Integrarea senzorialLaurel A. Hoekman (profesor de educatie special, printe a doi copii cu autism si sindromul Asperger) Traducere Gabriela Crisan

Corpul uman este creat s functioneze ca un mecanism bine lubrifiat, care primeste informatii senzoriale pe care le organizeaz si le proceseaz n vederea folosirii ct mai adecvate, eficiente a acestora. Functiile senzoriale includ auzul, vzul, simtul tactil, mirosul si totodat procesul de miscare si de echilibru. Cnd toate aceste sisteme functioneaz bine si creierul este capabil s interpreteze corect informatiile trimise de simturi, vorbim despre procesul de integrare senzorial; toate aceste simturi conlucreaz! Existenta unor imperfectiuni n functionarea normal a acestor simturi o numim disfunctie de integrare senzorial. Desi exist multiple forme de manifestare ale disfunctiei senzoriale (sau dificultti de procesare senzorial), se evidentiaz dou probleme care stau la baza acesteia. Prima se manifest cnd o persoan primeste prea mult stimulare senzorial, ca urmare creierul fiind suprancrcat. A doua se manifest cnd o persoan nu primeste suficient stimulare senzorial, rezultnd o foame de informatie senzorial din partea persoanei afectate. Urmtoarea sectiune a textului abordeaz felul n care fiecare dintre aceste simturi afecteaz comportamentul, precum si potentialele problemele care apar atunci cnd exist o disfunctie senzorial.

AUZULNoi folosim urechile pentru a auzi voci, muzic, alarme si sirene si, de asemenea, tot zgomotul nconjurtor generat de echipamentul electronic, de natur, etc. Cnd creierul uman este n stare s receptioneze si s organizeze adecvat informatia primit prin intermediul urechilor, suntem capabili s sesizam pericolul, s ntelegem instructiuni si s simtim plcere ascultnd muzic sau sunetele din natur. O persoan ale crei simturi sunt bine integrate poate sta n mijlocul unei petreceri zgomotoase cu muzic, zgomot de pahare si tacmuri, cini ltrnd si n acelasi timp poate s poarte o conversatie cu persoanele de alturi. Creierul acestei persoane pur si simplu filtreaz informatiile nefolositoare, concentrndu-si atentia pe cuvintele spuse de cealalt persoan. n schimb, o persoan cu disfunctie senzorial aude toate zgomotele enumerate mai sus la aceeasi tonalitate, fiind bombardat de toate sunetele n acelasi timp. Aceast persoan nu va putea purta o conversatie cu persoana de alturi. Imaginati-v un astfel de copil n clas, nconjurat de creioane scrrtind pe hrtie, de copii care vorbesc, de muzica ce cnt, de trsitul picioarelor si al scaunelor pe pardoseal. Acest copil nu va putea rezolva exercitiile la matematic sau la alte materii, datorit suprastimulrii creierului su. Ca urmare, acest copil va avea o comportare recalcitrant datorit frustrrii si inabilittii de a filtra informatiile senzoriale nenecesare primite. Profesorul va observa o comportare neadecvat a copilului, privirea n gol sau miscarea de fluturare a minilor. Acest copil poate deveni foarte speriat la alarma de incendiu, percepnd sunetul ca dureros. Un alt copil poate avea probleme cnd ncperea este foarte linistit deoarece nu primeste suficient stimulare auditiv. Acest copil poate s nceap s bat cu creionul pe banc, s zgltie banca sau s produc orice fel de zgomot. Fiecare copil are propriile lui nevoi, iar profesorul trebuie s fie sensibil la nevoile copiilor cu disfunctie de integrare senzorial, alocnd timp pentru a stabili dac copilul are nevoie de un spatiu separat de studiu n liniste, de un set de csti pentru a bloca zgomotele sau chiar un set de csti la care s asculte muzic relaxant.

