Tema 6 Piata Fin.int SFI

8/19/2019 Tema 6 Piata Fin.int SFI

1/42

Tema 6

Sistemul FinanciarInterna ional.ț


2/42

Fluxurile economice internaţionale


3/42

Sistemul Financiar Internaţional

Sistemul Financiar Internaţional poate fi definit generic ca fiind ansamblulde norme şi tehnici, convenite şi acceptate pe baza unor reglementări instituţionalizate menite să coordoneze şi să organizeze comportamentulţărilor membre în domeniul fluxurilor financiare şi monetare internaţionalegenerate de derularea unor operaţiuni comerciale sau necomerciale

internaţionale.

Sistemul Financiar Internaţional poate fi privit şi ca ansamblul de pieţe,instituţii, instrumente şi fluxuri financiare menit să asigure deplasarea întimp şi în spaţiu a resurselor de capital de la cei care le deţin (creditorii sau

investitorii internaţionali către cei care au nevoie de acestea (debitorii sau beneficiarii finanţării.


4/42

4

Sistemul Financiar Internaţional – funcţii de bază

!ransferarea resurselor financiare de la cei care au surplus de fonduri(c"eltuiesc mai puţin dec#t c#ştigă către cei care au deficit de fonduri(c"eltuiesc mai mult dec#t c#ştigă.

$romovează eficienţa economică prin alocarea optimă a resurselor decapital (riscuri şi costuri scăzute%

$ermite valorificarea oportunităţilor de investiţii (fondurile sunt transferatedinspre sectoare sau domenii cu productivitate scăzută către domenii cu productivitate ridicată%

$ermite derularea fluxurilor de încasări şi plăţi%

Stimulează nivelul economisirilor şi al investiţiilor% &n concluzie' SFI are un impact maor asupra dez!oltării economice.


5/42

5

Sistemul Financiar Internaţional – premisele dezvoltării

ezvoltarea SFI a fost potenţată de' ezvoltarea fluxurilor comerciale internaţionale%

)lobalizarea pieţelor

*vansul te"nologic

+xpansiunea monetară ecesitatea alocării riscurilor (a dus la dezvoltarea unor instrumente şi operaţiuni

specifice%

-ariaţia temporală a consumului (raportul consum venituri variază în timp%

Separarea administrării afacerii de proprietatea asupra capitalurilor

"roblemele de agenţie

(/stoc01options2, preluarea companiei, sc"imbarea ec"ipei manageriale


6/42

Globalizarea sistemelor financiare

Comerţul mondial a crescut de peste 4 ori din 1990;

Investiţiile străine directe au crescut de 7 ori din 1990;

Creditul bancar internaţional a crescut de 150 de ori între 1975 şi 200

a!un"#nd la 40 de trilioane de dolari;

$ctivele %inanciare internaţionale au crescut de 14 ori între 190 şi 200&a!un"#nd la 1&7 de trilioane de dolari;

'eţinerile internaţionale de acţiuni au în momentul de %aţă o pondere de 25(;

'eţinerea de titluri de stat americane de către entităţi %inanciare din a%ara )*$este de &0(;

+e,ervele valutare internaţionale au crescut de 10 ori din 1990 a!un"#nd la 7-5trilioane dolari.


7/42

Gradul de dezvoltare a pieţelor financiare


8/42

Gradul de dezvoltare a pieţelor financiare


9/42

Fluxurile financiare la nivel global (1999


10/42

Fluxurile financiare la nivel global (!""#


11/42

C34+$!56 + )637*6I8*9+ FI*4I*9:

)lobalizarea financiară presupune amplificarea volumului fluxurilorfinanciare de capital şi creşterea intensităţii acestora, procese a căror mărime poate fi comensurată în funcţie de gradul de desc"idere a pieţelor financiarenaţionale, de nivelul de angrenare financiară şi de gradul de integrarefinanciară.

Crearea pieţeimondiale abanilor

Crearea uneipieţe financiareglobale

Crearea unuisistem financiar

global


12/42

GLOBALIZAREA FINANCIARADE LA INTERNATIONALIZARE LAGLOBALIZARE

Relatiile economice internationale reprezinta legaturile (interdependentele) dintre

economiile nationale, formate in baza adancirii diviziunii mondiale a muncii. In analiza

relatiilor economice internationale sunt identificate urmatoarele stadii ale aparitiei si

evolutiei acestora:

Afirmarea si consolidarea economiilor nationale, ca rezultat al dezvoltariieconomiei moderne de piata

Transnationalizarea vietii economice in urma cresterii masive a investitiilor externe de capital.

