tema jonny
Click here to load reader
-
Upload
ionut-carp -
Category
Documents
-
view
96 -
download
0
Transcript of tema jonny
TEMA 3
A. Piese scrise
1. Determinarea gradului de asigurare la actiunea seismica in situatia existenta;
2. Determinarea gradului de asigurare la actiunea seismica in situatie propusa;
B. Piese desenate
1. Plan identificare montanti pentru cele doua directii de calcul ;2. Plan consolidare parter in situatia propusa; Detalii si Sectiuni;
3. Sectiune prin constructia consolidata.
Sa se determine gradul de asigurare la actiunea seismica(R3) pentru structura data in tema
de proiect conform normativelor in viguare.
3. Prezentarea tehnicilor si tehnologiilor de consolidare asupra structurii pentru constructia data
in tema de proiect.
1. Determinarea gradului de asigurare la actiune seismica
1. Identificarea montantilor pe planul parter ( directie longitudinala si transversala)
2. Evaluarea incarcarilor
Zapada:
s0,k = kN/m2 Ce = Ct = 1 μ = => sk = kN/m2
Vant:
W(Z)= qref∙ce(z)∙Cp→ W(z)= kN/m2
Incarcarea din sarpanta
kN/m2
kN/m2
kN/m2
kN/m2
kN/m2
TOTAL = kN/m2
Incarcarea din planseu
kN/m2
kN/m2
kN/m2
TOTAL = kN/m2
Greutatea elementelor
kN/m2
kN/m2
kN/m2
TOTAL = kN/m2
[kN] forta axiala la baza constructiei
[m2] Greutate grinzi= [kN] Lungime grinzi= m
Numar stalpi = 27 Greutate stalpi= [kN]
3. Determinarea gradului de asigurare la actiunea seismica
Snec= Fb
2.00 0.4 0.640.8
Denumire inc TipVal
norm.
Coef. Incarcare Valoare de calcul
GF GS GF GS
0.864 0.640
Hidroizolatie
0.05 1.35 1 0.061 0.045
Tigla P 0.1 1.35 1 0.132
Podina P 0.1 1.35 1 0.135 0.100
1.125 0.750
Denumire inc TipVal
norm.
Coef. Incarcare Valoare de calcul
GF GS GF GS
0.233
1.408 0.877
0.093Vant V 0.23 1.5 0.4 0.350
0.001
Zapada V 0.64 1.35 1
P 0 1.35 1 0.001
0.098
Sipca P
1.5 1 1.500 1.000
Utila uniform distribuita V 0.75 1.5 1
Utila concentrata V 1
2.760 1.850
Denumire element TipVal
norm.
Coef. Incarcare Valoare de calcul
GF GS GF GS
9.303 6.891
Nd=
Grinzi [25x50] P 2.28 1.35 1
5.239 3.881
Stalpi [ 25x25] P 0.73 1.35 1 0.990 0.733
Pereti Caramida P 3.88 1.35 1
R3 =
Suprafata construita: 172.6
2324.496
3.073 2.276
4.688
392.8 125.7
𝑆𝑐𝑎𝑝
𝑆𝑛𝑒𝑐
γi ∙ Sd(T1) ∙ m ∙ λct
kT∙ → < [s] (Conform P100-3/2006)
kT=
H= [m]
λ= 1
TB= [s] T1 > TB → Sd(T1)= → Sd(T1)=
TC= [s]
TD= 3 [s] g q=
Rezistentele de proiectare ale zidariei
fm= 1.3∙fk → [kN] (Conform CR6-2006)
unde: fm= rezistentele medii la compresiune a zidariei
fk= rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei
→
unde:
fvm= rezistentele medii de rupere la forfecare in rost orizontal
1.3∙fvk →
rezistenta caracteristica de rupere
min (fvk1;fvk2) →
fvk1 = fvk0 + 0.4σd = [kN]
fvk2 = 0.9(0.034∙fb +0.14σd) = [kN]
fvk0 = rezistenta unitara caracteristica initiala la forfecare N/mm²
σ= efortul unitara de compresiune KN/m²
γM= coeficient partial de siguranta pentru zidarie
constructii < 1900 → 3
1900 ÷1950 →
1950÷prezent →
CF= coeficient de incredere 1
→
unde:
Calculul capacitatii de rezistenta pentru actiunea seismica in planul peretilor (Scap)
0.293
fm=
ag = 0.16 2.75 1.5
fm= 2.85
