COLEGIUL ECONOMIC RAMNICU VALCEA

Calea lui Traian nr.91, Rm.Valcea

Tel: (+40)250/733063, Fax: (+40)250/736267

E-mail: colegiuleconomicvl@yahoo.com

PROIECTPENTRU CERTIFICAREA CALIFICARII

PROFESIONALENIVEL 3

CALIFICAREA:TEHNICIAN IN TURISM

PROFESOR INDRUMATOR: ROF. GRIGORIE ELENA

ELEV: VOICULESCU ANDREI-DANIEL

CLASA A-XII-A G

2012-2013

TEMA:PUBLICITATEA – MODALITATE DE PROMOVARE A

PRODUSELOR SI SERVICIILOR TURISTICE

Cuprins

Argument……………………………………………………………..pag.4Capitolul I.Publicitatea componenta a activitatii promotionale………………. pag. 5

• Rolul publicitatii in cadrul agentiei …………………….... pag. 5• Obiectivele activitatii de publicitate…………………….. .pag. 5• Formele publicitatii……………………………………… pag. 6

Capitolul II. Caracteristicile principalelor mijloace de publicitate………….. .pag. 102.1. Mediile de comunicare in masa……………………………... pag. 10

2.2. Publicitatea exterioara………………………………………. pag . 122.3. Publicitatea prin tiparituri………………………………….... pag. 13

Capitolul III. Organizarea activitatilor de publicitate pentru produsul turistic ,, DESCOPERA ROMANIA”……………….…. pag. 16

3.1. Prezentarea generala a produsului turistic…………………… pag. 163.2. Stabilirea obiectivelor publicitare……………………………. pag. 193.3. Alegerea mediului de publicitate…………………………….. pag. 203.4. Elaborarea materialelor publicitare……………………….….. pag. 23

Anexe....………………………………………………………………. pag. 25Bibliografie…………………………………………………………... pag. 30

ARGUMENT

Publicitatea reprezinta principala activitate de natura promotionala desfasurata de catre organizatiile turistice atat prin prisma contributiei acesteia la atingerea obiectivelor de comunicare urmarite cat si a resurselor (in special a celor financiare) alocate pentru proiectarea, organizarea si desfasurarea campaniilor specifice.

Prin actiunile publicitare firmele de turism urmaresc sa asigure o cuprinzatoare informare a publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile lor, cu marcile sub care acestea sunt prezente pe piata, sa-l convinga si sa-l determine in efectuarea actului de cumparare.

Tema pe care am ales-o pentru realizarea acestui atestat o reprezinta „PUBLICITATEA – Modalitate de promovare a produselor si serviciilor turistice”

In primul capitol al acestei teme, am vorbit despre importanta publicitatii in cadrul politicii de promovare a unui produs turistic, aceasta reprezentand unul dintre mijloacele prin care intreprinderea se implica si se raporteaza la evolutia pietei. O publicitate eficienta este aceea care il determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv (de cunoastere) sau de la cel afectiv la cel conativ (comportamental), adica la actul final de cumparare al produsului turistic. Pentru atingerea acestor obiective pot fi folosite diferite forme ale publicitatii: publicitatea de produs, publicitatea de informare, publicitatea de reamintire etc.

In capitolul doi, am caracterizat principalele mijloace de publicitate, care pot fi folosite in

promovarea unui produs turistic. Astfel cele mai folosite medii sunt cele ale comunicarii de masa (presa, radioul, televiziunea, etc.) selectate in functie de particularitatile produsului turistic si segmentul de clientela vizat. Activitatea de promovare reprezinta transmiterea de catre intreprinderea turistica, prin diferite canale, de mesaje menite sa-l informeze pe consumator asupra produsului turistic si sa-i dezvolte o atitudine pozitiva fata de oferta.

In capitolul trei, am particularizat tehnicile de promovare pentru un produs turistic cu tema ,,Descopera Romania”. Este un produs turistic cultural, care pe langa obiectivele turistice pe care le integreaza, ofera turistilor si o varietate de servicii de baza si suplimentare. Am stabilit ca pentru a ne atinge obiectivele stabilite pentru acest produs, avem nevoie de promovare, mai exact de publicitate. Ne-am bazat, in special, pe mediile de publicitate in masa (presa, radioul, televiziunea), datorita randamentului ridicat de care dau dovada, dar si pe publicitatea exterioara (pliante, afise, cataloage, fluturasi, brosuri, etc.), deaorece sunt mult mai rentabile din punct de vedere financiar si au, de asemenea, un randament destul de ridicat.

In concluzie, publicitatea are cel mai important rol in promovarea produselor si serviciilor pe piata turistica, deoarece face ca produsul sa fie cunoscut pe piata si ii poate determina chiar si pretul acestuia. Deci publicitatea poate fi considerata ca si „sangele” care „iriga” dorinta de cumparare a consumatorului sau ca „drogul” care o manipuleaza.

CAPITOLUL IPUBLICITATEA – COMPONENTA A ACTIVITATII PROMOTIONALE

Publicitatea, variabila importanta a politicii promotionale a intreprinderii moderne, reprezinta unul din mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata – unii specialisti considerand-o nervul politicii de comunicatie a intreprinderii. Ea constituie unul din mijloacele prin care intreprinderea se implica si se raporteaza la evolutia pietei, imbratisand o intreaga paleta de tehnici, proprii mai multor discipline (sociologie, psihologie, grafica etc. ).

1.1. Conceptul de publicitatePublicitatea cuprinde toate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta

(nepersonala) - orala sau vizuala – a unui mesaj in legatura cu un produs, serviciu, marca sau firma de catre orice sustinator .

Ca si in cazul altor produse si servicii destinate consumatorilor individuali, publicitatea reprezinta principala activitate de natura promotionala desfasurata de catre organizatiile turistice atat prin prisma contributiei acesteia la atingerea obiectivelor de comunicare urmarite cat si a resurselor (in special a celor financiare) alocate pentru proiectarea, organizarea si desfasurarea campaniilor specifice.

Prin actiunile publicitare firmele de turism urmaresc sa asigure o cuprinzatoare informare a publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile lor, cu marcile sub care acestea sunt prezente pe piata, sa-l convinga si sa-l determine in efectuarea actului de cumparare.

Publicitatea vizeaza, pe termen lung, modificari de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori ca si mentinerea fidelitatii acestora fata de oferta intreprinderii. Pentru ca acest demers sa aiba finalitatea dorita, in proiectarea continutului si alegerea formelor si mijloacelor utilizate, intreprinderea trebuie sa aiba in vedere cateva caracteristici ale publicului in calitate de receptor de informatii publicitare: dorinta de a fi tratat ca un partener activ si exigent in dialogul cu agentii pietei; disponibilitati diferentiale de reactie fata de fenomenul publicitar; capacitate de a-si exprima propriile idei si exigente fata de acest gen de activitate.

