INTRODUCERE

La baza elaborării unui proiect tip pentru o fermă vegetală cu culturi de câmp, în

zona colinară, trebuie luate în considerare următoarele criterii:

1) Modul de exploatare a suprafeţei cultivate:

- în proprietate;

- în arendă sau alte forme asociative.

2) Dotarea tehnică necesară exploatării suprafeţelor luate în cultură:

- proprie;

- închiriată;

- mixtă (utilaje proprii şi închiriate).

3) Alegerea unei structuri de culturi cât mai apropiată de cea optimă.

4) Fundamentarea economică a tehnologiilor de producţie la culturile din cadrul

structurii stabilite; elaborarea devizelor tehnologice pe culturi:

- cheltuielile cu lucrări mecanizate;

- cheltuielile cu materii prime şi materiale;

- cheltuielile cu forţa de muncă.

5) Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe culturi, care include:

a) cheltuielile variabile (RON/ha);

b) cheltuielile fixe (RON/ha);

c) total cheltuieli (a+b),

- d.c. cheltuieli pentru producţia principală;

d) costul de producţie (RON/kg);

e) preţul de piaţă intern previzibil (RON/kg);

f) valoarea producţiei (RON/ha),

- d.c. valoarea producţiei principale (RON/ha);

g) venitul impozabil la unitatea de suprafaţă (RON/ha);

h) rata venitului impozabil (%);

i) venitul net + subvenţii (RON/ha);

j) rata venitului net + subvenţii (%).

6) Începerea planului de afaceri şi derularea activităţii de producţie, cu resurse

financiare:

- proprii;

- atrase (alocaţii şi subvenţii);

- rambursabile (credite bancare);

- nerambursabile (Program SAPARD).

7) Repartizarea venitului anual obţinut în cadrul exploataţiei, pentru:

- fondul de dezvoltare în vederea achiziţionării de tehnică agricolă;

- fondul pentru reluarea procesului de producţie;

- fondul pentru retribuirea forţei de muncă proprii.

Fondul de dezvoltare, împreună cu resursele provenite din amortisment, formează

fondul de acumulare necesar capitalizării exploataţiei.

În studiul de caz pentru o fermă vegetală cu culturi de câmp s-au avut în vedere

următoarele elemente specifice:

- suprafaţa luată în exploatare este de 50 ha;

- suprafaţa cultivată se află în proprietatea membrilor asociaţiei familiale;

- pentru efectuarea lucrărilor mecanizate se apelează la închirierea mijloacelor

necesare de la prestatorii de servicii;

- în perioada de vârf de lucrări se utilizează forţă de muncă sezonieră;

- din producţia realizată se reţine necesarul pentru consumul propriu (alimentar

şi pentru reluarea procesului de producţie), iar restul se vinde pe piaţă sau prin

alte forme de valorificare.

Pentru înfiinţarea unei ferme vegetale cu culturi de câmp de 50 ha, s-au avut în

vedere următoarele elemente tehnice şi economice:

- structura culturilor şi producţia medie programată;

- rotaţia culturilor în asolament;

- devizele tehnologice pe culturi;

- bugetele de venituri şi cheltuieli pe culturi şi pe total exploataţie;

- nivelul principalilor indicatori economici şi rentabilitatea pe total exploataţie;

- repartizarea venitului pentru retribuirea forţei de muncă, constituirea fondului

pentru reluarea procesului de producţie, crearea fondului de dezvoltare;

- posibilităţi de capitalizare.

1. Structura de culturi

În cadrul exploataţiei agricole vegetale de 50 hectare, realizată în regim neirigat

(tabelul nr. 1), cerealele păioase deţin o pondere de 32%, porumbul boabe reprezintă

26%, fasolea boabe 8%, floarea soarelui 14%, iar soia 13%, iar trifoiul masă verde 7%.

Menţionăm faptul că structura aceasta de culturi corespunde cerinţelor speciilor

de plante pe care le cuprinde, în acest fel fiind posibilă obţinerea unor randamente care

conduc la rentabilizarea exploataţiei.

Tabel 1Modul 50 ha, în regim neirigat, zona colinară

Tipul exploataţiei:Asociaţii agricole familiale

Culturile ha % t/ha

Grâu 10,0 20 3,1

Orz 6,0 12 3,6

Porumb 13,0 26 3,6

Fasole 4,0 8 1,0

Floarea soarelui 7,0 14 1,4

Soia 6,5 13 1,7

Trifoi masă verde 3,5 7 33

TOTAL 50,0 100 X

2. Rotaţia culturilor în asolament

Această structură se bazează pe o rotaţie a culturilor în asolament în perioada

2005-2010, care se prezintă în tabelul 2.

Tabel 2

Rotaţia culturilor în asolament în perioada 2005-2010

Nr. crt.

