Vorba nr. 112

7/21/2019 Vorba nr. 112

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-112 1/16

Nu e zi de laDumnezeu ca Vic-tor Ponta să nu scoatăRomânia din pepeni.Victor Ponta s-a specia-lizat ca purtător de cu-vânt al lui Victor Ponta

şi vorbeşte necontenit. Dar întotdeaunaenervant, provocator, arţăgos, smucit.

Pagina 3

Recenta plân- gere a guvernuluiîmpotriva impos-torilor presupuşi poli-tici, presupuşi liberaliLudovic Orban şi Va-rujan Vosganian, des-

pre care toată lumea ştie cam câte paralefac, e totuşi dătătoare de speranţă.

Pagina 4

Din 1958, lide-rii Cubei şi SUAnu s-au mai întâlnit,niciodată – ce lucraretainică a Istoriei, înacel an americanulEisenhower şi cuba-nezul Fulgencio Batis-

ta s-au văzut tot la Panama City! – , decenii

la rândul Statele Unite au încercat să izole-ze Cuba de restul lumii.

Pagina 5

Acas ă de ÎNVIERE!

Institutul Național pentru Cercetare şi For-mare Culturală (INCFC) lansează cea de-anoua ediție a publicației „Barometrul deConsum Cultural 2014″, cea mai importantăanaliză statistică a sectorului cultural dinRomânia. Potrivit Barometrului, 24% dintre români

nsideră cultura ca find „nu prea importantă”63% din populația României nu merge nicio-tă la teatru, în schimb, 47% din populația Ro-âniei citește o carte pe lună sau mai mult, iar% dintre români vizitează muzee o dată pe an

u mai des. Analize detaliate despre principa-e obiceiuri de consum cultural se regăsesc înle opt capitole ale studiului.

Institutul Naţional pentru Cercetare şi For-are Culturală, aat în subordinea Ministeruluiulturii, a fost îninţat în anul 2013, prin coma-rea Centrului de Cercetare şi Consultanţă în do

Într -o intervențietelefonică la un postde televiziune, a acuzat o„guantanamizare” a Ro-mâniei, în care procuroriiţin acuzaţii „la beci” pânăcând spun ce a spus de-nunţătorul, o practică si-

milară cu cea de la Guantanamo, undesuspecţii de terorism erau ţinuţi prizonieri„până ce spuneau ce voiau să audă….

Pagina 6

meniul Culturii (CCCDC) şi a Centrului de Pre-gătire Profesională în Cultură (CPPC). Astfel, adevenit singurul institut naţional care are caobiective studierea, cercetarea şi furnizarea dedate statistice pentru domeniul culturii, precumşi formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupaţional – cultură. MisiuneaINCFC este de a ajunge prin cercetare şi forma-re culturală la toţi cei care activează în acest do-meniu, indiferent de nivelul de subordonare sautipul de organizaţie, cu scopul de a colecta şidisemina date statistice pentru fundamentarea

propriilor proiecte, dar şi de a sprijini dezvolta-rea profesională a acestora. Scrie administrato-rul siteului webcultura.ro.

„Adoptă un Ș”, proiect susţinut de Kinecto, îşi propune să readucă scrisul cu diacritice încomunicarea curentă: în mesajele pe Facebook, în articole, în site-urile de prezentare, în oricetext scris în limba română.

„Ne dorim să păstrăm claritatea şi frumuse-ţea limbii române, cu toate sensurile la vedereşi, deci, şi la citire. Roman sau român? Tanc sauţânc? Hai să eliminăm confuziile.

Cum ar suna cartea preferată fără diacritice?Cum ai fredona refrenul favorit fără cele 5 litere

buclucaşe care completează alfabetul limbii ro-mâne? Reintroducem diacriticele în scrierea limbii române. Scrie cum vorbeşti!”

Fără alte comentarii! Dan Orghici

7/21/2019 Vorba nr. 112

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-112 2/16agina 2

Drumurile de acces la cetățileacice din munții Orăștiei vor

modernizate cu fonduri neram-ursabile prin Regio – Programul

Operațional Regional În 10 aprile 2015, a avut loc în

ala mică de ședințe a Consiliuluiudețean Hunedoara semnareaontractului de nanțare pentruroiectul Modernizare drumurie acces pentru integrarea în cir-uitul turistic european a cetăți-or dacice din Munții Orăștiei.roiectul primește nanțare prinegio – Programul Operaționalegional, în cadrul axei priorita-

e 2 „Îmbunătățirea infrastructu-i de transport regionale și loca-e” și a domeniului major de in-ervenție 2.1 „Reabilitarea și mo-ernizarea rețelei de drumuri

udețene, străzi urbane – inclusi-e construcția/reabilitarea șosele-

or de centură”. Semnarea contractului de -

anțare a avut loc în prezențaomnului Dorin GLIGOR – Pre-edintele Consiliului Județean

Hunedoara și a domnului SorinMAXIM – Director general alAgenției pentru Dezvoltare Regi-

onală Vest – Organism Interme-diar pentru Programul Operațio-

nal Regional în Regiunea Vest. Proiectul Consiliului JudețeanHunedoara, Modernizare dru-muri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european acetăților dacice din Munții Orăș-tiei, vizează modernizarea dru-mului județean 705A, pe traseulcuprins între localitățile Costeștiși Sarmizegetusa Regia (km19+465 – 37+370) și conectareaacestuia la rețeaua drumurilornaționale și la rețeaua TEN. Im-plementarea proiectului se va

face pe parcursul a 8 luni.

Ca urmare a implementăriiproiectului, vor reabilitați maimult de 17 km de drum județeancu 7 poduri și 9 stații de încruci-șare. De asemenea, prin acestproiect vor amenajate și 12 par-cări.

Valoarea totală a proiectuluieste de aproximativ 41,59 milioa-ne lei (9,41 milioane euro), dintrecare aproximativ 32,95 milioanelei (7,45 milioane euro) (la cursulinforeuro 4,4205 lei/euro) repre-zintă nanțarea nerambursabilă

Albina Coop” Orăştie organizează:mese festive și evenimente la:

Restaurantul„Coroana”

Pizza sau meniul zilei: 12 leiÎnscrieri şi relaț ii la sediul

„Albina Coop”,sau la telefoanele:

0254-241.716; 0733-732.200 şi 0723-381.840

Joi, 09 aprilie 2015, ora 14 însala de ședințe a Consiliului localOrăștie, a avut loc ședința de în-dată a Consiliului local al munici-piului Orăștie cu următoarea or-dine de zi:

1. Proiect de hotărâre privindaprobarea propunerii de Programde Etapizare pentru realizarea lu-crărilor și măsurilor în vedereaeliberării Autorizației de Gospo-dărire a Apelor la SC ActivitateaGoscom SA Orăștie.

2. Proiect de hotărâre privindaprobarea modelului de contractde furnizare/prestare a serviciuluide alimentare cu apă și de canali-zare și a celui de salubrizare.

3. Proiect de hotărâre privindaprobarea Actului Adițional nr.1la Contractul de delegare a gestiu-nii serviciului public de salubriza-re al municipiului Orăștienr.7843/2005.

Program de Etapizare pentru realizarea lucrărilor și măsurilor în ve-derea eliberării Autorizației de Gospodărire a Apelor la SC ActivitateaGoscom SA Orăștie. (imaginea de mai jos)

Următoarele două puncte aufost aprobate (precum și primulpunct de pe ordinea de zi) în una-nimitate. Modelul de contract defurnizare/prestare a serviciului dealimentare cu apă și de canalizare

și a celui de salubrizare și ActuluiAdițional au fost elaborate în ur-ma unui contract cadru elaboratAdministrația Națională ,,ApeleRomâne”, cu modicările necesareecărei zone în parte.

În încheierea ședinței a fostsupusă atenției problema gropide gunoi neconformă din muni-cipiu, aceasta se va aa înce-pând din Iulie A.C. în plin pro-ces de închidere. Dacă în urmăcu câteva luni, acest fapt se puteaomite, peste puțin timp deșeurile

menajere vor trebui duse undeva,terenul trebuind să e total schim-

bat. Lucrările de închidere și eco-logizare a gropilor de gunoi ne-conforme fac parte dintr-un pro-iect gestionat de Consiliul Jude-țean Hunedoara.

Deoarece rma care face servi-

ciile de aducție a apei respectivcanalizării, nu mai are voie(datorită reglementărilor UE) sădesfășoare și serviciul de colecta-rea de la populație și rme a deșe-urilor menajere, s-au propus maimulte variante de lucru. Între careși înințarea unei noi societăți caresă unei noi societăți care să preaalimentarea cu apă și serviciul decanalizare și epurare.

Trebuie să menționăm bunacolaborare a consilierilor la aceas-tă consultare și modul în care s-adorit rezolvarea rapidă a acesteiprobleme zonale.

7/21/2019 Vorba nr. 112

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-112 3/16Pagina 3

Nu e zi de la Dumnezeu cator Ponta să nu scoată România

n pepeni. Victor Ponta s-a specia-at ca purtător de cuvânt al luictor Ponta şi vorbeşte necontenit.r întotdeauna enervant, provoca-, arţăgos, smucit. Orice zice, par-

trage doi pumni sau trei vorbere ochi. Copie la indigo a fost şin Şova. Probabil că s-au contami-

unul de la celălalt. Orice pro-ziţie schimbată cu cei din preaj-

devine prilej de arţag. De-asta,doi şi gaşca lor formată în stu-

nţie în loc să stârnească valuri dempatie nu provoacă decât intifade

bale.

Să vină reacţia nervoasă aăzii, a opoziţiei şi a societăţii civi-doar de la prezenţa enervantă aor doi? Mă tem că explicaţia bus-adei politice provocate de votul

ntru arestarea lui Dan Şova are şie cauze. Două zile de la inciden-din Senat (unde încuviinţarea

stării lui Dan Şova a picat), toatămea a intrat în priză de parcă ar

nuit debarcarea guvernului. Icio, oamenii au ieşit în stradă,oziţia şi trompetiştii ei consacraţiînceput să strige ”alegeri antici-e” iar moderatorii de serviciu aueput să urle. Adevărul este că înste zile am văzut cum o duduie,eplică blondă a ciocănitorii Woo-

din holul Parlamentului folo-te cuvintele ca un picamer şi ciu-

e cu isteria ei orice încercare de aropi o explicaţie. În fapt, cu ame-nţări de genul meciurilor de fot-

se vorbeşte de pe micul ecran îni toate emisiunile de seară. Poli-enii se aleg cu şuturi şi scatoalce,

cu înjurături şi cu puneri la punctcum n-am mai văzut de mult. Ade-vărul este că vocea de mătase a Ali-

nei Gorghiu nu ţine loc de tunet alopoziţiei. Şi nici prunele ascunsesub limbă de Cătălin Predoiu nuţintesc ca gloanţele inamicului. Totce seamănă a opoziţie sunt acesteurlete ale moderatorilor din emisiu-nile de seară. Ei sunt vitejii naţiei, eiţin baricada, ei vor să comande des-făşurarea ostilităţilor din parla-ment.

În toate aceste zile isterice ,nimeni n-a mai avut răgazul să ci-tească adresa de la Ministerul Jus-tiţiei către Senatul României. De-geaba am publicat-o joi seara

pe cotidianul.ro. Geaba se vedeascris negru pe alb, redactat de minţicu pretenţii juridice, că Senatul trebuie să voteze în virtutea art. 172din Regulamentul Senatului. Adică încuviinţarea cu majoritate calica-tă. După mintea multora, încuvi-inţarea arestării lui Dan Şova trebu-ia dată doar pentru că este ener-vant, face parte din PSD şi umblă caun căţel în preajma lui Victor Ponta.În virtutea Statutului şi Regulamen-tului în vigoare, tot din prostia oa-menilor politici (dar nu neapărat acelor incriminaţi în cazul Şova) a

rămas în picioare prevederea cumajoritatea calicată. Şi conformRegulamentului şi Statutului, votuldin Senat a fost cum nu se poatemai corect chiar dacă, moral, el poa-

te socotit nedrept. Dan Şova omerita cu vârf şi îndesat pentru afa-cerile sale din Gorj, pentru obrăzni-

ciile sale, pentru rateul de la Minis-terul Marilor Proiecte, pentru atâteaaltele. Dar numai cu probe şi cuacuzaţii fundamentate! Nu cu mi-tinguri, nu cu uierături, nu cu pre-siuni pe stradă sau pe Facebook! Pornind numai de la judecăţi mora-le, strada şi presa au împins lucruri-le prea departe. Ne-am apropiat deun soi de isterie în care postacii şimitingiştii, plus patru-cinci papiţoivor să dirijeze Senatul şi CameraDeputaţilor.

Aşa arată lucrurile. Că forţeledin spatele scenei (cei care vor să

dărâme cu orice preţ guvernul Pon-ta) sunt mai multe, mai mari şi mai bine orchestrate nu încape nici o îndoială. Vin vremuri grele şi marii jucători nu au timp de prea multeexerciţii democratice. Ce vedeţiacum este doar continuarea tentati-vei de a duce viaţa politică spre unnou guvern, ”guvernul meu”, gu-vernul care să execute ordine fărăprea multe negocieri. Părerea meaeste că tot acest joc de culise facemult zgomot, dar nu produce marelucru. Nici idei, nici soluţii şi nicidemolări. După cum nu ţine nici

această partitură a opoziţiei. Mi separe chiţăită, cârpită şi neconvingă-toare, cu aceleaşi păcate ca şi PSD-

ul sau UNPR-ul.

Să revenim la scandalul vo-

tului din Senat. Marele PNL, în locsă iniţieze un demers de modicarea articolelor de pomină, prin trupacondusă de Alina Gorghiu, a înce-put să urle ”comuniştii! corupţii!”,iar avocatul răposatului Patriciu, celcare a făcut din Alina Bica steauaneagră a zilelor noastre, CătălinPredoiu, să strige ”ruşii, ruşii, oa-menii ruşilor!”. Cu trombonul am-plicat la maximum, Predoiu se îndreaptă vertiginos spre adevăra-tele sale dimensiuni, aate lângăgenunchiul broaştei. În loc să nelimpezim pe o direcţie, ne pierdem în două sute!