1.2. Obiectivele publicitatii

O publicitate eficienta este aceea care il determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv (de cunoastere) sau de la cel afectiv la cel conativ (comportamental), adica la actul final de cumparare al produsului turistic. Acest lucru impune formularea unor obiective publicitare in functie de stadiul in care se situeaza publicul.

Exemple:• aspectul cognitiv (de cunoastere)

• in cursul anului 2013, sa se faca cunoscuta in randul a 75% din clientii actuali existenta unui produs nou oferit de firma de turism

• cresterea, in cursul anului 2013, a aprecierii calitatii serviciilor a hotelului ,,X” de la 25 la 35% in randul vizitatorilor straini;

• aspectul afectiv• in cursul anului 2013 sa creasca de la 30 la 40% numarul consumatorilor care au o

atitudine favorabila fata de firma de turism• procentajul consumatorilor care prefera statiunea ,,Y” in schimbul altor statiuni

concurente sa creasca de la 15% in 2012 la 30% in 2013;• aspectul conativ (comportamental)

• cresterea cu 15% a numarului de destinatii turistice vandute in raport cu anul precedent

• depasirea cu 20% a numarului de rezervari pentru bilete de avion efectuate in luna iunie 2012.

In ceea ce priveste obiectivele publicitatii, pot fi evidentiate:• informarea clientele potentiale in legatura cu existent pe piata a unui produs sau serviciu

turistic;• promovarea evenimentelor sportive, culturale, religioase – generatoare de turism;• cresterea vanzarilor pe termen scurt, mediu sau lung;• crearea unei imagini de marca;• fidelizarea clientelei;

1.3. Formele publicitatiiUnul dintre principalele criterii de clasificare ale publicitatii se refera la obiectul

acesteia. In general, publicitatea are in vedere transmiterea unor informatii, catre un public-tinta definit, referitoare la produsele, serviciile sau marcile organizatiei sau chiar la organizatie. Se disting, astfel, ca tipuri distincte de publicitate, publicitatea de produs (serviciu), publicitatea de marca si publicitatea institutionala. Avand in vedere particularitatile pietei turistice si cele ale activitatii de marketing desfasurate la nivelul acesteia, tipologia publicitatii in raport cu obiectul acesteia trebuie sa fie dezvoltata prin includerea unui al patrulea tip – publicitatea destinatiei

turistice. Astfel, organizatia turistica poate dezvolta campanii de publicitate care sa aiba ca

obiect:• produsele si/sau serviciile oferite : in general, campaniile avand acest obiect urmaresc

preponderent informarea consumatorilor si/sau a utilizatorilor despre existenta si disponbilitatea diferitelor produse sau servicii si stimularea cererii pentru oferta organizatiei turistice; sunt campaniile cele mai frecvent realizate si carora le revine ponderea cea mai mare in volumul global al activitatilor de comunicare de marketing desfasurate; in cadrul publicitatii de produs sau serviciu se regasesc urmatoarele sub-forme:

-publicitatea de informare: campaniile de acest fel sunt cele mai reprezentative pentrudemersurile care urmaresc promovarea produselor si/sau serviciilor turistice; trebuie precizat insa faptul ca organizatiile turistice nu realizeaza campanii exclusiv de informare a consumatorilor ci ca acestea isi concentreaza eforturile de comunicare inspre asigurarea unei cantitati cat mai complete de informatii astfel incat consumatorii interesati sa dispuna de toate elementele pe baza carora sa adopte decizii favorabile organizatiei (cumpararea produselor sau serviciilor acesteia sau, cel putin, solicitarea unor informatii suplimentare referitoare la acestea);

-publicitatea de conditionare:aduce in prim-plan setul de caracteristici „tehnice”, financiare sau comerciale ale produselor si/sau serviciilor turistice urmarind considerarea acestuia de catre consumator fie pentru identificarea si diferentierea ofertei organizatiei fie pentru adoptarea deciziei de cumparare a produselor sau serviciilor acesteia;

-publicitatea comparativa: urmareste promovarea produselor si/sau serviciilor organizatiei turistice prin compararea mai mult sau mai putin explicita a acestora cu cele ale organizatiilor concurente; campaniile de publicitate comparativa reprezinta versiuni semnificativ mai agresive ale campaniilor de publicitate de conditionare mesajul „produsul nostru este mai bun decat cele ale concurentilor nostri” fiind transmis sau sugerat consumatorului; implementarea acestora este limitata de cadrul institutional care prevede, la nivelul celor mai multe piete, interzicerea acestei forme de publicitate sau restrictionarea sa prin interzicerea realizarii unor comparatii directe sau intentionate;

-publicitatea de reamintire: are in vedere conservarea nivelului de notorietate al produselor, serviciilor sau marcilor prin actualizarea volumului de informatii referitoare la acestea deja existent la nivelul consumatorilor organizatiei turistice; campaniile de acest fel produc rezultate consistente mai ales atunci cand au ca obiect produse si servicii turistice aflate in faza de maturitate a ciclului de viata sau cand sunt adresate consumatorilor avand o anumita vechime in relatia cu organizatia sau celor fidelii

• destinatiile turistice: de data recenta, campaniile care au ca obiect informarea consumatorilor despre diferitele destinatii turistice au reprezentat unul dintre raspunsurile

organizatiilor turistice la asteptarile tot mai ridicate ale consumatorilor in privinta produselor si serviciilor turistice si la diversificarea cererii pentru acestea; astfel, campaniile de acest fel pun in prim-plan caracteristicile care definesc atractivitatea unei destinatii turistice, de ordin natural, cultural sau social, sugerand consumatorilor faptul ca pot beneficia cel mai mult de toate acestea (numai) apeland la produsele si/sau serviciile organizatiei turistice;

• marca: aceste campanii urmaresc promovarea si sustinerea marcii organizatiei turistice sau a portofoliului de marci ale produselor sau serviciilor turistice oferite pietei de catre organizatie; dezvoltarea acestei forme de publicitate a cunoscut recent un ritm accelerat atat in plan general cat si in planul specific al marketingului turistic. Astfel, in plan general, dezvoltarea a fost determinata de rolul tot mai important al marcii in contextul activitatii de marketing a unei organizatii in timp ce in planul specific al marketingului turistic factorul motivant a fost asociat aparitiei si cresterii semnificative a importantei conceptului de „marca de tara” – industria turismului fiind unul dintre principalii beneficiari ai acestei evolutii;

• organizatia:campaniile specifice au in vedere sustinerea, la nivelul segmentelor de piata vizate, a organizatiei turistice – privita ca o „institutie” de referinta – punand accent pe misiunea si valorile acesteia, definite si promovate in relatie directa cu dorintele si asteptarile consumatorilor, obiectivul major urmarit fiind reprezentat de crearea si dezvoltarea unei imagini cat mai favorabile a acesteia.

