Stephen W. Hawking s-a ndscut pe 8 ianuarie 1942, exactin zhtacAnd se implineau trei sute de ani de la moartea lui Galileo Galilei.Dupd studii la Oxford .si un doctorat susfnut la Cambridge Hawkingdevine titularul Catedrei de matematicd de la Cambridge, catedrdin fruntea cdreia s-a aflat, cu trei secole in urm6, Isaac Newton.lmpreund cu Roger Penrose a elaborat teoria asupra gdurilor negre

9i a demonstrat cd, ir conformitate cu relativitatea generald, spaliulgi timpul trebuie sd fi avut un inceput in marea explozie (Big Bang).in ciuda unei boli care l-a lintuit in scaunul cu rotile, Hawking gi-

a continuat cercetdrile, aflAndu-se ir prima linie a fizicienilor carecautd o teorie unificatoare ce ar explica intregul univers. Pe de altdparte, a publicat lucrdri destinate publicului larg,in care a oferito imagine intuitivd asupra cercetdrilor de vArf din fizica fundamen-tal5. Este, probabif cel mai cunoscut fizician de la Einsteinfircoace.A incetat din viald pe 14 martie 2018.

La Editura Humanitas au apdrut: Scurtd istorie a timpului $990;Visul lui Einstein gi alte eseuri (1997); Uniuersul tntr-o coajd de nucd

Q00D; (impreund cu Leonard Mlodinow) O mai scurtd istorie a

timpului (2007) 9i Marele plan (2012); Teorin uniaersald. Originea gi

soarta uniaersului (201,4); (impreund cu Lucy Hawking) George gi

chein secretd a uniaersului (2009), George tn cdutare de comori prinCosmos (2010) , George 9i Big Bangul (2012) , George gi codul indescifrabil(2016) 9i George gi Luna albastrd (20ln.Biograha sa este relatatd inScurtii istorie a aielii mele (2015), precum gi fir cartea lui ]ane HawkingDragostea are 11 dimensiuni: Viala mea cu Stephut Hawking (trad. rom.Humanitas, 2013).

STEPHEN W. HAWKING

VISUL LUI EINSTEIN$IALTE ESEURI

Traducere din englezd 9i cuvdnt inainte deGHEORGHE STRATAN

Control stiinlific al traducerii deMIHAI VISINESCU

HffiHUMANITASffi#n u c u R E s r r

CUPRINS

Cuahnt tnainte de G. Stratan.................. 5

Prefald........ ........... 13

1 Copildria ............... 17

2 Oxford 9i Cambridge.................. .................. 28

3 Bolnav de sclerozd laterald amiotroficd ..... 35

4 Atifudini publice fafd de gtiinld.......... ........ 41

5 O scurtd istorie a Scurtei istorii........... ......... 45

6 Poziliamea............. ................... 51,

7 Se intrevede sfdrgitul fizicii teoretice?............................. 57

8 Visul lui Einstein ...................... 76

9 Originea universului ................ 91,

10 Mecanica cuanticd a gdurilor negre.................................104

11 Gdurile negre 9i universurile-copii..................................117

12 Este totul predeterminat?..... ........................128

13 Viitorul universului .................140

14 Un interviu: Discuri pe o insuld pustie .............................. 154

1

COPILARIA*

M-am ndscut la 8 ianuarie 1942,1a exact trei sute deani de la moartea lui Galilei.**

Tofugi, estimez cd in aceeagi zi s-au mai ndscut incddoud sute de mii de copii. Nu gtiu dacd vreunul dintreacegtia s-a ocupat maitdrziu de astronomie. Degi pXrinfiimei locuiau la Londra, eu m-am ndscut la Oxford. A fostsd fie asa, deoarece la Oxford era bine sd te nasti in timpulcelui de-al doilea rdzboi mondial: nemfii oblinuserd oinlelegere conform chreia, dacd nu vor bombarda orageleOxford 9i Cambrid ge, engJezii nu vor bombarda Heidel-bergul gi Gottingenul. Pdcat cd modul acesta civilizat deinlelegere nu a putut fi extins la mai multe orage.

