sau inci-tărilor şi au devenit captivi împrejurărilor sau propriilorsucienţe. Nu s-a întâmplatdoar jurnaliştilor, ci şi unoradintre cei care vor să treacădrept guri emblematice.Cineva mi-a atrasatenţia zilele trecuteasupra unei persoane –pe care nu o nominali-zez din respect pentrufaptul că am fost lau-reaţii unui premiu – care

scrie că poate doaremoţiona oamenii, nu să-işi conducă, dar ia de bunetot felul de bârfe şi zvonuriprivindu-i tocmai pe ceicare s-au încumetat să-şiasume răspunderi. Ba le şisporeşte, crezând că fapteledecurg din simple vorbe. Cese poate face când nu se ştiustabili faptele, iar logica este în suferinţă? Se poate celpuţin constata că raţiuneafără emoţii este o rătăcire, darşi că emoţiile fără raţiune potduce la patologie. 

Nu a fost şi nu este uşorsă faci acceptabile două înţe-lepciuni străvechi, anume, că în viaţă contează adevărul împreună cu calea pe care l-aidobândit, şi că adevărul nueste ceva care îţi vine, pe care îl iei în posesie deodată, în întregime. Cornel Nistorescua prolat printre jurnaliştii

timpului său o atitudine criti-că, inerentă profesiei, dar des-chisă spre eventualitatea sur-prizei, o atitudine aş zice faili-bilistă. Pe de o parte, el a por-tretizat cu asprime credinţa că

la adevăr se ajunge di-rect, cu “logica bâtei saua bunului-plac”, pe care“o întâlneşti în ecare zila funcţionarul de laprimărie, la cel dela gu-

 vern, la vecin, lacolegi. O întâlneştişi la oamenii pute-rii când nu eşti deacord cu ei ...” şi a conchis judicios: „nenorocirea este căaceastă logică a lipsei de logi-că nu ne ajută la nimic. Cuecare sclipire ne mai scufun-dăm un centimetru” (I, p.223).Pe de altă parte, Cornel Nisto-rescu a promovat un crez cemerită redat tot în cuvintele

lui: “niciodată nu eşti stăpânuladevărului absolut. […] Oricâtde priceput analist, comenta-tor sau politician ai , îndoialatrebuie să te însoţească me-reu. Certitudinile grosolane

sfârşesc întotdeauna într-omizerie cruntă. Cel mai ade-sea, ele micşorează creierul şinumai lipsa unor secreţii spe-ciale face ca acestea să nuadauge pe creştetul oamenilorprea siguri şi câte o perechede coarne (I, p.162)”. Îm-brăţişarea acestui crez îl ono-rează ca jurnalist şi ca ce-tăţean, iar pe întinsa suprafaţăa scrisului său îl vezi întruchi-

pat. 

 În cele trei volume pusesub titlul  În cazanul tranziţiei

 1997 - 2000 avem o cronică co-mentată a anilor zbuciumaţiai guvernării Convenţiei De-mocratice, cu dicultăţi enor-me şi paşi ce au schimbat fun-damental societatea. Fiindunul dintre cei implicaţi încele trei guverne ale perioa-dei, nu voi comenta, la rândulmeu, aserţiunile sale, căci aş, în mod fatal, tributar trăiri-lor personale. Eu cred că secuvin însă scoase în relief par-

ticularităţi ale jurnalisticii luiCornel Nistorescu – un jurna-list stăpân pe tehnicile profe-

siei, dar şi pe valori ferme – ş împrejurarea că analizele sale în teme majore, au fost conrmate de trecerea timpului. 

 A te adapta la împrejurări

 vedem bine în jur, este devizconducătoare pentru mulţCâţi nu s-au înrolat în acei an în corul celor care cereau înlocuirea în funcţii a oricărepersoane care a însemnat cev în regimul anterior? CorneNistorescu nu a făcut pasulpreferând să cunoască şi înţeleagă mai întâi istoria şi aposă judece oamenii. Chiar încontextul în care criterii biograce treceau înaintea altocriterii, el a reacţionat lăudând insistent, de pildă, în1997, “mutarea accentulu

dintr-un trecut încărcat întrun prezent dureros, dominade nevoia de schimbare gu vernată de competenţă, nu dpatetism” (I, p.47). El nu ezitat să e răspicat, dintr-umotiv principial: “Româniare nevoie de justiţie ca daer. Dacă greşelile sau speriaţii de ea vor reuşi să creezdoar imaginea unei răzbunăratunci toată operaţiunea aputea compromisă” (I, p.55)Oricum s-ar privi în urmă, nuse poate contesta că opţiunesa a fost cea corectă. 

Cu aceeaşi naturală intuiţie, Cornel Nistorescu subliniat nevoia reprolărpersonalului de reprezentara ţării prin aducerea în rolura celor ce pot sluji dezvoltarea, în primul rând cea economică. Și el ştie că de veleitarşi carierişti este plină lumenoastră şi că este nevoie daltceva. “Ambasadorii României în capitalele europene atrebui – scria el – să e mapuţin purtători de drapel spiritual şi mai mult deschizător

de uşi capitonate pentru interesele noastre economice. Lnoi marea bătălie se joacă ptărâm economic” (I, p.17).

 În agitata discuţie privinocuparea funcţiilor de decizieCornel Nistorescu a apărat unprincipiu: “Progresul României este mai important decâtrecutul unuia sau altuia dintre noi. Iar această nouă atitudine nu obligă pe nimeni să-şuite suferinţele sau vinovăţiile” (I, p.47). Această opţiune -a dovedit, prin reuşite şi eşecuri şi la orice comparaţie cu

ţările cu istorie postbelicsimilară, sănătoasă. 

 „Adevărul va

Cornel Nistorescu la Radio Total 

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 11/16ORBA se aude dar se și citește Pagina 11

Cornel Nistorescu a vorbitimp de importanţa pentru

mocraţie – în care scopulncipal nu este obţinereaerii, ci prosperitatea comu-

ăţii – a bunei tratări a

oziţiei. El a pledat, când at nevoie, pentru invitareaoziţiei la negocieri. Cu atâti mult atunci când a fostba de reformă la propriu,i, “în fond, este o reformăe priveşte întreaga Româ-, nu doar puterea şi electo-ul acesteia” (I, p.28). Obi-ul ce avea să se instaleze – impresia care i-a înşelatmulţi, că în democraţie

joritatea ar nu numaicanism de decizie, ci şibă a adevărului sau drep-i – el l-a respins, pe bunăptate, mereu. La un mo-nt dat, el a arătat căcuria coaliţiei majoritarea ridiculizat ieri în Came-o moţiune a opoziţiei arbui, aşadar, să-i pună penduri pe cei care şi-au ară-

muşchii majorităţii” (I,1). Cornel Nistorescu arat o “relaţie de comunica-de înţelegere, nu de ali-

ă, între putere şioziţie” (I, p.56) şi a pus,ntre foarte puţinii jurnaliştila noi, întrebarea încărcatărăspundere “de ce Româniae singura ţară din Est care

partide socialiste atât demice?” (I, p.68). El o putealungi uşor, în logica anali-or sale, cu întrebări precum

ce liberalismul este preain infuzat de cultură?” sau

ce creştin-democraţia amas incipientă?”. Oricum, orebare, nu e nevoie să insis-

m, ce bate, din nefericire,parte în timp! 