Un alt crieteriu major de clasificare a publicitatii o reprezinta aria geografica.Pornind de la clasificarea pietei organizatiei turistice in raport cu aria acesteia, se disting patru forme de publicitate:

• publicitatea locala: se refera la campaniile de publicitate desfasurate de catre organizatiile turistice care se adreseaza, cu produsele si serviciile oferite, unei piete locale; aceste campanii isi propun sa aduca in atentia consumatorilor si utilizatorilor existenti la nivelul unei piete oferta de produse sau servicii a organizatiei turistice;

• publicitatea regionala: realizarea campaniilor de publicitate regionala depinde in mod semnificativ de existenta unor medii si suporturi de comunicare prezente si avand impact la nivel regional dar si existenta unor regiuni diferentiate ca si caracteristici si comportament ale consumatorilor de produse sau servicii turistice; din acest punct de vedere, piata romaneasca nu prezinta un potential relevant pentru aceste campanii: mediile si suporturile de comunicare regionale sunt mai putin numeroase si au un impact scazut prin comparatie cu cele locale sau nationale iar diferentele intre regiunile geografico-istorice tind sa se estompeze din ce in ce mai mult;

• publicitatea nationala: este realizata de catre organizatiile turistice al caror public-tinta este repartizat din punct de vedere geografic astfel incat acopera practic intreg teritoriul tarii; organizatiile turistice care realizeaza aceste campanii se adreseaza cu produsele si serviciile

lor tuturor consumatorilor prezenti pe piata nationala;• publicitate internationala:presupune proiectarea, organizarea si desfasurarea unor campanii

de publicitate adresate consumatorilor prezenti pe piete situate in afara granitelor nationale; noile dezvoltari produse in domeniile tehnologiilor informatice si de telecomunicatii precum si tendintele de globalizare manifestate la nivelul pietei turistice internationale au permis si, de asemenea, au determinat organizatiile turistice sa realizeze campanii de publicitate cu dimensiune internationala chiar si atunci cand acestea nu au urmarit in mod explicit obiective de acest gen (un exemplu in acest sens este reprezentat de dezvoltarea si utilizarea site-urilor web: pentru ca acestea sunt accesibile consumatorilor din intreaga lume conectati la internet majoritatea site-urilor turistice dispun si de pagini in limba engleza adresate consumatorilor internationali chiar daca functia acestora este una de reprezentare si nu neaparat de promovare si vanzare a unor produse si/sau servicii turistice).

Un ultim criteriu relevant pentru clasificarea publicitatii desfasurate de catre organizatiile turistice are in vedere tipul mesajului publicitar difuzat. Se disting, din acest punct de vedere, doua forme:

• publicitatea factuala: aceasta accentueaza caracteristicile „tehnice” (de continut), financiare si comerciale ale produselor si/sau serviciilor turistice, acestea urmand sa fie utilizate ca atare pentru crearea mesajului publicitar care va fi transmis consumatorilor;

• publicitatea emotionala: urmareste identificarea si valorificarea unor trasaturi de natura emotionala ale consumatorilor si utilizatorilor, mesajele publicitare referitoare la produsele si/sau serviciile turistice care vor fi promovate stimuland dezvoltarea unor trairi, senzatii, sentimente sau atitudini care sa favorizeze cumpararea acestora.

.

CAPITOLUL IIcaracteristicile principalelor mijloace de publicitate

Mediile de comunicare pe care organizatia turistica le poate utiliza pentru a difuza mesajele sale publicitare au in vedere mijloacele capabile sa asigure transmiterea acestora inspre un numar cat mai consistent de consumatori. Campaniile publicitare de promovare a produselor

si/sau serviciilor turistice utilizeaza mediile de comunicare in masa – presa, radioul si televiziunea.

2.1. Mediile de comunicare in masa

Activitatea de promovare reprezinta transmiterea de catre intreprinderea turistica, prin diferite canale, de mesaje menite sa-l informeze pe consumator asupra produsului turistic si sa-i dezvolte o atitudine pozitiva fata de oferta. Astfel, cele mai folosite medii sunt cele ale comunicarii in masa: presa, radioul,televiziunea etc.

• Presa Presa reprezinta mediul de comunicare traditional utilizat pentru difuzarea mesajelor

publicitare referitoare la majoritatea produselor sau serviciilor (inclusiv a celor turistice). Alegerea presei ca mediu de comunicare este sustinuta de caracteristicile majore ale acesteia ca suport de transmitere a mesajelor publicitare:

-aria teritoriala acoperita: fiecare publicatie ofera organizatiei turistice accesul la un numar de cititori destul de exact localizat in spatiu; in functie de caracterul local, regional, national sau international al pietei sale de interes, organizatia turistica poate recurge la publicatia sau grupul de publicatii care sa ii asigure un grad maxim de acoperire a pietei vizate; in plus, dezvoltarea internetului si aparitia editiilor online ale principalelor titluri de presa (respectiv a unor publicatii exclusiv online) au determinat extinderea semnificativa a ariei teritoriale acoperite si a oferit presei un atu suplimentar in competitia pentru bugetele publicitare cu celelalte medii de comunicare majore;

-frecventa de aparitie: organizatia turistica dispune, in prezent de posibilitatea de a selecta publicatii avand o aparitie cotidiana, saptamanala, lunara etc. si de a utiliza in difuzarea mesajelor sale publicitare un grup de publicatii capabil sa ii ofere un acces maxim la publicul vizat prin intermediul campaniei; optiunea intre utilizarea exclusiva a presei cotidiane sau a presei periodice trebuie sa aiba in vedere avantajele acestora, respectiv: flexibilitatea sporita, aria mai larga de difuzare, controlul mai bun asupra campaniei, respectiv selectivitatea mai buna a audientei vizate si calitatea tipografica mai buna a mesajului transmis;

-specializarea: evolutia presei a inclus ca o caracteristica permanenta aparitia si dezvoltarea presei specializate. In prezent, organizatia turistica dispune de posibilitatea de a difuza mesajele sale publicitare in paginile unor periodice dedicate exclusiv consumatorilor si utilizatorilor de produse si/sau servicii turistice, respectiv profesionistilor domeniului; specializarea permite identificarea mai exacta a tintei campaniei publicitare, conceperea unor mesaje mai bine adaptate la caracteristicile geografice, demografice, psihografice si comportamentale ale acesteia si obtinerea unor performante mai bune ale campaniilor

desfasurate;-imaginea presei comparativ cu celelalte medii de comunicare de masa: secolele de

existentasi functionare ale presei scrise, traditia, chiar glorioasa, castigata de unele publicatii nationale sau internationale, fac din presa, in ansamblul acesteia, un mediu de comunicare capabil sa sustina promovarea unor produse si/sau servicii turistice avand un standard mai ridicat, a unor marci sau chiar a organizatiei turistice ca furnizor sau prestator de prestigiu.