Anul CulturaSuprafaţa

Planta premergătoareha %

1 2005/2006

Grâu 15,2 30,4Orz 2,0 4,0Porumb 18,5 37,0Fasole 1,0 2,0Floarea soarelui 11,3 22,6Soia 2,0 4,0TOTAL 50,0 100,0

2 2006/2007

Grâu 14,0 28,0 Soia - 2 ha; Fasole - 1 ha; Fl. soarelui - 11 haOrz 2,8 5,6 Fl. soarelui – 0,3 ha; Porumb - 2,5 haPorumb 16,4 32,8 Grâu - 5,2 ha; Porumb - 11,2 haFasole 2,0 4,0 Porumb - 2 haFloarea soarelui 10,0 20,0 Grâu - 10 haSoia 2,8 5,6 Porumb – 2,8 haTrifoi masă verde 2,0 4,0 Orz - 2 haTOTAL 50,0 100,0

3 2007/2008

Grâu 13,0 26,0 Soia – 2.8 ha; Fasole – 2 ha; Fl. soarelui – 8.2 ha;Orz 4,0 8,0 Porumb - 3,5 haPorumb 15,5 31,0 Grâu – 7.8 ha; Porumb – 7,7 haFasole 2,5 5,0 Porumb – 2,5 haFloarea soarelui 9,0 18,0 Orz - 2,8 ha; Grâu – 6,2 haSoia 4,0 8,0 Porumb - 4 haTrifoi masă verde 2,0 4,0 Trifoi masă verde - 2 ha TOTAL 50,0 100,0

4 2008/2009

Grâu 11,5 23,0 Soia - 4 ha; Fasole – 2,5 ha; Fl. soarelui - 5 ha;Orz 5,0 10,0 Fl. soarelui -4 ha; Porumb -1 haPorumb 13,5 27,0 Grâu -5,5 ha; Trifoi masă verde 2 ha; Porumb - 6 haFasole 3,5 7,0 Porumb – 3,5 haFloarea soarelui 8,0 16,0 Orz – 0,5 ha; Grâu – 7,5 haSoia 5,0 10,0 Porumb - 5 haTrifoi masă verde 3,5 7,0 Orz – 3,5 haTOTAL 50,0 100,0

5 2009/2010

Grâu 10,0 20,0 Soia - 5 ha; Fasole – 3,5 ha; Fl. soarelui – 1,5 haOrz 6,0 12,0 Fl. soarelui - 6 haPorumb 13,0 26,0 Grâu – 9,5 ha; Fl. soarelui – 0,5 ha Porumb - 3 ha; Fasole 4,0 8,0 Porumb - 4 haFloarea soarelui 7,0 14,0 Orz – 5 ha; Grâu – 2 haSoia 6,5 13,0 Porumb – 6,5 haTrifoi masă verde 3,5 7,0 Trifoi masă verde – 3,5 haTOTAL 50,0 100,0

3. Caracterizarea tehnologiilor de producţie

Cu privire la tehnologiile de cultură, precizăm că acestea au fost elaborate cu

ajutorul institutelor de cercetare, prin staţiunile de cercetare din zona colinară, având ca

obiectiv important respectarea codului de bune practici agricole care să conducă la un

sistem de agricultură ascemănător cu cel din ţările Uniunii Europene. Soiurile şi hibrizii

culturilor care compun structura sunt prezentate în anexa 1.

3.1. Aplicarea îngrăşămintelor chimice

În ceea ce priveşte aplicarea îngrăşămintelor chimice, se face menţiunea că

îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se administrază toamna înainte de arătură (fertilizarea

de bază), iar îngrăşămintele cu azot se administrează în primăvară, îninte de pornirea

plantelor în vegetaţie (la cerealele păioase), fie în perioada de vegetaţie (odată cu

praşilele mecanice, la culturile de prăşitoare), sau înainte de aplicarea udărilor.

3.2. Lucrările solului

Pentru culturile de cereale păioase

- după premergătoare timpurii, se ară imediat la 18-20 cm în agregat cu grapă stelată sau

se lucrează cu grapa cu discuri, iar după 10-15 zile, când mijloacele mecanice sunt

disponibile, se efectuează arătura. Patul germinativ se pregăteşte în preziua semănatului,

prin lucrări cu combinatorul sau cu grapa cu discuri;

- după premergătoare care eliberează terenul târziu, lucrările solului se diferenţiază astfel:

când solul este suficient de umed, se lucrează cu grapa cu discuri şi grapa

cu colţi, iar ultima lucrare se execută cu combinatorul;

în toamnele secetoase, precum şi în situaţia când sunt cantităţi reduse de

resturi vegetale, arătura poate fi înlocuită prin lucrări repetate cu grapa cu discuri

Pe terenurile irigate în toamnele excesiv de secetoase, înainte de lucrarea de bază

a solului după premergătoare timpurii, se recomandă aplicarea unei udări de 350-400

m3/ha. Terenul arat se discuieşte imediat şi se lucrează cu combinatorul.

În cazuri deosebite, în care un sol uscat trebuie arat (are multe resturi vegetale,

îmburuienare excesivă), mărunţirea solului se obţine prin lucrări alternative cu tăvălugul

şi grapa cu discuri.

Pentru a evita compactarea solului în adâncime se va alterna adâncimea de lucru a

solului, atât în cazul arăturii, cât şi al discuirilor repetate; de asemenea se va schimba

direcţia de lucrare a solului pentru a se evita denivelarea terenului.

