Editor: Vasile BurluiRedactare Ei tehnoredactare: Florentina Vribiu!6Design copertd: Ionuf Broqtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RomAnieiREBREANU, LIVIUIon / Liviu Rebreanu. - Iaqi : Cartea Romdneascd Educafional,2019rsBN 978-606-8982-s8_8

821.135.1

Grupul Editorial Cartea Romdneascd EducalionalCopyright @ Editura Cartea RomAneascdEducalional, IaEi - 2019Adresa: Bd. $tefan cel Mare gi SfAnt, nr.2,Iaqi _700124 www.ecredu.ro

Liviu Rebreanu

IONCu o postfa{6 de Loredana Cuzmici

Cartea Rom6neascdEDUCATIONAL

impdrlind anateme qi culegdnd donafii pentru biserica ceanoud sau pleddnd cauza romdnilor, indepirtarea de sacrueste anunfati discret, chiar de la inceputul romanului, prindetaliul crucii invechite gi al ,,tinichelei ruginite,' din iareeste ftcut Iisus. Chiar dacp respectdnd cutumele, si lumeanxald se distanleazd progresiv de normele religioase, atinsdde valul uriaq al secularizdrii, iar Ion devine exemplar inacest sens. Coerenfa patriarhall, idealizat| a satului intrd incrizd,. Dimensiunea moralb a textului - consideratd inadec-vate $i chiar nefireasci in socotetile exclusivist estetice alemodernismului - nu este deloc de neglijat. Rebreanu de_monstreazd subtil riscul incilcdrii normelor etice, cu untezism sdndtos, aga incdt supravieluieqte specificul literatu-rii ardelenegti pe care il puteam decela in opera lui Slavici,doar ci, de data aceasta, naratorul le permite personajelorsd vorbeascd mai mult ;i igi camufl eazd. retorica in g6nduri_le lor vizibil contaminate de perspectiva auctoriale. Opliu-nea pentru ,,realismul esen{elor,,, mirfurisitd de scriitor inpaginile autoreferentiale, se probeazd Ei la acest nivel, iarcomponenta clasicistd a viziunji completeazi specificulunui roman de sintezd din mai multe puncte de vedere: alformulelor narative, al realitd{ilor sociale, al evolufiei ro-manului romdnesc pdni dupd primul Rdzboi Mondial.

Intre lecturl obligatorie gi oglindd a imanenlei(nu doar purtatd de-a lungul drumului cu care incepe qi setermind romanul), Ion rdmdne,la un secol d,e la apirili,e,lafel de captivant la lecturd qi relecturd. Detalii care anieriorau fost trecute cu vederea, astdzi pot constitui noi piste in_terpretative, aqa incdt gi receptarea reflect| transformirilesociale qi mentalitare. GenerAnd noi sensuri, romanul din1920 iEi meritd statutul de text metonimic at6t pentru operarebreaniand, c6t qi pentru romanul romAnesc in ansamblu.

Sumar

Glasul iubirii .............267

CAPITOLUL VIIVASILE..... ....................269

CAPITOLUL VIIICOPILUL. .................... 303

Loredana Cuzmici

coMENZr _ cARTEA nnrx eogrAAdresa: IASI, Bd $tefan cel Mare qi Sfhnl nr. 2 - 700124

Telefon: 0763 0822t3E-mail: comenzi@ecredu.ro

Tipdrit in Romdnia

$

$

Glasul plm0ntului

Dragei *rt rT.K.

Ion / GIasuI pdmilntului

CAPITOLUL IA

INCEPUTUL

1

Din qoseaua ce vine de la Cdrlibaba, intovdriqind So-mequl cAnd in dreapta, cdnd in stAnga, pind la Cluj qi chiarmai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia,trece rdul peste podul bdtrdn de lemn, acoperit cu Eindrildmucegditi, spintecd satul Jidovila qi aleargd spre Bistrila, un-de se pierde in cealalti gosea na{ionald care coboard dinBucovina prin trecdtoarea Bdrgdului.