Thtdl meu era din Yorkshire. Bunicul lui - strdbuniculmeu - a fost un fermier bogat. El a cumpdrat insd preamulte ferme gi, pe vremea crizei agriculturii de la ince-putul acestui secol, a dat faliment. Evenimenful i-a ldsatpe pdrinfii tatdlui meu irtr-o situafie dificild, dar ei aureugit s5-9i trimitd fiul la Oxford, unde a studiat medicina.Dupd studii, tata s-a ocupat cu cercetarea in domeniul

_ * Acest eseu 9i urmdtorul sunt bazate pe o conferintd finutd laSocietatea internalionald de boli neuro-motor ii la Z:orich in sep-tembrie 1987 gia fost combinat cu un material scris in august 1991.

_ .** Se speculeazd mult pe tema unor astfel de coincidenle. Gali-lei insugi s-a ndscut cu cAteva zile inaintea mortii lui Michelangelo.Unul dintre elevii lui Galilei a incercat sd faisifice data nasieriimaestrului sdu, pentru a face sd coincidd cele doud date. Apoi,Newton s-a ndscut ir:r anul morfii lui Galilei etc. (N. f.)

17

medicinei tropicale gi a plecat in 1937 in Africa de Est.Atunci cAnd a inceput rdzboiul, el a intreprins o cdldtoriede-a latul Africii, pentru a lua un vapor spre Anglia, undes-a inscris voluntar in armatd. I s-a spus insd cd este maivaloros pentru cercetarea medicald.

Mama s-a ndscut la Glasgow, in Scofia, fiind a douain familia unui doctor cu gapte copii. Familia ei s-a mutatin sud,la Devon, cAnd mama avea doisprezece ani. Cagi familiei tatdlui meu, nici lor nu le mergea prea bine.Totryi, ei au reugit sd o trimitd pe mama la Oxford. Dupdstudiile de la Oxford, ea a avut mai multe ocupafii, dintrecare aceea de inspector al impozitelor, care nu i-a pldcut.A pdrdsit acest serviciu ca sd devind secretard. Aga l-aintAlnit pe tata ir:r primii ani ai rdzboiului.

Locuiam in Highgate, in nordul Londrei. Sora meaMary s-a ndscut la optsprezece luni dupd mine. Mi s-aspus cd n-am primit cu bucurie venirea ei pe lume. in tottimpul copildriei a existat intre noi o incordare, alimen-tatd de mica diferenfd de vArstd. Totugi, maitArziu,in viafaadultd, tensiunea a dispdrut, iarnoi am apucatpe cdi dife-rite. Ea a devenit medic, ceea ce i-a pldcut tatei. Sora meamai micd, Philippa, s-a ndscut cAnd eu aveam cinci anigi cAnd eram capabil sd inleleg ce se intAmpld. imi amin-tesc cum agteptam sd vind pe lume, astfel incAt sd fim treicopii la joacd. Ea era o fetild foarte sensibild gi cu uncaracter deschis. I-am respectat totdeauna judechfile ;ipdrerile. Fratele meu Edward s-a ndscut mult mai tirziu,c6nd eu aveam paisprezece ani, astfel cd de-abia a pdtrunsin copildria mea. Era foarte diferit de ceilalti trei copii, fiinddeparte de cariera academicd sau intelectuald. Asta a fost,probabi| bine pentru noi. Era un copil dificil, dar nu puteaisd nu-l iubesti.

Cea mai timpurie amintire a mea dateazd, de la cregade la Casa Byron din Highgate, c6nd pl6ngearn ca iegit dinminfi. In jurul meu, toli copiii se jucau cu ceea ce mi sepdrea cd sunt nigte jucdrii minunate. Doream sd md joc

18 19

cu ei, dar aveam doi ani gi jumdtate si era pentru primadatd cAnd fusesem ldsat cu oameni pe care nu-i cunog-team. Cred cd pdrinlii au rdmas surpringi de reactia mea,deoarece eram primul lor copil gi ei citiserd in manualelede dezvoltare infantild cX relafiile sociale ale copiilor ir:rcepde la doi ani. Aga cd m-au luat acasd dupd dimineala aceeiingrozitoare gi nu m-au mai trimis la Casa Byron decAtdupd un an 9i jumdtate.