Pentru culturile de prăşitoare:

- arătura se execută imediat după eliberarea terenului, la adâncimi între 22-28 cm,

adâncimea fiind mai mare pe terenurile puternic îmburuienate şi cu multe resturi

vegetale;

- terenurile nearate din toamnă se pot pregăti prin discuire sau arătură, în funcţie de

cantitatea de resturi vegetale; imediat după aceasta, se pregăteşte patul germinativ. Pentru

o mai bună uniformitate a nivelării arăturii, se recomandă să se are perpendicular pe

direcţia arăturii din anul precedent, arătura fiind efectuată obligatoriu cu plugul în agregat

cu grapa stelată.

- pe solurile superficiale, adâncimea arăturii se limitează la grosimea stratului de humus;

- pe terenurile în pantă, arătura se execută pe direcţia curbelor de nivel;

- pe terenurile grele şi tasate, care prezintă exces temporar de apă, o dată la 3-4 ani se

execută afânarea adâncă înainte de arătură, la adâncimea de 60 cm;

- nivelarea terenului se execută periodic la 3-4 ani, vara sau toamna, după ce solul a fost

afânat la 15-18 cm; afânarea adâncă şi nivelarea terenului nu se execută când solul are un

conţinut ridicat de apă.

Pregătirea patului germinativ:

- această lucrare trebuie realizată printr-un număr redus de lucrări, care să răscolească

solul cât mai puţin, pentru a reduce pierderile de apă prin evaporare;

- în cazul desprimăvărării timpurii, se grăpează ogoarele numai pe terenurile zvântate;

- pe solele puternic îmburuienate şi cu cantităţi mari de resturi vegetale, se lucrează cu

grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi sau cu lame nivelatoare.

Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se execută în ziua sau preziua

semănatului, cu combinatorul, pentru a împiedica îmburuienarea terenului înainte de

răsărirea culturii.

Pentru cultura de trifoi roşu masă verde, arătura se efectuează vara sau toamna

la 22-25 cm.; primăvara, arătura se discuieşte pentru mărunţirea bolovanilor, iar

pregătirea patului germinativ se face în preziua semănatului, cu combinatorul.

3.3. Sămânţa şi semănatul

La semănat se foloseşte numai sămânţă certificată din soiurile zonate, cu puritate

şi capacitate de germinaţie corespunzătoare.

Epoca de semănat

La culturile de cereale păioase, semănatul se va realiza în 10-15 zile, astfel încât

de la data semănatului până la venirea îngheţului, suma gradelor termice să fie de 500-

5500C, pentru a se realiza înfrăţirea plantelor şi pregătirea acestora pentru iernare.

Perioada optimă de semănat se situează în majoritatea anilor între 25 septembrie-5

octombrie, putând fi decalată cu 5-7 zile mai devreme sau mai târziu, corespunzător

condiţiilor climatice ale anului respectiv.

La culturile de prăşitoare, semănatul va începe atunci când în sol, la adâncimea

de semănat, se realizează 7-80C pentru culturile de soia şi floarea soarelui (după 5 aprile

în majoritatea anilor) şi 8-100C pentru porumb şi fasole (după 10-12 aprilie).

La trifoiul roşu masă verde semănatul se efectuează primăvara între 10 martie-

31 martie, când solul este bine zvântat la suprafaţă.

Densitatea optimă la semănat

Pentru culturile de cereale păioase, se asigură o densitate a boabelor

germinabile de 450-550/m2.

La culturile de prăşitoare, pentru porumb se vor asigura 45-60 mii plante

recoltabile/ha la hibrizii timpurii, 40-55 mii plante recoltabile/ha la cei semitimpurii şi

40-50 mii plante recoltabile/ha la cei tardivi; în condiţii de irigare se asigură 10-15 mii

plante/ha în plus; la floarea soarelui, trebuie să existe la recoltare 40-50 mii plante/ha la

neirigat şi 45-55 mii plante/ha în regim irigat; la soia, densitatea optimă la recoltare va fi

de 400-450 mii plante/ha; la fasole – 40-50 boabe/m2 la cultura neirigată iar la irigat 50-

55 boabe g./m2. La cultura de trifoi roşu masă verde se asigură o densitare de 1000

sem.g. m2. sau 18-20kg/ha sămânţă.

Distanţa între rânduri

La cerealele păioase, se seamănă la o distanţă de 12,5 cm între rânduri, care se

asigură cu actuala sistemă de maşini.

La culturile prăşitoare:

- la porumb şi floarea soarelui – 70 cm între rânduri;

- la soia şi fasole – se poate semăna fie în rânduri echidistante la 50 cm, fie în

benzi de 3 x 45 cm, cu 70 cm între benzi.

- la trifoi roşu masă verde- se seamănă la 12,5 cm între rânduri, la adâncimea de

1,5-2 cm.

3.4. Lucrările de întreţinere a culturii

La culturile de cereale păioase

- combaterea buruienilor, prin erbicidare pe întreaga suprafaţă a culturii;

- combaterea bolilor şi dăunătorilor, în anii când tratamentele la sămânţă nu sunt

suficiente; de menţionat, acordarea unei atenţii mai mari a combaterii bolilor care au o

mai mare răspândire decât în zona de câmpie; combaterea dăunătorilor se va realiza prin

tratamente în vegetaţie la avertizarea centrelor de protecţia plantelor, numai în anii în care

se depăşeşte pragul economic de dăunare.