Cu bună percepţie a nevo-, el a cerut comunicareinsă în societate, conform

genţelor democraţiei (I,2) şi a semnalat riscul de adobândi tehnologie, dar deuncţiona, instituţional, ca oră africană” (I, p.97). Resti-rea de proprietăţi şi privati-ea – procese fără de carenziţia la societatea deschisăeste posibilă – el le-a înţe-mai profund, cu dilemelefaptice cu tot (restituirea

elor a văzut-o ca “un fel deboi între surzi şi răniţi”, I,03), şi nu s-a abţinut să lemineze caatare. De aceea,d reforma ameninţa să se

ucă la subiecte colaterale şitra pe un calendar gre-(II, p.156), el a argumentat

că “ n-ar stricat totuşi o con-centrare pe economie şi peeradicarea corupţiei. Dupăaceea ar fost mai uşor“ (I,p.183). Orice măsură trebuiesă participe la relansarea şi

consolidarea, nu la slăbireaeconomiei. 

 Accentuând importanţaeconomiei, Cornel Nistorescua apărat opinia că schimbareadin România trebuie să e înainte de toate una de atitu-dine, poate de cultură.“Oricâţi bani ar veni în Româ-nia, fără o schimbare de atitu-dine, progresul societăţii şi alecăruia dintre noi nu poate decât întâmplător” (I, p.117).La rândul său, el a arătat că“importul de instituţii sau

reîninţarea altora, dispărutepentru o vreme, nu rezolvănimic. Sunt doar forme careaşteaptă un sens, un fond, unalt mod de a gândi, printr-unalt mod de a munci şi de arespecta legea” (I, p.119), şi apledat pentru schimbarea cu-prinzătoare a societăţii. 

România s-a confruntatdupă 1989, ca şi alte ţări, cuabordarea trecutului, caretrebuie reconstituit aşa cum afost. Unii au urmărit în mod îndreptăţit înfăptuirea, e şitardivă, a dreptăţii. Au fost şidintre aceia care au făcut dintrecut suportul răfuielilor şiau crezut că, elucidând trecu-tul, dau soluţii la problemeleprezentului. Lucid, CornelNistorescu a pledat pentrulămurirea fără rest a trecutu-lui, dar a exprimat rezerve vis-à- vis de speranţa că deschide-rea mult discutatelor dosareale Securităţii duce, ca în alteţări, la adevăr. “Accesul la do-sare nu va genera decât clari-cări necesare. Pentru ecaredintre noi faţă de ceilalţi, dar

mai ales în raport cu sine. Areşi o doză de nedreptate, pen-tru că urme adevărate alecolaborării cu se-curitatea au rămasmai ales la cei careau avut de suferit.La cei care au pro-tat cu vârf şi îndesatn-a rămas aproapenimic, şi aceştia scapăa doua oară şi zâmbescşmechereşte” (II, p.49). Aceasta, pe lângă faptulcă, în lupta politică, s-arecurs la orice fabricaţie

pentru a limita audienţa riva-lilor! 

Cornel Nistorescu a for-

mulat în editorialele sale vari-ate consideraţii despre stilul vieţii politice din România. Înmulte locuri el a salutat iniţia-tiva, priceperea, onestitatea,fermitatea, dar, unde acestea

lipseau vădit, a stigmatizatsituaţiile. El a veştejit“amatorii fuduli” (II, p.89)instalaţi în funcţii, a vituperat“înţelegerea românească ademocraţiei”, în virtutea căre-ia nu doar că nu se recruteazăoameni capabili, ci “se radetotul” (II; p.106), a acuzat că-derea frecventă în “neputinţa”ce “gripează” mecanismele (II;p.111), “supercialitatea” unoraajunşi la vârf (II, p.118), slabapregătire şcolară (II, p.121),incapacitatea comunicării cucetăţenii (II, p.162), vorbăriadespre orice (III, p.23) lucrulla “nimereală” (III, p.162), ine-cienţa (II, p.175). Cornel Nis-torescu nu a ocolit alternativa“tehnocratică”, pe care o criti-că pentru “prestaţia discretă,neconvingătoare, nestructura-tă pe etape şi lipsită de curajulconfruntării directe” (III,p.489). El nu a menajat nicidisidenţa, care, “ajunsă în vâr-ful piramidei, s-a îngrijit mai întâi de ea însăşi” (III, p.487),după ce “amatorismul” admi-nistrativ i-a devenit evident(III, p.486). Cornel Nistoresculansa de fapt un apel: “ceva totse mai poate schimba în Ro-mânia dacă în judecăţile noas-tre despre noi şi despre ceilalţiam trece mai des pe la exame-nul onoarei. Ceva îmi spunecă pe scenă ar mai rămânefoarte puţini” (II, p.199). Iaracest apel a rămas, neîndoiel-nic, actual. 

Unul dintre adevăruriledesconsiderate în tranziţiaromâ-nească afost ace-

la că

mijloacele folosite însocietatea anterioară,inclusiv cele aplicatepentru a demantela socialis-

mul oriental, nu dau rezultatedacă se vrea articularea uneisocietăţi deschise. Acest ade- văr este solid argumentat, încă de cei care, la mijloculanilor optzeci, în publicaţiiinternaţionale, au anticipattranziţia din Europa de Est şi i-au prescris paşii (vezi Guiller-mo O’Donnell, Philippe C.Schmitter,  Transitions from Authoritarian Rule. TentativeConclusions about UncertainDemocracies, The Johns Hop-kins University Press, Balti-more and London, 1996). Dinperspectiva editorialistului decotidian, Cornel Nistorescu acriticat făţiş continuitateadinspre reprimările vechiuluiregim spre cel nou. El a pus întrebarea mai mult decâtretorică: “care este diferenţa între trimiterea pe capul cuivaa Securităţii, miliţiei, partidu-lui şi cea a trimiterii Departa-mentului de Control? Doaruna care ţine de epoci” (II,p.120), cu ecouri persistente.Cornel Nistorescu nu a încetatsă pledeze pentru o ordineefectiv democratică, ce s-arupt de tradiţia represiunii. 

