TIPURI DE COMUNICARE

Capitolul II

Cuprins

1. COMUNICAREA VERBALA

2. COMUNICAREA NONVERBALA

3. COMUNICAREA SCRISA

1.COMUNICAREA VERBALA

a. tehnici de ascultareb. barierele comunicariic. situatii conflictuale- metode de

rezolvare

Comentati afirmatia

Capacitatea de a asculta este una

dintre cele mai fine calitati ale unei persoane. 

Factorii procesului de comunicare

Mediul propice

comunicarii

Concentrarea atentiei

Ascultarea activa

Tonulvocii

Comunicarea eficienta

Participarea activă

a. Tehnici de ascultare

Calitatile unui bun ascultator:• Are disponibilitate pentru ascultare;• Manifesta interes;• Urmareste ideile principale;• Asculta critic;• Are atentia concentrata;• Ia notite;• Sustine vorbitorul ;

Tipuri de ascultare…

Cauzele ascultarii INEFICIENTE

Mentalitatea

Zgomotele

Neincrederea

Supraincarcarea cu mesaje

Deficiente de auz

Dorinta de a impune

Nivele de ascultare…Ascultarea activă: ascult acordând atenţie elementelor verbale şi non verbaleAscultarea verbală: ascult atent la cuvinte, dar nu mă bazez pe elementele non verbale. Ascultarea competitivă: ascult dar constant întrerup, deoarece sunt mai interesat să vorbesc. Ascultarea deconectată: Pare să ascult dar numai corpul meu participă la procesul de comunicare.Auzirea: sunetele ajung la urechea mea, dar nu le interpretez.

Tehnici de ascultare activa• Arătarea empatiei-  să ne punem în locul

celeilalte persoane.• Parafrazarea - a repeta cu propriile cuvinte ceea

ce înţelegem că a spus emiţătorul. • Folosirea cuvintelor de susţinere  - care îl

încurajează pe emiţător să continue să comunice.

• Rezumarea -pentru a arăta emiţătorului gradul nostru de înţelegere sau necesitatea unor explicaţii suplimentare. 

• Folosirea expresiilor explicative  - permit sintetizarea şi să înţelegerea informaţiei.

Exemple de  “auzire”:• in masina, radioul este pornit, uneori ascultăm

la ceea ce se spune, în majoritatea timpului doar auzim sunetele care sunt difuzate

• Când participăm la o lectie pe un subiect de care nu ne intereseaza, ascultăm ceea ce spune profesorul, totuşi, pe măsură ce timpul trece, tindem să ne deconectăm şi auzim doar cuvintele care sunt spuse.

• Cand mergem pe stradă, auzim multe sunete diferite (motoarele maşinilor, oamenii vorbind, …) totuşi, doar câteva sunete ne atrag atenţia pe care nu doar le auzim ci le şi ascultăm.

Exemple de “a ascultare”:• Când sunăm un prieten si îl întrebăm cum

a fost prima sa zi de scoala;

• Când cineva ne oferă indicaţii despre cum putem ajunge într-un anumit loc;

• Când privim un film, ascultăm conversaţia dintre personajele principale, astfel putând urmări dezvoltarea poveştii.

Aplicatie

Raspunde la intrebarea• De ce este nevoie sa stii sa asculti?Dati exemple de “auzire” si de “ascultare”Precizati in ce consta diferenta dintre cei doi termeni.

Comentati

• Ascultam ca sa obtinem informatii.Ascultam ca sa intelegem ce spun ceilalti.Ascultam ca sa ne bucuram de compania celorlalti.Ascultam ca sa socializam.Ascultam ca sa invatam.

Aplicatie

Profesorul va citi o ştire publicată în presă. Raspundeti la intrebarile de mai jos:• Ce s-a întâmplat?• Când s-a întâmplat?• Cine a fost implicat?• Unde s-a întâmplat?

b. Barierele comunicării

Barierele în comunicare

se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu recepteaza sau interpreteaza gresit sensul dorit de catre emitator.

ghicitoarea românească:

• “Doi olteni trecura podul inainte si-napoi trecura doi.”