La culturile prăşitoare:

- combaterea buruienilor – prin erbicidare, precum şi prin praşile mecanice şi manuale.

Rezultatele cele mai bune şi mai economice în combaterea buruienilor se obţin

prin utilizarea metodei de luptă integrată.

Trifoi roşu masă verde se erbicidează pentru combaterea buruienilor.

Măsurile agrotehnice, referitoare la amplasarea culturilor după premergătoare

care lasă terenul curat de buruieni, efectuarea corectă a lucrărilor solului, distrugerea

buruienilor răsărite, odată cu pregătirea patului germinativ şi alegerea perioadei de

semănat, contribuie într-o mare măsură la diminuarea gradului de infestare cu buruieni a

culturii.

Pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, de asemenea, se recomandă

aplicarea metodelor de luptă integrată. Aceasta se referă, pe lângă aplicarea tratamentelor

la sămânţă, la respectarea cu stricteţe a elementelor tehnologice (rotaţia, epoca de

semănat, densitatea, combaterea buruienilor).

3.5. Recoltarea

La cultura cerealelor păioase

În zona colinară recoltarea poate începe mai devreme, când umiditatea boabelor a

atins 18%; în acest caz trebuie luate măsuri de uscare prin lopătare, aerare activă,

solarizare, etc., deoarece depozitarea boabelor la o umiditate mai mare de 15% chiar pe o

scurtă perioadă, poate influenţa negativ germinaţia şi calitatea de panificaţie.

Recoltarea va trebui realizată într-o perioadă mai scurtă decât în zona de câmpie,

datorită pierderilor prin scuturare care sunt mai mari în zona colinară datorită unei

frecvenţe mai ridicate a ploilor.

Pentru porumb, recoltarea mecanizată sub formă de ştiuleţi începe când

umiditatea boabelor a ajuns la 32-34% şi se termină când aceasta este de 25-27%. După

această fază, recoltarea ştiuleţilor se face manual, pentru a se evita pierderile prin

scuturarea boabelor.

Recoltarea mecanizată sub formă de boabe începe când umiditatea boabelor este

sub 26%; după recoltare, boabele trebuie uscate până la o umiditate de păstrare mai mică

de 14%.

La soia – momentul optim de recoltare începe când umiditatea boabelor ajunge la

17% şi se va încheia înainte de a coborî sub 13%. Recoltarea prea timpurie impune cu

necesitate uscarea seminţelor şi conduce la pierderi prin vătămarea seminţelor, un treierat

incomplet şi înfundarea sitelor cu boabe mari. Întârzierea recoltării provoacă pierderi

mari prin scuturare, precum şi ca urmare a apariţiei unor perioade umede, care, prin

reumectarea seminţelor, reactivează procesele de respiraţie, înregistrându-se pierderi de

până la 1% pentru fiecare zi de întârziere.

La floarea soarelui

Recoltarea mecanizată începe când 75-80% din calatidii sunt de culoare brună şi

brună-gălbuie, iar umiditatea în seminţe a scăzut la 14-15% şi trebuie să se încheie rapid,

până când umiditatea seminţelor nu scade sub 10-11%, când pierderile devin foarte mari.

La cultura fasolei, momentul începerii recoltatului se stabileşte când cca. 75%

din păstăi s-au maturizat.

Recoltarea mecanizată se realizează prin tăierea (dislocarea) plantelor la 2-3 cm

sub nivelul solului, folosind maşina de dislocat fasole. Plantele de fasole dislocate se

adună în brazde urmând a fi treierate cu combina după uscarea uniformă şi completă a

tuturor păstăilor.

În cazul recoltării manuale se vor forma brazde din plantele smulse de pe 8-10

rânduri alăturate, iar treieratul se va realiza după uscare cu combina. Treieratul se face

când plantele din brazde sunt uniform şi bine uscate, iar umiditatea boabelor este de 17-

19%. După treierat umiditatea boabelor trebuie scăzută sub 14%, pentru a asigura condiţii

corespunzătoare de păstrare a seminţelor.

Trifoiul roşu masă verde se recoltează între mijlocul fazei de îmbobocire şi

începutul înfloritului (la coasa 1) şi între începutul şi mijlocul fazei de înflorire, la coasele

următoare.

3.6. Caracteristici generale

Lucrările efectuate pentru fiecare tehnologie au fost încadrate pe luni

calendaristice. Pentru lucrările mecanizate au fost precizate agregatele de lucru,

consumurile fizice de forţă de muncă mecanizată şi de motorină, tarifele pe unitatea de

măsură şi totalul cheltuielilor mecanizate.

Pentru lucrările manuale, s-a calculat necesarul de zile om, iar prin înmulţire cu

tariful la o zi om s-au determinat cheltuielile cu retribuţia manuală.

În ceea ce priveşte materiile şi materialele, acestea se referă la inputurile utilizate

(îngrăşăminte chimice, sămânţă, insecto-fungicide, erbicide, precum şi alte materiale, ca

de exemplu sfoara de balotat, etc.).

