Introducere

Dupa OMS (1948) starea de sanatate reprezinta“o stare de bine fizic si mental, inclusiv social, si nu doar absenta bolii sau a infirmitatii”Calitatea vietii reprezinta lucruri diferite in functie de persoana care o defineste si in functie de aria pentru care este aplicata“Calitate a vietii legata de sanatate”

Aspecte ale calităţii vieţii

Abilitatea functionala Factor important de evaluare a reabilitariiSunt disponibile numeroase instrumente de evaluare a calitatii vietii:

Indexul BarthelIndexul activitatilor FrenchayIndexul de mobilitate RivermeadNottingham Extended Activities of Daily Living Index

Instrumente pentru evaluarea altor aspecte ale calitatii vietii:Sickness Impact Profile (SIP)Nottingham Health Profile (NHP)Euroqol (EQ-5D)Short Form-36 Health Survey (SF-36)

Boli neurologicecu deficite corectabile prin FES

Orice activitate motorie cotidiană necesită control nervospentru realizarea ei.

Afectarea SN crează disabilităţi complexe.

care se confruntă cu sechelele afecţiunilor neurologice.

Clasificarea OMS 1980 ICIDH (International Classificationof Impairments, Disabilities and Handicaps) a preconizat uncadru adecvat de abordare a problemelor de recuperarepentru: ■ epidemiologi

■ clinicieni■ kinetoterapeuţi

Conform clasificării ICIDH se discută 3 tipuri de sechele:

DETERIORARE (impairment) = pierdere (anormalitate) aunei funcţii din punct de vedere anatomic sau fiziologic

DISABILITATE = reducerea sau pierderea abilităţii(capacităţii) de a efectua o activitate (ex. mersul saucomunicarea verbală)

HANDICAP = pierderea independenţei fizice pentru unanumit segment anatomic, cu necesitate de a primiajutor de la anturaj pentru îndeplinirea unei activităţi

Indicele de "calitate a vieţii" (Tennant, 1995) reflectărelaţia boală/handicap în contextul unor parametri ca:vârstă, sex, etnie, autocontrol, autoapreciere.

Simptom

O deteriorare fizică (cauzată de deteriorarea uneifuncţii) observată de pacient

Multe dintre "simptome" sunt considerate "deteriorări"care generează apoi disabilitate şi handicap.

Ex.:

Deteriorarea atenţiei disabilitate pentru activităţile cepresupun menţinerea igienei apariţia unui handicapsocial, cu limitarea calităţii vieţii sociale, deci reducereacalităţii vieţii

Important !

► Implicarea membrilor familiei în procesul de recuperare.

Recuperare

folosirea tuturor mijloacelor posibile în scopul reduceriiimpactului bolii şi maximizarea participării sociale

Mc Lellan (1997) - participarea activă a unei persoanecu disabilitate în scopul reducerii impactului boliiasupra vieţii cotidiene

Aspecte ale calităţii vieţii

Aspecte relevante suntStarea generala de sanatateAbilitatea fizicaSimptome fiziceStatusul emotionalStatusul cognitivFunctia sociala si in relatie cu diferitele mediiFeunctia sexualaAspecte spirituale/existentiale

Uneori probleme aparent nesemnificative au o importanta capitala pentru unii pacienti, in timp ce aspecte considerate de evaluator ca esentiale pot fi considerate acceptabile

■ vârsta tânără până la 24 ani

■ adulţi - maturi 25 - 54 ani (în plină activitate fizică şi intelectuală)

■ sfârşit de carieră, tineri pensionari 55 - 74 ani

■ vârstnicii > 75 ani, unde peste 50% au deteriorări anatomo-funcţionale legate de vârstă şi de coexistenţa mai multor afecţiuni.

Vârsta şi disabilitatea neurologică

■ mulţi pacienţi întrunesc mai multe tipuri de disabilitate care comportă un program individualizat de recuperare

■ SN generează > 100 de tipuri de disabilitate (ex. boli cardiace generează 6 - 7 tipuri de disabilitate)

■ multe din disabilităţile / handicapurile neurologice pot fi tratate în prezent

■ În UK 1 din 8 cazuri cu handicap este prin afecţiune neurologică

Recuperarea neurologică ocupă un loc deosebit.