• Radioul Reprezinta un mediu de comunicare de asemenea traditional utilizat pentru difuzarea

mesajelor publicitare. Alegerea radioului ca mediu de comunicare este sustinuta de caracteristicile majore ale acestuia ca suport de transmitere a mesajelor publicitare dar are in vedere si folosirea diferitelor suporturi (posturi sau emisiuni) radio mai ales intr-o maniera complementara. Acest mod de utilizare este determinat de impactul limitat al mesajelor publicitare radio care ofera consumatorului doar o reprezentare audio a produselor sau serviciilor promovate.Organizatia turistica poate utiliza radioul, chiar si intr-o maniera complementara cu alte medii de comunicare, datorita:

-selectivitatii suporturilor radio: posturile, programele si emisiunile radio sunt caracterizate printr-un grad ridicat de diferentiere astfel incat organizatia turistica poate viza nu numai un anumit public-tinta (avand profilul ascultatorilor radio) ci si a unor segmente de public, din interiorul acestuia, semnificativ mai apropiate de profilul consumatorilor si utilizatorilor produselor si/sau serviciilor oferite de catre organizatie; mai mult, existenta unor emisiuni dedicate exclusiv pasionatilor si celor interesati de turism, ofera importante oportunitati de comunicare cu consumatorii si publicul organizatiei turistice;

-costurilor rezonabile ale campaniei de publicitate: suporturile radio ofera organizatiei turistice cel mai bun cost la mie – comparativ cu celelalte medii de comunicare de masa, astfel incat investitia specifica in comunicare este deosebit de eficienta datorita numarului mare de consumatori atinsi la un cost relativ scazut. In acest context, utilizarea suporturilor radio reprezintasi una dintre zonele in care campania de publicitate a organizatiei turistice poate fi optimizata (prin asigurarea acoperirii exclusive sau complementare a unor segmente-tinta folosind suporturile radio adecvate).

• Televiziunea Reprezinta mediul de comunicare utilizat pentru difuzarea mesajelor publicitare avand

impactul cel mai mare. Alegerea televiziunii ca mediu de comunicare este sustinuta mai ales de efectul combinatiei de elemente video si audio care insotesc informatiile transmise consumatorilor, unic in comparatie cu celelalte medii de comunicare. Organizatia turistica trebuie sa aiba in vedere si costul relativ mai ridicat asociat utilizarii televiziunii ca mediu de

comunicare. Atat costurile de creatie publicitara cat si costurile de difuzare inregistreaza niveluri foarte ridicate chiar daca ultimele sunt amortizate macar in parte de numarul, de asemenea ridicat, al consumatorilor atinsi in urma campaniei de publicitate.

2.2. Publicitatea exterioaraPublicitatea exterioara reprezinta cea mai veche forma de implementare a campaniilor

de publicitate si, in ciuda trecerii timpului, a reusit sa isi pastreze atractivitatea pentru organizatiile interesate sa dezvolte acest gen de activitati. In esenta, aceste campanii se bazeaza pe utilizarea unor tehnologii de expunere avand un grad de complexitate variabil folosite preponderent pentru a informa consumatorii despre produsele, serviciile, evenimentele sau marcile unei organizatii.

Principalele avantaje ale utilizarii publicitatii exterioare in cadrul campaniilor de publicitate ale organizatiilor turistice se refera la nivelurile ridicate ale acoperirii geografice a pietei, posibilitatile oferite de a prezenta atractiv, chiar pitoresc, obiectele promovate si costurile rezonabile ale campaniilor specifice. In plus, publicitatea exterioara poate servi ca un excelent element complementar in campaniile publicitare integrate (combinatiile dintre campaniile publicitare in presa scrisa, radio, televiziune si publicitatea exterioara produc rezultate favorabile importante) si permite atingerea nu numai a unei mase de consumatori ci si a unor segmente ale pietei (adecvarea la nivel de segment fiind realizata prin intermediul mesajului transmis iar atingerea segmentului prin intermediul alegerii zonelor de expunere).

Organizatia turistica trebuie sa puna in balanta insasi dezavantajele utilizarii publicitatii exterioare. Acestea au in vedere limitarile in planul creatiei publicitare si in cel al atentiei acordate de catre consumatori mesajelor specifice, selectivitatea redusa a publicului si unele probleme de disponibilitate a diferitelor amplasamente.

Principalul instrument de comunicare folosit in publicitatea exterioara este afisul publicitar. Practica domeniului a impus utilizarea unor tipuri variate de afise diferentiate in functie de modul de prezentare (afise normale, afise transparente, afise pre-tiparite), locul de expunere sau durata de expunere. Un alt instrument de comunicare din ce in ce mai utilizat in cadrul acestor campanii este banner-ul publicitar. Expunerea banner-elor valorifica atat oportunitatile oferite de infrastructura serviciilor publice (de transport si de iluminat public) cat si extinderile retelelor de panotaj ale firmelor specializate.

2.3. Publicitatea prin tiparituri

Publicitatea prin tiparituri constituie una dintre cele mai frecvente modalitati de

implementare a campaniilor publicitare desfasurate de catre organizatiile turistice. In esenta, acestea presupun crearea si difuzarea unor materiale promotionale tiparite catre un public tinta identificat in scopul atingerii unor obiective de comunicare specifice tuturor celor trei niveluri: cognitiv (notorietatea), afectiv (atitudinea) si conativ (comportamentul de cumparare si consum).

Principalele tipuri de materiale promotionale tiparite folosite in aceste campanii sunt:cataloagele, brosurile, pliantele, prospectele, publicatiile similare periodicelor, hartile si ghidurile turistice, agendele si calendarele.

Brosurile, pliantele si prospectele reprezinta formele cele mai frecvente de concretizare ale unei campanii de publicitate prin tiparituri. Acestea pot fi realizate in cele mai diferite variante de format din punct de vedere al dimensiunii, culorilor, calitatii hartiei si tiparului.Utilizarea brosurilor si pliantelor nu presupune apelarea la solutii standardizate, consacrate la nivelul pietei turistice. Realizarea mai multor campanii similare poate conduce organizatia catre concluzii conform carora „materialele realizate in culori au avut un impact mai favorabil asupra vanzarilor decat cele alb-negru” sau „materialele in format A4 au avut un impact mai bun asupra notorietatii organizatiei decat cele format A5”.