Prin însumarea tuturor acestor categorii de cheltuieli, s-a determinat totalul

cheltuielilor tehnologice.

Precizăm faptul că tehnologiile de cultură analizate se referă la toate lucrările,

începând cu înfiinţarea culturii şi până la recoltarea şi transportul produselor principale şi

secundare.

Nu au fost incluse lucrările cu depozitarea, uscarea, condiţionarea şi păstrarea

producţiei principale (boabe, seminţe). În ceea ce priveşte depozitarea, o parte din

producţie (care se consumă în cadrul exploataţiei) se depozitează în magaziile proprii.

Cealaltă cantitate fie se vinde imediat după recoltare, fie se depozitează în spaţiile

unităţilor depozitare (Comcereal, Cerealcom, unităţi de morărit şi panificaţie), pentru care

se percep taxe de prestări servicii.

Dacă producţia recoltată are umiditate mai mare decât prevederile STAS-ului

pentru produsul respectiv se va efectua uscarea, fie prin lopătare, fie cu curenţi de aer. O

altă lucrare absolut necesară este condiţionarea, adică eliminarea din recoltă a corpurilor

străine (seminţe de buruieni, seminţe aparţinând altor soiuri, pleavă, etc.). În acest fel, se

evită ridicarea temperaturii în masa de seminţe, care are influenţă negativă asupra calităţii

produsului respectiv.

În continuare, păstrarea producţiei uscate şi condiţionate, se poate realiza fie sub

formă de vrac (cu o grosime redusă a stratului, pentru a preveni ridicarea temperaturii în

masa de seminţe), fie în saci.

Este obligatorie verificarea periodică a stării în care se află produsele depozitate,

iar în cazul în care se constată apariţia unor probleme (temperatură şi umiditate

necorespunzătoare în masa de seminţe), se procedează la lopătare şi reducerea stratului de

păstrare.

Depozitarea se face în magazii corespunzătoare, în loturi omogene, pe soiuri.

În vederea aprovizionării cu inputuri necesare, redăm în continuare câteva adrese

utile. Seminţe din soiuri şi hibrizi recomandate(ţi) pot fi procurate(ţi) de la: unităţi de

cercetare în subordinea A.S.A.S. (vezi anexa 2).

S.C. Unisem S.A. – str. Mihail Eminescu nr. 57, sector 2, Bucureşti, tel.

021.210.68.39, fax 021.210.1210.

Prin sucursalele sale judeţene, oferă un sortiment bogat de seminţe de legume cu

indici superiori de calitate.

Pe lângă aceasta, societatea este distribuitor pentru îngrăşăminte chimice al

firmelor: S.C. Azomureş S.A. Tg. Mureş ; S.C. Sofert S.A. Bacău; S.C. Petro Stedesa.

Sortimentele de îngrăşăminte chimice: azotat de amoniu, îngrăşăminte complexe

de diferite tipuri.

De asemenea, distribuie pesticide microambalate:

1. fungicide: Bravo, Campion, Curzate, Manox, Dithane, etc.

2. insecticide: Applaud, Decis, Fastac, Marshall, Reldan, etc.

3. acaricide: Danirun, Mitac, Nissorun, Sanmite, etc.

4. regulatori de creştere: Keim stop.

Distribuie unelte agricole şi aparate de stropit prin reţeaua de magazine şi puncte

de desfacere din toate judeţele.

Cumpărarea se poate face în lei sau prin virament.

AGRO Internaţional S.R.L. - sediul central: comuna Voluntari, şos. Pipera-

Tunari nr. 83, jud. Ilfov, tel. 021.267.41.63 sau 021.267.11.64; fax 021.267.41.66.

Are ca preocupare de bază desfacerea unui bogat sortiment de seminţe de cereale

şi plante tehnice, precum şi a unei game diversificate de pesticide.

Activitatea de desfacere se realizează prin birouri şi depozite, în următoarele

judeţe:

- Braşov – tel. 0268/475141

- Cluj – tel. 0265/401020

- Maramureş – tel. 0262/222802

- Mureş – tel. 0265/401020

- Vâlcea – tel. 0250/736576

- Vrancea – tel. 0237/226664.

BASF S.R.L. – sediul central: Bucureşti, Business Park, Şos. Bucureşti –Ploieşti

nr. 1A, et. 3, sector 1, tel. 021/5299060, fax 021/5299069.

Desface prin depozite judeţene o gamă variată de pesticide; execută tratamente la

seminţe, pentru prevenirea atacului de boli şi dăunători.

ALCEDO

Sediul central – Bucureşti, str. Semicercului nr. 4, tel/fax: 021/3108350.

Este principalul distribuitor naţional de seminţe, fertilizanţi, pesticide, unelte

agricole.

Desfacerea se realizează prin depozitele existente în reşedinţele de judeţ.

4. Fundamentarea tehnico-economică a tehnologiilor de producţie

la culturile din structură

În cele ce urmează se prezintă devizele tehnologice pentru cele şapte culturi care

alcătuiesc structura (tabelele 3-9).

