Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

66
Tema 11. Piaţa produselor şi serviciilor informaţionale 1.Produsul şi serviciul informaţional: definiţii, gruparea 3.Piaţa mijloacelor de informatizare: definiţii, structura, participanţii 4.Infrastructura pieţei informaţionale: definiţii, structura, participanţii 5.Cardurile de plastic: definiţie, clasificarea, caracteristica, avantajele şi dezavantajele 6. Comerţ electronic (e-commerce) 7. Afaceri electronice (e-business) 8. Plăţi electronice PRACTICUM 1.Produsul şi serviciul informaţional: definiţii, gruparea Resursele informaţionale sunt bază pentru elaborarea/ crearea produsului informaţional.Orice produs informaţional reflectă modelul informaţional al producătorului şi întruchipează viziunea acestuia asupra domeniul concret ambiental, pentru care este creat. Produsul informaţional, fiind rezultatul activităţii intelectuale a omului, trebuie fixat pe un purtător material cu orice proprietăţi fizice în formă de documente, articole,sinteze, programe, cărţi, etc. Produsul informaţional reprezintă totalitatea de date, formată de producător pentru difuzare în formă materială sau nematerială. Produsul informaţional poate fi difuzat cu folosirea modurilor similare, folosite la difuzarea / distribuirea produselor materiale, cu autorul serviciilor. Serviciul informaţional reprezintă obţinerea şi punerea în dispoziţia utilizatorului a produselor informaţionale. În sensul îngust, serviciul informaţional deseori este conceput ca serviciul obţinut cu ajutoru calculatorului (de exemplu, la serviciilor prestate de biblioteci se referă: prestarea textelor complete a documentelor, adnotărilor şi altor descrieri; eliberarea rezultatelor căutărilor bibliografice şi a prelucrărilor analitice a informaţiei: adnotări, didejast, treceri în reviste, etc.; obţinerea rezultatelor căutării factologice şi a prelucrării analitice a informaţiei: adnotări, tabele, dosare; organizarea propagandei ştiinţifico-tehnice şi a activităţii

Transcript of Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Page 1: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Tema 11. Piaţa produselor şi serviciilor informaţionale

1.Produsul şi serviciul informaţional: definiţii, gruparea

3.Piaţa mijloacelor de informatizare: definiţii, structura, participanţii4.Infrastructura pieţei informaţionale: definiţii, structura, participanţii5.Cardurile de plastic: definiţie, clasificarea, caracteristica, avantajele şi dezavantajele6. Comerţ electronic (e-commerce)7. Afaceri electronice (e-business)8. Plăţi electronicePRACTICUM

1.Produsul şi serviciul informaţional: definiţii, gruparea

Resursele informaţionale sunt bază pentru elaborarea/ crearea produsului informaţional.Orice produs informaţional reflectă modelul informaţional al producătorului şi întruchipează viziunea acestuia asupra domeniul concret ambiental, pentru care este creat. Produsul informaţional, fiind rezultatul activităţii intelectuale a omului, trebuie fixat pe un purtător material cu orice proprietăţi fizice în formă de documente, articole,sinteze, programe, cărţi, etc.

Produsul informaţional reprezintă totalitatea de date, formată de producător pentru difuzare în formă materială sau nematerială. Produsul informaţional poate fi difuzat cu folosirea modurilor similare, folosite la difuzarea / distribuirea produselor materiale, cu autorul serviciilor.

Serviciul informaţional reprezintă obţinerea şi punerea în dispoziţia utilizatorului a produselor informaţionale. În sensul îngust, serviciul informaţional deseori este conceput ca serviciul obţinut cu ajutoru calculatorului (de exemplu, la serviciilor prestate de biblioteci se referă: prestarea textelor complete a documentelor, adnotărilor şi altor descrieri; eliberarea rezultatelor căutărilor bibliografice şi a prelucrărilor analitice a informaţiei: adnotări, didejast, treceri în reviste, etc.; obţinerea rezultatelor căutării factologice şi a prelucrării analitice a informaţiei: adnotări, tabele, dosare; organizarea propagandei ştiinţifico-tehnice şi a activităţii publicitare: expoziţii de noi achiziţii, seminare ştiinţifico-tehnice, conferiţe, etc.; eliberarea rezultatelor investigaţiilor informaţionale: adnotări analitice şi treceri în revistă, rapoarte, rubricatoare a direcţiilor de perspectivă, informaţii conjuncturale, etc.). Serviciile informaţionale sunt generate de bazele de date (ce se definesc ca totalitatea datelor consolidate, regulile de organizare a cărora se bazează pe principiile generale de descriere, păstrare şi manipulare a datelor) în varianta computerizată sau necomputerizată, care, de altfel, servesc ca semifabricate/ prefabricate în executarea serviciilor informaţionale.