• Cati olteni trecura podul inainte si-napoi?” 

Unde se ascunde bariera in comunicare?

Categorii de bariere in comunicare

DE CONCEPTIE

DE POZITIE

DE MEDIU

DE LIMBAJ

BARIERE

Factori care conduc la interpretari gresite

Diferente de perceptie – • Le intalnim la persoane de varste diferite, nationalitati,

culturi, educatie, sex,ocupatie,temperamente ,etc. Concluzii grabite –• Evitam sa recunoastem realitatea in sine;• Vedem cea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce

dorim sa auzim; Stereotipii - • Invatand numai din experiente proprii riscam sa tratam

persoane diferite ca si cum ar fi una singura.

Factori care conduc la interpretari gresiteLipsa de cunoastere –• intre persoane cu educatii diferite• Comunicatorul trebuie sa fie constient de

discrepante si sa se adapteze in consecinta

Lipsa de interes –• trebuie sa se actioneze pentru a directiona

mesajul astfel incat sa corespunda nevoilor si intereselor celui care primeste mesajul.

Situatii conflictuale

Opiniile diferite

Lipsa de comunicare

Diferente de perceptie

Puncte de vedere diferiteCompetitia

Ambiguitatea

Agresivitatea

Metode de rezolvare

• agresivitatea• acceptarea • neutralitatea• colaborarea • compromisul

Favorizarea comunicării este posibilă dacă:

• se aleg cu grijă cuvintele şi expresiile pentru a nu da naştere la confuzii sau a-l “provoca” pe interlocutor;

• se foloseşte un limbaj cultivat, lipsit de durităţi şi flexibilităţi, de incriminări şi jigniri;

• se discută cu calm, argumentat, fără insinuări şi aluzii şi fără intenţia vădită de a-ţi impune părerea cu orice preţ;

• se mai şi cedează atunci când interlocutorul îţi dovedeşte, pe bază de argumente temeinice, că are dreptate.

2.Comunicarea nonverbala

• reprezinta un cumul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte şi care pot fi decodificate, creând înţelesuri

• Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.

Componentele comunicarii nonverbale

a. Limbajul tăcerii b. Limbajul timpuluic. Limbajul corpuluid. Comunicarea de informaţii e. Gestica f. Tonalitate voceg. Aspectul fizic h. Limbajul spatiului -spaţiul personal şi teritoriuli. Atingereaj. Temperatura, lumina şi culoareak. Copierea stilului

Funcţiile comunicării nonverbale

REPETARE

SUBSTITUIRE

COMPLETAREACCENTUARE

CONTRAZICERE

Limbajul tăcerii• în momentele cheie ale

comunicării, vorbitorul poate fi încurajat să continue sau să-şi exprime sentimente şi atitudini;

• tehnică eficientă de încurajare a răspunsurilor sau pentru o comunicare bidirecţională reală.

• un instrument puternic de comunicare, ce trebuie folosit cu abilitate.

semnificatii comunicative• respingere, • dezaprobare, • indiferenta, • plictiseala, • succes/insucces.

Beneficiile tacerii

1. Tacerea poate fi perceputa ca o intelegere directa a nevoilor celuilalt.

2. Tacerea este un instrument efectiv de pedeapsa

3. Tacerea creaza senzatia unei abilitati iesite din comun de a crea relatii foarte puternice.

in mediul de business..Un manager apeleaza adesea la tacere pentru că: • nu este de acord cu anumite opinii si nu doreste

sa se contrazica cu interlocutorul lui; • nu vrea sa divulge un secret de serviciu; • este de parere ca timpul este singurul care

poate rezolva o situatie mai complicata;• considera ca exista situatii asupra carora este

bine sa nu se vorbeasca.