Dezvoltarea serviciilor de recuperare a pacientului neurologic.

Recuperarea neurologică constituie o disciplină.

S-au conturat domenii ca:

Se discută costul programelor de recuperare şi de aicirezultă acceptarea unor mijloace moderne cum este FES carear contribui la rapiditatea îmbunătăţirii performanţelor încadrul unui handicap.

Centre de recuperare

■ grupe de vârstă■ tip de afecţiune■ tip de gravitate a handicapului

■ fizioterapeut■ kinetoterapeut■ terapie ocupaţională■ terapia vorbirii

■ în spitale mari■ individualizate pe:

■ obţinerea unui beneficiu direct pentru persoana afectată şi indirect pentru anturaj

■ prevenţia progresivităţii bolii■ obţinerea unui grad de independenţă fizică sau psihică■ constituirea unui stil de viaţă adaptat handicapului■ crearea unui context social adecvat persoanei cu

handicap

Odată stabilit scopul recuperării adecvat pentru un anumepacient, echipa de recuperare trebuie să stabilească ostrategie de lucru constând într-o serie de etapeintermediare, succesive, care trebuie realizate.

Scopul recuperării

S specific

M măsurabil

A (achievable) realizabil pentru pacient şi echipa de recuperare

R relevant pentru un anumit parametru supus recuperării

T (timed) realizabil într-o perioadă definită de timp

Scopul recuperării SMART

descrie scopul, limitele şi modul de evaluarea recuperării

incidentele cauzate de afecţiuni organicecerebrale, cardiace, articulare, metabolice

probleme psihologice de adaptare dificilă(maladaptare)

Contractul de recuperare

■ istoric afecţiune, diagnostic neurologic

■ situaţie familială, socială

■ studii - implicare în viaţa socială

Schema evaluării neurologice necesară iniţierii programului de recuperare

Anamneză

■ stare de conştienţă - personalitate - temperament■ funcţii cognitive■ funcţie vizuală şi auditivă■ capacitate de comunicare verbală şi afectivă■ deglutiţia■ posibilitate

Examinare

■ calitatea mersului■ control sfincterian■ activităţi de autoîngrijire (pieptănat, spălat etc.)

■ de a sta în şezut■ de ridicare în picioare■ de transfer în căruciorul cu rotile

■ status nutriţional

■ articulaţii şi coloana vertebrală

■ tulburări trofice (escare)

Evaluare suplimentară

Tinetti Gait Score

Utilizare: gradarea funcţiei de mersIntroducere: Examinatorul stă lângă pacient; mers prin încăpere sau de-a lungul culoarului, mai întâi cu viteză normală, apoi într-un tempo rapid dar sigur – cu utilizarea obiectelor uzuale de sprijin.

Test 0 1 2

Iniţierea, demarajul mersului

Tentative sau mai multe încercări de a porni

Direct, fără ezitări

Pornirea cu dreptul- lungimea pasului- înălţimea ridicării piciorului

- nu este pus (până) înaintea stângului- nu este ridicat complet

- este pus înaintea stângului- este ridicat complet

Pornirea cu stângul- lungimea pasului- înălţimea ridicării piciorului

- nu este pus (până) înaintea stângului- nu este ridicat complet

- este pus înaintea stângului- este ridicat complet

Simetria succesiunii paşilor lungimea paşilor stânga şi dreapta inegală (evaluare aproximativă)

Lungimea paşilor – atât stânga cât şi dreapta -apare egală

Continuitatea succesiunii paşilor

oprire sau succesiune discontinuă a paşilor

Succesiunea paşilor pare continuă

Păstrarea direcţiei de mers (evaluare după o observare a m. inferioare pe o distanţă de aprox. 3 m)

deviere considerabilă Deviere medie sau uşoară sau cu sprijin printr-un ajutor

Mers drept fără sprijin

Trunchiul Oscilaţie considerabilă sau utilizarea sprijinului

Fără oscilaţie, dar cu flexia genunchiului şi coapselor, depărtarea m. sup. În timpul mersului