Pe scurt: nici guvernul Ponta n-

are argumente să rămână, dar niciguvernul PNL să preia comanda!Slăbiciunile sunt aceleaşi. S-ar în-vârti aceeaşi lume fără să se schim- be nimic! Ar un soi de ”punct şide la capăt” cu oameni de aceeaşifactură şi cu aceleaşi apucături.

Post scriptum: Pentru că mulţidintre cititori nu cred până nu văd,adaug acestui articol şi facsimiluladresei de la Ministerul Justiţieicătre Senat în care se vede negru pealb că lucrurile au fost legale şi cămulţi dintre cei care au strigat hoţii

erau la originea încurcăturii. Şi fac-similul, şi articolul Traian Băsescuşi 5 judecători CCR sunt la baza"scandalului Şova" apărut pe site-

ul cotidianul.ro.

Pe numitul băsescu traian şef de haită,io tot aştept când la modul concret

o să-l halească haita…

Die-ntâi apriliuş pi vriemuri fâşiam oareşeva

tativi di bancuri. Amu cî suntiem în vriemuri-ciumei băsiste neterminati din prişină di udii şi cu siex inşert, trăbă să nie acomodăm la

uaţie, cum ar vini: Ari animalu’ aista desiguritic, avion, helicopterus ori roabă di fuguţa-n

pădiili coloniilelor româneşti de la Nana, căPleşcoi pare-mi-se că-i cam trecu de-n moti-iune de freguri de puşkarie, hă, hâc? E-ncolţitnealui de când i-o puseră pe aia expandata lamurici. I-o făku cu k de la kovesi drept „E bi-doamna kestoare?”; poa’ să ştiut ceva Pon-

când o pus-o pă faina-faima-lumii-n frunceatapoului-inchiziţiei, cu toate că-i făcui p-

nci o noapte-ntreagă o pagină de pomină:lat din Ponta”, după care veni spăşit prem-

nestru’ să zică-n directu’ Sandrei Stoicescu,&A”, că nu-i ’nealui şiela…

Da’ veni rândul mărului otrăvit care iaşti şipaşti pi la Cotroşieni, ca omu’ plictisit de beciu-rile golite de antebeutoru-i maxim şi de fruncieşi pe veci, să bajie deştiu-n priză până-n prăsi-elie. Cică nu-i cu justiţia independentă că n-o că nu-i că de-aia, da’ tocmai intervenţia masalefeisbucistă fu aia de conrmă dezdependenţaăleia justiţie care pân’ la urmă cre’ că trăbă dusăla dezintoxicare dacă nu chiar la baLAMUC.

Argument: Cum mama dacului vine Vanghe-lia aia maimuţă de sector alhamanizat, să dea brânci buf- buf dumneai justiţiei independente înloc de tămâie cu mir, candele şi patrare, s-

aducă în schimb recomandare/adeverinţă/ce-o de la Patriarhul Daniel (nici Marian, nici Van-ghelie), cum că-i spre snţire numa’ n-o apucatăia bâşte unii gata snţiţi de vinu’ beciurilor cuduh şi har, să-dea cu unguent, că stocu’-i dus peorganele mihai-răzvanului… Şi înc-o dată ş- înc-

odată şî bă şî !!! Ţară biată ţară, numa’ o lege marţială te mai

scapă de păduchi şi păduchioşi… Nu că i-aş da

vreo ceva idei idioate îmbârligatului de nemţoi împăiat, Doamne feri! Da’ că-mi vine aşa primar în sensul că nu secundar ori terţiar, pătrar, să măleapăd de toată cretinitatea asta emcevistă, cucetirile de rigori bruseliste şi americăneşti, căreiadacă i-am spune simplu româneşte: CIRC, ar ok, of course, bien sur; şi ok-ul ind mai traduc-tibil decât toată hahalera naibii pe care-o trgemtare de tot în piept graţie tuturor mediilor deinformare.

Parcă trecu vremea caprelor, trebuia să vină’ceea a turmelor, nu credeţi ? Dacă nu, iaca n-o bai, da’ vai de voi aleşii precum şi puşii neamu-lui ăstuia care dacă ştia ce face, mai bine dormea,se-mbăta, se orice nuima’ de-astea nu.

Prostia made in Romania, cu patent dinafară,continuă. N-ai ce-i face. De-aia şi ziserăm şi ne fuVORBA. Înc-o dată ş- înc-o dată ş- înc-odată !!!Aşa de tare-mi place expresiunea asta unguentă,

refolmulând imbecilitatea asta cretino-scenică,de nu pot fără ea!Pe bune!

E ’vanghele dupî d -aldele’ Daniel Marian

http://www.cotidianul.ro/traian-basescu-si-5-judecatori-ccr-sunt-la-baza-scandalului-sova-259118/







7/21/2019 Vorba nr. 112


Cei care îi atacă , inteligentau prosteşte, pe oamenii de la

DNA sau SRI pentru arestărilepreventive, pentru trimiteri în ju-decată ne apar ca foarte dubioşi şidirect interesaţi. Au pe „cineva”

arestat, sunt plătiţi de „altcineva”cu bube mari în cap. Cam aşa gân-deşte „publicul”, românul de rând.Adică nu vă e ruşine, bă infractori-or ? Adică vă credeţi şmecheri ?

cum ar veni. Orice se spune, se vamai spune, nimeni nu-i plânge pecei băgaţi la Beciul Domnesc. Dim-potrivă. Ştiu ei de ce sunt acolo ! Şiprobele încep să curgă. Iar cei careac apel la principii, la Constituţie,a America sau la Europa chiar îiau pe bieţii români de proşti şi

merită să e „descurajaţi”, vorba

ui Caragiale, ba chiar niţeluş luaţia întrebări. Sunt cu toţii ameste-

caţi în crima generală împotrivapoporului român – avocaţi, jurna-işti, politici, sociologi, procurori şiudecători, servicii şi paraservicii.

Totuşi, oricâte merite aravea doamna Laura CodruţaKövesi, DNA, SRI şi celelalte

„poliţii”, rămân câteva întrebărifără răspuns, penibile şi grave înacelaşi timp. De ce Gheorghe Steli-an şi ceilalţi mari escroci ai recupe-rărilor mai sunt în libertate ? Nu eclar pentru orice procuror începă-tor că au furat, au încălcat legi, cu-tume, că, securişti sau nu, acoperiţisau nu, ai românilor sau ai străini-lor, ar trebui arestaţi imediat şi cutoată averea pusă sub sechestru ?Cum adică să pună bandiţii aceştialaba pe averea victimelor comunis-mului şi statul român să se uite înaltă parte ? Dar ce, suntem cretini ?Câtă laşitate poate duce un om ?Câte poate înghiţi un nefericit po-por ?

De ce foştii impostori

penali din PDL, în frunte cu Adri-ean Videanu, Emil Boc, Vasile Bla-ga, Ioan Oltean, Radu Berceanu,Roberta Anastase, Sulna Barbu,Anca Boagiu, Gheorghe Falcă, Li-viu Negoiţă, sunt ocoliţi sistematic,sunt protejaţi pe cât de ferm, peatât de stupid de DNA şi de SRI ?Nu realizează aceste instituţii ex-trem de costisitoare pentru cetăţea-nul român că se afundă în mocirla

complicităţii la corupţie, la rapt, lafurt, la încălcarea legilor cu aceştiaşa-zişi politicieni ? Chiar atât depuţin îi duce capul pe oamenii carele populează ? Nimeni nu-i credeatât de puţini la minte.

Desigur, a treia întrebare e în legătură cu imunitatea foartedubioasă de care încă se mai bucu-ră fostul preşedinte Traian Băses-cu. Poate că aici, în afară de jenă şi jalnică obedienţă a foştilor săi„subalterni” (generalul FlorianColdea, procurorul-şef Kövesi,preşedinta ÎCCJ Livia Stanciu,preşedintele CCR Augustin Ze-grean şi toată seria), există vreoraţiune de stat care scapă opinieipublice. O raţiune de stat care nu

poate decât temporară, dacă nu aşi expirat deja.

Recenta plângere a guver-nului împotriva impostorilor pre-supuşi politici, presupuşi liberaliLudovic Orban şi Varujan Vosga-nian, despre care toată lumea ştiecam câte parale fac, e totuşi dătă-toare de speranţă. Gargaragiul Or- ban şi candidatul la premiul Nobel

pentru literatură Vosganian (tupeu încă neegalat !) mai reuşesc să fenteze justiţia la fel de inexplicabil cşi grangurii din PDL.

Cât despre Klaus Iohannis, care se preocupă în mesajul dPaşti de săracii României direct dla Madeira, şi numai pe Facebook însoţit, bineînţeles, de primdoamna, Carmen Iohannis (fără dinstituţia primei doamne, Româninici nu mai poate exista), acesta sapropie de un moment al adevărului de care nici SRI, nici DNA şnici armata nu-l vor mai puteapăra. Procentele care i se atribuieprovin de la aceiaşi sociologi compromişi. Justa sa dimensiune, insigniantă, va apărea pentru topoporul la lumina zilei – reşte, pFacebook, Twier şi InstagramCel mai probabil însă, numai îndiaspora...

Petru Romoșan

Muzeul Civilizaţiei Dacice şiRomane Deva, în colaborare cuConsiliul Judeţean Hunedoara,organizează în perioada 16-18aprilie 2015, cea de-a patra

ediţie a simpozionului inter-naţional „Piese arheologiceminore şi semnicaţia lor”,

având ca temă „Jocurile şi jucăriile”.

La această manifestareştiinţică, ale cărei lucrărivor prezentate în limbaengleză, participă speci-alişti în domeniu de laprincipalele muzee şiinstituţii de învăţământsuperior din ţară, dar şi

din Serbia şi Polonia.Cu acest prilej va

lansat şi volumul„Representations, Signsand Symbols. Procee-dings of the Symposium:Religion and magic”,editat de un colectiv despecialişti de la Muzeul

Civilizaţiei Dacice şi Ro-mane (dr. Nicolae CătălinRişcuţa, dr. Iosif VasileFerencz şi dr. Oana TutilăBărbat). Volumul va pre-

zentat de către dr. HoreaPop, cercetător ştiinţic II în cadrul Muzeului Ju-

deţean de Istorie şi Artă Zalău,iar festivitatea de deschidereva avea loc joi, 16 aprilie 2015,ora 10.00, în Palatul MagnaCuria.

7/21/2019 Vorba nr. 112

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-112 5/16 Pagina 05

n Asia, 80.000.000 deameni vorbesc limba

română! Dr. Lucian Cueşdean: „Limba punjabi, din

dia, are 2.000 de cuvinte curat româneşti, iarulte altele seamănă foarte mult cu ale noastre.ta pentru că ei sunt urmaşii unui trib getic, canoi, deşi distanţa dintre români şi punjabi este4.500 de kilometri”, scrie Sorin Golea. Noi am învăţat la şcoală că daco-geţii ar t o ramură a neamului tracic, care trăia exclu-în Dacia, pe actualul teritoriu al României şi

e vorbea o limbă diferită de latină. Imperiul

man a cucerit Dacia, iar daco-

geţii ar re-nţat parţial la limba lor pentru a învăţa vorbi-cuceritorilor. Din combinaţia acestora ar

apărut, în timp, româna. După 20 de ani de stu-diu, dr. Lucian Cueşdean a ajuns la concluzia că

această teorie este falsă. Cueşdean spune că tri- burile getice, sub diferite nume, ocupau o ariegeogracă vastă, din Europa Centrală până înAsia, aproape de China şi de India. Actualapopulaţie punjabi, din nordul Indiei, de pildă,este urmaşa unui trib de geţi localizaţi în AsiaCentrală cu peste 2.500 de ani în urmă. Aceştiurmaşi ai geţilor vorbesc o limbă asemănătoarecu româna. Dar multe din cuvintele punjabi co-mune cu româna sunt comune şi cu latina. Pro- blema este că acum 2.500 de ani nu exista Impe-riul Roman. Asta înseamnă că geţii vorbeau olimbă “latină” mult înainte de expansiunea ro-mană.

Războinicii geţi au urmaşi înIndia

„Am pornit de la informaţiile legate de mare-

le tribal masageţilor, atestat în centrul Asiei de cătreistoricii antici şi pomeniţi în Evagrius Scholasti-cus, scris în secolul VI d.Hr. şi tradus în formulaEcclesiastical History de către E. Walford în1846, din care citez: «Actuala populaţie JAD dinnordul Indiei este descendenta masageţilor. Înlimba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats». Am plecat pe urmele acestei populaţii,Marii Jats. Chinezii îi numeau Yueci, adică Geţi,consemnând dominaţia lor în Punjabi. Deci,geţii au trăit cândva în Punjabi. De reţinut: nea-murile geto-dacice vorbeau aceeaşi limbă, dupăcum spune geograful antic Strabon (60 î.Hr.-26d.Hr.), adică de la Carpaţi până în centrul Asi-

ei”, ne-a spus Dr. Lucian Cueşdean. Sursa: hp://www.sursazilei.ro/asia-80-000-000-de-

oameni-vorbesc-limba-romana/

La Panama City , undemericile se despart o clipă, pentru

apoi să se adune dimpreună cu

anticul şi Pacicul, preşedinteleama şi Raul Castro al Cubei s-auzat pe două scaune, la o măsuţăcă, aproape nimic de pus pe ea,doi creştini săraci şi smeriţi. Os-iţi la fel ca încleştarea dintre celeuă mari oceane, faţă în faţă, înma întâlnire cubanezo-americanădupă 60 de ani, promiţându-şi săă pace, după două generaţii cres-e în zavistie şi fapte urâte. Într-o

măruţă de conferinţe tot mică,că de taină, porniţi să reia relaţii-diplomatice, Obama a spus că

buie să se facă ceva nou, Raul i-

aat pe toţi muţi şi a zis că e com-t de acord cu Barack, că acea

atria o muerte, venceremos” a luite-su, eroică, dar cam aiurea, s-ardut pe drum şi că vrea, acum, săcute despre drepturile omului,spre libertatea presei, despre toti se pune ”în faţă, pe masă”. Oba-

a spus că, ”într-un spirit de res-ct şi civism, este posibil să închi-m un capitol din trecut şi să tre-m la o nouă relaţie între ţărileastre” – acest răspuns istoric alşedintelui SUA către Havana arbui să devină deviza politicii ex-ne americane către toate părţile

mii, către România, Uniunea Eu-peană, Rusia, Orientul Mijlociu,rica, America Latină, China şitul Asiei.