3.Piaţa produselor şi serviciilor informaţionale

Piaţa produselor şi serviciilor informaţionale (piaţa informaţională) reprezintă un sistem de relaţii economice, de drept şi organizatorice privind comerţul cu produsele muncii intelectuale.

Piaţa informaţională se caracterizează prin anumită nomenclatură de produse şi servicii, condiţii şi mecanisme de prestaţie a acestora, preţuri. Obiectele comerţului sînt: sisteme informaţionale, tehnologii informaţionale, licenţe, brevete, semne comerciale, know-how, serviciile inginereşti-tehnice, informaţia şi alte tipuri de resurse informaţionale.

Page 2: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Sursa principală a informaţiei pentru deservirea informaţională sunt bazele de date.

Furnizorii produselor şi serviciilor informaţionale pot fi:-centrele de elaborare şi păstrare a bazelor de date, precum şi de acumulare şi redactare permanentă a informaţiei;-centrele de distribuire a informaţiei în baza de diverse baze de date;-serviciile de telecomunicaţii şi transmitere a datelor;-serviciile speciale de concentrare a iformaţiei din domeniu concret de activitate în vederea analizei, generalizării, prognozării acesteia (de exemplu, firme de consulting, bănci, burse, etc.);-firmele comerciale;-brokerii informaţionali.

Consumatorii produselor şi serviciilor informaţionale pot fi:-persoanele fizice;-persoanele juridice.

Oracle

Oracle este un furnizor de produse program şi de aplicaţii integrate pentru întreprindere şi, în acelaşi timp, un utilizator al sistemului de aplicaţii oferit. Oracle a demonstrat practic posibilitatea realizării unei reduceri a costurilor totale cu cca 1 mld USD, pe parcursul unui singur an, prin reingineria managementului şi proceselor, în vederea trecerii la e-Business bazat pe platforma Oracle 8i (a cărei dezvoltare recentă este Oracle 9i. Principalele surse de reducere a costurilor au fost: a) reingineria proceselor de afaceri, identificându-se posibilităţile de creştere a performanţei prin integrarea şi utilizarea în comun a resurselor; b) automatizarea operaţiilor inclusiv opţiuni on-line pentru salariaţi (de exemplu elaborarea raportului de cheltuieli sau comandarea de produse program) şi clienţi (de exemplu pentru solicitarea de demonstraţii sau pentru cumpărarea de produse program). Ideea a constat în a pune la dispoziţie alternative, pe care utilizatorul le poate alege şi utiliza direct (“auto-servire”), adăugând unei activităţi repetitive o componentă creativă; c) integrarea informaţională centralizată şi trecerea aplicaţiilor pe reţea, care au permis între altele reingineria emarketing-ului; numărul iniţial de site-uri de web pentru marketing ale corporaţiei fiindredus de la 63 la 1: www. oracle.com d) crearea serviciului centralizat de e-Learning [Frei, F., Rodriguez- Farrar, H.: Oracle Corporation Harvard Business School 9-601-043 January, 2000 (studiu de caz)].

Convergenţa tehnologiilor informaţiei şi a comunicaţiilor este ilustrată, în primul rând, de dezvoltarea reţelelor de calculatoare cu comutare de pachete şi explozia utilizării Internet.

Oracle a înţeles şi pune în valoare acest fenomen. Integrarea aplicaţiilor cu Internet, inaugurată prin platforma Oracle 8i, a permis punerea lor la dispoziţia tuturorutilizatorilor. Aceasta a generat următoarele demersuri: a) asigurarea interfeţelorsuficient de prietenoase pentru utilizarea directă a aplicaţiilor standard şi de către clienţii lipsiţi de resursele umane necesare

Page 3: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

folosirii instrumentelor de dezvoltare aaplicaţiilor proprii (Developer’s Suite) puse la dispoziţie; b) oferirea de aplicaţiiintegrate pentru servirea IMM; c) completarea sistemului de tarifare bazat pe numărul de utilizatori, greu de estimat în condiţiile utilizării Internet, cu opţiunea de tarifare penumărul de procesoare utilizate; se caută în continuare noi soluţii de tarifare, cât maiadecvate reflectării valorii serviciului obţinut de client; d) oferirea opţiunii de găzduire aaplicaţiilor clientului, care foloseşte staţii de lucru conectate la Oracle ca furnizor de servicii.

