Studiu Piata Farmaceutica

8/10/2019 Studiu Piata Farmaceutica

1/62

Cuprins

Studiul pietei produselor farmaceutice in Republica Moldova

1. Descrierea farmaciei Anenii-Noi........................2

2. Situatia actuala pe piata produselor farmaceutice.......................

. Situatia pe piata depo!itelor farmaceutice si producatorilor auto"toni.......................................#

$. Rolul farmaciilor comunitare din %&rile 'niunii (uropene....1

). *mplementarea S*R+ in companiile din RM..............................................................................1,. otentialul pietei farmaceutice...........................1/

#. o!itia farmaciei pe piata...........................21

,. *mportanta mar0etinului farmaceutic.......................................................................................22

/. Situatia actuala pe piata serviciilor medicale private.................................................................2)

onclu!ii si recomandari...............................................................................................................$

3ibliorafie....................................................................................................................................$)

Ane4e5 entrul medicilor de familie.............................................................................................$#

Ane4e5 *nstitutii medicale farmaceutice contractate de catre NAM...........................................$/

Ane4e5 6ista medicamentelor compensate din fondurile asiurarii obliatorii de asistenta

medicala.........................................................................................................................................)$

1


2/62

1. Descrierea farmaciei Anenii-Noi

Farmnacia Anenii-Noi S.A.isi are sediu si adresa 7uridica in r-nul Anenii Noi8 str. Suvorov

$#. Societeatea pe actiuni +armacia Anenii-Noi8 care la moment dispune de trei filiale8 doreste

sa-si e4tinda reteaua de distibutie si sa-si mareasca cota pietei in r-nul Anenii Noi. 6a !iua de a!i8

avind 1# ana7ati8 societatea considera ca isi va mari numarul acestora pina la 2) pina la finele

lui 29128 datorita faptului ca se vor mai desc"ide inca trei-patru filiale.

Mai mult decit atit8 in ba!a studiului de piata despre produsele farmaceutice si a unui plan de

mar0etin8 care vor fi elaborate de catre compania noastra de consultanta8 consideram ca clientul

va putea elabora o strateie pe termen lun8 care va duce la ma7orarea vin!arior cu $9:-)9:

timp de un an si la recunoasterea brandului pe piata la nivel de raion8 suburbii si comune.

;otodata8 si-a e4primat interesul in solicitarea de e4primare de interes8 ca are nevoie de o

restructuri!are8 care poate fi initiata prin familiari!area si partial implementarea sitemelor

internationale de contabilitate si raportare financiara


3/62


4/62

Sursa5 HMIS'R* D( R(DR(SAR( A S*;'AJ*(* CN D@M(N*'6 M(D*AM(N;'6'*8dr."ab. prof. univ. Kictor L*AKC*8 >ef catedr& farmacoloie >i farmacoloie clinic& a 'SM+Nicolae ;estemi%anu8 specialist principal al MS

onform unor surse din rndurile farmaci>tilor8 ?n pre!ent ?n R. Moldova se desf&>oar& oadev&rat& vn&toare care urm&re>te eliminarea micilor farmacii care nu doresc s& fac& parte dinre%ele. Cn aceast& vn&toare sunt antrena%i >i repre!entan%i ai oranelor de control8 >i func%ionari aistatului. Avem semnale din capital&8 dintr-o localitate din suburbia municipiului8 dar >i din unelecentre raionale. De cnd au fost nevoi%i s& reevalue!e pre%urile la medicamente8 afacerea micilorantreprenori a fost enorm afectata. +armaciile din re%ele nu au suferit mari pierderi8 deoarece >idepo!itele sunt tot ale lor8 astfel c& au avut posibilitatea s& ?>i ?ntoarc& marfa. E*n re!ultatul anali!ei de catre Aentia Medicamentului a evolutiei preturilor la medicamente indiverse aspecte8 sunt supuse monitori!arii preturile la medicamente8 atit cele cu amanuntul8 cit si

preturile cu ridicata.Anali!a preturilor in dinamica pe parcursul ultimilor sase ani denota o ma7orare a acestora8 care a

atins in anul 299 indicatorul ma4im de 28#$:8 cu aplicarea ta4ei pe valoare adauata lamedicamente de ,:. *n urmatorii doi ani acest indicator a avut valoarea de 8# si respectiv $8,)8iar in anul 299/ s-a atestat o ma7orare a preturilor la medicamente cu 1)8/$:.*n anul 2919 preturile la medicamente au avut tendinta de scadere8 comparativ cu anul precedent.e parcursul lunilor iunie-septembrie8 preturile la medicamente au fost in descrestere8 insama7orarea preturilor inreistrata la inceputul anului


5/62

@data cu implementarea Reulamentului cu privire la modul de aprobare si inreistrare apreturilor de producator la medicamente8 Aentia Medicamentului va elibera autori!atii deimport doar pentru produsele inreistrate in ataloul national de preturi8 ce va permitestabili!area si diminuarea preturilor la medicamente.$E(stim&rile recente demonstrea!&8 c& pre%ul la unele medicamente ?n Republica Moldova este de2- ori mai mare dect ?n %&rile din reiune.

Cn Republica Moldova activea!& circa /99 de farmacii8 dintre care 2$9 sunt ?n sectorul rural.rodusele farmaceutice auto"tone de%in o cot& de pia%& de circa 19:.6a moment in Republica Moldova e4ista in 7ur de $ denumiri de medicamente incluse in

Nomenclatorul de Stat si 19#/ de medicamente


6/62

onderea num&rului de medicamente ?nreistrate ?n Republica Moldova dup& codul A;S


7/62

3. Situatia pe piata depozitelor farmaceuticesi producatorilor autohtoni

roduc%ia farmaceutic& auto"ton&8 reali!at& de 2) de produc&tori8 a ?nreistrat8 anul trecut8 119/de denumiri de medicamente sau apro4imativ 19: din num&rul total de medicamente autori!ate.

este /9: dintre medicamente s?nt importate8 o parte dintre acestea fiind inaccesibile pentruma7oritatea popula%iei. De asemenea8 )-19: din produsele farmaceutice din %ar& s?nt preparateenerice i numai 1/-29 de denumiri de medicamente8 propuse de savan%ii %&rii8 s?ntauto"tone oriinale8 ?nreistrate8 av?nd ac%iuni antivirale8 antiinflamatorii8 anti"ipotensive8anticonestive8 antiseptice etc. u reret8 nu toate acestea se produc la noi.#ECn aceast& situa%ie8 lipsa de medicamente esen%iale este compensat& prin import costisitor8 prinmedicamente scumpe8 pu%in accesibile popula%iei. *mport&m ?n pre!ent medicamente din #9 de%&ri8 de la $ firme >i companii.e piata sunt medicamente a #9 tari producatoare8 de e4emplu5ArentinaAustria

Slovenia*ndia*sraelRusia;urciaLermania+rantaS'AMarea 3ritanie'crainaRepublica Moldova

Romniaanada

;urciaKietnamDanemarca+inlandaipruaponiaroatia(iptoreea(stonia.

*n enere8 mentinerea preturilor mari la medicamente in tara noastra este dictata de numarul preamare de aenti economici care se ocupa de importul si distribuirea medicamentelor. *n pre!ent8sint inreistrati cam #9 de importatori de produse farmaceutice8 fiecare cu depo!itul lui. e cind8

pentru o tara mica8 cum e Republica Moldova8 c"iar si 19 depo!ite se dovedesc a fi prea multe.De pilda8 unele tari8 ca a noastra dupa teritoriu8 dispun doar de 2 depo!ite8 dar si acestea doar

pentru a crea atmosfera de concurenta. Numarul mic de depo!ite creea!a premise pentrumicsorarea preturilor la medicamente. u cit rula7ul de produse farmaceutice in depo!ite e maimare8 cu atit preturile sunt mai mici.(ste bine cunoscut c& nici o %ar& din lume nu produce tot ansamblul de medicamente8 ?n acela>i

timp8 orice %ar& tinde s&->i de!volte propria industrie farmaceutic&8 av?nd la ba!& urm&toarelera%iuni5- arantarea asiur&rii popula%iei cu medicamente de prim& necesitateB- crearea de noi locuri de munc&B- ameliorarea economiei %&rii8 deoarece industria farmaceutic& din toat& lumea este una dintrecele mai rentabile.*ndustria farmaceutic& modern& se ba!ea!& pe un volum considerabil de cercet&ri >tiin%ificefundamentale8 utili!?nd ?n arsenalul s&u sinte!a c"imic&8 metode biote"noloice8 inineriaenetic& >i altele. Din aceste considerente8 companiile produc&toare de medicamente investesccirca 29-2): din volumul de reali!are ?n de!voltarea sinte!ei8 pentru efectuarea evalu&rilor

preclinice >i clinice8 perfec%ionarea te"noloiilor >i implementarea noilor metode de control al

calit&%ii.plementare.

7


8/62


9/62

Sursa5 H3'6(;*N'6 AAD(M*(* D( O;**NJ( A M@6D@K(* O;**NJ( M(D*A6(8 R(K*S;I O;**NJ*+*@-RA;*I8 1


10/62

onderea num&rului de medicamente autori!ate de c&tre produc&torii locali

Sursa5 H3'6(;*N'6 AAD(M*(* D( O;**NJ( A M@6D@K(* O;**NJ( M(D*A6(8 R(K*S;I O;**NJ*+*@-RA;*I8 1i de ranul num&rului medicamentelor fabricate de produc&toriilocali8 cu aplicarea aloritmului utilit&%ii elaborat de unul dintre autorii pre!entului articol8 s-astabilit c& pentru primele ) rupe de boli8 corelarea ranurilor este satisf&c&toare8 iar ?n ca!ulcorel&rii ?ntreului sortiment de medicamente cu rupele celor mai r&spndite boli8 radul deutilitate este nesatisf&c&tor8 fapt ce vorbe>te despre necesitatea unei orient&ri mai bune a

produc&torilor locali la necesit&%ile sistemului de s&n&tate al Republicii Moldova.*ndustria farmaceutic& na%ional& se caracteri!ea!& printr-o dinamic& po!itiv& din punctul devedere al volumului produc%iei.

10


11/62

Dinamica pie%ei medicamentelor fabricate ?n Republica Moldova

Sursa5 H3'6(;*N'6 AAD(M*(* D( O;**NJ( A M@6D@K(* O;**NJ( M(D*A6(8 R(K*S;I O;**NJ*+*@-RA;*I8 1tere a volumului produc%ieimedicamentoase cu 298 $:8 tempoul mediu anual de e4ceden%& alc&tuind /8:. ;rebuie ?ns&men%ionat faptul c& ?n a. 299/ se atest& o sc&dere a volumului produc%iei cu ,8:.

