TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRIIModul de formare initiala a cadrelor didactice

TEORIA INSTRUIRIIAre ca obiect de studiu organizarea si/sau dirijarea invatarii, orientarea acesteia spre scopuri eficiente si explicite in temeiul unor postulate

PROCESUL DE INVATAMANT

activitate de nvare sistematic, cu o normativitate particular.

Procesul de invatamantpe site-urile unor asociatii pedagogiceActivitate de invatare asistata de un personal calificat, asociata unui program de studiu desfasurat in scoala;Situatii planificate de profesori si propuse elevilor pentru a atinge obiective instructiv-educative precise.

INSTRUIREnvare bazat pe procesarea informaiilor i construcia intelectual.

DIDACTICADidactica poate fi considerat att "arta de a-i nva pe alii", "arta de a preda", "arta universal de a-i nva pe toi totul" ("omnes omnia docendi artificium" scria J. A. Comenius, creatorul didacticii), ct i "un sistem de prescripii verificabile" (dup De Corte, 1972).

Didactica constructivistaImportanta invatarii autonome, autoorganizate;Re-constructia invatarii, descoperirea sensurilor;Dez-invatare, a invata din greseli;Asumarea si infruntarea diversitatii, a incertitudinii, a riscului, a conflictelor;Mentalitate deschisa;centrare pe elev etc.

Modelele procesului de invatamantmodelul interactiv, model care pune accentul pe interaciunea predare-nvare-evaluare;modelul sistemic;modelul informaional, bazat pe valorificarea achiziiilor teoriei informaiei n procesul de nvmnt;modelul cibernetic, model care pune n eviden mecanismele de feed-back, reglarea-autoreglarea n procesul instructiv-educativ;modelul comunicaional, care studiaz procesul de nvmnt ca proces de comunicare;modelul cmpului educaional, un spaiu deschis, complex n care acioneaz un ansamblu de variabile, determinnd specific rezultatele nvrii;modelul situaiilor de instruire(vezi i R. B. Iucu, 2001).

Teorii ale invatarii:modele de instruiremodelul structurilor socio-culturale ale instruirii, promovat de Lev S.Vigotski, model axat pe socio-geneza culturala a invatarii;modelul instrurii bazate pe inteligentele multiple al lui Howard Gardner, model specific postmodernitatii, model deschis spre resursele competentei cognitive umane, a diverselor sisteme de codare a informatiei si de concretizare simbolica;modelul instruirii complexe al lui David P.Ausubel, axat pe paradigma invatarii constiente;modelul lui Daniel Goleman, model axat pe valorificarea inteligentei emotionale, pe educatia emotionala a elevilor si pe competenta emotionala a profesorilor

ABORDARILE INVATARIIBEVAHIORISMCOGNITIVISMCONSTRUCTIVISM

Metafora aisberg-J.F.RichardJ.F.RICHARD este autorul unui tratat de psihologie cognitiva;Se refera la activitatile mintale;RETELE SEMANTICE, cunostinte relationale si cunostinte procedurale.PROCESE COGNITIVE: inductia, deductia, anticiparea; analiza, planificarea;STRATEGII COGNITIVE: deductive, inductive, creative, dialectice

metacognitieCunoasterea propriei cunoasteriUn mod de a gandi despre propriul mod de a gandi/invata

metacognitieCunostintele metacognitive= cunostinte despre modul propriu de a gandi, de a intelege, de a invata;Comportamentul metacognitiv =strategiile si capacitatile folosite pentru a planifica, organiza si regla propriile activitati de cunoastere.

Didactica constructivistaElevul=constructor al invatarii si propriei cunoasteriProfesorul=manager al situatiilor de instruire, sprijina activ si incurajeaza autonomia

Strategii de instruireStrategia este o form specific i superioar a normativitii pedagogice, care asigur activitii instructiv-educative coeren intern, compatibilitate cu obiectivele i complementaritatea efectelor

caracteristiciCaracter normativ( se bizuie pe precriptii si reguli care tin de predare-invatare-evaluare);Reprezinta structurarea si inlantuirea situatiilor de invatare/instruire;Integralitatea(vizeaza ansamblul instruirii);Caracterul probabilistic, dinamic, perfectibil;Aspectul metacognitiv(profesorul este model si mediator al cunoasterii).

Structura strategieiMetodele de instruire;Mijloacele de instruire;Formele de organizare a instruirii;Interactiuni si relatii instructionale;Decizia instructionala;Modul de organizare si de abordare a invatarii.

strategie-criteriiCriterii decizionale n selecia i utilizarea strategiilor:Orientarea predarii, fundamentul epistemologic;natura disciplinei de nvmnt;tipurile de obiective;nivelul de colaritate;particularitile grupului clas;timpul;personalitatea profesorului.

Orientarea generala a strategieise poate asocia cu: nvarea prin receptare/ascultare pasiv (model logocentric), nvarea prin descoperire, n plan empiric, factual (model empiriocentric), nvarea prin aciune practic direct, din experien (model experienial), nvarea prin joc (simulare), nvarea prin experimentare, prin repetiie ori prin imitaie.

constructivismParadigma interpretativa aduce in prim plan strategiile bazate pe construirea structurilor cognitive ale invatarii .

