UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

SEISMOLOGIE INGINEREASCĂ ŞI

INGINERIE SEISMICĂ

- 17 OCTOMBRIE 1989-CUTREMURUL

LOMA PRIETA -

BUNEA OCTAVIAN-IOAN

MASTER I.S., AN I

CUPRINS

1. Seismologie Inginerească .....................................................................................................3 1.1. Mecanismul de focar.......................................................................................................3 1.2. Calculul momentelor Mo şi Mw......................................................................................4 1.3. Ipoteza Poisson pentru 1989 Loma Prieta......................................................................4 1.4. Date despre cutremur......................................................................................................6

2. Inginerie Seismică..................................................................................................................9 2.1. Date generale..................................................................................................................9 2.2. Prezentare spectrelor rezultate în 3 staţii reprezentative...............................................11 2.3. Comparaţia spectru Fourier-spectru de răspuns al staţiei nr. 1......................................16 2.4. Comparaţia spectrelor de răspuns cu pseudospectrele de răspuns...............................19 2.5. Prelucrarea spectrelor.....................................................................................................20 2.6. Concluzii..........................................................................................................................21

3. Bibliografie.............................................................................................................................22

1.Seismologie Inginerească

1.1 Mecanismul de focar

Pe data de 17 Octombrie 1989, ora 5:04:15 p.m. (Pacific Daylight Time), a avut loc un

cutremur de magnitudine 6.9 (Mw), 6.7 (Ml), 7.1 (Ms) ce a zguduit sever zonele San Francisco şi

Monterey Bay. Epicentrul a fost localizat lângă vârful Loma Prieta, în munţii Santa Cruz. Mecanismul

de focar al acestui cutremur a fost oblic, iar sursa ce a declanşat cutremurul este Southern San

Andreas. Momentul seismic estimat al acestuia este între 2.2×1019Nm şi 3.5×1019Nm , durata

cutremurului la sursă a fost de 6 până la 15 secunde, iar scăderea medie a presiunii a fost de cel

puţin 50 bari. Lunecarea dintre plăci a avut loc pe lungimi de falie de 35 km la o adâncime de 7 până

la 20 km. Deplasarea maximă înregistrată a fost de 2.3 m. Datorită distribuţiei lunecării, aproximativ

jumătate din energia cutremurului a fost direcţionată către zona urbană San Francisco, iar cealaltă

jumătate să fie direcţionată către sud-est.

Starea actuală a faliei San Andreas.[1]

1.2 Calculul momentelor ��ş���

Conform sitului peer.berkley.edu, caracteristicile cutremurului sunt: lăţimea suprafeţei de

rupere W=18 km, lungimea suprafeţei de rupere L=40 km, deplasarea medie dmed=108.1 cm.

Astfel, având µ=30 GPa:

M0=µ S dmed=30×109×40×103×18×103×108.1×10-2=2.33496×1019 Nm;

�� = 2 3 �� �� − 6.0 = 2 3 �� 2.33496 × 10�� − 6 = 6.91;

1.3 Ipoteza Poisson pentru 1989 Loma Prieta

Considerând ipoteza Poisson de producere a cutremurelor de o anumită magnitudine într-un

număr t de ani P�N≥1�=1-e-λmt şi folosind repartiţia Gutenberg-Richter trunchiată pentru ���� =5ş���� = 9, se va calcula şi reprezenta grafic probabilitatile într-un an, în 10 ani, în 50, în 100 şi în

475 de ani de apariţie a cel puţin o data a diferitelor nivele de magnitudine.

Conform sitului USGS, în medie, în zona de sud a Californiei au loc 10000 de cutremure pe

an. Având în vedere că numărul mediu de cutremure pe an este 10a , rezultă că a= log 10000=4 .

Conform aceluiaşi site, factorul b corespunzător sursei Southern San Andreas este de 0.82.