Discutarea perioadei Con- venţiei Democratice atrage înanaliză subiectul spinos alţărănismului politic. Un par-tid cu obiectivul radical alrestabilirii proprietăţii privateşi schimbării societăţii, a ră-mas cu soluţii sumare în faţanecesarei reforme economiceşi, apoi, cedând unor interesede grup, s-a prăbuşit în imagi-nea publică. Nimeni dintre jurnaliştii de prim-plan nu atratat mai cu înţelegere, mai

critic şi mai responsabil si-tuaţia PNŢCD. Ţărăniştii,scrie Cornel Nistorescu, “potalcătui o rotondă de statui vii,dar gestionarea unei societăţieste cu totul altceva” (I,p.291), încât “nepriceperea” îneconomie (I, p.317) şi lipsa de

“luciditate” (III, 320) pri- vind propria prestaţie i-aucoborât de pe piedestal.Cornel Nistorescu avertizacă “sunt prea multe greşeli

 într-un singur an pentru amai păstra poziţia de cavaler

neprihănit al dreptăţii” (I,

p.355), iar pregătirea celorcare revendicau un anumitfundamentalism trebuia să e

mai solidă. “Ţărăniştii condu-

seseră cel mult un şantier deconstrucţii sau o asociaţie delocatari. Puţini dintre ei aveauexperienţa economiei de piaţăşi ajunseseră vreodată în si-tuaţia de a răspunde pentrulefurile a douăzeci de sala-riaţi” (I, p.420). Cornel Nisto-rescu nu numai că a tratat maiechitabil ţărănismul politic,dar avea de la început atitudi-nea potrivită pentru a o face. 

Reexiv, Cornel Nistores-cu se aă printre cei doi-trei jurnalişti de carieră care au

evaluat corect răspunderiledin societate pentru înaintărişi eşecuri. El a pledat inexibilpentru presa liberă, dar aceas-ta nu l-a împiedicat să ia con-stant distanţă de pervertirealibertăţii. “În numele dreptu-lui la informaţie şi al circu-laţiei libere a acesteia, scrie el,omul contemporan este învă-luit şi îmbătat cu bârfe şi spe-culaţii. De la ştire şi opinie, penesimţite, mass media a alu-necat într-o adevărată indus-trie a bârfei. Și adeseori ope-rează ca o putere care le con-

trolează pe toate celelalte treiale statului. În fapt ea stăpâ-neşte viaţa omului contempo-ran.Personal mi se pare preamult” (I.p.225). A liber nu sepoate despărţi de răspundereapentru ce spui sau scrii. 

Un autor, jurnalist sau nu,dacă este veritabil, se satisfacenu atât cu orgoliul că a lovit în dreapta şi în stânga, cât cumulţumirea că valorile în carea crezut sunt solide, iar anali-zele sub care şi-a pus semnă-tura se conrmă. După o con-troversă televizată în care nupărea să câştigat, CornelNistorescu scria: “singura meaconsolare, spre sfârşitul emisi-unii, indiferent cât de mult aş pierdut, era că viaţa îmi vada dreptate. Că adevărul vaieşi la iveală (I, p.67). Este omărturisire tulburătoare, ce-iindică anvergura. El poateavea acum mulţumirea că, înnumeroase teme abordate în volumele inspirat întitulate  Încazanul tranziţiei 1997 - 2000,  atitudinea şi mijloacelesale au apărat adevărul care aieşit la iveală, chiar şi dupămulţi ani. 

 www.andreimarga.eu 

ieşi la iveală”  

 Articol de: Andrei Marga

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 12/16VORBA se ascultă dar se şi cite  ște

nă când ochiul nu ia foc umnezeu nu poate văzut;

 

nă când urechea nu ia foc 

umnezeu nu poate auzit; 

nă când limba nu ia foc, 

umnezeu nu poate numit; 

nă când inima nu ia foc, 

umnezeu nu poate iubit. 

nă când raţiunea nu ia foc, 

umnezeu nu poate cunoscut. 

„O clică, o elită, formată dintelectuali, bancheri, politicieni,erii de inuenţă şi radicalii au

rmulat un plan de lungă durată,iar secole,. Această clică i-a antre-

t pe mulţi în lucrarea conspirativăn întreaga lume. Dan. E Stanton( Mistery 666),

une că „ e imposibil să cunoştitaliile acestui plan, căci e conspi-tiv şi ultra secret. Unele directive

ajuns cunoscute prin organizaţiaLUMINATI, datorită prof. Johnbinson în „ Proofs of Conspiracy”.ă câteva: 

ă lucreze camuat. Niciodată săapară numele lor, cu sub pseudo-

me. ă câştige discipoli din mulţimile

rând. 

Să-şi pună opiniile în acţiune prin

orice mijloace şi să e răspândite cuajutorul tinerilor scriitori. Să acapareze Direcţia Educaţiei.  Judecătoriile să e completate cuoamnii noştri de încredere. Să obţină inuenţă în AcademiileMilitare. În tipograi, în tot ce poateavea efect spre dirijarea minţii oa-menilor. Femeile sunt cea mai puternicăarmă în mânuirea oamenilor. Să seinsinueze gândul de emanciparespre a le face să activeze cu zel pen-tru noi, fără să-şi dea seama. 

Cele două mari obiective: 

I.  Exilaţi-l pe Dumnezeu din ce-ruri şi pe creştinii de pe pământ.Faceţi ca popoarele să urascănumele şi gândul despre Dum-nezeu şi Cristos. 

II.  -Corupeţi tineretul. Îndopaţi-lcu sex. Răspândiţi literatură vulgară, imorală, pornogracă. 

Biobibliograe, conexiuni:Dr. Paul A. Zimerman, J.T. Bon-

ner, George Wald, Dr. Ralph Byron,Prof. Petru Raicu, Dr. F.H. Crick, Dr.Dobzhansky, Fred Hoyle, Chandra Wikramashinge, Puiu Codan, Robe-

ert Jastrow, Petru Popovici ş.a. 

T.S. ELIOT 

Un tânăr se pregă-tea să-şi dea exa-

menul de bacalureat. Cumulte luni înainte se uită cu

 jind la o superbă maşina într-un salon auto şi, ştiind cătatăl său şi-o permite, i-aspus că asta este tot ce îşidoreşte. 