Extinderea zonei de contact a economiilor nationale europene dezvoltate cu alte tari sicontinente


13/42

#$TI%IT#T FI'#'$I#() *+-#+) I "#T& FI/)S0(#T "(I' I'1I$#T(I $0/ S0'T:

ponderea activelor financiare străine pe

pieţele naţionale

gradul de implicare a instituţiilor financiare

naţionale pe pietele financiare externe

aportul naţional la diverse fluxuri financiareglobale


14/42

&F&$T&+& *&'&(#T& 1& *+-#+I2#(& #S0"(#"I&T&+( FI'#'$I#(& INTERNATIONALE S0'T

0(/)T#(&+&

-ad#ncirea relaţiilor dintre pieţele financiare%1creşterea fluxurilor financiare şi valutare la nivel internaţional%1reducerea considerabilă a costului capitalului şi eficientizarea alocării sale,cu efecte asupra spri;inirii economiei reale%1susţinerea politicilor de spri;inire a ţărilor sărace de către comunitatea

internaţională%1dezvoltarea mecanismelor de gestiune a ec"ilibrului extern%1liberalizarea mişcărilor de capital care asigură alocarea eficientă aresurselor financiare%1diversificarea activelor financiare la nivel internaţional%1liberalizarea de pe pietele de capital a favorizat etinderea arbitra;elor pentru

facilitarea eficienţei portofoliilor%1dezvoltarea şi modernizarea sistemelor financiare naţionale prin prismacreşterii concurenţei la nivel internaţional.


15/42

Riscurile genarate de globalizarea pietelor

financiare internationale

*Riscul de creditare, denumit si risc de insolvabilitate a

debitorilor, risc de nerambursare sau risc al deteriorii calitatiiactivelor bancare, care exprima probabilitatea neincasarii

efective, la scadenta a fluxului de venituri anticipate.*Riscul de lichiditate sau riscul de finantare, ce exprimaprobabilitatea fmantarii efectivea operatiunilor bancare,

posibilitatea de a nu le realiza.

*Riscul de variatie a valorii activelor financiare apare ca risc

de variatie al ratei dobanzii, risc valutar si risc devariatie a cursului activelor fmanciare.*Riscul de faliment, riscul de capital sau riscul de indatorare

ce exprima probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii sa fieinsuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate din

activitatea curenta.


16/42

16

$%&')I* SIS)$+'I FI,*,-I*.


17/42

17

/)0e Gold Standard

)%#rşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 s/a caracteri,at prineistenţa unei economii mondiale puternic inte"rate. n perioada dintre anii 170 şi 1914 a eistat la nivel

internaţional un aran!ament %inanciar cunoscut sub numele de"old standard3

iecare ţară îşi eprima valoare monedei sale în %uncţie deacoperirea sa în aur

ările %oloseau ca re,ervă internaţional doar $*+*6 $t#ta timp c#t valoarea unei monede era eprimată în

raport cu aurul cursul de scimb răm#nea I8

ncep#nd cu primul ră,boi mondial / 1914- ţările au suspendatconvertibilitatea monedei lor 2n aur . 'upă terminarea ră,boiului au %ost încercări nereuşite de

revenire la paritatea %iă %aţă de aur %ără nici un succes însă.


18/42

18

/Gold3$xc0ange Standard

n 1922- apare prima încercare notabilă de re%acere a sistemului%inanciar de dinainte de ră,boi.

oul standard aur a %ost di%erit de predecesorul său datorită diminuăriicantităţii de aur din sistem:

ările care nu erau importante centre %inanciare nu deţineau cantităţiimportante de aur dar în scimb aveau monede care erau convertibile în aur.