! = " ln 10 = 9.21

% = & ln 10 = 1.89

(�)* = +,-.� 1 − +-.(0123-�)1 − +-.(0123-0156)

Valorile rezultate se regăsesc în graficele următoarele:

0.0000

0.0000

0.0000

0.0000

0.0000

0.0001

5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 9

lam

bd

am

magnitudine

G-R

Trunchiata

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 9

1-F

p(λ

mt)

magnitudine

t=1an

t=10 ani

t=50 ani

t=100 ani

t=475 ani

1.4 Date despre cutremur

Cutremurul din 17 Octombrie 1989 a fost unul din cele mai distrugătoare seisme ce au zguduit

coasta de vest a Statelor Unite. A provocat 63 de morţi, 3757 de răniţi 23408 de case avariate şi

1000 de case distruse. A avut în jurul a 7000 de replici până pe data de 1 Octombrie 1990.

Cele mai catastrofale evenimente induse de seism au fost colapsul viaductului Cypress Street

din Oakland, cedarea secţiunii din podul San Francisco-Oakland Bay, colapsul mai multor clădiri din

districtul Marina al oraşului Santa Cruz şi din zona Pacific Garden Mall, acestea fiind aproape de

epicentru. După cum este cunoscut, cutremurul Loma Prieta a fost unul de adâncime mică, având

efecte devastatoare pe o suprafaţă apropiată de epicentru. Este posibil ca o mare parte din

distrugerile cauzate în zona San Francisco-Oakland să fie cauzate de undele de suprafaţă, care,

având viteze de deplasare mai mici au cauzat mişcări puternice în pământurile moi din zonă.

Este important de notat că distrugerile majore au fost cauzate în mare parte de greşeli în

proiectarea construcţiilor, principala fiind subaprecierea forţelor seismice.

San Francisco-Oakland Bay Bridge este format din două poduri ce leagă oraşele, acestea

intâlnindu-se pe o insulă în mijlocul golfului. Podul din partea de vest este unul suspendat urmat de

un tunel prin insulă. În partea de est, podul este este format din 5 segmente, şi anume: 4 deschideri

de 88 de metri simplu rezemate de beton armat, un pod din grinzi cu zăbrele de 730 m, 5 deschideri

de 153 m simplu rezemate zăbrelite, 14 deschideri de 88 de metri simplu rezemate şi 16 deschideri

pentru viaductul de acces din oţel şi beton. Ambele poduri au tablier cu 2 nivele a câte 5 bande.

Terenul de fundare este format din gresii în apropiere de insulă şi din aluviuni în partea de est.

Au fost mai mulţi factori care au influenţat performanţa podului. Din cauza distanţei epicentrale

mari (~100 km), undele ce au ajuns la pod au fost de frecvenţe mici. Dat fiind că terenul de fundare

pentru partea de est a celui de-al doinea pod era moale, au apărun amplificări puternice. Pilele

podului din zona ce a cedat erau proiectate a fi flexibile, cea care a cedat era proiectată să preia forţe

seismice, fiind mai rigidă. Forţa a fost mult mai mare de 0.1g (forţa presupusă în proiectare).

Înbinările ce ţineau tablieul în loc s-au rupt şi acesta a căzut peste nivelul inferior. Aparatul de reazem

neputând să permită mişcări ale tablierului de 25 cm longitudinal şi 12 cm transvesal. În cazul în care

reazemul putea permite o mişcare mai mare, tablierul ar fi lunecat fără avarii serioase.

Profilul terenului de fundare. [2]

Structura viaductului Cypress Street era de formată din pile de beton armat ce susţineau un

tablier pe două nivele a câte 4 benzi fiecare. Acestea aveau 11 configuraţii diferite în funcţie de zona

viaductului. Articulaţiile în suprastructură erau la fiecare 3 deschideri şi fiecare pilă avea o articulaţie

în reazem la ambele nivele. Viaductul fiind proiectat în anul 1949, articulaţiile au fost introduse pentru

a uşura calculul structurii. Aceasta a fost calculată să reziste la o forţă seismică de 0.06 din greutatea

sa.