4.1. Din datele cuprinse în tabelele 3 şi 4 se evidenţiază faptul că, la cultura

cerealelor păioase (orz şi grâu), din totalul cheltuielilor tehnologice, care sunt cuprinse

între 14.962,3-15.199,1 mii lei/ha, ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile cu lucrări

mecanice 52,5-55,8%, fiind urmate de cheltuielile cu materii şi materiale, care reprezintă

42,2-46% şi cele cu forţa de muncă cu 1,5-2%. Cheltuielile cu forţa de muncă sunt

nesemnificative, datorită faptului că aceste culturi sunt aproape total mecanizate.

4.2. La cultura porumbului boabe, din totalul cheltuielilor tehnologice de

15.369,3 mii lei/ha, se remarcă având cea mai mare pondere cheltuielile cu materii şi

materiale cu 44,4%, urmând cheltuielile cu lucrări mecanice cu 37,9% şi cele cu forţa de

muncă cu 17,7%. Comparativ cu cerealele păioase, porumbul, fiind o cultură prăşitoare

înregistrează o creştere a ponderii cheltuielilor cu forţa de muncă, datorată lucrărilor de

întreţinere efectuate.

4.3. La cultura de fasole boabe, din totalul cheltuielilor tehnologice de

15.344,2 mii lei/ha, cheltuielile cu lucrări mecanice ocupă 53,2%, urmate de cheltuielile

cu materii şi materiale cu 43,7%.

Se remarcă ponderea redusă a cheltuielilor cu forţa de muncă, de numai 3,2%,

deoarece nu se fac lucrări manuale de întreţinere, iar combaterea buruienilor se realizează

prin praşile mecanice şi erbicidare.

4.4. La cultura de floarea soarelui, din totalul de 10.955,9 mii lei, cea mai

ridicată pondere o deţin cheltuielile mecanice cu 60%, urmate în ordine de cheltuielile cu

materii şi materiale cu 33% şi de cheltuielile cu forţa de muncă cu 7%.

4.5. Pentru cultura de soia consum, se remarcă faptul că, din totalul

cheltuielilor tehnologice de 16.015,6 mii lei/ha, ponderea cea mai mare este reprezentată

de cheltuielile cu materii şi materiale cu 52,8%, după care urmează cheltuielile cu lucrări

mecanice cu 42,5% şi de cheltuielile cu forţa de muncă cu 4,7%.

4.6. La cultura de trifoi masă verde, cheltuielile cu lucrări mecanice

ocupă ponderea de 68,2% din totalul cheltuielilor tehnologice de 16.425,6 mii lei, urmate

de cheltuielile cu materii şi materiale cu 31,4% şi cheltuielile cu forţa de muncă cu 0,4%.

5. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru culturile

neirigate

După întocmirea devizelor tehnologice pe culturi, s-a trecut la următoarea etapă şi

anume realizarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe fiecare din cele 7 culturi ale

structurii.

Din datele cuprinse în tabelele 10-16, se evidenţiază, pe de o parte, cheltuielile

totale, iar pe de altă parte valoarea producţiei. Cheltuielile totale sunt alcătuite din

cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe. Prin raportarea cheltuielilor totale (din care se scade

valoarea producţiei secundare) la producţia principală, s-a determinat indicatorul sintetic

costul de producţie.

Valoarea producţiei este alcătuită din valoarea producţiei principale la care se

adaugă valoarea producţiei secundare. Valoarea producţiei principale se obţine prin

înmulţirea producţiei medii principale cu indicatorul sintetic preţul de piaţă internă

previzibil.

Diferenţa dintre valoarea producţiei şi cheltuielile totale evidenţiază venitul

impozabil.

Prin adăugarea subvenţiilor la valoarea producţiei se obţine produsul brut.

Diferenţa dintre produsul brut şi cheltuielile totale conduce la obţinerea venitului

net + subvenţii.

Prin raportarea venitului impozabil şi a venitului net + subvenţii, la cheltuielile

totale pentru producţia principală, rezultă rata venitului impozabil şi respectiv rata

venitului net + subvenţii.

6. Bugetele de venituri şi cheltuieli pe total exploataţie (tabelele 17-21)

Prin însumarea valorilor cheltuielilor pentru cele şapte culturi din structura de

producţie a exploataţiei de 50 hectare, în zona colinară la neirigat, au rezultat următorii

indicatori economici la nivelul exploataţiei (tabel 21):

Cheltuieli totale, în sumă de 83.486,7 RON, revenind în medie 1.669,7

RON/ha;

Cheltuieli variabile, totalizând 71.496,1 RON, ceea ce înseamnă 1.429,9

RON/ha;

Cheltuieli fixe, în total de 11.990,6 RON, adică pe unitatea de suprafaţă

239,8 RON/ha.

Din cheltuielile totale se scade valoarea producţiei secundare de 2.172 RON,

rezultând un nivel al cheltuielilor pentru producţia principală de 81.314,7

RON, ceea ce înseamnă 1.626,3 RON/ha.

