.(lispoz i\.ia resta uratorului o serie <le procedee ca re pot par­t icipa ru succes la co nsolidarea sau reîntregirea va lorilor .cultural-artist ice ale trecutului. Esen\.ial rămîne, însă , ca,

pe baza cunoaşterii exac te a acestor procedee, să se aleagă solu ţia optimă pentru fiecare problemă în pa rte, cunoscut fiind că erori în acest sens pot duce la pi erderi ireparabile .

ABSTRACT

Thc a 11Lhor outl in cs thc fram cwork o( qn cs lion s whi ch a r isc in lh c •n !storatiun o( slonc lllonum cnts; thc ma in ca uses whi ch br in g a bout thc ·dccay of ston c, guidclin cs ancl mcthocls cmpl oy ccl în c lca nin g, r c inforcin g :ancl rcmakin g th c ori g in al substan ce , as wc ll as gcnl!ra l sol11tiun s for pre-

scr v in g thc stonc, a ll of wh id1, on Lhc wholl e , conlributc th c ir sharc în t he prcscr v in g and rc inlcgration of th c cullu ra l anti artisti c va lues of th c past.

UNELE ASPECTE PRIVIND EVIDENT A, CONSERVAREA, RESTAURAREA ŞI ÎMBOGĂŢIREA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL BUCUREŞTEAN

AUH. COHNEL TAJ,OŞ -------------------------- ARH. CJUSTIAN IlTIĂCĂCl~SCU

Actuala vat ră a municipiului Bucureşti a cunoscut o locuire , a testată arheologic el e peste 150.000 el e an i,

·CU o co nsecventă continuitate în t imp, pînă în z ilele noastre. Trece rea t impului , perisabilitatea mate ri alelor ele con­

:struc!.ii , calacl ismele naturale, precum ş i fe nome nele istorico­sociale, toate au făcut să di spară (· o ns lru cţ iil e din epocile ma i vec hi , rămînînclu-ne, fra gme nta r ş i cu mod ifi cări sufe­ri te în t imp , monum ente de arhi teclură cu o vechim e totuş i rem a rcabilă , datîn cl clin secolul a l XVI-iea ş i prima jumătate a secolului al XVll-lea, cum sînt cele de la Mănăstirea Mi hai Vodă , biser ica ş i par!.ial Pa lalu l vo ievoda l ele la Cur tea Veche, mănăstiri l e Antim ş i Văcăreşti .

În afara vestigiilor arheologice, monumenlele bu cureştene .bine reprezentate, ca integri tate co nstructivă, sînt cele ale ·epoci i brîncoveneşti ele la sfîrş i tu l secolului al XVII-lea ş i ·din cel ele-al XVIII-iea, cum sînt: Pa latul Mogoşoa ia , Pala­tul lui Nicolae Ma\'l'ocordat de la Văcă reşti , b iserica Mănăs­tirii Cotroceni , bisericile Col\.ea, Doamnei , Stavropoleos, Funden ii Doamnei , Creţul esc u ş i par\:ial Pa latul Curtea Veche.

Ponderea cant ita Li vă însă a m onumenlelor bucureştene ·este de\.inută, desigur, ele arhitectura secolului a l X IX-iea ş i începutu l lui XX. Arhitectu ra c i vi lă păstrală a aceslei perioade este mai difere n\.iată, caracteri st i că pent rn diverse categorii sociale ş i diferile func\iuni , ca: l ocu in ţe urbane de t ip popular: Şerban Vodă, 33, Mircea Vodă , 51, Bocşa, 7, Te­l ea jă n , 15, l ocuinţe ş i prăvă li i de negustori ş i m ese ri aş i , cum sî nt cele clin rezervaţia de arhitectură din zona Curtea Vechr, cuprinsă între Str. Doamnei, B-clu l 184.8, Ca lea Victor iei ~ i Melik , casa Vernescu , casa Monteoru, casa Harnangiu ş i altele ; hanuri precum hanul Gabrove ni , hanul cu Tei, ha nul Ga lben, ha nul lui Manuc; hoteluri ca: F ieski , clin str. Şelari, 19, Patria , din str. Patria , 1.

La sfîrş itu l secolului al X IX-lea şi începutul seco lului a l XX-lea apar multe construclii monumentale : reşed i nţe parti­culare sau sedii a le unor instit u\.ii nou create (Banca Gene­rală , Banca Hrisoveloni) , precum ~ i prim ele mari construcţi i industriale (Uzinele Malaxa , Ford , Steaua Română , Uzina E lectr i că F ilaret, Fabrica el e bere Grivi[:a) ca reflex al trans­formăr il or socia l-politice din această perioadă. Multe din constru cţiil e menţi onate ră pundeau exigen\.elor co nstructiYe ş i estetice ale epocii la un nivel s imilar celor mai va loroase rea l izări de acest gen clin Europa.