*nfluen%a drastic& >i multiaspectual& a cri!ei economice a afectat rav vn!&rile medicamentelorfabricate ?n %ar& att pe pia%a intern& ct >i e4tern&. Kolumul vn!&rilor interne a sc&!ut ?n a. 299/fa%& de 299, cu )8#:8 iar volumul e4portului F cu 1,81:. Din num&rul total al produc&torilorde medicamente8 pe parcursul a. 299/8 doar ) >i-au e4portat produc%ia sa ?nreistrat& ?n 11 %&rii Romnia=. Cn aceste %&ri8 produc&torii din Republica Moldova au?nreistrat 1 denumiri de medicamente.Cn re!ultatul investi&rii produc&torilor de medicamente au fost eviden%ia%i urm&torii factori ce aucondi%ionat mic>orarea vn!&rilor ?n a. 299/ comparativ cu a. 299,5 neac"it&rile cronice8 att din partea consumatorilor i adistribuitorilor anrosi>ti din %ar&8 ct >i a celor str&iniB necesitatea suspend&rii temporare sau totale a producerii unor medicamente din diverse motive


12/62

n Porumbeni a fost construit un GMP

Cn pre!ent8 ?n R. Moldova din cele 2) de ?ntreprinderi care produc medicamente doar ctevai a dat ?ntreprinderea ?n e4ploatare pe / ianuarie8 2911.Cntreprinderea se afl& ?ntr-o !on& ecoloic&8 ocup& peste )99 metri p&tra%i >i corespunde tuturorcerin%elor LM.Kolumul total al investi%iilor se ridic& la 128# mln de euro8 iar capacitatea de producere a noii?ntreprinderi constituie )) mln de cutii pe an.ompania +armaprim activea!& din anul 1///. n& nu demult8 compania producea peste /9de preparate medicamentoase din diferite rupuri farmacoterapeutice sub form& de supo!itoare8eluri8 creme si unuente. Acum sortimentul va fi completat cu tablete >i capsule.Cn pre!ent8 produc%ia +armaprim8 ?n afar& de Moldova8 este pre!ent& pe pie%ele farmaceuticedin A!erbaid7an8 3elarus8 a!a0"stan8 Rusia >i '!be0istan. Cn perspectiv&8 conducerea

?ntreprinderii planific& s& se e4tind& pe pie%ele din 3ularia8 Romnia8 Kietnam >i *ndone!ia.Kolumul vn!&rilor ompaniei +armaprim ?n ultimii trei ani a crescut8 ?n mediu8 cu 1$$8/ lasut& anual.Astfel8 pe pia%a intern&8 ?n anul 299,8 vn!&rile au constituit 8) mln lei8 ?n anul 299/ F )#8mln lei8 ?n anul 2919 F /8$ mln lei. (4portul companiei a ?nsumat8 ?n anul 299,8 )82 mln lei8 ?nanul 299/ F $9 mln lei8 ?n anul 2919 F /8$ mln lei.Cn pre!ent8 ?n cadrul companiei activea!& 1 de persoane8 dintre care 2) lucrea!& peste "otare.Krsta medie a ana7a%ilor este de 8) ani. 19E

12
http://mybusiness.md/tag/gmp/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/gmp/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/gmp/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/farmaprim/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/gmp/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/farmaprim/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/farmaprim/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/farmaprim/lang/ro/http://mybusiness.md/images/GMPhttp://mybusiness.md/tag/gmp/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/gmp/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/farmaprim/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/gmp/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/farmaprim/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/farmaprim/lang/ro/http://mybusiness.md/tag/farmaprim/lang/ro/


13/62

. !olul farmaciilor comunitare din "#rile $niunii %uropene

+armaciile comunitare din %&rile 'niunii (uropene acord& o am& lar& de serviciiprofesionale vi!itatorilor s&i. M&surarea tensiunii arteriale >i stabilirea nivelului colesterolului >iluco!ei ?n sne sunt lucruri de rutin& ?n farmaciile din multe %&ri8 de>i motiva%ia proprietarilorde farmacii de a presta servicii de acest en este divers&. (le pot fi planificate drept m&suri ce

vor asiura pe viitor re!ultate optime ale terapiei medicamentoase ?n ca!ul ?n care ?>i vor sus%inestrateiile >i obiectivele politicii de s&n&tate. e de alta parte8 astfel de servicii pot fi oferite dreptactivit&%i de promovare8 >i respectiv8 de cre>tere a vn!&rilor farmaciei f&r& o ba!& evident& >if&r& interarea ?n alte servicii de s&n&tate. orect planificate >i interate ?n sistemul de s&n&tate8aceste servicii pot a7uta oamenii s&->i men%in& s&n&tatea8 fiind con>tien%i de efectelemedicamentelor pe care le administrea!&. Studiile au demonstrat c& oamenii accept& s& utili!e!eaceste servicii dac& sunt oferite de farmaci>ti 11E. De>i farmaci>tii comunitari din (uropa suntimplica%i ?n prestarea unui spectru lar de servicii de asisten%& primar&8 nu e4ist& o politic& strict&care ar delimita serviciile pe care pot sau sunt oblia%i s& le ofere farmaci>tii.Multe servicii sunt prestate ratis8 dar tot mai frecvent se ?ntlne>te remunerarea unor tipuri deservicii.

n Suedia8 conceptul de ?nri7iri farmaceutice se implementea!& de la ?nceputul anilor T/9.@rani!a%ia farmaceutic& na%ional& F Apote0et8 ini%ial8 a pus accentul pe promovarea s&n&t&%ii >iutili!area medicamentelor @;. 'lterior8 ?n 299$ a fost elaborat& ba!a de date na%ional& privind

problemele terapiei medicamentoase8 ceea ce a facilitat punerea ?n practic& a serviciului derevedere a terapiei medicamentoase 12E. Cn 299 a fost creat reistrul na%ional de eviden%& amedicamentelor eliberate pacien%ilor8 care a permis farmaciilor comunitare s& preste!e serviciiavansate ?n vederea solu%ion&rii problemelor terapiei medicamentoase ale pacien%ilor.

n Danemarca8 ?nri7irile farmaceutice au fost incluse ?n standardele profesionale ?n 1//). Darserviciile farmaceutice profesionale nu au fost suficient de!voltate din cau!a leisla%iei dure ?nceea ce prive>te confiden%ialitatea datelor pacien%ilor 1E. Au fost reali!ate mai multe proiecte

na%ionale vi!avi de manaementul astmului bron>ic >i mirenei ?n farmacie 1$E.Cn toate farmaciile din Danemarca iadministrarea reistrelor individuale de rambursare. Multe farmacii ofer& servicii de m&surare aluco!ei >i a colesterolului ?n sne8 a tensiunii arteriale8 precum >i consulta%ii vi!avi de te"nicain"al&rii medicamentelor-aerosoluri 1)E.

n Olanda8 unde farmaciile sunt mari >i /): din pacien%i sunt vi!itatori permanen%i8 sistemulautomati!at de suprave"ere a medica%iei a fost implementat ?nc& ?n aniiT,9. Aici >i farmaci>tii8>i medicii discut& problemele de farmacoterapie lunar. +armaciile comunitare din @landa8 ?nmarea ma7oritate8 prestea!& servicii farmaceutice profesionale. Astfel8 au fost implementate

proiecte speciale privind manaementul astmului >i diabetului. Serviciile farmaceutice sunt

remunerate ?n ba!a contractelor ?ntre farmacii >i companiile de asiur&ri 1E.n Finlanda8 farmaci>tii sunt oblia%i prin leisla%ie s& ofere consulta%ii terapeutice?ncepnd cu anul 1/,. Dup& anul 29998 s-a ?mbun&t&%it considerabil calitatea consulta%iilor ?nfarmaciile comunitare8 datorit& proiectelor de lun&-durat& care s-au aplicat ?n aceast& %ar&5Cntreab& despre medicamentele tale


14/62

irca $9: din farmacii au fost acreditate pentru serviciul de revedere a medica%iei8 iar 2): dinfarmacii prestea!& o varietate de servicii consolidate8 prevalnd prin frecven%& administrareametadonei >i a7utorul ?n renun%area la fumat 29E. +armaci>tii au fost ?nvesti%i cu dreptul8 ca >iasistentele medicale8 s& prescrie unele cateorii de medicamente 21E.Serviciile farmaceutice profesionale au fost implementate n Germania ?nc& de la ?nceputulanilor T/98 ?n special8 de 'niunea +ederal& a Asocia%iilor de +armaci>ti iai medicilor au semnat un contract-cadru care prevede remunerarea pentru prestarea serviciilorfarmaceutice >i cooperarea ?ntre medici >i farmaciile comunitare. Marea ma7oritate a farmaciilora aderat la acest acord >i implementea!& noile servicii farmaceutice8 printre care >i

proramul de consiliere a pacien%ilor cu diabet 22E.Cn unele %&ri8 cum ar fi Spania8 leisla%ia prevede prestarea ?nri7irilor farmaceutice caoblia%iune de ba!& a farmaci>tilor. Aceasta situa%ie se datorea!& e4isten%ei unui num&r suficientde savan%i >i a revistei na%ionale ?n domeniul ?nri7irilor farmaceutice. Astfel8 ?n 2991 ?n Spania8a avut loc o ?ntrunire8 numit& onsensus de la Lranada care a abordat conceptul de ?nri7irifarmaceutice prin prisma problemelor de terapie medicamentoas&8 care8 ulterior a fost acceptat de

mai multe orani!a%ii >i sus%inut& de mai mul%i cercet&tori din domeniul ?nri7irilorfarmaceutice. Cn Spania e4ist& multe farmacii mici i a colesterolului ?n sne8 a reut&%iicorporale >i a nivelului tensiunii arteriale. Mai pu%in se ?ntlnesc servicii de aprovi!ionare cumetadon& sau sc"eme de administrare suprave"eat& 2E.

n Portugalia implementarea practic& a conceptului de ?nri7iri farmaceutice are loc prinintermediul abord&rii interate. Cn acest sens8 ?n 1///8 Asocia%ia +armaci>tilor din ortualiai instrumentele ic8diabetului >i "ipertensiunii arteriale. 'lterior8 prorame ?n cau!& au stat la ba!aelabor&rii"idurilor >i protocoalelor (uro"arm +orumului privind manaementul bolilornetransmisibile5 Modelul manaementului "ipertensiunii ?n farmacie8 roramul "armaDiaU8Servicii pentru tratamentul astmului ?n farmacie 2$E. Din 299$8 pentru prestarea unor servicii deacest en8 farmaci>tii sunt remunera%i din contul statului 2)E. De asemenea8 ma7oritateafarmaciilor prestea!& diverse servicii de screenin8 de recep%ionare a medicamentelor neutili!ate8desubstitu%ie a metadonei8 etc. 2E.

n Belgia8 de>i prestarea serviciilor profesionale constituie o oblia%iune stipulat& ?n actenormative8 dar implementarea pe lar a acestor prevederi este ?mpiedicat& de faptul c& farmaciilesunt mici >i8 de obicei8 ?n ele activea!& numai un sinur farmacist 2#E.

n Elveia8 a avut loc o restructurare semnificativ& a sistemului farmaceutic8 prin careremunerarea farmaci>tilor se efectuea!& ?n dependen%& de serviciile prestate8 nivelul deprofesionalism >i sistemul de asiurare a calit&%ii8 etc. 2,E.n S!e4ist& o e4perien%& de circa 29 de ani ?n transferarea prescrip%iilor de la medic lafarmacist8 ?n ca!ul ?n care re%etele se repet&. Astfel8 re%etele care se repet& sunt eliberate defarmacist8 f&r& ca pacientul s& mai revin& la medic. (liberarea se face pe ba!a protocoalelor de

prescriere8 care sunt valabile timp de ma4imum doi ani >i aplicarea lor corect& de c&tre farmacisteste monitori!at& de medic >i de inspec%ia sanitar& local&. Avanta7ele sistemului s-au dovedit a fi5diminuarea riscului de reac%ii adverse >i interac%iuni medicamentoaseB economia de timp pentru

pacient >i pentru medicul de familieB reducerea costurilor asisten%ei medicale 2/E.onceptul de ?nri7iri farmaceutice este implementat ?n S'A printr-un serviciu sau un rup de

servicii aparte8 prestat de farmaci>tii americani ?n cadrul proramului de asiur&ri ?n medicin&MedicareVMedicaid8 >i anume8 Manaementul ;erapiei Medicamentoase


15/62

utili!area ra%ional& a medicamentelor8 ?mbun&t&%irea aderen%ei la tratament8 reducerea riscurilorde reac%ii adverse >i reducerea necesit&%ii serviciilor medicale costisitoare. (lementele de ba!&ale acestui serviciu sunt5 revederea terapiei medicamentoase8 profilul personal al medica%iei8

planul de tratament8 interven%ia >iGsau recomandarea8 documentarea >i monitori!area ulterioar&.Aceste componente fundamentale asiur& mecanismul de atinere a scopului principal al M;M Fsolu%ionarea problemelor terapeutice specifice ale pacientului >i colaborarea cu al%i speciali>ti ?n

s&n&tate 9E.+armaci>tii din S'A ofer& consulta%ii pacien%ilor privind medicamentele @;8 terapii alternative>i aditive alimentare8 precum >i ?n ceea ce vi!ea!& efectele medicamentoase adverse8interac%iunile medicament-medicament >i medicament-aliment sau vi!avi de problemele leatede costul medicamentelor. 'n num&r tot mai mare de farmacii comunitare prestea!& servicii descreenin al nivelului de colesterol sau al tensiunii arteriale8 ofer& prorame educa%ionale pentru

bolnavii cu diabet >i prorame de imuni!are. De e4emplu8 farmaci>tii ?n multe stateadministrea!& vaccinurile antiripale.@ alt& func%ie important& a farmaci>tilor din S'A este cea informa%ional&. Avnd ?n vederenum&rul impun&tor de medicamente noi8 ?nreistrate de +DA ?n fiecare an8 precum >i noileindica%ii ale medicamentelor e4istente8 farmacistul repre!int& >i o surs& de informare e4celent&

att pentru pacien%i8 ct >i pentru medici ?n ceea ce prive>te eficien%a >i inofensivitateamedicamentelor. +armaci>tii ?n S'A sunt foarte bine instrui%i ?n vederea evalu&rii studiilorclinice8 pentru a aprecia veridicitatea informa%iei despre medicamente pre!entate de produc&tori8

precum >i cea accesibil& ?n *nternet 1E.