Strategiile constructivisteTrecerea dela hambarul empiric la hambarul constructiv(evolutia calitativa a invatarii)-GardnerAutoorganizare si autoobservare a invatarii.

constructivismPluralism;Reflexivitate;Cooperare;Permanenta revizuire a sensurilor, prin experiente directe.

constructivismCentrarea pe subiect;Managementul cunoasterii;Axarea pe relativitatea cunoasterii;Perceptia diferentei.

Tipuri de strategiin funcie de gradul de dirijare a nvrii:Algoritmice (dirijare semnificativ, direct);Semialgoritmice; Euristice;Creative.

Tipuri de strategiin funcie de particularitile gndirii la care fac apel: Inductive; Deductive;Analogice (transductive);Mixte (combinate).

Strategii de instruire pentru supradotatiDe accelerare a instruirii;De grupare;De imbogatire.

Pedagogie diferentiata

PREDAREA-COMUNICAREA DIDACTICA,-PROGRAMAREA DIDACTICA,-TEHNOLOGIA ELABORARII LECTIEI,-ELABORAREA AUXILIARELOR SI MATERIALELOR CURRICULARE SUPORT IN INVATARE, -ACTIUNILE DE EVALUARE A REZULTATELOR ELEVILOR. NUCLEUL PREDARII ESTE ANSAMBLUL ACTIUNILOR SI INTERACTIUNILOR DIN CLASA.-

PREDAREAtransmitere de cunostinte si mediere a cunoasterii;management al instruirii( asigurand convertirea metodelor de predare in metode de invatare);oferta de experiente de invatare;in relatiile sale cu invatarea si evaluarea

predareaPredarea converteste informarea in formare, mediaza constructia cunoasterii individuale.

caracteristiciCaracter transformator;Caracter formativ;Caracter interactionist;Caracter complex.

Strategiile predarii nu coincid deplin cu strategiile invatarii, deoarece elevii invata si independent de conducerea invatarii prin predare.

Modele de predareUnii autori, observa Cezar Birzea in 1987, au pus accentul pe modificarile de comportament pe care le produce activitatea profesorilor/institutorilor(teoriile comportamentale), altii pe relatiile personale care apar intre profesori/institutor si elevi(teoriile personaliste), pentru ca cei mai multi sa insiste asupra logicii expunerii si a modului in care ea determina logica corespunzatoare a invatarii("teoriile rationaliste)

Modele de predare modelul mathetic( analiza sarcinii de instruire,ordonarea obiectivelor, construirea repertoriului de informatii, elaborarea prescriptiilor de invatare sub forma unor operatii simple si elaborarea proiectului de comunicare),modelul bazat pe programare-simulare,modelul Landa( bazat pe algoritmi didactici de predare),modelul bazat pe comunicare-dezbatere, modelul predarii dirijate, modelul bazat pe instruirea programata cu calculatorul

Dupa B. Joyce si M. Weil,modelele predarii ar fi:modelele bazate pe procesarea informatiei (invatarea conceptelor, gandirea inductiva, gandirea investigativa, invatarea prin organizatori anticipativi, modelul psihologiei cognitive si al cercetarii stiintifice);modele centrate pe persoana (predarea nondirectiva, reuniunile clasei, predarea constientizata etc.);modele axate pe dimensiunea sociala (jocul de rol, "laboratorul social", interactiunea rezolutiva in cadrul grupului etc.);modele comportamentale (invatarea deplina,invatarea prin simulare, invatarea controlului personal, a strategiilor self-managementului de catre elevi, invatarea prin afirmare etc.)(B.Joyce, M.Weil, 1994).

Comportamente de predarecomportamente de organizare a activitatii; de impunere( de informatii, sarcini, opinii); de dezvoltare( stimulare, solicitare de opinii din partea elevului); de personalizare( incitare la exprimarea propriei opinii, la folosirea experientei personale a elevului); de interpretare( de individualizare si interpretare a situatiei personale); de feed-back pozitiv ori negativ.

Stil de predareStilul este asociat comportamentului, se manifesta sub forma unor structuri de influenta si actiune, prezinta o anumita consistenta interna, stabilitate relativa si apare ca produs al personalizarii principiilor si normelor care definesc activitatea instructiv-educativa(Dan Potolea).

Stiluri de predareDupa pozitia partenerilor in instruire, exista:stil centrat pe profesor/institutor;stil centrat pe elevi;stil centrat pe interactiunea profesor/institutor-elev.

Stiluri de predareDupa gradul de implicare:stil apropiat-stil distant;stil metodic, sistematic- stil neorganizat;stil stimulativ-stil rutinar.

Dupa sursele generative ale stilurilorStilul=produs al personalitatii(conceptia ideografica);Stilul=determinat de normativitatea interiorizata si exteriorizata in predare(conceptia nomotetica);Stilul=determinat de context(conceptia situationala)S=f(PxNxM), ipoteza triplei proveniente, conceptia ideotetica(integrativa).