VAZULOchii nostri ne furnizeaza informatii despre culori, lumin, miscare, locuri, expresii faciale sau pozitii corporale. Cnd sunt receptionate si analizate de creier n mod corespunztor, aceste informatii ne ajut s ne orientm n spatiu, s citim, s interpretm limbajul corporal si expresiile faciale, s anticipm miscarea si s sesizm pericolul. Un copil care este sub-reactiv la stimulare vizual si va misca degetele n fata ochilor sau va apropia cartea foarte mult de ochi. Pe de alt parte, un copil care este supra-senzitiv sau supra-reactiv la stimulare vizual va deveni speriat n locuri aglomerate sau poate deveni retras ori hiperactiv ntr-o ncpere cu lumini strlucitoare si cu mult culoare si miscare. Persoanele cu disfunctie senzorial nu rspund corespunztor la expresii faciale datorit inabilittii lor de a interpreta informatiile vizuale. O ncpere larg care este foarte stimulant, cu afise colorate, teancuri de crti, lumini intense si ferestre, siruri de bnci si multi copii poate deveni foarte deranjant pentru o persoan cu disfunctie senzorial, astfel nct ar putea fi necesar s se fac unele aranjamente speciale pentru acea persoan.

MIROSULNoi suntem nconjurati ntotdeauna de diferite mirosuri, de parfum, de flori, mirosul delicios de floricele de porumb, pine sau prjituri. Alte mirosuri pe care le ntlnim n mediul inconjurator includ detergenti, mirosul de iarb proaspt tiat, mirosul gazelor de esapament si fum. Simtul mirosului ne poate produce plcere, mri capacitatea de a savura mncarea, dar, n acelasi timp, ne poate feri de pericol. Ca si cu celelalte simturi, mirosul poate crea frustrare pentru persoana care nu are abilitatea s analizeze corect, s interpreteze si s rspund n concordant cu informatia pe care o primeste. Unii oameni sunt suprasenzitivi la mirosuri astfel nct chiar si o adiere de parfum sau chimicale s i deranjeze mult. Alti oameni sunt subsenzitivi la miros si si pot duce obiectele foarte aproape de nas ca s le poat simti mirosul. Chiar dac sunt subsenzitivi sau suprasenzitivi la mirosuri, elevii care au un miros ascutit s-ar putea s nu se poat concentra la exercitiile care trebuiesc efectuate n clas.

GUSTULDe obicei gustul produce plcere. Noi toti avem tendinta s consumm produse care au gust plcut. Dar totodat gustul poate da un semnal c ceva nu este n regul; de exemplu, laptele stricat are un gust neplcut. O persoan cu deficient de integrare senzorial poate fi foarte selectiv la ceea ce mnnc, evitnd unele (sau multe) gusturi si texturi sau nu poate diferentia ntre gusturi si poate mnca orice! Gustul poate crea mai multe probleme pentru printii care au copii cu disfunctie senzorial, dect pentru profesorii sau colegii elevului

SIMTUL TACTILAvem doi ochi, dou urechi si un nas, dar corpul uman este acoperit cu receptori tactili senzitivi. Cu ajutorul lor putem interpreta senzatia de cald si rece, moale si tare, delicat si abraziv sau plcere si durere. Cnd creierul unei persoane primeste si analizeaz informatia primit cu ajutorul simtului tactil n mod corespunztor, aceasta si va retrage mna de pe o sob fierbinte, si va pune mnusi cnd este ger si va zmbi cnd va fi mngiat de cineva drag. Dar o persoan care are disfunctie de integrare senzorial va reactiona violent la o suprafat cald sau la un simplu btut pe umeri. Aceast persoan va uita s poarte mnusi ntr-o zi extrem de friguroas sau va purta ntotdeauna mnec lung chiar si pe canicul, pentru c nu i place s-si simt pielea expus. Dac copilul este subreactiv la atingere, poate primi o lovitur serioas si s reactioneze ca si cum ar fi doar o zgrietur. Poate ur s aib minile murdare si s ating obiecte neobisnuite sau poate avea o nevoie intens de a atinge totul n jurul su. Un copil cu disfunctie de integrare senzorial poate reprezenta o provocare unic pentru profesorul de biologie la lectia de disectie a broastelor. Acest copil fie se va mpotrivi s fie implicat ntr-o astfel de activitate murdar, fie va lua broasca si se va juca cu organele ei interne. Probleme similare se pot ntmpla la ora de pictur sau n sala de mese. Acest copil va avea dificultti s stea la rnd deoarece va ncerca s ating pe toata lumea sau se va plnge c toat lumea l atinge. Uneori va putea interpreta o atingere usoar a unui alt coleg ca o lovitur si va putea lovi un alt copil. Printii pot avea dificultti n alegerea mbrcmintei pentru acest copil pentru c el va refuza s poarte diferite textile sau anumite articole de mbrcminte, fiind deranjat chiar si de etichetele din interiorul hainelor. Unui copil care se afl permanent n stare de defensiv tactil sau care, dimpotriv, simte nevoia de a atinge obiectele, i va fi de folos dac va purta n buzunar un obiect stimulant. Poate fi o minge mic cu o anumit textur, un breloc sau chiar o jucrie care vibreaz. Cnd copilul are nevoie s se concentreze sau simte nevoia de a atinge ceva, poate duce mna n buzunar si s ating acest obiect. Multi copii cu disfunctie de integrare senzorial si rsucesc prul pe degete, si freac degetele unele de altele sau si rod unghiile

