Revista Muzeelor si Monumentelor, anul 1982, XIII.(lispoz i\.ia resta uratorului o serie <le procedee ca re pot par­ t icipa ru succes la co nsolidarea sau reîntregirea va lorilor .cultural-artist ice ale trecutului. Esen\.ial rmîne, îns , ca,
pe baza cunoaterii exac te a acestor procedee, s se aleag solu ia optim pentru fiecare problem în pa rte, cunoscut fiind c erori în acest sens pot duce la pi erderi ireparabile .
ABSTRACT
Thc a 11Lhor outl in cs thc fram cwork o( qn cs lion s whi ch a r isc in lh c •n !storatiun o( slonc lllonum cnts; thc ma in ca uses whi ch br in g a bout thc ·dccay of ston c, guidclin cs ancl mcthocls cmpl oy ccl în c lca nin g, r c inforcin g :ancl rcmakin g th c ori g in al substan ce , as wc ll as gcnl!ra l sol11tiun s for pre-
scr v in g thc stonc, a ll of wh id1, on Lhc wholl e , conlributc th c ir sharc în t he prcscr v in g and rc inlcgration of th c cullu ra l anti artisti c va lues of th c past.
UNELE ASPECTE PRIVIND EVIDENT A, CONSERVAREA, RESTAURAREA I ÎMBOGIREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL BUCURETEAN
AUH. COHNEL TAJ,O -------------------------- ARH. CJUSTIAN IlTICCl~SCU
Actuala vat r a municipiului Bucureti a cunoscut o locuire , a testat arheologic el e peste 150.000 el e an i,
·CU o co nsecvent continuitate în t imp, pîn în z ilele noastre. Trece rea t impului , perisabilitatea mate ri alelor ele con­
:struc!.ii , calacl ismele naturale, precum i fe nome nele istorico­ sociale, toate au fcut s di spar (· o ns lru c iil e din epocile ma i vec hi , rmînînclu-ne, fra gme nta r i cu mod ifi cri sufe­ ri te în t imp , monum ente de arhi teclur cu o vechim e totu i rem a rcabil , datîn cl clin secolul a l XVI-iea i prima jumtate a secolului al XVll-lea, cum sînt cele de la Mnstirea Mi hai Vod , biser ica i par!.ial Pa lalu l vo ievoda l ele la Cur tea Veche, mnstiri l e Antim i Vcreti .
În afara vestigiilor arheologice, monumenlele bu curetene .bine reprezentate, ca integri tate co nstructiv, sînt cele ale ·epoci i brîncoveneti ele la sfîr i tu l secolului al XVII-lea i ·din cel ele-al XVIII-iea, cum sînt: Pa latul Mogooa ia , Pala­ tul lui Nicolae Ma\'l'ocordat de la Vc reti , b iserica Mns­ tirii Cotroceni , bisericile Col\.ea, Doamnei , Stavropoleos, Funden ii Doamnei , Creul esc u i par\:ial Pa latul Curtea Veche.
Ponderea cant ita Li v îns a m onumenlelor bucuretene ·este de\.inut, desigur, ele arhitectura secolului a l X IX-iea i începutu l lui XX. Arhitectu ra c i vi l pstral a aceslei perioade este mai difere n\.iat, caracteri st i c pent rn diverse categorii sociale i diferile func\iuni , ca: l ocu in e urbane de t ip popular: erban Vod, 33, Mircea Vod , 51, Boca, 7, Te­ l ea j n , 15, l ocuine i prv li i de negustori i m ese ri a i , cum sî nt cele clin rezervaia de arhitectur din zona Curtea Vechr, cuprins între Str. Doamnei, B-clu l 184.8, Ca lea Victor iei ~ i Melik , casa Vernescu , casa Monteoru, casa Harnangiu i altele ; hanuri precum hanul Gabrove ni , hanul cu Tei, ha nul Ga lben, ha nul lui Manuc; hoteluri ca: F ieski , clin str. elari, 19, Patria , din str. Patria , 1.
La sfîr itu l secolului al X IX-lea i începutul seco lului a l XX-lea apar multe construclii monumentale : reed i ne parti­ culare sau sedii a le unor instit u\.ii nou create (Banca Gene­ ral , Banca Hrisoveloni) , precum ~ i prim ele mari construci i industriale (Uzinele Malaxa , Ford , Steaua Român , Uzina E lectr i c F ilaret, Fabrica el e bere Grivi[:a) ca reflex al trans­ formr il or socia l-politice din aceast perioad. Multe din constru ciil e meni onate r pundeau exigen\.elor co nstructiYe i estetice ale epocii la un nivel s imilar celor mai va loroase rea l izri de acest gen clin Europa.
