Tipuri de Itemi

11
121 TIPURI DE ITEMI Evaluarea şcolară se realizează cu ajutorul unor metode de evaluare. Aceste metode (probe) sunt construite, de cele mai multe ori, cu ajutorul a diferite tipuri de itemi. Un item este o întrebare adresată elevului sau un element din structura uni test. Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, itemii se clasifică în: itemi obiectivi, itemi semiobiectivi şi itemi subiectivi (cu răspuns deschis). Itemii obiectivi testează un număr mare de elemente de conţinut într-un interval de timp relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor şcolare. Ei pot fi: cu alegere duală, cu alegere multiplă sau de tip pereche. o Itemi cu alegere duală reprezintă acei itemi care solicită elevului să răspundă la întrebări selectând una dintre cele două variante de răspuns oferite (de regulă: da sau nu, adevărat sau fals, corect sau incorect, acord sau dezacord). Folosirea acestor itemi oferă însă o imagine limitată a nivelului de cunoştinţe deţinute de către elev. o Itemi cu alegere multiplă reperezintă acei itemi care solicită elevului să răspundă la întrebări selectând varianta corectă dintre variantele existente. Aceşti itemi sunt uşor de corectat şi evaluat, dar oferă totuşi o evaluare limitată, deoarece nu pun accent pe imaginaţie şi creativitate. O cerinţă importantă de proiectare este aceea ca distractorii (celelalte răspunsuri în afara celor corecte) să fie plauzibili şi paraleli, astfel încât să nu sugereze alegerea uneia dintre variante. o Itemi de tip pereche solicită elevului să determine corespondenţa corectă între două coloane de elemente: o coloană de premise ce cuprinde enunţurile itemului şi o coloană de răspunsuri la aceste enunţuri. Aceşti itemi beneficiază de aceleaşi avantaje ca şi itemii cu alegere multiplă, mai mult chiar, ei permit şi evaluarea unor activităţi creative. Cerinţe de proiectare: - să includă un număr inegal de răspunsuri şi premise, iar elevii să fie instruiţi că fiecare poate fi folosit o dată, de mai multe ori sau niciodată; - lista răspunsurilor să fie ordonată astfel încât să nu permită „ghicirea” răspunsului corect. Itemii semiobiectivi pot acoperi o gamă variată de capacităţi intelectuale care se doresc a fi testate, oferind în acelaşi timp posibilitatea de a utiliza şi materiale utile elevilor în rezolvara sarcinilor de lucru propuse. Itemii semiobiectivi cuprind: itemi cu răspuns scurt, itemi de completare şi întrebări structurate.

Transcript of Tipuri de Itemi

  • 121

    TIPURI DE ITEMI

    Evaluarea colar se realizeaz cu ajutorul unor metode de evaluare. Aceste metode

    (probe) sunt construite, de cele mai multe ori, cu ajutorul a diferite tipuri de itemi. Un item

    este o ntrebare adresat elevului sau un element din structura uni test.

    Din punct de vedere al obiectivitii n notare, itemii se clasific n: itemi obiectivi,

    itemi semiobiectivi i itemi subiectivi (cu rspuns deschis).

    Itemii obiectivi testeaz un numr mare de elemente de coninut ntr-un interval de

    timp relativ scurt, asigurnd un grad de obiectivitate ridicat n msurarea rezultatelor

    colare. Ei pot fi: cu alegere dual, cu alegere multipl sau de tip pereche.

    o Itemi cu alegere dual reprezint acei itemi care solicit elevului s rspund la

    ntrebri selectnd una dintre cele dou variante de rspuns oferite (de regul: da

    sau nu, adevrat sau fals, corect sau incorect, acord sau dezacord). Folosirea acestor

    itemi ofer ns o imagine limitat a nivelului de cunotine deinute de ctre elev.

    o Itemi cu alegere multipl reperezint acei itemi care solicit elevului s rspund la

    ntrebri selectnd varianta corect dintre variantele existente. Aceti itemi sunt

    uor de corectat i evaluat, dar ofer totui o evaluare limitat, deoarece nu pun

    accent pe imaginaie i creativitate. O cerin important de proiectare este aceea ca

    distractorii (celelalte rspunsuri n afara celor corecte) s fie plauzibili i paraleli,

    astfel nct s nu sugereze alegerea uneia dintre variante.

    o Itemi de tip pereche solicit elevului s determine corespondena corect ntre dou

    coloane de elemente: o coloan de premise ce cuprinde enunurile itemului i o

    coloan de rspunsuri la aceste enunuri. Aceti itemi beneficiaz de aceleai

    avantaje ca i itemii cu alegere multipl, mai mult chiar, ei permit i evaluarea unor

    activiti creative.