SISTEMUL VESTIBULARCu toate c majoritatea oamenilor sunt familiari cu simturile de mai sus enumerate, mai sunt nc dou sisteme care joac un rol major n abilitatea creierului s primeasc informatii si s rspund la ele. Primul sistem este cel vestibular care coordoneaz miscarea si balansul. O persoan cu disfunctie de integrare senzorial poate fi hiperreactiv sau subreactiv la senzatia de miscare. Rspunsul mai accentuat la senzatia de miscare poate provoca n unele persoane senzatia de vom ca, de exemplu, n timpul transportului cu automobilul sau n parcul de distractii. Acestei persoane i va fi team de nltimi sau s stea cu capul n jos, ceea ce se mai numeste insecuritate gravitational. Aceast persoan se va ncorda, tinndu-si capul ntepenit pentru a evita miscarea excesiv. (Probleme la nivelul sistemului vestibular ar putea fi cauza unor miscri ciudate pe care le-au cptat cei doi bieti ai mei; nu le place s-si tin capul n jos, asa c se misc n asa fel nct s le permit s-si tin capul drept.). Un copil cu astfel de dificultti se va agita pe terenul de joac sau la orele de educatie fizic, unde este necesar s se balanseze, s se nvrteasc, s atrne cu capul n jos sau s alerge. Dac copilul este hipo-reactiv la miscare, atunci se va misca continuu sau se va nvrti, atrna, legna, si va flutura minile sau si le va frmnta. Multi copii cu deficient senzorial pot prea c sufer de Tulburarea de deficit de atentie cu hiperactivitate pur si simplu pentru c rareori se oprescdin miscare. Acesti copii de obicei nu au un balans prea bun, e dificil pentru ei s circule printre obiecte, se lovesc de pereti sau se mpiedic de scaune. Le place s atrne cu capul n jos si par ase nvrti fr s ameteasc. n timp ce un copil cu senzitivitate la miscare este frustrat afar, un copil hiperactiv va avea mai multe probleme n interior, n mod special n timpul cnd ar trebui s fie linistit, atent si concentrat.