St ilurile domina nte ale acest ei perioade s înt cele ale Euro­ pe i apuse ne ele unde sînt importate : neoclas icismul, neoba­ rocu l, sau cel mai adesea eclrctic11l, ele influell'e dominante francez , ita li a n sau au stri ac. N-a fost ocolit nici a t.ît ele disputa lul i spec tacu losu l nou s til „A rt nouvea u" , apru t la pragul dinlre veacuri. Dei ab ordat în mai m i c msur i mai Limi cl decît în o raele tra nsilvnene, stilul „Art nou-
veau" poate l'i întîlnit în ar hitectura bucuretean destu l de frecvent , ma i cu seam sub form de grefe. Am men: i o na
clin aceast categorie : magazinul Violeta, Casa Romu lus Porescu din str. Pa leologu! , 12 , im obilul din str. I-Tristo Botev, 5, magaz inul clin str. L ipscani, 72, im obilul clin str. C lrai, 41.
Arhitectura Bucuretilor din aceast per i oa d este puter­ nic marcat el e activitatea unor arhi t:ec\:i români, persona li­ t:i marcante în cullura aceste i epoci, ca Ion Mincu , Cristofi Cerchez , Petre Anto nescu, Horia Crea ng ; acet ia au creat atît în stilurile de influ e n\: apu sea n, cît i în stilul nearo­ mânesc, st il nou creat, r u rdcini puternic ancorate in arhi­ tectura popular tracli\: i o na l , st il ca re a atribuit o puterni c individualizare noi i - pe atunci - ca pi ta le româneti . Din­ tre monumentele ma i reprezentat ive a le acestui stil a men­ \,iona: Bufetul ele la osea, v ila Minovici , casa L ahovary, Palatul prim ri e i cap ita lei , casa Candiano, casa Cerchez .a.
Conside rm util aceast prezenta re s ucc int a patrimo­ niului arhitectura l bucurelean a crui va loare nu const atît în vechime, c ît în sem nifica \;ia lui el e mediu rco nstruit, de martor obiect iv i prob materia l a dezvo ltrii culturii i c i v iliza i e i rom â ne ti .
Partidu 1 i slatu l nostru , aco rd înd o ate n\;ie deosebit problemei monumentelor, au stabili t statut ul juridic al aces­ tora, care esle de[ini t printr-o sc ri e de legi, hotrî ri i nor­ mative, emise atît de orga ne centra le de stat, cît i de Con­ si liul popu lar a l municipiului Bucuret i .
În acest cadru , Ofi ciul pa lrim oniului cultura l- naiona l al munic ipiu lui exerc it activita lea ele înclrnmare i contro l , sus\ ine pe toate c ile ce-i stau la încl emîn[t i în toate ocaz iile interesele lega Le de problem ele monumentelor.
Dup apar i\.ia Legii 63/1974 i orga nizarea ree le i of i­ ciil or pe ntru palrim oniu , ac iunea el e ev ide n a intrat în sarc ina acestora . Ofi ciul patrim oniului bucuretean acord o deosebit importan\ cercetri i , în vederea includerii în lista de monum ente a celor mai va loroase construc·ii din cele necup rinse înc în li st .
Starea ele conservare a monumentelor de arhitectu r bu cure tene este extrem de d i [erit, în func~ i e de vechimea , ca lit~il e de rez i s leJT~ i durab ilitatea monumentului însu i,
ele capac ita tea benefi ciaru lui el e a-l între \.ine , crui a con­ form Legii 63 îi rev ine aceasHt sarc in , p recum i ele gradul de conti entizare a be nefi cia rului i a publi cului larg asupra valorii cultu ra le a monumentelor.
O stare de conserv are bun au în general monument ele a cror destina!.ie este ident ic[t sau aprop i at celei pentru care au fost cons tru i te , afect area lor unor funciuni incompa­ tib ile clucîncl, în ma joritatea cazuri lor, la transformri i d eg radri. i ma i grav est e cazul cîtorva monument e care nu au nici o des lina [.ie, situa~ i e în care procesu l de det eriorare
39
http://patrimoniu.gov.ro
csLc ra pid i , uneori , irevers ibil. D int re acesLca rncn~i o n rn : ]ianul Gabroveni , hanul Ga lbe n, <'asa Ang helescu , coa la Bu l gar sau Conacul Ma ni cl in Popeli-Lcorclcni etc .
