LIVIU REBEANU: ION

CONTEXT

Roman realist de tip obiectiv

-romanul românesc interbelic şi romanul realist modern începe sub auspicile lui Liviu Rebreanu

Trilogie pe tema pământului şi a condiţiei ţăranului:

1. Ion: drama ţăranului ardelean

2. Răscoala : drama ţăranului din regat

3. a rămas în stadiu de proiect

Roman realist de tip obiectiv:

Proza românească de inspiraţie rurală: Ioan Slavici

Mihail Sadoveanu

Liviu Rebreanu

Marin Preda

Prin obiectivitatea observaţiei şi prin aderarea la o estetică de tip naturalist, Rebreanu dă lovitura

decisivă idilismului sămănătoris şi ideologiei popraniste

Realismul: curent literar dezvoltat în legătură cu condiţiile social-istorice ale secolului al XIX-

lea: o nouă orientare estetică: „o expresie a banalităţii cotidiene” Champfleury

-reprezentarea veridică a realităţii prin absenţa idealizării personajelor şi a circumstanţelor în care

acţionează acestea.

- omul: un produs al mediului social istoric

-realismul propune o viziune obiectivă şi imparţială asupa lumii

Romanul Ion : -renunţă la clişeele literaturii anterioare

-oferă reprezentarea veridică a vieţii românilor

-oferă freşca societăţii transilvănene

-în centrul romanului: personajul eponim: încercare disperată de a se sustrage

mediului social-istoric în care trăieşte

1

VIZIUNE DESPRE LUME

- strâns legată de concepţia scriitorului despre literatură şi despre menirea ei. Pentru Liviu Rebreanu

literatura e „ creaţie de oameni şi de viaţă”

romanul: „fixează curgerea vieţii, dă vieţii un tipar care îi surprinde dinamismul ”

- se dezice de realismul care copia sincer, fidel şi fotograficlumea, se îndreaptă spre un realism al

esenţelor

RAPORTUL REALITATE-FICŢIUNE. GENEZA ROMANULUI

Geneza: trei scene importante au dus la naşterea romanului:

scena sărutării pământului (cap. IX): originea în realitate

Rodovica: fata unuia dintre cei mai bogaţi ţărani-asemănări cu soarta Anei

O discuţie cu un tânăr ţăran : Ion Pop al Glanetaşului: o „dragoste pentru pământ

aproape bolnăvinioasă ”

În planul epic principal: iubirea

Plan epic secundar: aspect monografic

- o parte din destinul familiei autorului se revarsă în soarta familiei Herdelea: Titu Herdelea:

considerat de critica literară un alter-ego al autorului

TEMA

-prezentarea problematicii pământului, iubirea pentru pământ şi iubirea pentru o singură femeie

- ion trăieşte apriga dorinţă de a ieşi din cercul unui destin pe care îl percepe ca străin şi nesubstanţial

lui

- caracter monografic

PERSPECTIVA NARATIVĂ

în toponime: amestec de real şi ficţional

- naratorul aprent tradiţional şi demiurgic îşi menţineprivilegiul omniştienţei, devine o voce

care neagă orice implicare

- impersonalitate: se situează total în afara lumii prezentate, nu formulează sentinşe, nu emite

judecări de valoare, nu moralizează, nu empatizează: indiferenţa naratorului faţă de moartea

personajelor

2

perspectiva narativă reflectă viziunea despre lume a autorului: o lume în care personajele îşi poartă

destinul în absenţa unei divinităţi care să le pedepsească sau să le recompenseze

STRUCTURA

Există doi poli:

Glasul pământului

Glasul iubirii

13 capitole

Simetrie:

Începutul

Sfârşitul

Unele titluri de capitole: - nume de personaje:

Vasile

Copilul

George

- esenţa evenimentelor:

Nunta

Sărutarea

- caracter simbolic:

Zvârcolirea

Noaptea

Blestemul

Planuri narative

- tehnica planurilor paralele şi a contrapunctului: există două mari planuri: se derulează paralel,

uneori se intersectează: oferă o realitate complexă

- Viaţa tăranilor: Ion

- Viaţa intelectualităţii satului: Herdelea, preotul Belciug

RAPORT INCIPIT-FINAL

-motivul drumului: evidenţiează aspectul de „corp sferoid” (circular) al romanului