St ilurile domina nte ale acest ei perioade s înt cele ale Euro­pe i apuse ne ele unde sînt importate : neoclas icismul, neoba­rocu l, sau cel mai adesea eclrctic11l, ele influell'ţe dominante franceză , ita li a nă sau au stri acă. N-a fost ocolit nici a t.ît ele disputa lul ş i spec tacu losu l nou s til „A rt nouvea u" , apăru t la pragul dinlre veacuri. Deşi ab ordat în mai m i că măsură ş i mai Limi cl decît în o raşele tra nsilvănene, stilul „Art nou-

veau" poate l'i întîlnit în ar hitectura bucureşteană destu l de frecvent , ma i cu seamă sub formă de grefe. Am menţ: i o na

clin această categorie : magazinul Violeta, Casa Romu lus Porescu din str. Pa leologu! , 12 , im obilul din str. I-Tristo Botev, 5, magaz inul clin str. L ipscani, 72, im obilul clin str. Că lăraşi, 41.

Arhitectura Bucureştilor din această per i oa dă este puter­nic marcată el e activitatea unor arhi t:ec\:i români, persona li­tăţ:i marcante în cullura aceste i epoci, ca Ion Mincu , Cristofi Cerchez , Petre Anto nescu, Horia Crea ngă ; aceşt ia au creat atît în stilurile de influ e n\:ă apu sea nă, cît ş i în stilul nearo­mânesc, st il nou creat, r u rădăcini puternic ancorate in arhi­tectura populară tracli\: i o na l ă, st il ca re a atribuit o puterni că individualizare noi i - pe atunci - ca pi ta le româneşti . Din­tre monumentele ma i reprezentat ive a le acestui stil aş men­\,iona: Bufetul ele la şosea, v ila Minovici , casa L ahovary, Palatul prim ări e i cap ita lei , casa Candiano, casa Cerchez ş.a.

Conside răm utilă această prezenta re s ucc intă a patrimo­niului arhitectura l bucureşlean a cărui va loare nu constă atît în vechime, c ît în sem nifica \;ia lui el e mediu rco nstruit, de martor obiect iv ş i probă materia l ă a dezvo ltării culturii ş i c i v iliza ţ i e i rom â neş ti .

Partidu 1 ş i slatu l nostru , aco rd înd o ate n\;ie deosebită problemei monumentelor, au stabili t statut ul juridic al aces­tora, care esle de[ini t printr-o sc ri e de legi, hotărî ri ş i nor­mative, emise atît de orga ne centra le de stat, cît şi de Con­si liul popu lar a l municipiului Bucureşt i .

În acest cadru , Ofi ciul pa lrim oniului cultura l- naţiona l al munic ipiu lui exerc ită activita lea ele înclrnmare ş i contro l , sus\ ine pe toate că ile ce-i stau la încl emîn[t ş i în toate ocaz iile interesele lega Le de problem ele monumentelor.

După apar i\.ia Legii 63/1974 ş i orga nizarea reţe le i of i­ciil or pe ntru palrim oniu , acţ iunea el e ev ide nţă a intrat în sarc ina acestora . Ofi ciul patrim oniului bucureştean acordă o deosebită importan\ă cercetări i , în vederea includerii în lista de monum ente a celor mai va loroase construc·ţii din cele necup rinse încă în li stă .

Starea ele conservare a monumentelor de arhitectu ră bu cureş tene este extrem de d i [erită, în func~ i e de vechimea , ca lită~il e de rez i s leJT~ă ş i durab ilitatea monumentului însuş i,

ele capac ita tea benefi ciaru lui el e a-l între \.ine , cărui a con­form Legii 63 îi rev ine aceasHt sarc in ă , p recum ş i ele gradul de conşti entizare a be nefi cia rului ş i a publi cului larg asupra valorii cultu ra le a monumentelor.

O stare de conserv are bună au în general monument ele a căror destina!.ie este ident ic[t sau aprop i ată celei pentru care au fost cons tru i te , afect area lor unor funcţiuni incompa­tib ile clucîncl, în ma joritatea cazuri lor, la transformări şi d eg radări. Şi ma i grav est e cazul cîtorva monument e care nu au nici o des lina [.ie, situa~ i e în care procesu l de det eriorare

39

http://patrimoniu.gov.ro

csLc ra pid ş i , uneori , irevers ibil. D int re acesLca rncn~i o nă rn : ]ianul Gabroveni , hanul Ga lbe n, <'asa Ang helescu , Şcoa la Bu l gară sau Conacul Ma ni cl in Popeşli-Lcorclcni etc .