O separare importanta a brosurilor, pliantelor si prospectelor publicitare turistice are in vedere obiectul acestora: organizatia poate realiza materiale de acest fel pentru a promova o destinatie turistica, o unitate turistica, un produs sau un serviciu turistic sau un eveniment turistic.

Editarea unei publicatii proprii in format de ziar, cu o aparitie periodica (lunara, trimestriala sau semestriala) sau chiar cotidiana (eventual in cadrul unui interval de timp limitat sau pe durata desfasurarii unui eveniment de marketing) reprezinta o solutie publicitara interesantasi eficienta.

Tiparirea si difuzarea unor publicatii proprii ale organizatiei turistice constituie o modalitate oportuna de a face publicitate produselor si serviciilor oferite atunci cand consumatorii de la nivelul pietei vizate folosesc ca sursa de informare presa cotidiana sau periodica organizatia putand specula in favoarea ei relativa inclinatie a acestora inspre lectura presei. De asemenea, publicatiile proprii se pot dovedi eficiente atunci cand consumatorii vizati sunt clientii organizatiei care sunt astfel expusi unor campanii publicitare de reamintire.

Din punct de vedere al investitiei financiare, organizatia turistica trebuie sa puna in balanta costurile editarii si tiparirii publicatiilor proprii, adoptand deciziile adecvate privind formatul, numarul de pagini, calitatea hartiei si a tiparului si tirajul acestora. Costurile ridicate ale crearii si utilizarii acestor publicatii ar trebui sa fie privite nu numai in sens strict financiar ci si in relatie cu avantajele pe care le aduce controlul total exercitat asupra spatiului publicitar, organizatia avand la dispozitie o suprafata uneori destul de consistenta pentru a prezenta un volum cat mai mare de informatii referitoare la produsele, serviciile sau marcile sale.

Difuzarea publicatiilor proprii poate genera probleme pentru organizatiile turistice mai ales din punct de vedere al costurilor specifice. Pe de alta parte, un volum relativ ridicat al costurilor poate fi compensat prin controlul exercitat asupra difuzarii si prin flexibilitatea realizarii acesteia, ambele aflate la indemana organizatiei.Ca alternativa la editarea, tiparirea si difuzarea publicatiilor proprii, organizatia turistica poate opta pentru inserarea anunturilor sale publicitare in publicatiile realizate fie de catre intermediari independenti fie prin cooperarea mai multor organizatii turistice.

Tiparirea si difuzarea unor harti turistice reprezinta, de asemenea, modalitati eficiente de utilizare a tipariturilor pentru a face publicitate diferitelor destinatii, produse si servicii turistice sau marci ale organizatiilor de turism.

Atuul major al acestor instrumente este oferit de utilitatea acestora in orientarea turistului – alegerea unei anumite rute de deplasare, a unor anumite locuri pentru cazare si masa, a unor obiective turistice pentru a fi vizitate.

Majoritatea hartilor turistice sunt realizate incat sa furnizeze toate informatiile despre formele de relief, caile si rutele de transport (rutier, feroviar, naval, aerian etc.), localitatile aflate in zona acoperitasi statutul lor administrativ si demografic, granitele existente, obiectivele turistice prezente (site-uri arheologice, monumente de arhitectura laice si religioase, institutii culturale), infrastructura turistica existenta (hoteluri si alte facilitati de cazare, restaurante si alte spatii de alimentatie publica, spatii si facilitati destinate petrecerii timpului liber, puncte de informare turistica), unitati sanitare si diferite alte unitati de servicii publice.

Prezentarea acestor informatii (mai ales a celor de natura turistica) poate fi realizata intr-o maniera tehnica, folosind simbolurile si notatiile consacrate, sau intr-o maniera artistica folosind, in cazul obiectivelor turistice reprezentari grafice, simbolice sau imagini ale acestora. Esentiala pentru succesul utilizarii hartilor turistice este difuzarea acestora: in mod obisnuit, aceste harti sunt disponibile si pot fi preluate gratuit de catre turisti la punctele de control al trecerii frontierei, in magazinele (mai ales in cele de suveniruri) situate in localitatile din zona acoperita, in punctele de informare turistica, in standuri amenajate in statii feroviare, autogari, aeroporturi si porturi, la casele de schimb valutar, in diferitele obiective culturale si turistice din zona acoperita etc. De asemenea, hartile pot fi distribuite ca materiale promotionale cu ocazia participarii organizatiei la diferitele manifestari promotionale in domeniul turismului.

Relativ apropiate hartilor turistice ca si conceptie care sta la baza utilizarii pentru promovarea produselor si serviciilor specifice sunt ghidurile turistice. Realizate mai ales sub forma unor brosuri, acestea urmaresc in primul rand furnizarea unor informatii utile turistilor referitoare la o anumita destinatie turistica. In plan secundar, informatiile transmise contribuie si la atingerea unor obiective de natura publicitara, legate de crearea de notorietate pentru anumite obiective turistice si culturale, spatii de cazare si de alimentatie publica, servicii de transport si

alte diferite servicii utile turistilor precum si de stimularea formarii unei atitudini favorabile fata de prestatori sau furnizori acestora.

Realizarea in limba vorbita de catre turistii potentiali si difuzarea gratuita constituie doi factori importanti pentru succesul utilizarii lor.

Agendele si calendarele reprezinta materiale promotionale tiparite utilizabile mai ales in campaniile de publicitate orientate catre consumatorii organizationali. Realizarea si distribuirea acestora este asociata momentelor de sfarsit de an, cand acestea sunt folosite in cadrul unor actiuni aflate la limita publicitatii si a relatiilor publice. Distribuirea agendelor si calendarelor imbraca deseori forma acordarii unor cadouri publicitare menite sa reprezinte un semn de multumire adus consumatorilor care au decis sa cumpere produsele sau serviciile oferite de catre organizatia turistica. Similare acestora, din perspectiva utilizarii in scop publicitar, sunt cartile de vizita ale organizatiei, acestea continand informatiile de contact si o descriere generalaa ofertei de produse si servicii a acestora.

CAPITOLUL IIIOrganizarea activitatilor de publicitate pentru produsul turistic ,,

DESCOPERA ROMANIA”

Activitatea de publicitate este importanta pentru lansarea pe piata a unui produs turistic. Succesul acestuia depinde de politica de promovare adoptata de organizatie si consecventa cu care ea este aplicata. Aceasta strategie se concretizeaza in campanii de promovare care cuprind diferite tehnici de promovare, adecvate produsului turistic promovat.

