TESTE DE INTELIGENŢA

H. J. EYSENCK, Know your own, Middlesex, Penguin Books, 1970,

ediţia a noua, testele I şi II.

Traduse şi adaptate (itemii lingvistici) de Gh. IOSIF. Testele de

inteligenţǎ generalǎ au fost utilizate (1982 – 1988) în contextul detectǎrii

capacitǎţii creative a cercetǎtorilor (lotul iniţial a fost constituit din 200

cercetǎtori dintr-un institut de cercetǎri de chimie, cu formare diferitǎ: chimie,

fizicǎ, matematicǎ). Rezultatele au fost publicate: “Gh. Iosif, Încercare de

determinare a capacitǎţii creative, Revista de psihologie, 1985, nr. 2, p.95-

106”.

(Vezi restul de date: “Precizǎri”, pag. 2; “Instrucţiuni . . .” date subiecţilor, pag. 3; “Grila de corecţie”, pag. 5; “Motivarea rǎspunsurilor”, pag. 6; “Diagrama IQ” de evaluare, pag. 9)

PRECIZARIFiecare test conţine 40 itemi din care 9 itemi sunt perceptiv-spaţiali (imagistici), 10 itemi (în prima probǎ) sau 9 itemi (în a doua probǎ) sunt numerici, 21 itemi (în prima probǎ) sau 20 itemi (în a doua probǎ) sunt verbali, 2 itemi (în a doua probǎ) sunt combinaţi - numerico-verbali. Aşa cum aratǎ H.J.Eysenck, aceste tipuri diferite de

1

conţinut (itemi) implicǎ funcţii cognitive diferite în rezolvare: sǎ se deducǎ relaţii , sǎ se compare o varietate de cuvinte, numere, forme spaţiale, sǎ se observe (detecteze) similaritǎţi şi diferenţieri, sǎ se deducǎ regulile dupǎ care au fost construiţi itemii respectivi etc.

Efectuarea fiecǎrei probe dureazǎ 30 minute, cu o pauzǎ între probe de 15 minute.

Este anexatǎ “Instrucţiunea” care sǎ dǎ subiectului.Ţinând seama de nivelul intelectual al subiecţilor (200 cercetǎtori dintr-un institut

de cercetǎri de chimie, cu formaţie de chimişti, fizicieni şi matematicieni, selectaţi aleatoriu, 26,5% peste 40 ani şi 69,1% femei), am ales cele douǎ teste de inteligenţǎ dintre cele cu grad ridicat de dificultate din setul de opt teste prezentate în 1970 de H.J. Eysenck (primul şi al doilea).

Procesarea statisticǎ a rezultatelor la aceste teste, ca şi la altele utilizate (de imaginaţie, chestionare, criterii de performanţǎ) s-a fǎcut dupǎ un program complex: medii, abateri standard, note standard, matricea intercorelaţiilor (r), analiza factorialǎ în componente principale şi metoda VARIMAX, coeficienţi normali şi standardizaţi (β) de regresie multiplǎ, coeficienţi de corelaţie multiplǎ (R) şi F – testarea semnificaţiei pentru R.

Pentru ca rezultatele la aceste teste de inteligenţǎ sǎ poatǎ fi comparate (şi în general procesate) cu diferite teste de creativitate şi chestionare, s-au folosit pe lângǎ I.Q. şi notele standard (T): x - M T = 10 ——— + 50

σS-a utilizat pentru evaluarea I.Q. şi a notelor standard (T) o diagramǎ proprie uşor

de manipulat.În paginile urmǎtoare se pot constata frecvenţa diferitelor scoruri (itemi corecţi

rezolvaţi), media scorurilor (14,48) şi abaterea standard (3,777). Evident, media notei standard (T) a fost 50.