Lafel ca podul San Francisco-Oakland Bay, acest viaduct era fundat pe un teren moale. Roca

de bază în acea zonă este la ~150 m adâncime. Această structură a suferit cele mai catastrofale

distrugeri cauzate de cutremur. Cedarea structurii a fost în mare parte cauzată de conexiunea slabă

între cadrul inferior şi cadrul superior al pilei, lucru cauzat de confinarea slabă la nivelul tablierului

inferior în jurul barelor de armătură. Acestea nefiind ţinute bine de beton au flambat şi structura a

cedat. Numai 2 pile din toate cele în zona de teren moale au rămas în picioare.

Situaţia geologică a viaductului şi modul de cedare.[3]

Distrugerile masive în rândul structurilor normale au fost observate în zonele epicentrale, după

cum era de aşteptat, dar şi sporadic în zonele cu amplificări cauzate de condiţiile de amplasament,

sau la structurile slabe proiectate fără considerente seismice. Multe construcţii inadecvate au reuşit

să supravieţuiască cutremurului, indicând că mişcarea nu a fost puternică peste tot.

Cele mai multe distrugeri au fost observate la structurile din zidărie nearmată, având structura

acoperişului şi a planşeelor din lemn. Acest tip de structură este foarte întâlnită în California,

majoritatea fiind construite în anii 1930. Acestea sunt întâlnite în general în zonele aglomerate din

centrul unor oraşe californiene.

Cu toate că acest cutremur a cauzat multe pagube şi a lăsat comunităţi întregi în ruină este de

notat că 28 de clădiri instrumentate seismic au putut înregistra seismul, acestea conducând la

înţelegerea mai bună a condiţiilor locale de amplasament şi a interacţiunii teren structură.

2.Inginerie Seismică

2.1 Date generale

Loma Prieta

1989/10/18

00:05

Nr. Record ID Statie

Componenta PGA (g)

PGV

(cm/s)

PGD

(cm)

1 P0733 47379 Gilroy Array #1

LOMAP/G01-UP 0.209 14 5.59

LOMAP/G01000 0.411 31.6 6.38

LOMAP/G01090 0.473 33.9 8.03

2 P0739 57191 Halls Valley

LOMAP/HVR-UP 0.056 8.4 4.07

LOMAP/HVR000 0.134 15.4 3.3

LOMAP/HVR090 0.103 13.5 5.46

3 P0740 57064 Fremont - Mission San Jose

LOMAP/FRE-UP 0.08 8.5 5.3

LOMAP/FRE000 0.124 11.5 5.43

LOMAP/FRE090 0.106 8.8 4.36

4 P0741 58219 APEEL 3E Hayward CSUH

LOMAP/A3E-UP 0.047 4.2 3.33

LOMAP/A3E000 0.078 5.6 3.93

LOMAP/A3E090 0.084 6.4 3.57

5 P0742 57066 Agnews State Hospital

LOMAP/AGW-UP 0.093 8.3 4.43

LOMAP/AGW000 0.172 26 12.64

LOMAP/AGW090 0.159 17.6 9.75

6 P0743 1652 Anderson Dam (Downstream)

LOMAP/AND-UP 0.151 9.9 3.17

LOMAP/AND270 0.244 20.3 7.73

LOMAP/AND360 0.24 18.4 6.73

7 P0744 47125 Capitola

LOMAP/CAP-UP 0.541 19.4 2.6

LOMAP/CAP000 0.529 36.5 9.11

LOMAP/CAP090 0.443 29.3 5.5

8 P0746 57425 Gilroy Array #7

LOMAP/GMR-UP 0.115 5.6 2.87

LOMAP/GMR000 0.226 16.4 2.52

LOMAP/GMR090 0.323 16.6 3.26

9 P0748 58223 SF Intern. Airport

LOMAP/SFO-UP 0.065 5.2 2.47

LOMAP/SFO000 0.236 25.5 4.2

LOMAP/SFO090 0.329 27.9 6.03

10 P0749 58135 UCSC Lick Observatory

LOMAP/LOB-UP 0.367 10.6 5.39

LOMAP/LOB000 0.45 18.7 3.84

LOMAP/LOB090 0.395 17.6 5

11 P0752 1652 Anderson Dam (L Abut)

LOMAP/ADL-UP 0.053 9.3 4.07

LOMAP/ADL250 0.064 12.2 11.87

LOMAP/ADL340 0.077 10 5.54

Nr. Record ID Statie

Componenta PGA (g)