Caracteristicile sistemului nou intitulat old


19/42

19


#nă în anul 19D0 cea mai mare parte a ţărilor lumii au aderat la

acest sistem >odul în care a %ost con%i"urat sistemul %inanciar internaţional

ridica serioase probleme de motivare pentru ţările miciparticipante la sistem 'acă o ţară mică se aştepta ca re,erva sa internaţională să

se deprecie,e în raport cu aurul atunci ea avea de ales între:

%4nzarea integrală a rezervei înainte ca deprecierea să aibăloc;

$cest comportament punea o presiune 5i mai mare asupramonedei principale de denominare a re,ervei internaţionale

Ciar dacă lira sterlină a %ost puternic supraevaluată în 1925- în19D1 au apărut semne clare de presiune asupra sa care au%orţat *E să rupă legătura dintre liră 5i aur - atitudine urmatăde ma!oritatea ţărilor din sistem. n 19D7 nu mai era nici o ţarăpre,entă în sistem


20/42

20


$cest sistem %inanciar internaţional nu a fost deloc un succes

F serie de economişti =e.g .


21/42

21

Sistemul de la 7retton 8oods

ncă din timpul celui de/al doilea ră,boi mondial )*$ şi >area

?ritanie plănuiau recon%i"urarea sistemului economic de dupără,boi Gite şi EeHnes au înţeles rolul ma!or pe care l/a avut prăbuşirea

sistemului economic mondial la declanşarea ră,boiului şi doreausă nu mai repete "reşelile de după primul ră,boi mondial;

n acelaşi timp luptau pentru o po,iţie relativ mai puternică a ţărilorpe care le repre,entau.

n urma Con%erinţei de la ?G din 1944 a apărut un plan concret dede,voltare a sistemului %inanciar internaţional cu următoarelecaracteristici:

*n curs %i dar a!ustabil =B;

'ouă noi or"ani,aţii internaţionale: >I şi rupul ?ăncii >ondiale =?I+'pentru a %inanţa probleme de de,voltare- I'$ pentru cele mai sărace ţăriale lumii- CI pentru a %urni,a capital de risc ţărilor cele mai săraceparticipante la sistemB.


22/42

22

Cursuri %ie dar a!ustabile3 )istemul de la ?G se ba,a pe principiul introducerii cursurilor de scimb

%ie dar a!ustabile;

'i%erite articole din $cord preci,au următoarele:

/Fiecare ţară membră va stabili un curs faţă de USD care trebuie

menţinut într-o bandă de variaţie de +/-1% faţă de USD”

/Preţul USD în aur a fost fiat la !" USD / uncia de aur 3

)*$ deţinea în acel moment #" din rezervele mondiale de aur fiind

capabilă să furnizeze suficientă 2ncredere 2n sistem:

ările participante aveau voie să devalori,e,e moneda lor cu maim1"

fără permisiunea F+I 2n cazul unor dezec0ilibre ma6ore de 7;$<

&rice intervenţie pentru a devaloriza cu mai mult de 1" avea nevoie

de aprobarea F+I:


23/42

23

-ursul de sc0imb= fix sau flexibil>

*vanta6ele cursului de sc0imb fix +educe riscul asociat comerţului eterior

+iscul pentru eportatori este ca moneda să se aprecie,e şiriscul pentru importatori este ca moneda să se deprecie,e

Incertitudinea le"ată de cursul de scimb inibă implicarea înactivităţi de comerţ eterior

?ezavanta6ele unui curs de sc0imb fix 6ipsa unui control asupra propriei economii

'e%icitele sau ecedentele din ?< se a!ustea,ă pe ba,acererii şi a o%ertei interne şi eterne şi mai puţin pe ba,aratelor de scimb


24/42

24

+olul >I în cadru )I Să promoveze cooperarea monetară internaţională 5i dezvoltarea

comerţului internaţional< Să introducă un sistem al ratelor de sc0imb fixe 5i să 2ncerce să reducă

semnificativ dorinţa ţărilor participante de a devaloriza moneda lor 2n

situaţii de criză prin introducerea unor facilităţi de creditare 5i de

finanţare temporară a problemelor legate de balanţa de plăţi externe<

Stabilirea unei cote de participare 2n funcţie de dimensiunea economicăa fiecărei ţări membre<

-onstituirea@ pe baza acestor cote@ a unor rezerve financiare importante

ce vor fi folosite pentru a finanţa problemele legate de balanţa de plăţi a

ţărilor membre<

Iniţial fiecare ţară putea extrage maxim 1!A din cota sa la F+I< Introducerea unor condiţii in acordarea de fonduri= adoptarea de măsuri

de 2mbunătăţire a situaţiei 7;$<

F+I a 2nceput activitatea 2n 19B# cu C:C miliarde S?:


