Terminare Editare ATESTAT

8/7/2019 Terminare Editare ATESTAT

http://slidepdf.com/reader/full/terminare-editare-atestat 1/11

COLEGIUL ECONOMIC AL BANATULUI MONTANCARAS-SEVERIN

ELEV: IZGĂREAN SORIN NELU

ATESTAT

BILANŢUL CONTABIL, CONTUL DE PROFIT ŞIPIERDERE

ÎNDRUMĂTOR: STOICONI CLAUDIA



CUPRINS

BILANŢUL CONTABIL……………………………… ……3

1. STRUCTURA ACTIVULUI ŞI PASIVULUI BILANŢIER……………... 32. ABORDĂRILE PATRIMONIULUI…………………………………………43. STRUCTURI PRIVIND SITUAŢIA PATRIMONIULUI………...……….5

4. FUNCŢIILE PATRIMONIULUI…………………………………………… 65. STRUCTURAREA ASPECTULUI FINANCIAR AL BILANŢULUICONTABIL………………………………………………………………………

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE……………………7

1. IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢII……………………………………….. 72. PREZENTAREA SCHEMEI DE CONT………………………………….83. STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE INNORMALIZAREA CONTABILĂ INTERNAŢIONALĂ……………………..9

2



BILANŢ UL CONTABIL

Structurile calitative folosite pentru modelarea situaţiei patrimoniuluisunt cele de activ si pasiv Ele se explică şi definesc simultan prin prismaeconomicului, juridicului si financiarului.

Din punct de vedere juridic, activul, prin compoziţia lui grupeazaelementele in bunuri reale si creante(drepturi asupra persoanelor)iar pasivulin capital propriu si datorii.

Prin prisma economica in subdiviziunile activului si pasivului trebuie sase facă distincţie intre structurile privind activitatea de investiţie siactivitatea de exploatare,astfel activul se împarte in activ de investiţie si inactiv de exploatare (stocuri creante ,lichidităţi), iar pasivul in capitaluri sidatorii, din care, datorii financiare si datorii de exploatare.

Perspectiva financiara grupeaza activele in funcţie de lichiditateaacestora ,iar pasivul, in funcţie de exigibilitatea lor (termen de plata).Astfel putem deprinde in structura activului active durabile stocuri

active realizabile si disponibile(lichidităţii)iar cea a pasivului in capitaluripermanente (pe termen lung )si pe termen scurt. În situaţia in care obiectulmodelarii bilanţiere este fundamentat pe categoria resurse economice,activul desemnează utilizarea resurselor in activitatea economica sau socialaiar pasivul ,originea resurselor(provenienţa acestora).

In cadrul activului sunt delimitate utilizări permanente sau durabile deresurse sub forma de bunuri de investiţie ,utilizări temporare sau curente subforma de stocuri ,creante si valori mobiliare de plasament.Pasivul prin structura sa delimitează cele trei modalităţi de formare aresurselor si anume:

Resurse permanente sau pe termen lung ,furnizate de proprietar(individual sau asociaţii), resurse temporare curente,asigurate de terţi(furnizori, bănci, obligatori), si resurse rezultat,sub forma profiturilor realizatein cadrul fiecărui exerciţiu financiar.

Astfel, privind in genere, putem spune ca activul,prin componenţa saevidenţiază destinaţia si lichiditatea bunurilor economice, iar pasivulclasificarea surselor de finanţare in funcţie de modul de constituire (surseproprii-străine)si exigibilitatea lor.

Analizat prin prisma teoriei modelarii,bilanţul contabil este simultan unmodel structural si global, prin intermediul căruia se asigura o reprezentarea patrimoniului pornind de la părţile salecomponente către caracteristicile de ansamblu.

Astfel in cadrul bilanţului contabil,patrimoniul este reprezentat prinprisma activului si pasivului,in cadrul activului, elementele mulţimii de activ fiind grupate in raportul

destinaţiei bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate in activeimobilizate,circulante, si active de regularizare si asimilate .La rândul loractivele imobilizate sunt diferenţiate in imobilizări necorporale corporale sifinanciare ,cele circulante sunt împărţite in raport de forma pe care o

îmbracă in stocuri de producţie in curs de execuţie ,creante ,plasamente sidisponibilităţi băneşti.