- o serie de toponime identificabile pe hartă (Cârlibaba, Someş, Cluj…) simboluri ale realităţii- de

aici se desprinde un drum care conduce cititorul în ficţiunea romanească care îl va înapoia apoi la

final realităţii3

RELAŢII TEMPORALE ŞI SPAŢIALE

Timpul:

- acţiunea: plasată pe durata câtorva ani la începutul secolului al XX-lea

- ritmarea evenimentelor: se succed uneori aler, alteori trenează: sunt prezente repere necesare

reconstituirii cronologiei

- acţiunea se desfăşoară, în general, în cronologia specifică timpului real- dar intervin în text

anumite analepse: introduse în scenă personaje cărora li se alcătuieşte „fişa biografică”

- ritmul narativ se accelerează spre final, mai ales după moartea lui Ion

spaţial: universul ficţiunii se plasează în imediata vecinătate a lumii reale din zona Bistriţei: Pripas

CONFLICTE

- varietatea şi complexitatea conflictelor: trăsătura fundamentală a romanului

- conflict central: determinat de lupta pentru pământ în satul tradiţional ardelenesc

- principalul conflictexterior, social: între Ion al Glanetaşului şi Vasile Baciu: îşi dispută

pretenţile la posesiunea pământului, Ana are un rol secundar în acest conflict

- conflictul interior: precizat prin structura romanului: Glasul pământului , Glasul iubirii dă

adevărata dimensiune a dramei personajului

- există şi o reţea complexă de conflicte secundare: învăţătorul Herdelea-preotul Belciug,

Ion-George…

SUBIECTUL

Expoziţiunea: amplă: timpul, locul, personajele (Hora)

Intriga: apariţia lui Vasile Baciu: violenţa verbală: îl numeşte pe Ion „hoţ, tâlhar, sărăntoc”-

declanşează o sete de răzbunare în Ion.

Desfăşurarea acţiunii:

-prezintă pe mai multe planuri narative evoluţia personajelor şi a relaţilol dintre ele: în centrul

atenţiei: Ion, Ana, Vasile Baciu, Florica, George

-bătaia dintre Ion şi George-replică simetrică la final

Ion renunţă temporar la pasiunea la pasiunea pentru Florica, eforturi pentru dobândirea pământurilor

-o seduce pe Ana, se căsătoresc

- calvarul Anei: gândul sinuciderii

-Ion intră în posesia pământului, i se naşte un fiu, Petrişor

-sinuciderea Anei, moartea copilului: Ion nu se simte vinovat, nu are regrete

-se întoarce la pasiunea iniţială: Florica-soţia lui George4

Deznodământul: previzibil

- rezolvă dramatic toate conflictele

- Ion: ucis de către George, aflând infidelitatea nevestei, criminalul va fi arestat

- Averea lui Ion revine bisericii

CONSTRUCŢIA PERSONAJELOR

-număr mare de personaje: o lume care are toate datele realităţii

-biografii convingătoare, particularizate

-atenţia focalizată asupra personajului principal, Ion

-Zaharia Herdelea: figură emblematicăpentru planul secundar şi pentru aspectul monografic

Procedee de caracterizare

Ion: prin tehnica basoreliefului: se evidenţiează pe toată întinderea romanului, monumentalitate

Cele două femei: concepute antitetic:

Ana: urâtă, bogată

Florica : săracă, frumoasă

Cele două figuri paterne: Alexandru Glanetaşu: blând, boem, sărac

Vasile Baciu: aspru, bogat, brutal

Naratorul omniscient şi omniprezent realizează portretulşi biografia personajelor dintr-o perspectivă

obiectivă, neimplicată, prin caracterizare directă şi indirectă

STIL ŞI LIMBAJ

-stil neutru, impersonal

-refuză extravaganţele stilistice

-calităţi specifice uniu discurs de factură realistă: precizie, proprietatea termenilor, claritate, concizie,

armonia conţinutului cu expresia artistică

5