3.1. Prezentarea generala a produsului turistic ,, Descopera Romania”Produsul turistic ,, Descopera Romania” integreaza o varietate de obiective turistice:

Biserici de lemn, peisaje, port si traditii MARAMURESENE. Se adreseaza in special tinerilor cu varste cuprinse intre 21-30 de ani si are ca principal scop recreerea turistilor prin vizitarea diferitelor obiective turistice din intreaga tara. Acest produs le ofera o sansa turistilor de a-si descoperi propria tara, de a se bucura de meleagurile tarii natale si de a promova principalele

obiective turistice intr-un circuit ce se desfasoara pe o durata de 4 zile, cu plecare si intoarcere in Rm Valcea.

NUMELE PRODUSULUI: DESCOPERA ROMANIACIRCUIT AUTOCAR - 5 zile / DEMIPENSIUNE

TRASEUL : Rm.Valcea -Bucuresti – Brasov - Sighisoara – Targu Mures - Baia Mare – Ocna Sugatag – Sighetu Marmatiei – Cluj-Napoca – Alba Iulia – Sibiu – Transfagarasan – Curtea de Arges –Rm.Valcea

PROGRAMUL EXCURSIEI (vezi anexa nr.1) Ziua 1 Rm.Valcea -BUCURESTI – MARAMURES Intalnire cu reprezentantul agentiei la ora 06:00, in parcarea din centrul Pietei Victoria. Deplasare pe ruta Bucuresti – Brasov - Sighisoara – Targu Mures – Baia Mare – Ocna Sugatag. Pe traseu, se viziteaza: Cetatea si Biserica Fortificata Prejmer (Brasov), Cetatea Sighisoara, Tur de oras cu oprire in Targu Mures. Cazare si cina in Maramures. Ziua 2 OCNA SUGATAG – VISEU DE SUSMic dejun. Deplasare pe ruta Ocna Sugatag – Viseu de Sus – Sacel – Dragomiresti – Ieud – Valea Izei – Ocna Sugatag. Pe traseu se viziteaza: Excursie de jumatate de zi cu Mocanita (tren cu aburi pe valea Vaserului, unic in Europa), Centrul de ceramica Dacica (Sacel), Muzeul Tarancii Romane (Dragomiresti), Biserica din Deal (Ieud). Cazare si cina in Maramures. Ziua 3 OCNA SUGATAG - SAPANTAMic dejun. Deplasare pe ruta Ocna Sugatag – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Barsana – Ocna Sugatag. Pe traseu se viziteaza: Muzeul Satului Maramuresean (Dealul Dobaies), Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei (Memorialul Durerii – Sighet), Cimitirul vesel de la Sapanta si Manastirea Peri-Sapanta, Biserica de lemn si Manastirea Barsana. Cazare si cina in Maramures. Ziua 4 OCNA SUGATAG - BORSAMic dejun. Deplasare pe ruta Ocna Sugatag – Bogdan Voda - Borsa – Rozavlea - Ocna Sugatag. Pe traseu se viziteaza: Biserica de lemn din Dragos Voda, Mausoleul si Casa Martirilor din Moisei, Rezervatia Naturala Izvorul Albastru al Izei si Pestera, Cascada Cailor, Biserica de lemn din Rozalvea. Se poate opta pentru bai, tratament si relaxare in Ocna Sugatag sau Borsa. Cazare

si cina in Maramures.

Ziua 5 OCNA SUGATAG – Rm.ValceaMic dejun. Deplasare pe ruta Ocna Sugatag – Baia Mare – Cluj Napoca – Alba Iulia – Sibiu - Transfagarasan – Curtea de Arges – Pitesti – Bucuresti. Pe traseu se viziteaza: Tur de oras cu oprire Cluj Napoca, Cetatea Alba Iulia, Tur de oras cu oprire Sibiu, Transfagarasean (Cabana Capra, Cabana Balea Lac, Barajul Vidraru, Cabana Balea Cascada, Manastirea Curtea de Arges). Sosire in Rm.Valcea in jurul orei 20.00. Tarif pachet: 590 lei /persoana  OFERTA SPECIALA: 550 LEI / PERSOANA (INSCRIERE SI PLATA AVANSULUI PANA LA DATA DE 12 APRILIE) 

Perioade circuite:26 - 30 Mai; 23 - 27 Iunie; 21 - 25 Iulie; 25 - 29 August; 22 - 26 Septembrie; 13 - 17 OctombrieSpecial: Beldi Young Trip:  07 - 11 iulie Pachetul include:

• Transport cu autocar modern, licentiat 3-4*, taxe stradale si parcari• 4 nopti cazare in hoteluri / vile atent selectionate (Ex: Eurosind), piscina apa sarata,

camere duble pentru doua persoane cu grup sanitar propriu• Masa in regim demipensiune: mic dejun si cina• Tururile de orase, vizitele si excursiile cuprinse in program• Servicii de asistenta• Servicii foto, un CD cu pozele de grup si individuale facute in timpul excursiei• Horinca si distractie• Persoanele care se inscriu singure si pentru care agentia nu gaseste un partener, nu vor

plati supliment de single. Nu sunt incluse:

• biletele de intrare pt. vizitarea obiectivelor turistice, muzee, asezaminte de cult, etc (Ex: Mocanita: 30-55 lei, Memorialul Durerii: 6 lei)

• alte mese si cheltuieli neincluse in program• serviciile de ghizi locali

 Note diverse:

• Supliment camera single: 300 lei / pers• Copii sub 12 ani (neimpliniti) au o reducere de 100 lei• La inscriere se achita minim 200 lei (Excursia trebuie achitata integral cu cel putin 30 zile

inaintea plecarii)• Grup minim: 30 persoane• La cerere, pentru grupuri organizate, se poate pleca in orice perioada si se poate adapta

traseul dupa cerintele grupului.  

Firma organizatoare poate modifica traseul in functie de conditiile meteo si situatiile neprevazute. Prezenta la locul de imbarcare se va face cu cel putin 15 minute inainte de ora stabilita pentru imbarcare

3.2. Stabilirea obiectivelor publicitare

Obiectivele publicitatii trebuie sa vizeze trei niveluri psihologice ale consumatorilor: cognitiv, afectiv si conativ, cu accent pe cel care satisface cel mai bine ceea ce intreprinderea doreste sa rezolve intr-un anumit interval de timp.

La nivel cognitiv, obiectivele urmaresc informarea tintei, astfel incat aceasta sa cunoasca produsul pentru care se realizeaza publicitatea. Aceasta poate sa informeze consumatorii de aparitia unui anumit produs sau sa le reaminteasca de existenta lui pe piata, totodata prin intermediul ei transmitandu-se informatii cu privire la anumite caracteristici ale produsului.