Arhitecturile sistemelor au evoluat înspre schema “Internet computing” [Oracle software powers the Internet http: // www. oracle. com.]. Principalul mesaj constă în: a) centralizarea resurselor informaţionale (baza de metadate şi date, depozitul de date, serverele de date şi de aplicaţii), soluţie eficientă tehnic şi economică, rezolvând în mod eficace şi problema actualizării datelor şi aplicaţiilor; b) asigurarea accesului prin reţea a utilizatorilor prin unităţi locale cu capacitate de prelucrare proprie sau unităţi cu capacitate de prelucrare minimală (găzduire browser) staţionare sau mobile. Evident, această arhitectura a devenit posibilă în condiţiile dezvoltării infrastructurii de comunicaţii.

Arhitectura descrisă a fost introdusă odată cu Oracle 8i Database şi dezvoltată prinOracle 9i. Patforma Oracle 9i este caracterizată, între altele, prin următoarele [Oracle- Romania Newsleter Special # 15 iunie, 2001.]:a) disponibilitate;b) data warehousing integrat; c) posibilităţi de personalizare în timp real; d) servicii portal; e) instrumente avansate de analiză şi de proiectare ; f) Oracle Real Application Clusters, respectiv scalabilitate foarte mare; g)Oracle9i Cache –Posibilitatea susţinerii a 1 milion de tranzacţii (test TPM C) şi 10 milioane pagini vizualizate pe minut, milioane de utilizatori. Noua versiune Oracle9i Application Server este optimizată pentru obţinerea de avantaje maxime: a) soluţia portal integrată cu managementul de conţinut al bazelor de date Oracle, ce pot stoca şi indexa peste 150 de tipuri de fişiere; b) facilităţi de cache pentru baze de date; c) medii Java; d) funcţionalităţi wireless încorporate.

Oracle este pionier în domeniul ASP (ASP –“Application Service Provider”), considerat ca noua etapă tehnică de dezvoltare aindustriei TIC, când accesul la comunicaţii staţionare şi mobile performante devine general şi ieftin. Estimări recente [Oracle Corp.: Oracle’s Hosting Strategy April 5, 2001.] sugerează o creşterea a pieţii ASP / Hosting de 7 ori până în 2003, atingând peste 21 mld USD, în condiţiile în care firma de profil: a)oferă aplicaţii avansate; b) deţine o parte de piaţă suficient de mare.

Page 4: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Piaţa mijloacelor de informatizare: definiţii, structura, participanţii

4.Infrastructura pieţei informaţionale: definiţii, structura, participanţii

5.Cardurile de plastic: definiţie, clasificarea, caracteristica, avantajele şi dezavantajele

Cardul de plastic se defineşte ca purtător mecanic maşinnii de informaţie; cuprinde următoarea informaţie: identificatorul cardului, identificatorul proprietarului cardului, termenul de validare a cardului, codul intern, cîmp pentru înregistrarea informaţiei funcţionale; poate fi clasificat în modul următor:

-după modul de înregistrare şi păstrare a informaţiei:-carduri magnetice (uşor se copie, uşor pot fi utilizate în diferite POS în acelaşi timp, se fraudează uşor, are termen de uzură redus,);-carduri de memorie;-carduri smart (inventată în mijl.anilor 70, sec.XX de R.Moreno şi utilizată începînd cu 1985 în Franţa; dimensiuni standarde conform ISO, reprezintă un microcalculator, ce poate conţine procesor, memorie, sistem de intrare-ieşire, sistem de operare, sistem de securitate, sistem de codare; informaţia înregistrată pe card: tipul cardului: bancară,comercială; identificator unic de sistem; codul emitentului; sistem de operare); sunt greu de copiat şi falsificat; schimbă tehnologia plăţilor; creează noi posibilităţi participanţilor la plăţi; sporesc viteza plăţilor; controlul cheltuielilor devine mai comod şi confidenţial; apare posibilitatea delimitării sumelor mari şi mici pe acelaşi card; exemplu: cardul companiei Gemplus (Franţa) cu cel mai înalt grad de securitate;-carduri supersmart, care are caracteristicile de bază a smart cardurilor şi caracteristici suplimentare: mic display, tastatură auxiliară pentru întroducerea datelor; au funcţii suplimentare: ceas, calendar, calculator, convertarea valutei, agendă, etc.; au costuri foarte mari şi de aceea răspîndire mică; de exemplu, cardul TOSHIBA în sistemul VISA;