Limbajul timpului Fiecare individ are propria scara de utilizare a timpului:

Scările de utilizare a timpului, depind de: - poziţia socială a individului; - importanţa muncii sale pentru societate şi

pentru sine; - respectul său pentru sine şi pentru ceilalţi.

Comentati

• Utilizarea eficientă a timpului este o chestiune de educaţie, de nivelul de civilizaţie a societăţii ori comunităţii căreia îi aparţine individul.

În activitatea managerială…

• utilizarea corecta şi eficiente a timpului o problemă deosebita ale deontologiei profesionale a acestuia.

Punctualitatea, programul de lucru bine fundamentat denotă respect faţă de sine si faţă de organizaţie, seriozitate şi încredere.

Acestea asigura creşterea prestigiului managerului si succesul în carieră.

Tehnici de utilizare eficienta a timpului

1) Alcatuiti liste cu activitati lunare, saptamanale si zilnice

1) Stabiliti prioritatile folosind metoda ABCDE

Metoda ABCDE Notati in dreptul fiecarei activitati una din literele A B C D E: • A –importante si urgente, • B –importante, dar mai suporta amanare;

• C –nu sunt nici importante nici urgente. Va ocupati de aceste activitati doar dupa ce le-ati terminat pe cele notate cu A si cu B.

• D – delegate altor persoane, care le pot face la fel de bine sau chiar mai bine ca tine.

• • E – activitati eliminate. 

Tehnica celor două minute:

Dacă apare o sarcină pe care o poți rezolva în mai puțin de două minute, fă-o pe loc.

Cu excepția cazului în care ți-ar afecta serios altceva ce făceai deja.

Atentie !• Deprinderea si stapanirea acestor tehnici

necesita exercitiu, • Nu trebuie sa va descurajati daca veti observa

ca prima oara cand veti alcatui aceste liste va va lua mai mult timp;

• In timp, veti deveni mai eficient !SUCCES!!!

Managementul timpului este un act de disciplină, de ordine în gândire în viaţa

personală şi profesională.

Comentati … Atitudinea potrivita in relatia cu timpul

este una de responsabilitate. “Amânarea este hoţul timpului”.

John Dos Passos

Grijile duc la energie irosită. Nu mai poți recupera timpul pe care l-ai

pierdut. Poți doar să îl folosești mai bine în viitor. 

  Ashley Ormon 

LIMBAJUL CORPULUI• Regulile de bază legate de limbajul corpului,

mimică şi gesturi, pe care trebuie să le urmaţi

• Abordaţi o poziţie dreaptă!• Priviţi clientul direct în ochi!• Zâmbiţi!• Nu staţi cu mâinile încrucişate!• Ţineţi mâinile pe lângă corp

• Strângeţi mâna ferm!

Ce mesaje transmit peroanele din imagine?

3.Comunicarea scrisă

• A. Elementele mesajului scris;• B. Redactarea unui mesaj scris;• C. Raportul formal

Comentati

Sunteţi ceea ce scrieţi.

a. Elementele mesajului scris

• Comunicarea facuta in scris de catre o persoana fizica sau juridica reprezinta un act de corespondenta.

Actele de corespondenţă • oferta, • adresa, • întâmpinare, • cerere, • telegrama, • reclamaţie, • proces-verbal, • afiş comercial, • raport, etc.

Reguli –scrisoarea comercială

• Claritate• Concizie şi curtoazie • Corectitudine • Precizia• Sobrietatea şi oficialitatea;• Simplitatea• Stilul comercial

Ce trebuie evitat in scrisoarea comerciala

• frazele lungi, • exprimarile întortocheate sau exagerate, • repetarile ideilor sub diferite forme, • post-scriptumul (PS), poate crea

destinatarului impresia unei neglijente din partea expeditorului

O scisoare de afacere trebuie:

• sa castige ATENTIA cititorului;• sa-i trezeasca si sa-i capteze INTERESUL• sa-i aprinda DORINTA pentru ceea ce-i

propune scrisoarea;• sa-l indemne la ACTIUNE in directia

sugerata de scrisoare.