Cn practica interna%ional& sunt cunoscute mai multe metode de relementare a pre%urilor lamedicamente8 printre care s-ar putea de men%ionat5 i= ?nreistrarea pre%urilor de produc&torB ii=aplicarea adaosului comercial diferen%iatB iii= neocieri de pre%uri ?n func%ie de volumul convenit

pentru contractareB iv= liste de medicamente rambursateGcompensate8 pre%urile c&rora suntstabilite ?n compara%ie cu pre%urile din diferite %&ri de referin%&B v= relementarea pre%urilor lamedicamentele noi sau cele costisitoareB vi= ?n"e%area de pre%uri la medicamentele vec"i etc.Studiile denot& c& cel mai frecvent8 relement&rile de pre%uri se orientea!& spre produselefarmaceutice eliberate conform prescrip%iilor medicale sau listei medicamentelor esen%iale.u toate acestea8 ?nreistrarea pre%urilor de produc&tor care a fost acceptat& de RepublicaMoldova8 este o practic& folosit& de multe %&ri din lume. *ar8 ?n luarea deci!iei de aprobare a

pre%ului de produc&tor de %&rile care au acceptat practica de ?nreistrare a pre%urilor deproduc&tor8 sunt folosite diferite criterii de referin%&.Austria a folosit pre%ul ma4im 7ustificat de situa%ia economic& a %&rii dup& consultarea cuomisia de re%uri. Din anul 1///8 ?n re!ultatul modific&rii actelor normative8 MinisterulS&n&t&%ii fi4ea!& pre%ul8 doar la medicamentele cu pre%uri e4cesive.Lrecia fi4ea!& pre%ul pentru medicamentele de import8 fiind comparate cu cele mai 7oase pre%uri

din 'niunea (uropean&.ele mai recente modific&ri efectuate ?n actele normative ale Romniei prev&d procedura deavi!are a pre%urilor de produc&tor8 ?n ba!a compar&rii pre%ului cu cel mai mic sau cel mult ealcu media a trei celor mai mici pre%uri al aceluia>i medicament din %&rile incluse ?n lista %&rilor dereferin%&8 prev&!ut& de Normele privind modul de calcul al pre%urilor la medicamentele de u!uman. ractic8 cadrul leislativ privind relementarea pre%urilor la medicamente ?n Romniaeste ?n continu& a7ustare. Subiectul de avi!are al pre%ului de produc&tor8 att pentru produc&toriilocali8 c?t >i pentru produc&torii din str&in&tate a fost abordat ?nc& prin 2992. rin ordinulMinisterului S&n&t&%ii >i +amiliei din Romnia nr.12 din 2992 au fost aprobate Normele privindmodul de calcul al pre%urilor de medicamente de u! uman. Acela>i ordin prevedea limita ma4im&de : al adaosului comercial. M&rimea adaosului comercial nu a fost unic pentru toate

produsele8 dar se reparti!a ?n func%ie de nivelul valoric8 al pre%ului cu ridicata8 intervaluladmisibil pentru depo!itele farmaceutice8 fiind de $-/: >i intervalul pentru farmacii a fost de la


16/62

1$ la :. 'lterior8 ordinul nr.12 din 2992 a fost a7ustat8 fiind emis @rdinul MinisteruluiS&n&t&%ii ublice din Romnia nr.#) din 299/ prin care se aprob& metodoloia compar&rii

pre%urilor propuse de produc&tor pentru Romnia cu pre%urile de referin%&. @rdinul din 299/men%ine ?n continuare modalitatea de stabilire a nivelului adaosului comercial pentru farmacii >i

pentru depo!itele farmaceutice. Adaosul comercial ma4im se stabile>te %inndu-se cont de $nivele valorice a pre%ului de produc&tor la medicamente. onderea adaosului comercial descre>te

?n raport cu cre>terea nivelului valoric a pre%ului cu ridicata. re%ul de produc&tor avi!at >i pre%ulma4im cu adaosul comercial se ?nreistrau ?n ataloul Na%ional al pre%urilor medicamentelor deu! uman8 autori!ate de punere pe pia%&.Metodoloia de aplicare a adaosului comercial diferen%iat este aplicat& >i de alte %&ri. Dac&8 s&urm&rim recentele modific&ri ale normelor privind modul de calcul al pre urilor lamedicamentele de u! uman ?n Romnia8 ?n perioada anilor 299/-29198 observ&m c& criteriul deevaluare a pre%urilor de produc&tor s-a modificat8 verificndu-se mai multe variante. Cnversiunea publicat& ?n Monitorul @ficial al Romniei nr.2G2.**.299/8 pre%ul se compara cu celmai mic sau cel mult eal cu cel mai mic pre% al aceluia>i medicament din lista %&rilor dereferin%& aprobate prin ordin. 'lterior se public& noi modific&ri la ordinul de ba!& emis ?n 299/8

prin care articolul cu referire la pre%ul de comparare specifica c&8 compararea pre%ului se va face

?n raport cu cel mai mic sau cu media celor mai mici pre%uri ale aceluia>i medicament din %&rilede compara%ie. 'ltima variant& publicat& ?n Monitorul @ficial al Romniei nr.1#/G1/.***.2919reaprob& criteriul de evaluare a pre%ului de referin%&8 stabilit ?n versiunea publicat& ?n Monitorul@ficial al Romniei nr.2G2.**.299/. ;otodat&8 ordinul vi!ea!& subiectul stabilirii pre%ului dereferin%& la medicamentele enerice ?n raport cu medicamentul inovativ. Ambele ordine aleMinisterului S&n&t&%ii din Romnia specific& c& avi!area pre%ului de produc&tor se face la toatemedicamentele eliberate cu prescrip%ie medical& >i nu va cuprinde medicamentele @;.re%urile la medicamentele @; se stabilesc liber.

Din spa%iul S* cele mai recente modific&ri ale relement&rilor de formare a pre%urilor sunt?n +edera%ia Rus&. A7ust&rile cadrului leislativ ini%iate de Rusia sunt orientate spre fortificareacontrolului asupra pre%urilor de produc&tor la medicamentele esen%iale8 prin ?nreistrarea

pre%ului de produc&tor8 complementar la relementarea privind aprobarea >i ?nreistraream&rimii adaosului comercial din partea distribuitorilor >i farmaciilor.De asemenea8 evalu&rile @MS accentuea!& c& %&rile care au aplicat o simpl& abordare pentru?nreistrarea pre%ului de produc&tor8 f&r& a folosi >i al%i factori la neociere8 ca volumul devn!&ri sau consumul de produse8 ulterior8 s-au refu!at de aceast& modalitateCn acela>i timp8 ?n special ?n %&rile economic de!voltate8 politicile de control asupra pre%urilor seorientea!& tot mai mult spre ?nreistrarea pre%ului de referin%& pentru medicamentele incluse ?nlista medicamentelor rambursateGcompensate. *nstitu%iile abilitate de stat8 aprob& liste specialenumite ca liste po!itive de medicamente8 pentru rambursare de c&tre companiile de asiurare.

De asemenea8 difer& de la %ar& la %ar&8 lista institu%iilor participante ?n procesul de evaluare >i?nreistrare a pre%urilor8 observndu-se c& deci!ia final& ?n unele ca!uri apar%ine doarMinisterului S&n&t&%ii8 pe c?nd ?n alte %&ri deci!ia final& repre!int& re!ultatul evalu&rii pre%urilorde c&tre Ministerul S&n&t&%ii8 ?n comun cu Ministerul (conomiei sau cu omisii de re%uri sau3irou de ;arife etc.;otodat&8 este de men%ionat c& m&surile ?ndreptate spre sporirea accesibilit&%ii popula%iei lamedicamente nu se limitea!& doar la politicile de relementare a pre%urilor la medicamente8 darimpun o abordare comple4&8 fiind puse ?n discu%ie problemele de utili!are ra%ional& amedicamentelor8 prescrierea medicamentelor enerice8 m&rirea listelor de medicamenterambursateGcompensate de companiile de asiurare.(4tinderea listei de medicamente enerice prescrise >i eliberate pacien%ilor8 este un subiect

actual pentru sistemele de s&n&tate din mai multe %&ri. 6eisla%ia mai multor %&ri specific& separatmodalitatea de relementare a pre%urilor8 de includere ?n listele de rambursareGcompensare pentru


17/62

medicamentele enerice. De fapt8 particularit&%ile privind stabilirea pre%urilor pentrumedicamentele enerice specificate ?n leisla%ie8 condi%ionea!& m&rirea cotei parte a produselorfarmaceutice enerice. romovarea prescrierii medicamentelor enerice asiur& sporireaaccesului la medicamente de calitate8 eficiente >i la pre%uri 7oase. De e4emplu8 MinisterulS&n&t&%ii din Romnia ?n urma nenum&ratelor revi!uiri ale nomelor privind m&rimea de calcul al

pre%urilor la medicamentele de u! uman8 inclusiv pentru medicamentele enerice8 prin ultima

revi!uire a ordinului emis ?n 299/ a aprobat c& pre%ul la medicamentele enerice nu va dep&>i): din pre%ul medicamentului inovativ. 6eisla%ia din 3elia specific& c& costul lamedicamentele enerice trebuie s& fie cel pu%in cu 29: mai mic ?n compara%ie cu denumirileoriinale pentru a fi rambursate. Cn +ran%a8 pre%urile la medicamentele enerice trebuie s& fie cu9: mai 7oase ?n raport cu medicamentele oriinaleDiferite studii arat& c& aplicarea unui pre% de referin%& pentru medicamentul eneric ?n raport cumedicamentul oriinar a condus la o mic>orare a pre%urilor la medicamentele enerice. re>tereacotei medicamentelor enerice cu pre%uri semnificativ mai 7oase va determina cererea demedicamente8 at?t din partea institu%iilor medicale publice8 c?t >i din partea pacien%ilor >i vainfluen%a buetele sistemului de s&n&tate >i buetul familiei.["ttp5GGWWW.pas.mdE


18/62

&. 'mplementarea S'!F in companiile din !(

Aplicarea Standardelor *nterna%ionale de Raportare +inanciar& i mondial&. *mplementarea S*R+ va contribuila cre>terea atractivit&%ii investi%ionale a societ&%ilor din Moldova8 deoarece acestea din urm& voraplica acelea>i principii >i reuli ca >i multe alte companii din lume. Rapoartele financiare

enerate ?n ba!a S*R+ vor fi mai u>or de comparat >i anali!at. Societ&%ile ce vor aplica S*R+ voravea de c>tiat pe seama transparen%ei >i a credibilit&%ii rapoartelor financiare. Noua 6ee aontabilit&%ii nr. 11-XK* din 2#.9$.299# presupune utili!area obliatorie a S*R+ pentru unelecateorii de ?ntreprinderi i alte entit&%i carede%in o po!i%ie dominant& pe pia%& dep&>ind limitele a dou& din urm&toarele trei criterii pentruultimele dou& perioade consecutive de estiune precedente5- totalul veniturilor - 129 milioane de leiB- totalul bilan%ului contabil - 9 milioane de leiB- num&rul mediu scriptic al personalului ?n perioada de estiune - )99 de persoaneB