Din 1958, liderii Cubei şiUA nu s-au mai întâlnit, nicioda-– ce lucrare tainică a Istoriei, înl an americanul Eisenhower şi

cubanezul Fulgencio Batista s-auvăzut tot la Panama City! –, deceniila rândul Statele Unite au încercat

să izoleze Cuba de restul lumii, le-avenit cumva uşor, cu drumurile în-zăpezite ale ”războiului rece”. Anulacesta, 2015, Cuba a fost prezentăpentru prima oară la SummitulAmericilor, de la Panama City, RaulCastro a dus acolo mesajul Havanei.

În cursul unei cuvântăride aproape o oră, el a enumeratmulte dintre neajunsurile produsecubanezilor în ultima sută de ani decătre un preşedinte american, saualtul, apoi şi-a cerut scuze, emoţio-nat ind şi, adresându-se preşedin-

telui american, aat la doi paşi deel, a pornit abrupt, din senin, dez-gheţul: ”I-am spus preşedinteluiObama că mă copleşesc emoţiile,atunci când vorbesc de revoluţiacubaneză şi îi cer scuze, domnia sanu poartă nici o răspundere pentrucele întâmplate atunci (în 1959). Înopinia mea, preşedintele Obamaeste un om onest”. La rândul său,Obama a acceptat imediat provoca-rea, armând: ”Războiul Rece s-a încheiat de multă vreme. Şi, ca să ospun cinstit, nu sunt interesat să

duc bătălii care au început înaintede a mă născut. Statele Unite nuvor rămâne prizoniere ale trecutu-lui. Noi privim în viitor”. A fost unmoment astral, de politică super-

mare, petrecut instantaneu!Astfel,sâmbăta trecută, la Panama City, ceidoi au conrmat şocurile trimise îndecembrie trecut în întreaga lume,când au anunţat un plan de apropi-ere între ţările lor, şocuri urmate deluni de muncă asiduă a experţilor în

chestiuni vechi şi spinoase, cum ar embargoul şi sancţiunile americaneasupra Cubei, reluarea relaţiilor di-

plomatice şi scoaterea insulei de pelista statelor susţinătoare ale teroris-mului internaţional.

Desigur, chiar şi acum ,după întâlnirea de la Panama City,foarte multe lucruri mai rămân derezolvat, până când relaţiile cubane-zo-americane vor intra în normalita-te.Cu o zi înainte de a se vedea cuRaul Castro, Obama s-a întâlnit cureprezentanţi ai comunităţii cubane-ze din SUA – o comunitate extremde activă din punct de vedere poli-tic – şi le-a promis că America va

continua să pună Havanei, la fel deinsistent ca în trecut, probleme cainstaurarea unui regim democratic,cea a drepturilor omului etc. O altăchestiune spinoasă, cea a sancţiuni-lor de tot felul impuse regimuluicastrist, îi va da dureri mari de cappreşedintelui, atunci când va trebuisă obţină aprobarea Congresului –un Congres republican, ostil oricăreiiniţiative a Casei Albe – pentru ridi-carea lor. Deschise rămân, în conti-nuare, două chestiuni dicile: soarta bazei militare de la Guantanamo, pe

care americanii o deţin de 112 ani,dar şi cea a compensaţiilor pentrunaţionalizarea bunurilor americanedin Cuba, conscate şi neplătite de56 de ani!

Deocamdată , ultimele son-daje arată că 65% dintre americani şi97% dintre cubanezi sunt pentruapropierea ţărilor lor, nerăbdători săvadă ”minunea” întâmplându-se câtmai repede sunt locuitorii insulei

din Caraibe, de la conuenţa Atlan-ticului cu Golful Mexic. Ei vor săvadă ambasadele deschise, reluarea

comerţului şi a turismului cu SUA,revigorarea economiei naţionale şi, în orice caz, să vâre în buzunare maimult decât cei 20 de dolari pe lunăcâştigaţi astăzi. Ar mai de spusdoar că, pe continent, în State, întâl-nirea Obama – Castro i-a înfuriatrău pe concurenţii la nominarea vii-torului candidat al republicanilor laalegerile prezidenţiale din 2016. Se-natorul Marco Rubio, republicandin statul Florida şi născut din pă-rinţi refugiaţi din Cuba, crede căparticiparea lui Raul Castro la sum-mitul de la Panama City „submi-nează viitorul democraţiei în regiu-ne”. Jeb Bush, fratele mai mic al fos-tului preşedinte Bush jr. şi posibilcandidat al republicanilor, a armatcă, întâlnindu-se cu Raul, Obama ”adat legitimitate unui dictator crud şiunui regim represiv”, iar senatorulTed Cruz, republican din Texas şitot originar din Cuba, a replicat tă-ios: ”Obama doreşte să facă ce n-aufăcut 9 preşedinţi americani dinain-tea sa: să cedeze în faţa unui dicta-tor comunist din emisfera noastră”.Probabil că cei doi senatori republi-

cani de origine cubaneză, Rubio şiCruz, au motive personale să se în-doiască de politica preşedinteluiObama faţă de Cuba actuală.

Tot ei, însă, au votat re-cent pentru livrări de arme cătreKievul actual şi, implicit, pentru unrăzboi la frontierele României. Aşacă, pentru acest autor, opinia lorpolitică şi expertiza lor cubaneză nufac doi bani.

Dup ă 60 de ani de crime, ur ă ş i gâlceav ă Barack Obama ş i Raul Castro -

cre ş tini pilduitori în vremea Pa ş tilorRadu Toma

7/21/2019 Vorba nr. 112

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-112 6/16VORBA se ascultă dar se şi citeştePagina 6

Un personaj activ al vieţiilitice din ultimul sfert de veac,e ne-a ocupat şi un deceniu de

orie naţională, în înalta demnitatepreşedinte al României, a pus

ii, în fruntea căreia poporul l-azat, o ştampilă : „România esteantanamo!“

Într-o intervenţie telefonicăun post de televiziune, a acuzat ouantanamizare” a României, în

e procurorii ţin acuzaţii „la beci”nă când spun ce a spus denunţă-ul, o practică similară cu cea deGuantanamo, unde suspecţii deorism erau ţinuţi prizonieri „pâ-

ce spuneau ce voiau să audăţerii CIA”.

Prin similitudini şi context ,rmând că România este un lagărprizonieri ai unei justiţii, pentruărei „reformare şi modernizare”tul preşedinte şi miniştrii săi detiţie au căpătat cununile de lauri

Departamentului de Stat al

U.A. şi ale Comisiei Europene,claraţia citată exprima tocmaia ce „reformatorii” au gândit şiplinit. Au impus „legi ale autori-ismului politic”, ignorând dezba-le democratice, au expediat în

rizoriu Constituţia şi Parlamen- pentru a adopta „legile justiţiei

litice” prin asumarea răspunderiivernului.

La dimensiuni mai reduse ,r nu mai puţin importante, ace-i lucru îl armă, într-o altă expre- fostul secretar de stat de la Jus-e şi şef la Direcţiei de InvestigareCombatere a Crimei Organizate,

reproşându-şi că a gândit şi modi-cat legislaţia penală doar în compo-nenţa excesiv represiva, ignorândprotecţia drepturilor şi libertăţilorfundamentale.

Declarațiile „Băsescu-Bâca”au o şi parte de adevăr, Cotidia-nul.ro găzduind dezbateri oportune în legătură cu inepţiile de „Gulag”ale noii legislaţii penale, hp://www.cotidianul.ro/cotidianul -

230410 ; hp://www.cotidianul.ro/cotidianul-231354. Numai că, la mo-mentele respective nici ElenaUdrea, nici Alina Bâca, nici HoriaGeorgescu, nici Mircea Băsescu, niciginerele Pricop & Comp.(Lucinschi!) nu erau în custodiapoliţiei, ori invitaţi la parchete, pen-tru a colabora la convertirea„informaţiilor secrete” în mijloacede probă.

Indicele de valoare a „refor-

mei Justiţiei” s-a transformat încontrariul sau, imediat ce

„legislatorii” au devenit justiţiabili.Şi cu câtă emfază şi nedisimulatăsatisfacţie a ţinut să –si lege numelede de toate codurile, asemenea luiCuza! Iar acum, cine reneagă„Codex Băsescus”?! El însuşi! Toatăviaţa şi cariera să pare a se întemeiape renegări. De colegi, de prieteni,de camarazi politici, de colabora-tori, de poporul alegător şi, de cenu, renegarea Patriei ?! Pe care aasemuit-o cu Guantanamo.

Când mai recurge şi la com-pararea anchetatorilor D.N.A. cuoţerii C.I.A. , nu ştim cât de mă-guliţi se vor simţi cei care, efectiv şi

intens, au fost pregătiţi în noile teh-nici de investigare a corupţiei şi cri-minalităţii organizate după manua-le americane, cu instructori ameri-cani, unii chiar în instituţii de proldin S.U.A., ori centre înaintate aleacestora din estul Europei.

Putem intui doar spaimelepe care i le provoacă reformatoruluiperspectiva de a cădea el însuşi înroţile malaxorului pe care l-a creat,fără a se gândi nepărtinitor la con-secinţe. Dacă ceva este sigur şi te-meinic în „Codex Băsescus”, acestaeste şirul tot mai lung al excepţiilorde neconstituţionalitate.

Ieşirile sale publice sunt , deasemenea, tot atâtea prilejuri deguantanamizare a comunicării pu-

blice. Ce a promovat în spaţiul me-dia, idei generoase, iniţiative politi-ce benece, apeluri la calm social şiraţiune politică, sau, dimpotrivă,diversiuni, provocări, ameninţări şidihonie politică antinaţională ?Când ne-a demonstrat,„moralizatorul” de azi, un dram deomenie şi de simţire, de drag decompatrioţi, dincolo de spectacolulpropriilor lacrimi?

Ex-presedintele autoexilatîn parcela Scrovistea din codrii Vlă-siei are, totuşi, şi o performanţă ab-solută, de dimensiuni cu adevăratistorice. A reuşit să golească tara demilioane de locuitori. Raportat şi laintervalul de timp foarte scurt încare s-a produs aceasta dislocare,romanii sunt cel mare val migratordin istoria erei noastre, după mi-

graţiile primului mileniu. Pentruce? Ca să e transformată România

în Guantanamo?

Merită, oare, creatorul aces-tui imens decit demograc să ecreditat şi impus atenţiei publice,altfel de cum a fost şi este în realita-te? Cât a tăcut, cât nu l-am mai au-zit, nu au mai lătrat câinii şi nu s-ausculat din somn, speriaţi şi plân-gând, pruncuţii.

Nu personajul în discuţieeste vinovat pentru perpetuarea sa în spaţiul public. Vinovaţi sunt ceicare-i înlesnesc proliferarea alegaţii-

lor, după ce au ţinut, în repetaterânduri, să invite în platouri, ex-perţi care să se pronunţe în privinţaunei structuri de personalitate şi tipde comportament, asupra cărora arplana ameninţarea unor diagnosticedevastatoare.

Foto: Acuvio

„Codex Băsescus” sau„Guantanamo de România”

Aurel I. Rogojan

7/21/2019 Vorba nr. 112


Să facem un efort. De înțe-ere. Să înțelegem cum funcțio-

ază România. Pentru că, altfel,m continua să ne mirăm. Încăuă-trei decenii. În esență, putemrbi despre un fenomen care nue deloc unic. Securitatea s-a sub-uit statului. Într-o manieră pe

e nu o putem pricepe decât dacăm face o dublă comparație. Cuderația Rusă. Şi cu Statele Unite.

Sub comunism , ce a fost secu-tea? Brațul înarmat al partidului.

mnul şi stiletul din mâna acestu-Cu ajutorul securității, populațiaținută sub control. Dar, la rân-

lor, securiştii erau controlați detidul Comunist. Pentru a nu orazna. Ei bine, după decembrie9, atunci când noi toți credeam şi

mam faptul că Ion Iliescu a con-at revoluția, în realitatea, securi-

ea se substituise statului. Şi pre-frâiele acestuia.

Cel mai elocvent exemplu ,ntru a înțelege situația din Româ-, ni-l oferă Federația Rusă. Lascova, securitatea a preluat, du-puciul eşuat împotriva lui Gor-iov, frâiele statului, în mod di-t, vizibil şi chiar ostentativ. Aut-o pentru a salva Federația Ru-de disoluție. A procedat, astfel,

punzând unei necesități istorice.evident, politice. Pentru că,

nci când securitatea rusă l-aus la putere pe unul dintre repre-ntanții săi, Vladimir Putin – dupăîn prealabil, l-a pregătit pe acestaa pregătit sistemul pentru a-l

opta – a procedat astfel pentru căexistă, efectiv, în absența insti-

iilor democratice, o altă soluție.facem doar un mic efort pentru aaminti că duma de stat – Parla-ntul rus – era într-o totală deban-dă. Nu funcționa, nici după regu-

sovietice, nici după regulile de-crațiilor occidentale.

Devenise, pur şi simplu , otituție, nu numai parazitara, nu

mai inutilă, ci şi generatoare debandadă. Iar corupția şi criză eco-mică din Rusia condusese la ung extrem de periculos al nesigu-ței cetățeanului, în ziua de mâi-Imediat după aducerea securi-

i la putere, prin intermediul luidimir Putin, toate structurile

tului, toate puterile acestuia aut preluate de oamenii KGB-ului,e nu s-au schimbat decât prin

numirea şi prin adoptarea unoroceduri şi deniții, prin care su-

vegherea şi controlul exercitatupra cetățenilor țării se chema,zi Doamne, lupta antiteroristă.