LdsAnd Jidovila, drumul urcd int6i anevoie pdnd ce-giface loc printre dealurile strAmtorate, pe urmd insd inainteazdvesel, neted, mai ascunzdndu-se printre fagii tineri ai PnduriiDomne;ti, Ei poposind pulin la CiEmeaua Mortului, unde pi-curd veEnic apd de izvor rdcorttoare, apoi cote;te brusc pe subRdpele Dracului, ca sd dea bluzna in Pripasul pitit intr-oscrdntitur[ de coline.

La marginea satului te intdmpind din stAnga o crucestrdmbi pe care e rdstignit un Hristos cufala splldcitd de ploiEi cu o cununild de flori vegtede agigatd de picioare. Sufld oadiere uqoard ;i Flristos iqi tremuri jalnic trupul de tinichearuginitipe lemnul mdncat de carii gi innegrit de vremuri.

Satul parcd e mort. ZdpuEeala ce plutegte in vlzduh 1e-se o ticere ndbuqitoare. Doar in ristimpuri fhEdie alene frun-zele adormite prin copaci. Un fuior de fum albdstriu se opin-

Liviu Rebreanu

te;te si se inalte dintre crengile pomilor, se bdldbdneste ca oytat2hald amefltd qi se prdvale peste grddinile prifuite,invdluindule intr-o ceali cenuqie.

in mijlocul drumului picoteqte cAinele invdlitoruluiZaharia Herdelea, cu ochii ?nhedeschiqi, sufldnd greu O pisi_cd, albd, ca laptele vine in vdrful picioarelor, ferindu_sl sanu-Ei murdlreascd libufele prin praful ulifei, zdreqte c6inele,std pulin pe gdnduri, apoi iuleEte paqii gi se furigeazd in livadaingrdditd cu nuiele, peste drum.

Casa invdldtorului este cea dintAi, tdiatd addncin coas_ta unei coline, incinsd cu un pridvor, cu usa spre uli{d qi cudour ferestre care se uitd tocmai in inima sitului,

""r."taiou..gi dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, in dreptul ugii, undese spald dimineala invdl5torul, iar dupi_am jazi, cAni aisprd_vit treburile casei, dna Herdelea, strdjuieqte o ulcici verzuied9_lut. in ogradd, intre doi meri tineri, e intinsi veEnic fr6n-ghia pe care acuma at6md ni;te cdmd;i femeie;ti de stambi.In umbra clmd;ilor, in nisipul fierbinte se scaldi cdteva gdini,pdzite de un cocog mic cu creasta insdngeratd.

Drumul trece peste pdrdul Doamnei, ldsdnd ?n stingacasa lui Alexandru pop Glanetaqu. Uga e inchisd cu zdvoil;acoperiqul de paie parcd e un cap de balaur; perelii vdrui1i decurdnd de-abia se vdd prin spdrturile gardului.

Pe urmi vine casa lui Macedon Cercetasu, pe urmd ca_sa primarului Florea Tancu, pe urmd altele... intr_o curte marerumegi, culcate, doud vaci ungureqti, iar o babd qade pe pris_pd., ca o scoabi, prdjindu-se la soare, nemi;catd, pur"-* h d"lemn...

C_at$url picurd mereu din cer, ili usucd podul gurii, tesugrumi In dreapta Ei in stdnga casele priveic sfioase dindosul gardurilor vii, acoperindu-si felele sub stre;inile gtirbitede ploi qi de vite.

. yr duldu ldlos, cu limba spdnzuratd,, se apropie in trapleneq, fdrd fintd. Din Ean{, dintre turuienile cdrunliG de colb,se repede un c5!el murdar, cu coada in vAnt. Ld{osul nu_l ia in8

seamd, ca qi cAnd i-ar fi lene si se opreasci. Numai cAnd

celalt se incdpdldneazd sdl miroase, ii aratd niqte colli ame-nin!6tori, urmAndu-qi insd calea cu demnitatea cuvenitd. C6!e-lul se opreqte nedumerit, se uitd pulin in urma duldului, apoise intoarce in buruieni unde se aude indatd un ron!6it cdmit qi

fldmAnd...De-abia la cArciuma lui Avmm incepe sd se simtd cd

satul trdieqte. Pe prispd doi ldrani ingAndurali ofteazd rar cu osticl5 de rachiu la mijloc. Din depdrtare pdtrund pAn[ acisunete de viori qi chiuituri...