PGV

(cm/s)

PGD

(cm)

12 P0757 58373 APEEL 10 - Skyline

LOMAP/A10-UP 0.037 8 3.71

LOMAP/A10000 0.103 13.9 8.55

LOMAP/A10090 0.088 24 7.35

13 P0761 57504 Coyote Lake Dam (Downst)

LOMAP/CLD-UP 0.095 9.9 4.51

LOMAP/CLD195 0.16 13 6.11

LOMAP/CLD285 0.179 22.6 13.2

14 P0768 1032 Hollister - SAGO Vault

LOMAP/SGI-UP 0.042 5 3.95

LOMAP/SGI270 0.036 7.1 4.55

LOMAP/SGI360 0.06 8.4 4.89

15 P0773 58264 Palo Alto - 1900 Embarc.

LOMAP/PAE-UP 0.08 7.3 3.33

LOMAP/PAE000 0.204 22 11.67

LOMAP/PAE090 0.213 39.6 17.13

Distante(mi)

Nr. Closest to surface projection of rupture

Closest to fault

rupture Vs,30(m/s)

1 10.5 11.2 1428

2 29.3 31.6 281.6

3 42 43 367.6

4 56 57.1 597.1

5 27 28.2 239.7

6 20 21.4 488.8

7 8.5 14.5 288.6

8 24.3 24.2 333.9

Distante(mi)

Nr. Closest to surface projection of rupture

Closest to fault

rupture Vs,30(m/s)

9 63.2 64.4 190.1

10 12.5 17.9 714

11 20 21.4 488.8

12 46.6 47.8 391.9

13 21.7 22.3 295

14 29.9 30.6 684.9

15 34.8 36.1 209.9

2.2 Prezentarea spectrelor rezultate în 3 staţii reprezentative

Se vor prezenta spectrele staţiilor 1,4 şi 9.

-0,6

-0,4

-0,2

0

0,2

0,4

0,6

0 2 4 6 8 10

a(g

)

t(s)

LOMAP/G01000

-0,6

-0,4

-0,2

0

0,2

0,4

0,6

0 2 4 6 8 10

a(g

)

t(s)

LOMAP/G01090

,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

,0 5,0 10,0

SD

T(s)

LOMAP/G01000-SD

2%

5%

10%

,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

,0 5,0 10,0

SD

T(s)

LOMAP/G01090-SD

2%

5%

10%

,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SV

T(s)

LOMAP/G01000-SV

2%

5%

10%

,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

160,0

180,0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SV

T(s)

LOMAP/G01090-SV

2%

5%

10%

,0.0

,20.0

,40.0

,60.0

,80.0

1,0.0

1,20.0

1,40.0

1,60.0

1,80.0

2,0.0

,0.0 ,50.0 1,0.0

SA

T(s)

LOMAP/G01000-SA

2%

5%

10%

,0.0

,50.0

1,0.0

1,50.0

2,0.0

2,50.0

3,0.0

,0.0 ,50.0 1,0.0

SA

T(s)

LOMAP/G01090-SA

2%

5%

10%

-0,2

-0,15

-0,1

-0,05

0

0,05

0,1

0,15

0 5 10 15 20 25a(g

)

t(s)

LOMAP/A3E000

-0,6

-0,5

-0,4

-0,3

-0,2

-0,1

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0 5 10 15 20 25

a(g

)

t(s)

LOMAP/A3E090

,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

,0 5,0 10,0

SD

T(s)