Media scorurilor la subiecţii sub 40 ani a fost 15 (T=51,5 deci I.Q peste 110), la cei peste 40 ani: 12,87 (T=45,7 deci I.Q. sub 110). Dacǎ se comparǎ rezultatele la primii 25 subiecţi cu cele de la ultimii 25 subiecţi, situaţia este:

- primii 25 subiecţi - media T = 52,2 (σ = 9,74) - ultimii 25 subiecţi - media T = 39,2 (σ = 8,93), t = 5,07, p<0,01.

În general, datele obţinute la testele de inteligenţǎ au corelat semnificativ statistic cu Proba de Asociere Liberǎ a Numerelor (V. Ceauşu, 1981), cu Indicatorul global al testelor de imaginaţie creativǎ (E.P. Torrance, 1974), respectiv cu variabila flexibilitate şi indicatorul global ale testului “Gândind creativ în cuvinte”, variabila elaborare a testului “Gândind creativ în imagini” şi cu o variabilǎ de identificare a unui test propriu (“Desene incomplete” , Iosif, 1985). Deci, nu coreleazǎ cu fluenţǎ şi originalitate - care cer gândire divergentǎ spre deosebire de testele de inteligenţǎ care cer gândire convergentǎ. În contextul capacitǎţii creative, “Inteligenţa” a apǎrut, în metoda VARIMAX din analiza factorialǎ, doar ca “Factorul 6” (pondere 2,91%). Însǎ datele testului de inteligentǎ coreleazǎ semnificativ cu mobilitatea proceselor nervoase (chestionarul “101” – Ceauşu, 1981) şi cu criteriul profesional “realizarea ideilor originale” (exact fazele de judecare criticǎ a ideilor şi de valorificare a lor). (Pentru datele de detaliu, vezi Iosif, 1985).

2

INSTRUCŢIUNI LA TESTELE DE INTELIGENŢA

Aveţi de efectuat douǎ probe, cu o pauzǎ de 15 minute între cele douǎ probe. Fiecare

probǎ conţine 40 itemi (probleme). Aveţi timp limitat de rezolvare, respectiv 30 minute pentru

realizarea unei probe, aşa cǎ trebuie sǎ lucraţi cât mai repede posibil. Dacǎ la prima întâlnire

cu o problemǎ nu o puteţi rezolva imediat, nu stǎruiţi prea mult asupra ei deoarece aţi putea sǎ

fiţi orientat greşit în rezolvare pe de o parte şi sǎ pierdeţi timpul destinat altor probleme pe de

altǎ parte. În acest caz mai bine treceţi la urmǎtorul item (problemǎ). Este recomandabil sǎ treceţi

relativ uşor peste problemele unei probe şi, rǎmânând timp, puteţi reveni asupra problemelor mai

grele. Totuşi, nu treceţi mult prea uşor peste itemi, multe probleme pot fi gândite cu rǎbdare.

Evident, atunci când nu puteţi de loc sǎ rezolvaţi o problemǎ nu vǎ blocaţi pe ea şi treceţi mai

departe. Problemele fiecǎrei probe sunt de naturǎ foarte diferitǎ (litere, cifre, cuvinte, figuri) şi

ele devin mai dificile spre sfârşitul probei.

Oricine este capabil sǎ rezolve corect unii itemi, dar nimeni nu este capabil sǎ completeze

corect toţi itemii unei probe în cele 30 minute.

Rǎspunsul în fiecare problemǎ constǎ dintr-un singur:

numǎr, mai rar douǎ numere (de exemplu, 3 6 9 ? ; deci “12” pentru cǎ între cifrele date

sunt lipsǎ câte douǎ cifre în ordine crescǎtoare 4 5 şi 7 8 şi 10 11); sau

literǎ (de exemplu, C F I ? ; deci “M” pentru cǎ între literele date lipsesc câte douǎ

litere în ordine alfabeticǎ); sau

cuvânt (de exemplu, sǎ se scrie un cuvânt asemǎnǎtor cu altul prin ceea ce desemneazǎ ele:

grǎunte ? ; deci “bob”; sau sǎ se scrie în paranteza datǎ un cuvânt cu sens, de pildǎ, (“naţional”)

care apoi sǎ formeze un alt cuvânt cu literele din faţa parantezei - “inter”, deci “internaţional” şi

un alt cuvânt cu literele din spatele parantezei – “itate”, deci “naţionalitate”);

numǎrul unei figuri din cele la alegere care s-ar potrivi într-o structurǎ datǎ de figuri.