La unele m onumcnl c 1111 s-a u cxcl'llLaL înctt lu crăr ile de rc111 ccl icrc a avariil or p roduse de se ism, nrni afectule de aceas L[t s i t 11 aţ i e fiind cele li ps iLe ele o runc \ io na li tate propri e, precum ş i unele unită \.i de cult .

O a l tă sursă maj o ră de degrada re o ronsLiLu ic infiltra rea apei în z id ă ri e , m a i c11 scam ă. b rn nsL ru q iil e vec hi , fără hidrniz ola\:ie , p roces agnwaL de m odifi ca rea s is Lcm11lui 1iatu­rnl de evaporare, prin execu tarea un or lu c ră ri l'lanşe cum a r Ji: pardoseli el e moza ic, Lr0Lua 1·<', Lc ncui e li c11 <'ime nt.

1n afara p roblemelor ele înL rc \.ine re, so lie i Lări se ism irc ~ i infiltra\.ii , sta rea ele co nse n ·are mai dep in de 5i de o sc ri e el e factor i spec ifi ci fi ecă rui caz în p::nte , care n11 sc p retează une i ca racteri ză ri g lobale.

pec i a li ş Lii 0 .P.C.N., în n l'a 1·;1 1n c n\i o n ăr ii slii rii el e co n­se rva re a m onumentului în l'i şa ana li tică, semna lează facto­ri lor cornpcte n~i , ori de cîLc ori csLc rnz 11l , evenim entele cc p ot fi dep ista le ş i ca re a [Pcteaz[1 s tarea de co nservme a mo nu­m entelor. D e asemenea, în func \i c de sta rea de co nserv a re, irnp orta n\.a m onumentului ş i posibilită\ilc fi z i<'c ex iste nte, propun pri orită\. i de rcstaurnre.

Activ iLa Lea el e rcstn ura rr a m o num e nlc lor bu cureşte ne reprezintă o problem ă defi c i tară sub unc ie ns pcd.c , cl cpinzînd în cea mai marc m ăsură, de inj\.iat iva ş i pos ihilită \. ilc be nefi­ciaril or, fapt ce im p i etează asupra !' aractc rulu i complex şi de spec ia litate P' care a r t rebui să-l a i bă acest domeniu.

În a l tă ordine de ide i , cum nu mni ex i stă un ror spec ia li­zat în accsL ge n de lu cră ri proi ccla rca în res la11rarc se fac<' ele către unil.ă\:i cu un a lL profil , ia r cxecupa - ce l mai ade­sea cu p ersona l , m ateria le ş i Lehn olog ii curent~· în activita­t ea el e construcţ ie contem po ra nă. Ch ia r în caz u I ex isten ţe i

unc r proiecte el e res taurare înlocm ite în an ii Lree up , prelu­a rea execuţ.ie i întî111pinr1 ma ri dificul tăţ i (şa nli c rel c Văcft­

rcş l i, SJ. Gheorghe Nou ş i hanul Gah ro\' c ni). Aceste· lu crăr i se efectuează cu av izul D.E.P.C.N. din

C.C.E.S. ş i eu controlul 0.P .C.N. Maj orita lca s înt lu c rări el e co nsoliclarc , rcparat ii ş i înt ret incrc , clic i.ale de neces i tă \. i de utilizare a respec ti velor im obile .

U n impedim ent cc stă aclesC'a în calea restaurării unor monum ente este capaci tatea de l'ina n\.are li111itală - l'i e că

cslr vorba ele proprietari parLi cula ri , fi e el e uni t[1 \i el e stat, aceş ti a nepuLînd a loca pentru rcpara\ii o sumă mai mare el e 60% din nloarea de inve ntar a im obilului , cakulaU1 c11 mul\i a ni în tirmă , în funcţ ie de Ya loarea l oca Livă (ca re scade pro­por\.iona l cu vechim ea, ia r neces i tă ţil e de Jo ndnr.i pe nt ru rcpara\ii c resc proporţional cu vechim ea) fără a co nsidera ş i

val oa rea i sto ri că a acestora. De aseme nea, ca racte rul cl eosebiL a l lu cră ril or de resta urare este ignora L ş i în norm at i\' e le de c:t!cul a le dev ize lor , acestea trebuind să se încadreze în prc­\uril e openY\iunilor ordinare de co ns Lru c \ii ş i repara \ii.