2

Duminicd. Satul e la hord. qi hora e pe UliJa din dos, laTodosia, viduva lui Maxim Oprea.

Casa vdduvei vine chiar peste drum de bisericufabdtrdnd, pleoqtitd qi d5r[pdnat6. Vdduvia-i sdrdcie lucie.Femeia a dat din rdu in mai r[u. Ce agoniseEte un cap de

bdrbat intr-o via!6 intreagL, o muiere nepriceputi prdpideqteintr-un an de zile, qi mai puJin. Cdnd a impreunat Maximm6inile pe piept, in ogradi erau cl6i de frn, in cele doudgrajduri nu mai incdpeau vitele, in qurd qi sub qopron n-aveauloc carele. Se vedea de departe belgugul. Acuma ograda-igoalS b5tdtur6, iar in grajduri rage a pustiu o inchipuire de

vaci stearpS;i veqnic flim0ndi.Hora e in toi... Locul geme de oameni... Nucii bdtrdni

de lAngd quri lin umbrd. Doar cdteva pete albe de razerdzbesc printre frunze gddildnd felele aprinse de veselie.Zdduful afdld sAngele lumii. Peste Mdgura Cocorilor atdmdsoarele ingilbenit de necaz cd mai are o postati buni pdnd laasfinfit.

Cei trei l[utari citnIl ftingd gopron sd-;i rupd ar-cuEurile. Briceag, cu piciorul pe o buturugd, cu cotul stAng

Liviu Rebreanu

pe genunchi, cu obrazul culcat pe vioard, cu ochii inchiqi, igisfhrdie degetele pe strune gi cdntecul salt6 aprig, infocat.'Hoi-bea e chior qi are un picior mai scurt, iar li vioard,numai treicoarde, dar secondeazd cu aceeasi patimi cu care Gdvan, unligal urft gi negru ca un hamp, apasd cu arcul pe strunelegordunii. Din cdnd in c6nd Briceag se opre;te sd_gi acordezevioara. Holbea qi Gdvan atunci igi indoiesc meqtequgul ca s6pdstreze mdsura. Apoi Briceag reincepe mai- aprins,strdmb6ndu-se uneori la Holbea, alteori la Gevan, .,, d"or._bire cdnd schimbd melodia.

De tropotele jucdtorilor se hurducd p6m6ntul. Zecile deperechi bat Some;ano cu atdtapasiune cd potcoavele flicdilorscapdrd scdntei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pejos 1e invdltoreqte, se aqazd in straturi groase pe felelebrdzdate de sudoare, luminate de oboseald qi de mulgumire.

9y "T Briceag intefeEte cdntecul, cu atdt flicdii se indarlesc,

iqi infloresc jocul, trec fetele pe sub m6nd, le dau arumuf sise invdrteascd singure, lopiie pe loc ridicdnd t6lpile, iqiciocnesc zgomotos cdlcdiele, i;i plesnesc tureacii cizrnelor cupalmele ndduqite... Glasurile se ineacd in norul de praf ce_iirnbrigiqeazdpe tofi

... Numai arar weunul mai lanloq incepe o chiuitrnd, intactul,zvdpdiat al jocului, cu ochii pe dos, cu g6tul rdguEit.Dar dupi douS-trei versuri o sfirgeEte intr-un iuit aspru,1sio_vit. Apoi jocul urmeazi t6cut, din ce in ce parcd mai sdlbatic.FlSciii iqi incol5cesc brafele mereu mai str6ns pe dupi mijlo_cul fetelor... Sdnii acestora tremuri sub iile albe qi mng ai'gnd in cdnd pieptul fl[cdilor, tulburAndu-le ochii 9i in-ima.Nu schimbd nici o vorbd. Nici nu se privesc. Doar pe buzefhlftie zdmbeteplicute qi fugare.

Invdrtila line de weun ceas, fdrd intrerupere, ;i tineriinu se mai saturd. De dou6 ori Briceag, cu cercei in degete, aincercat si se opreasci si, de amdndoui orile, flicdi s-aundpustit la el urldnd desperaf,, cu priviri ameninldtoare saurugdtoare:

10

lon/ Glasul pdmkntului

- Zi, li,gutet Mai zi, cioard !...