SISTEMUL PROPRIOCEPTIVUltimul simt care este abordat n acest articol este pozitia corpului, cunoscut sub numele de sistemul proprioceptiv. Acest sistem se mai numeste constientizarea corpului n spatiu/ awarness of body in space. Cnd acest simt functioneaz adecvat, ne ajut s stm pe scaun fr s cdem, s urcm si s coborm scrile fr s ne privim picioarele, s nchidem o us fr efort, s mergem pe trotuar fr a intra n coliziune cu altcineva. Dac acest sistem nu functioneaz corespunztor pot aprea probleme. O pesoan care nu realizeaz ct de mult ntinde mna va lovi pe cineva cnd vrea s ajung la un obiect. Aceast persoan poate clca pe altii pe picioare n timp ce merge, fr a realiza c un alt picior este n fat. Poate trnti usile ca s le nchid sau apropia usa foarte usor fr a o nchide. Aceasta persoan va aprea nendemnatic, va avea dificultti la locul de joac cnd trebuie s pseasc peste vreun obstacol sau va urca scrile cu dificultate, trebuind, probabil, s se uite la picioare ca s vad unde le pune. Problemele cu sistemul proprioceptiv pot fi principalul factor n aparitia dificulttilor cnd este vorba de planificare motorie, adic n abilitatea unei persoane de a-si folosi corpul. De exemplu, cnd o persoan intr ntr-o ncpere cu grinda joas, se apleac ca s nu se dea cu capul de tocul usii. O persoan cu dificultti motorii se va apleca prea mult sau insuficient. Aceasta persoan nu stie s se catere pe bare n parc sau nu va putea s se dea jos de pe ele. Activitti zilnice de rutin ca mbrcatul, legatul sireturilor, mncatul cu ajutorul tacmurilor si scrisul vor crea dificultti persoanelor cu dificultti de planificare motorie. V rog s retineti c nu toate preferintele individuale sau problemele de comportare sunt cauzate de disfunctia senzorial de integrare. Unii oameni prefer s lucreze cu radioul deschis. Unii oameni prefer s lucreze n medii mai murdare mai mult ca altii. n general, la o persoan cu disfunctie senzorial, acest lucru se va manifesta n diverse arii. Cu toate acestea, daca v recunoasteti copilul n mai multe dintre situatiile descrise anterior, v rog s nu disperati. Sunt multe actiuni care se pot ntreprinde pentru a ajuta creierul unei persoane s primeasc informatii n mod corect si s rspund la stimulii senzoriali. n primul rnd, puteti aranja n jurul copilului un spatiu plin de informatie stimulatoare: culori, lumini si umbre, sunete, muzic, lucruri pe care se poate ctra, texturi diferite si diverse oportunitti de miscare si explorare, n asa fel ca toate simturile s fie expuse la un stimul. Aceast expunere variat la diferite surse de stimuli care sunt ndreptate spre diferite simturi se mai numeste diet senzorial. Este foarte important s determinati ce l intereseaz pe copil, ceea ce l calmeaz si ceea ce l sperie. Lsati copilul s aleag activittile care prezint interes pentru el si de care are nevoie. Diferitele experiente care sunt create, mpreun cu sprijinul si ncurajarea dumneavoastr, vor constitui o fundament bun care l vor ajuta pe copilul dumneavoastr cu probleme senzoriale. n al doilea rnd, avnd n vedere c acest copil poate ntlni lucruri deranjante si obositoare, ajutati-l s se adapteze la acestea sau s le evite de cte ori este necesar. Dac copilul dumneavoastr nu prefer s fie mngiat usor (multor persoane cu disfunctie de integrare senzorial nu le place), ncercati sa executati presiune mai ferm si mai puternic, ce va avea un efect calmant. Dac copilul nu poate studia ntr-o ncpere zgomotoas ajutati-l s gseasc un loc linistit unde si poate efectua temele si unde se poate pregti pentru teste. Retineti c copilul dumneavoastr poate s nu fie capabil de a procesa simultan mai multe informatii senzoriale. De exemplu, e posibil s nu poat vorbi n timp ce merge pe brn. S nu poat privi n ochi pe cineva cnd primeste instructiuni verbale. Cu toate c dumneavoastr v puteti ncuraja copilul s priveasc n ochi o persoan atunci cnd o salut, cnd o ntreab ceva sau la nceputul si sfrsitul interactiunii cu o persoan, el s nu v poat privi direct atunci cnd i dati instructiuni sau l disciplinati. De aceea, la sfrsit, va trebui s l puneti pe copil s repete ceea ce i-ati spus ca sa va dati seama ca a inteles.

gabi.bAdmin

Mesaje:1240Data nasterii:14/10/1969Data de inscriere:30/07/2010Varsta:45Localizare:ORADEA

Subiect: Re: TERAPIA DE INTEGRARE SENZORIALA Mier 4 Mai 2011 - 0:42

O sa continui pe aceasta tema cu EVALUARE SENZORIALA1 postata de Zenobia pe[Trebuie sa fitiinscrissiconectatpentru a vedea acest link]

Pentru ca am citit in ultimul timp cateva lucraridin domeniul integrarii senzoriale, postez aici prima parte a uneievaluari senzoriale a copilului. Atentie, o disfunctie senzoriala sepoate manifesta in feluri total opuse (dupa cum veti vedea mai jos):unii copii sunt defensivi, adica nu suporta stimulii senzoriali si seapara de ei cum pot, altii sunt exact pe dos, cauta cu disperare stimulisenzoriali pana cand sistemul lor nervos atinge un prag de confort.Ambele comportamente sunt deficitare senzorial si exista activitatispecifice pentru fiecare, dar asta mai tarziu...