Fără oscilaţie, fără utilizarea m. superioare,nu necesită ajutor

Baza în mers Călcâiele sunt depărtate unul de altul

Călcâiele aproape că se ating în timpul mersului

Afecţiuni neurologice corectabileprin recuperare

Accidentele vasculare (stroke)

■ simptome ■ focale/generale, rapid instalate■ traduc o suferinţă cerebrală cauzată de ischemie

sau hemoragie

■ etiologia influenţează şi statutul vascular general al pacientului

■ cuantificarea disabilităţilor cauzate de stroke este dificilă dincauza adăugării şi altor disabilităţi legate de vârstă

■ 24,5% pentru 55 - 64 ani■ 75% pentru > 70 ani

■ disabilitatea şi gradul de dependenţă

■ studiu în UK 2001 - sechelele după stroke = 25% din toatehandicapurile comunităţii

■ clinic faza acută este caracterizată prin hemipareza flască (celmai frecvent) care până în cca. 3 luni trece în flasco-spasmodicăşi apoi ajunge la spasticitate

■ FES în faza de trecere din flasc în spastic► Rol - în efectuarea unei înlănţuiri de mişcări de tip

ridicare, menţinere poziţie ridicată, aşezare, repetarea lor

► Rol - suplimentează contracţia unei/unor grupe demuşchi, facilitând antrenamentul pentru îmbunătăţireaperformanţelor motorii

■ FES în faza spastică

Recuperarea după leziuni ale SNC

Recuperare rapidăPlasticitate “functionala” –

Folosirea unor circuite alternativeModularea conexiunilor deja existente

Recuperare mai lentăPlasticitate structurala

Permanentizarea şi optimizarea căilor alternativeSinaptogeneza, arborizare dendritica → formare de circuite noiNeuronogeneză

Plasticitatea cerebrală

Factori determinanţi pentru neuroplasticitateAntrenamentul comportamental induce plasticitate morfologică şi neurochimică şi recuperare funcţionalăProcesul formării de abilităţi motorii este critic

Factori determinanţi pentru formarea abilităţilor motoriiCaracterele exerciţiului practic – repetiţii, feedbackSpecificitatea şi intensitatea sarciniiImplicarea emotionalaMomentul in care survine programul de invatareVarsta

Scala MRC (Medical Research Council) (gradele de deficit motor)

Utilizare:- gradarea deficitului motor în leziunile de tip central şi perifericGradare:nici o contracţieexecută o contracţie voluntară minimămişcare activă posibilă sub anularea gravitaţieimişcare activă posibilă contra gravitaţieimişcare activă posibilă contra unei rezistenţeforţă normală

National Institute of Health (NIH) Scala Stroke

Vigilenţa (0-3) treaz somnolent soporos comatos

Orientarea (0-2) îşi cunoaşte vârsta şi luna

doar una din două

nici una

Cooperarea (0-2) deschide, închide ochii, pumnul la comandă

doar una din ele

nici una

Mişcările oculare (0-2)

normală pareză parţială

pareză completă

Câmpul vizual (0-3) obişnuit hemianopsie parţială

hemianopsie completă

orb

pareză facială ( 0-3) fără discretă parţială completă

Motricitatea- m.sup. stâng (0-4)

fără deficit cu deficit fără influenţa gravitaţiei

fără mişcări antigravitaţionale

- m. Sup. drept (0-4)

- m. inf. stâng (0-4)

- m. inf. drept (0-4)

National Institute of Health (NIH) Scala Stroke

Ataxia extremităţilor nici una în m. superior sau inferior

Gradul de dificultate pe extremitate (0-2, maximum 8)

nici una uşoară Importantă

Sensibilitatea (0-2) normală parţială, subiectivă, cu diferenţe dreapta-stânga

completă, fără sesizarea stimulării tactile

Afazia (0-3) fără uşoară gravă completă

Disartria (0-2) fără uşor până la mediu neinteligibil sau mai rău

Neglijare (0-2) fără parţial complet

Indicele Barthel

Evaluare: Suma= 100: independentSuma= 60-95: independent cu ajutor minimSuma< 60: dependent