Toate perechile se imbulzesc in jurul lSutarilor, se

ciocnesc, se izbesc cu coatele goale. CAflva b[ie{andri, in-gdduili de curdnd la hor6, amelifl de atdta invdrtealS, se cla-tin[ de ici-colo, abia mai lin6ndu-se in picioare, spre marearuqine a fetelor cu care joac6. Vreo trei perechi s-au retras inEurd, mai Talarg, unde insd praful se urcd pdn6-n cdpriori, des

de sd-l tai cu cufitul...La citliva pagi de pAlcul jucitorilor stau fetele care au

rdmas nepoftite, privind cu jind, Eoptindu-;i uneori cine Etiece qi izbucnind in rAsete silite. La urechi qi in cosile au ;iele buchelele de v6zdoage pestrile qi in mAnd c6te unmdnunchi mai mdrigor pe care sdJ diruiasc[ fl[c[ului cu-tare s5-l pund in pil[rie. Printre fete se mai rdtdcegte qi cAte

o nevastd tdndrd, cu niframd de mdtase in cap, gata sd intrein hord dacd s-ar int0mpla s5-i vie chef b[rbatului ei sijoace. Mai la o parte mamele qi babele, grdmadd, forfotescdespre necazuri qi-qi admird odraslele. Copii neastAmpbrafialeargdprintre femei qi chiar prin hord, fur[ florile fetelor gi

fac haz c6nd victimele ii ocdr[sc sau se infurie. Cdtiva maiindricili se lasd pe vine aproape de jucitori, uit6ndu-se cumare bdgare de seamd la poalele fetelor, iar c6nd poalelezboard mai tare, dezvelind picioarele goale mai sus degenunchi, se intreabd repede:

- Aivdzf?-VFLzt;d. Da tu?

- $i eu.

$i, apoi continu6 sd p6ndeascd poalele pdnd ce weobabd indignatd ii ia la goan6, ceea ce nu-i opreqte ca peste

cAtva timp si reinceapd...Bdrbalii se lin mai pe departe, pe ldngd casd, pe la

poartd, grupuri-grupuri, vorbind de treburile obEteqti, arun-cdnd numai rareori cdte-o privire spre tineretul dimprejurulliutarilor.

1l

Liviu Rebreanu

Primarul, cu mustdfl albe rdsucite tinere;te, cu ni;teochi albaEtri mari gi blajini, caut[ sd_qi pistreze demnitateaapdsdnd vorbele gi insofindu-le cu gesturi energice, in mijlo_cul cAtorva bilreni fruntaqi. $tefan Hotnog, un chiabur cuburta.umflati pe qi_-o mdngdie intruna parcd ar avea jun_ghiuri, gdseqte fel de fel de clenciuri primarului, nrr-u'i ,usd.arate celorlalfi c[ lui de nimeni nu_i pasd. intre dAnqiiTrifon Tdtaru, mititel, cu pdrul gllbui Ei glasul sublire, seuitd cdnd la unul, c6nd la altul, infricogat prr;cd sd nu se in_caiere, fiindcd amdndoi ii sunt rude _'cam de departe, nicivorbd. Pe de lituri, ca un c6ine la uqa bucdtdriei, trage cu ure_chea qi Alexandru Glanetaqu, dornic sd se amestece in vorbd,sfiindu-se totugi si se vAre intre bogdta;i.

- Pe prispd stdpdneEte Simion Butunoiu, care acum vreodouizeci de ani a fost ?nvi!6tor in sat, in azi mdnhnci o pen_sie de cinci zloli pe lund qi munceste la pdmAnt mai abitir caun fldcdu. Imprejurul lui s-au adunat Macedon Cercetaqu cushaja Cosma Ciocdnaq, cu Simion L*go, cu Toader Burlacu,cy. $jefan Ilina qi cu alfii, ascultdnd culvlavie palawele das-cdlului, auzite ;i rdsauzite. Din c6nd in c6nd Simion Butunoiustrdnutd atdt de zgomotos cd toate femeile se intorc spdim6n_tate,.sau se porneste pe tusa lui obiqnuitl cu care de multe oriscoalS noaptea tot satul din somn. Macedon aqteaptd cuviin_cios.p6nd ce isprdveqte dascdlul cu tusea, apoi ia din fereaskdo sticld cu rachiu, inchind foarte ceremon-ios, trage o duEcdzdravdnd qi trece bdutura bdtrdnului care mormiii scurt .sdne fie Dumnezeu pe toJi,, qi pune gArliciul la gurd. Sticla'feurmd umblS din mdni in m6nd. Macedon e cam cherchelit sicomandd militdreqte tuturor si bea: '