Odată cu apropiereaexamenelor de bacalureataştepta ca tatăl să îi cumperemaşina. În ne, în dimineaţaexamenului, tatăl l-achemat

 în biroul lui şi i-a spus cât demândru este că are un ase-menea u şi cât de mult îliubeşte. I-a dat o cutie fru-mos împachetată. 

Curios ind, dar un picdezamăgit, tânărul a deschiscutia şi a găsit o Biblie fru-mos legată în piele, aurită şicu numele lui incrustat pecopertă. 

Devenind nervos a început să strige la tatăl său: "

 Ai o grămadă de bani şi mie îmi dai o Biblie?" Cu asta apărăsit val vârtej încăperea şia lăsat Biblia acolo. 

 Au trecut mulţi ani, iartânărul a devenit un om deafaceri de succes. Avea o

casă frumoasă, o familieminunată dar şi-a dat seamacă tatăl lui este deja foarte

bătrân. S-a gândit că poatear trebui să meargă să îl va-dă întrucât nu l-a mai văzutdin acea zi a bacalaureatu-lui. Dar înainte de a facepregătirile de rigoare a pri-mit o telegramă în carescria: Tatăl său adecedat şi i-a lăsat

 întreagaavere.Estenecesarsă se în-toarcăacasă şi să

 întreprindăcele necesare. 

Când aajuns în casatatălui, inimai s-a umplut detristeţe şi re-muşcări. A

 început săcauteprintreacteletatălui său şi a găsit aceafrumoasă Biblie, legată înpiele, neatinsă, aşa cum alăsat-o în acea zi. A deschis-

o şi a găsit şi următorul ver-set subliniat cu grijă de cătretatăl său din Matei 7:11: "

 Aşadar, dacă voi, rai cumsunteţi, ştiţi să daţi daruribune copiilor voştri, cu cât

Tatăl vostru cel din Ceruri va dă cele bune celor care ile cer? " 

 În timp ce citea acest verset, din Biblie a căzut ocheie de maşină cu o micăetichetă pe ea cu numeledealer-ului de maşini şi a

salonului unde văzuseel acea maşină sport.Pe etichetă era şi odată, ziua bacalau-reatului şi următo-

rul cu- vânt...ACHITAT... 

De câte ori nupierdem binecuvântarealui Dumnezeu, pentru c

este altfel împachetatădecât aşa cum am vre

noi. Citiţi această scurtă istorioară, acasă sau la

serviviu pentru că Dum-nezeu ne spune: 

Numele Meu esteDumnezeu. Abia a

timp de Mine. Eute iubesc şi întot-

deauna sunt cu tine. Aş vreasă petreci azi cu Mine 30 deminute. Nu neparat să terogi ci doar să Mă slăveşti.Să mă iubeşti şi Eu îţi voi daceea ce ai nevoie! Să pri-meşti binecuvântare Mea.

Primeşte-o şi trimite şi alto-ra

Eu îi iubesc pe toţi

Tată, eu aş fi vruto mașină nu o Biblie 

 În contextul martiriului Sfântuluian Botezătorul, Evanghelia face referi-la un personaj feminin puțin luat înnsiderație, ca anti-model, de către ceicitesc sau cunosc, în mare, faptele

blice majore. Evaghelistul Matei estecare relatează „litigiul” Sfântului

an Botezătorul cu tetrarhul Irod Anti-(4 î.e.n.-39 e.n.) şi concubina acestu-soţia fratelui său Filip, pe nume Iro-

ada: „Irod, prinzând pe Ioan, l-a legatl-a pus în temniţă, pentru Irodiada,

meia lui Filip, fratele său. Căci Ioan îiea lui: Nu ţi se cuvine s-o ai de soţie.voind să-l ucidă, s-a temut de mulţi-

e, că-l socotea pe el ca prooroc. Iarăznuind Irod ziua lui de naştere, icadiadei a jucat în mijloc şi i-a plăcutIrod. De aceea, cu jurământ i-a făgă-

it să-i dea orice va cere. Iar ea, îndem-tă ind de mama sa, a zis: Dă -mi, aicitipsie, capul lui Ioan Botezătorul. Şi

gele s-a întristat, dar, pentru jurământpentru cei care şedeau cu el la masă, aruncit să i se dea. Şi a trimis şi a tăiatpul lui Ioan, în temniță. Şi capul lui a

fost adus pe tipsie şi a fost dat fetei, iarea l-a dus mamei sale.” (Matei 14,3-11). 

Decapitarea Sfântului Ioan a fost,aşadar, „opera” directă a lui Irod, deciziasa, dar a fost, mai întâi, „opera” unei

femei pe cât de obraznice, pe atât de viclene. Se ştie că femeile obraznice re-curg la viclenii; doar femeile cinstite,demne, onorabile sunt şi curajoase, eleacţionează direct, fără a manipula băr-baţi slabi, spre a-şi atinge scopurile. Sepoate lesne presupune că Irodiada va fost o femeie foarte frumoasă zic, fărăprincipii morale, fără ruşine de oameni,şi -  cum altfel?! -  fără scrupule. Căcidoar o astfel de femeie şi mamă se poate„muta” din domiciliul conjugal la cum-natul ei, cu fata ei, probabil adolescentă,de mână. Şi doar o astfel de femeie îşipoate lăsa fata să-şi etaleze nurii în faţaunchiului ei şi a unei mulţimi ameţite dealcool, încât acela să-şi piardă minţile lapropriu în faţa prezenţei lascive a ne-poatei. Culmea neruşinării a fost mo-mentul când mama a îndemnat-o pefata fără minte să ceară nimic altceva de

la unchiul ei, pentru „prestaţie”, decâtcapul unui nevinovat, al unui inocent, laantipodul vieţii lor mizerabile. Irod,fricos în esenţă, căci se temuse de mulţi-me să-l omoare pe Ioan, a cedat cereriiobraznice, ind înfrânt de propriul or-goliu îmbălsămat în aburi de alcool şi

hormoni încinşi. În Basilica San Marcodin Veneţia se aă una dintre puţinelreprezentări ale Irodiadei, sub formă dmozaic. Tabloul s-ar putea numi simplu„Obrăznicia vicleană pe tron”. 