Deci, va trebui fie sǎ alegeţi rǎspunsul din diferite alternative care vi se dau, fie sǎ

gândiţi unul care se potriveşte logicii problemei date.

Nu existǎ întrebǎri încuietoare, dar ar trebui sǎ consideraţi întotdeauna mai multe cǎi de

abordare a problemei. Înainte de a începe efectuarea probelor sǎ vǎ asiguraţi cǎ aţi înţeles ce vi se

cere sǎ faceţi. E mai bine ca la început sǎ întrebaţi, sǎ vǎ clarificaţi sarcina decât sǎ greşiţi

rǎspunsurile la probe.

Scrieţi foarte citeţ rǎspunsul în spaţiul liber corespunzǎtor din foaia de rǎspuns.

ATENTIE !

La diferite probleme:

3

Numǎrul de linii ( - - ) sau de cǎsuţe goale ( ) la rǎspuns indicǎ câte cifre sau litere

trebuie completate pentru a da rǎspunsul cortect.

Numǎrul de puncte dintr-o parantezǎ (care cere un cuvânt cu sens pentru a forma

alte cuvinte cu ce este în faţǎ şi în spatele parantezei) trebuie luat în considerare pentru cǎ indicǎ

din câte litere este format cuvântul care trebuie gǎsit.

Înca o datǎ: asigiuraţi-vǎ ca aţi înţeles ce trebuie sǎ faceţi.

SUCCES

GRILA

de corecţie la cele douǎ teste de inteligenţǎ (Eysenck)

TEST I TEST II Nr.item

Rǎspuns Nr.item

Rǎspuns Nr.item

Rǎspuns Nr. item

Rǎspuns

1 14 21 6 1 24 21 16

4

2 birou 22 GALANT 2 3 22 2

3 14 13 23 calcul 3 hering 23 ghid

4 balenǎ 24 5 4 90 93 24 bob

5 COMET (Metoc)

25 SALOME (Maleso)

5 Apolo 25 786

6 minge, sferǎ

26 D 6 WASHINGTON (Gathwonnis)

26 H

7 CONTINET 27 2 7 carte 27 2

8 5 28 2 8 TRENA 28 somn

9 3 29 Cana 9 5 29 ARAC

10 32 30 ARMA 10 Z 30 1

11 5 31 3 11 39 31 2

12 18 30 32 1 12 4 32 2

13 Ţ 33 10 13 22 33 apǎ

14 aţǎ 34 New York

14 rac 34 52

15 arat barat 35 18 15 minge 35 6 S

16 6 36 E H 16 4 36 sex

17 78 37 BATE 17 13 37 sol

18 3 38 26 18 ceainic 38 inversat

19 ac 39 O 19 ACI 39 J

20 Oprescu (Persuco)

40 238 20 SPARROW (Powrars)

40 5436

MOTIVAREA RASPUNSURILOR la “Testul de inteligenţǎ” Eysenck.

TESTUL I

Item 1: 14 pentru cǎ seria de numere este din 3 în 3.Item 2: Birou pentru cǎ nu este destinat drept locuinţǎ. Item 3: 14 şi 13 pentru cǎ sunt douǎ serii de numere cu diferenţǎ de douǎ cifre (10, 12,

14 şi 7, 9, 11, 13).