LOMAP/A3E000-SD

2%

5%

10%

,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

,0 5,0 10,0

SD

T(s)

LOMAP/A3E090-SD

2%

5%

10%

,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SV

T(s)

LOMAP/A3E000-SV

2%

5%

10%

,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

160,0

180,0

200,0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SV

T(s)

LOMAP/A3E090-SV

2%

5%

10%

,0.0

,10.0

,20.0

,30.0

,40.0

,50.0

,60.0

,70.0

,80.0

,90.0

1,0.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0

SA

T(s)

LOMAP/A3E000-SA

2%

5%

10%

,0.0

,20.0

,40.0

,60.0

,80.0

1,0.0

1,20.0

1,40.0

1,60.0

1,80.0

2,0.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0

SA

T(s)

LOMAP/A3E090-SA

2%

5%

10%

-0,3

-0,2

-0,1

0

0,1

0,2

0,3

0 5 10 15 20 25 30

a(g

)

t(s)

LOMAP/SFO000

-0,4

-0,3

-0,2

-0,1

0

0,1

0,2

0,3

0 10 20 30a(g

)

t(s)

LOMAP/SFO090

,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

,0 5,0 10,0

SD

T(s)

LOMAP/SFO000-SD

2%

5%

10%

,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

,0 5,0 10,0

SD

T(s)

LOMAP/SFO090-SD

2%

5%

10%

,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SV

T(s)

LOMAP/SFO000-SV

2%

5%

10%

,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SV

T(s)

LOMAP/SFO090-SV

2%

5%

10%

,0.0

,20.0

,40.0

,60.0

,80.0

1,0.0

1,20.0

1,40.0

1,60.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SA

T(s)

LOMAP/SFO000-SA

2%

5%

10%

,0.0

,20.0

,40.0

,60.0

,80.0

1,0.0

1,20.0

1,40.0

1,60.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SA

T(s)

LOMAP/SFO090-SA

2%

5%

10%

,0.0

,50.0

1,0.0

1,50.0

2,0.0

2,50.0

3,0.0

3,50.0

4,0.0

4,50.0

5,0.0

,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0

β

T(s)

LOMAP/G01-β-5%

00

90

,0.0

,50.0

1,0.0

1,50.0

2,0.0

2,50.0

3,0.0

3,50.0

4,0.0

4,50.0

5,0.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0

β

T(s)

LOMAP/A3E-β-5%

00

90

,0.0

,50.0

1,0.0

1,50.0

2,0.0

2,50.0

3,0.0

3,50.0

4,0.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

β

T(s)

LOMAP/SFO-β-5%

00

90

2.3 Comparaţia spectru Fourier-spectru de răspuns al staţiei nr. 1

,0.0

,20.0

,40.0

,60.0

,80.0

1,0.0

1,20.0

1,40.0

1,60.0

1,80.0

2,0.0

,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0

SA

T(s)

LOMAP/G01000-Spectru Acceleraţii

2%

-,020.0

,0.0

,020.0

,040.0

,060.0

,080.0

,10.0

,120.0

,140.0

,160.0

,180.0

,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0

A

T(s)

LOMAP/G01000-Spectru Fourier

SF

Pentru construcţia spectrelor Fourier s-a folosit transformarea Fourier rapidă (FFT), cu ajutorul

programului Microsoft Excel. S-au ales 4096 de valori ale accelerogramei pentru a forma spectrul.

Pasul de timp al înregistrării este de 0.05 s, ca urmare a rezultat un pas de frecvenţă de

14096×0.05 =0.0488 Hz. S-a folosit pentru comparaţie spectrul de acceleraţii cu amortizare de 2%,

pentru a se face mai uşor distincţia între vârfuri.

,0.0

,50.0

1,0.0

1,50.0

2,0.0

2,50.0

3,0.0

,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0

SA

T(s)

LOMAP/G01090-Spectru Acceleraţii

2%

-,050.0

,0.0

,050.0

,10.0

,150.0

,20.0

,250.0

,30.0

,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0

A

T(s)

LOMAP/G01090-Spectru Fourier

SF

2.4 Comparaţia spectrelor de răspuns cu pseudospectrele de răspuns

Se vor compara spectrele rezultate pentru amortizare de 5%.