Realizarea fără ajutor cu ajutor

Mâncarea (trebuie să fie tăiată = ajutor) 10 5

Baia 5 0

Îngrijirea corpului (spălarea feţii, pieptănatul părului, spălatul dinţilor 5 0

îmbrăcatul 10 5

Controlul intestinelor (uneori incontinenţă sau necesitatea clismelor sau supozitoarelor = ajutor)

10 5

Controlul vezicii (ocazional incontinenţă sau ajutor cu cateter/urotip = ajutor)

10 5

A ajunge la toaletă (WC) 10 5

A ajunge pe scaun/în pat (ajutor minimal=10; poate să şadă, dar are nevoie de ajutor maxim la mutat=5)

15 5-10

Deplasarea (dacă nu este capabil să meargă, atunci e în stare să mişte singur scaunul cu rotile)

15 10

Urcatul scărilor (independent cu obiecte de ajutor= 10) 10 5

Scala Rankin

Utilizare: Gradarea sechelelor după AVCGradare:

0 – nici un simptom1 – simptome, dar nici un handicap semnificativ; poate să-şi desfăşoare toate activităţile şi sarcinile

2 – uşor handicap; nu mai poate desfăşura toate activităţile, dar este în stare să trăiască independent3 – handicap mediu; are nevoie de ceva ajutor, dar poate merge fără ajutor4 – handicap mediu până la sever; nu poate merge fără ajutor, are nevoie de ajutor pentru nevoile curente5 – handicap sever; imobilizat la pat, incontinent, are nevoie permanentă de ajutor şi supraveghere

CGI

CGI 1 : SEVERITY OF ILLNESS

Considering your total clinical experience with this particular population, how mentally ill is the patient at this time ?

Normal / not at all illBorderline mentally illMildly illModerately illMarkedly illSeverely illAmong the most extremely ill patients

CGI 2 : GLOBAL IMPROVEMENT

Rate total improvement whether or not, in your judgement, it is due entirely to drug treatment. Compared to his (her) condition at inclusion in the project, how much has he (she) changed ?

Very much improvedMuch improvedMinimally improvedNo changeMinimally worseMuch worseVery much worse

Canadian Neurological Scale (CNS)

SECTION A1- NO COMPREHENSION DEFECIT

Motor Functions Weakness Score

Face None 0.5

Present 0.0

Arm: Proximal None 1.5

Mild 1.0

Significant 0.5

Total 0

Arm: Distal None 1.5

Mild 1.0

Significant 0.5

Total 0

Leg: Proximal None 1.5

Mild 1.0

Total 0

Leg: Distal Significant 0.5

None 1.5

Mild 1.0

Significant 0.5

Total 0

Mentation Score

Level Consciousness Alert 3.0

Drowsy 1.0

Orientation Oriented 1.5

Disoriented/NA 0.0

Speech Normal 1.0

Expressive Deficit 0.5

Receptive Deficit 0.0

SECTION A2- COMPREHENSION DEFECITMotor Functions Weakness Score

Face Symmetrical 0.5

Asymmetrical 0.0

Arms Equal 1.5

Unequal 0.0

Legs Equal 1.5

Unequal 0.0

Traumatisme cerebrale

Raport Canada (2001) - prevalenţa supravieţuitorilorcu handicap 0,6% adulţi

Sechelele motorii adesea însoţite de sechele vizuale, auditive, sfincteriene, afectare funcţii cognitive, depresie post-traumatică, crize comiţiale

Deficitele restante sunt:■ post hemoragii subarahnoidiene■ post hematoame extradurale■ post dilacerare cerebrală

Tipul deficitelor: hemipareze, tetrapareze cu aspectspastic

deficit motor tetra- sau paraplegic

iniţial flasc, apoi posibil spastic

tulburări de sensibilitate cu nivel

tulburări sfincteriene

tulburări trofice

Traumatisme vertebrale cervicale, toracice

Afecţiuni inflamatorii cerebrale de cauză virală saubacteriană.