În Statele Unite , după că-

derea zidului Berlinului, după în-cheierea Războiului Rece, după dis-pariția URSS şi transformarea sa înFederația Rusă, după ce, mult timp,principalele servicii secrete păreaucă nu mai au obiectul muncii şi, înne, după ce terorismul internațio-

nal i-

a lovit, în mod brutal şi direct,pe cetățenii americani, securitateainternă, precum şi securitatea exter-nă s-au reformat, s-au adaptat şi audevenit mai performante şi mai pu-ternice. Spre deosebire însă de Mos-cova, Washington-ul a păstrat, prinintermediul Congresului StatelorUnite şi a instituției prezidențiale,controlul absolut asupra serviciilorsecrete. Acestea nu s-au substituit şinu se pot substitui, sub nicio formă,statului american. Din această per-spectivă, aşa cum s-a văzut şi re-cent, când s-a desfăşurat o amplă

ancheta asupra unor proceduri le-gate de luptă antiteroristă, Parla-mentul american îşi face bine trea-

ba, dovedindu-se sucient de puter-nic şi de reactiv, în raport cu securi-tatea internă şi securitatea externă.

Dar în România , cum staulucrurile? România este o struto-

camila. La fel ca la Moscova, aici,securitatea s-a substituit, în mod

brutal şi temeinic statului, luândsub control, practic, toate instituțiileacestuia. Şi nelăsându-se controlatăde nici una dintre puterile statului.

Dar schimonosind democrația dinStatele Unite, la Bucureşti, estemenținută, pe toate căile şi, în speci-al, prin propaganda, imaginea uneisecurități care funcționează într-unstat democratic, aată sub controlulacestuia şi a cărei singură menireeste aceea de a apăra siguranța sta-tului şi a cetățenilor săi. În timp ceprocedează invers.

După ce am văzut în analizaanterioară care sunt câteva dintrediferențele specice între securita-tea internă şi externă de la Bucu-

reşti, de la Moscova şi de la Was-hington, să observăm, astăzi, cumpoate susținută armația meaconform căreia, România se aa, dinpunct de vedere democratic, dar şial siguranței naționale, într-o si-tuație periculoasă, în care, securita-tea s-a substituit statului şi scapăoricărui control.

Se fac din ce în ce mai frec-vent câteva armații. Responsabiliiunor instituții cheie din România lecontesta. Una, de pildă, este că exis-tă servicii secrete care, nici măcar

aparent, nu se aă sub controlulputerii legislative. Cum este, de pil-dă, serviciul secret al Ministerului

de Interne. Sau serviciul secret alArmatei. Sau serviciul secret carefuncționează în interiorul DirecțieNaționale Anticorupție. Sau ar-mații de tipul: „controlul exercitatde Parlament este doar formal, înrealitate, securitatea ind cea care îicontrolează pe reprezentanții comi-siei de specialitate”. Şi, extrem defrecvent, din ce în ce mai frecvent,se vorbeşte despre rolul jucat desecuritate în operațiuni care nu artrebui să e apanajul acesteia, cum

este, de pildă, combaterea corupțieiinstituționalizate.

Unde, într -un stat de drept ,rolul securității interne este doaracela de a oferi justiției o serie deindicii sau chiar probe, atunci cândacestea nu pot obținute pe altăcale. La noi se vorbeşte însă, din ce

în ce mai frecvent, de faptul că mul-tiplele decapitări la care asistămsunt opera unui aşa-zis binom, Col-dea-Kovesi, în care, primul joacărolul de dirijor, iar procurorul gene-ral, cel de executant.

Şi că, de fapt , am asista la oluptă nală pentru conscarea de-plină a puterii de către securitate,prin reprezentanții ei. Tot la noi, şinu în altă parte, din ce în ce maimulți analişti insistă asupra faptuluică şi securitatea externă este ne-obişnuit de activă, ea ocupând, dince în ce mai vizibil, poziții cheie, nunumai în aparatul diplomatic, ci şi

în epicentrul unor instituții guver-namentale. Şi, de aici până la obser-vații publice privind bătălia pe carecele două principale servicii secrete

o dau pentru ocuparea pozițiilor deconducere în Parlament, în Guvern, în puterea judecătorească şi în presă– cea de-a patra putere în stat – nu amai fost decât un mic pas. Care afost şi el făcut.

Cum stau lucrurile, de fapt ?Păi ele stau cam aşa. Cel puțin unprim-ministru al României este pro-dusul unui serviciu secret. El se nu-meşte Mihai Răzvan Ungureanu şi acondus ultimul guvern al regimuluiTraian Băsescu, după care, împinsde aceleaşi servicii secrete, s-a aşe-

zat x de-

a dreapta lui Klaus Iohan-nis, unde transpira pentru a revenila butoane. Să sperăm, fără niciunfolos. Ştim, cu certitudine, că celpuțin un al doilea prim-ministru alRomâniei, domnul Victor Ponta, afost recrutat, cu mulți ani în urmă,de Serviciu de Informații Externe, afost asistat pentru a urca rapid scă-rile ierarhice, atât că procuror, cât şi

în calitate de politician, apoi pentrua prelua conducerea celui mai im-portant partid din România, practic,a întregii stângi socialiste, şi, în ne,a fost propulsat în fruntea unui gu-

vern, în care se aa şi astăzi, binemersi. În paranteză e spus, maiştim şi că, deloc întâmplător, socrul

sau, domnul Ilie Sârbu, a fost şi el,dacă nu cumva, în ciuda vârstei,mai este, oțer acoperit al aceluiaşiServiciu de Informații Externe. Şiiată-l jucând un rol cheie în politică.Mai ştim că în situații asemănătoaresunt şe de instituții cheie ale statu-lui, cum ar cele ministeriale oridin conducerea administrației pu-

blice centrale şi locale sau poziții dedecizie în Banca Națională, la ANI,la DNĂ, în justiție, la Înalta Curtesau în Parlament, chiar în interiorul

comisiilor care, vezi Doamne, su-praveghează activitatea serviciilorde informații. Cele aparent suprave-gheate de Parlament.

Dar acestea, să spunem , suntvorbe. Bârfe. Supoziții. Insinuări.Care sunt, însă, faptele? La această

întrebare putem răspunde fără preamare dicultate, luând pulsul si-tuației în care se aa România. Cesuntem noi? Aparent, un stat care sepoate mândri cu apartenența la Uni-unea Europeană şi NATO şi cu unparteneriat solid, strategic cu Statele

Unite. În realitate, jucăm rolul uneiputeri locale, de margine, a uneicolonii sau, dacă ne raportăm lavechiul Imperiu roman, a unui ce-tăți de frontieră. Cu toate avantaje-le, dar şi cu toate neajunsurile aces-tui complex statut.

O deniţie obiectivă a statu-lui român de azi şi cât se poate desuccintă poate dată în trei pro-poziții.

1. Sub aspect economic , Ro-mânia este deznaționalizată şi a de-venit o piață de forță de muncă, opiață de desfacere pentru produselealtora şi o sursă de materie primă.Tot pentru alții. Capitalul interneste subțire şi tot mai mult subțiat.

2. Din punct de vedere al si-guranței cetățeanului, realitatea estecă nivelul de trăi este extrem de scă-zut, printre cele mai scăzute dinEuropa, iar speranța într-un viitormai bun şi într-o perioadă rezonabi-lă este din ce în ce mai mică.

3. România este lovită deagelul corupției instituționalizate,căruia serviciile secrete şi celelalte

instituții de forță, precum şi puterea justiției au fost incapabile să i seopună timp de douăzeci şi cinci deani şi nu există, în realitate, niciocertitudine că, astăzi, asistăm la al-tceva decât la un simplu schimb deştafetă, de roluri chiar, între actoriimarilor operațiuni de fraudare aavutului public.

Dacă securitatea s-a substituitstatului şi dacă statul arata aşa cumarăta astăzi, atunci putem judeca şisinguri ce s-a întâmplat, de fapt, înRomânia, de ce ne aa acolo unde

ne aăm şi, mai ales, ce este de fă-cut. Pentru că soluții există. Cu con-diția să existe şi voință.

Sorin Roșca Stănescu

7/21/2019 Vorba nr. 112


SEBASTIANBORNEMISA

Sebastian Bornemisa rămâne

istoria literară ca poet, folcloristpublicist, ca editor și animator aleții ziaristice ardelene de la înce-

utul sec. XX. S-a născut în anul 1890, în co-

una Burjuc, ca u al unui învăță-r de țară. Urmează liceul larăștie și Brașov, apoi Facultatea Filozoe și Litere din Budapes-unde își va lua și doctoratul. În anul 1909 se stabilește la

răștie, unde va conduce, înce-nd cu anul 1911, „Editura Nați-

nală”, precum și cea mai impor-ntă revistă culturală apărută la

răștie, „Cosânzeana” (1911-

15).

Revista, arma Sebastian Bor-nemisa, „va o copilă sârguinci-oasă și cuminte, care se va trudi să împrăștie împrejurul ei numai

zâmbete, lumină și încredere.”

Revista a reușit să reunească în paginile sale nume de prestigiuale literaturii române. Dintre cola- boratori, amintim poeții V. Efti-miu, Z. Bârsan, Ada Negri, ElenaFarago, Teodor Mureșanu, Corne-liu Moldovan, iar din rândul pro-zatorilor s-au remarcat L. Rebrea-nu, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu,Al. Ciura, Sp. Popescu, ș.a.

Între 1922-1928, revista„Cosânzeana” apare la Cluj. Totaici, S. Bornemisa tipărește gazeta„Lumea și Țara”.

În 1911, S. Bornemisa publică„Almanahul scriitorilor de la noi”,

o lucrare de istorie literară, carecuprinde 45 de scriitori născuți înArdeal, Țara Ungurească și Banat,cuprinzând scurte date biograceși prezentarea cărților tipărite decătre aceștia.

„Almanahul” - scria S. Borne-misa în revista „Cosânzeana” nr.2, 1913 - „este o oglindă delăaproape a tuturor talentelor scrii-toare de la noi, e un mărgăritarprețios pentru ecare casă româ-nească.”

În 1912 publică la Orăștie vo-lumul „Cele mai frumoase poeziipopulare”, care deschide seria al-tor volume interesante, publicatela Cluj: „Cele mai frumoa-se” (1926), „Dor și jale” (1926),„Nouăzeci și opt de cântece dedragoste”, „O sută patru chiuituride la Joc”, „Durerile Ardealu-lui” (roman, 1927), „Duhul celrău” (1927), „Suetu-mi de odini-oară” (1929), „Gazetele poporaledin Transilvania și Banat” (1939),ș.a.

A colaborat la publicații perio-

dice din Orăștie, semnând și cupseudonime: S.B., Radu Mărgea-

nu, I. Brumă. A mai colaborat l„Libertatea”, „Biruința” (1910„Patria” (1919).

A deținut mai multe funcțdeputat al P.N.R. (1919-1920), dputat al Partidului Poporul(1926-1927), primar al Clujul(1932, 1938-1940), ministru subscretar de stat, președinte al Sindcatului Presei Române din Ardeși Banat.

S. Bornemisa revine la Orăștdoar pentru o scurtă perioadă d

timp, în 1919. A murit în anul 1953. Vorbind de crezul său pub

cistic, S. Bornemisa scria în articlul „O vorbă către cetitori”, în rvista „Cosânzeana” nr. 1, din ian. 1912: „Dacă vom aa vreodacă munca noastră a făcut câtuși dpuțin bine, dacă ni se va spuncândva, că multor suete însetadupă clipe senine, în această viade zbuciumări, le-am adus cu care număr al „Cosânzenei” măccâte o rază de senină plăcere sutească, suntem mulțumiți de mu

ca noastră, căci atunci nu zadarnmuncit-am.”

Publicistica orăștiană, exprimată de-a lungul timpului prin cele aproap30 de periodice, este legată inevitabil de personalități care s-au născusau au activat la Orăștie, ori care au menținut relații statornice cu Orăștia. N. Iorga, un bun cunoscător al presei românești, scria că „publicațiiOrăștiei au contribuit esențial la luminarea poporului român în toat părțile.” Aceste publicații au stat, în linii generale, sub semnul angajării luptnaționale, au contribuit la izbânda culturii, științei și literaturii pe aceste meleaguri. Cu totul excepțională a fost acțiunea de dinamizare a viețliterare. Prezența unor scriitori de primă mărime, a celor clasici și contemporani, ai Ardealului și cei de peste munți, a reprezentat de fapt contribuție de valoare la armarea idealurilor naționale. Periodicele Orăștiei au făcut un nobil serviciu literaturii universal

prin traduceri și prin prezentarea unor mari scriitori. În împrejurări vitrege, redactorii acestor publicații - cărturari și intelectuali cinstiți - au pus suetul și tot efortul pentru a reuși. Voi încerca să prezint doar câțiva dintre acești mari cărturari care aactivat în perioada 1900-1940.

Ioan Baciu, Revista Cosânzeana, serie nouă, 199

Personalități publicistice

7/21/2019 Vorba nr. 112


VALERIU BORA

Profesorul Valeriu Bora (1890-

) s-a remarcat ca un activ pu-st, ca poet și animator al viețiiurale de la Orăștie. S-a născut în 1890 la Crivoba-(Banat). A urmat Gimnaziulrior greco-catolic din Blaj,a continuat Teologia la Lugoj.

vează ca preot greco-catolic îne Homorod și Vaidei, până în.

A fost cinci decenii profesor laul din Orăștie, ind suetuli literare, publicistice și teatra-

Rămâne la acest liceu până în

1948, când se retrage la Șibot,a. A colaborat aproape la toateicațiile periodice din Orăștie.ai colaborat la: „Unirea” (Blaj),mânul” (Arad), „Drapelul”,zeta Hunedoarei” (Deva),ietatea de mâine” (Cluj),a noastră” (O. Goga),amul românesc” (al lui N. Ior-„Gândirea” (de la Cluj), ș.a. A semnat și cu pseudonime: V.orna, V. I. Iasmin, Melin, Da-O. Lupeanu, ș.a. În paginile revistelor, V. Bora a

icat poezii, articole de critică,me culturale, sociale, școlare.