AA recomand& ac%ionarilor8 top-manaerilor >i altor p&r%i interesate din cadrul entit&%ilorpublice s& acorde ma4im& prioritate acestei reforme >i s& depun& eforturi comune sus%inute ?naccelerarea procesului de aplicare a S*R+8 pentru a se ?ncadra ?n termenul prev&!ut de leisla%ie.De asemenea8 AA suerea!& ca trecerea la S*R+ s& fie privit& de companii nu ca o cerin%& aleii8 ci8 ?n primul rnd8 ca un avanta7 competitiv. ompaniile care aplic& standardeleinterna%ionale de raportare sunt mai atractive pentru investitori deoarece folosesc un limba7 deraportare aplicat pe plan lobal8 care permite reflectarea la 7usta valoare >i cu mai mult&transparen%& a situa%iei financiare din cadrul ?ntreprinderii..;ran!i%ia la S*R+ %ine mai mult de companiile mari. Acest proces ar putea dura cam )-19 ani.De>i8 efectele nu se v&d la prima vedere8 ulterior8 manaerii companiei vor sim%i beneficiileimplement&rii acestor standarde.De asemenea companiile ce vor aplica S*R+ ar putea avea acces la surse de finan%are din afara R.Moldova. (ste recomandat companiilor din Moldova8 autorit&%ilor centrale >i asocia%iilor

profesionale s& studie!e toate aceste beneficii8 s& ->i asocie!e eforturile pentru a asiurarespectarea termenilor prev&!u%i de lee pentru aceast& reform&.entru implementarea S*R+ s?nt necesare resurse financiare pentru instruirea personalului8servicii de consultan%& >i pentru adaptarea softurilor contabile. De e4emplu8 ?n ca!ul unor

?ntreprinderi mari un buet pentru o astfel de tran!i%ie ar putea constitui circa 29-9 mii euro.2E


19/62

). *otentialul pietei farmaceutice

Cn lips& de bani pentru a elabora >i produce medicamente auto"tone8 ne ba!&m pe importuri.onform afirmarii savan%ilor pana ?n anul 2929 s-ar putea asiura 7um&tate din necesarul de

produse farmaceutice8 dac& s-ar investi cteva miliarde de lei.6a ora actual&8 pia%a Republicii Moldova este invadat& de medicamente de import8 care sunt8

deseori8 scumpe >i inaccesibile popula%iei. entru a sc"imba situa%ia8 un rup de cercet&tori de laAcademia de Otiin%e a Moldovei suerea!& autorit&%ilor s& in7ecte!e cteva miliarde de lei ?n?ntreprinderile auto"tone. Cnsa deocamdat& nu e4ista nici capacit&%ile >i nici resursele necesare.+iind o piata mica nu pre!entam inters pentru potentialii investitori. *ar sansele de recuperare ac"eltuielilor sunt mici.Cn Republica Moldova sunt ?nreistrate peste .999 de denumiri de medicamente8 dintre care1.19/ sau 1#: fiurea!& ca fiind produse de cele 2) de firme farmaceutice auto"tone. Asta nu?nseamn& ?ns& c& toate medicamentele respective se >i produc ?n %ara noastr&8 sus%in speciali>tii.Cn realitate8 peste /9: din produsele farmaceutice de pe pia%& sunt importate8 deseori la un pre%e4aerat. ;otodat&8 )-19: din leacurile produse ?n %ar& sunt preparate enerice >i doar 1/-29medicamente sunt cu adev&rat auto"tone8 fiind elaborate de savan%ii moldoveni. (ste vorba deremedii antivirale8 antiinflamatorii8 anti"ipotensive8 anticonestive8 antiseptice.Mai mult8 savan%ii de la Academia de Otiin%e a Moldovei a >i nu a7un s& fie produse la fabrici. entru a ?nlocui produsele de import scumpe8savan%ii propun de!voltarea industriei auto"tone8 care cu a7utorul unor investi%ii de ctevamiliarde de lei8 ar putea asiura pn& ?n anul 2929 producerea a $9-)9: din necesarul demedicamente vitale >i esen%iale."iar dac& ?n pre!ent ?n %ar& sunt ?nreistrate 2) de ?ntreprinderi produc&toare de medicamente8doar dou& au patru linii te"noloice de produc%ie atestate conform Reulilor de 3un& ractic& de+abrica%ie in&u.otrivit lui *on 3or!iac8 director eneral al +armaprimY8 pentru a lansa o ?ntreprindere modern&ce ar corespunde standardelor LM a fost nevoie de investi%ii de 128# milioane de euro ?n ultimiitrei ani. Lra%ie calit&%ii produc%iei8 anul trecut s-a dublat e4portul de medicamente8 iar ?n pre!ent

este principalul produc&tor >i e4portator din Republica Moldova.

S"!#D!$DE%E GMPReulile de 3un& ractic& de +abrica%ie i stabile>te cerin%e fa%& de personal8 spa%ii8 instala%ii8materiale8 documenta%ie8 procesele de producere. Cn aceea>i list& intr& controlul calit&%ii8condi%iile sanitare8 validarea proceselor te"noloice8 autoinspec%ii8 eviden%a reclama%iilor >i alteaspecte ce %in de producerea industrial& a medicamentelor.

Cn ultimii !ece ani consumul de medicamente ?n Republica Moldova a crescut de aproape trei ori>i a a7uns ?n 2919 la circa 2 de dolari pe cap de locuitor.

"iar >i a>a8 consumul de medicamente pe cap de locuitor este unul dintre cele mai reduse din(uropa8 dar >i din spa%iul S*. De e4emplu8 ?n 'craina este de dou& ori mai mare8 ?n Rusia >iRomnia de trei ori8 iar ?n statele de!voltate de 19-1) ori mai mare. Altfel spus8 mai este loc


20/62

pentru cre>tere. irca /2: din medicamentele de pe pia%& sunt de import8 iar ?ncerc&rileautorit&%ilor de a ma7ora cota produc%iei locale au e>uat pn& ?n pre!ent.Cn opinia speciali>tilor8 o >ans& pentru de!voltarea industriei farmaceutice auto"tone ar fielaborarea >i lansarea ?n produc%ie a unor medicamente oriinale. ractica mondial&demonstrea!& c& /9: din veniturile produc&torilor mondiali ?l asiur& doar 19: din tipurile demedicamente comerciali!ate pe pia%&8 acestea fiind8 de reul&8 produse oriinale. Cn acela>i timp8

pentru elaborarea >i lansarea ?n produc%ie a unui medicament este nevoie de cel pu%in !ece ani decercet&ri >i test&ri8 iar investi%iile pot fi de ordinul !ecilor >i sutelor de milioane de dolari. A>a c&?n aceste condi%ii producerea de medicamente enerice pare a fi cea mai bun& solu%ie demen%inere pe linia de plutire a industriei farmaceutice auto"otone. e aceast& cale >i-au de!voltatindustria farmaceutic& state precum *ndia8 Kietnam sau "ina. E


21/62

+. *ozitia farmaciei pe piata

Populatia stabila& la inceputul anului& mii persoane

Nr.

adastralSu

prafat

a6ot

Numarulcon

curentilorAnenii

Noi,[email protected]

niiN


22/62

oi11.#An

enii

Noi

Fsate


23/62

acierevine

la$1#

persoane.

ro

blemafarmaciilormicisica

pacitat

eaacestoradea-sime

ntine


24/62

po!itia

p

epiataestelimitata

sisto

patadereteleledefarmaciimar

i8caresee4tindcurit

muri


25/62

inalte.6a

momentulactual8se

observatendintademicsorareanum

aruluidefarmaciim

ici.A


26/62

cesteanefii

ndca

pa

bilesalu

pte

cuconcurentaa

pria.Anali!asist

udiereacontinuaa

pietei


27/62

permited

epistarea

pro

blemel

orsi8astfel8ela

borareastrateiilorsiac

tiunilordediminu

area


28/62

acestorasicr

estereacoteide

piat

adetinute.6amomentulactual8

pent

ruintarirea

po!itiei

pepi


29/62

atafarmac

iaAnenii

Noiar

ecao

ptiuneaca

pararea

punctelorde

amplasarefavora

bi

le8ca


30/62

renusunto

cupatedeconc

urenti.*nfinal8estedementionatfa

pt

ulcaFarmaciaA

neni


31/62

i-NoiS.A

.anultrecutaavut

in7uruldemilioaneleivin!arian

ualesicredeca8ac

estaci


32/62

fravafid

eapro4imativ$mln

.in2912.

F

il

ia

le

le

c

o

m

p

a

ni

ei

:Desprefliale'())

Anenii-Noi8 bloc centralAnenii-Noi8 depo!itAnenii-Noi8 ara7

1,,1213.22.,11,,1213.22.,21,,1213.22.,3

2)#.9

12.,

19.$


33/62

),.,

3ulboaca 1,12,.,).,1 111.2 ,.) Nu sunt

irbovat 1,31,,.213.,1 1#2.$ ,.# Nu sunt

+loreni 1,2+112.,2.,19. #. Nu sunt

onsumul de medicamente ?n Republica Moldova ?n anul 2919 a constituit apro4imativ 11$81mln Z.Kan!arile farmaciei HAnenii-Noi au constituit in 7ur de 2)989 mii Z.Astfel8 cota de piata detinuta de farmacie este de 9.22:.

. 'mportanta maretin/ului farmaceutic

entru a supravietui in mediul van!arilor moderne8 farmacia comunitara8 care vinde atat serviciicat si produse8 trebuie sa se individuali!e!e pe piata prin anumite metode de mar0etin8 iarfarmacistul trebuie sa dea dovada de intelienta si profesionalism. 6umea afacerilor s-asc"imbat8 si in domeniul farmaceutic lucrurile continua sa evolue!e atat de rapid incat si celormai indra!neti intreprin!atori le este reu sa tina pasul.*n economia de piata8 orice companie farmaceutica isi concepe o strateie de mar0etin proprie8

prin care isi desemnea!a directiile de evolutie in viitor8 precum si modalitatile concrete deinfaptuire a acesteia8 astfel reusind sa evalue!e corect parametrii pietei si sa aloce resursele de

care dispune corespun!ator cererii reale8 sa sesi!e!e sementele neacoperite de piata si avanta7elecompetitive fata de concurenti. Mediul concurential tot mai complicat in care activea!a asta!icompaniile de orice tip8 le oblia sa se preocupe de stabilirea8 reali!area8 apararea si mentinereaavanta7ului competitiv. Actiunea efectiva prin care se reali!ea!a este precedata de patru etapeinterdependente5 audit8 stabilirea obiectivelor8 stabilirea strateiilor si intocmirea planurilor deimplementare. unctul de pornire il constituie determinarea po!itiei competitive prin audit8 ceasiura ba!a pentru stabilirea obiectivelor strateice.@biectivele strateice repre!inta enuntarea formala a scopului urmarit prin care se definestestatutul viitor al orani!atiei intr- un ori!ont de timp mai lun. De aceea8 orice obiectiv trebuie saasiure5- certitudine si probabilitate de cuantificareB

- ori!ont previ!ionalB- certitudinea reali!arii in conditii de eficienta sporiteB- posibilitatea adaptarii rapide si eficiente la sc"imbarile ce apar etc.


34/62

6a ba!a definirii obiectivelor strateice ale companiei se afla constienti!area nevoilorconsumatorilor si de aceea trebuie cunoscute cele trei dimensiuni5- rupul de consumatori deservit de farmacie8 delimitat pe criterii eorafice8 demorafice etc.B- functiile sau nevoile consumatorilor satisfacuti - daca produsele sau serviciile corespundanumitor nevoi8 firma poate alee satisfacerea unora dintre eleB- te"noloia utili!ata8 adesea poate fi folosita pentru satisfacerea acelorasi nevoi.