În faza post acută şi cronică → deficite tetraparetice/plegice,hemiparetice/plegice, paraparetice/plegice cu spasticitate.

Coexistă crize epileptice, tulburări cognitive, tulburări desensibilitate şi sfincteriene.

Encefalite

Afecţiuni inflamatorii medulare generând unsindrom de suferinţă medulară complet sauincomplet.

Cele mai frecvente deficite - parapareze cutrecere spre spasticitate, tulburări sfincteriene,tulburări de sensibilitate şi tulburări trofice.

Mielite

afecţiune demielinizantă a SNC

caracteristică vârstelor tinere

invalidare motorie în pusee, survenind peste o invalidaremotorie de fond

coexistă deficite motorii tetra/hemi sau paraparetice, cuspasticitate, tulburări de coordonare, sfincteriene, afectarede nervi cranieni şi uneori tulburări psihice

Scleroza multiplă

Scala Kurtzke - Expanded Distability Status Scale (EDSS)Parametrii funcţionali (PF)

funcţia piramidală (gradul deficitului motor după scala MRC)

0- normală1- stări patologice fără handicap2- handicap minor3- parapareză uşoară sau medie sau hemipareză (5 până la 3); monopareză gravă (3 până la 1)4- parapareză sau hemipareză (3 până la 1); tetrapareză medie (4 până la 2); monoplegie (0)5- paraplegie, hemiplegie, tetrapareză severă (2 până la 1)6- tetraplegie9- necunoscută

funcţia cerebeloasă0- normală1- perturbată fără handicap2- ataxie minoră3- ataxie moderată a trunchiului sau a unui membru4- ataxie severă, care interesează toate membrele5- ataxie severă care nu permite realizarea nici unei mişcări coordonate9- necunoscută2.a. cerebelul – constatări suplimentare (în ceea ce priveşte puterea/capacităţile)0 - deficitul nu influenţează rezultatele consultului1- deficitul (gradul 3 sau mai slab la funcţia căii piramidale) influenţează consultul9- necunoscut

funcţia trunchiului cerebral0- normală1- prezenţa anumitor semne fără tulburări funcţionale2- nistagmus moderat sau un oarecare handicap uşor3- nistagmus evident, paralizii oculomotorii, disfuncţii medii ale altor nervi cranieni

Expanded Distability Status Scale (EDSS)

funcţia senzitivă0- normală1- diminuarea sensibilităţii vibratorii sau a discriminării tactile2- uşoară scădere a sensibilităţii tactile, dureroase, mioartrochinetică; şi/sau diminuare medie a simţului vibrator la unul sau două membre; sau diminuarea simţului vibrator sau doar a discrminării tactile la trei sau patru membre3-diminuare medie a sensibilităţii tactile, dureroase sau mioartrochinetice ca şi/sau vibratorii la una sau două membre; sau uşoară diminuare a sensibilităţii tactile sau la durere ca şi/sau diminuare medie la toate testele proprioceptive în trei sau patru membre4- diminuarea marcată a sensibilităţii tactile, dureroase, proprioceptive la un membru sau mai multe membre; sau diminuarea medie a sensibilităţii tactile sau dureroase ca şi/sau limitare severă a propriocepţiei la mai multe membre5-pierdere avansată a sensibilităţii într-unul sau două membre; sau diminuarea medie a sensibilităţii tactile sau durere şi/sau pierderea propriocepţiei la cea mai mare parte a corpului6- pierdere continuă a sensibilităţii mai jos de cap9- necunoscută

Funcţiile vezicii şi ale rectului (aprecierea funcţiilor proaste)0- normal1- minimă retenţie urinară sau rare micţiuni imperioase2- retenţie urinară şi/sau de scaun mediu manifestă. Necesitate de a urina, respectiv de a defeca mediu manifestă. Rare incontinenţe urinare. Utilizarea ocazională a laxativelor, intermitent cu cateterizare proprie, golirea manuală a vezicii respectiv a intestinului3- incontinenţă urinară frecventă4- folosirea aproape constantă a cateterizării şi a mijloacelor de evacuare a intestinului (laxative)5- incontinenţă urinară permanentă6- pierderea funcţiilor vezicii şi intestinului9- necunoscut