Pe atunci, in timpul rdzboiului gi imediat dupd acesta,Highgate era o zond in care trdia un numdr de oameni dinmediul gtiinfific gi academic. intr-o altdgard,acegtia ar fifost considerati intelectuali, dar englezii nu au admis nici-odath c6. ar fi avut vreun fel de intelectuali. Tofi pdrin.tiiigi trimiteau copiii Ia gcoala de la Casa Byron, foarte pro-gresistd pentru acea vreme. imi aminteic.r- ma plAn-geam pdrinlilor cd nu md invafd nimic. Dar ei nu aveauincredere in ceea ce era pe atunci metoda acceptatd dea-i turna cuiva gtiinta in cap. In locul ei, se presupuneacd trebuie sd invefi sd citegti fdrdcamicar sd-ti dai seamacd egti invdlat sd o faci. in cele din urmd, am invdfat totugisi citesc, dar nu inaintea frumoasei vArste de opt ani. Soramea, Philippa, a fost invdlatd sd citeascd prin metode maiconvenlionale gi citea de la patru ani. Dar atunci ea erain mod clar mai isteald decAt mine.

Locuiam intr-o casd victoriand inaltd gi ingustd, pe carepdrinlii mei au cumpdrat-o foarte ieftin in timpul rdzbo-iului, cAnd tofi credeau cd Londra va fi fdcutd una cu pd-mAntul de bombe. De fapt, o rachetd Y2 a clzutla cAtevacase de a noastrd. Eram plecat cu mama 9i sora, dar tataera acas5. Din fericire, n-a fost rdnif iar casa n-a fost seriosavariatd. Ani de zile dupd aceea s-a mai pdstrat o groapdmai jos pe stradd, unde md jucam de obicei cu prietenulmeu, Howard, care locuia trei case mai sus. Floward erapentru mine o revelatie, deoarece perinlii lui nu erau inte-lectuali, ca tof, pdrinf,i celorlalti copii pe care ii cunogteam.El mergea la gcoala comunald, nu la Casa Byron, gi gtia

o groazd de lucruri despre fotbal 9i box, sporturi pe carepdrinfilor mei nici nu le trecea prin cap sd le urmHreascd.

O alta amintire timpurie este primirea primului trende jucdrie. in timpul r{zboiuluinu se fabriiau jucdrii, celpu.tin nu pentru piala internd. Eu eram insd pasionat demodelele de trenuri. Tata a i:rcercat sd-mi construiascdun tren de lemn, dar acesta nu md satisfdcea, deoarece euvoiam unul care sd meargd singur. Aga cd tatdl meu a gdsitun tren clt arct de ocazie,l-a reparat cu ciocanul de lipitgi mi l-a ddruit de Crdciun, cAnd aveam patru ani. Trenulnu mergea insd prea bine. Imediat dupd rdzboi, tatdl meua cdldtorit in America, iar cAnd s-a intors de acolo cu navaQueen Mary, i-a adus mamei ciorapi de nylory care nuse gdseaupe atunciinMarea Britanie. Surorii mele, Mary,i-a adus o pdpugd care inchidea ochii c6nd o culcai. Iarmie mi-a adus un tren american, completat de un curd-litor de linie 9i de o linie in formd de opt. imi aduc bineaminte 9i acum emolia cu care am deschis cutia.

Trenurile cu arc erau bune, dar ceea ce doream eu cuadevdrat era un tren electric. Obignuiam sd petrec ore in-tregi privind un model de trenule! la un club din CrouchEnd, de l6nge Highgate. Visam la un tren electric. in sfArgit,odatd,pe c6nd amAndoi pdrinfii erau plecafi, m-ann folositde ocazie ca sd scot de la banca oficiului pogtal toatd srrnamodestd de bani primitd de la diverse persoane cu ocaziispeciale, cum ar fi de pilddbotezul.Am folositbanii ca sdcumpdr un trenule! electric, dar, spre dezamdgirea mea,acesta nu mergea bine. Astdzi gtim bine care sunt drep-turile cumpdrdtorului. Ar fi trebuit sd restitui trenulelulgi sd cer magazinului sau producdtorului sd mi*l inlocu-iascd, dar pe atunci prevala atitudinea cd a cumpdra cevaeste nn privilegiu 9i cd in cazuhncare ceva nu merge esteghinionul tdu. Aga cd am pldtit pentru rcparalii, dar tre-nuletul nu a mers prea bine niciodatd.