-după domeniu de utilizare:-business card (carduri de vizită);-acces control card (carduri de permis); -pass control card (carduri de indentificare personală, legitimaţie);-phonecard (carduri telefonice); -permis de conducere a autovehiculelor;-carnet de student;-card de acces logic;-card de control a intrărilor-ieşirilor în sisteme electronice (log-on acces card);

Page 5: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

-carduri de acces la dispozitivele, fişierele şi programe ale calculatorului;-carduri de control a anumitor funcţii ale calculatorului;-carduri pentru efectuarea progrmelor şi comenzilor;-carduri de acces la date codate;-carduri de păstrare a datelor (de exemplu, de sănătate);-carduri de garanţie şi deservire postvînzare de firmă;-carduri de discont (shopping card);-carduri financiare:

1.carduri salariale;2.carduri bancare (bank card),care se grupează în funcţie de tehnologia executării şi caracterul plăţilor: -de debit, folosite ca înlocuitori de bani în numerar sa cecuri la plata cumpărăturilor, extragerea banilor în numerar în sucursalele băncilor sau bancomate; -de credit, care permit obţinerea de către proprietar a sumelor neasigurate sau asigurate prin depozit preventiv;-de credit-debit, care au avantajele cardurilor de credit;3.carduri pentru bancomate (ATM- Card, STB-Card), destinate operării în

numerar;-după capacitate:

-100 byte;-200 byte;

-după nivelul de securitate:-scăzut;-sporit.

Page 6: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

6. Comerţ electronic (e-commerce)

Comerţul electronic reprezintă: 1. activitatea specifică mediului de afaceri (tranzacţii) într-un sistem automatizat integrat pentru schimbul de informaţii, utilizând mijloace electronice (reţele de calculatoare); 2. „orice formă de tranzacţii în afaceri în cadrul căreia părţile interacţionează electronic în loc de realizarea de schimburi fizice sau contact fizic direct”. În comerţul electronic informaţia circulă între agenţii implicaţi în afacere (vânzător, cumpărător, bancă, transportator, agent de service) fără suport de hârtie (imprimantă sau fax).

Avantajele comerţului electronic:-pentru cumpărător: timp şi libertatea alegerii;-pentru companii: creşterea semnificativă a vitezei de comunicare, inclusiv internaţionale; reducerea unor costuri ( referitoare la poştă, mişcarea hârtiilor); întărirea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii; existenţa unei căi rapide şi comode de furnizare a informaţiilor despre companie; canale alternative de vânzare.

Tabelul 8.1.Impactul comerţului electronic asupra activităţilor economice

Marketing, vânzâri şi promovarea vânzărilor Finanţe şi asigurăriTranzacţii comerciale; comanda, furnizare,plată Service şi întreţinere produse

Cooperare pentru dezvoltare de noi produse Comerţ automatic de bunuri digitaleTransport şi logistică Servicii publice şi private

ContabilitateSursa: The European Electronic Commerce Website, http:/ispo.cec.be/ecommerce/introduc.htm

Factorii ce frânează dezvoltarea comerţului electronic:-securitatea (Internetul este un sistem deschis şi nu sigur, în protocolul TCP/ IP de la baza comerţului electronic nu conţine servicii de securitate);-acceptarea noilor modalităţi de plată (bani electronici/ digitali, se urmăresc uşor);-existenţa unei infrastructuri de telecomunicaţii adecvate;-costurile investiţiei (structura costurilor: servere, tehnologie de comunicaţii, software de comerţ electronic, tehnologii de securitate, de exemplu, firewall, toate care ar putea evolua odată cu creşterea volumului tranzacţiilor),-cadrul legislativ şi normativ (fiscal, dreptul proirietăţii intelectuale, protecţia datelor consumatorului);

Page 7: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

-aspecte lingvistice şi culturale.

În e-commerce se face distincţia între mai multe tipuri de tranzacţii:•Business-to-Business (B2B) care acoperă toate tranzacţiile efectuate între doi sau mai mulţi parteneri de afaceri. Aceste tranzacţii sunt bazate de obicei pe sistemele extranet, adică partenerii deafaceri interacţionează prin Internet cu numele de login şi parolele de pe website-urile lor.•Business-to-Consumer (B2C) se referă la relaţiile dintre comerciant şi consumatorii privaţi,activitate care este considerată comerţ electronic cu amănuntul. Acest tip de afaceri se bazează de obicei pe tehnologii Internet.•Consumer-to-Consumer (C2C) în cazul tranzacţiilor între două persoane private.•Business-to-Administration (B2A) se referă la relaţiile care se stabilesc între o companie şi instituţiile de administraţie publică.•Business-to-Employee (B2E) se referă la tranzacţiile din cadrul unei firme folosind propriul sistem de intranet.