Elementele mesajului scris

• Continutul mesajului;• Informatiile principale;• Emitentul;• Receptorul;

Elementele componente ale scrisorii • antet; • numărul şi data;• referinţele;• adresa destinatarului; • formula de salut/de adresare; • obiectul scrisorii; • conţinutul; • formula de încheiere/de salut; • semnătura;• anexele.

ANTETUL• plasat în partea superioară, pe mijloc sau

în partea stângă a paginii. • Forma şi grafica variată, • să fie simplu, cu aspect plăcut, fără

elemente ornamentale inutile,• îndeplinineste funcţia de identificare ,

informare şi de publicitate.

Antetul cuprinde:• elementul grafic (sigla sau logo-ul. • denumirea societăţii; forma sa juridică; • adresa (se indică strada, numărul, localitatea, codul

poştal, ţara); • numărul de înregistrare la Registrul Comerţului;• codul fiscal; • contul bancar şi banca unde societatea are deschis

contul respectiv;• numărul de telefon, precedat de prefixul oraşului,

eventual şi cel al ţării (în cazul corespondenţei cu partenerii străini); numărul de fax;

• e-mail-ul.

Exemplu de antet:

• S.C. DESING SRLMihai Bravu nr. 2, Bucureşti, Sector 1Nr. înregistrare la Registrul Comerţului J/5082/1991Cod fiscal P 1533521Cont 542327682 BCR-sector 1Tel/Fax: 2347777, e-mail: desing@fx.ro

NUMĂRUL ŞI DATA • determină identitatea scrisorii, momentul

de la care curg obligaţii (de a răspunde la o scrisoare, de a executa o lucrare, de a pune în aplicare un ordin etc.)

ADRESA DESTINATARULUI• Se plasează fie în partea stângă a colii de hârtie

(pentru forma bloc), fie în partea dreaptă (pentru forma semi-bloc) şi se scrie după sistemul bloc.

cuprinde:− denumirea unităţii (inclusiv biroul, direcţia

căreia îi este destinată scrisoare); − adresa (localitatea precedată de codul poştal,

str. şi nr., judeţul, sectorul (pentru Bucureşti), ţara (pentru străinătate).

Adresa poate fi precedată de cuvântul „către” (după care nu se pune virgulă).

Cele mai utilizate formule de adresare sunt:

• 1) unei persoane din firmă sau instituţie ne adresăm cu numele său complet. Numele va fi precedat de formula de politeţe „Domnului”, „Doamnei” precum şi de funcţiile oficiale sau onorifice ale persoanei respective.

• Exemplu: Domnului Profesor Mihai Popescu – Director ASIROM S.A.

• 2) unui funcţionar al cărui nume nu îl cunoaştem sau unui serviciu din cadrul unei instituţii, ne adresăm denumind funcţia acestuia sau serviciul. Această indicaţie poate fi scrisă şi la sfârşitul adresei interioare cu două rânduri mai jos, precedată de cuvintele:

„În atenţia Directorului General / Serviciului Import – Export”;

• 3) unei instituţii, firme, ne putem adresa menţionând doar numele acesteia.

Exemple des întâlnite în corespondenţă

Domnului Nicolae Nicescu, Manager SC DISING SRL

Şos. Mihai Bravu 45Bucureşti, România

Sau S.C. DISING SRL

Şos. Mihai Bravu 45, sector 3 Bucureşti, România În atenţia Directorului General sau În atenţia Serviciului Export

FORMULA DE SALUT ( DE ADRESARE)

• Plasată de la margine sau de la alineat, formula de adresare se scrie pe rând separat.

• Cu cât autoritatea căreia îi este destinată scrisoarea se află mai sus pe scara ierarhică, cu atât această inscripţie va fi mai evidentă faţă de adresă.

• Se plasează aproximativ la trei spaţii sub adresa destinatarului.