Mai tdrziu, dupd vArsta de treisprezece an.:ri, am con-struit aeromodele gi navomodele. N-am fost niciodatd

20 21

foarte indemAnatic, dar lucram impreund cu prietenulmeu de la gcoald, John McClenahan, care se descurca multmai bine gi al cdrui tatd avea un atelier acasd. Jelul meua fost totdeauna sd construiesc modele care sd funclionezegi pe care sd le dirijez. Nu md interesa cum aratd. Cred ciera vorba de aceeagi pasiune care m-a impins sd inventezimpreund cu un alt prieten, Roger Ferneyhough, o seriede jocuri foarte complicate. Era un joc cu fabrici, cu unitdfidiferit colorate, cu drumuri 9i cdi ferate pe care erau trans-portate produsele 9i cu o bursd de valori. Mai era 9i un jocde-a rdzboiul, desfdgurat pe o plangetd cu patru mii depdtrdfele, gi chiar un joc feudal ltr care fiecare jucdtor repre-zenta o firtreagd dinastie, cu arborele genealogic al fami-liei. Cred cd aceste jocui,Iafel ca gi trenulefele, vaporagelegi avioanele, veneau din nevoia de a 9ti cum funcfioneazd,lucrurile 9i cum trebuie dirijate. De cAnd mi-am inceputteza de doctorat, aceastd nevoie mi-a fost implinita de ier-cetarea cosmologic5. Dacd gtii cum funclioneazd universufil controlezi intr-un fel.

in tgSO tatdl meu s-a mutat cu lucrul de la Hampstead,aflat l6ngd Highgate, la noul Institut Nafional de CercetdriMedicale de la Mill Hill,la marginea nordicd a Londrei.in loc sd cdldtoreascd de la Higf,gate, pdreamai conve-nabil sd se mute fie afara Londrei gi sd facd naveta in orag.PHrinfii au cumpdrat deci o cas6 in or5gelul st. Albans,regedinfa episcopald,la circa zece mile de Mill Hill gi ladoudzeci de mile la nord de Londra. Era o casd victoriandincdpdtoare, elegantd 9i cu un anume farmec. pdrin,tii meinu erau prea bogali cAnd au cumpdrat-o gi au avut multede fdcut ca sd se poatd muta acolo. Dupe aceasta, tatdl meu,ca unul ndscut in Yorkshire, a refttzat sd mai pldteascdpentru vreo reparafie. in schimb, a fdcut totul ca sd con-tinue cu reparatul gi zugrdvitul de unul singuq, dar era ocasd mare, iar el nu era indemAnatic la asemenea treburi.Casa era aga de bine construitd, cd arczistatacestor negli-jenfe. Pdrinfii mei au vAndut-o ir1 1985, cAnd tatdl meu

era foarte bohrav (avea sd moard in 1986). Am revdzutrecent casa. Nu pdrea sd mai fi lucrat cineva la ea, darardta aproape la fel.

Casa fusese destinatd unei familii cu servitori, iar inoficiu exista unpupitru indic6nd de unde suna clopotelul.Desigur cd noi nu aveam servitori, iar primul meu dor-rnitor a fost o cdmdruld fir formd de L, care fusese probabilcarnera bonei. Am cerut-o la sfaful verigoarei mele, Sarah,care era ceva mai mare decAt mine 9i pe care o admirammult. Mi-a spus cd o sd ne distrdm grozav acolo. Una dintreatracfile camerei era cd puteai urca de pe fereastrd pe aco-perigul sub care stdteau bicicletele 9i, de aici, puteai coboriin curte.