-Forvert Simioane! yaitdr, Cosma!... Vaitdr, vaitdr!...A ftcut oastea doisprezece ani, i-a fost dragd foc ;i, c6nd ebeat, acuma numai in comenzi nemfe;ti se ceartd cu nevasti_sa. Altminteri insi are.o inimd de ceari gi in doudzeci qi optde ani nu qi-a bdtut muierea niciodatd; mai cur0nd Floarea s_aintdmplat sdJ muqtruluiascd.

l2

Ion/ Glasul pdmfrntului

Sticla ajunge la Toader Burlacu goald.

- Goald, ai? r6'de Macedon incAntat. Goald?... Halt!...Haptac!... Unde eqti, ciprar de zi?... Foruer!!...

Un copil de vreo zece ani sare drept in picioare peprispd Ei strigi rdzdnd:

-Hir!- Nu rdde la front, mdgarulel se risteste Macedon. Na

sticla gi di fuga la cantind la Amrm, sd-!i mai dea o porliepentru mine!... Inteles, cdprar?

Cdprarul insd refuzd ordinul, rdspunz6nd:

- A zis jupanul cd nu-!i mai di fbr6 bani, badeMacedoane, nici sd nu md mai trimili, cd-i degeaba...

Macedon iEi saltd pu{in mustafa, incruntd din sprAnce-

ne privind aspru la copil, apoi se aEazdpe prisp[ cldtindnd dincap qi oftdnd:

- Ehei, unde-i wemea c6nd eram eu strajamegterl!...Atunci sd fi poftit jup6nul si nu-mi dea, cd-i ardtam eu supu-nere...

Mai boscorodegte ceva, pe urmi inceteazd;i se uiti ur-suz la nevastS-sa care are bani, dar nu-i d5, qi care tiifrsuieqtecu alte femei ftri sd se sinchiseasci de comenzile lui...

Tocmai atunci se tdraqte pe poar1d, printre picioareleoamenilor, Savista, oloaga satului. F, vard cu fata cea maiftumoasd din Pripas, cu Florica, ;i ceva neam cu nevasta luiTrifon Titaru. Are picioarele incdrcite din naqtere, iar bralelelurgi qi osoase ca niEte cdngi anume spre a-gi tAri schilozenia,qi o gur6 enormd cu buzele alburii de sub care se intind gingi-ile imbdlate, cu colli de dinfi galbeni, rari qi lungi. TrifonTdtaru o line pe ldngd, casd, sd-i vadd de copii. Cdnd e wemeabund Savista qade in poart6, se ciorovdiegte cu toli copiii dinsat gi primeqte pomana kecitorilor milo;i... Sose;te cu gdl6-gie mare. GdgAie ceva cu glasul ei aspru, speriat. N-o bagi inseamd nimeni. Doar Trifon face un semn nevestei, care se

t Sergent major.

13

;;;;;;;;;;;"0'*-- Da acasl nu puteai sta, mdi femeie? Zdu, parcd te

mdndnci tdlpile... Laqi tu ograda pustie pe wemea asta... sinici barem slugile nu-s la indemAnd... Ce wei? Ai? Spune cewei, Savistd?

Oloaga a fdcut doud ceasuri din LJlila cea mare, undestdtea Trifon ' pdnd aici- incepe sd b6lb6ie foarte grdbita qi cuimportanfd, insofindu-gi sforldrile cu niste gesturi O"rp.rat".

- Ce face? zice Maria lui Trifon, care se sileste sdghiceasci ce spune. S-a b5tut Vasile Baciu... Cu Avrum?...Cu Floarea Ciruntu?... Ei g-apoi? Ce-fi pasi !ie, femeia luiDumnezeu? ;i pentru asta ai venit tu atlrti cate? Vai de mine,ci eqti mai rea ca copiii cei fmd, minte... Uite ce 1i_ai frcutpoalele! ;i numai azite-amprimenit... Of, batd_te...