Maria Mihaela Stan

Grigorie Minea - Dansul Salomeei 

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 13/16ORBA se ascultă dar se şi cite  ște Pagina 13 

„Orientalismul" este titlulții şi termenul folosit deward Said pentru a descrietudinea eurocentristă a Oc-entului faţă de Orientul Mij-iu. Autorul american de ori-e palestiniană relevă, în

aliza sa despre relația dintreonialişti şi colonizați, căcare imperiu vine cu un dis-s prin care explică faptul că

o misiune să ilumineze,ilizeze şi să aducă democra-

țârilor subdezvoltate.very single empire in its

fficial discourse has said thathas a mission to enlighten,ilize, bring order and demo-cy, and that it uses forcey as a last resort"). Adrian Severin aduce prin car-sa „România subiect sau obiecteopoliticii", în tradiţia cercetă-r post-colonialismului ale lo-

ului francez Michel Foucaultale lui Edward Said, o contri-ie remarcabilă în acest dome-. Trist dar adevărat, diagnozaă de Adrian Severin pentrumânia ar explica mai degrabărta unei țări orientale sau afri-e, decât pe aceea a unei țărimbră UE. Similitudinile dintrecetările post-colonialismuluilor șaizeci și șaptezeci cu reali-ea politică impusă Românieiăzi prin diferitele alianțe indicăgrad de continuitate extrem decat în aplicarea unui set desuri pentru subordonarea spa-ui danubiano-carpatic intere-

or marilor puteri. Prin abordarea curajoasă, auto-acestei cărţi ilustrează, cu aju-ul unor exemple convingătoa-modul prin care Occidentul a

nsformat România dintr-uniect într-un obiect al geopoliti-Metamorfoza de la un subiect

relațiile externe, care își stabi-e singur și mai ales suveran

ea politică, la un simplu desti-ar cu mandat de executare a

or ordine și a planurilor unorri puteri și alianțe. Contribuțiaoroasă a lui Adrian Severinstă în focalizarea precisă asu-

mecanismului prin care unemon își impune un plan poli-prin intermediul unui frag-

nt al elitei politicii românești.ul central al acestei verigi îlpă câteva ONG-uri și decidențiitici, cu ajutorul cărora Occi-

ntului, pentru a-și masca adevă-ele intenții coloniale, bine an-ate în conceptul de civilizare și

mocratizare, își desfășoară acți-

unea de penetrare pacică a Ro-mâniei. 

Cronică a evenimentelor politi-ce ale ultimilor ani temeinic anali-zată, ar putea totodată un stu-diu de caz pentru teoriile imperia-liștilor germani ai secolului al IX

și al XX -lea, de la List, von Ga-gern, Haushofer, sau Neumann. Atât penetrarea pacică a hinter-landului, cât și deghizarea coloni-zării în misiuni civilizatorii, folo-sindu-se pentru exercitarea pute-rii indirecte de o pătură politicăcoruptă, fără credibilitate și che-mare națională, constituie baza deexploatare economică și politică aRomâniei. 

Dimensiunea de politică exter-nă a cărții este însăși dată printitlu, vizând aspectul geopolitic alțării. Printr-o profundă cunoaște-re a raționamentului politic româ-

nesc, Adrian Severin aduce încompletarea argumentelor de na-tura politicii externe și exemple destereotipuri politice, fără de careRomânia nu s-ar transformatatât de ușor într-un obiect al geo-politicii. Autodenigrarea și autodisprețul la români și dorința uneiautorități oneste și responsabilesunt solul fertil pentru un asaltpseudo-moral asupra țării, princare forțe externe se erijează înpromotori ai civilizației, dezvoltă-rii și ai democrației. 

Culegerea de eseuri ale autoru-lui apărute în cursul ultimilor ani

oferă cititorului prin redarea lor șistilul plin de patos al lui AdrianSeverin o veritabilă retrăire a im-pactului sub care au fost scrise.Capacitatea autorului de a pătrun-de la un nivel capilar într-o mate-rie de politică externă, balansândcu eleganță și echilibru între argu-mente, deschide celor interesați îndestinul politic al României oimagine multidimensională. Ex-trem de atent, Adrian Severin ex-pune prin argumente temeinicecele mai sensibile aspecte ale inte-grării dar și ale dezintegrării euro-pene, de la tensiunile franco-

germane, rolul neresc al Germa-

niei în Europa, până la conictulucrainean. Spiritul euro-realist alautorului ne arată că este de bunăcredință în ceea ce privește inte-grarea europeană, deoarece nicicele mai sumbre laturi ale integră-rii europene pentru țara sa nu l-audeterminat să renunțe la ideeaunei Europe cu adevărat federală. 

Stilul discursiv acaparează de

la prima până la ultima paginăși este de natură să trezească înecare român exact ceea ce și au-torul speră să mai existe. În aceas-tă trezire a neamului constă șisoluția care asigură României unrol activ atât în alianțele militare,cât și în UE, fără de care procesulde eroziune a statului nu va putea oprit. Integrarea României înNATO și UE s-a transformat înultimii ani dintr-o provocare deadaptare la norme și standardeoccidentale, într-un model princare puteri externe se folosesc demitul civilizator pentru a transfor-ma România într-o bună zi dintr-un obiect al geopoliticii, într-osimplă regiune în care se vorbeșteși limba română. 

 Adrian Severin ne-a decriptatmodul prin care astăzi imperialis-mul reușește să se strecoare dincărțile de istorie, în realitatea

noastră politică prin forme sedu-cătoare la prima vedere, chiaraducătoare de libertate și morali-tate. Autorul este mult prea gene-ros prin raționamentele oferitecititorului ca să ne putem permitesă m în schimb - deli expresiei„să te ferești de daruri grecești" - prudenți cu lecțiile gratuite aleOccidentului. 

Radu Golban 

http://www.ziuanews.ro/ 

 ADRIAN SEVERIN, „ROMÂNIA – SUBIECT SAU

OBIECT AL GEOPOLITICII ? 

«Lista lui Severin» pe înțelesultuturor” 

Editura: Compania, București,2015; 

ISBN : 978-606-680-013-6; Format: 16 x 23 cm; Număr de pagini: 416; Preț : 40 lei, 11 €, 15 $. 

I.Stimulează activitateacerebrală, 

II.Reduce stresul, III.Aduce cunoaștere, 

IV.Extinde vocabularul, V.Îmbunătățește memoria, 

VI.Dezvoltă gândirea

analitică, VII.Ridică nivelul

de concentrare, VIII.Amplifică abilitățile

de scriere, IX.Generează liniște, 

X.Oferă relaxare gratuită. 

Odă Limbii Române 

Vorbim 

cum ne-a-nvăț at mama a spune 

lucrurilor din jurul nostru - 

 jumătate pământ, jumătate minune. 

E o limbă aprins de curioasă, 

pentru unii, 

că ne-nț elege și apa și ascuț ișul de coasă 

al lunii, 

muntele și luminișul de la știubeu; 

vorbim atât de omenește 

că uneori Dumnezeu, 

sub umbra cuvintelor noastre, 

se odihnește. 