Sarah erafataluilanet, sora cea mai mare a mamei. Eaurmase medicina gi era mdritatd cu un psihanalist. Locu-iau trtr-o casd asemdndtoare la Harpenden, un sat aflatla cinci mile mai la nord. Acesta era unul dintre motivelepentru care ne mutasem la St. Albans. Pentru mine,'eraun avantaj gtozav sd fiu aproape de Sarah gi luam deseoriautobuztilspre Harpenden. St. Albans se afla ldngd ruinelevechiului Verulamium, care fusese cel mai important oragroman din Britania, dupd Londra. in nvul Mediu, acolofusese cea mai bogatd mAndstire din Britania, construitilAngd capela SfAntului Alban, un centurionromal:r desprecare se zicea cE ar fi fost prima persoani din Britania exe-cutatd pentru credinfa sa cregtind. Tot ce rimXsese din aba-

lie era biserica, mare gi cam urAtd, gi vechea clSdire de laintrare, acum parte componentd a gcolii din St. Albans, pecare am frecventat-o mai tdrziu.

Comparat cu Highgate sau cu Harpenden, St. Albansera un loc plicticos gi conservator. Pdrinfii mei nu gi-auprea ficut prieteni acolo. in parte era vina 1or, deoareceerau foarte retragi, mai ales tata. Dar aceasta reflecta gifaptul cd erau deosebili de ceilal,ti locuitori; cu siguranld,nici unul dintre pdrinfii colegilor mei de la gcoala din St.Albans nu putea fi descris ca intelectual.

22 23

La Highgate, familia noastrdpdruse destul denormald,dar la St. Albans eram fdrd disculie privifi ca nigte excen-trici. Aceastd perceplie era intiritd de comportarea tatdluimeu, cdruia nu-i pdsa deloc de convenienfe, dacd astfelputea economisi ceva bani. in tinere,te, familia lui fusesefoarte sdracd., iar aceastd situafie a ldsat urme durabileasuprd-i. El nu suporta sd cheltuiascd bani pentru propriulsdu confort, chiar afunci cAnd, dupd mulf i an| ar fi avutde unde. Thta a refuzat sd introducd incdlzire centrald,chiar cAnd suferea rdu de frig. Purta in schimb mai multepulovere 9i un halat de casd deasupra imbrdcdmintei nor-male. Era totusi foarte generos fafd de ceilal.ti.

in anii '50, eIa consilerat cd nu poate sd-gi permitd omagind noud, aga cd a cumpdrat un taxi dinaintea rdzbo-iului gi a construit un addpost militar tip Nissen dreptgaraj. Vecinii s-au indignat, dar nu ne-au putut opri. Camai toli bdielii, eu simfeam nevoia sd md conforrnez gieram incomodat de pdrinfi. Dar nu i-am supdrat niciodatd.

La sosirea la St. Albans, am fost trimis la gimnaziulde fete, care, in pofida numelui, primea bdiefl pAnd la v6rstade zece ani. Am urmat acolo untrirnestru. Apoi, tatdlmeua plecat intr-una din vizitele sale anuale ir:r Africa, de dataaceasta pentru o perioadd mai lungd, de patru luni. Maman-a dorit sd rdmdnd singurd atAta vreme gi ne-a luat pe tofitrei, pe cele doud surori gi pe mine, ca s-o viziltezepeBeryl,colega ei de gcoald' care era mdritatd cu poetul RobertGraves. Ei locuiau intr-un sat numit Deya,pe insula spa-niold Mallorca. Trecuserd numai cinci ani delardzboi,iardictatorul spaniei, Francisco Franco, fostul aliat al lui Hitlergi Mussolini, era incd la putere. (Avea si mai rdmAnd laputere incd doud decenii.) $i totugi, mama, care fuseseinainte de rdzboi membrd a Ligii tineretului comunist, aplecat spre Mallorca impreund cu trei copii mici cu trenulgi cu vaporul. Am inchiriat o casd fir Deya 9i am petrecutacolo zile minunate. Aveam acelagi meditator cu William,fiul lui Robert. Meditatorul era protejatul lui Robert gi se

preocupa mai mult de scrierea unei piese pentru festivalulde la Edinburg, decAt de lecfii. Prin urmare, el ne puneasd citim un capitol din Biblie pe zigisd scriem o compu;nere pe tema lecturii.Ideea era sd ne familiarizeze cufru-muselile limbii engleze. inainte de reintoarcere, Eun reugitsd parcurgem toatd Geneza gi o parte din Exod. Unuldintre lucrurile cele mai importante pe care le-am invdfatcu acest prilej a fost si nu incep o frazdcu pl. Am remarcatcd aproape toate frazele din Biblie incep cu pi, dar mi s-aspus cd, de la regeleJames, englezas-a schimbat. Atunci,am intrebat eu, de ce ne pune sd citim Biblia? Dar a fostinzadar. Pe vremea aceea, Robert Graves era pasionat desimbolismul gi misticismul Bibliei.