@ricat de precise si realiste ar fi obiectivele stabilite intr-o companie8 daca nu se ale mi7loaceadecvate de reali!are8 adica nu se adopta o strateie corespun!atoare8 scopurile propuse nu se potatine. De aceea8 are foarte mare importanta in activitatea de mar0etin elaborarea strateiilorcare ii asiura obtinerea performantelor vi!ate. (laborarea strateiei de mar0etin este un procesamplu si permanent de informare8 anali!a si deci!ie8 un proces epui!ant de cautare a solutiiloroptime pentru re!olvarea unor probleme clar definite. Ansamblul factorilor ce influentea!astrateiile companiei cuprinde5 pe de o parte factorii e4oeni8 pe care ea nu-i poate manevra

pentru ca ei apartin pietei si factorii endoeni8 care-i apartin si-i poate controla.+actorii e4terni nu se pot controla8 de aceea trebuie cunoscuti si anali!ati pentru a anticipaevolutia lor si a manierei in care vor afecta activitatea. ei mai importanti factori e4terni sunt5

consumatorii actuali si potentiali cu comportamentul lor8 concurentii cu po!itia ce o detin pepiata8 politicile de distributie utili!ate8 toate componentele macromediului.+actorii interni repre!entati de resursele companiei5 materiale8 financiare si umane sunt ladispo!itia ei si ii poate valorifica in functie de necesitati.*deala ar fi sincroni!area actiunii celor doua cateorii de factori8 dar in practica este dificil dereali!at si de aceea8 se impune ca firma sa manifeste fle4ibilitate8 mobilitate8 suplete incombinarea actiunii celor doua cateorii de factori.*n conceperea strateiei de mar0etin trebuie sa se porneasca de la po!itia concurentiala aorani!atiei8 locul pe care ea doreste sa-l ocupe8 potentialul pe care-l are la dispo!itie si mediulconcurential in care ea actionea!a.(laborarea strateiei de mar0etin presupune pe de o parte stabilirea directiilor de infaptuire aobiectivelor strateice8 ceea ce solicita actiuni precum5 sementarea pietei8 desemnarea rupuluitinta si po!itionarea produsului sau serviciului respectiv8 iar pe de alta parte8 alcatuirea mi4uluide mar0etin prin care se va implementa strateia aleasa.

Sementarea pie%ei implic& identificarea criteriilor de sementare >i caracteri!area sementelorre!ultate. Sementarea se poate face lund ?n considerare mai multe criterii5 epidemioloice8 deeliberare i crearea unui mix de marketingdetailat. Mix-ul de marketing cuprinde pentru variabile i

promovarea= care influen%ea!& cererea pentru un anumit produs.

Stabiliare po!i%iei concuren%iale pentru un medicament se face lund ?n considerare to%iproduc&torii care au ?nreistarat ?n RM un medicament cu acea>i Denumire Comun

Internaionl (D.C.I.).


35/62

*!%+"!"E! # M!$,E"+#G% F!$M!*E"+*alitatea contribuie la reali!area succesului >i profitului ba!at pe fler >i sim% practic pe termenlun.nd clientul are convinerea c& a primit produsul pentru care a pl&tit8 se declar& satisf&cut.nd e4ista o diferen%& defavorabil& ?ntre ceea ce se a>teapta s& primeasc& >i ceea ce consider& c&a primit8 clientul se delcar& decep%ionat.

Cn varianta optimist&8 produc&torul suporta c"eltuieli considerabile pentru a re!olva situa%iareclamat& de c&tre clientul nemul%umit. Cn varianta pesimist&8 clien%ii decep%iona%i se orientea!&spre alt produs si alt produc&tor.'na din politicile aplicate ast&!i pentru Asiurarea alit&%ii cu mult succes o are aceea care punemare accent pe satisfac%ia clientului. Aceast& idee s-a conturat ?n studiile de mar0etin unde searat& c& trebuie urm&rit& satisfac%ia clientului >i nu produc%ia de bunuri8 prin producerea de

bunuri calitate e4celent& >i imbun&t&>irea lor continua. *n concep%ia lui otler8 satisfac%ia estestarea unui client ce apare ?n urma compar&rii calit&%ii unui produs cu a>tept&rile sale.Satisfac%ia depinde de m&rimea diferen%ei dintre realiate >i asteptari. Aceast& m&rime estem&surat& prin nivelul calitativ al produselor8 care poate fi5

nemul%umitor8

mic i pre%ul perceput te nevoile reale ale clien%ilor8 este necesar5 s& de!volte comunicarea cu cump&ratoriiB

s& studie!e activ pia%a8 pentru c& ma7oritatea clien%ilor nu->i e4prim& opiniileB s& anali!e!e cau!ele care duc la pierderea clien%ilor.

Deci8 reali!area satisfac%iei depinde de cunoa>terea nevoilor clientului. Nevoile sunt individuale>i de rup.lientul poate fi5

mereu nemul%umit8 caut& produse noiB instabil8 sc"imb& companiileB e4ient8 are o e4celent& capacitate de evaluare a produselor farmaceuticeB desc"is colabor&rii8 fiind dornic sa se impliceB re%inut ?n aprecieri8 deseori nu spune ce nu-i place.

entru cunoa>terea nevoilor clien%ilor8 firma trebuie s& se oriente!e catre client. Cn acest senstrebuie5

s& determine nevoile >i dorin%ele clientuluiB s& m&soare nivelul de satisfac%ieB s& acorde aten%ie sc"imb&rilor care au loc ?n a>tept&rile clien%ilor de pe pia%&.

Mix-ul de marketing

Mix-ul de marketing este un termen prescurtat8 folosit pentru a descrie principalele variabile deoperare aflate la dispo!i%ia produc&torului care desf&>oar& activit&%i de mar0etin.


36/62

(lementele componente ale mi4ului de mar0etin sunt cuprinse ?n denumirea eneric& de Hceipatru 5 produs8 pre%8 promovare >i po!i%ie. e lana acest concept unii intreprin!atori au a7unsla conclu!ia c& mai e4ist& variabile de importan%& esen%ial& de utili!are5 personalul8 procesul8

permisele materiale >i resursele. Deci intreprin!atorii performan%i folosesc un Hmi4 de mar0etine4tins.

0. Situatia actuala pe piata sericiilor medicale priate

onform situa%iei8 la data de 1 ianuarie 29198 asisten%a cu medicamente a popula%iei se asiur& de19$# sec%ii de asisten%& cu medicamente ale entrului Medicilor de +amilie i de # farmacii de tip ?nc"is ale spitalelor publice.Actualmente indicatorii calitativi >i cantitativi ai s&n&t&%ii popula%iei nu corespund intereselorstatului. entru viitorul apropiat nu se poate prono!a nici cre>terea numeric& a popula%iei8 nici?mbun&t&%irea parametrilor ei calitativi.@ situa%ie precara se constata >i ?n sectorul ocrotirii s&n&t&%ii copiilor. onstrnerile financiaredure au condus la o deteriorare substan%ial& a st&rii s&n&t&%ii lor. Subnutri%ia a devenit unfenomen obi>nuit care afectea!& marea ma7oritate a popula%iei8 ?ndeosebi persoanele tinere.Alarmant& r&mne situa%ia maladiilor infec%ioase. *muni!area eficient& a popula%iei devinedeosebit de anevoioasa din cau!a insuficien%ei de vaccinuri >i de utila7 respectiv. u fiecare ancre>te num&rul ca!urilor noi de tuberculo!&. Suntem ?n etapa de debut al unei veridice epidemiide S*DA.Drept parametru al cri!ei sociale se poate considera cre>terea num&rului de persoane suferinde dealcoolism >i narcomanie8 precum >i a num&rului fum&torilor


37/62

boli cardiovasculare8 ictus8 reumatism8 a diabetului !a"arat >i a altor maladii cronice8 ?ndeosebi lacei tineri.ersist& o multitudine de probleme leate de mediul ambiant. Merit& o deosebit& aten%ie

problemele asiur&rii cu ap& potabil&


38/62

a

2,,0 7310

Spitale

*nstitutii medicale de tip ambulatoriu sau policlinica care acordaa7utor medical populatiei83

#)) 2$ )21

Aceasta nu ?nseamn&8 ?ns&8 c& sectorul privat are o pondere mai mare8 ?n domeniul ocrotiriis&n&t&%ii ?n Republica Moldova8 dect sectorul public. Decala7ul numeric este cau!at de faptul c&ma7oritatea institu%iilor medico-sanitare private sunt de dimensiuni mici8 iar institu%iile medicale

private mari nu sunt prea r&spndite. aracterul limitat al e4tinderii sectorului privat ?n domeniulocrotirii s&n&t&%ii este caracteri!at >i prin intermediul unor indicatori. De e4emplu8 num&rul totalde medici care activau ?n institu%iile medico-sanitare nestatale la 91.91.299/ era de 1))1

persoane8 dintre care 1$/# ?n cadrul aen%ilor economici priva%i8 2 - ?n unit&%i medico-sanitare >i$ ?n puncte medicale 1 nestatale8 ceea ce constituie apro4imativ 1282: din totalul de 12,$medici ce activea!& ?n republic&. Din ei8 ?ns&8 8/: i?n sectorul privat >i ?n cel public8 ceea ce reduce ponderea net& a medicilor care activea!& ?ninstitu%iile private la ,8:'n alt indicator8 care reflect& radul sc&!ut de e4tindere a sectorului privat ?n sfera ocrotiriis&n&t&%ii8 este ponderea vi!itelor efectuate la institu%iile medicale private ?n totalul vi!itelor perepublic&1.

+orma de proprietate a prestatorului de servicii medicaleopulaia &rii preponderent a apelat la servicii medicale din cadrul instituiilor

medicale din sectorul public


39/62

?nreistrea!& o cre>tere a cererii fa& deserviciile medicale private cu #8 p.p. fa& de anul 299,2.

onderea persoanelor care au beneficiat de servicii medicale private8pe \uintile >i ani8 :

Sursa5 WWW.statistica.md

Din totalul popula%iei ?n v?rst& de 1) ani >i peste8 $8#: consider& c& calitatea serviciilor medicale?n ultimele 12 luni precedente interviului a crescut considerabil8 218,: au men%ionat ?ntr-ooarecare m&sur&8 8: consider& c& nu s-au produs careva sc"imb&ri8 189: au indicat

?nr&ut&%irea situa%iei8 iar 2#89: nu au putut s& se pronun%e la acest subiect.opula%ia din mediul rural s-a dovedit a fi mai optimist& fa%& de perceperea calit&%ii serviciilormedicale. Astfel8 98$: consider& c& aceasta s-a ma7orat considerabil sau ?ntr-o oarecare m&sur&8iar ?n mediul urban doar 218): s-au pronun%at po!itiv.;otodat&8 fiecare a cincea persoan& din urban a men%ionat ?nr&ut&%irea situa%iei8 pe c?nd ?n mediulrural ponderea persoanelor cu o astfel de vi!iune constituie #8/:.Atitudinea fa%& de calitatea serviciilor medicale difer& semnificativ ?n dependent de faptul8 dac&

persoana dispune sau nu de asiurare medical&. Astfel8 din totalul persoanelor asiurate8 2,82:consider& c& calitatea serviciilor medicale a crescut8 fiecare a treia persoan& a men%ionat c&situa%ia nu s-a sc"imbat8 2$89: nu au putut s& se pronun%e8 iar 1$89: consider& c& accesul laserviciile medicale s-a ?nr&ut&%it.