γM= 2.75
CF=
γM=
1.5
Fb=
T1= T1=
fvd= 11.28
31
0.045
74.8
23.9
0.045
8.00
TRUE
0.07
0.7
0
3.705
fvk=
ftd=
ftd=rezistenta de proiectare pentru peretii solicitati la forta taietoare, datorate mecanismului de
rupere in scara sub efectul eforturilor principale de intindere
ftd= 0.054
fvd=
fvd= rezistenta de proiectare pentru peretii solicitati la forta taietoare, datorata mecanismului de
rupere prin lunecare in rost orizontal
23.87
fvm= fvm=
fvk=
fvk=
γM= 2.75
γM= 2.5
187
H3/4
β(𝑇1)
𝑞
fvm
γM ∙ CF
0.04 ∙ fm
γM ∙ CF
(P100-3/2006, anexa D )
unde: Cp= coeficient care tine seama de conditiile de fixare la extremitatile peretelui. Cp= 2
pentru: - perete in consola 2
- perete dublu incastrat 1
λp= factor de forma al peretilor de zidarie
→
Hp= inaltimea peretelui [m]
lw= lungimea peretelui lw= [m]
t= grosimea peretelui t= [m]
→
σo=efortul unitar mediu de compresiune corespunzatoare fortei axiale
→
2.Capacitatea de rezistenta la forta taietoare a peretelui de zidarie nearmat Vf2
Vf2= min(Vf21; Vf22)= [kN]
a) Calculul Vf21
Vf21= fvd* D'* t= [kN]
fvd- rezistenta de proiectare la lunecare in rost
D'- lungimea zonei comprimate a peretelui( conf.CR6/2006)
b) Calculul Vf22
[kN]
0.339
10.15
3.00
λp=
8.85
Cp=
Cp=
νd= 283.7
λp=
Hp=
Vf1=
νd=
0.55
σo= σo=
0.25
1051
1. Se determina forta taietoare asociata cedarii prin compresiune excentrica a unui perete din zidarie
nearmata solicitat de forta axiala de proiectare
0.546
𝐍𝐝
𝐂𝐩∙𝛌𝐩 ∙ 𝑽𝒅 ∙ (𝟏 − 𝟏. 𝟏𝟓 ∙ 𝑽𝒅)
Hp
lw
σ𝑜
𝑓𝑚
𝑁𝑑
𝑡 ∙ 𝑙𝑤
𝑉𝑓22 =𝑡∗𝑙𝑤∗𝑓𝑡𝑑
𝑏∗ 1 +
𝜎0
𝑓𝑡𝑑=
H 1
H 1.5
H 1
H 1.5
H 1.5
H 1.5
H 1
H 1
H 1
H 1
H 1
H 1.5
H 1.5
H 1.5
H 1.5
H 1
V 1
V 1
V 1
V 1
V 1
V 1
V 1
V 1
V 1
V 1.5
V 1
Σ =
Se va lua o masura de consolidare pentru R3<0.65:
a) Camasuirea peretilorb) Placarea cu tencuiala armata
c) Injectarea cu mortar de ciment
d) Inlocuirea zidariei degradate
0.887
0.012
0.034
0.049
0.081
0.055
0.038
0.051
0.093
0.033
0.056
0.02
0.021
0.04
0.016
0.012
0.016
0.032
0.034
0.027
2.069
1.053
0.984
b R3i R3
0.04
0.04
0.096
0.018
0.016
0.017
0.007
0.021
0.657
0.682
1.132
0.875
0.923
0.923
0.873
1.405
0.027
0.021
-90218.6
-37318.3
-103467
-38438.8
-262758
-144128
-1316586
2.362
λp
2.113
3.333
0.706
1.449
0.706
0.339
1.003
1.846
2.098
3.333
1.154
1.6
0.389
2.308
0.62821.55
66.42
17.83
Vf1
-48229.2
-630042
-691457
-289083
-107482
-50268.7
-120218
-116640
-230978
-136525
-129841
-234254
-198391
-34120.9
-245689
-1445488
-293971
-1063572
-284423
-169603
23.61
18.98
22.43
40.66
36.69
27.85
23.76
17.01
23.05
22.82
28.06
27.6
32.22
38.86
35.73
23.23
26.7
60.87
28.32
34
31.46
32.44
27.48
23.93
79.835
9.671
46.99
27.98
26.17
σ0
83.115
116.58
120.2
101.8
88.656
87.464
70.334
246.07
66.046
150.64
16.68
135.95
103.17
88.014
63.007
85.386
84.541
103.97
102.26
119.39
143.98
132.36
86.08
98.912
225.54
104.94
125.96
36.39
Fbi
13.8
33.69
45.51
33.29
17.1
15.85
20.35
20.15
26.19
16.01
11.12
13.73
13.78
5.681
30.83
34.24
32.71
81.7
25.56
14.32
10.68
5.851
32.97
95.4
89.2
47.06
114.9
155.1
113.5
58.31
54.03
69.38
68.69
89.28
54.58
37.9
46.79
46.99
19.37
105.1
116.7
111.5
278.5
87.14
48.83
19.95
56.85
33.65
Inc.