3



Cat priveşte pasivul, elementele mulţimii de pasiv sunt grupate inraport de căile de formare a surselor de finanţare in capitaluriproprii,provizioane pentru riscuri si cheltuieli si pasive de regularizare precumsi in funcţie de gradul lor de exigibilitate, permanente si curente.

Dispunerea activului in cadrul bilanţului contabil este de regula ceainversă lichidităţii activelor, de la cele mai puţin lichide, cum suntimobilizările necorporale,pana la cele mai lichide,adică către disponibilităţilebăneşti,care,îmbracă deja forma de bani. Analizând elementele pasivuluiputem observa dispunerea acestora invers exigibilităţii surselor de finanţareîncepând cu elementele capitalului propriu, continuând cu datoriile petermen lung si cu cele curente sau pe termen scurt.

Astfel, structura bilanţiera poate prezenta mai multe forme(abordări)folosind elementele patrimoniale in mai multe abordări:

I. Prima dintre acestea se bazează pe conceptul de patrimoniu ,definit caansamblul bunurilor corporale şi necorporale , al drepturilor şi obligaţiilor cesituaţia unei entităţi patrimoniale la un moment dat. Astfel, pornind de la

acest concept bilanţul poate fi privit in mai multe moduri:A)ECONOMICB) JURIDIC

PARTEA ECONOMICA pune in fata utilizările cu resursele,generândurmătoarea ecuaţie:

UTILIZARI= RESURSESAU

Acest tip de bilanţ permite să răspundă unor întrebări,cum ar fi:

a-de unde provin fondurile necesare finanţării necesităţilor întreprinderii ?a-care sunt necesităţile si care a fost utilizarea data resurselor de careîntreprinderea a dispus?astfel de întrebări oferă posibilitatea unei previzionări si dezvoltării viitoare

a societăţii.

A doua si ultima abordare bilanţieră “patrimonială” ABORDAREA JURIDICĂprezintă bilanţul ca o lista de drepturi de proprietate si creante înscrise inactiv,si de obligaţii către terţi care sunt înscrise in pasiv

Aceasta abordare are la baza o relaţie care este următoarea:

SN-situaţia neta(capitaluri proprii)A-activeD-datorii fata de terţi

ACTIV = PASIV

SN = A-D

4



STRUCTURI PRIVIND SITUATIA PATRIMONIULUI

ACTIV PASIV

1)ACTIVE IMOBILIZATEa-imobilizări - necorporale

a-corporalea-financiare

2)ACTIVE CIRCULANTEa-stocuri de producţie in curs deexecuţiea-creanțea-disponibilități3)ACTIVE DE REGULARIZARE SIASIMILATE

1)CAPITALURI PROPRIIa-capitalprezervea-rezultat (profitul cu +;pierderea cu-)a-alte capitaluri proprii2)PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SICHELTUIELI3)DATORIIa-împrumuturi si datorii financiarea-alte datorii4)PASIVE DE REGULARIZARE

Concluziv, indiferent de modul ales pentru ierarhizarea elementelorpatrimoniale in activul si pasivul bilanţului,necesar este ca in aceasta ordinesa se asigure o corelaţie intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor. BILANTUL CONTABILÎncheiat la data………a-în lei-a

ACTIV PASIV-mijloace fixe…………500000-materii prime………...100 000-producție in curs dexecuţie………………..50 000-produse finite………....30 000-clienți………………….40 000efecte comerciale derimit…………………..20 000

a-capital social………….500.000prezerve…………………50.000a-rezultatul exerciţiului…..42.000a-credite bancarepe termen lung………...200.000a-credite bancarepe termen scurt………….50.000a-furnizori………………..30.000

Schema prezentata mai sus este cunoscuta sub forma de tablou bilanţier,sau bilanţ cu secţiuni separate. Ea se întemeiază pe ecuaţia fundamentala:

Activ=Capital Propriu+Datorii

Un alt gen de abordare se bazează pe finalitatea bilanţului de arăspunde nevoilor analizei economico-financiare.