'nstitu"iile priate 4n cre5tereCn acest an8 cele 2/ clinici private din %ar&8 au semnat contracte cu ompania Na%ional& deAsiur&ri ?n Medicin&


40/62

YM( SAN@SY S.R.6 Cntreprinderea Mi4t& Y(4cellenceY SR6 entrul @ftalmoloic YMicroc"iruria @c"iuluiY SR6 entrul de Dianostic Lerman YAS@D(Y

YomecareY YMedlifeY YMedasistY YNeumanistY SR6 Yro SanoY SR6 YDac Slav 3i!nesY SR6 YL"ifelmi4Y

++ MS YAnelul MoldovaY

*S (A6; +@R(K(R *N;(RNA;*@NA6 SR6 nuit& pe cea privat& spun c& nu au nici un reret. u aceea>i

poli%& de asiurare medical& beneficia!& de servicii mult mai calitative.

ele mai populare clinici private sunt clinicele stomatoloice. onform datelor studiului pie ei8la serviciile acestora apelea!& nu doar localnicii8 dar i concet& enii no tri care au emirat ?n &rile vecine sau undeva i mai departe. +oarte des8 revenind ?n vi!it& la rudele din %ar&8 ace tia

? i fac timp pentru a mere i la dentist8 arumentnd prin aceea c& ?n Republica Moldova pre urile la servicii sunt de cteva ori mai mici dect acele de peste "otare.e al doilea loc ?n topul popularit& ii se afl& centrele de dianostic&. linica municipal& Magniici tratament= fiind cea mai cunoscut& - 21: dintre ?nreistr&ri. u toateacestea8 cea mai frecventat& este !alaxia" care procentual ?ntrece centrul de dianosticaremen ionat mai sus.6ocul dup& num&rul de ?nreistr&ri apar ine centrelor medicale speciali!ate ?n uroloie8inecoloie i proctoloie. el mai popular ?n acest ca! este #n Clinic" c&ruia ?i apar in $:.

ine sunt totu i acei care apelea!& la serviciile clinicilor private] ea mai mare pondere o aub&rba ii i femeile cu v?rsta ?ntre 29-$$ ani8 cu studii superioare i un venit mai sus de mediu. 'neori8 ob innd datele anali!elor i urmnd un tratament8 pacien ii prefer& s& apele!e la un alt centru medical8 pentru a fi e4amina i din nou asiurndu-se c& bolile ce au fost depistate auap&rut nu datorit& faptului c& aspectul e4terior indica i capacitatea ?nalt& de plat& a acestora.+aptul c& pacien ii clinicilor private sunt persoane cu venituri ?nalte nu este de mirare. +oarte

pu ini sunt cei care cunosc prevederile 6eii privind asiurarea medical& obliatorie


41/62

(ste ?mbucur&tor faptul c& avem posibilitatea de a alee unde vrem s& fim trata%i8 iar s&n&tateanoastr& nu depinde ?n totalitate de reiunea ora ului ?n care locuim sau de medicul de familiecare deserve te aceast& reiune. utem s& ne adres&m la oricare din centrele medicale e4istente i

putem cere s& ni se ofere ?ntre asortimentul de servicii pe care ni-l ofer& speciali tii centrului8fiind limita i doar de m&rimea bu!unarului nostru. Suntem ata s& c"eltuim mai mul i bani8 dar ?n sc"imb dorim s& primim ceea ce va corespunde a tept&rilor noastre. robabil c& introducerea

unor standarte ?n aceste domeniu l-ar face mai transparent8 iar a tept&rile noastre ar devenirealitate).Num&rul moldovenilor care ale un medic de familie din clinicile private cre>te de la o !i la alta.Rnduri mai mici la u>a cabinetelor8 personal mai amabil8 cu asta ?i atra pe pacien%i policlinicile

particulare. a de!avanta78 pre%urile la investia%ii nedecontate de stat sunt destul de piperate.ei patru medici de familie de la clinica privat& Lala4iaY din apital& nu duc lips& de clien%i8 badimpotriv&. Aici sunt ?n eviden%& ).99 de pacien%i8 iar num&rul limit& de 1.)99 de bolnavi?nri7i%i de un medic nu permite ?nreistrarea altor clien%i.ei care au sc"imbat policlinica obi>nuit& pe cea privat& spun c& nu au nici un reret. u aceea>i

poli%& de asiurare medical& beneficia!& de servicii mult mai calitative.

Spectrul de sericii de fizioterapie si S*A

Serviciile de fi!ioterapie includ5 onsulta ii de specialitate 3ilan uri articulare i musculare @scilometrie Cntocmirea planului de recuperare

3a!a de tratament cuprinde5 abinetul de electroterapie8 6aserterapie8 'ltrasonoterapie8 Masa7e reionale i

sementare terapeutice

Sala de imnastic& de recuperare individual& i cu aparatur& special&8 ?n rup8 aerobic& i de ?ntre inere abinetul de 'nde Scurte abinetul pentru 3&i Lalvanice i ?mpac"et&ri cu parafin& Aerosoloterapie Masa7 eneral8 tonifiant8 de rela4are8 masa7 anticelulitic Refle4oterapie Remodelare corporal& cu vacuum8 electrstimulare

Afec iuni tratate5 3oli Reumatismale8 Articulare8 eriarticulare8 Deenerative


42/62

Afec iuni cardiovasculare ur&rii c?t mai eficiente a procedurii de autori!are a importului dispo!itivelormedicale8 Ministerul S&n&t&%ii8 solicit& tuturor solicitan%ilor de Autori!a%ii de *mport s&->i

perfecte!e dosarele depuse c?t mai corect. Cn conformitate cu prevederile ot&r?rii Luvernului nr.### din 1 auust 1//#rivind perfec%ionarea mecanismului de relementare a comer%ului

e4teriorY


43/62

Autori!a%iei de *mport8 solicitantul8 trebuie s& pre!inte Ministerului S&n&t&%ii urm&toareledocumente5

1. *erere n form- liber-WWW.lin0[cerere.md - 1 e4.2. *erere.tipWWW.lin0[formular.md - 1 e4.. +nvoice.ul /factura de plat- emis- de furni0or1 . 2 e4.

$. %ista dispo0itivelor medicale importate WWW.lin0[lista.md[- 1 e4.). *opia certificatului de nregistrare al agentului economic - i Autori!a%iile perfectate pot fi depuse siridicate?n sediul *MS entrul Republican de Dianosticare Medicala


44/62

*nvesti%iile ?n capital fi4 pe tipuri de activit&%i economice se pre!int& ?n urm&torul tabel5

?n : fa%& de52919

Inormati$5 299/ ?n : fa%& de5

Reali!&ri8 mil. lei 299/ total 299, total

'nesti"ii 4n capital fi8-total 13,0+ 11) 1,,, ))& 1,,,

din care5aricultura8economiav?natului >i silvicultura //)8 19)8 #8 /,8# ,8$

escuit 81 118) 9892 de 289ori 9892industria e4tractiv& 28 1$8) 98 #89 982industria prelucr&toare 1)28, 1/8# 198 /8$ ,8eneria electric& >itermic&8 a!e >i ap& 11/8) /,8$ /81 11181 198,onstruc%ii $9189 1#89 81 $89 28comer% cu ridicata >i cuam&nuntul 1$$$8) 118# 1189 $/89 1189"oteluri >i restaurante 1118, 281 98/ ##8 18

transporturi >icomunica%ii 2,/8, 1$$8# 2)81 #18/ 2982activit&%i financiare 128$ ,8# 182 18 281tran!ac%ii imobiliare 2#))89 118, 2189 89 218)administra%ie public& 1$$8$ )8$ 181 )/8 28$Cnv&%&m?nt $98 12189 28 /89 28)s-n-tate 2i asisten-social- 3)3&' 45&5 6&5 )7(&8 8&3 alte activit&%i 2)89 ,/8/ 18/ #18# 28)

Cn structura investi%iilor ?n capital fi4 pe tipuri de mi7loace fi4e cota-parte a investi%iilor utili!atela procurarea utila7ului8 ma>inilor >i mi7loacelor de transport a constituit $1: din volumul totalal mi7loacelor utili!ate8 fiind ?n cre>tere cu 2 puncte procentuale ?n compara%ie cu anul 299/. #

Sectorul privat poate 7uca un rol important ?n furni!area serviciilor de s&n&tate >i transformareaeneral& a sectorului. Cn pre!ent8 sectorul privat ?n sistemul de s&n&tate nu este suficientde!voltat. (4isten%a unui sistem privat paralel de asisten%& medical& ar fi benefic prin derevareasistemului public de persoanele cu venituri crescute8 e4perien%a din alte %&ri demonstrnd c&

persoanele cu venituri mari prefer& asisten%a medical& privat&. 'n sistem privat bine de!voltat?ncura7ea!& de asemenea competi%ia >i cre>terea calit&%ii asisten%ei medicale.Rolul Ministerului S&n&t&%ii ?n acest domeniu const& ?n elaborarea unui cadru normativ favorabil

de!volt&rii sectorului privat8 inclusiv a relement&rilor privind asiur&rile private de s&n&tate >i

7WWW.statistica.md


45/62

?ncura7area parteneriatului public-privat. Cn acest ultim ca!8 rolul sectorului privat poate devenirelevant pentru sectorul s&n&t&%ii ?n c?teva domenii. Cn primul r?nd8 ca o surs& suplimentar& definan%are8 prin ?nc"irierea spa%iilor spitalice>ti pentru servicii comerciale. Cn al doilea r?nd8 casurs& de venituri pentru spitalele cu probleme financiare. Cn al treilea r?nd8 ca o posibil&modalitate de eficienti!are a costurilor8 prin contractarea din e4terior a serviciilor au4iliare sauc"iar a unor servicii de dianostic >i tratament etc. Cn al patrulea r?nd8 ca furni!or de servicii de

s&n&tate8 care s& preia o parte din pacien%i pentru deservire.u suportul proiectului YServicii de S&n&tate >i Asisten%& Social&Y8 finan%at de 3anca Mondial&?n conte4tul elabor&rii op%iunilor de de!voltare a parteneriatului public-privat ?n domeniuls&n&t&%ii >i a prest&rii de servicii medicale private a fost elaborat& Strateia pentru eliminarea

barierelor ?n furni!area de servicii private de s&n&tate >i operarea interat& a serviciilor publice>i private in Republica Moldova8 ?n cadrul c&reia a fost evaluat& situa%ia e4istent& leat& defurni!area serviciilor private de s&n&tate in Republica Moldova >i a posibilit&%ii de reali!are a in s&n&tate8 identificate principalele riscuri si oportunit&%i leate de de!voltarea sistemului

privat >i a 8 bariere >i definirea principalelor concepte leate de ?n s&n&tate8 identificat&lista de poten%iale tran!ac%ii >i definirea raficului de implementare ?n timp a acestora.Ministerul S&n&t&%ii a ?naintat Luvernului Republicii Moldova propuneri de modificare a

leisla%iei ?n vioare8 astfel ?nc?t furni!orii priva%i sa ?>i poat& desf&>ura activitatea ?n condi%iisimilare cu cei publici. orpora%ia +inanciar& *nterna%ional& a propus semnarea unui acord pentruasistenta te"nica ?n reali!area a dou& proiecte de .,

Din e4perienta unor clinici private8 de e4emplu HSancos -masa7 subacvaticB du> Oarco` terapie manual&` sal& sportiv&` refe4oterapie` o!onoterapie` laseroterapie` stomatoloie

C&'#& - Centrul &epublican 'xperimental roteare #rtopedie *i &eabilitare

"i in&u;omoraf computeri!at8 renten computeri!at diital8 ortopantomoraf etc.

6aborator F anali!e imunoloice8 anali!e bioc"imice.+i!ioterapie8 0inetoterapie8 stomatoloie8 prote!are >i altele.

8WWW.ms.ov.md


46/62

'xcellence

"i in&uentrul Medical Y(4cellenceY prestea!& cele mai moderne servicii medicale de dianostic8utili!nd ec"ipament medical diital de top mondial astfel ca tomorafa computeri!at& spiralat&8

e4amin&ri ultrasonorafce8 dianostic functional electrocardiorafc8 spirorafc >i neurof!ioloic.e lna utila7ele moderne >i personalul medical de ?nalt profesionalism8 entrul nostru dispune>i de un sistem complet informati!at al proram&rilor8 fi>elor medicale >i al re!ultatelorinvestia%iilor paraclinice8 asiurnd att ar"iva ?ndelunata ct >i confden%ialitatea total&.Dianostic&5` tomorafa computeri!at& i mediastinului8 oranelor cavit&%ii abdominale8 oranelor

ba!inului mic8 membrelor superioare >i inferioare=` ultrasonorafa` dianostica func%ional&` investia%ii de laborator

` radiorafia` osteodensitometria` fi!ioterapia

Servicii SP!

M'D+,& .&./." Centrul de medicina cu laser

Meda!ur Med Spa - prestarea serviciilor medicale comple4e >i combinate de Wellness8 calitateac&rora corespunde standardelor interna%ionale.