    Cerine de proiectare:

    - s includ un numr inegal de rspunsuri i premise, iar elevii s fie instruii c

    fiecare poate fi folosit o dat, de mai multe ori sau niciodat;

    - lista rspunsurilor s fie ordonat astfel nct s nu permit ghicirea rspunsului

    corect.

    Itemii semiobiectivi pot acoperi o gam variat de capaciti intelectuale care se

    doresc a fi testate, oferind n acelai timp posibilitatea de a utiliza i materiale utile elevilor

    n rezolvara sarcinilor de lucru propuse. Itemii semiobiectivi cuprind: itemi cu rspuns

    scurt, itemi de completare i ntrebri structurate.

  • 122

    Itemi cu rspuns scurt reprezint acei itemi care solicit elevului s ofere un

    rspuns scurt la o ntrebare adresat de profesor, rspuns care trebuie s fie, de

    obicei, un cuvnt, un numr sau un simbol. Folosirea lor n activitatea de evaluare

    ar trebui limitat.

    Itemi de completare reprezint acei itemi ce solicit elevului s completeze o

    anumit afirmaie pentru ca aceasta s capete sens i valoare de adevr. Aceti itemi

    nu trebuie s reproduc texte existente n manualele colare pentru a nu ncuraja

    memorarea mecanic a cunotinelor.

    Alte cerine de proiectare sunt: spaiile libere nu trebuie s sugereze dac rspunsul

    va conine un cuvnt sau mai multe; unitiile de msur (cm, kg etc.) vor fi precizate att

    n ntrebare ct i dup spaiul liber.

    O ntrebare structurat este format din mai multe subntrebri de tip obiectiv sau

    semiobiectiv, legate ntre ele printr-un element comun.

    Cerine de proiectare:

    - ntrebarea trebuie s cear rspunsuri simple la nceput i s creasc dificultatea

    acestora spre sfrit;

    - fiecare subntrebare nu va depinde de rspunsul corect la subntrebarea precedent

    (dac este posibil);

    - subntrebrile trebuie s fie n concordan cu materialele / stimulii.

    Itemii subiectivi sau cu rspuns deschis presupun:

    rezolvarea de probleme;

    eseu structurat sau liber (mai puin la matematic).

    Aceti itemi sunt uor de construit, problema constituind-o modul de elaborare a

    schemei de notare a acestora, cu att mai mult cu ct aceast categorie de itemi vizeaz

    demonstrarea de ctre elevi, n rspuns, a originalitii i creativitii lor. 241 .pag [13],

    Exemple de itemi

    Tema: Paralelism,coliniaritate i concuren n geomertia plan

    o item cu alegere dual

    Enun: Dac apreciezi c afirmaia este adevrat, ncercuiete litera A. n caz

    contrar, ncercuiete litera F.

  • 123

    Fie ABC un triunghi i M mijlocul segmentului [BC] . Se noteaz cu 1G centrul

    de greutate al triunghiului 2G ABM, centrul de greutate al triunghiului G i ACM

    centrul de greutate al triunghiului ABC.

    F A Punctele G i G ,G 21 sunt coliniare.

    Rezolvare:

    Fie O un punct oarecare din plan. Scriem relaia lui Leibniz pentru G. i G ,G 21

    OM OC OA 3

    1 OG , OM OB OA

    3

    1 OG , OC OB OA

    3

    1 OG 21 .

    Fig. 5.42

    Avem

    . BM 3

    1 OB - OM

    3

    1 OG - OG GG

    CM 3

    1 OC - OM

    3

    1 OG - OG GG

    22

    11

    Dar cum M este mijlocul segmentului [BC] atunci BM - CM . Rezult

    ,GG 3

    1 - GG 21 prin urmare punctele 21 G i G G, sunt coliniare.

    Rspuns: A.

    o item cu alegere multipl

    Enun. Pe laturile triunghiului ABC se consider punctele N M, i respectiv P,

    astfel nct NA 5

    3 CN i PC 5 PB , MB

    3

    1 AM .

    A. AB 4

    1 MA .

    B. AC 8

    5 AN .

  • 124

    C. AC 8

    5 AB

    4

    1 - MN .

    D. Exist t R astfel nct AC t)- (1 AB t MP .

    E. Punctele P i N M, sunt coliniare.

    ncercuiete literele corespunztoare afirmaiilor corecte.

    Rezolvare:

    Cum MB 3

    1 AM atunci

    3

    1

    MB

    AM . Rezult

    4

    1

    AB

    AM , deci AB

    4

    1 - MA .