• După formula de salut se pune virgulă şi nu se recomandă abrevierea cuvintelor din formula de salut.

• Modul în care o exprimăm depinde de formula pe care am folosit-o anterior.

• Formula cea mai uzitată este Domnule sau Doamnă , dacă destinatarul exercită o responsabilitate vom adăuga: Domnule primar, Domnule director, Domnule Ministru etc.

• Există funcţii care cer un alt apelativ, de exemplu Sire sau Majestate

Formula de politeţe cuplată cu titlul funcţiei nu trebuie urmată şi de nume.

Primarului unui oraş nu i se scrie: Domnule primar Popescu, ci Domnule primar; • Într-o corespondenţă între două persoane egale din

punct de vedere ierarhic şi care se cunosc bine se poate adăuga la apelativul propriu-zis şi Stimate coleg (Domnule rector şi stimate coleg).

Alte formule folosite…• Stimate Domnule sau Stimată Doamnă (urmate

fie de numele lor, fie de funcţie, după cum ne-am adresat).

• Există cuvinte a căror formă de feminin este marcată doar prin titluri de politeţe: Doamna Ministru, Doamna Judecător, etc.

• Dacă ne adresăm unei firme sau instituţii în

general, formula de salut va fi Stimaţi Domni, Stimate Doamne (pentru firmele despre care se ştie că sunt conduse de femei).

OBIECTUL SCRISORII • Se scrie ca prim aliniat al scrisorii după

formula de adresare, precedat de cuvintele Referitor la sau Ref.,

• rolul său este de a prezenta succint problema tratată în scrisoarea respectivă şi de a uşura operaţia de îndrumare şi de clasare a corespondenţei.

CONŢINUTUL SAU TEXTUL PROPRIU-ZIS AL SCRISORII

• partea esenţială a scrisorii şi trebuie redactată cu deosebită atenţie.

Cuprinde: - paragraful de introducere;- mesajul (sau cuprinsul);- încheierea;Cele trei părţi se scriu cu aliniat şi se separă eventual printr-un spaţiu dublu faţă de distanţa dintre rânduri la care este scris textul.

INTRODUCEREA • Este strâns legată de obiectul scrisorii la

care face referire sau pe care îl conţine;

• În corespondenţa comercială, introducerea constă în formule tip.

Exemple:

1) Pentru scrisorile iniţiale • Prin prezenta vă informăm că •  vă aducem la cunoştinţă că 2) Pentru scrisorile de răspuns : • „Ca răspuns la scrisoare dumneavoastră

nr. … din data de …” • Ne-a făcut plăcere să primim scrisoarea

dumneavoastă din

3) Pentru scrisorile de revenire :• Revenim la scrisoarea noastră nr. din

data de …• Întrucât nici până astăzi nu am primit

răspuns la scrisoarea noastră nr. ….

MESAJUL (CUPRINSUL)

• Conţine punctul de vedere al expeditorului faţă de problemele tratate,

• Este indicată folosirea frazelor scurte, fiecare idee distinctă făcând obiectul unui paragraf separat.

• Mesajul poate să cuprindă o motivare şi o concluzie.

Exemplu:• Prin prezenta, se împuterniceşte Domnul…

pentru contractarea fondului de marfă pe semestrul II 2013 şi concilierea restanţelor în livrări.

• În redactarea mesajului propriu-zis se poate folosi una din cele două metode:

§ metoda directă motivare concluzie• Întrucât mărfurile nu corespund calitativ, nu le

putem recepţiona§ metoda indirectă concluzie motivare • Nu putem recepţiona mărfurile, întrucât nu

corespund calitativ

ÎNCHEIEREA• Trebuie să reprezinte concluzia logică a

punctului de vedere cuprins în mesaj. • Se poate materializa în exprimarea unei

promisiuni, a unei dorinţe de continuare sau întărire a relaţiilor de colaborare cu partenerul, a mulţumirilor pentru modul în care acesta a rezolvat unele probleme, a unor scuze pentru unele erori etc.