A debutat editorial cu volu-mul „Truda noastră. Sfaturi pentrupopor” la Arad (1917). În 1922 pu- blică la Orăștie „Visează pămân-tul”, apoi volumele: „Când pur-tam cu mine soarele” (Sibiu,1928),„Imperiale” (Deva, 1939),„Drapele și lauri” (Deva, 1939).

Din inițiativa sa se organi-zează „Societatea Scriitorilor Ro-mâni din Ardeal”, în care scop lan-sează în revista „Co-sânzeana” oanchetă, care urmărea încurajareatalentelor literare.

Ca scriitor, a fost apreciat deEugen Lovinescu și Liviu Rebrea-nu, de Ion Agârbiceanu și P. Per-pessicius, cu care de altfel a întreți-nut legături de corespondență.

GAVRIL TODICA

Printre personalitățile hunedo-rene care au avut o contribuție im-portantă la cercetarea și populari-zarea științei se numără și Gavril

Todica.S-a născut la 3 feb. 1877, laIclodul Mare, lângă Gherla. Ur-

mează liceul la Gherla, Năsăud,Dej, Bistrița, Brașov și Alba Iulia,unde și-a luat bacalaureatul.

A urmat cursurile Facultății deChimie din București. Își continuăstudiile în Germania, la Altenburg.

Deși i se propune un post înstrăinătate, la o societate de produ-se chimice din Bombay, G. Todicarefuză această ofertă, hotărându-sesă rămână în țară.

În anul 1903 se stabilește laGeoagiu, în calitate de contabil la

Banca Geogeana, funcție pe care odeține până în 1924. De la această dată s-a ocupat

cu ziaristica și popularizarea știin-ței.

Atras îndeosebi de astronomie,și-a realizat un mic observator as-tronomic, având posibilitatea săfacă observații proprii.

Preocupările sale în acest do-meniu au fost apreciate și în străi-nătate, devenind membru al Socie-tății de Astronomie din Franța șiBelgia.

Ca publicist, a colaborat la:„Românul”, „Luceafărul”,„Revista economică”, „Libertatea”,

dar mai ales, a fost aproape uniculcolaborator al propriilor sale revis-te - „Paradoxe” (1914-1916) și„Convorbiri științice” (1917-

1923), apărute la Orăștie. Revista „Convorbiri științice”

- scoasă în 1917 - „modestă în hai-nă, bogată în cuprins, variată înidei, instructivă, de la prima pânăla ultima știre”, după cum el însușio caracteriza, a fost redactatăaproape în întregime de G. Todica.

În articolul-program „Ne trebuie cultură, cultură științică”, G.Todica formula îndemnul de „a neentuziasma, nu numai de literatu-ră, ci și pe terenul științelor.”

O mare parte a operei lui G.Todica este strânsă în volum, oalta se găsește în periodicele vre-mii, iar unele lucrări au rămas înmanuscris. Dintre lucrările publi-cate în volum, amintim: „Poșta,telegraful, telefonul” (Sibiu, 1903),„Zări din Univers” (Orăștie),

„Vulcanismul” (Sibiu, 1905),„Hades” (Orăștie), „Urgiile natu-rii” (1925), „Din carnetul unui na-turalist” (Deva, 1926), „Țara Hațe-gului”, ș.a.

G. Todica a fost unul dintreactiviștii de frunte ai ASTREI,pe tărâmul popularizării știin-ței, iar o notă din revista„Cosânzeana” din 30 mai1925, îl calică drept„eminentul nostru enciclope-dist”. S-a preocupat, de ase-menea, de ramurile științelorsocial-istorice, economice, de

lozoe și folclor. TRAIAN MIHAI

Poetul și publicistul Tra-ian Mihai (1880-1912) s-a năs-cut în 1880 la Geoagiu. Tatălsău a fost pensionar militar,iar mama sa, originară dincomuna Balșa, din familia Da-mian. Și-a continuat studiilesuperioare la Sibiu, Paris șiStrasbourg, de unde se întoar-ce cu titlul de „doctor în știin-țe economice”.

În acest domeniu a publi-cat la București o lucrare valo-roasă, în 2 volume: „Politica

monetară a României” (1906-1907).Traian Mihai este socotit în

timpul său, cel mai del cunoscă-tor și exponent, în planul poeziei,al spiritului creației poetice a luiM. Eminescu.

A tipărit la Orăștie o elegantăediție de poezii - „Adieri” (1892).Poezia sa a făcut să se vorbeascăpe aceste meleaguri despre M.Eminescu, iar pe de altă parte, prininuența lui M. Eminescu asuprapoeziei lui Traian Mihai, acestatrăiește, ind cel dintâi poet emi-nescian din Transilvania.

Poetul a colaborat, de aseme-nea, la revistele „Familia”,„Luceafărul”, „Activitatea” - cupoezii, critică literară, cronici lite-rare.

Se numără printre cei dintâipoeți care evocă chipul lui M. Emi-nescu, evocare realizată în versuripline de o curată simțire.

Asemeni lui M. Eminescu, T.

Mihai moare de tânăr, la numai 32de ani.

El rămâne în literatură, ca celdintâi literat modern, legat prindebut de Orăștie.

Va urma

răștiene (1900-1940) Articol apărut: „Cosânzeana” în anul 1993 semnat de: Petru Baciu

7/21/2019 Vorba nr. 112


S-a născut la 17 august 1872, încalitatea Surducu1 Mic, Caraș-verin, într-o familie de preoți. Ast întâiul inginer român care anceput, proiectat și construit pri-ul aeroplan din lume care a deco-t prin mijloacele proprii, nu printermediul unei catapulte. El și-anstruit avionul în inima Franței,Paris, unde se stabilise în 1902.

eocupările sale pentru a se armaacest domeniu au fost concentra-

în perioada 1903-1906, ind spri-nit atât de către francezi cât și detre românii din Banat (care i-aumis 20.000 coroane). Primul zbor cu aeroplanul săuperimental s-a desfășurat la data

18 martie 1906, în apropiereapitalei franceze. A fost primulion din lume la care s-a instalatimul tren de decolare-aterizare,nceput tot de către Traian Vuia.

oțile trenului de decolare-

erizare erau realizate după mode-

l celor de la autoturisme, avândvelope și camere. Acest zbor i-ast de rău augur, prevestind parcă

n nal nefericit al invenției. O gre-ală a pilotului s-a soldat cu cioc-rea de un arbore, căderea la pă-ânt și avarierea gravă a mașiniispective de zburat. Ce dezamăgire pentru inventa-

r! Dacă aeroplanul ar căzut dinuza unor neîmpliniri tehnice, ar st cu totul altceva. Dar așa... Cu sprijinul nanciar venit tot

n partea bănățenilor (alte 20.000roane) aparatul a fost reparat-făcut și adus din nou în situația

de a zbura. A fost în zbor în zilele de 12 și 19

august 1906, pilotat de un francez.Zborul din 19 august a fost fatal!Din cauza unor greșeli de pilotaj,

aparatul s-a dezechilibrat, a căzut șis-a sfărâmat. De astă dată nimeni nu i-a mai

sărit în ajutor, iar inventatorul aabandonat ideea de a mai construiaeroplane proprii.

A fost inginer într-o mare fabricăde motoare din Paris. A trăit șimuncit printre străini de neam șinație, dar inima și suetul său aurămas legate de țara sa, de neamulsău românesc.

„Eu credeam (mărturisea într-o

discuție cu Aurel Vlaicu, în 1910) căla Paris voi putea ridica dintr-odatăși în ochii lumii întregi numele țăriinoastre.” 2

Invențiile lui, aeroplanul„Vuia I” și „Trenul de aterizare”nu au fost brevetate nici în Fran-ța nici în România. În Franța afost chiar dat uitării.

„Toți ăștia de aici mi-au furatprincipiile, și nimeni nu suă ovorbă ale cui au fost. Sunt preamari aceste principii pentru ca

să nu și le atribuie ecare lui însuși.” 3

Lui Traian Vuia îi este recu-noscută prioritatea mondială înconstruirea și zborul cu un aero-plan dotat cu mijloace tehnice unicela acea vreme. Este citat în cărți despecialitate, ca mare precursor alaviației mondiale.

Prin origine etnică și loc de naș-tere, Traian Vuia este român șiaparține României, dar invenția saaparține Franței, ține de istoria teh-

nicii și aviației franceze. Prin prestigiul cucerit ca inginer-

inventator și constructor al primu-lui aeroplan care a decolat folosinddoar mijloacele proprii, aparține întregii lumi. Prin realizările sale șiprin zborul din 1906 „a vorbit Pari-sului, Franței și lumii întregi despregeniul creator al poporului român.”

Trenul de decolare-aterizare,conceput, proiectat și realizat pen-tru prima dată în istoria aviațieimondiale de Traian Vuia, l-a pre-

zentat Academiei Franceze de Știin-țe pentru brevetare, dar „nici nu a

fost luat în seamă” - declarase Tra-ian Vuia, plin de dezamăgire, în1910, vorbind cu Aurel Vlaicu.

A avut numeroase alte invenții în variate domenii ale tehnicii. În

1934, cu ocazia Expoziției Internați-onale care a avut loc la New-York, în S.U.A., un stand din pavilionulțării noastre, România, „a fost desti-nat în întregime invențiilor și des-coperirilor acestui mare inventatorromân, care a trăit printre străini,dar care a rămas legat suetește deRomânia, de poporul din care s-anăscut.” (I.C. Gheorghiu, 41)

Traian Vuia este autorul cărții„Mărturii”, în care arăta lumii cuma fost gândit și realizat avionul său,

principiile de zbor ind teoretizatede el, dar însușite de alții. Traian Vuia a urmat cursurile

liceului din Lugoj, între anii 1884-

1892. În 1892 și-a luat bacalaureatul,

după care, în mod resc pentru unromân de mare valoare intelectuală,s-a înscris la secția mecanică a Uni-versității Politehnice din Budapesta.

A devenit inginer specialist în

probleme de mecanică, în motoarela modă - în acea vreme, inclusiv înmotoare pentru avioane.

Era un îndrăgostit de studiu. Aabsolvit și cursurile Facultății deDrept, în 1901, luându-și doctoratul în Științe Juridice.

Căuta mereu un centru cultural-științic unde să se arme ca marespecialist în mecanică; astfel că în1902 se înințează la Paris, chematde soartă. În 1903 schițează proiec-tul unui aparat de zbor mai greu

decât aerul și, împreună cu instruc-țiunile procedeului de decolare-

aterizare, îl înaintează Academiei

Franceze, care îl respinge; motivațiera exprimată într-o manieră ciudată (pentru niște academicieni)„Problema zborului cu un aparacare cântărește mai mult decât aeru

nu poate rezolvată și nu este decât un vis.”

Dacă acei „academicieni” ar trăastăzi, i-am trimite la reciclare.

Îndrăzneț și ambițios, ca oricromân cu educație înaltă, nu a renunțat la idee și s-a adresat din nouaceleiași instituții, solicitând un brevet pentru schița unui așa-ziaeroplan-automobil, prezentândinvenția în ansamblul ei. De aceastdată, la 17 august 1903, planul săucare urma a se construi, a fost bre

vetat și numit „aeroplan-automobi<Vuia I>”. Începe construcția în1903, în toamna anului 1904 termi

nând construirea mașinirespective; a realizat unmotor-invenție propriucu care a echipat aparatusău. Pentru respectivumotor i s-a acordat un brevet de invenție, danu în Franța, ci în MareaBritanie. Cu acel motor sau efectuat zborurile cu

„Vuia I”, din 18 marti1906, din 12 și 19 augus1906. Păcat că aparatul a fosdistrus după accidentu

zborului din 19 august 1906. [Pățania l-a urmărit și pe Henr

Coandă, al cărui prim avion cureacție din lume, inventat de el, to în urma unui accident urmat dincendiu, ... la zborul de lângă Pari(1910) a fost distrus și nu l-a marefăcut.]

Traian Vuia s-a stins din viață lBucurești, în 2 sept. 1950, și est înmormântat la Cimitirul Bellu.

Note:1 Comitatul Caraş-Severin, AustroUngaria – hp://www.biblacad.roUPC-Vuia.html; În prezent, SurducuMic face parte din Jud. Timiş. 2. C. Ghiban - „Flăcăul din Binținți”

Editura Militară, Bucureşti, 1953

3. C. Ghiban - „Flăcăul din Binținți”Editura Militară, Bucureşti, 1953

4 Ing. Constantin C. Gheorghiu„Aurel Vlaicu - Viața şi opera” - Editur

Militară, Bucureşti, 1973

Va urm

Mott o: „Putem afirma cu certitudine că aviația noastră s-a născut odată cu cea mondială.”

7/21/2019 Vorba nr. 112


Primele întruniri ale cooperati-s-au ținut la școala de băieți.

ai târziu sediul cooperativei s-autat la casinoul condus de Endrerago, punând la dispoziția coope-ivei și spații din locuința sa pen-

producție. În 1936 a reușit săhirieze terenul stației de curentă înințeze aici spații pentru us-ea plantelor. Atunci se produ-u deja 12.000 kg de medicamen-și a fost editat un catalog care

prindea un număr de 365 feluriproduse (plante medicinale toca-zdrobite, amestecuri pentru cea-i, extracte din plante, siropuri și

iuri volatile.) Majoritatea produ-or proveneau din producția pro-e. Pe cele 8 hectare de teren aleoperativei erau cultivate 32 deuri de plante medicinale. Pe lân-aceste culturi, Farago vizita îm-

ejurimile Orăștiei, munții din zo-precum și Munții Retezat de un-aduna cantități importante de

nte medicinale din ora sponta-Culegea cu mâna sa rădăcinile

Gențiana galbenă. De obicei lunidimineață se urca în camionul

u Ford și împreună cu șoferul seutau pentru câte o săptămână în

tezat.Era foarte riguros în culegereantelor, respectând cu strictețe

mpul culesului precum și modulcolectare, pentru a obține eci-a maximă a plantelor – își aduceinte orăștianul Bela Fulob, care a

ut privilegiul să-l cunoască per-nal pe Farago. Printre amintirilee păstrează și o întâmplare când,ându-se în biroul lui Farago anit un client pentru o sticlă dersicol. Farago a cerut un litru deă distilată de la ajutorul său, apoirând a tras sertarele biroului său

din substanțele aate acolo a adă-at în apă cantități mai mici saui mari din ele. După care a pus

dopul, l-a scuturat și l-a predatcumpărătorului. Nu a folosit nicio-dată cântar farmaceutic, avea o mă-sură incredibilă din ochi, mai po-vestește Bela Fulop. O specialitate

renumită a Digitalisului era Digita-lispurpurea adică degețelul roșu, pecare Farago a reușit să-l aclimatize-ze obținând recolte însemnate prinfertilizarea solului și recoltareaplantelor înaintea coacerii semințe-lor. Cu timpul suprafața cultivată s-a mărit ajungând la peste 20 hecta-re, datorată și faptului că a închiriatterenuri de la Mănăstirea Francisca-nă, de la familia Barcsy și de la fa-milia Vlad din Bobâlna.