    Fig. 5.43

    Analog din NA 5

    3 CN se obine AC

    8

    5 AN . Avem

    AC 8

    5 AB

    4

    1 - AN MA MN (1).

    Analog

    )AB - AC( 4

    5 AB

    4

    3 BC

    4

    5 AB

    4

    3 BP MB MP .

    Aadar

    AC 4

    5 AB

    2

    1 - MP (2).

    Din relaiile (1) i (2) rezult MN 2 MP , prin urmare vectorii MN i MP sunt

    coliniari, deci punctele P i N M, sunt coliniare.

    Rspuns: Sunt corecte afirmaiile E. C, B,

    o item de tip pereche

    Enun: Se consider triunghiul ABC i punctele P N, M, astfel nct

    PC NP MN BM .

  • 125

    I II

    ________________ 1 AM A AC - AB 4

    3

    ________________ 2 CM B AC AB 3 4

    1

    ________________ 3 AP C AC AB 4

    1

    ________________ 4 PB D AC 3 - AB 4

    1

    E AC 3 AB 4

    1

    nscrie n spaiul din faa fiecrui numr din coloana I , litera din coloana a-II a

    care indic corespondena corect.

    Rezolvare:

    Fig. 5.44

    Cum PC 3 - PB ,MB 3 - MC rezult

    . AC

    4

    3 AB

    4

    1 AC

    3- - 1

    3- - AB

    3- - 1

    1 AP

    , AB 4

    3 AC

    4

    1 AB

    3- - 1

    3- - AC

    3- - 1

    1 AM

    Aadar

    AC 3 AB 4

    1 AP , AC AB 3

    4

    1 AM .

    Scriem vectorul CM n funcie de vectorii AC i AB . Avem

    AC - AB 4

    3 CB

    4

    3 PB .

  • 126

    De asemenea

    AC 3 AB 4

    1 AP , AC - AB

    4

    3 PB CM , AC AB 3

    4

    1 AM .

    Rspuns: 4A. 3E, 2A, 1B,

    item cu rspuns scurt

    Enun: Se consider paralelogramul 90 A m ABCD i punctele AD M ,

    AB N astfel nct DN BM AC i 5

    2

    AD

    AM.

    Care este valoarea raportului NB

    AN ?

    Rezolvare:

    Fig. 5.45

    Fie O punctul de intersecie al diagonalelor paralelogramului ABCD. Rezult O

    este mijlocul segmentului [BD].

    Deoarece DN BM AC atunci dreptele DN i BM AC, sunt concurente.

    Din teorema lui Ceva rezult

    1 MA

    MD

    OD

    OB

    NB

    NA (1).

    Deoarece 5

    2

    AD

    AM atunci

    3

    2

    MD

    AM i cum OD, OB din relaia (1) se obine

    3

    2

    NB

    AN .

    Rspuns: .3

    2

    item cu rspuns de completare

    Enun: Completeaz spaiul punctat astfel nct afirmaia s fie adevrat.

  • 127

    O condiie necesar i suficient pentru ca punctele C B, A, s fie coliniare este s existe

    un numr t R* astfel nct ........,.................... OC pentru orice punct O din plan.

    Rspuns: OB t- 1 OA t OC .

    item cu ntrebri structurate

    Enun: Fie ABC un triunghi oarecare, iar G centrul su de greutate. Pe la-

    turile triunghiului se consider punctele CA P , BC N , AD M astfel nct

    . CA

    PC ,

    BC

    NB ,

    AB

    MA

    a) Artai c AC AB 3

    1 AG .

    b) Verificai relaia vectorial .0 CG BG AG

    c) S se arate c centrul de greutate al triunghiului MNP aparine medianei din A

    triunghiului ABC dac i numai dac . 2

    d) S se arate c centrele de greutate ale triunghiurilor MNP i ABC coincid dac

    i numai dac . 261 .pag [6],

    Rspuns:

    Fig. 5.46

    a) Fie mijlocul segmentului [BC] . Cum ][AA' este median atunci

    AA' 3

    2 AG , AC AB

    2

    1 AA' .

    De aici

    AC AB 3

    1 AG .

  • 128

    b) Analog se obine CB CA 3

    1 CG , BC BA

    3

    1 BG . Rezult

    .0 CG BG AG

    c) Dac 1G este centrul de greutate al triunghiului MNP, atunci

    CP GC BN GB AM GA 3

    1 GP GN GM

    3

    1 GG1 .

    innd cont de relaia de la b) i de ipotez se obine

    . AC - AB - 3

    1

    CA AC BA AB 3

    1 CA BC AB

    3

    1 GG1

    Punctul 1G aparine medianei din A punctele 1G G, A, sunt coliniare

    vectorii 1GG ,AG sunt coliniari exist k R astfel nct

    . 2 3

    -

    3

    k

    3

    - AGk GG1

    d) Avem 11 G G G aparine medianei din A ct i medianei din B respectiv

    medianei din C a triunghiului ABC . 2 , 2 , 2

    item cu rspuns deschis

    Enun: Fie ABC un triunghi dreptunghic cu 90 Am i .30 Cm Considerm bisectoarea BT, AC T i nlimea AE, BC E . Paralela prin BT la C taie AB n