ln ul tima vreme s-au înl ăturat pa r\:i a l unele im ped i111 ente,. re u şind u-se c îteva rea liză ri m eri tori i în do111 e niul res La urării m onum e ntelor din Bu c urcşl i . O rea li za re d eosebită în acest sens cs le constiLuirea în ca drul D irec~ i e i ge nera le a co nstruc­ţiil or dc locuin\ c (D. G. D. A. L.) a unui şa nLi er dcs Linat exclu­s iv acestui ge n de lu cră ri , reunind perso na l spC'c ia liza L el e proiectare ş i exccu\jc . D intre restaură rile mai imporLa nte a le acestui ~a nti e r , me n ~ionăm: casa Mo nt.cor u , pa latul Su lu Arcul de T riumf ş i T urnul Bără\:ie i ; casa T oma Ste li a1~ cÎ i1~ Şos . K iseleff , 10 , sa la „A ida" clin Ca lea Ra hovei - în sta­diu ava nsa t el e resta ura re; casa clin str . Biserica Am zei nr . 7 , z i să „Casa Mi\;a B ic iclista" ş i „V ila Ma Lilda" clin str. Oţeta ri nr . 2, în im ediata perspectivă.

ln aceeaş i ordine de id e i, rn e n\ . i o năm act iv itatea de res­Lau ra re a Trustului el e proiecta re şi cons truc \ ii „Carpat i" care· rea li zea ză o prodig i oasă acLiv itaLe el e rest a ura re, avî nd în exccu\ie Pa latul Mogoşoa i a, Capela Ştirbe i , Pa latul Cotro­ceni, Pa la Lul Bănc ii Genera le, Casa Vernescu , Casa J\san ş i im obilul din Ca lea Victori ei nr . 120. D e aseme nea \,inem să subliniem amplele ş i pretcn~ioase lc lucrări de strămutare în vederea conservării cc se execută de către întreprinderea I. C.E .D ., şa nt i e r 4, la Schi tu Ma ic il or ş i Biseri ca Ola ri , după proi ec Lc origina le a le Inst iLul·1ilui Pro iect B u ·urcşl i .

P roces ul de s istcmaLi za rc ş i m ode rnizare prin ca re t rccc­Ca pita la , ori e ntal. în ul Li mii a ni cu precăde re asupra perirn c­Lrului co nstruiL din zo na ce nLral ă a oraşului , du ce în unele· caz uri la dificul tă ţi în t re prncesul de s istemaLizare ş i preocu­parea de co nse rva re a m on um e nte lor, alu ne i cî nd ampl asarea unor noi ohi ec Li ve urba nist ice se suprapune cu rc \ca 11 a de mo-· nu me nte a le o raşului .

Ex isLă în acesL sens un cad ru lcgis la li v pe nlru proLcc \.ia fondului co nstruit. Conform H .C .M . nr . 06 1/1955 ş i dec rete lor nr . 452/ 197:1, nr . '142/ 1977 , nr. 120/ 1981 ori ce in te rvc n\.ie asu­pra ob iecti\' el or cc figurează în 1 ista m o num e ntelor necC's ită av i­zu I D.E.P. C.N. De asem e nea prin dec iz ia Co ns iliului popular a l munic ipiului Bu cureş li nr. 1173/1973 , demola rea o ri că re i clădiri din Bucureşt i nu se poate face fă ră încunoşt iin(.a rea Muzeului de istori e a municipiului Bucureşt i , res pect iv a 0 .P.C.N.-ului bu cureştea n. P ractica a arătat însă ş i unele cl efi c ie n\.e a le aces tui sistem el e a\' izare , av izare ca re are loc clupă încheierea proiectă rii , cîncl m odificarea unui proiect ş i a line i op inii deja formulate este dific il ă.

Co ns id erăm imperi os necesa r , ca faza ele proiecta re să fi e prC'ced ată el e implica rea factorului ist ori c-arhitectural: do­cum enta \.ie i stori că, invest i gaţ. ii a rh eo logice şi cercetări de a rhi tectură pe m onum ent. Hez ultat.e le acestor cercetări pe ob iective de interes isto ri c ş i a rhitectu ra l , a fla te î n zo na supu­să studiului urbanis Li c, t rebuie să fi e implica le în elaborarea temei de proiec LarC' astfel înc ît co nse rva rea ş i resta urarea lor să co ncliţ io neze procesul de s istemaLiza re.

Astrei s-a r putea as igura m e nţinerea unui echilibrn judi­c ios între m oderni zare ş i punerea în va loare a spec ificului isto ri c a l o raşului , neces itate v i ta lă în dC'zvoltnrea di a lec tid t u orga nismului urha n.

http://patrimoniu.gov.ro