CM' +0C# .&./. 1 Clinica de medicina estetica +0C#

linica de Medicin& (stetic& YSAN@SY i-a ?nceput activitatea ?n 1/,#. 6ista de servicii pecare le ofer& clinica clien%ilor s&i8 este actuali!at& mereu.

osmetoloie dermatoloic&5 rorame pentru pielea ?mb&trnit& sau problematic&8 aparatur&cosmetoloic&8 me!oterapie8 electro-mio-stimulare8 prevenirea >i tratamentul c&derii p&rului8tratarea celulitei8 terapie 6L8 proram pentru b&rba i de proceduri cosmetice pentru ?nri7ireatenului fe ei8 etc."irurie plastic& i reconstructiv&5 o ?ntinerire comple4& a fe%ei >i corpului8 eliminarea ridurilor8opera ii plastice ale landelor mamare8 toate tipurile de liposuc ie8 corec ia formei nasului >i a urec"ilorB artroplastia ambei8 feselor8 tratamentul varicelor8 etc.

Medicina tradi%ional&5 inecoloie8 uroloie8 proctoloie8 se4oloie8 dermatoloie8 neuroloie8psi"oterapieB dianosticarea cu ultrasuneteB stomatoloie8 fi!ioterapie8 etc.;oate tipurile de anali!e pe ba!a laboratorului modern de dianosticare.Studio de +itness Sancos

&IM+ M'DIC+ .&./

linica - este o institutie multifunctionala moderna ce corespunde celor mai inalte e4iente.rincipalul obiectiv al clinicii este de a oferi oamenilor un spectru lar de servicii medicale decea mai inalta calitate8 de a asiura protectia sanatatii populatiei8 la preturi accesibile.*n clinica activea!a medici de diverse specialitati8 care poseda atit abilitati profesionale8 cit si

capacitati umane remarcabile. Medicii detin fie prima cateorie de calificare8 fie cea superioara8fie un rad academic.


47/62

'2'2IC-+0+" Centrul de medicina estetica etc.

De asemenea8 servicii de masa7 si cosmetoloie sunt oferite de saloanele de frumusete.

Dar cine beneficia!a in fond de serviciile centrelor spa] *n proportie de #):8 este vorba desprefemei cu venituri medii si mari8 cu functii de middle sau top manaement8 cu foarte putin timp

liber si care sufera de afectiuni provocate de stres.

*n ca!ul8 serviciilor de fi!ioterapie acestea se adresea!a tuturor cateoriilor de varsta8 incepandcu bebelusii sanatosi


48/62

;ematica e4po!i%iei 5` roduse de parfumerie` osmetic& decorativ& >i profesional&` Remedii >i ustensile pentru ?nri7irea un"iilor8 nail te"noloii` roduse >i substan%e pentru ?nri7irea p&rului >i ?ntre%inerea pieliiB vopsele pentru p&r` Men%inerea condi%iei fi!ice >i a frumuse%ii

` roduse cosmetice profesionale` +itoterapie8 aromaterapie` ;e"noloii noi ?n industria frumuse%ii` Materii prime8 ambala7e >i etic"ete pentru industria de parfumuri >i cosmetice` Servicii ale centrelor medico-cosmetoloiceB c"irurie estetic& >i plastic&` Servicii ale saloanelor de frumuse%e >i de coafur&` Accesorii profesionale` (c"ipamente8 mobilier >i aparate pentru saloanele de frumuse%e8 de coafur&8 centre medico-cosmetoloice` entre de studii8 >coli de autor` 6iteratur& de specalitate

Statistici 9eaut:-2,117

(4po!i%ia prin presta%ia foarte bun& >i-a confirmat statutul de cel mai important eveniment dinramur&8 la care au participat 1$9 de companii din *talia 8 Moldova8 Romnia8 Rusia8 ;urcia >i'craina F produc&tori >i distribuitori de cosmetice8 materii prime pentru producereacosmeticelor8 utila7e >i accesorii8 precum >i saloane >i institute de frumuse%e8 care au e4pusultimele reali!&ri din industria de frumuse%e.

;imp de $ !ile 1)#99 persoane din Moldova8 *talia8 Romnia8 ;urcia >i 'craina au trecut praulentrului.rintre ace>tea F cosmetoloi8 dermatoloi8 conduc&tori ai centrelor cosmetoloice8saloanelor >i institutelor de frumuse%e8 nail-speciali>ti >i maseuri SA8 fri!eri8 stili>ti8 speciali>ti?n estetica facial& >i medicina estetic&8 conduc&tori de re%ele comerciale >i de farmacii8 precum >isimpli consumatori de produse >i servicii cosmetice

(4po!i%ia H3eaut^ nu s-a limitat doar la pre!entarea produselor >i a serviciilor. Cn cadrule4po!i%iei a fost orani!at un proram cone4 consistent8 orientat spre auditoriul-%int& . Speciali>tidin diverse domenii au participat la pre!ent&ri8 master-classuri8 s"oW-uri sus%inute decosmetoloi8 speciali>ti ?n estetica facial&8 nail-speciali>ti at?t din Moldova c?t >i din str&in&tate.

str. Independentei 28FCMFor.ChiinuSursa:www.moldexpo.md35% expo!i"ia a#ndrept"it #n totalitate ateptrile$e!ultatele partiiprii: D%e&i"l !eacti'itate a 'i*itat%ril%r D%e&i"l !e acti'itatea e+p%*a&,il%r -ea"t2010 rileparticipa&te : talia %l!%'a %&ia "sia"rcia i ;crai&a6


49/62

Balitatea pr%!"s"l"iC ip"l !e li'rare ?ip%rta&t pe&tr"

%)erta&tii !e pr%!"se c%setice@C Ba&titatea !isp%&i#ilaC ret"l. arte&erii "&"i ce&tr" e!ical pri'at

s"&t:

Distri#"it%rii !e teh&ica e!icala

"tilaEe echipae&teC (Ae&tii !e SFGH(I pe&tr"

i&stit"tiile e!icaleC

F)erta&tii !e pr%!"se c%setice ?e+."lei"ri@.

F.C.P.C. DataControl S.R.L.

p%rtat%r i !istri#"it%r %fcial !e"tilaE i echipae&t e!ical alc%pa&iil%r

c" re&"e %&!ial: JI e!icalSstes &)%rati%& eh&%l%Aies

J#K J I&!%sL%pische J#KJreAAerse& Jasetech&ic J#K MJera&iaC JI KealthcareBareG"si%& ?>(SNS Kealthcare@Bhatta&%%Aa Jr%"p B%%L e!ical&c. S;( >NJF< S.(. Gra&,aCFlp"s Fptical B%. G"L"!a Ot!.Kitachi e!ical Sstes M Pap%&ia.restat%r !e ser'icii !e asiste&,teh&ic repara,ii i i&stalri pe&tr" %Aa larA !e aparataE pe&tr"!%tarea spitalel%r. Disp"&e !e %e+perie&, !e 16 a&i Q& !%e&i"lteh&icii e!icale.

DELTA-MEDICA S.R.L.

e&si%etre BFOGI Al"c%etreF;T SO este % c%pa&ie !e

ip%rt i !istri#",ie a teh&icii i aacces%riil%r e!icale Q& ep"#lica%l!%'a. Di& s%rtiet"l %)erit !ec%pa&ia &%astr )ac parte "tilaEe!e sterili*are i echipae&te pe&tr"c%&tr%l"l i&teAral al cicl"l"i iAie&ic!e sterili*are ?a"t%cla'esterili*at%are sistee !e preAtire aapei ai&i !e splat i&str"e&tare!ical ai&i !e siAilati&str"e&te i te+tile hQrtie !ea#alare pra)"ri !e splat ic"r,at@ "tilaEe !e !iaA&%stic Q&car!i%l%Aie ?electr%car!i%Ara)e IBJh%ltere spir%etre p"ls%+ietrete&si%etre@ acces%rii i !isp%*iti'e

pe&tr" !ia#etici ?Al"c%etre teste!e c%&tr%l s%l",ii !e c%&tr%l la&cete!isp%*iti'e !e la&sare@. B%pa&ia%)er ser'icii i&Ai&ereti !e calitatea'Q&! a&AaEa,i i&Ai&eri califca,i care


50/62

a&"al trec c"rs"ri !e per)ec,i%&are la#a*e ale pr%!"ct%ril%r !i&strai&atate. Ser'ice ce&tr"lreac,i%&ea* rapi! ?Q& tere& !e 24%re@ i efcie&t la s%licitri. eri%a!al"crril%r !e repara,ie a "tilaEel%r Q&Aara&,ie &" !epete 10 *ilel"crt%are.

I.M. KABION-MEDICAL S.R.L.

;tilaE e!ical i !e la#%rat%r

Ichipae&te pe&tr" sec,iile !erea&iare i terapie i&te&si'&e%&atal la c%pii i a!"l,i:

(parate !e 'e&tila,ie artifcial aplQ&il%r >iass KealthcareC ese!e rea&iare i "ecta&,i Gisher UaLel KealthcareC &c"#at%are !etip i&chis (t% e!ical B%rp%rati%&CSistee !e %&it%ri&A B%li&espir%&icsC (parate !e a&este*ie

c" siste respirat%r i&teAratDaecaC (spirat%are chir"rAicalelpi pe&tr" ft%terapie e!ela


51/62

r%!"ct%r a"t%ht%& !e %#ilpe&tr" la#%rat%are i i&stit",iie!icale ?p%licli&ici spitale ce&tre!iaA&%stice etc.@. r%!"sele !isp"&!e certifcat !e c%&)%ritate.

I.C.S. MIRUBA S.R.L.

B%pa&ia - ;( pre*i&t

c%setic !e elit Oi&ia I!% li&e US( ea"t pr%!"s Q& srael Q& #a*!e i&erale !i& area%art.B%setica li&iei I!%perite Q&AriEirea efcie&t a te&"l"ii c%rp"l"i pstrQ&! ti&ere,ea istrl"cirea

pielii.

M-INTER-FARMA S.A

r%!"ct%r"l c%ple+el%r pe&tr"ra!i%!iaA&%stic !iAital gJe&e*a.

De,i&e !rept"ri e+cl"si'e !ec%erciali*are a echipae&t"l"i

e!ical pr%!"s !ec%pa&iile%shi#a V%!aL i Barestrea KealthQ& "rt%arele !%e&ii:

;ltras%&%Arafe

a!i%l%Aie

%%Arafe c%p"teri*at

e*%&a&, aA&etic

rel"crarea pelic"lei ra!i%Arafce

Iste !istri#"it%r %fcial al c%pa&iil%rOs%)%r Dr. Ka&s %ssea&&J#K (&sell 3 Scie&tifc Jhe&i+.F)er pr%!"se pe&tr" !e*i&)ec,ie i

iAie& Q& e!ici& &"i e!icalepelic"l ra!i%Arafc i aterialepe&tr" pr%tec,ia ser'ici"l"ira!i%l%Aic ateriale !e st"!i" Q&e!ici& i #i%l%Aie i&str"e&tee!icale i !e la#%rat%rechipae&t pe&tr" sli !e chir"rAiepr%!"se )arace"tice.Ser'icii !epla&ifcare pr%iectare i calc"lare a&i'el"l"i !e ra!i%pr%tec,ie Q&ca#i&etele ra!i%l%Aice. (sa#lareaca#i&etel%r c" s"rse !era!i%pr%tec,ie: "i )erestre ecra&e!i& sticl ra!i%pr%tect%are %#l%a&e #arit i s"rse i&!i'i!"ale !era!i%pr%tec,ie.

I.M. OEL- LUX S.R.L.

&trepri&!erea %l!%Aera& gFIOO;T este "&"l !i&tre cei aiip%rta&,i pr%!"ct%ri !e "lei"ri&at"rale i pr%!"se !eri'ate aacest%ra care acti'ea* pe pia,a !i&ep"#lica %l!%'a.

-FIO O;T SO pr%!"ce ic%erciali*ea* Q& e+cl"si'itate"lei"ri &at"rale &eraf&ate !e &"cai str"A"ri presate la rece !"p %teh&%l%Aie special ct i )i& !i&tesc%'i&a %#,i&"t. B%pa&iaasiA"r % c alitate s"peri%ar a

pr%!"sel%r pri& et%!e a'a&sate !etestare ct i pri& c%&tr%l"l riA"r%sal ateriei prie.