5

Item 4: Balenǎ – singurul mamifer din cele menţionate.item 5: Comet – restul (Ford, Vanguard, Bentley şi Fiat) fiind constructori de maşini.Item 6: Minge sau sferǎ – cuvântul din mijloc desemneazǎ obiecte de acelaşi gen ca

cele laterale (bilǎ, minge, sferǎ, balon).Item 7: Continent – Intercontinent, Continetal.Item 8: 5 - aceeaşi figurǎ devine progresiv mai micǎ.Item 9: 3 - fiecare rând are trei feluri de figuri: romb, pǎtrat, cerc; în interiorul figurilor,

pe margini, sunt douǎ cruci, iar figura lipsǎ este pe margine, deci trebuie sǎ aibǎ cruce în interior.

Item 10: 32 – din prima cifrǎ înmulţitǎ cu a doua rezultǎ a treia etc. (1*2=2; 2*2=4; 4*2= 8; 4*8=32)

Item 11: 5 – latura groasǎ se succede în sens invers acelor de ceasornic; apoi celedouǎ liniuţe care întretaie o laturǎ şi punctul de acolo se succed în sensul acelor de ceasornic. A cincea figurǎ face excepţie.

Item 12: 18 şi 30 pentru cǎ numerele din rândul de sus se succed prin –1, +2, -3, +4; în rândul de jos: +1, -2, +3, -4.

Item 13: Ţ pentru cǎ e o diferenţǎ de 2, 3, 2, 3, 2 litere.Item 14: Aţǎ.Item 15: Arat, barat – sunt sinonime: sǎpat-arat; barat-anulat.Item 16: 6 pentru cǎ 2+4:2= 3; 5+7:2=6 etc.Item 17: 78 pentru cǎ toate celelalte numere sunt pǎtrate (3*3=9; 5*5=25 etc.).Item 18: 3 (lipseşte pǎtrat cu trei moaţe, nas plin şi un ochi plin, altul gol).Item 19: Ac (sac, act).Item 20: Oprescu – critic de artǎ (Byron, Vlahuţǎ, Coşbuc, Eminescu).Item 21: 6 – suma numerelor din capul sǎgeţilor mari (17+9+13) este egalǎ cu suma

cifrelor (10+15+14) din capul sǎgeţilor mici.Item 22: Galant – dupǎ exemplu primului rând, în al doilea rând - primul punct este

ultima literǎ din spatele parantezei; al doilea punct este prima literǎ din spatele parantezei; al treilea punct este litera din faţa parantezei.

Item 23: calcul sinonim cu cele douǎ (vezi calcul renal).Item 24: 5 – se comutǎ succesiv poziţia cercului şi pǎtratului de la baza figurii.Item 25: Solema (Maleso) nu este compozitor (restul: Mozart, Strauss, Verdi).Item 26: D – pe rând sunt diferenţe (adicǎ litere lipsǎ) de 2, 3, 4 litere; literele din ultima

coloanǎ sunt de fapt în faţa literelor din prima coloanǎ.Item 27: 2 – ce este în interior în prima figurǎ devine exterior în a doua figurǎ; ce este

exterior în prima figurǎ → interior în a doua cu modificarea poziţiei de 45 grade; bara de sus → jos.

Item 28: 2 – a doua figurǎ este modificarea poziţiei cu 45 grade a primei figuri şi ce a fost punctat devine gol şi invers.

Item 29: Cana – dupǎ exemplul primului rând: primele litere de la cana provin de laliterele din mijloc ale cuvântului din faţa parantezei, dar inversate; ultimile douǎ litere cana provin de la cuvântul din spatele parantezei – penultima şi antepenultima.

Item 30: Arma – sarma, armata.Item 31: 3 – primele douǎ figuri din rândul de sus şi de jos sunt cu unghiuri ascuţite;

ultima din rândul de sus (şi implicit din rândul de jos) sunt cu unghiuri drepte.Item 32: 1 – pe fiecare rând este un cap pǎtrat (deci aşa trebuie sǎ-l aibǎ figura lipsǎ); la

fel poziţia mâinilor, forma corpurilor şi picioarelor.Item 33: 10 pentru cǎ 7+9-5=11; 4+15-12=7; 13+8-11=10.Item 34: New York e singurul oraş din cele menţionate care nu este capitalǎ.