Funcţia vizuală0- acuitate vizuală (AV) normală1- scotom, AV mai mare de 1,22- deficit ocular cu scotom şi AV 1,2 până la 0,63- deficit ocular cu scotom extins, sau îngustarea câmpului vizual, dar cu AV maxim 0,6 până la 0,44- deficit ocular cu vizibilă îngustare a câmpului vizual şi AV de maximum 0,4 până la 0,2. Gradul 3 plus AV maximă a ochiului mai bun 0,6 sau mai puţin5- deficit ocular cu AV maximă sub 0,2. Gradul 4 plus visus maximal al ochiului mai bun de 0,6 sau mai puţin6- gradul 5 plus AV maximă a ochiului mai bun de 0,2 sau mai puţin9- necunoscut

funcţii cerebrale:0- normal1- alterarea dispoziţiei emoţionale (nu afectează scorul DSS)2- diminuarea uşoară a ideaţiei3-diminuare moderată a ideaţiei4- diminuarea severă a ideaţiei5-demenţă sau sindrom cerebral cronic sever9- necunoscutalte funcţii0- fără1- alte stări neurologice, care explică SM9-necunoscutStări suplimentare spasticitate:0- nu există1-există9- necunoscut

0: examen neurologic normal (scor 0 la toţi parametri fizici (PF); funcţia cerebrală 1 aceptabil1.0: fără handicap, semne minime (scor 1 la un PF excluzând funcţia cerebrală 1)1.5: fără handicap, semne minime la mai mult de un PF (scor 1 la mai mulţi PF), funcţie cerebrală 12.0: handicap minim la un PF(scor 2 la un PF, scor 0 sau 1 la ceilalţi PF)2.5: handicap minim la doi PF (scor 2 la 2 PF, scor 0 sau 1 la ceilalţi PF)3.0: handicap moderat la un PF(scor 3 la un PF, scor 0 sau 1 la ceilalţi PF) sau handicap uşor la trei sau patru PF (scor 2 la 3 sau 4 PF, scor 0 sau 1 la ceilalţi PF fără tulburări de mers3.5: fără tulburări de mers, dar cu handicap moderat la un PF (scor 3 la un PF) şi scor 2 la unul sau doi PF; scor 3 la 2 PF; sau scor 2 la cinci PF (cu 0 sau 1 la ceilalţi PF)4.0: fără tulburări de mers, pacient autonom, activ 12 ore pe zi, în ciuda unui handicap relativ sever, care constă în: scor 4 la un PF (scor 0 sau 1 la ceilalţi PF) sau asociere de scoruri mai mici de 4, dar superioare scorurilor anterioare. Pacientapt să se deplaseze 500 m fără ajutor şi fără repaus.4.5: mers posibil fără sprijin, pacientul este activ cea mai mare parte a zilei, este capabil de muncă o zi întreagă, sau a cărui activitate complexă necesită un minim ajutor cu handicap relativ sever, scor 4 la un PF (scor 0 sau 1 la ceilalţi PF) sau asocierea de PF cu scoruri mai mici care depăşesc scorurile anterioare. Pacient capabil să se deplaseze 300 m fără repaus sau sprijin5.0: pacient apt pentru a merge pe o distanţă de 200 m fără ajutor sau repaus: handicap suficient de sever pentru incomodarea activităţilor complete zilnice: scor 5 la un F (scor 0 sau 1 la ceilalţi PF sau asocierea de PF cu scoruri care depăşesc limitele etapei 4.0.5.5: pacient apt pentru mers pe o distanţă de 100 m fără ajutor sau repaus. Handicap suficient de sever pentru excluderea oricărei activităţi complete în timpul zilei; scor 5 la un PF (scor 0 sau 1 la ceilalţi PF) sau asocierea de PF cuscoruri care de păşesc limitele etapei 4.06.0: pacient care pentru a 100 m cu sau fără repaus are nevoie de un ajutor inytermitent sau constant dar unilateral (baston, cârjă, aparat ortopedic). Scor minimum 3 la mai mult de doi PF.6.5: pacient care pentru a merge 20 m are nevoie de un ajutor permanent şi bilateral (cârje, bastoane, aparate ortopedice); scor minim 3 la mai mult de doi PF.7.0: pacient care poate merge maxim 5 m cu ajutor; Practic este dependent de scaunul cu rotile unde este activ 12 ore pe zi. ~şi poate dirija singur scaunul standard cu rotile şi se poate ridica singur; scor 4 la mai mult de un PF; foarte rar scor 5 pentru funcţia piramidală7.5: pacientul poate parcurge doar câţiva paşi. Este aproape imobilizat în scaunul cu rotile şi poate avea nevoie de ajutor pentru a se ridica şi aşeza din acesta. Îşi poate dirija singur scaunul cu rotile, în care nu poate petrece o zi întreagă; poate avea nevoie de un scaun automat. Scor minim 4 la mai mult de un PF.8.0: Pacientul este imobilizat la pat sau în scaunul cu rotile; poate rămâne în scaun o mare parte din zi; se poate deservi singur sau cu ajutor minim, în general îşi poate utiliza braţele: scor minim 4 la mai mulţi PF8.5: pacientul este imobilizat la pat, cea mai mare parte a zilei; îşi poate utiliza parţial braţele; pentru deservire are nevoie temporară de ajutor: scor minim la 4 sau mai mulţi PF9.0: Pacientul este imobilizat la pat, este dependent dar poate mânca şi comunica; scor minim 4 la mai mulţi PF.9.5: Pacientul este imobilizat la pat, dependent total de anturaj; nu poate comunica în mod corect; alimentaţia-deglutiţia nu sunt corespunzătoare; scor minim 4 la aproape toţi PF10: deces secundar complicaţiilor SM