La nivel afectiv, obiectivele publicitatii urmaresc realizarea unei atitudini favorabile fata de produsul vizat. Prin intermediul publicitatii se urmareste pozitionarea favorabila a produsului unei anumite firme fata de produsele concurente sau o intarire a imaginii deja existente. Atunci cand este cazul, publicitatea urmareste repozitionarea unui anumit produs fata de produsele concurente, incercand astfel o imbunatatire a imaginii acestuia.

Pentru ultimul nivel, cel conativ, obiectivele urmarite vizeaza influentarea comportamentului tintei, astfel incat aceasta sa reactioneze favorabil la publicitate prin cumpararea produsului. In acest caz, este vizat comportamentul de cumparare al tintei, determinand-o sa cumpere, sa reinnoiasca cumparatura si chiar sa ramana fidela fata de produsul pentru care se realizeaza publicitatea.

Obiectivele publicitatii pot fi impartite in functie de intentia ei, care poate fi de a informa,

de a convinge sau de a reaminti.Publicitatea informativa a fost utilizata in momentul in care publicitatea si-a facut aparitia

pe piata, atunci cand creativitatea nu facea parte din promovarea unui bun. Informatiile erau oferite intr-un mod simplist si rigid, fara alte artificii. Acest tip de publicitate informativa este folosita acum in perioada de pionerat al unei marci pe o anumita piata.

Publicitatea persuasiva incepe sa se impuna in momentul in care publicitatea incepe sa castige tot mai mult teren si concurenta devine din ce in ce mai intensa. In acest caz, obiectivul producatorilor sau al distribuitorilor era sa acela de a atrage o cerere selectiva pentru o anumita marca. In acest demers competitiv, publicitatea persuasiva a dat nastere reclamelor comparative. Acestea incercau sa stabileasca superioritatea unui produs prin compararea cu alte marci apartinand aceleiasi clase de produse. Cel mai des, acest tip de publicitate a fost folosit in cazul promovarii unor marci de detergenti, paste de dinti sau automobile.

In cazul publicitatii de reamintire, aceasta modalitate se foloseste fie in cazul produselor aflate in etapa maturitatii, fie in cea de declin, reclamele avand scopul de a reaminti consumatorilor sa cumpere produsul sau servicul respectiv. Cel mai elocvent exemplu in cazul produselor aflate in etapa maturitatii este cel al bauturii Coca-Cola. Aceasta bautura racoritoare nu mai are nevoie de publicitate pentru a se face cunoscuta sau pentru a convinge consumatorii sa o cumpere. Reclamele costisitoare, cu figuri marcante si cunoscute in intreaga lume, au scopul de a reaminti oamenilor sa cumpere aceasta bautura. Pentru un succes garantat, alegerea unui obiectiv trebuie sa fie facut dupa ce s-au facut analize si studii aprofundate ale situatiei existente pe piata. Ar fi doar pierdere de capital si energie daca s-ar face o campanie persuasiva pentru un produs care s-a impus deja pe piata si care a ajuns sa castige tot mai multi cumparatori. In acest caz, cea mai indicata mutare ar fi o campanie de reamintire.

3.3. Alegerea mediului de publicitateMediul de publicitate reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare si

cuprinde o grupa omogena de suporturi publicitare ce folosesc aceloasi mijloc de comunicare. Cele mai folosite medii de publicitate sunt cele ale comunicarii in masa, respective: presa, radioul, televiziunea, internetul.

Promovarea acestui tip de produs turistic presupune alegerea celor mai adecvate medii de publicitate care sa-l faca cunoscut in randul consumatorilor potentiali.

•    Publicitatea prin mass media

• Presa: pentru a face cunoscut produsul pe piata turistica locala, am ales urmatoarele suporturi publicitare:

• Ziarul de Valcea (2 ori pe luna, prima pagina)

• Curierul de Valcea (2 ori pe an, prima pagina)

• Viata Valcii (o data la 3 saptamani, prima pagina)

• Vocea Valcii (o data pe saptamana, prima pagina)

• Radioul: am ales posturile locale de radio deoarece produsul nostru turistic este destinat in special locuitorilor acestui oras. Posturi de radio folosite:

• Radio Valcea (o data pe saptamana)

• Radio Etalon (o data la 2 zile)

• Radio Metropolitan (de 3 ori pe zi)

• Televiziunea: pentru un randament maxim am decis sa folosim si un post de televiziune local, pentru a ne atinge obiectivele de comercializare ale produsului turistic ,,Descopera Romania”. Postul de televiziune ales este Etalon TV, iar spotul publicitar va fi difuzat de 3 ori pe zi timp de 2 saptamani.

Pentru cunoasterea produsului turistic de catre potentialii turisti am ales sloganul ,,Cunoaste-ti tara calatorind cu noi!”

•  Publicitatea exterioara            Principalele mijloace publicitare prin care se promoveaza oferta de turism sunt afisele (la punctele de lucru, la facultati, in camine studentesti, in scoli), materialele tiparite (pliante, fluturasi - distribuite la punctele de lucru, la concerte in oras, la diferite evenimente, in cutiile postale etc) si Internetul, care este un mijloc eficient pentru reclama, dat fiind posibilitatea acestuia de a ajunge direct la domiciliul consumatorului de turism.

• Publicitatea directaSe realizeaza fie prin contact nemijlocit cu clientul (la diferite expozitii), fie prin

intermediul faxului, telefonului si postei.

• Promovarea vanzarilorDintre mijloacele de promovare a vanzarilor, cele mai utilizate sunt:

• Reducerile de tarife (oferte speciale) pentru atragerea de noi clienti si pentru a creste frecventa cumpararilor.

• Publicitatea la locul vanzarii (PLV) care se realizeaza in incinta agentiei de turism. Avantajul ei este acela ca poate provoca cumpararea pe loc, inlaturand pericolul uitarii mesajului de catre client.

• ELABORAREA UNEI CAMPANII PUBLICITARE

Exista numeroase tehnici de promovare care pot motiva cumparatorii sa achizitioneze produsele tale. De pilda, aruncarea de fluturasi dintr-un avion, scrierea numelui pe camionul firmei, prezentarea de spoturi in timpul meciurilor de fotbal, oferirea de tricouri cu sigla firmei, daruirea de agende si designul ambalajului de pe rafturi sunt doar cateva exemple de promovare.

Campaniile de reclama variaza de la eforturi mici, cum este cazul anunturilor in ziare locale, pana la proiecte mari, multi-nationale.