6

Item 35: 18 – este vorba de produsul cifrelor din exterior împǎrţit la 10 (5*8*3=120:10=12)

Item 36: E şi H – se începe cu literele din prima coloanǎ dar pe diagonalǎ şi o literǎ lipsǎ (A – B – C; D - E – F; F – G – H; C – D – E; E – F – G; H – I – J; J – K - L; G – H – I)

Item 37: Bate – Zbate- BaterieItem 38: 26 – se înmulteşte şi se scade cu doi, dar sunt douǎ serii (8*2-2=14; 14*2-

2=26; 26*2-2=50 ; 10*2-2=18; 18*2-2=34 etc.).Item 39: O – diferenţǎ (litere lipsǎ) de 2, 3, 5, 7, 11, 13 litere, adicǎ numere prime de

litere lipsǎ.Item 40: 238 – se începe cu 3 la puteri mereu crescânde şi se scade cu câte o cifrǎ

mereu crescândǎ: 31 –1=2; 32 –2=7; 33 –3=24; 34 –4=77; 35 –5=238.

TEST II

Item 1: 24 pentru cǎ se adaugǎ de fiecare datǎ 4.Item 2: 3 – grupele descresc de fiecare datǎ în fiecare direcţie.Item 3: Hering – singurul peşte printre mamifere.Item 4: 90, 93 (6+3=9; 9*2=18; 18+3=21; 21*2=42; 42+3=45; 45*2=90; 90+3=93)Item 5: Apolo – singurul zeu grec printre zei romani.Item 6: Washington (Atena, Moscova, Milano, Wigan).Item 7: Carte – cele din mijloc au acelaşi sens ca lateralele.Item 8: Trena (antrena – trenare).Item 9: 5 – figurile din rândul de jos sunt la fel ca cele din rândul de sus dar cu

inversarea negrului şi albului.Item 10: Z – litera D este a treia de la A; H este a patra de la D; M este a cincea de la

H; S este a şasea de la M; Z este a şaptea de la S.Item 11: 39 - (3*2-1=5; 5*2-2=8; 8*2-3=13; 13*2-4=22; 22*2-5=39).Item 12: 4 – figurile 1 şi 3 formeazǎ o pereche, la fel figurile 2 şi 5. Numai fig, 4 e

singularǎ.Item 13: 22 - (4*2-1=7; 6*2-2=10; 9*2-3=15; 13*2-4=22).Item 14: Rac - cirac, vrac, trac, arac, crac, irac, drac.Item 15: Minge - joc de minge; minge de golf.Item 16: 4 - dretunghi, cap, mustaţǎ, coadǎ.Item 17: 13 - 7+9=16; 5+16=21; 9+4=13.Item 18: ceainic - atenţie la ultimele douǎ litere de la fiecare cuvânt: op, ef, mn, rs,

lm - sunt în ordine alfabeticǎ, dar ic ?Item 19: aci - araci, acid.Item 20: Sparrow ( Powrars) - singura care nu e insulǎ (restul prin anagramare: Cuba,

Irlanda, Islanda).Item 21: 16 - numǎrul de sus se împarte la cel de jos dreapta, rezultatul se dubleazǎ

şi se dǎ jos stânga (84:12=7*2=14; 81:9=9*2=18; 88:11=8*2=16).Item 22: 2 pentru cǎ 1 şi 5 sunt identice; 3 şi 4 sunt identice.Item 23: Ghid - cifrele se referǎ la literele din alfabet: 6=f; 1=a; 3=c; 5=e.Item 24: Bob – sinonim cu celelalte douǎ.Item 25: 786 - numerele din cuvântul Scotland corespund convenţional literelor din

acest cuvânt. Apoi, numǎrul acestor litere creşte cu câte unul dupǎ fiecare cuvânt. Astfel, 453=AND, devine dupǎ LOTS 564, dupǎ LOAN 675 şi dupǎ AND 786.