Savista bombdne ceva ce ar wea si insemne cd ei nu_ipasd de poale, si pe urmd se pomeqte deodatd pe un rds pros_tesc de bucririe.

- Cum ai zis?... Cine-i beat?... Vasile Baciu... parcd. azis-a imbdtat intei...

Maria o lasd ruginatd qi se intoarce intre femei. Oloagase tArAie in mijlocul fetelor, se frimdntd s5_qi facd loc qi pi_veqte apoi cu mare pldcere la hor6. Are doudzeci qi cinci deani qi trem'ri de fericire c6nd aude lrutarii ori c6nd vedevreo petrecere...

3

Savista n-are parte si se desfete multd weme. p6nd sdse a$eze bine, p6nd sd se certe cu fetele pentru un loc maibun, jocul inceteazd. Briceag, asudat qi istwit, incheie inv6r_tita ctt o apdsare zdravdnd de arcuE, incdt ii si plesneqte ostruni la vioard.Ion, feciorul GlanetaEului, finand de mijlocpe Ana lui Vasile Baciu, se repede la ldutari, rug6ndu-i:

14

lon / GIasuI pdtnint tl ui

- Mai zi, md Briceag... numai un pic, auzi? Un picu{de tot, ligane!

AU flAcAi strigd poruncitor:

- Trage, figane! Ce te codeqti?... De ce te plitim, cioa-ra dracului?

Briceag arunc[ o privire dispreluitoare spre cei celocdrdsc, lui Ion insd ii rdspunde convingdtor, aritindu-ivioara:

- Nu mai pot, Ionic5... Zdu, nu mai pot... Crede-mi!...Mi-au amorlit degetele... Pe urmi ;i struna mi s-a rupt...

- Un pic, omule, nu-nlelegi? st5ruie fldcdul.

Jiganul insd se influie brusc, intoarce spatele, trdnteqtevioara in bra{ele lui Holbea gi incepe sd blesteme cdtrdnit:

- Fire-ar ale dracului toate ceterele din lume; plesni-re-ar acolo unde-o fi cine m-a invdlat sd lin arcuqul... Cd io-ispun cu frumosul cd nu pot gi el mi omoard sd mai zic...Dare-ar Dumnezeu sd trisneascd toate jocurile cu pe cine le-andscocit...

Ion ascultd c0teva clipe mirat cum injurd Briceag. Apoideodatd se aprinde ca focul gi izbucneqte rigqit:

- Ho, cioar6, fi-fi-ar neamul de rfuho!... ;i inchidepliscul cd te pocnesc de-!i sar miselele tocmai in curteabisericii ! .. .

Briceag a mai p6!it-o cu Ion; tace. Numai dupi ce

ll5cdul se indepdrteazd bodoginind, incepe iar s5 se

necdjeascd cu ceilalli ldutari, pe ligdneEte.Fldcdii imbrdtiqeazdpe fete, mulluminduJe pentru joc.

Fetele se zhatin bralele lor qi qoptesc cu sfiali qi cu plScere:

- Mulgumim...Ion strAnge la piept pe Ana cu mai multd gingdqie, dar

qi mai prelung.

- Dd-mi drumul, Ionicd! murmurd fata uqor, cumulgumire in glas.

- Si vii, Anu!d... gtii tu unde! zice Ion domol.Ana nu rdspunde, privirea ei insd luceqte de bucurie.

t5

Liviu Rebreanu

Se smucegte sd scape din imbrdfigare, $optind intruna moale:- Di-mi drumul, Ionicd... zdu, dd-mi drumul!... Fldcdul

9 trug. mai aproape, cu un zdmbet aprins, o apucd cu o m6nd

{e late gi i le strdnge ca pe doud mere, inc6t Ana sdsdie dedurere.

- Si nu cumva sd nu vii! repetd Ion infigdnd in ochii eio privire poruncitoare qi lacomd.