planse
u
Inc.
sarpant
a
Nd
[kN]
160.2
νd
Dir
ect
ia
7.71
Lw
[m]
3.25
3.44
2.14
1.27
1.30
1.42
0.90
4.25
2.07
4.25
8.85
2.99
1.63
1.43
0.90
3.3
1.988
2.573
2.438
2.438
2.576
1.601
0.953
0.975
4.78
1.45
2.85
3.05
4.57
4.40
2.65
3.43
3.25
Me27
Me14
Me15
Me16
Mi17
Mi18
Me1
Me4
Me3
Me2
Mi5
Mi6
Mi7
Mi8
Mi9
1.88
Mi19
Me20
Me21
Mi22
Mi23
Mi24
Me25
Mi26
21.06
15.19
24.71
36.98
Mo
nta
nt
5.783
1.406
Volum
zidarie
1.95
0.675
1.219
1.073
1.065
0.675
3.188
1.553
3.188
6.634
2.243
Mi10
Mi11
Me12
Me13
2.60
26.53
71.22
21.66
12.28
Greut.
zidarie
3.585
1.088
2.138
2.288
3.424
62.45
17.29
10.29
10.53
11.5
7.29
34.43
16.77
71.64
34.43
24.22
13.16
11.58
7.29
12.48
12.22
4.158
24.33
38.72
11.75
23.09
35.64
34.41
21.47
27.78
26.33
26.33
27.82
19.51
26.66
8.253
31.04
40.68
26.8
12.68
9.035
14.82
37.2
50.8
15.7
59.1
77.5
51.1
24.2
136
41.3
23.78
23.27
7.92
46.3
65.5
50.5
17.2
28.2
27.8
40.3
24.5
18.1
23.4
16.3
8.3
23.5
11.7
64.1
8.542
4.358
12.32
6.122
14.58
21.16
12.84
9.508
3. Prezentarea tehnicilor si tehnologiilor de consolidare
1. Stabilirea clasei de risc in functie de gradul R3 din evaluarea cantitativa
Definitie:
- gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica; [R1]
- gradul de afectare structurală; [R2]
- gradul de asigurare seismică; [R3]
Tabelul 5.3. Valorile R3 asociate claselor de risc seismic (P100-3/2008)
2. Masuri de consolidare a zidariei, situatie propusa
a) Camasuirea peretilor
b) Placarea cu tencuiala armata
Metodologia de lucru cuprinde:
- decopertarea completa a tencuielii pe ambele fete ale zidurilor;
- realizarea gaurilor pentru introducerea elementelor de ancorare;
Camasuirea peretilor se face prin aplicarea pe cele doua fete ale acestuia a doua plase
sudate cu diametrul de 5 mm si ochiuri de 10x10 cm. Plasele se leaga intre ele cu agrafe de Φ6
mm prevazute cu ciocuri, care se introduc prin gauri executate in acest scop in zidarie, la 50 cm
distanta, pe ambele directii.