(cest )apt este c%&frat !e


52/62

pr%ces"l !e Bertifcare aa&aAee&t"l"i r%!"c,iei c%&)%rc%&!i,iil%r sta&!art"l"i SF 9001C SF22000C K(BB.

NETINFO S.R.L.

-D%ct%r IleLs M sistei&)%ra,i%&al e!ical pe&tr"a"t%ati*area l"cr"l"i

!epartae&tel%r "&it,il%r i apr%cesel%rcheie Q&tr% cli&ic%!er&: reAistrat"r pers%&ale!ical la#%rat%r !iaA&%stice'i!e&, i a&aAee&t. "&erea Q&aplicare a siste"l"i. &str"irea"tili*at%ril%r. S"p%rt teh&ic.

OSTEOMED-M S.R.L

B%er, c" artic%le !e "* %rt%pe!ic ichir"rAical: ipla&t"ri ii&str"e&tar %rt%pe!%tra"at%l%Aic e&!%pr%te*e !e %l!%rte*e s"s,i&t%ri pla&tari artic%lepe&tr" rea#ilitare pa&sae&tei&teracti'e pe&tr" tratae&t"l%!er& al plAil%r pr%!"se !ei&c%&ti&e&, #a&!aEe plast"ripr%!"se pe&tr" Q&AriEirea pacie&t"l"ici%rapi c%presi'i.

F.P.C. SOGNO S.R.L.

Ichipae&te i&str"e&tar ic%&s"a#ile e!icale pe&tr"spitale ce&tre ale e!icil%r !e)ailie ca#i&ete partic"lare.(parataE i echipae&te pe&tr"ca#i&ete c%set%l%Aice i sal%a&e!e a&ichi"r/ pe!ichi"r.

Ichipae&te pe&tr" ce&tre !erea#ilitare i sa&at%rii.

VICTIANA S.R.L. VIDEO

SECURIT!

r%iectarea i&stalarea i p"&erea Q&)"&c,i"&e a sisteel%r i&teArate !esec"ritate. Oi'rri !irecte !e lapr%!"ct%r. Sistee !es"pra'eAhere 'i!e% !iAitale ia&al%Aice.

epre*e&ta&,a c%pa&iil%r i a

#ra&!"ril%r: (rec%&t >isi%& (BD&aB%l%r etc.

Sistee !e alar !e i&ce&!i" i!e sec"ritate a"t%aticc%&trai&ce&!iar i %!"le !esti&Aere a i&ce&!iil%r c" p"l#ere.

Sistee !e c%&tr%l acces i !ep%&taE ?c%&tr%l%ri car!rea!erelacte chei electr%&ice s%)t"ripe&tr" e'i!e&,a tip"l"i l"crat@.

&ter)%a&e a"!i% i 'i!e% lacte!isp%*iti'e !e #l%care.

Sistee !e c%&tr%l acces i !iriEare

acces pe&tr" h%tel"ri i c%ple+eh%teliere.

(tit"!i&e i&!i'i!"al )a, !e fecareclie&t.


53/62

VITAL-IMPEX S.R.L.

Distri#"it%r %fcial !e pr%!"se)a#ricate !e % Q&trepri&!ere are !i&"sia pe pia,a !i& ep"#lica%l!%'a. F)er % Aa larA !epr%!"se !e Q&alt calitate pe&tr"

i&stit",iile e!icale: pat"ri)"&c,i%&ale !i& etal i le&!i'erse pr%!"se !i& (O ca&apeleese Alisa&te pe&tr" i&str"e&teetc. prec" i c%&s"a#ile:#a&!aEe 'at ti)%& seri&Ai etc.

Ja larA !e pr%!"se pre,"rire*%&a#ile li'rare rapi!.

I.C.S. "EPTER INTERNATIONAL

S.R.L

B%pa&ie i&ter&a,i%&al )%&!at Q&Il'e,ia pr%p"&e "& as%rtie&t #%Aat

!e r)"ri pe&tr" )r""se,e is&tate.

ra&!"l jepter e!ical %)erpr%!"se pe&tr" Q#"&t,ireacalit,ii 'ie,ii i pe&tr" aeli%rareas&t,ii !esti&ate pe&tr" Q&treAa)ailie.

>ital Sste pr%!"se pe&tr"s&tate i )r""se,e.

herap (irk siste !e ep"rare aaer"l"i.

i%ptr%& M siste !e terapie pri&l"i&. (paratele e!icale sQ&tcertifcate. (c,i%&Q&! as"pra,es"t"ril%r l"i&a p%lari*at aree)ecte )%t%#i%sti"lat%are ?ceea ceQ&sea& c sti"lea* ai "ltepr%cese #i%l%Aice !i& %rAa&is Q&tr"& %! p%*iti' Q#"&t,i&! ast)el!i'erse )"&c,ii@.

i%ptr%& este "& aparat e!ical caresti"lea* capacitatea %rAa&is"l"i!e resta#ilire. (paratele p%t faplicate Q& cli&ici ce&tre ft&esssal%a&e !e )r""se,e i Q& c%&!i,iicas&ice.


54/62

Conlu!ii si reomandari

& E"r !e 90= !e e!icae&te s"&tip%rtate !i&tre care % are partes"&t p"ti& accesi#ile p%p"latiei.r%!"sele )arace"tice a"t%ht%&e!e,i& % c%t !e pia, !e circa 10=.

(st)el lipsa !e e!icae&teese&,iale este c%pe&sat pri&ip%rt c%stisit%r pri& e!icae&tesc"pe. p%rt Q& pre*e&te!icae&te !i& 70 !e ,ri !e la343 fre i c%pa&ii.

(pr%#area i s"s,i&erea r%Ara"l"i


55/62

i !e "tili*are ra,i%&al ae!icae&tel%rC

iplee&tarea siste"l"i !e)%r"lar Q& acti'itatea i&stit",iil%rc"rati'e M siste !e aeli%rare aasiste&,ei c" e!icae&te i )%l%siriiarA"e&tate a res"rsel%r f&a&ciareC

%!ifcarea %!alit,ii !e

a"t%ri*are ?Q&reAistrare@ ae!icae&tel%r Q& . %l!%'a .a.

J"'er&"l tre#"ie s Q&trepri&! Q&c%&ti&"are s"ri pe&tr" asiA"rareaacces"l"i p%p"la,iei lae!icae&te pri& re%rie&tareap%liticii !e Q&reAistrare a pre"l"i !epr%!"ct%r Q& pri"l ri&! pe&tr"e!icae&tele c%pe&sate !eB


56/62

"lti c%&c"re&ti care a" p%*itiista#ile pe piata si care sia" creat!eEa % iaAi&e s"&t #i&e c"&%sc"ti%)eri&! ser'icii calitati'e !e aceeape&tr" patr"&!erea pe piata sie&ti&ere este &ecesar!easee&ea %)erirea ser'iciil%r !ecalitate i&alta i&sa la pret"ri aia'a&taE%ase.

(pelarea la p%litica pret"l"i i&alt estep%si#ila i& ca*"l i& care se '%r %)eriser'icii c" "lt ai calitati'e !ecatc%&c"re&tii. & ca* c%&trar "lticlie&ti &" '%r percepe a'a&taE"lschi#arii ce&tr"l"i e!ical !eEae+iste&t pe alt"l &%". &sap"#licitatea pri& ai "lte s"rseasse!ia %)erirea "&%r #%&"s"riar f % cale !e atraAere a clie&til%r.

e !e alta parte apelarea la p%liticapret"l"i ai re!"s ip"&e la )elpr%%'area pri& ai "lte iEl%ace!e p"#licitate pe&tr" a i&)%rap%te&tialii pacie&ti !espre calitatea

i&alta a ser'iciil%r c" sc%p"la&ihilarii as%cierii pret"l"i ai re!"sc" ser'iciile !e calitate ai E%asa.

Beea ce ti&e !e p%litica !e pr%!"s are+ista p%si#ilitatea "raririi i&c%&ti&"" a te&!i&tel%r !i& !%e&i"le!ical pe&tr" a iplee&ta ce'a&%" sa" a f "&"l !i& priii care %)eraser'icii &%i.

&i'lio(ra)e

1.http://www.ie!ia.!/paAe'iew.phplmr%Ui!cm250

2. www.ec%.! g"rie e*er!irect%r"l Ae&eral al c%pa&ieigec%r: I'%l",ia pie,ei )arace"tice!epi&!e !e capacitatea !e c"prarea p%p"la,iei

3.http://www.tip"l.!/artic%l/%&%p%listiia"=I2=80=(6i&Ahitit

)araciileici11875.htl 4. http://www.ae!.!/&%tai&)2.p!)

5.http://s.A%'.!/i&istr/press$ser'ice/11044

6. www.particip.A%'.!* i&ister"lS&t,iiDe&"irea p%liticii p"#lice:e!"cerea pre,"l"i c" a&"&t"lpe&tr" 10 !e&"iri !e e!icae&teese&,iale.

7.http://www.i&'estiAatii.!/i&!e+.phpartm461

8. www.as.!

9.http://www."s).!/"pl%a!s/E%"r&al/e!ic"s=20&r4=20septe#rie
http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=582:iurie-bezer-directorul-general-al-companiei-becor-evoluia-pieei-farmaceutice-depinde-de-capacitatea-de-cumprare-a-populaiei&catid=106:succesul-tu&Itemid=477http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=582:iurie-bezer-directorul-general-al-companiei-becor-evoluia-pieei-farmaceutice-depinde-de-capacitatea-de-cumprare-a-populaiei&catid=106:succesul-tu&Itemid=477http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=582:iurie-bezer-directorul-general-al-companiei-becor-evoluia-pieei-farmaceutice-depinde-de-capacitatea-de-cumprare-a-populaiei&catid=106:succesul-tu&Itemid=477http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=582:iurie-bezer-directorul-general-al-companiei-becor-evoluia-pieei-farmaceutice-depinde-de-capacitatea-de-cumprare-a-populaiei&catid=106:succesul-tu&Itemid=477http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=582:iurie-bezer-directorul-general-al-companiei-becor-evoluia-pieei-farmaceutice-depinde-de-capacitatea-de-cumprare-a-populaiei&catid=106:succesul-tu&Itemid=477http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=582:iurie-bezer-directorul-general-al-companiei-becor-evoluia-pieei-farmaceutice-depinde-de-capacitatea-de-cumprare-a-populaiei&catid=106:succesul-tu&Itemid=477http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=582:iurie-bezer-directorul-general-al-companiei-becor-evoluia-pieei-farmaceutice-depinde-de-capacitatea-de-cumprare-a-populaiei&catid=106:succesul-tu&Itemid=477http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=582:iurie-bezer-directorul-general-al-companiei-becor-evoluia-pieei-farmaceutice-depinde-de-capacitatea-de-cumprare-a-populaiei&catid=106:succesul-tu&Itemid=477


57/62

=202009.p!)

10. www.#"si&ess.!

11. (iraLsi&e& . B"st%er Gee!#acLas a %%l )%r pr%'i&A haracSer'ices i& Gi&la&!. D%ct%rDissertati%&. V"%pi% Gi&la&! 1996.

12. Hesterl"&! O. E%rL K..

harace"tical Bare i& B%"&itharacies: ractice a&! esearch i&Swe!e&. &: (&&. harac%ther.2006

13. %ssi&A B K%le Ka&se& I Vrass. he pr%'isi%& %) pharace"ticalcare i& De&arL: (cr%sssecti%&als"r'e. &: P Bli& har her 2003

14. %ssi&A B K%le Ka&se& I%rAall ra"lse& P Vrass . (ct"al a&!percei'e! pr%'isi%& %) pharace"tical care i& !a&ishc%"&it pharacies: thepharacistsn %pi&i%&s. &: harH%rl! Sci2005

15. Ker#%rA K Sore&se& IH GroLEr. harace"tical Bare i& B%"&itharacies: ractice a&! esearch i&De&arL. &: (&&. harac%ther.2007

16. >a& il P.H.G%ppe. harace"ticalBare i& B%"&it harac:ractice a&! esearch i& theqq&q&e& .F'asLai&e& K.


58/62

24. I"r%harG%r". harac#ase! hperte&si%& a&aAee&am

Studiu Piata Farmaceutica

Documents

Transcript of Studiu Piata Farmaceutica