Pe lângă acestea a lucrat cu maimulte duzini de culegători care re-coltau plantele din ora spontană.O parte din produsele cooperativeierau vândute atât în farmaciile dințară precum și exportate în Unga-ria, Anglia, Germania, Elveția,Olanda, Belgia. Digitalisul avea re-prezentanță proprie la Londra, Vie-na, Berlin. Între timp, Farago a ex-perimentat și concentrarea plante-lor în capsule. În 1940 a înințat unlaborator aparte pentru studiereauleiurilor volatile. Produsele Digi-talis au participat cu mare succes șila expoziții internaționale (Laipzig1941, Milano 1942). În 1949, coope-rativa Digitalis avea deja 75 demembri, numărul produselor depă-

șind cifra de 500. Căderea şi ridicarea

În 1949, ca urmare a naționali-zării, Digitalisul din Orăștie a deve-nit o sucursală a Plafarului, cu sedi-ul în București. În arhivele vremiise poate urmări confuzia din aceaperioadă privitoare la statutul coo-perativei. Între anii 1948 si decembrie 1949, actele cooperativei, în-tocmite și semnate de Farago, ajuns între timp președintele cooperati-vei, purtau câteodată datele coope-rativei Digitalis iar alteori datelePlafarului. Fabrica s-a mutat în spa-țiul fostei fabrici de armament.„Uzina de Vagoane și ArmamentAstra trebuia desințată și trecutăpe producție de pace, așa că mi s-a încredințat uzina reușind să o tran-sform într-un an într-o uzină chimi-că și de medicamente”, amintește înautobiograa sa Farago. Naționali-zarea însă a dus la decăderea prelu-crării plantelor medicinale în Orăș-tie. Farago Endre a fost tot mai multmarginalizat iar în 1965 prin ordinau fost interzise toate produseledezvoltate de el.

Plafarul la sfârșitul anilor 80

avea o ofertă subțire de ceaiuri me-dicinale, prolându-se mai mult peproducerea de lichioruri. În 1990,

fabrica din Orăștie se desprinde dePlafar București și sub denumireade Fares, continuă activitatea pânăla privatizarea din 1995 când se în-toarce la activitatea tradițională deprelucrare a plantelor medicinale,

ajungând în scurt timp între rmelede succes. În prezent sunt cultivatepeste 200 hectare de teren cu plantemedicinale oferind multe sute deproduse de ceaiuri, capsule, tinc-turi, uleiuri volative etc. Nu demult au reapărut și rețetele tradițio-nale ale farmacistului Endre Fara-go, pe baza cărora prin codicarealiterală sunt comercializate astăzisub numele renumitului farmacist.

Personalitate de seamă,nemeritat uitată

Activitatea farmacistului EndreFarago a intrat nemeritat în uitare.Pe mormântul familiei din cimitirulprotestant din Orăștie se aă scrisdoar numele socrului Graus șiFarago fără alte date.

Data morții, 27 decembrie 1965am reușit să o aăm din evidențele bisericii Romano-Catolice din Orăș-tie, cauza morții ind cancer hepa-tic. Farmacistul care a trăit 79 de ania avut un talent deosebit, degrada-rea sănătății sale cu certitudine s-adatorat și piedicilor puse de autori-tățile regimului comunist. Faragoera o personalitate verticală cu unumor sănătos, cu convingeri ferme.

În autobiograa sa amintește demai multe ori că pentru el șovinis-mul, nepotismul constatat în arma-ta română, cât și celelalte doctrineale secolului XX au rămas noțiuninecunoscute. Datorită multiplelorpreocupări științice putea să tră-iască departe de viața publică, a îndeplinit însă mai multe demnități,cu multă conștiinciozitate. În 1927Grof Mailath Gusztav, episcopulromano-catolic ardelean, l-a numitepitropul bisericii romano-catolicedin Oraștie, funcție de care s-a achi-tat cu multă conștiinciozitate.

Pe lângă aceasta, a fost condu-cătorul Casinei Maghiare, fondatăde familia Kunn. A susținut multeprelegeri științice în cadrul acade-miei culturale din cadrul Casinei,pe diferite teme științice și sociale.O dată, la cererea doamnelor în ca-drul seratelor culturale, a fost rugatsă țină o prelegere despre modafeminină, ocazie cu care a militat împotriva snobismului în modă,remarcând că fetele vin la bal îm- brăcate la fel, parcă în uniformă, îndauna îmbrăcămintelor care să ex-prime personalitatea ecăreia. De

altfel, discursurile sale erau presă-rate cu mult umor și pe înțelesultuturor. În prelegerea ținută despre

efectele vitale ale macului pentrusănătate, ilustrează importanțaacestuia prin utilizarea lui la cornu-lețele cu mac.

Nu a avut niciodată ambiții po-litice cu toate acestea a condus Par-tidul Maghiar apoi Madoszul dinOrăștie, străduindu-se să se achiteonorabil de aceste însărcinări. Aactivat în cadrul comandamentuluipompierilor voluntari precum și în

sprijinirea activității sportive dinoraș. În 1929 la apariția noii legi asănatații care favoriza fabricile demedicamente în dauna micilor dro-gherii, înințează un fond de presăși împreună cu colegii de breaslă încearcă să inuențeze opinia pu- blică pentru sprijinirea demersuri-lor pentru apărarea drogheriilor. Aconsiderat că respectarea legii esteobligatorie pentru toți inclusiv pen-tru el. Atacurile împotriva sa nu auavut nicio bază reală, cerând autori-tăților să respecte la rândul lor legi-le. Ani de zile s-a judecat cu armata

maghiară apoi cu statul român pen-tru obținerea pensiei de handicapca urmare a unui accident feroviar.În ciuda lucrărilor sale științiceexcepționale, nu a dispus de o ave-re deosebită.

Boala îndelungată a soției sale anecesitat mulți bani. În notițele per-sonale și în scrierile sale aminteștede multe ori faptul că nu dispunede bani. Neavând copii, ultimii anide viață i-a petrecut în singurătate.Regimul a înghețat datele despreactivitatea sa stiințică. Activitateasa laborioasă, dincolo de salvarea

vieții multor concetățeni, începe sădea roade din nou.

Gaspar-Barra Reka

Înaintașii

Inedit - Andrei Farago

Adrian Ioan B. Secui

Anul trecut - 2014 - regretata doamnă Iulia Fülöp ne-a sugerat parciparea cutext apărut în „Almanahul oamenilor de la noi” într-o plachetă omagială desina-ui „Endre Farago ”. Nu o să repărim acel text (aveți punța de al ci în Alma-

hul menționat) dar tot acolo apărea un text în Limba Maghiară sub semnăturaaspar-Barra Reka”, asupra acestui text vom revenii de astă dată. Mulțumindu -lemnilor Torgyeki Eugen, pentru traducere, și Daniel Marian, pentru aranjareaiscă, vă propunem lecturarea în Limba Română a acelui text.

Redacția VORBA

Digitalis

7/21/2019 Vorba nr. 112

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-112 12/16VORBA se ascultă dar se şi cite șteagina 12

„Indiferent cât de bogată este cunoașterea pe care o putem dobândi despre Dumnezeu, tre-buie să ne dăm seama că El este nesfârșit maimare decât tot ceea ce am putea ști vreodată despre El.” ― Origene din Alexandria

Lumea în care trăim reprezintă expre-sia iubirii lui Dumnezeu, Creatorul atot ce există. Uneori, acest lucru devi-

cumva neclar pentru noi, ințe limitate șiecătoare prin acest colț de univers. Dar mărtu-a acestui adevăr continuă să se manifeste prinunăvoința pe care El o manifestă continuu față

ecare dintre noi în toate clipele ce au trecutdrumul vieții. Cumva, cunoașterea despre El

prezintă articolul cel mai prețios pe care îl pu-m dobândi în decursul trecerii noastre pe acestmânt.

Din păcate, dacă nu ar exista cele do-uă mari momente comemorative aleanului: Nașterea Domnului și Paș-

e, cu siguranță că tot mai puțini oameni și-arai aduce aminte de Marele Autor al tuturorcrurilor. Prinși în vâltoarea grijilor zilnice,

erdem repede din vedere faptul că suntemoar niște simpli călători, care am venit undevan trecut și vom pleca cu siguranță într-un vii-r mai mult sau mai puțin apropiat. Copleșițiprea multe probleme, personale sau adăuga-de ceilalți, viața ni se scurge cu repeziciuneintre degete fără să îi înțelegem rostul.

Ignorăm faptul că misterul teribil al exis-tenței ne obligă să îl căutăm cu toatăputerea pe Dumnezeu și să apelăm la

unăvoința Sa pentru a ne înfățișa calea pe careebuie să mergem. Legați de nenumărate iluzii,

ne risipim anii fără să creștem în cunoaștereaCelui care a suferit și a murit pentru noi. Și as-tfel, scopul pentru care am apărut pe pământ șipregătirea pentru viața viitoare ajung să e uita-te pentru lucruri nesemnicative în raport cumarea bogăție ce ne așteaptă în Împărăția Sa.

Î mi vine greu să scriu mesaje religioase,indcă de regulă, cititorii evită un astfelde limbaj preferând mondenul, divertis-

mentul sau politicul. De multe ori mă regăsescsingur în fața gândurilor de recunoștință față deDumnezeu pe care aș dori să le revărs către ma-rele public, însă îmi dau seama că aș rămânesingur pe o insulă pustie. De aceea, prefer litera-tura când mă exprim pentru această lume, ind-că măcar în acest univers virtual pot să găsescacea libertate de exprimare care să capteze oare-cum interesul cititorilor. Pentru mine literaturaa devenit astfel un vehicul pentru spiritualitateape care aș dorit să o exprim direct și prin carereușesc, la adăpostul imaginației, să transmitmesajele mereu valabile ale credinței în Cel Veș-nic.

Dar chiar în aceste zile în care se săr- bătoresc suferințele, moartea și în-vierea lui Iisus Hristos, gândurile

mele se îndreaptă cu recunoștință către aceleevenimente ce au stat la baza realității prezenteși pe care vor clădite cele viitoare. Moartea luiIisus Hristos a realizat eliberarea de condamna-rea care stătea asupra noastră în așteptarea jude-cății nale. Învierea Sa ne-a deschis o condițienemuritoare ce se desfășoară dincolo de pragullumii prezente. Și astfel, prin aceste două lu-cruri, s-a pregătit trecerea noastră din lumea

trecătoare, în care ne aăm, în cea veșnică, ce vaveni. Și de aceea, cred că ar cel mai nesăbuilucru să respingem ceea ce ni s-a oferit în dar!

Î n aceste zile luminate de cele două marevenimente, consider că atenția trebuiesă ni se întoarcă spre Dumnezeu, Ce

care întrece tot ce ne-am putut imagina vreodată. Chiar acum este momentul ca recunoștințsă ne umple suetul, bucuria să ni se citească pfață și speranța să ne însuețească în așteptareavoioasă a Noii Ere inaugurate de Hristos. Suferința Sa ne-a eliberat de chinurile pedepsei nale, moartea Sa a înlocuit propria noastră moarteși învierea Sa a întărit promisiunea divină a renașterii în lumea desăvârșirii.

Indiferent cât de multe cunoștințe despre Dumnezeu am acumulat, din sursemai mult sau mai puțin demne de aten

ție, trebuie să înțelegem că iubirea Sa față de nonu va putea niciodată exprimată pe deplin încuvinte. Tot ce avem ne-a fost împrumutat prin bunătatea Sa. Tot ce suntem se datorează îndurării Sale. Fiecare clipă a vieții, ecare bătaie ainimii și ecare respirație sunt posibile prin providența Sa. Suntem ai Săi în ecare clipă, chiarcând nu ne dăm seama de acest lucru. Și cu toate acestea, El continuă să e mult mai mult decâ

tot ce ne-am putea imagina vreodată.

Dacă ați ajuns să citiți până la naacest mesaj, atunci mă bucur, indcă am încercat prin cuvinte nedesă

vârșite să exprim adevărul sublim că Hristos asuferit pentru noi, a murit în locul nostru, dar a înviat plin de putere pentru a ne acorda la a doua Sa venire viața cea veșnică!

Cu mult drag vă doresc Sărbători Fericite și un Paște plin de bucurie!

Cu respect, Octavian Lupu Autor - Fondator Confuențe Literar

Gânduri de sărbătoare

Pamfet La alegerile prezidențiale

n noiembrie- decembrie 2014ndidații au etalat țelul lor deitor șef de Stat: vreau o țară pu-rnică, respectată, cu o economieerformantă, o Româ-e ,,normală’’, mândri că suntemmâni. Domnul Iohannis, contrar

eșanselor din sondaje, a câștigat

toliul de la Cotroceni pentru că,e spune unul în emisiunea sa lav, ,,a câștigat cine trebuie’’, șieci, să nu ne mai amăgim căom schimba lumea politică prinot, căci este stabilă pe piloni ca ondă în Mare care nu se sin-

hișește de valuri. Domnulreședinte Iohannis și-a luat rolul

serios, a participat la începutuli ianuarie la festivalul antitero-st de la Paris, s-a întâlnit, șiunci și mai târziu, cu șe de Sta-, cu partenerii strategici și cein UE, i-a asigurat că nu es-

,,deviaționist’’, că România îșispectă obligațiile militare și, maies, nanciare în lupta antitero-

ristă, iar pe domnul Poroșenco l-aasigurat că ,,România susține inte-gritatea Ucrainei’’, adică ce avemnoi pe la ei, ducă-se, inclusiv da-toriile pentru Krivoirog.