Vorbim ce suntem și suntem ce vorbim, 

sorbim din ulcică și vin și lumină, 

Cuvântul când ne cheamă la Cină.  

Substantivele noastre-s amare; 

nu au declinare 

nici de venit, nici de dus, 

ci numai orizontul de sus - 

taboric urcuș de Vinere Mare. 

N-avem tâlmaci 

 în această prisacă și Vale a Plângerii; 

chiar îngerii, 

omeneasca vrând s-o deprindă, 

merg la gramatica noastră din ghindă, iar veacul 

din duhul pietrei ce nu se schimbă 

răspunde plevei ce-o vântură vântul 

Oamenii ăștia s-au născut din limbă, 

că înaintea lor, 

Întru-nceput, 

le-a fost Cuvântul. 

Dumitru Ichim

Kitchener, Ontario

Imagine Mediafax

Foto//Sebastian Sascau

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 14/16  VORBA se ascultă dar se şi citeștePagina 14 

ERBEC  21.03-20.04: Nu contează cât de mult lu-i, acum va sta gândul doar la distracţie. Fie că esteba despre legături romantice, fie că susţineţi totl de activităţi cu copiii, fie că faceţi integrame sauzle-uri, acesta este momentul perfect pentru va-ţă. Dacă nu puteţi să vă luaţi concediu, atunci îne seară din această săptămână sau în weekend pu-profita de timpul liber cât mai plăcut. 

AUR  21.04-21.05: Vă concentraţi doar pe eveni-ntele din familie. Ar putea fi vorba despre o căsăto-

o naştere sau chiar o adopţie care va da motivuli noi reuniuni de familie. Profitaţi de această ocazie

vă vedeţi şi să discutaţi pe săturate cu apropiaţii pee nu i-aţi mai văzut de mult timp.  

GEMENI 22.05-21.06: Sunteţi dornici să comunicaţinu reuşiţi să fiţi atât de convingători pe cât vă

iţi. Oricum vi se pare că viaţa se desfăşoară într -unm mult prea rapid pentru dumneavoastră. Descăr-

-vă de tot ce aveţi pe suflet însă ţineţi cont cui vătăinuiţi. 

AC 22.06-21.07: Unii dintre nativii acestei zodii sedesc de ceva vreme să facă o achiziţie mare. De

cei sunteţi interesaţi mai mult de haine frumoase şibijuterii. Iată că acum vă concentraţi spre o casă, unoturism nou sau un obiect de artă. Nu se ştie nicio-

ă în ce direcţie porniţi... EU 22.07-22.08: Astrele vă dau o forţă greu de stă-it şi accesele de furie sunt pe măsură. Nu vă expli-de ce vă sta gândul doar la distracţie şi cheful deba nu va da niciun imbold? Încă nu s-a terminat

onul vacantelor estivale. Până la sfârşitul verii maiţi puţin timp! 

ECIOARA 23.08-22.09: Acum aveţi multe proiecteinisat şi vă învăluie o adiere a dragostei. Vă grăbiţi

trageţi concluzii şi nu întotdeauna sunt cele maine. Consideraţi că sunteţi prea ocupaţi ca să vă ocu-

timpul cu dragostea. Aveţi grijă ce vă doriţi! 

ALANŢA 23.09-22.10: În această săptămână nu văiţi să rămâneţi singuri şi chiar faceţi tot posibilul săîn compania cuiva. Vă bucuraţi de prezenţa celor

tineri, mai ales că aveţi destui prieteni dornici decuţii. Tot acum este momentul prielnic stabiliriir obiective mai îndrăzneţe pentru a vă împlini celesofisticate vise.

CORPION  23.10-21.11: Cineva din anturaj va daeva sarcini care nu fac altceva decât să vă creascăponsabilităţile. Şi aşa simţiţi că sunteţi destul desaţi. Poate câteva griji în plus nici nu se observă.ă vreţi, puteţi face faţă la mult mai mult. 

ĂGETĂTOR 22.11-21.12: Cunoscuţi drept călătoriiiacului, înseamnă că întotdeauna vă doriţi să călă-ţi. Chiar şi în aceste zile simţiţi un neastâmpăr, unf nebun de plimbare. Dacă nu puteţi să plecaţi într-xcursie atunci măcar să fiţi turist în propriul oraş.itaţi muzee, mergeţi la plimbare prin parcuri, ve-

un film în oraş sau vă înscrieţi la un curs. APRICORN 22.12-19.01: Va preocupa în mod deo-

it problemele legate de terenuri, moşteniri, asigu-, datorii sau taxe neachitate la timp. Puteţi împărţi

ponsabilităţile şi cu altcineva de încredere. Planete-unt favorabile acum, mai ales pentru negocieri deces. Mare grijă la acte, fiţi atenţi ce semnaţi!  

VĂRSĂTOR 20.01-18.02: Dornici să discutaţi cuetenii şi partenerii, planetele vă fac să fiţi mult maibareţi că de obicei. Vă bucuraţi de succes şi nimicva satisface mai mult decât că apropiaţii vă aprecia-deile constructive. 

EŞTI 19.02-20.03: Astrele vă îndeamnă în acestesă vă preocupe mai ales munca şi responsabili-

le de la serviciu. Vă simţiţi bine când aveţi grijă de

de care aveţi strictă nevoie, dar vă concentraţi şipra sănătăţii dumneavoastră.Puteţi face ceva să văbunătăţiţi starea? Dacă da, acţionaţi!  

Horoscop 

Realizat de Casandra 

Scorțișoara nu numai că ne în-cântă papilele, dar are si un rol im-portant în sănătatea noastră. Scoarțade scorțișoară se găsește în mai mul-te soiuri, dar cea care ne intereseazăeste scorțișoara de Ceylon. Cunoscu-tă încă din antichitate, scorțișoara deCeylon uimește cu proprietățile salebenece asupra sănătății și frumuse-ții oamenilor. Virtuțile sale sunt lău-date atât în lupta împotriva diabetu-lui cât și ca ajutor pentru persoanelecare țin regim, sau pur și simplu înbanalele stări gripale. 

 În Evul Mediu se folosea în toatesosurile și se regăsea în majoritatearețetelor, atât dulci cât și sărate. De-

 ja era folosită pentru parfumarea vinului sau pentru tratarea infecțiilordin timpul iernii și a fost încercată închiar in contracararea marilor epide-mii. I se cunoșteau proprietățile antimicrobiene și i se descopereau virtu-

țile în ameliorarea glicemiei. 