,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SV

/PS

V

T(s)

LOMAP/G01000-SV/PSV

SV

PSV

,0.0

20,0.0

40,0.0

60,0.0

80,0.0

100,0.0

120,0.0

140,0.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SV

/PS

VT(s)

LOMAP/G01090-SV/PSV

SV

PSV

,0.0

,20.0

,40.0

,60.0

,80.0

1,0.0

1,20.0

1,40.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SA

/PS

A

T(s)

LOMAP/G01000-SA/PSA

SA

PSA

,0.0

,50.0

1,0.0

1,50.0

2,0.0

2,50.0

,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0

SA

/PS

A

T(s)

LOMAP/G01090-SA/PSA

SA

PSA

2.5 Prelucrarea spectrelor

0.00

0.01

0.01

0.02

0.02

0.03

0.03

0.04

0.04

0.05

0.05

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

01

0.0

01

0.0

01

0.0

01

0.0

02

0.0

02

0.0

03

0.0

04

0.0

04

0.0

05

0.0

08

0.0

10

0.0

13

Prelucrări direcţie 00

m sigma beta05 beta09 CV m+1as

0.00

0.01

0.01

0.02

0.02

0.03

0.03

0.04

0.04

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

00

0.0

01

0.0

01

0.0

01

0.0

01

0.0

02

0.0

02

0.0

03

0.0

04

0.0

04

0.0

05

0.0

08

0.0

10

0.0

13

Prelucrări direcţie 90

m sigma beta05 beta09 CV m+1as

Pentru prelucrarea spectrelor s-au folosit toate valorile spectrelor ce aveau componentele pe

direcţia 00 şi 90. mβ este media lui β şi σβ este abaterea standard a lui β . Formula cu care se

determină β8estee;<=>?@A×B<=> , undez�.G = 0şiz�.� = 1.282 , iar formulele pentru

mlnβ şi σlnβ sunt lnmβ

I1+CVβ2 respectiv Iln (1+CVβ

2) .Valorile de pe axa orizontală nu au semnificaţie

fizică.

Se poate observa că graficul format de media + o abatere standard este apropiat de graficul

format de β0.9 şi graficul format de medie este apropiat de cel format de β0.5.

2.6 Concluzii

Cele 3 spectre prezentate la începutul acestei părţi au vitezele undelor secundare mediate pe

30 de metri 1420 m/s, 597 m/s respectiv 190 m/s. Conform clasificărilor terenurilor date de USGS,

primul teren este de clasă A (>750 m/s), al doilea este de clasă B (360-750 m/s) iar al treilea este de

clasă C (180-360 m/s). Accelerogramele şi spectrele rezultate au caracteristici tipice pentru terenuri

de tipul lor.

Se observă pe accelerograme cum durata vibraţiilor este mai mare în cazul terenurilor mai

moi şi cum acceleraţia este mai mare în cazul terenurilor mai tari. Spectrele de răspuns în acceleraţii

pentru pământul mai moale au paliere la valori ale perioadelor mai mare decât cele ale pământurilor

mai tari. Amplificările importante nu mai apar după 0.4 secunde în cazul primului teren, însă în

celelalte cazuri ele continuă până la 1 secundă. Geografic, prima staţie se afă la nord de epicentrul

cutremurului. Se observă că agresivitatea mişcărilor este mai mare pe direcţia E-V (90) în cazul

primei staţii (pentru căse afla la est de epicentru) şi în cazul staţiei nr. 3 agresivitatea este mai mare

pe direcţia N-S (00) (pentru că se află la nord de epicentru).

Bibliografie:

[1] www.earthquake.usgs.gov; USGS Proffesional paper 1515;

[2],[3] www.earthquake.usgs.gov; USGS Proffesional paper 1552;