FORMULA DE ÎNCHEIERE / DE SALUT

• Pentru scrisorile destinate unor oficialităţi înalte, cele mai folosite formule de salut sunt:

• Vă rog să acceptaţi expresia distinselor mele sentimente

• Vă rog să binevoiţi a agrea/a accepta/ a primi, expresia sentimentelor mele distinse/celor mai bune sentimente ale mele.

Exemplu:• Aşteptăm cu nerăbdare răspunsul

dumneavoastră.• Vă mulţumim pentru încrederea

/sprijinul/confirmarea acordată• Vă rugăm să primiţi/acceptaţi scuzele noastre• Dorim să ştim care este opinia dumneavoastră

în legătură cu propunerea făcută mai sus şi sperăm că această regretabilă eroare nu va afecta buna noastră cooperare.

• În această parte a scrisorii se poate face referire la documentele care se anexează:

• Anexăm acestei scrisori…

De reţinut Pentru a respecta armonia între formula de adresare (salut) şi formula de încheiere, aceasta din urmă o reia pe prima, plasând-o între virgule. • Vă rog să agreaţi, Domnule Ministru, expresia înaltei

mele consideraţii.• Vă rog să primiţi, Domnule Procuror, cele mai

respectuoase sentimente.• Vă rog să primiţi, Domnule Preşedinte, omagiul celui mai

profund respect.• Vă rog să primiţi, Domnule Ambasador, Excelenţa

Voastră, asigurarea întregii noastre stime.

Alte formule folosite: • Cu stimă, Cu respect formule folosite când

destinatarul este necunoscut. • Cu cele mai bune sentimente formulă mai

familiară, folosită de la egal la egal sau pe o scară ierarhică superioară.

• Cu sentimente alese de la furnizor la client, de la funcţionar la patron.

• Cu sinceritate• Al dumneavoastră• Cu cele mai alese gânduri.

SEMNĂTURA • element important al scrisorii, dă

autenticitate scrisorii. • scrisoarea cuprinde două semnături: a

conducătorului unităţii şi a şefului compartimentului care a emis scrisoarea.

• Aranjarea semnăturii în pagină se face dactilografiind la 3 rânduri de text funcţia semnatarului, urmată obligatoriu de virgulă.

ŞTAMPILA

• Se aplică pe semnătura conducătorului. În documentele tipizate se aplică pe locul marcat cu iniţialele LS.

Elementele ocazionale sunt: • Menţiunea „anexe” când scrisoarea este

însoţită de anexe ,acestea se scriu sub numele expeditorului principal, în stânga.

• Iniţialele celui care a redactat scrisoarea în colţul din stânga jos, despărţite prin linie de fracţie (bară).

Etapele redactarii unei scrisori

1) Stabilirea scopului 2) Documentarea 3) Sistematizarea materialului 4) Scrierea ciornei. 5) Revizuirea şi corectarea 6) Dactilografierea ; formatarea şi

editarea

b. Redactarea unui mesaj scris

• Reapectarea regulilor de sintaxa, ortografie,si punctuatie;

• Folosirea formulelor agreate de firma• Folosirea insemnelor firmei

c. Raportul formal

• Note informative• Note de constatare• Sesizari• Centralizatoare

Formele comunicării scrise

FORMELE COMUNICA

RII SCRISE

PROCESUL VERBAL

MINUTA

MEMORIUL

MEMOREFERATUL

RAPORTUL

DAREADE

SEAMA

Procesul verbal• document oficial in care se inregistreza o

anumita constatare sau se consemneaza succint discutiile si hotararile unei anumite adunari.

Tipuri de procese verbale:

• Procesul verbal de constatare: intocmit de persoane imputernicite de un organ de stat. Pe baza acestora se aplica sanctiuni administrative.

• Procesul verbal de predare-primire a unei gestiuni: se incheie atunci cand are loc transmiterea drepturilor si obligatiilor in ceea ce priveste gestiunea, de la cel care preda la cel care primeste.