25/42

25

7eneficiile 5i slăbiciunile SFI 3 78

7eneficiile sistemului de la 7retton 8oods:


26/42

26

.eformarea SFI

n momentul de %aţă este permis ţărilor participante să adopte liber cepolitică monetară 5i de sc0imb doresc dacă se consideră că

legarea monedei faţă de aur nu este adecvată:

n practică eistă în momentul de %aţă în lume o paletă lar"ă de politicide curs de scimb de la curs de scimb %i- %lotare liberă şi o

combinaţie între acestea. n cadrul )I vorbim în momentul de %aţă- mai de"rabă- de ineistenţa

unui sistem şi a unor aran!amente monetare clare între cele maiputernice monede ale lumii =dolar- Hen- euro- liraB;

)ituaţia dramatică din anii 1970s- 190s şi 1990s care a implicat cele

mai importante monede din cadrul )I a condus la o mare varietatede propuneri de reformare a SFI

Cea mai mare parte a acestor propuneri consideră că este de dorit olimitare a variaţilor de curs de sc0imb dintre cele mai importante

monede din sistem.


27/42

27

.egimurile valutare 0ibride din cadrul SFI

SFI este în prezent o combinaţie de regimuri valutare

en

?onedele ţărilor în curs de dezvoltare au adoptat următoarele tipuri deregimuri valutare'

!# 3 ţări ancoră pe S?<1! 3 ţări ancoră pe $.&A 3 ţări ancorate pe alte monede<D 3 ţări ancorate pe ?S)EB 3 ţări ancorate pe un co5 valutar

A ţări 3 flotare limitată faţă de S?A ţări 3 ancoră a6ustabilă!! ţări – bandă de variaţie!# ţări – flotare liberă


28/42

28

Structura Sistemului Financiar

Guvernul

"opulaţia

$ompaniipri!ate

Instituţiifinanciare)ranzacţii

financiare

)ranzacţiifinanciare

)ranzacţiifinanciare

"ieţe financiare


29/42

STRUCTURA PIETII FINANCIARE

"I&3& FI'#'$I#(&

Pieţe monetare

/ foarte lic0ide</ tranzacţii cu instrumentede credit</ fluctuaţii reduse alepreţurilor activelor riscredus

Pieţe de capital

/ tranzacţii cu instrumente de 2mprumut 5i acţiuni (bonds@eHuities/ fluctuaţii mai mari de preţ


30/42

;ieţele financiare 3 caracteristici

#aracteristici Pieţe monetare Pieţe de ca$ital

Scadenţă Sub un an ;este 1 an.iscuri +ai mic +ai mare

Instrumente Instrumente de credit Instr: de 2mprumut acţiuni

'ic0iditate +ai mare +ai mic

%olumul tranzacţiilor +ai mic +ai mare

nstrumente de credit nstrumente de îm$rumut &i acţiuni

3 )itluri de stat< 3 *cţiuni obi5nuite

3 J4rtii comerciale< 3 *cţiuni preferenţiale

3 -ertificate de depozit< 3 &bligaţiuni

3 ForKard< 3 ;articipaţii la fondurile de investiţii

3 -redits< 3 ;oliţe de asigurare

3 .$;& 3 ;articipaţii la fondurile de pensii


31/42

Instrumentele financiare


32/42

Instituţiile financiare de pe piaţa internaţională

Instituţiifinanciare

publice

Instituţiifinanciare

private

I: Instituţiile financiare internaţionale=1International >onetarH und;1Gorld ?anJ =I?+'- I'$- IC- I>$B;1


33/42

Sc"imbul -alutar

@ $iaţa valutară externă A este piaţa unde cineva cumpără (sau vinde

valuta ţării * cu valuta ţării 7

@ 9ata sc"imbului valutar A este raportul unei unităţi de valută a ţării *la o unitate de valută a ţării 7 în momentultranzacţiei de cumpărare sau vînzare


34/42

$iaţa valutară externă

@ 4onvertirea valutei pe piaţa valutară externă estenecesară A $entru a efectua tranzacţii individuale sau comerciale

peste "otare A

eoarece un turist trebuie să1şi ac"ite c"eltuielile învalută locală A $entru că o întreprindere