Boala Parkinson

Boală degenerativă cauzată de scăderea producţiei de dopamină la nivelul ganglionilor bazali.Disfuncţiile motorii:

■ rigiditate axială cu invalidarea mersului şi reducerea amplitudinii mişcărilor active la nivelul membrelor superioare

■ hipokinezia este urmare a rigidităţii

■ mişcările involuntare de tip tremor accentuează gradul deinvalidare motorie

În evoluţie apar fenomenul de "îngheţare" asupra căruia FESpoate avea o influenţă favorabilă.

Folosirea FES îmbunătăţeşte calitatea vieţii parkinsonianului

Spasticitate

Contracţie excesivă a muşchilor scheletici asociată deficitelor motoriiROT vii + semn Babinski = leziune veche a căilor piramidale

În recuperarea neurologică

Netratată generează

Demonstrată clinic folosind mobilizarea pasivă a segmentelor (elastică şi plastică)

cea mai discutată problemă impedimentul principal

blocaj articularposturi incomode pt activităţi curentedureri musculo-articulare

Afectiuni care pot evolua cu spasticitate

Paralizie cerebrala (boala Little)AVCScleroza multiplaTraumatisme cerebraleLeziuni ale maduvei spinaleAnoxieBoli neurodegenerative

Spasticitate

Managmentul spasticităţii include:

FES utilă în tratamentul spasticităţii prin stimularea muşchilor antagonişti din cuplul spastic

îmbunătăţirea mobilităţiicorectarea posturilorprevenirea complicaţiilortratamentul durerii

Evaluarea spasticitatii

Modified Ashworth Scale: 0 = no increase in muscle tone1 = slight increase in muscle tone (catch or min resistance at

end range)1 + = slight increase in muscle resistance throughout the

range.2 = moderate increase in muscle tone throughout ROM,

PROM is easy3 = marked increase in muscle tone throughout ROM, PROM

is difficult4 = marked increase in muscle tone, affected part is rigid

CONCLUZII UTILIZARE FES

Îmbunătăţirea tonusului muscularPrevine atrofierea muşchilor inactivi

Reducerea spasticităţii

Optimizarea circulaţiei sanguine

Creşterea semnificativă a ritmului de recuperare a abilităţii funcţionale a

segmentelor afectate