Camasuirea se va realiza cu mortar M50, aplicat cu pompa, cu care se vor umple atat
crapaturile din zidarie cat si golurile prin care s-au introdus agrafele.
Operatia de camasuire este precedata de indepartarea caramizilor sfaramate, a tencuielii si de
curatarea rosturilor pe o adancime de 2.0 cm, dupa care zidaria va fi periata cu peria de sarma si
spalata cu un jet de apa.
Placarea pe ambele fete cu tencuiala armata cu plase sudate cu diametrul minim de 5 mm si
ochiuri de 10x10 cm, aplicate in lungul fisurii, poate fi o solutie pentru repararea fisurilor izolate,
respectandu-se aceeasi tehnologie ca si in cazul placarii totale a peretelui, plasele fiind legate intre ele
tot cu agrafe de Φ6 mm.
Clasa se risc se defineste global prin vulnerabilitatea constructiei, raportul de evaluare urmand
sa incadreze constructia examinata intr-o clasa de vulnerabilitate asociata cutremurului de
proiectare. Evaluarea siguranţei seismice şi încadrarea în clasele de risc seismic se face pe baza a 3 categorii
de condiţii care fac obiectul investigaţiilor şi analizelor efectuate în cadrul evaluării. Pentru orientarea
în decizia finală privitoare la siguranţa structurii (inclusiv la încadrarea în clasa de risc a construcţiei) şi
la măsurile de intervenţie necesare, măsura în care cele 3 categorii de condiţii sunt îndeplinite este
cuantificată prin intermediul a 3 indicatori. Aceştia sunt:
I II III IV
Valori R3
<40 40÷75 76÷95 >100
Clasa de vulnerabilitate
- injectarea galeriilor cu pasta de ciment si introducerea ancorajelor;
- aplicarea plaselor sudate pe ambele fete ale zidului;
- tencuirea peretilor cu mortar M100T.
Tehnologia de montare a ancorajelor pentru tijele metalice tip crosa este urmatoarea:
- se foreaza galeria inciziei, care va avea o inclinare de 150 fata de orizontala;
- diametrul galeriei va fi mai mare decat diametrul tijei de inclestare cu 2x5 mm;
- cu o seringa se absoarbe praful din interiorul galeriei;
- se umple galeria cu lapte de ciment +5% aracet;
-se introduce tija metalica tip crosa, astfel incat sa refuleze laptele de ciment .
c) Injectarea cu mortar de ciment
d) Inlocuirea zidariei degradate
*Prinderea zidariei cu soabe:
* Ancorarea zidariei cu tiranti:
Injectarea in perete a unui mortar de ciment fluid, min. M50, poate fi o solutie de consolidare
atat pentru pereti cu fisuri izolate cat si pentru cei care prezinta o retea densa, neregulata de fisuri. In
acest scop, fisurile se curata de praf cu un jet de aer sub presiune, apoi se spala cu un jet de apa, dupa
care, pe zidaria degradata, pe ambele fete se aplica un strat de mortar de ciment de 3-4 cm grosime.
Concomitent cu tencuiala, in fisurile se introduc,pe o adancime de cca. 5 cm, stuturi prin care
urmeaza sa se faca injectarea.Ele se monteaza la intervale de 1.0-1.5 m in lungul fisurii si se fixeaza cu
Presiunea de injectare nu va depasi 3 atm. Injectarea se face partial, prin teava situata la baza
fisurii. Dupa ce mortarul a inceput sa se scurga in afara prin teava urmatoare, primul stut se astupa cu
un dop si injectarea se continua prin stutul urmator. Operatia se repeta prin injectarea mortarului
succesiv prin fiecare stut, pana la ultimul, pozitionat la partea cea mai de sus a fisurii.
Suprafata de lucru se va trata astfel incat absorbtia apei din mortar sa se realizeze cat mai lent, iar
calitatea lipiturii sa creasca. Operatia se poate face numai cu apa , cu lapte de ciment cu a/c= 1.3÷2, in
functie de porozitatea caramizii.
Fisurile izolate se mai pot repara prin legarea portiunilor de zidarie situate de o parte si de alta
a fisurii cu scoabe din otel beton Φ6 mm, avand lungimea de 80÷100 cm. Scoabele se vor fixa in zonele
nedegradate ale zidariei, in gauri executate cu masina rotopercutanta, care se vor umple ulterior cu
mortar de ciment. Scoabele se monteaza perpendicular pe traseul fisurii, la intervale de 75 cm.