Item 26: H - diferenţele de litere (lipsǎ) de 2, 4, 6, 8, 10, 12 se face când într-o

7

direcţie a alfabetului când în direcţia opusǎ (crescǎtor-descrescǎtor).Item 27: 2 - cercul exterior din prima figurǎ devine jumǎtate cerc în a doua figurǎ, iar

pǎtratul din interior devine deasupra semicercului şi gol în interior cu schimbarea poziţiei cu 45 grade.

Item 28: somn - prima literǎ din cuvântul în parantezǎ este în alfabet dupǎ prima literǎ din faţa parantezei etc. - la primele douǎ litere; la ultimele douǎ litere – invers.

Item 29: Arac - darac, aracet.Item 30: 1 - fiecare cruce exterioarǎ dreptunghiului conteazǎ ca “+”, iar din interior ca

“-“ şi se calculeazǎ din dreapta spre stânga pe rând: 4-2=2; -3+1=-2; 3-1=2, deci figura 1 de jos.

Item 31: 2 - este singura care are unghiuri ascuţite.Item 32: 2 - fiecare rând sau coloanǎ totalizeazǎ 30, deci 12+16+2=30 sau

17+11+2=30Item 33: Apǎ - curaj-olandez; frunzǎ-francezǎ; ceaţǎ-englezǎ, orez-chinez.Item 34: 52 - în figura doi, numerele sunt jumǎtate din cele din prima figurǎ; în figura

trei, numerele sunt duble celor din prima figurǎ: 32:2=16 32*2=64 48:2=24 48*2=96 26:2=13 26*2=52

Item 35: 6, S - numerele cresc cu 1; literele cresc, de la litera precedentǎ, cu atâtea litere cu cât indicǎ numǎrul de deasupra.

Item 36: sex - concupiscenţǎ este apetitul sexual.Item 37: sol - sinonim cu celelalte douǎ.Item 38: inversat - un palimsest este un înscris original care a fost şters pentru a fi

folosit din nou. Un palindrom este un cuvânt sau o frazǎ scrisǎ care se scrie la fel şi când este scrisǎ invers, de exemplu OTTO. Deci, palimsest – şterge, palindrom – inversat.

Item 39: J - intervalul lipsǎ între litere este de 2,4,6,8. Sau poziţia celor cinci litere înalfabet este: 2, 5, 10, 17, 26, iar aceste numere corespund primelor cifre 1, 2, 3, 4, 5 dar la pǎtrat şi plus 1: 11 +1=2; 22 +1=5; 32 +1=10; 42 +1=17; 52 +1=26.

Item 40: 5436 - sunt douǎ serii alternative. Pentru prima serie: numǎrul se ridicǎ lapǎtrat şi se scade numǎrul imediat urmǎtor: 72=49-9=40; 402=1600-74=1526. Pentru a doua serie: numǎrul se ridicǎ la pǎtrat şi se scade numǎrul imediat anterior: 92 =81-7=74; 742=5476-40=5436.

8

Diagrama IQ (Iosif 1982-1988, adaptatǎ dupa Eysenck, 1970)

pentru evaluarea I.Q. şi a notelor standard (T) din scoruri (itemi corect rezolvaţi) la un lot de 200 cercetǎtori într-un institut de chimie (de formaţie chimişti, fizicieni şi matematicieni).

9

I.Q. T 78,8

135 76,1

73,4 .

130 70,7

67,9 .

125 65,2

62,5

120 59,8

57,0

115 54,3

51,6

110 48,8

46,1

105 43,4

40,6

100 37,9

35,2

95 32, 4

29,7

90 27,0

24,2

85 21,5

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Scoruri (itemi rezolvaţi corect)