Domnul Ponta ,,coabitea-ză’’ cu Iohannis, deși se părea căs-a tras cortina peste teatrul săupolitic, dar ne-am lămurit văzândefectul jocurilor de culise și insta-larea ,,normalității’’. S-a contrat

cu FMI-ul, așa că a fost chemat deurgență la Washington unde, probabil că a dat asigurări pentru unnou acord ,,preventiv’’ cu FMI, căinteresele companiilor americane în gaze de șist, petrol și aur nuvor afectate și la următoarea întâlnire cu bancherii vom vedeacât de ,,mândru că e român’’ afost prin America. Un avertismentca să nu uite ce-a promis și că s-arputea să scrie ,,amintiri’’ dupăgratii fără a mai acuzat de plagi-at, este și faptul că anticorupția seapropie de ,,casa’’ lui, luându-ideocamdată pe cei apropiați.

Cu străinătatea stăm bine,

mai puțin cu rușii care ne maitrag și ei de urechi în sen-sul ,,băgați-vă mințile în cap’’, ceicare au treburi pe la ei merg cupașaport, ca și peste Prut sau laCernăuți, iar în America vizelesunt, doar, prin ,,Loterie’’. Rușiine amenință: vă scufundăm ota,dar nu ne facem griji, otă nu maiavem, decât fregata băgată pe gâtde englezi și de cei cu moderniza-

rea ei. Mai avem o șalupă carefugărește pescarii turci de calcan, în rest nimic. Ungurii sunt priete-nii noștri, ne dau continuu do-vezi, între care și acordarea deazil în Ungaria infractorilor un-guri de pe la noi.

Asta-i situaţia strategică ,geopolitică, în care pe noi nu ne întreabă nimeni ,,voi vreți ceva’’?pentru că știu că noi nu vrem ni-mic, decât ceea ce vor ,,parteneriinoștri’’. Și dacă n-avem voie laoala cu ciorbă a altora, oricum eprea erbinte, ar cazul, măcar,să ne vedem de ale noastre.

Ion Herdea

Cu str ă in ă tatea st ă m bine

Cristian Sida

„Personaj”

7/21/2019 Vorba nr. 112

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-112 13/16ORBA se ascultă dar se şi cite ște Pagina 13

- Nu, asta nu, luaţi tot, dar nu şi grinda asta.e mărturia întregii mele vieţi... O ţinea zdravăn în braţe băbuţa, ne miram toţiunde mai avea atâta putere. - Tu bună, da ce te leagă de lemnul ăla înve-t, că fără el italianul nu cumpără casa... - Mă leagă. Ce ştiţi voi, am fost şi eu tânărăată. În casa asta m-am născut, iacă aici crestă-a; aici mi-am pus cunună de mireasă, iacă aiciluţa, dincolo creasta când l-am născut pe Miro-ţ, tatăl vostru, e iertat... Tot mai tare strângea în braţe băbuţa grinda,încărcătorii aşteptau ca Nelu s-o convingă pe

nă-sa să lase bârna s-o pună în TIR... - Nu, nici moartă, vă dau tot, nu şi viaţa mea.asta să nu mi-o luaţi. Sub grinda asta mi-amit tinereţea şi bătrâneţea. Ce ştiţi voi, care v-aţiut palaturi...

- Da, tu bună, nu ţi-am orânduit cameră mobi-ă în casa nouă şi lângă ea baia, de nu trăbă săi mergi în curte ca altădată?... - Neluţule, cât de mult te-am iubit şi ce spaimă

trăit când ai plecat la muncă în Spania şi ceicită am fost când veneai în conced acasă. Nuteam supărată că n-aveai vreme să vorbimpreună, că tu îţi ridicai casa... Era prea grea grinda răbojită ca Maria Sonuluimai poată ţine în braţe. S-a aplecat, a lăsat

nda cu grijă pe pământ şi şi-a pus obrazul peapoi a început să mângâie grindina, să-i cautedegetele crestăturile. - Aşa, aşa, asta-i de atunci, asta-i de la naşterea

Simion, asta-

i de la botezul pruncului ce n-

otut trăi, asta-i... Dragii de ei!, a oftat şi-a înce-

put să plângă, nu după lumea pierdută, că aşa atrebuit să e, plângea fără să ştie pentru ce.

- Gata, tu bună, lasă grinda, oamenii aşteaptă s-o pună în camion.

- Asta nu, mai degrabă o puneţi acolo odată cu

mine. Grinda asta nu pleacă din curtea asta fărăsă mă duc şi eu cu ea!...

- Hai, tu bună... - Ştii ce-a zis preotul Busuioc când au snţit ai

mei casa?

- Nu ştiu. Ce-a zis?

- Ei, vezi, atunci ce ai putea înţelege? - Ce să înţeleg, tu bună?

- A zis popa Busuioc atunci, când o snţit casaşi-a aruncat stropii de agheasmă spre grindă:Acolo să rămâi pentru veşnicie...

…

- Au trecut oamenii şi grinda asta a rămas, asupravieţuit şi când o luat foc şi-a ars jumătate

satul.

S-a aplecat şi mai mult asupra grinzii şi-a înce-put să-i sărute crestăturile:

- Steluţa asta, crucea, soarele, luna, tilinca. Da,da, tilinca de a fost mare veselie. Doamne, vuiasatul de bucurie...

Tot mai mângâia grinda şi crestăturile de peea.

- Draga de ea, încă mai miroase a busuioc şi-azamă de poame. Atunci a fost Boboteaza de-a îngheţat râul bocnă şi noi ne-am dus la cruce săluăm apă snţită...

Era complicat pentru cei doi nepoţi să găseas-că o rezolvare potrivită. Bunica lor prea strângeagrinda aceea în braţe.

- Băieţi, haideţi în pridvor la o horincă şi-ompune mai târziu grinda în maşină...

- Ba nu, n-o veţi pune. Grinda asta e sfântă,Nelule! Neam de neamul nost a trăit sub ea, iartu acum...

Plecaseră. Nu mai erau acolo. Vorbea acumsingură. Aveau să revină mai târziu, după ce vor stat cu muncitorii la o horincă.

- Grinda asta, draga de ea, sub care am trăittoată viaţa...

Şi deodată auzi strigătura lui Todoruţ, caretocmai se liberase din armată:

Ridică-te grind în sus, Să nu zici că nu şi-am spus…

Nu ştia ci-o apucase. De acum plângea în ho-hote…

Alba Iulia, 4 martie 2015

Nuţa CrăciunCUVINTE DE

ÎMBLÂNZIT MÂINILE Editura: Eubeea, 2014

Este foarte posibil ca, dacă ar acordat maimultă importanţă creaţiei şi nu s-ar lăsatăsedusă de mirajul unei altfel de existenţe, as-tăzi am putea vorbi despre un nume cel puţininteresant în poezia contemporană româneas-că. Aserţiunea mea nu este o formă amicală dea demonstra ceva, ci are ca bază de plecare va-loarea literar-artistică a unei voci oarecum sin-gulare în peisajul hunedorean de gen. Aceastanu înseamnă că avem de-a face cu un caz ieşitdin comun... Personal nu risc asemenea evalua-

re a lucrurilor în sine... Cu o altă ocazie, da, amsusţinut că, într-un parcurs normal de creaţie,lirica nu numai că s-ar integra perfect în con-textul părţii romantice a congenerilor săi, ci ar avut şansa reală să devină chiar „şefă de pro-moţie”, măcar la nivel de areal hunedoarean.În această ordine de idei, dar şi pentru a -miargumenta armaţia, solicit ajutorul autoareicitând: „reciţi poemul acesta cu voce tare/apoinici nu ştii cum intri în el”(memento, pag. 70), da,exact aşa se întâmplă cu multe dintre creaţiilelirice ale poetei, adică, prin adâncimea trăirilor,te obligă să pătrunzi îngtr-o lumea oscilândelegant între real şi virtual, abstract şi concret.

Astfel, Nuţa Crăciun se dovedeşte un ade-vărat profesionist în a-şi învălui cititorul într-un fel de sistem tentacular-ademenitor al uneilumi în care totul există sub incidenţa unei re-gii proprii. Apoi: mai impresionează în multedintre poeziile volumului luminozitatea ema-nată de construcţia textului, bucuria de a tran-smite cititorului stări de bine: „în noaptea asta/ port lăutari în sânge//lumina coboară din snţi/înoasele mele//de m-ai atinge/s-ar preschimba în odaieluna/aerul l-ai colora zâmbindu-mi”(repetiţie cuvioară , pag. 34). Aproape fără niciun efort,ceea ce e foarte bine şi plăcut, descoperi, poemde poem, mesajul discret dar ferm de iubire,

precum înNumai mâinile tale

(pag. 64):„Ciorapul lunecă pe glezna luminii//desculţănoaptea se scutură de tristeţe/ca un porumbele după ploaie//numai mâinile tale – porţelanuri albe/îşidispută la nesfârşit/veşmintele întunericului meu”.Atentă la detalii, mereu foarte atentă, poeta nuscapă din vedere niciun aspect ţinând de inţa-

Om, astfel că, pios şi aproape simbolic, rosteşteun fel de rugăciune în stil personal: „la capătulstrăzii spre asnţit/un bătrân cu barbă/trece cu odesagă de griji pe umăr/şi o lacrimă//tu eşti Doam-ne?”(pictând o lacrimă, pag. 106).

Aşadar, trebuie să ne e clar că Nuţa Cră-ciun, cu ece apariţie editorială, trezeşte în noidorul ciudat după… noi înşine. Ca oameni,posesori de trăiri frumoase, de sentimente -reşti..

Dumitru Hurubă

Vasile Koter

Sculptură

7/21/2019 Vorba nr. 112

http://slidepdf.com/reader/full/vorba-nr-112 14/16 VORBA se ascultă dar se şi citeștePagina 14

ORIZONTAL: 1) Acţiune

oscilantă – Porţia de obicei.2) Lucrează cu lipituri – Cen-trul cercului! 3) Da exemplul îndărăt – Baza unor coloane– Schimb subteran. 4) Stâlpdin dreapta! – Rezultat din...auzite (fem.). 5) Înlocuitor lanegru – Luat drept șpagă. 6)În locul prăbușirii – Pus la îndoială. 7) A fost o datăCongo – Înlocuitor la grajd.8) Plin de plin! – Mare peste– 3/5 ies din rma! 9) Povestecu cântec. 10) Primul din ze-ce – Ţine tocul... fără greutate– 23 la 2! 11) Au mese pentru

mase.

VERTICAL: 1) De neînlocuit

în probă de simplu – Da -ne!! 2) Clasicul deschizătorde uși – În ne, e bine! 3)Protecţie de suprafaţă – Ălmai mare – Aspirant la mare.4) Hotarul de răsărit! –Exemple de groază. 5) Tratat în Atlantic – Obișnuit a asu-ma. 6) Puturosul puturoșilor– Fondul inimii, din cărţi. 7)Simple personaje – Expert înlipituri, cu masca. 8) Glazurala desert! – Rezultat din bu-căţi – Tiraj mediu! 9) Furtunade nisip. 10) Subiect de închi-nare – Reţinere la măcinat –

Oase goale! 11) Clei de oase. Autor: Nicolae Oana

Rebus Online

*****************

Vând: apartament 2 camere,str. Pricazului, bl. 28, ap. 76

Info: tel. 0765.889.595

*****************

Vând Dacia 1310,

an fabricație 1995,75000 km parcurși.

Telefon: 0354-103164

*****************Vând urgent: Casă , curte și grădină înlocalitatea : Pricaz, nr. 13

Info: 0732.460.390

ERBEC 21.03-20.04: Aaţi câteva vești care vacura. Se pare că familia se mărește printr-oătorie, o naștere sau chiar o adopţie. Indife-t de situaţie, vă simţiţi entuziasmaţi de veni-noilor membri. Dacă încă nu v-aţi căsătorit

ate aceste evenimente vă pun puţin pe gân-ri. Totul este să știţi ce vreţi!

AUR 21.04-21.05: Parcurgeţi o perioadă toc-i bună pentru negocieri imobiliare și aveţi o

lă șansa de a vă îmbunătăţi relaţia cu familia.subestimaţi această binecuvântare, ci maie protaţi de „ofertă”. De altfel, schimburilereplici dintre apropiaţi pot lua o întorsătură

dorită. Atenţie la tonalităţi!

GEMENI 22.05-21.06: Se poate să vă simţiţi uncam descurajaţi sau obosiţi, sau poate doar

e urmarea unei perioade stresante care v-am extenuat. Amintiţi-vă doar ca nalurile suntmate întotdeauna de începuturi.

RAC 22.06-21.07: Veţi munci din greu pentru ane totul în ordine. Uneori, munca și responsa-tăţile vi se par a copleșitoare, dar până la

mă le priviţi ca pe niște provocări. Asiguraţi-văveţi primi totuși și bonusuri pe măsură, e înni, e persoana iubită va trimite la cumpără-

i și nu va ţine cont de nimic.

EU 22.07-22.08: Rezistenţa și stabilitate, cama vă conferă astrele în această săptămână. Văeţi câteva planuri legate de o călătorie amâna-de ceva vreme și de copii. Aceștia au nevoie denţia dumneavoastră și de mai multă dragoste.

ECIOARA 23.08-22.09: Aveţi nevoie de spriji-celor dragi pentru a vă simţi în siguranţă.

ar atunci veţi păși mai departe cu încredere.cum, cei din familie va arăta înţelegere și dra-te și fără să le-o cereţi. În weekend vă bucu-de vizita unor galerii de artă și muzee, sau

mbări prin parcuri. Asta vă inspiră

ALANŢA 23.09-22.10: O schimbare la loculmuncă sau de locuinţa va convinge că nu totultă așa de rău cum vi se pare. Amintiţi-vă să vă

ceţi un pic mai devreme la culcare decât o fa- de obicei, deoarece stările de epuizare pee le simţiţi sunt sigur de la stresul acumulat.