Scorțișoara tratează diabetul Numeroase studii făcute în labo-

ratoarele unor universități de presti-giu arată că scorțișoara conține ele-mente susceptibile de a lupta împo-triva diabetului de tip 2. Ea conținecare echilibrează glicemia, stimulândinsulina și joaca și un rol în preveni-rea diabetului. Testele au demon-strat o ameliorare a nivelului glice-miei post-prandiale (după masă) lapacienții care consumau un gram descorțișoară pudra pe zi timp de cel

puțin o lună. Este, deci, recomanda-tă diabeticilor și pot folosi fără rezer- ve acest condiment milenar. 

Scorțișoara stimulează memoria 

 Înafara de respirația proaspătă șigustul plăcut, guma de mestecat cuaroma de scorțișoară are și un bene-ciu mai puțin cunoscut: stimulează

memoria. Conform unui studiu recent

realizat de cercetătorii de la Univer-sitatea Wheeling Jesuit din StateleUnite, persoanele care au mestecatguma cu aroma de scorțișoară auavut rezultate mai bune la testele dememorie decât cei care au mestecat

gumă cu altă aroma sau nu au folositdeloc gumă. 

Scorțișoara ajuta în lupta cukilogramele în plus 

Observând beneciile scorțișoa-rei în diabet, a fost ușor să se extra-poleze și să se spună: „De ce să nu

 încercăm virtuțile scorțișoarei și lapersoanele care doresc să piardă îngreutate?”. Prin urmare, s-a remarcatefectul de „scădere a apetitului”, înprincipal atunci când simțim nevoiade ceva dulce. Numeroși nutrițio-niști recomandă folosirea unei micicutii conținând scorțișoară, vanilie,

coajă de portocală, cafea, pe careeste sucient să o miroși pentru a îndepărta nevoie de a ronțăi. Putețiadăuga și o picătură de ulei de scor-țișoară și o picătură de ulei de porto-cală sau mandarină. Puțină pudră descorțișoară adăugată la ceai va dimi-nua, de asemenea, pofta de mâncare.

ORIZONTAL: 1) Paseazănisipul timpurilor. 2) Atri-but de timp irosit. 3) Începe

la opt - Se joacă în timpul Crăciunului - Se termină unde- va, cândva! 4) Formație pe timpul studenției (pl.) - Semnpe timpul Capricornului. 5) Par la vârsta adolescentei - A

 înfuleca în timpul mesei. 6) Evită repetarea din timpulcompunerii - Evaluare din timp. 7) Aceia din totdeauna - 

 A sub-scrie pe timpul înțelegerii. 8) Conținut de opinie! -  Acces temporar la respirația - Măsura în toiul verii! 9) Înveninarea tuturor timpurilor. 10) Timpul petrecerilor.  VERTICAL: 1) Lacom tot timpul. 2) Băgare a de seamăce vine cu timpul. 3) Pilea lupului! - Drumuri de timpliber - Radar pe centura! 4) Piei roșii pe timpul bolii(sing.) - Auto militar făcut celebru în timpul revoluției. 5)Prin soare tot timpul!! - Vas descoperit tot timpul. 6) A

 vopsi pentru scurt timp - Verbul ascunde la participiutrecut. 7) Ținut permanent cu chinuri - Diferit în timp. 8)Coajă de dud! – Suport pe timpul coacerii - Codaș la ti-mer! 9) A concura la timpul prezent. 10) Împărțirea întimp. 

Careu de: Nicolae Oana, Rebus.ro

La timp 

grădină folosește î din i 

Scorțișoara

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 15/16ORBA se ascultă dar se şi citește Pagina 15 

Fondator Dan Orghici

EDITORIALIST  

Cornel Nistorescu 

Sunt prezenți cu texte:

Petru Romoşan Aurel I. Rogojan 

Sorin Roşca-Stănescu 

Radu Toma 

Dumitru Hurubă 

 Adrian Severin 

 Adrian Ioan B. Secui  

Fotograf: Călin Jorza 

Sandu Cazan 

ISSN 2286 – 0339ISSN -L 2286 – 0339

SĂPTĂMÂNAL EDITAT DE: Asociația de Presă 

„VORBA din ARDEAL” 

Orășe, str. A. Vlaicu, nr.1 

tel: 0765372065 

vorba.orase@gmail.com 

Tipărit:TIPOGRAFIA PROD COM SRL 

Târgu-Jiu 

PRIN LANȚUL PROPRIU DE MAGAZINE

VINE ÎN ÎNTÂMPINAREADUMNEAVOASTRĂ CU O GAMĂ LARGĂ DE PRODUSE:

ALIMENTARE, CHIMICALE, MOBILIER, FERONERIE,PAPETĂRIE ȘI INDUSTRIALE

Vând: apartament 2 camere, str. Pricazului, bl. 28,ap. 76 

Info: tel. 0765.889.595 

Vând Dacia 1310, 

an fabricație 1995,75000 km parcurși.

Telefon: 0354-103164Vând urgent: 

Casă , curte și grădină în locali-tatea : Pricaz, nr. 13 

Info: 0732.460.390 

Publicitatea gratuită 

 AUTO LINES GMG SRL - Ghiţă Giurgiu 

2 mecanici auto 

 Adresă: Orăştie, str. Luncii,nr 1 Telefon: 0749057999 

ECOWOOD ENTERPRISES.

SRL-

  Homorodean Andreea 

1 manipulant marfă 

2 fochişti cu autorizaţie 

1 fasonator cherestea Adresă: Orăştie, str. Luncii,

nr 3Telefon: 0735779727 

HVO PROFI BULIDING –Nicolae Cristian 

-Observatii : informaţii luni-  vineri 8:00-17:00 

2 zidari2 muncitori necalicaţi 

1 instalator 2 nisor construcţii 

Telefon: 0735178732 Adresă:Orăştie, str Constantin Dobro-

geanu, nr 2 

SILVAMETALCO SRL – Ungu-reanu Gheorghe 

1 mecanic maşini şi utilaje 

2 sudor 2 lăcătuş 

1 mun. necalicat Telefon :0745308864 Adresa : 

Orăştie, Luncii, nr. 1 

SEWS –R ORĂŞTIE 

50 munc. necalicat Telefon : 0254/206954 Adresa :

Orăştie, str. Armatei, nr. 38 

T&P ROMCOMP CASA REGIA

– Adrian Po pă (tip-

rom) 

2 ospătari 1 ajutor bucătar 

Telefon: 0744597778,0254241048, Adresă: Codrului,

nr 1 

PROD COM VIDRA SRL –Giurgiu Ion 

1 croitor 

1 cusător 

 Adresă: Orăştie, str. Gheor-ghe Lazăr, nr2 Telefon : 