, . Ana fuge glon! la fete, imbujoratd, qi scuturdndu_qi

poalele de praf. Apoi, potolindu-qi sufletul, spune Margareteilui Cosma Ciocinaq, o fiinld urstszd, voinicl, cu picioire c6tdonilele, cu braje blrbdteEti Ei cu o fali osoasd roq-ati:

- $i Ionicd... mereu... z6u asa... Dar, iniurcAndu_se,schimbd repede vorba:

- Vai de mine ce cdldurd... toatd m_am ficut o apdraie.Margareta nu jucase qi-i era necaz pe fetele care au

avut noroc. Nu rdspunse nimic Anei, ci umd sd priveascd cujind la ceata fldcdilor care inchinau cu rachiu sau aprindeauligdri; pltrea ingrijorati sd nu se intAmple s-o pofteasc Fr la joccineva;i sd nu bage de seami...

Ion urmdri din ochi pe Ana cdteva clipe. Avea cevastraniu in privire, parc6 nedumerire gi un vicles,ug neprefbcut.Tot atunci zdi mai aldtrni qi pe Florica , fata vddinei iui Max_im Oprea, cu care se {inuse pdnd acum, pulin posom ordtd, darmai frumoasd ca oricdnd. Flicdul clipi aspru, ca qi c6nd ar fir,mt sd-qi alunge un g6nd din creieri, qi strigi la un bdietel:

- Aduseqi, bre?

- Adus, bade Ionicd, fbcu copilul cu importanlA. Amdat-o lelii Zenobia, s-o 1ie...

$i, in weme ce Ion se duse spre grupul unde eramamd-sa, biielelul urmd:

* L-a ftcut tare jupAnul,bade, $_a pus zece bucdlele de

zahdr, de zice cd-imai bun ca mierea...Zenobia, cu sticla de rachiu in m6nd, se pldngea

Todosei, vddanei, de un.afurisit de junghi care o tnia prin q;ede cdteva zile qi nu-i mai trecea.

t6

lon / Glasul pdnfintului

- Ia dd glaja ceea, mamd! zise Ion scurt qi inghifiindatd o dugcd zdravdnL. Da dumneata bei oleac6?

- LasS-md pe mine in plata lui Dumnezeu cd doar nu-sinsdrcinatd, rdspunse Zenobia ludnd totu;i sticla qi tr6g6nd o

guri. Aoleu, da gtiu cb-i bun... Vezi numai, dragul mamii, sd

nu bei mult, c5 !i se urcd la cap ;i cine Etie ce pomi te-o maiindemna sd faci... Omul la belie sdJ fereascd Dumnezeu...

Ion ii lui sticla Ei intoarse spatele fbrd s6-i mai ascultesfaturile.

Copilul rdmlsese pironit locului, cu ochii pofticioEi larachiu. CAnd se ?ndepdrld fldcdul, avu parcd o supdrare. Dar iitrecu repede qi, qterpelind intr-o clipire un stru! de flori dinmAna Margaretei, o zblugJti ca sdgeata, urmat de blestemeleaprige ale fetei care aqtepta mereu s-o cheme cineva la joc...

4

Ion trecu incet pArleazul de li,",ngd, gra1d, intorcdnd ca-pul spre Ana care nu-l scipa deloc din ochi qi care, pestecAteva clipe, il urmd cu paqi grdbili, rogie ca focul de ruqine,inchipuindu-Ei cd toati lumea o p0ndeEte.

In dosul qurii era o livadd mdriEoarS, presdratd cupomi, tdiatd in doud de o cirare ce cobora pdni la GArla Popiiqi se oprea chiar in spatele c6rciumii lui Avrum. FAnul cositde curdnd, adunat in cdteva cldile proptite cu pari, umpleavdzduhul cu un miros imbititor.

Ion merse pe cirare doi-trei paqi, apoi coti in stAnga qi

se aqezd sub un nuc bdtrAn Ei scorburos, pe o rdddcind inco-voiati ca un jil!. Fata sosi tremurAnd de emolie, dar cu ostrdlucire bucuroasd in ochi.

* Aici erai? murmurd Ana aqezAndu-se fdrd sd se uitela d6nsul.

- Cd parcd-i mai bine aici, fbcu fldcdul incet; apoi

l7