Portiunile de zidarie dislocate se pot consolida cu tiranti metalici sub nivelul planseelor
curente. Tirantii se vor ancora de ziduri portante exterioare, nedegradate.
Zidariile pot fi consolidate si cu ajutorul tirantilor-centura. Acestia constau in armaturi ce sunt
petrecute in afara zidurilor, de o parte si de cealalta a lor si care sunt betonate dupa ancorarea sau
chiar pretensionarea acestora. In acest mod, zidul este prins de doua eclise cu functiune si de tirant si
de centura. Ele se leaga din loc in loc cu bride din beton armat, care le solidarizeza de zid.
Tirantii-centura au o rigiditate relativ mare la intindere, deci admit deformatii reduse in raport cu
tirantii metalici. Ei se alcatuiesc, de regula, din 4 bare rotunde cu Φ20÷32 mm, care se dispun doua
cate doua, de o parte si de cealalta a zidului. Aceste bare se blocheaza in placi metalice de capat,
ranforsate. Dupa tensionare, tirantii se imbraca in beton, formand doua eclise cu inaltimea de 20÷30
cm si grosimea de 8÷12 cm, legate cu bride din beton armat dispuse la 1.00÷1.50 m. Ei mai au rolul si
de sporire a latimii de rezemare a grinzilor si planseelor.
3. CAIET DE SARCINI
Consolidarea peretilor prin intermediul sistemului de finisare
a) Camasuirea peretilor
b) Placarea cu tencuiala armata
c) Injectarea cu mortar de ciment
Lucrari pregatitoare:
- se indeparteaza tencuiala pe o latime de min 25 cm, pe tot traseul fisurilor si pe ambele fete;
- se repara zonele de caramizi dislocate sau sfaramate, rosturile dintre caramizi se adancesc si se curata ;
Camasuirea peretilor se face prin aplicarea pe cele doua fete ale acestuia a doua plase
sudate cu diametrul de 5 mm si ochiuri de 10x10 cm. Plasele se leaga intre ele cu agrafe de Φ6
mm prevazute cu ciocuri, care se introduc prin gauri executate in acest scop in zidarie, la 50 cm
distanta, pe ambele directii.
Executia lucrarilor se va incepe numai dupa stabilizarea completa a deformatiilor
structurii, care se vor controla prin martori sau masuratori executatate la nivelul fisurilor respective. Consolidarea peretilor portanti din zidarie care prezinta fisuri importante izolate se poate realiza
prin camasuirea intregului perete, prin tiranti metalici, consolidari locale cu plase sudate aplicate in
dreptul fisurii, prin injectarea cu mortar fluid de ciment, cusaturi cu strepi din beton, prindere cu
scoabe.
Placarea pe ambele fete cu tencuiala armata cu plase sudate cu diametrul minim de 5 mm si
ochiuri de 10x10 cm, aplicate in lungul fisurii, poate fi o solutie pentru repararea fisurilor izolate,
respectandu-se aceeasi tehnologie ca si in cazul placarii totale a peretelui, plasele fiind legate intre ele
tot cu agrafe de Φ6 mm.
Injectarea in perete a unui mortar de ciment fluid, min. M50, poate fi o solutie de consolidare
atat pentru pereti cu fisuri izolate cat si pentru cei care prezinta o retea densa, neregulata de fisuri. In
acest scop, fisurile se curata de praf cu un jet de aer sub presiune, apoi se spala cu un jet de apa, dupa
care, pe zidaria degradata, pe ambele fete se aplica un strat de mortar de ciment de 3-4 cm grosime.
- pe traseul fisurilor se executa cu bormasina gauri cu diametrul de 13 mm si o adancime de 40 mm, in
vederea introducerii in gaurile respective a unor tuburi din PVC prin care urmeaza sa se faca injectarea;
- curatarea cu jet de aer a fisurilor si suprafetei adiacente pe care urmeaza sa fie aplicat mortarul de
etansare a fisurii si de fixare a stuturilor de PVC.