Valoarea producţiei principale este de 84.887 RON, revenind 1.697,7

RON/ha;

Venitul total al exploataţiei este alcătuit din venitul net, la care se adaugă

subvenţiile de la buget, rezultând 15.217,2 RON, ceea ce revine la 304,3

RON/ha;

Rata venitului pe exploataţie este de 18,7% şi rezultă prin raportarea

venitului total obţinut, la cheltuielile totale pentru producţia principală.

Din analiza indicatorilor economici sintetici reiese faptul că activitatea

exploataţiei este rentabilă, existând posibilităţi pentru reluarea procesului de producţie,

acoperirea remuneraţiei muncii familiale, precum şi disponibilităţi pentru capitalizare.

7. Repartizarea venitului anual obţinut în cadrul exploataţiei

(posibilităţi de capitalizare)

Studierea posibilităţii de capitalizare la exploataţia agricolă cu profil de cereale şi

plante tehnice, în suprafaţă de 50 ha în zona colinară la neirigat, s-a realizat prin stabilirea

destinaţiei veniturilor, precum şi a posibilităţilor de investire a capitalului în baza

energetică (tractoare şi maşini agricole) pentru următoarea perioadă.

Din veniturile totale de 15.217,2 RON obţinute la nivelul exploataţiei (tabel 21),

considerăm ca fiind corespunzătoare următoarea repartizare a acestora în vederea

constituirii de surse proprii:

- fondul de dezvoltare, în valoare de 10.652 RON, reprezentând 70% din total;

- fondul necesar pentru reluarea procesului de producţie, în valoare de 3.043 RON, adică

20%;

- fondul necesar pentru retribuirea forţei de muncă proprii, de 1.522 RON, cu o pondere

de aproximativ 10%.

Se apreciază un necesar de 296 z.o./an/exploataţie care poate fi asigurat printr-un

număr de cca. 2 persoane adulte.

Din calcul reiese un necesar de 1.522 RON pentru recuperarea cheltuielilor cu

munca salariată.

În perioadele de vârf de lucrări, se apelează la forţa de muncă sezonieră.

La fondul de dezvoltare, prin adăugarea valorii amortismentului anual pentru

tractoare şi maşini agricole, se obţine fondul de acumulare proiectat pentru capitalizare,

în valoare de 12.402 RON.

Luând în considerare fondul de acumulare rezultat, se prezintă în cele ce urmează

baza de calcul pentru achiziţionarea de tehnică agricolă (tractoare şi maşini agricole),

având în vedere preţurile tractoarelor şi maşinilor agricole pe două tipuri de seturi, la

nivelul anului 2006:

- tractor de 65 CP cu cabină – 44.100 RON;

- setul uzual de maşini agricole purtate de tractorul de 65 CP – 44.520 RON;

Total tractor de 65 CP + set maşini aferent – 88.620 RON

- tractor de 45 CP cu cabină – 29.770 RON;

- setul uzual de maşini agricole purtate de tractorul de 45 CP – 33.930 RON

Total tractor de 45 CP + set maşini aferent – 63.700 RON

Luând în considerare o pondere de 65% pentru tractorul de 65 CP + set maşini

agricole aferent şi de 35% pentru tractorul de 45 CP + set maşini agricole aferent datorită

faptului că nu fiecare tractor va avea toate tipurile de maşini agricole, rezultă că pentru

dotarea fermei cu un sistem minim de utilaje corespunzător tractorului U – 650 + setul

aferent revine o valoare de 57.603 RON, iar pentru un tractor de U – 450 + setul aferent,

o valoare de 22.295 RON.

Fondul de acumulare de 12.402 RON, rezultat din fondul de dezvoltare de 10.652

RON + amortismentul de 1.750 RON aferent primului an de exploatare, acoperă numai

21,5% din necesar pentru dotarea tractorului U- 650 + setul aferent, cu posibilităţi de

achiziţionare o dată la 4,6 ani. Acelaşi calcul se poate face şi pentru tractorul de 45 CP +

setul aferent.

Completarea surselor proprii prin atragerea de surse rambursabile (credite

bancare) şi nerambursabile (fonduri SAPARD), sunt soluţii posibile pentru asigurarea

unei dotări minime şi eficiente a unei exploataţi agricole de 50 hectare, în sistem neirigat,

cu profil de cereale şi plante tehnice, zona colinară.

Prin Programul “Fermierul” se pot acorda credite cu dobândă subvenţionată şi

perioadă de graţie de la 1-5 ani pentru achiziţionarea de tractoare şi maşini agricole.

8. Unele concluzii

Analiza comparativă a bugetului de venituri şi cheltuilei pentru

exploataţia de 50 hectare, în zona colinară la neirigat – anul 2010 faţă

de 2006

Comparând indicatorii de eficienţă economică realizaţi la bugetul de venituri şi

cheltuilei pe total exploataţie în anul 2010 (V2) faţă de anul 2006 (V1) (tabel 22), se

evidenţiază următoarele:

Cheltuielile totale în varianta V2 sunt mai ridicate cu 4,2%;

Cheltuielile variabile sunt mai mari cu 6,6%, iar cheltuielile fixe sunt mai

reduse cu 7,8% faţă de varianta V1;

Valoarea producţiei în varianta V2 este mai mare cu 5,9%;

Subvenţiile acordate de la buget în varianta V2 depăşesc pe cele din

varianta V1 cu aproape 1064%;

Produsul brut este mai mare în varianta V2 cu 18,6%;

Venitul impozabil realizat în varianta V2 depăşesc pe cele din varianta V1

cu 67,4%;

Rata venitului impozabil al variantei V2 este mai mare cu 1,7%;

Venitul net+subvenţii obţinut în varianta V2 este mai ridicat cu 385,5%;

Rata venitul net+subvenţii din varianta V2 este superioară ratei din

varianta V1 cu 14,7%.