La unele m onumcnl c 1111 s-a u cxcl'llLaL înctt lu crr ile de rc111 ccl icrc a avariil or p roduse de se ism, nrni afectule de aceas L[t s i t 11 a i e fiind cele li ps iLe ele o runc \ io na li tate propri e, precum i unele unit \.i de cult .
O a l t surs maj o r de degrada re o ronsLiLu ic infiltra rea apei în z id ri e , m a i c11 scam . b rn nsL ru q iil e vec hi , fr hidrniz ola\:ie , p roces agnwaL de m odifi ca rea s is Lcm11lui 1iatu­ rnl de evaporare, prin execu tarea un or lu c r ri l'lane cum a r Ji: pardoseli el e moza ic, Lr0Lua 1·<', Lc ncui e li c11 <'ime nt.
1n afara p roblemelor ele înL rc \.ine re, so lie i Lri se ism irc ~ i infiltra\.ii , sta rea ele co nse n ·are mai dep in de 5i de o sc ri e el e factor i spec ifi ci fi ec rui caz în p::nte , care n11 sc p reteaz une i ca racteri z ri g lobale.
pec i a li Lii 0 .P.C.N., în n l'a 1·;1 1n c n\i o n r ii slii rii el e co n­ se rva re a m onumentului în l'i a ana li tic, semna leaz facto­ ri lor cornpcte n~i , ori de cîLc ori csLc rnz 11l , evenim entele cc p ot fi dep ista le i ca re a [Pcteaz[1 s tarea de co nservme a mo nu­ m entelor. D e asemenea, în func \i c de sta rea de co nserv a re, irnp orta n\.a m onumentului i posibilit\ilc fi z i<'c ex iste nte, propun pri orit\. i de rcstaurnre.
Activ iLa Lea el e rcstn ura rr a m o num e nlc lor bu curete ne reprezint o problem defi c i tar sub unc ie ns pcd.c , cl cpinzînd în cea mai marc m sur, de inj\.iat iva i pos ihilit \. ilc be nefi­ ciaril or, fapt ce im p i eteaz asupra !' aractc rulu i complex i de spec ia litate P' care a r t rebui s-l a i b acest domeniu.
În a l t ordine de ide i , cum nu mni ex i st un ror spec ia li­ zat în accsL ge n de lu cr ri proi ccla rca în res la11rarc se fac<' ele ctre unil.\:i cu un a lL profil , ia r cxecupa - ce l mai ade­ sea cu p ersona l , m ateria le i Lehn olog ii curent~· în activita­ t ea el e construc ie contem po ra n. Ch ia r în caz u I ex isten e i
unc r proiecte el e res taurare înlocm ite în an ii Lree up , prelu­ a rea execu.ie i întî111pinr1 ma ri dificul t i (a nli c rel c Vcft­
rc l i, SJ. Gheorghe Nou i hanul Gah ro\' c ni). Aceste· lu crr i se efectueaz cu av izul D.E.P.C.N. din
C.C.E.S. i eu controlul 0.P .C.N. Maj orita lca s înt lu c rri el e co nsoliclarc , rcparat ii i înt ret incrc , clic i.ale de neces i t \. i de utilizare a respec ti velor im obile .
U n impedim ent cc st aclesC'a în calea restaurrii unor monum ente este capaci tatea de l'ina n\.are li111ital - l'i e c
cslr vorba ele proprietari parLi cula ri , fi e el e uni t[1 \i el e stat, ace ti a nepuLînd a loca pentru rcpara\ii o sum mai mare el e 60% din nloarea de inve ntar a im obilului , cakulaU1 c11 mul\i a ni în tirm , în func ie de Ya loarea l oca Liv (ca re scade pro­ por\.iona l cu vechim ea, ia r neces i t il e de Jo ndnr.i pe nt ru rcpara\ii c resc proporional cu vechim ea) fr a co nsidera i
val oa rea i sto ri c a acestora. De aseme nea, ca racte rul cl eosebiL a l lu cr ril or de resta urare este ignora L i în norm at i\' e le de c:t!cul a le dev ize lor , acestea trebuind s se încadreze în prc­ \uril e openY\iunilor ordinare de co ns Lru c \ii i repara \ii.