Procesul verbal de constatareStructura: • Antetul• Titlul si obiectul procesului verbal• Numarul de ordine si data• Textul in care se mentioneaza numele si

calitatea persoanei/persoanelor care au facut constatarea indicand si actul oficial de imputernicire; consemnarea detaliata a faptelor.

• Numarul de exemplare in care a fost intocmit• Semnaturile persoanelor care l-au intocmit

Procesul verbal de predare-primire a unei gestiuni:

Structura:• Antetul• Titlul de proces verbal de predare primire• Data• Textul in care se mentioneaza temeiul in baya caruia se

face operatiunea(decizia, ordinul,etc.), numele si calitatea persoanelor care participa la operatiunea de predare-primire

• Lista tuturor bunurilor predate-primite cu mentionarea starii lor,• semnaturile de predare-primire

Procesul Verbal de consemnare a unei şedinţe

se intocmeste de catre secretarul sedintei / alta persoana imputernicitaStructura procesului verbal:• Antetul• Denumirea documentului• Subiectul : al sedintei...• Data• Textul in care se consemneaza ordinea de zi,

persoanele care au deschis sedinta, au luat cuvantul si concluziile, hotararile luate;

• Semnaturile participantilor

Memo (nota interna)

• Este utilizata ca modalitate de comunicare intre departamente/ servicii/ birouri sau persoane.

• Mesajul trebuie sa fie cat mai scurt (sa cuprinda de regula o singura idee)

Un exemplu de memo:MEMOde la................... catre............data....................TemaRef. la .....................................................................Comentarii:..............................................................

.............................................................................

...................................................Termen.................................Cine mai trebuie sa fie informat:.............................

MemoDe la Mihai Dima sef serv aprovizionareCatre Ileana Ionescu Contabil sef22.07.1998Ref. la ordinele de plata pentru transport.Achitarea transportului de materii prime pe luna iunie a.c. trebuie facuta pana cel mai tarziu 25 iulie. Ordinele de plata trebuie semnate si depuse la banca cel mai tarziu 24 iulie a.c. in caz de neachitare la termen a platii transportatorul nu va mai lucra cu noi.Multumesc

Referatul • in care sunt prezentate aspecte concrete,

date, aprecieri in legatura cu anumite probleme sau propuneri de modificare a unor situatii existente.

• Cuprinde : prezentarea succinta a problemei abordate, concluzii, propuneri si in final semnatura persoanei care l-a intocmit,

Minuta

• document ce inregistreaza o propunere sau actiune intreprinsa la un moment dat, ce urmeaza a fi completata ulterior

Memoriul • Cuprinde o prezentare amanuntita ,

documentata a unei situatii sau probleme

Darea de seama

• Consta in prezentarea si analiza activitatii firmei sau justificarea unei gestiuni.

• Acest document se prezinta de catre conducere in fata salariatilor la diferite intervale de timp

Notele informative

• Imbraca forma unor comunicate in cadrul organizatiei.

• Acestea se realizeaza atat pe orizontala cat si pe verticala

• au rolul de a trece in revista aspectele ce pot conduce la luarea unor decizii de imbunatatire a activitatii sau pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii curente a firmei.

Raportul • document ce relateaza activitatea unei

persoana sau a unui grup.• Se poate intocmi din proprie initiativa sau

la solicitarea unui organ superior. • Scopul este de a prezenta organului

ierarhic superior o analiza a situatiei activitatii firmei/ departamentului, etc. astfel incat sa poata fi luate cele mai bune decizii.

Componentele

Prezentarea generală• Pagina de titlu: data, emiţătorul, destinatarul• Cuprinsul• Conţinutul•             Introducerea: prezentarea temei şi

descrierea planului•             Dezvoltarea: expunerea faptelor, analiza,

interpretarea.•             Concluziile: soluţii posibile la problema

prezentată. 

Etape in realizarea raportului