@ cumpărăvinde bunuri şi servicii cu valuta locală a altei ţări@ Foloseşte piaţa valutară externă pentru a investi fondurile

excesive

@ +ste folosită pentru a specula cu mişcărilevalutare


35/42

@ ?inimizează riscul valutar extern (oscilaţiile neprevizibile

ale ratei@ +xistă diferite căi de a comercializa valute

A 9ate de sc"imb spot' rata zilei oferită de către dealer bancă A 9ate de sc"imb forBard'

@ 9ate stabilite anterior pentru a cumpăravinde o valută la o dată

viitoare@ e obicei cotate cu CD, ED,


36/42

$reţurile şi ratele de sc"imb@ 6egea preţului unic'

A $e pieţele competitive, fără costuri de transportare şi bariere comerciale, produsele identice vîndute îndiferite ţări trebuie să aibă acelaşi preţ atunci cîndeste exprimat în aceeaşi valută

@ $aritatea $uterii de 4umpărare ($$4' A acă legea preţului unic e valabilă pentru toate

bunurile şi serviciile, rata de sc"imb $$4 poate fideterminată prin comparaţia preţurilor produselor

identice în diferite ţări A ?odificări ale preţurilor relative vor modifica ratelede sc"imb...


37/42

3ferta de monedă şi valoarea valutei

@ Sc"imbări ale preţurilor relative în două ţări vormodifica şi rata de sc"imb a valutelor acestora%ţara cu nivelul mai înalt al inflaţiei va suferi undeclin al valorii propriei valute

@ ivelurile şi direcţiile ratei relative a inflaţiei pot prezice mişcările ratei relative de sc"imb

@ Inflaţia are loc atunci cînd cantitatea banilor

aflaţi în circulaţie creşte mai repede ca stocul de bunuri şi servicii% sporirea ofertei de bani estelegată de valoarea valutei


38/42

$rognozarea ratei de sc"imb@

Jcoala pieţei eficiente A $reţurile reflectă toată informaţia publică disponibilă@ Jcoala pieţei ineficiente

A $reţurile nu reflectă toată informaţia publică disponibilă

@ *bordări în prognozarea mişcărilor viitoare A *naliză fundamentală' anticipări cu modele econometrice

bazate pe teoria economică

A *naliză te"nică' extrapolareainterpretarea mişcărilor dintrecut presupunînd că ele prezic viitorul


39/42

@ 4onvertibilitatea şi politica )uvernului A -alută liber convertibilă' rezidenţilornerezidenţilor li se permite de a cumpăra o cantitate nelimitată de valută străină cuvalută locală

A -alută neconvertibilă' rezidenţilornerezidenţilor nu li se

permite de a cumpăra o cantitate nelimitată de valută străină cuvalută locală

@ 4ontracumpărare A *corduri de tip barter prin care bunurile şi serviciile

pot fi comercializate în sc"imbul altor bunuri şi

servicii A +ste folosită pentru a ocoli neconvertibilitatea

valutelor

4onvertibilitatea


40/42

9atele de sc"imb

@ 4ind un comert este liberKneimpiedicat decunducere1sau de bariere impuseK componentele comertului si comertul se

scurg ca rezultat a deciziilor independente amiilor de importatori si exportatori similioane de gospodarii private si firme.

@ $entru a intelege aceste componente trebuiesa stim ceva despre factorii care determinaratele de sc"imb.


41/42

9atele de sc"imb

@ 3 rata de sc"imb este raportul la care douavalute sint sc"imbate. $retul unei valutein comparatie cu alta.

@ $entru o perec"e oarecare de tari, existaun domeniu a ratelor de sc"imb care duceautomat ca ambele tari sa realizezecistigurile de pe urma specializari si aavanta;ului comparativ.

@ 9atele de sc"imb determina raportulsc"imburilor comerciale.


42/42

9atele de sc"imb

@ aca ratele de sc"imb se incadreaza inlimitele prevazute, piata libera va conducefiecare tara sa investeasca resurse in acele

sectoare in care se bucura de un avanta;comparativ.

@ umai acele produse in care o tara detine

un avanta; comparativ va fi competitiva pe pietile lumii.

Tema 6 Piata Fin.int SFI

Documents

Transcript of Tema 6 Piata Fin.int SFI