ln ul tima vreme s-au înl turat pa r\:i a l unele im ped i111 ente,. re u ind u-se c îteva rea liz ri m eri tori i în do111 e niul res La urrii m onum e ntelor din Bu c urcl i . O rea li za re d eosebit în acest sens cs le constiLuirea în ca drul D irec~ i e i ge nera le a co nstruc­ iil or dc locuin\ c (D. G. D. A. L.) a unui a nLi er dcs Linat exclu­ s iv acestui ge n de lu cr ri , reunind perso na l spC'c ia liza L el e proiectare i exccu\jc . D intre restaur rile mai imporLa nte a le acestui ~a nti e r , me n ~ionm: casa Mo nt.cor u , pa latul Su lu Arcul de T riumf i T urnul Br\:ie i ; casa T oma Ste li a1~ cÎ i1~ os . K iseleff , 10 , sa la „A ida" clin Ca lea Ra hovei - în sta­ diu ava nsa t el e resta ura re; casa clin str . Biserica Am zei nr . 7 , z i s „Casa Mi\;a B ic iclista" i „V ila Ma Lilda" clin str. Oeta ri nr . 2, în im ediata perspectiv.
ln aceea i ordine de id e i, rn e n\ . i o nm act iv itatea de res­ Lau ra re a Trustului el e proiecta re i cons truc \ ii „Carpat i" care· rea li zea z o prodig i oas acLiv itaLe el e rest a ura re, avî nd în exccu\ie Pa latul Mogooa i a, Capela tirbe i , Pa latul Cotro­ ceni, Pa la Lul Bnc ii Genera le, Casa Vernescu , Casa J\san i im obilul din Ca lea Victori ei nr . 120. D e aseme nea \,inem s subliniem amplele i pretcn~ioase lc lucrri de strmutare în vederea conservrii cc se execut de ctre întreprinderea I. C.E .D ., a nt i e r 4, la Schi tu Ma ic il or i Biseri ca Ola ri , dup proi ec Lc origina le a le Inst iLul·1ilui Pro iect B u ·urcl i .
P roces ul de s istcmaLi za rc i m ode rnizare prin ca re t rccc­ Ca pita la , ori e ntal. în ul Li mii a ni cu precde re asupra perirn c­ Lrului co nstruiL din zo na ce nLral a oraului , du ce în unele· caz uri la dificul t i în t re prncesul de s istemaLizare i preocu­ parea de co nse rva re a m on um e nte lor, alu ne i cî nd ampl asarea unor noi ohi ec Li ve urba nist ice se suprapune cu rc \ca 11 a de mo-· nu me nte a le o raului .
Ex isL în acesL sens un cad ru lcgis la li v pe nlru proLcc \.ia fondului co nstruit. Conform H .C .M . nr . 06 1/1955 i dec rete lor nr . 452/ 197:1, nr . '142/ 1977 , nr. 120/ 1981 ori ce in te rvc n\.ie asu­ pra ob iecti\' el or cc figureaz în 1 ista m o num e ntelor necC's it av i­ zu I D.E.P. C.N. De asem e nea prin dec iz ia Co ns iliului popular a l munic ipiului Bu cure li nr. 1173/1973 , demola rea o ri c re i cldiri din Bucuret i nu se poate face f r încunot iin(.a rea Muzeului de istori e a municipiului Bucuret i , res pect iv a 0 .P.C.N.-ului bu curetea n. P ractica a artat îns i unele cl efi c ie n\.e a le aces tui sistem el e a\' izare , av izare ca re are loc clup încheierea proiect rii , cîncl m odificarea unui proiect i a line i op inii deja formulate este dific il .
Co ns id erm imperi os necesa r , ca faza ele proiecta re s fi e prC'ced at el e implica rea factorului ist ori c-arhitectural: do­ cum enta \.ie i stori c, invest i ga. ii a rh eo logice i cercetri de a rhi tectur pe m onum ent. Hez ultat.e le acestor cercetri pe ob iective de interes isto ri c i a rhitectu ra l , a fla te î n zo na supu­ s studiului urbanis Li c, t rebuie s fi e implica le în elaborarea temei de proiec LarC' astfel înc ît co nse rva rea i resta urarea lor s co ncli io neze procesul de s istemaLiza re.
Astrei s-a r putea as igura m e ninerea unui echilibrn judi­ c ios între m oderni zare i punerea în va loare a spec ificului isto ri c a l o raului , neces itate v i ta l în dC'zvoltnrea di a lec tid t u orga nismului urha n.
http://patrimoniu.gov.ro