5



Astfel, modelul de bilanţ lansat de noul sistem contabil romanesc prevede ostructurare a activelor după destinaţia lor ,iar a pasivelor după originea lor.Plecând de la acest model,printr-o regruparea posturilor bilanţiere,se poateajunge la o abordare de tip FUNCTIONAL.Prezentarea funcţionala a bilanţului este următoarea:

FUNCTIA DE INVESTITII

ACTIV IMOBILIZAT CAPITALURI PROPRII

STOCURI+CREANTE-CLIENTI-DATORII-FURNIZORI

DATORIIFINANCIARE

ITLURI DE PLASAMENT

FUNCTIA DE EXPLOATARE/FUNCTIA DE FINANTARE

In aceasta perspective criteriile de lichiditate-exigibilitate sunt criterii

secundare de clasificare,activele fiind clasificate in ordinea crescătoare alichidităţilor,iar pasivele ,in ordinea descrescătoare a exigibilităţii lor.

Printr-o prelucrare adecvata a bilanţului funcţional se poate face trecereala bilanţul financiar. Pentru aceasta,elementele de active si pasiv trebuiereclasificate după criteriul duratei:elemente cu o durata de peste un an sielemente cu o durata de sub un an.Astfel,sub aspectul financiar,orice bilanţ se descompune in trei mari grupe:

1)FONDUL DE RULMENT(FR), care reprezintă totalul capitalurilor permanente(adică capitaluri proprii+împrumuturi pe termen lung)diminuate cu activeleimobilizate.2)NECESARUL IN FOND DE RULMENT(NFR),care reprezintă stocuri si creantedin exploatare si in afara exploatării –datorii din exploatare si din afaraexploatării3)TREZOERIA(T)care este egala cu disponibilităţi-împrumuturi pe termenscurt si conturi bancare creditoare

Aceşti trei indicatori informează asupra echilibrului financiar al întreprinderiiprin relaţia:

FR-NFR=T

6



Aceasta relaţie de echilibru, rod al abordării de tip financiar, evidenţiazăfaptul ca echilibrul financiar al întreprinderii este consecinţa deciziilor luatede întreprindere pe termen scurt(privind gestiunea stocurilor,politica decredit comercial fata de clienţi, relaţiile de deconectare cu furnizorii etc.) catşi pe termen lung(privind investiţiile si acoperirea lor cu resurse de finanţarepermanente)

CONTUL DE PROFIT SI PIERDEREBilanţul contabil este considerat documentul ce descrie poziţia a unei

întreprinderi la un moment dat,indicând si mărimea rezultatului .Apare însănecesara prezenţă unui alt instrument de modelare conotabila care saexplice modul de constituire a rezultatului şi să permită desprinderea unorconcluzii legate de performantele activităţii întreprinderii. Acest instrumenteste cea de-a doua componentă a situaţiilor financiare si anume contul deprofit si pierdere.

In aceasta optica,întreprinderea devine un centru de calculeconomic,calculul având la baza:- valorile produse si vândute pe piaţa clienţilor,denumite generic VENITURI;- valorile utilizate pentru obţinerea unor venituri, care sunt constituite incosturi angajate pe alte pieţe, denumite cheltuieli. Aceasta reprezintă, infapt, renumărarea factorilor de producţie

Din compararea celor doua mărimi valorice se obţine un rezultat. Acestapoate fi o mărime valorica pozitiva,denumita profit, atunci când veniturilesunt mai mari decât cheltuielile,sau o mărime valorica negativa, denumitapierdere, atunci când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.

In contextul economiei de piaţa, întreprinderea are ca obiectiv obţinereaprofitului. Astfel, profitul poate fi considerat o îmbogăţire, deci o resursa, pecând pierderea este o sărăcie, fiind asimilata unor utilizări fără asigurareaunui contra-echivalent valoric.

In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modelede expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare naturaeconomica a acestora,celalalt pleacă de la funcţiile sau activităţile uneiîntreprinderi (deci de la destinaţia veniturilor si cheltuielilor).

Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:a-sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)a-sub forma de lista(schema verticala)

Contul de profit si pierdere sintetizează fluxurile economice, respectivveniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogăţire a întreprinderii

legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta aveniturilor o reprezintă cifra de afaceri realizata de întreprindere in cursulexerciţiului.

Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate deîntreprindere in cursul exerciţiului.

Daca bilanţul contabil permite o cunoaştere a poziţiei financiare aîntreprinderii,contul de profit si pierdere oferă informaţii asupra activităţiiîntreprinderii,a modului cum aceasta îşi gestionează afacerile prindimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le generează.

7



Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sintezaale societăţilor de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentareacontului de profit si pierdere. Totuşi, datorita diferenţelor de cultura si tradiţiecontabila din tarile comunitare, obligativitatea prezentării standardizate acontului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de opţiune intre maimulte scheme de cont de profit si pierdere.