Deocamdata, iata o lista pentru probleme generale de autoingrijire,privite din perspectiva fiecarui sistem senzorial (cateva explicatii:sistemul vestibular inregistreaza schimbarile de pozitie ale corpului inraport cu atractia gravitationala, iar sistemul proprioceptiv se referala perceptia propriului corp)

AUTOINGRIJIRE

Sistemul tactil

Accepta greu sa fie atins cu prospopul pe corp sau pe fata

Freaca locul unde a fost atins

Are nevoie de ritualuri zilnice rigide

Nu ii place sa stropeasca cu apa in cada

Nu ii place spalatul pe dinti

Se plange ca il doare cand foloseste periuta de dinti sau pieptanul

Reactioneaza agresiv cand e atins

Nu ii place sa fie pieptanat si nu suporta nimic pe cap

Nu suporta atingerea scutecului sau a hartiei igienice

Vrea sa stea tot timpul imbracat sau dimpotriva prefera sa stea dezbracat

Suporta greu schimbarile de temperatura

Sistemul proprioceptiv

Scapa mereu din mana obiectele (pasta de dinti, peria de par etc)

Exercita prea multa sau prea putina presiune asupra obiectelor (e.g.apasa prea tare pe tubul cu pasta de dinti si iese mult mai multa pastadecat are nevoie, sau nu poate sa scoata capacul de la tub)

Ii place la nebunie sa faca dus, sa se stearga cu un prosop aspru sau sa apese tare cu peria cand se piaptana

Nu isi poate schimba pozitia corpului pentru a indeplini anumiteactivitati (e.g. sa dea capul pe spate cand face baie ca sa fie clatitde sampon)

Sistemul vestibular

Refuza schimbari de pozitie ale capului sau ale corpului (e.g. cand se piaptana sau cand isi da cu sampon pe cap)

Prefera sa-si tina capul drept

Devine dezorientat dupa ce isi schimba pozitia capului

Nu are un echilibru bun cand trebuie sa intre sau sa iasa din cad, cand isi spala partea inferioara a corpului

Ii e greu sa se aplece peste chiuveta, ii e teama sa stea pe vasul de toaleta- mai ales daca picioarele nu ating pamantul

Sistemul vizual

Ii e greu sa caute cu privirea obiectul dorit in mediul inconjurator

Ii e greu sa-si ghideze miscarile cand foloseste o oglinda

E fascinat de baloane de sapun, de apa care picura

Suporta greu reflexia luminii in apa sau pe chiuveta

Sistemul auditiv

E deranjat de zgomote puternice (e.g. cand se trage apa la toaleta, zgomotul apei care curge, zgomotul uscatorului de par)

Ii plac zgomotele puternice si le repeta de nenumarate ori (e.g trage apa la toaleta)

Murmura o melodie sau canta cu voce tare pentru a acoperi alti stimuli auditivi

Atentia ii e usor distrasa de zgomote

Isi acopera urechile cu mainile pentru a minimaliza sunetele puternice, cu ecou din baie

Toate activitatile de autoingrijire din baie le face in alta camera, pentru ca nu suporta ecoul din baie

Sitemul olfactiv/gustativ

Suporta greu parfumurile

Accepta cu greu pasta de dinti

E innebunit dupa gusturi puternice; mananca pasta de dinti, sapun, sampon

Pare sa nu simta nici cele mai puternice mirosuri

Se tine de nas sau se ineaca (ii vine sa vomite) in timpul activitatilor de autoingrijire zilnice

IMBRACATUL

Sistemul tactil

Nu ii plac hainele rigide (e.g. blugi) sau piesele de legatura (e.g. elasticul de la mijloc, mansetele etc)

Ii plac/displac foarte mult hainele stranse pe corp/ sa stea dezbracat/ pantofii si sosetele

Nu ii place imbracatul; se impotriveste la schimbarea hainelor

Suporta greu schimbarile de anotimpuri sau schimbarile de vreme

Are o gama foarte restransa de haine pe care le accepta

Nu ii plac articolele de lenjerie; de obicei le poarta pe dos

Trage de caciula, manusi

Trage mereu de haine sau le freaca

Uraste hainele noi

Vrea sa aiba toate etichetele taiate

Alege cu greutate hainele; imbracatul este adesea o activitate stresanta

Sistemul proprioceptiv

Scapa mereu din mana obiectele de imbracaminte (e.g. cureaua, pantalonii cand ii trage in sus); oboseste usor cand se imbraca

Are dificultati cand trebuie sa-si pozitioneze corpul corect fata de haine (e.g. piciorul in piciorul pantalonului)

Probleme cu detaliile imbracatului (e.g. se asigura ca fermoarul e tras pana sus, camasa e incheiata la ultimul nasture)

Pare sa nu observe cand hainele sunt rasucite pe corp

Sistemul vestibular

Isi tine cu greu echilibrul in timp ce se imbraca, mai ales cand seapleaca pentru a introduce picioarele in pantaloni sau sosete