La intoarcerea din Mallorca, am fost trimis pentru unan la altd gcoald, dupd care am suslinut examenul care sechema ,,unsprezece plus". Era vorba despre un test de inte-Iigenfd la care erau supusi toli copiii care doreau sd urmezegcoli de stat. Proba a fost acum aboliti, in special deoareceun numdr de copii din clasa de mijloc nu o treceau 9i erautrimisi la gcoli speciale. Dar, de obicei, eu md prezentammult mai bine la teste gi la examene decAt la cursuri, astfelcd am luat ,,unsprezece plusul" gi am oblinut un loc lagcoala locald din St. Albans.

La treisprezece ani, tata a r,rmt sdilrcerc sd intru la $coalaWestminster, una dintre cele mai importante gcoli ,,pu-blice" - adicd private. Exista pe atunci o diviziune foartemarcatd intre diversele categorii de invdfdm6nt. Thtdl meuavea impresia cd lipsa unei pozifii gi a relafilor il ds2ayan-tajase in favoarea unora cu mai pufine merite, dar cu oprezenld mai bine cotatX fir societate. Deoarece pdr-infiimei nu erau bogafi, trebuia sd oblin o burs5. Eram situlde atAtea exarnene gi pe acesta nu l-am luat. Am rdmas decila gcoala din St. Albans. Am invdfat acolo la fel de multelucruri, dacd nu mai multe, decdt ag fi firvdlat la West-minster. Nu am socotit niciodatd cd lipsa abilitdflor socialear fi constituit vreun handicap pentru mine.

24 25

invdldmAntul englez era foarte ierarhizat pe atunci.Nu numai cd gcolile erau impdrfite in cele academice 9icele neacademice, dar pAnd gi gcolile academice erau divi-zateincontinuare ir serii paralele: A, B gi C. Totul era firordine pentru cei din seria A, dar lucrurile nu stdteau agade bine pentru cei din seria B gi era rdu pentru cei dinseria C, care se simleau descurajafi.Pebaza rezultatelorde la examenul ,,unsprezece plus", eu am fost pus in seriaA. Dar, in fiecare an, toli cei care se clasificau mai jos decel de-al doudzecilea din clasd erau retrogradaliin seriaB. Era o prdbugire atAt de teribild in increderea lor fald deei ingigi.incAt nu-gi mai reveneau niciodatd. ln primelemele doud trimestre de la St. Albans, m-am clasificat aldoudzeci 9i patrulea gi aI doudzeci gi treilea, dar in celde-al treilea trimestru, am ajuns al optsprezecelea gi astfelam scbpat Ia limitd.

N-am fost niciodatd mai sus de jumdtatea clasei. (Erao clasd strilucitd.) Temele mele de acasd ardtau foarte nein-grljite, scrisul meu era disperarea profesoriloq, dar colegiim-auporeclitEinsteiru dovadd cd ei vedeau probabil semnede mai bine. Cand aveam doisprezece ani, unul dintre prie-teni a pariat cu altul pe o pungd cu dulciuri cd nu va ieginimic din mine. Nu gtiu dacd pariul a fost dus pAnd lacapdt, iar dacd da, nu gtiu cine l-a cAgtigat.

Am avut gase sau gapte prieteni, iar cu majoritatea amrdmas ftr contact. Aveam de multe ori discufii indelun-gate gi dispute despre orice, de la modelele teleghidatepAnd la religie 9i de la parapsihologie la hzicd,. Un subiectde disculie era originea universului gi dacd acesta a avutnevoie de un Dumnezeu care sd-l creeze gi sH-l pund inmigcare. Auzisem cd lumina de la galaxiile indepdrtatese deplaseazdspre capdtul rogu al spectrului gi cd aceastaoferea o indicalie privind expansiunea universului. (Odeplasare spre violet ar fi indicat o contrac,tie.) Eram insdsigur cd trebuia sd existe o altd explicalie pentru abatereaspre rogu. Poate cd lumina obosegte gi devine mai rogie

in drum spre noi. un univers esenfial neschimbat si vesnicpdrea sd fie mult mai natural. Numai dupd doi ur,i d"cercetdri in cadrul doctoratului am inlelei cd n_aveamdreptate.