Problemele cu care publicitatea se confrunta, se datoreaza pe de o parte, clipurilor publicitare traduse si adaptate care sunt de fapt pierdere de timp si de bani, ele neavand nici o relevanta pentru publicul romanesc, iar pe de alta parte publicitatea autohtona  oscileaza intre sublim si ridicol.

In masura in care creatorii de publicitate se vor apleca si se vor concentra asupra oamenilor, strategiile de publicitate  isi vor atinge tinta.

“Incepe intotdeauna cu oamenii, apoi intoarce-te la ceea ce oferi, pentru ca publicitatea este lucrul pe care trebuie sa il faci la sfarsit” aceasta este conditia pentru a reusi. 

Campaniile de publicitate ar trebui sa stimuleze in mintea receptorului ganduri si sentimente care sa-l conecteze practic la preocuparile si sistemul de referinta a acestuia.

Indiferent insa, de cost si complexitate, toate campaniile sunt concepute intr-o succesiune de 6 etape:1)     stabilirea rolului ei in cadrul strategiilor de marketing ale firmei;2)     fixarea constrangerilor bugetare;3)     selectionarea pietelor tinta;4)     stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul fiecarei piete tinta;5)     alegerea agentiilor, a mijloacelor si a mesajelor  publicitare;6)   evaluarea eficientei.

3.4. Elaborarea materialelor publicitare (vezi anexa 2)

Pliantele prezinta oferta unei firme, pe o foaie publicitara cu mai multe fete, care se impatureste.

• Hartia utilizata trebuie sa fie de buna calitate.• Ofera mai putine informatii si sunt economice.• Pot fi distribuite la coltul strazii, pe parbrize, cu prilejul unor evenimente.• Sunt mai eficiente atunci cand anunta oferirea unui premiu, prezinta o oferta limitata

in timp sau sunt legate de o campanie de promovare deja lansata.Brosura ofera mai multe detalii despre produsele oferite. In general, intr-o brosura sunt

prezentate produsele oferite de o firma la un moment dat, acestea constituind oferta speciala a firmei, reducerile de pret, produsele noi.

Catalogul este un rezumat al tuturor articolelor oferite de firma, precizand caracteristicile lor si preturile de vanzare. Catalogul este o adevarata vitrina a producatorului sau prestatorului de servicii si are rolul unui ghid pentru clientii potentiali.

Fluturasii cuprind mai putine informatii, dar esentiale pentru atragerea potentialilor clienti in unitatea comerciala promovata. Se folosesc indeosebi pentru anuntarea unor evenimente si au o viata scurta, limitata in timp.

Afisul joaca un rol important in publicitatea comerciala. Rolul afisului este de a incerca sa imprime o idee in subconstient sau s-o reaminteasca.In cazul afisului imaginea este cea mai importanta. Ea trebuie sa fie reprezentativa pentru produsul sau serviciul promovat.

ANEXA 1PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada 18.06.2009- 22.06.2009 durata 5 zile nr. turisti 40+1+1Itinerariul: Targu Neamt – Gura Humorului – Campulung Moldovenesc – Borsa – Moisei – Ieud - Bogdan Voda – Rozavlea – Barsana – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Negresti Oas - Baia Mare – Bistrita –Tihuta - Vatra Dornei – Targu NeamtPlecarea ( localitatea, data, ora) Targu Neamt, 18.06.2009, ora 07Sosirea (localitatea, data, ora) Targu Neamt, 22.06.2009Lungimea traseului 940 km Pretul excursiei 593 lei__________________________________________________________________________ ZIUA I 18.06.2009 etapa Targu-Neamt-Gura Humorului-Campulung Moldovenesc-BorsaObiective de vizitat: Manastirea Voronet, Servicii asigurate 50 lei/pers.Muzeul Lingurilor de lemn din Mic dejun - Campulung Moldovenesc, Cina–Restaurant Borsa- 20lei/pers Statiunea Borsa Cazare- Hotel Borsa – 30 lei/pers. __________________________________________________________________________ ZIUA II 19.06.2009 etapa Borsa–Moisei–Ieud-Bogdan Voda–Rozavlea-Barsana-Sighetu Marmatiei Obiective de vizitat : Complexul statuar Moisei, Servicii asigurate 80 lei/pers.Bisericile din Ieud, Bogdan Voda, Rozavlea Mic dejun Restaurant Borsa-20lei/persManastirea Barsana Cina Restaurant Sighetul - 30 lei/pers Cazare Pensiunea Sighetul 30 lei/pers ___________________________________________________________________________ZIUA III 20.06.2009 etapa Sighetu Marmatiei-Sapanta- Negresti Oas

Obiective de vizitat: Sighetu Marmatiei si Servicii asigurate 80 lei/persimprejurimile, Cimitirul vesel de la Sapanta Mic dejun Rest. Sighetul -20 lei/persAteliere de arta populara din Tara Oasului Cina Restaurant Osanul – 30 lei/pers Cazare Hotel Osanul – 30 lei/pers __________________________________________________________________________ZIUA IV 21.06.2009 etapa Negresti Oas-Baia Mare- Bistrita Obiective de vizitat : Muzeul Judetean de Servicii asigurate 80 lei/pers

Etnografie si Arta Populara din Baia Mare, Mic dejun Rest. Osanul–20 lei/pers Muzeul satului maramuresan din Baia Cina Restaurant Coroana-30 lei/pers Mare, Orasul Bistrita Cazare Hotel Coroana-30 lei/pers__________________________________________________________________________ZIUA V 22.06.2009 etapa Bistrita-Tihuta-Vatra Dornei-Targu Neamt Obiective de vizitat : Castelul Tihuta, Statiunea Servicii asigurate 20 lei/persVatra Dornei Mic dejun Rest. Coroana -20lei/pers Cina - Cazare -_________________________________________________________________________

ORGANIZATOR GRUP Timisescu Emil SEMNATURA...............................................GHID AGENTIE Dragomirescu Paul SEMNATURA..............................................CONDUCATOR AUTO Vladimirescu Vladimir SEMNATURA...............................................

Intocmit, Aprobat Calina Dorina( manager) Popa Mihail(organizator turism)Data 18.05.200

ANEXA 2

BIBLIOGRAFIE

ALEXA C. - Economia turismului si mediului inconjurator, Editura ALL, Bucuresti, 1989

BUTTLE F. – Hotel and food service marketing, Edition Cassel 1993DAVIDSON R. – Business travel, Pittman Publishing, 1990DI MEO A. – Marketing per el tourismo, Barcelona, 1987PEARCE D. – Tourist development, London, 2001STANCIULESCU G. – Promovarea operatiunilor de turism, ALL Beckwww.bilblioteca-digitala.ase.rowww.e-referate.rowww.info-turism.rowww.romaniaturistica.ro