În afară de avantajele referitoare la indicatorii de eficienţă economică, varianta V2

prezintă şi alte aspecte pozitive. Astfel, structura de culturi proiectată a se realiza la

nivelul anului 2010 va fi mai echilibrată şi se va caracteriza prin următoarele:

Ponderea cerealelor păioase va fi de 32%, adică cu 2,4% mai redusă faţă

de cea a anului 2006;

Porumbul va ocupa 26% din suprafaţa totală a exploataţiei de 50 hectare,

ceea ce înseamnă mai puţin cu 11% faţă de 2006;

Floarea soarelui se va cultiva pe 14% din suprafaţă în 2010, ceea ce

corespunde cerinţelor fitotehnice ale acestei culturi, respectiv revenirea pe

acceaşi suprafaţă odată la 6-7 ani; în anul 2006 această cultură ocupă

22,6%, însemnând o revenire a culturii pe aceeaşi suprafaţă la numai 4,4

ani, ceea ce sporeşte foarte mult pericolul atacului de boli şi dăunători

specifici;

Culturile de fasole şi soia se preconizează a ocupa în anul 2010 o pondere

de 21%, net superioară ponderii de 6% ale acestor culturi în 2006;

Trifoiul roşu, cultură de leguminoasă furajeră perenă foarte valoroasă, va

deţine în anul 2010 – 7% din suprafaţa exploataţiei, cu menţiunea că în

anul 2006 ea nu este inclusă în structura de culturi.

Se poate aprecia faptul că, datorită unei ponderi de 28% a speciilor de

leguminoase, structura de culturi proiectată a se realiza la nivelul anului 2010, este net

superioară celei din 2005, care deţine doar 6% din suprafaţa ocupată cu aceste specii.

Cunoscută fiind importanţa culturilor de leguminoase ca plante premergătoare,

atât sub aspectul aportului de azot simbiotic remanent, cât şi al îmbunătăţirii structurii şi

texturii şi al fertilităţii solului, considerăm că ponderea de 28% a leguminoaselor va

conduce la creşterea randamentelor pentru culturile postmergătoare şi la obţinerea unor

indicatori de eficienţă economică foarte favorabili în perioada de după anul 2010.

Tabel 22Bugetul exploataţiei de 50 ha

Analiza comparativă 2010 – faţă de 2006, zona colinarăVarianta proiectată

INDICATORI U.M. V1 V2V2 /V1

%

A. VALOAREA PRODUCTIEI (principale+secundara)

lei RON 82223,3 87059,0 105,9

A1. Din care productia principala (pret x prod.)

lei RON 80074,4 84887,0 106,0

B (+) SUBVENTII lei RON 1000,0 11644,9 1164,5C (=) PRODUS BRUT (A + B) lei RON 83223,3 98703,9 118,6D (-) CHELTUIELI TOTALE (I + II) lei RON 80088,9 83486,7 104,2D1. Din care pentru productia principala (D - productia secundara)

lei RON 77940,4 81314,7 104,3

I. CHELTUIELI VARIABILE (1+2+4+6) lei RON 67080,9 71496,1 106,61.Cheltuieli cu materii prime si materiale lei RON 30573,9 31963,8 104,5- Samanta si material saditor lei RON 10396,9 11051,1 106,3- Ingrasaminte chimice lei RON 12210,5 11384,3 93,2- Pesticide lei RON 7361,5 9089,7 123,5- Alte materiale lei RON 605,2 937,8 154,92. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei RON 33537,2 36432,4 108,63. Cheltuieli cu irigatii lei RON - - -4. Cheltuieli de aprovizionare (5% din 1) lei RON 1528,5 1597,9 104,55. Cheltuieli cu forta de munca temporara* lei RON - -6. Asigurari (2% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei RON 144104 1502,0 104,2

II. CHELTUIELI FIXE lei RON 13008,0 11990,6 92,2- Cheltuieli cu forta de munca permanenta lei RON 6448,9 5153,3 79,9- Cheltuieli generale si de management (3% din 1+2+4+cheltuieli forta munca permanenta)

lei RON 2101,6 2216,3 105,5

- Dobanzi la credite (4% din cheltuieli tehnologice)

lei RON 2707,5 2871,0 106,0

-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei RON 1750,0 1750,0 100,0E. (=) VENIT IMPOZABIL (A - D) lei RON 2134,4 3572,3 167,4(-) Impozite si taxe lei RON - - -F. (=) VENIT NET+subventii (C - D) lei RON 3134,4 15217,2 485,5G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) (E/D1) % 2,7 4,4 +1,7H. RATA VENIT NET+subventii (%) (F/D1)

% 4,0 18,7 +14,7