0740190230 

SPRINT TRANSEURO SRL –Nasta Mircea Rareş 

1 şofer camion mare tonaj   Adresă: Orăştie, str. Pricazu-

lui ,bl. 50 / 12 Telefon: 0726568844 

ECO FRIGOTEHNICA SRL- Filipas Lucian 

1 agent vânzări birou 

 Adresă: Orăştie, str.NicolaeBălcescu, nr.36 Telefon: 

0730643484 

BROS AVENUE SRL – Voichi-ta Marcela (Genţii) 

3 muncitori necalicaţi  Adresa : Orăştie ,str NicolaeTitulescu Telefon: 0743210628 

SPITALUL MUNICIPALORĂŞTIE 

1 Electrician 

 Adresă: Orăştie, Pricazului,nr 16 Telefon: 0254242950 

FIA ELECTROINVEST SRL - Chicidea Gheorghe 

1 ELECTRICIAN 

 Adresă: Orăştie, Muresul,

23/23 Telefon: 0740 883 330 

 VOITUR SRL-  Igreţ Andreea 

1 lăcătuş mecanic de întreţinere Adresă: Orăştie, Muresul bl.7

Telefon: 0768196202 

DAVIDENI BUCUR SRLBucur Adrian 

-1 spălător auto 

 Adresă: Orăştie str Unirii nr47 Telefon: 0764053643 

FARES SA – Hojda Roxana 

1 instalator 1 lăcătuş mecanic 

 Adresă: Orăştie, Str. Plante-lor, nr 50 Telefon: 0254247574 

LABORATOARELE FARES BIO VITAL SRL 

10 operator la prelucrarea plan-telor medicinale - femei 

 Adresa : Orăştie, str. Plantelor,nr. 50 

TC IND SA ORĂŞTIE – Alex an-

dra Bucerzan 

2 dulgheri 1 inginer constructor 

1 subinginer construcţii 1 bucătar 

1 responsabil calitate 

1 ospătar – experienţa 1 an 

 Adresa : Orăştie, str. N. Titu-lescu, nr. 60 Telefon :

0727225309 

DORIN SIBCONS UTIL SRL –Marius Crişan 

2 tâmplari 2 dulgheri 

2 zidari  Adresă: Sibisel, n r 65 Telefon:

0731067930 

A.J.O.F.M. HUNEDOARA 

P.L. ORĂŞTIE 

LOCURI DE MUNCĂ VACANŢE 

LA DATA DE 31.08.2015 

7/23/2019 Vorba nr. 131

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-131 16/16

La ecare masă ne rămân resturi ali-mentare, pe care de obicei le aruncăm. Aceste rămăşiţe pot însă combinate cualte ingrediente, pentru a găti un nou felde mâncare savuros. Gătitul din resturieste uşor: tot ce ai de făcut este să des-chizi frigiderul, să scoţi tot ceea ce aveaide gând să arunci şi să te apuci de prepa-rat. Aşa s-au născut Burger-ul, PizzaSandwich-ul, etc. 

De ce nu le-am folosi şi noi, sunt sim-plu de preparat şi facem economie. 

Practic, rapid şi delicios, savureazăacest Sandwich simplu la micul-dejun

sau pregăteşte-

l pentru gustarea de laserviciu sau şcoală: o alegere inspirată!Taie pâinea (de preferat o franzelă sub-

țire) pe lung şi unge feliile cu unt saumargarină, depinzând de papilele gusta-tive a ecăruia.

Taie cârnaţii, şuncă sau muşchiuleţ,dar şi caşcaval, roşii şi castraveţii. 

Pe stratul de unt sau margarină aşazăcâteva frunze de salată verde, apoi brân-ză, şuncă, cârnaţii, roşiile şi castravetele.La nal, aplică maioneză amestecată cusos –picant sau dulce-  şi acoperă cu adoua felie de tip sandwich. 

Un șofer de tir oprește la un popas,

comandă un sandviș, o cafea și o plăcin-ta. Intră trei motocicliști, unu îi mănâncăsandvișul, altul îi bea cafeaua iar al trei-lea îi mănâncă plăcinta. Tiristul plăteșteși pleacă. Un motociclist zice: 

- Ha, ha, ăsta n-are nici un pic de sân-ge de bărbat în el. 

La care barmanul:- Nici sânge de șofer nu pare să aibă,

tocmai a dat cu spatele peste trei motoci-

clete… 

Doi pescari pasionaț i pleacă-n we-

ekend la pescuit, cumpără tot felul deunelte şi accesorii, provizii etc. Ajung pebaltă, vineri seara nu prind nimic, sâm-bătă seara nimic, duminică seara prind

 în sfârşit un peşte mic şi amărât. În drum spre casă, unu din ei spune: - Tu-ţi dai seama că amărâtul ăsta de

pește ne-a costat aproape 1000 RON?La care celălalt: - Ohooo, bine că n-am prins mai

mulţi! 

Bulişor găsește 100 de lei în faț a

geamului casei. Îi ridică şi îi bagă repede

- Nu e nevoie, sunt ai mamei.- De unde știi?!?- Tata spune mereu că mama aruncă

banii pe geam.

Doi băieţei care se jucau pe stradăau intrat din întâmplare într-o galerie deartă modernă. Câteva minute au privit

 înmărmuriţi picturile şi sculpturile ex-puse, apoi unul dintre ai a ţipat: 

- Repede! Să fugim înainte să spună cănoi le-am stricat!

Arta abstractă este adesea greu de înţeles, aşa cum au păţit şi doi vizitatoriai unei expoziţii de gen, buni prieteni şipasionaţi de artă. S-au oprit în faţa uneipânze, un amestec de culori şi forme,  

iar unul dintre ei a întrebat: - Ce e asta?

Celălalt i-a răspuns: - Ar trebui să fie un cowboy pe cal! După câteva momente de tăcere, a

venit şi replica: - Şi de ce nu este? 

Există asemănări între sutien şiistorie?

Desigur! Ambele deformează realita-

Asociația Terra Dacica Aeternași Primăria orașului Simeria organizează în perioada 4-6 septembrie 2015 în cadrul

FESTIVALULUI DAC FEST 2015,CONCURS DE FOTOGRAFIE. PREMII ÎN

 VALOARE DE 1000 LEI. Sunt invitați toți fotograi amatori sau profesionişti! Vor acceptate în cadrulcursului doar fotograile realizate în perioada 4 -6 septembrie 2015.Regulamentul concursului se poate consulta aici: https://drive.google.com//d/0B2VxDqwHwPFIY195d3A3MTZEOEk/view