SCHEMELE DE CONT DE REZULTATE PROPUSE DE DIRECTIVA a IV-aSE POT REPREZENTA ASTFEL:

STRUCTURA DETALIATA A CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE FORMAT “LISTA”CU PREZENTAREA CHELTUIELILOR DUPA NATURA LOR1.2.3.

4.5.

6.7.

8.9.

10.

11.

12.

13.

14.15.16.17.18.19.20

.21

.

Mărimea reala a cifrei de afaceri.Variaţi stocurilor de produse finite si lucrări in curs de execuţie.Lucrări efectuate de întreprindere pentru sine si înregistrate in activ.

Alte venituri de exploatare.a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile.b) Alte cheltuieli externe.

Cheltuieli de personal.a) Corectările de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizările corporale si

necorporale.b) Corectările de valoare privind elementele activului circulant, in măsura in care ele

depăşesc corectările normale de valoare in cadrul întreprinderii.Alte cheltuieli de exploatare.Venituri ce provin din participaţii, cu menţionarea separata a celor ce provin de laîntreprinderile legate.Venituri care provin din alte valori mobiliare si din alte creante ale activului imobilizat, cumenţionare separata a celor ce provin de la întreprinderile legate.Alte dobânzi si venituri asimilate, cu menţionarea separata a celor ce provin de laîntreprinderile legate.Corectările de valoare privind imobilizările financiare si valorile mobiliare aparţinândactivului circulant.Dobânzi si cheltuieli asimilate cu menţionarea separata a celor ce vizează întreprinderilelegate.Impozitul asupra rezultatului care provine din activităţile ordinare.Rezultatul care provine din activităţile ordinare după impozitare.Venituri extraordinare.Cheltuieli extraordinare.Rezultate extraordinare.Impozitul asupra rezultatelor extraordinare.Alte impozite care nu figurează in posturile anterioare.Rezultatul exerciţiului

8



9



STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN NORMALIZAREACONTABILA INTERNATIONALA

Organismul internaţional de normalizare contabila (IASC) , consideracontul de rezultate ca un component al ansamblului de situaţii financiare

destinate procesului de informare financiara.In “Cadrul de pregătire si prezentare a situaţiilor financiare” denumituzual Cadru conceptual, IASC a definit elementele care măsoară performantaîntreprinderii:

- veniturile- cheltuielile

Veniturile sunt creşteri de avantaje economice in cursul perioadei degestiune (exerciţiul financiar) sub forma de creşteri de active sau dediminuări de datorii care au ca rezultat creşterea capitalurilor proprii, sub alteforme decât noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice creşterede capitaluri proprii sub alte forme decât noile capitaluri. Astfel spus, un veniteste orice creştere de capitaluri proprii, alta decât creşterea capitalului.

In aceasta definiţie se cuprind veniturile care provin din activitateacurenta a întreprinderii sau venituri propriu-zise (vânzări, onorarii,comisioane, dobânzi, etc.) cat si alte venituri si plusuri de valori sau câştiguri(plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedareaimobilizărilor, etc.)

Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuări deavantaje economice, in cursul unui exerciţiu sub forma diminuării activelorsau creşterii datoriilor şi care au generat o scădere de capitaluri proprii altadecât distribuirile către proprietarii de capital. Deci orice diminuare decapitaluri proprii alta decât reducerea de capitaluri social sau distribuirea dedividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge:

- cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cumsunt costul vânzărilor, cheltuielile de personal, etc.

- pierderile si minusurile de valoare (rezultând din catastrofenaturale, din vânzarea activelor imobilizate, din variaţia cursului imobiliar,etc.) si care pot sa rezulte sau nu din activităţi curente ale întreprinderii.

Pentru ca rezultatul contabil să măsoare corect performanţaîntreprinderii este necesară respectarea principiului conectării cheltuielilor lavenituri, adică din momentul contabilizării unui venit in contul de rezultatetrebuie să se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obţinereavenitului respectiv.

10



BIBLIOGRAFIE:

1. Conf.Prof.Dr. Traian Nicolae - Bazele Contabilităţii

2. Octavian Bojian - Bazele Contabilităţii3. Negescu Ion - Bazele Contabilităţii4. Oprea Călin – Bazele Contabilităţii

11

Terminare Editare ATESTAT

Documents

Transcript of Terminare Editare ATESTAT