    F. Artai c punctele T i E F, sunt coliniare. 193.pag [7],

    Rezolvare:

    Fig. 5.47

  • 129

    Metoda sintetic:

    Fie a. BC Atunci .2

    3 a AC ,

    2

    a AB Din teorema bisectoarei bisectoare BT

    se obine

    2 BA

    BC

    TA

    TC (1).

    Cum BT ||FC din teorema lui Thales rezult . CT

    CA

    FB

    FA Dar cum 2

    TA

    TC , atunci

    3

    2

    AC

    TC deci

    2

    3

    FB

    FA (2).

    Din triunghiurile dreptunghice AEC i AEB se obine

    4

    a

    2

    AB EB , .

    4

    a 3

    2

    3 AC EC

    Aadar

    3

    1

    EC

    EB (3).

    Din relaiile (1), (2) i (3) se obine

    1 EC

    EB

    FB

    FA

    TA

    TC

    i cum E i T se afl pe laturile AC respectiv BC iar F pe prelungirea laturii AB a

    triunghiului ABC rezult, din reciproca teoremei lui Menelaus, faptul c punctele E T, i

    F sunt coliniare.

    Schema de notare

    1) Aplicarea teoremei bisectoarei ........................................................................... (1 punct)

    2) Obinerea raportului 2 TA

    TC .............................................................................. (1 punct)

    3) Aplicarea teoremei lui Thales ............................................................................. (1 punct)

    4) Obinerea raportului 3

    2

    FB

    FA .............................................................................. (1 punct)

    5) Obinerea raportului 3

    1

    EC

    EB .............................................................................. (1 punct)

    6) Obinerea relaiei 1 EC

    EB

    FB

    FA

    TA

    TC .................................................................... (1 punct)

    7) Finalizare ............................................................................................................ (1 punct)

    8) Din oficiu ............................................................................................................ (1 punct)

  • 130

    Metoda vectorial:

    Fie a, BC atunci 2

    a AB i .

    2

    3 a AC

    Din triunghiurile dreptunghice AEB, AEC se obine

    4

    a

    2

    AB EB , .

    4

    a 3

    2

    3 AC EC

    Aadar ,3

    1

    EC

    EB deci EC

    3

    1 - EB .

    Rezult

    AC

    3

    1 - 1

    3

    1

    - AB

    3

    1 - - 1

    1 AE

    ,

    prin urmare

    AC 4

    1 AB

    4

    3 AE (1).

    Cum BT ||FCdin teorema lui Thales rezult

    .AC

    AT

    AF

    AB

    n triunghiul T ABC, este piciorul bisectoarei din vrful B i conform teoremei

    bisectoarei avem 2

    1

    BC

    AB

    TC

    AT de unde se obine

    3

    1

    AC

    AT i deci

    .3

    1

    AC

    AT

    AF

    AB

    Rezult

    AT 3 AC , AF 3

    1 AB .

    Relaia (1) devine

    AT 4

    3 AF

    4

    1 AE (2).

    Punnd 4

    3 y i

    4

    1 x se obine 1. y x

    Aadar exist y x, R astfel nct 1 y x i ATy AF x AE , prin urmare

    punctele T i F E, sunt coliniare.

  • 131

    Schema de notare

    1) Obinerea raportului 3

    1

    EC

    EB ............................................................................. (2 puncte)

    2) Obinerea relaiei vectoriale AC 4

    1 AB

    4

    3 AE ........................................... (2 puncte)

    3) Aplicarea teoremei lui Thales ............................................................................. (1 punct)

    4) Aplicarea teoremei bisectoarei ............................................................................ (1 punct)

    5) Obinerea relaiei vectoriale AT 3 AC ,AF 3

    1 AB ......................................... (1 punct)

    6) Obinerea relaiei vectoriale AT 4

    3 AF

    4

    1 AE .............................................. (1 punct)

    7) Finalizare ............................................................................................................. (1 punct)

    8) Din oficiu ............................................................................................................. (1 punct)