Se dezorienteaza cand isi misca capul (e.g. ca sa se uite in jos cand isi pune pantofii)

Isi pastreaza cu greu atentia, deoarece nevoia de mentinere a echilibrului ii consuma multa energie

Tinde sa se grabeasca la imbracat ca sa nu-si piarda echilibrul

Are nevoie de multa miscare in timpul imbracatului

Oboseste usor

Sistemul vizual

Ii e greu sa-si gaseasca hainele in sifonier sau in sertar

Ii e greu sa-si potriveasca sosetele si pantofi

Atentia i e distrasa de hainele cu modele; poate prefera culori uni

Ii e greu sa gaseasca nasturii sau fermoarul

Ii e greu sa potriveasca nasturele in gaura

Ii e greu sa-si foloseasca vederea pentru a-si ghida miscarile

Isi mentine greu echilibrul

Sistemul auditiv

Suporta greu hainele care fac zgomot cand se misca

Atentia ii e usor distrasa de zgomot in timp ce se imbraca

Ii e greu sa asculte instructiuni verbale in timp ce se imbraca

Sistemul olfactiv/gustativ

Nu poarta haine noi din cauza mirosului specific

Prefera hainele spalate si uscate cu detergent/balsam fara parfum

Nu ii plac hainele nou calcate din cauza mirosului care poate fi produs de caldura fierului de calcat

Suporta greu hainele cu imprimeuri din cauza mirosului

MANCATUL

Sistemul tactil

Prefera alimente cu aceeasi textura si temperatura

Nu ii plac texturile surpriza in mancare (e.g. taieteii din supa)

Ii vine sa vomite de cate ori textura alimentelor se schimba

Mananca o gama restransa de alimente din cauza problemelor senzoriale

Nu suporta in gura lingura sau furculita; prefera sa manance cu mainile

Bea frecvent apa in timpul mesei ca sa indeparteze mancarea din gura

Nu simte cand e murdar pe fata, sau dimpotriva este excesiv de curat

Nu foloseste decat varful degetelor cand mananca; nu suporta sa fie atins pe palma

Face mofturi la mancare

Are o sensibilitate scazuta la durere si temperatura in gura, sau senzatii reduse care il pot face sa se inece cu mancarea

Sistemul proprioceptiv

Prefera alimentele crocante sau care trebuie indelung mestecate pentrua creste informatia senzoriala primita de gura (e.g. fructe, chipsuri)

Nu mesteca corect mancarea (se poate ineca)

Oboseste usor, mai ales in timpul meselor care presupun mestecat

Nu foloseste suficienta forta pentru a musca dintr-un mar sau dintr-o bucata de carne

Isi sprijina corpul, isi pune mana sub barbie sau isi sprijina capulpe brat sau corpul de masa ca sa se stabilizeze cand mananca

Sistemul vestibular

Nu are un echilibru bun cand sta pe scaun

Isi mentine greu atentia la ce face cand isi schiumba pozitia capului pentru a apuca furculita/lingura

Are nevoie de miscare; se ridica in picioare si se aseaza la loc de multe ori in timpul mesei

Se misca mereu pe scaun

Oboseste usor

Sistemul vizual

Ii e greu sa-si ghideze miscarile corpului cu ochii

Ii e greu sa gaseasca mancarea sau tacamurile pe o fata de masa cu modele

E deranjat de modelele de pe masa sau de pe farfurie

Atentia ii e distrasa de informatii vizuale noi

Isi tine capul aproape de mancare ca sa blocheze informatiile vizuale suplimentare

Sistemul auditiv

Atentia ii e distrasa de mancare, tacamuri, de oamenii care vorbesc in jur

Nu ii place zgomotul facut de propriul mestecat

Nu poate sa manance cand altcineva mananca sau vorbeste

Pare sa nu auda, chiar cand e strigat pe nume

Sistemul olfactiv/gustativ

Ii vine frecvent sa vomite; nu suporta gusturile/mirosurile puternice

Accepta o gama restransa de alimente

Mesteca si mananca obiecte necomestibile

Nu ii place sa manance

Il deranjeaza mirosul mancarii cand se gateste

Are o preferinta marcata pentru anumite alimente; vrea sa le manance la fiecare masa

Pare sa nu aiba miros; nu e motivat sa manance pentru ca nu simte gustul