AjungAnd in ultimii doi ani de scoald, am dorit sd mdspecialiiez in matematicd gi fizic&. Aveam un profesorde matematicd plin de inspirafie, dl Thhta, iar gcbala toc_mai construise o clasd noud de matematicd, pe care grupulde matematicieni o luase in stdpAnire. Dar titdl meri a fbstcategoric impotrivd. El credea cd matematicienii nu voravea alt debugeu decAt invdfdmAntul. Lui i-ar fi pldcutsd urmez medicina, dar pe mine nu md interesa deloc bio_I:gi1, care-mi pdrea prea descriptivd gi nu indeajuns defundamentald. Mai avea gi un stitut nu prea favorabil ingcoald. Bdie,Li cei mai strdlucifi unnau matematica gihzica,iar cei mai modegti - biologia. Thtil meu stia cd nu voiurma biolog;a;m-afdcut sd urmezchimia 9i numai in micdmdsurd matematica. El credea cd in acest fel imi va pdstradeschise opfiunile. Acum sunt profesor de matematicd,dar n-am primit nici un fel de lectii sistematice de mate_maticd de cAnd am absolvit gcoala din St. Albans,la vArstade gaptesprezece ani. A trebuit sd dobAndesc singur pedrum toath matematica pe care o gtiu. Obignuiam sa"r.rp"._vizez studenfii de la Cambridge gi invilam cursurili cuo sdptdmAnd furaintea lor.

Thtdl meu se ocupa cu cercetarea in domeniul bolilortropicale gi avea obiceiul sd mi ia cu el in laboratorul luide la Mill Hill. Mie imi pldcea acolo, gi mai ales sd mduit la microscop. Md mai ducea gi in camera insectelor;unde finea lilntarriinfectafi cu boli tropicale. imi era frica,deoarece mi se pdrea mereu cd impiejur zboard, cAfivafAnlari liberi. Thta lucra foarte mult si cu abnega,tie. Eranecdjit sim,tind cd, alfii,care nu

"ru., u9u de bunica el, dar

care aveau altd origine gi relalii maibune, i-o luaserd inainte.De obicei md avertiza impotriva unor astfel de persoane.Eu cred insd cd fizicaeste oarecum diferitd de medicind.

26

Nu conteazd de la ce gcoald vii sau cu cine egti rudi. Con-teazd ce faci.

M-a interesatmereu cum funcfioneazdhwunle 9i obig-nuiam sd desfac totuI in pdr,tile componente ca sd aflu cummerg, dar nu eram in stare sd le montez la loc. Aptitudinilemele practice nu se ridicau niciodatd pAnd la nivelul inte-rogafiilor mele teoretice. Thtdl meu mi-a incurajat interesulpentru gtiinfd, ba chiar m-a indrumat ir:r matematicd atAtatimp cAt i-au permis cunogtinfele. Cu aceastd pregdtire,si linAnd seama de profesia tatdlui, mi s-a pdrut firesc sdintru in cercetarea gtiinfificd. Atunci cAnd eram mai mic,nu fdceam distincfie trtre un fel de gtiinfd gi altul. Dar,lavArsta de treisprezece sau paisprezece ani, gtiam deja cddoresc sd fac cercetare in fizic6,, deoarece era gtiinla fun-damentald prin excelenje. $i aceasta in pofida faptuluicd, fiind atAt de ugoard 9i de la sine infeleasd, fizica eraobiectul cel mai plictisitor din gcoald. Chimia era multmai distractivd, datoritd lucrurilor neagteptate care se fur-

tAmplau mereu, cum ar fi exploziile.Dar fizica 9i astrono-mia ofereau speranla de a infelege de unde venim 9i dece suntem aici. Voiam sd sondez adAncimile universului.Poate cd am reugit intr-o micd mdsur6' dar mai sunt incdatAt de multe lucruri pe care vreau sd le gtiu.