CORPION 23.10-21.11: Reputaţia și succesulcariera va aduce mai mult respect printre cole-de la serviciu. Trebuie însă să vă revizuiţi unsituaţia nanciară și să luaţi măsuri începând

ar de la cheltuielile zilnice. Un pic de econo-e acum, vă conferă mai târziu o lejeritate. Cu-d se apropie și vacanţă!

ĂGETĂTOR 22.11-21.12: Vreţi să elaboraţi unn de lucru bine pus la punct. Şi acasă se simte

voia unei mai bune organizări, mai ales dacăi reuși să faceţi investiţiile în domeniul imobi-. Un schimb de locuinţe sau chiar achiziţia

ei noi case vă pun în acţiune însă veţi faceţi

ă solicitărilor doar dacă veţi acţiona prompt. CAPRICORN 22.12-19.01: Astrele vă inu-ează modul de a acţiona în aceste zile și veţihotărâri pe ultima sută de metri fără a pune

cumpănă prea multe. Vă faceţi planuri de vii-legate de familie sau locuinţa. Oricum, câtevaimbări sigur apar prin casă.

VĂRSĂTOR 20.01-18.02: Primiţi sfaturi impor-te de la cineva mai în vârsta sau mai experi-ntat. Faceţi-vă timp pentru a-l asculta și veţiăţa poate câteva lucrui noi. Comunicarea cudin jur se face anevoios. Se pare că v-aţi

rdut din răbdare și asta nu va ajuta deloc săbunătăţiţi situaţia.

EŞTI 19.02-20.03: Sunteţi axaţi pe cariera, ve-uri și planurile de la locul de muncă. Se pare

și reușiţi, acumulând realizări după realizări.a este calea succesului. Totul este să nu văateţi din drum. Cineva spunea că hobby-urileta bani, dar interesele sunt gratuite.

oros op

Realizat de asandra

Dozări

7/21/2019 Vorba nr. 112


CASETA REDACȚIEI

Fondator

Dan Orghici

EDITORIALIST

Cornel Nistorescu

Sunt prezenți cu texte:

Petru Romoşan

Aurel I. Rogojan Sorin Roşca-Stănescu

Radu Toma

Dumitru Hurubă

Daniel Marian

Fotograf: Sandu Cazan

ISSN 2286 – 0339ISSN -L 2286 – 0339

SĂPTĂMÂNAL EDITAT DE: Asociația de Presă

„VORBA din ARDEAL”

Orășe, str. A. Vlaicu, nr.1

tel: 0765372065

[email protected]

Tipărit:TIPOGRAFIA PROD COM SRL

Târgu-Jiu

ACREDITATAsociația Națională

a Evaluatorilor

Autorizați din România (ANEVAR) Întocmesc rapoarte de evaluare pentru

proprietăți imobiliare

0722.424.442

Proprietăţile terapeutice ale preparatelor din ori decâm dau posibilitatea intervenţiilor în tratarea multori, mai ales în afecţiunile sistemului nervos şi în boliestive şi pulmonare. Efectele vindecătoare ale orilor de salcâm se exercităoate persoanele, indiferent de vârstă. Acţiunile asupraemului nervos se manifestă prin capacitatea de aşti, de a calma şi de a tonia organismul aat în diferi-

stări nevrotice. Produsele din ori de salcâm sunt utili-

e în multe afecţiuni psihosomatice care apar drept con-inţe directe ale unor tensiuni sueteşti. Din experienţe îndelungate s-a constatat că acestecţiuni ale sistemului nervos dereglat se pot trata prin: - inhalarea parfumului orilor de salcâm, cu efecteştitoare asupra psihicului, recomandându-se scurte

mbări prin preajma salcâmilor înoriţi; - aromatizarea camerei de lucru şi de dormit a bolna-ui cu buchete de ori proaspete; - consumul unei infuzii din ori uscate (o lingură la

0 ml apă clocotită), luată în 3 reprize pe zi, într -o cură3 săptămâni, înlocuind total apa de băut; - consumul zilnic a unui macerat la rece din ori ţinutezile în miere de albine, luând câte 3-5 linguriţe pe zi; - tinctură din 20 de grame ori uscate care se macerea-în 100 ml alcool 700, timp de 10-14 zile, din care se iaunic de două ori câte 10 picături. În tratament extern al bolilor sistemului nervos suntomandate băi generale cu extracte din ori. În tratamentul bolilor aparatului digestiv, de multăme este cunoscută acţiunea benecă a orilor de sal-

m asupra gastritei hiperacide, mai ales cea apărută pefond de nervozitate, la acest efect contribuind glicozi-avonici care acţionează ca hipoacidianţi. Bune efecte se constată în combaterea arsurilor de sto-c (pirozis), apărute mai ales noaptea, cu localizări re-sternale, datorate hiperacidităţii. De asemenea sunt

nuate durerile în ulcerul gastric şi duodenal, în gastral-hiperclorhidrice, reux gastro-esofagian, indigestii du-mese copioase cu alimente grase, în insucienţă hepa-

ă, crampe abdominale şi hernie hiatală. La copii, orilesalcâm pot avea efecte benece în diareea acidă sau

rsături de lapte, precedate de agitaţie. Tratamentele acestor boli digestive se pot face cu încre-re folosind o infuzie din amestec, în părţi egale, cu orisalcâm şi frunze de dud bogate în carbonat de calciuefecte alcalinizante, de reducere a hiperacidităţii gastri-se ia o linguriţă din amestec la 250 ml apă clocotită, seuzează acoperit 10-15 minute şi se beau două ceaiuri pedupă mesele principale, în cure de lungă durată. În cursul zilei, în locul apei potabile sau a sucurilor,

e recomandat să se consume apă din ori de salcâm (onă de ori uscate se macerează la rece, minimum 8 ore,r-un litru de apă curată de izvor).

PRIN LANȚUL PROPRIU DE MAGAZINEVINE ÎN ÎNTÂMPINAREA

DUMNEAVOASTRĂ CU O GAMĂ LARGĂ DEPRODUSE:ALIMENTARE, CHIMICALE, MOBILIER, FERO-

NERIE, PAPETĂRIE ȘI INDUSTRIALE

HVO PROFI BULDINGrăștie, str. Constantin Dobrogeanu Gherea;

nr. 2 www.hvoprofibuilding.ro

e-mail: [email protected]/fax: 0254 240 100TEL 0721300733 ;.0722342059

FLORI DE SALCÂM

Î n mod uzual, reducerile pe un aseme-nea card oscilează între 5-20%. Citeşte

mai jos despre ce ar trebui să ai în vederecând eşti în posesia unuia.

La farmacie, hipermarket, chiar şi lamagazinul din colţ eşti momit cu

cardul de delitate. Principiul sau de funcţi-onare e simplu: îl foloseşti cât mai des şiprimeşti o reducere (uneori aceasta creşteprogresiv în funcţie de valoarea cumpărătu-rilor) sau puncte bonus care îţi dau dreptul,prin acumulare, să achiziţionezi produsegratis. Cât de mare e discountul pe un astfelde card de delitate? Din experienţa pro-prie de vânător de reduceri, acesta variază între 5-20% în majoritatea cazurilor. Sub 5%

cu greu s-ar mai putea numi discount iarpeste 20% deja s-ar intra în categoria„promoţiilor”, „mega-reducerilor”, „BlackFriday”, etc.

L

a ce trebuie să ai grijă când eşti în

posesia unui astfel de card? În pri-mul rând, la cardurile concurenţei. La pre-ţuri apropiate între 2 farmacii de exemplu,contează dacă rima oferă carduri de delita-te cu discount de 15% iar cea de-a doua arecarduri mai “sărace”, cu numai 5% disco-unt. Apoi, la preţurile fără discount de laalţi comercianţi. Nu te încânta prea tare săai discount de 10% de exemplu raportat laun preţ xat strategic cu 20% peste mediapieţei.

Concluzia? Cardul de delitate esteun instrument util cât timp nu duci

delizarea până în pânzele albe, renunţândsă mai faci comparaţii („studii de piaţă") între oferte. Altfel, există riscul ca respecti-vul card să se transforme din instrumentpentru economisire în stimulent pentrucheltuieli inutile.

hp://cristiandogaru.blogspot.ro/

Cristian Dogaru

7/21/2019 Vorba nr. 112


De ecare dată când trec pe lân-gă ei am senzația că sunt psiha-

izat, disecată, dezmembrat, fărâmi-pus apoi sub lamela unui mi-

scop, ca privirile lor savante să ex-gă tot ce trebuie știut despre mine,pre starea mea actuală și previziuni-mbecile despre ce și cum voi ajunge.rent, întotdeauna grăbesc pasul, ca

când asta m-ar salva de la imbecilajudecată, de parcă n-aș ști că, pentrudictul lor, nu este nevoie de prezen-

mea.

Î mi propusesem să-i ignor. Dar….nu am cum, trebuie să-i salut, sunt

ar în drumul ce-l străbat zilnic, prinate, sunt inerția orașului, și poves-i lui, pentru unii sunt sarea și pipe-

rul zilelor anoste, pentru alți suntsimpli informatorii. Urmași, mai binezis, tot ei, oportuniști, turnătorii vechi-ului regim rămași acum la stadiul dețațe ce nu au alta de făcut.

S

ă mă obișnuiesc? Cum? Când

toată politețea mea este forțată laminim. Până și banalele forme de salut„bună dimineața” sau „bună seara” și oușoară înclinare a capului, care nu știude unde vine, din reex, probabil, îmipar trase de păr, le fac pentru-că astfelam fost educat. Ar posibil ca nici ei sănu aștepte mai mult,îmi răspund, cuun aer umil și unu sau altul dintre eiadăugând mereu un hmm la sfârșit.

Da, „pașteți fericit”!

Păi, dacă je m’appelle Ostro- pel et mon frere est… tot la fel,mi se pare potrivit să postez șirețeta care, deși nu sunt chiarun chef de cuisine, îmi poartănumele (sau, mă rog, vicever-sa). Încă din clasa a IX-a, decând am ajuns în Vâlcea, m-amstrăduit să le explic tuturorprofesorilor miștocari că ade-vărata rețetă de ostropel estecea folosită de mama. Acum, să

nu se supere vâlcenii care folo-sesc fasolea păstăi pentru aface ostropel, dar să m serioși,nu cred că a făcut cineva, deo-camdată, un Ostropel mai binedecât mama (cei care mă cu-nosc pot conrma). Să trecemla… treabă!

Ingrediente: - un pui porționat (dacă nu

am de la țară, cumpăr aripioa-re), dar poate și rață, curcan,orice altă orătanie, iepure, mi-el, vițel etc.,

-

3-

4 linguri ulei

- un pahar vin alb (sau dealtă culoare, se poate folosi și berea),

- 1 ceapă roșie mare (dacă nue roșie, măcar să e mare),

- 2-3 linguri bulion, - câteva roșii (iarna folosesc

roșii tocate cubulețe la conser-vă, 2 cutii),

- 1-2 foi dan, - câțiva căței de usturoi, după

preferință, - sare, piper, - pătrunjel proaspăt (însă bu-

suiocul c'est magnique). Mod de preparare:

într-o crăticioară. Presărați sareși piper pe carne apoi o punețila prăjit (cca. 5 minute pe eca-re parte). Adăugați vinul pestecarne, puneți capacul și lăsațila înăbușit încă 10 minute.

Se scoate carnea într-un cas-tron (eu, din comoditate, sarpeste această operațiune), iardacă vi se pare că este preamultă grăsime în cratiță, înlă-turați o parte. În uleiul rămas

căliți ceapa 4-5 minute, apoiadăugați bulionul, roșiile toca-te cubulețe și danul. Dacă ațiscos carnea înainte de a căliceapă, acum e momentul să oreintroduceți în ecuație și lăsațisă arbă totul până când sosulo să scadă (15-20 de minute).

În acest timp, curățați cățeiide usturoi (dar nu uitați să maiși amestecați în cratiță),zdrobiți-i în mojar cu un prafde sare și, dacă nu vă este pes-te mână, frecați pasta obținută

cu 1-2 linguri de ulei extra-virgin de măsline. Adăugațiusturoiul zdrobit peste sosuldin cratiță, asezonați-l cu sareși piper (sarea se adaugă întot-deauna la sfârșit pentru a scur-ta timpul de erbere) și, după încă 2-3 minute de clocotit,mâncărica este gata.

Ostropelul se servește cu mă-măligă și presărat cu verdeațatocată nu foarte mărunt. Şipentru că ostropelul este omâncare picantă, vă recomand

ca, înainte de a vă lega șorțulpentru a trece la... treabă, săaveți deja pusă și ceva bere la

Gând de „paște fericit”

Dan Orghici”

Ca lumea, că de...

oțul vine acasă și-și găsește soțiandă tristă: Mă simt îngrozitor, spunea ea. Am

ut să-ți calc noul costum și am făcut oură uriașă în pantaloni.

Nu-i nimic, draga mea. Costumuldouă perechi de pantaloni. Ştiu, pentru că ăsta a fost norocul

u: am folosit acești pantaloni ca să-ipesc pe cei arși.

Mulți mă întreabă de care partent: a științei sau a religiei? Le răs-

Abia după ce mi-am făcut cont pe

Facebook, mi-am dat seama că majori-tatea prietenilor mei sunt analfabeți șiagramați. Pe vremea lui Ceaușescu mă spă-

lam pe cap cu șampon de urzică. He,he....ce-mi mai strălucea părul!

Acum mă spăl cu șampon specialpentru strălucire. Ce-mi mai luceștechelia! Dacă lmul „Furios și Iute” s-ar lmat în România. S-ar numit numai„Furios” că iute… nu ai cum. Am atât de puțini bani încât s-arputea să fac un spectacol caritabil pen-tru mine.

Vorba nr. 112

Documents

Transcript of Vorba nr. 112