În prezent, cele mai răspândite tipuri de comerţ electronic sunt Business-to-Business (B2B) şi Business-to-Consumer (B2C).

Modele (tipuri) de comerţ electronic (B2C sau B2B):-magazin electronic (e-Shop), care se implementează prin intermediul unui site Web, gestionat de companie/ firmă/ întreprindere pentru marketingul şi vânzările propriilor produse şi servicii; conţine catalogul de produse/ servicii cu descrieri tehnice şi comerciale pentru fiecare poziţie marfară din catalog; descrierile sunt gestionate de un Sistem de <gestiune al Bazelor de Date (SGBD) prin stocarea şi manipularea datelor şi oferirea posibilităţilr de acces la date; conţine facilităţi pentru preluarea comenzilor prin e-mail sau forme interactive completate de clienţi, posibilitatea de efectuare on-line a plăţii prin cărţi de credit sau alte variante electronice;

Fig.8.5. Tranzacţii în magazinul electronic din p.17 si comert 8

-aprovizionarea electronică (e-Procurement), care se implementează pentru organizarea de licitaţii pentru procurarea bunurilor/ serviciilor prin publicarea pe Web a specificaţiilor ofertei; se realizează scăderea timpului, a costului de transmisie şi a preţului de achiziţie ca urmare a creşterii numărului de competitori; se întâlneşte frecvent în licitaţiile organizate de marile companii şi organizaţiile publice pentru procurarea bunurilor/ serviciilor; fazele:-publicarea pe Web a specificaţiilor oferteri (caietul de sarcini- fluxurile 1);-primirea ofertelor (fluxurile 2);-adjudecarea licitaţiei (fluxurile 3).

Fig.8.6. Tranzacţii în aprovizionarea electronică din p.18 si comert 8

-magazin universal electronic (e-Mall), care reprezintă o colecţie de magazine electronice, reunite sub o umbrelă comună şi care acceptă metode de plată comune, se apelează la o interfaţă utilizator unică pentru catalogul de produse al companiei ce aparţine unui terţ (de regulă,

Page 8: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

furnizorul de servicii Internet sau o bancă); exemplu: Electronic Mall Bodense (www.emb.ch), care oferă intrare în fiecare magazin individual;

-piaţa unui terţ, care reprezintă extensia pe Internet a unui sistem de distribuţie clasic; rolul distribuitorului cu piaţa proprie este preluat de o interfaţă utilizator pentru catalogul de produse al firmei; acestă interfaţă aparţine unui terţ (un furnizor de servicii Internet/ bancă); interfaţa unică pentru mai mulţi ofertanţi de bunuri devine cunoscută cumpărătorilor prin ataşarea la unele din canalele de informaţii accesate frecvent;

-comunităţi virtuale (virtual communities), care reprezintă organizaţii compuse din grupuri de clienţi sau parteneri care au interese comune; principiul de bază este că fiecare membru al comunităţii poate oferi spre vânzare produse/ servicii, sau poate adresa cereri de cumpărare a unor produse/ servicii; calitatea de membru presupune plata unei taxe;

-furnizor de servicii cu valoare adaugată pentru canalele de comerţ electronic (value chain service provider), când furnizorii de servicii sunt specializaţi pe funcţii specifice (de exemplu, asigurarea logisticii, plata electronică sau expertiza în managementul producţiei şi a stocurilor); plata se face în baza unor tarife sau cotei procentuale;

-platforme de colaborare, care reprezintă forme de organizare orientate pe acţiuni de cooperare între firme; cuprind un set de instrumente şi un mediu informaţional pentru colaborarea între companii (de exemplu, funcţii specifice în colaborare: concepţia, proiectare); câştigurile se asigură din managementul platformei prin stabilirea de taxe de membru, taxa de utilizare, sau prin vânzarea de instrumente specializate pentru design, workflow (cuprinde documente şi deplasarea documentelor), gestiunea de documente;

-brokeraj de informaţii şi alte servicii, care cuprind de exemplu, furmnizarea de cataloage de clienţi clasificaţi pe diferite criterii de căutare (profil, sectoare de activitate, pieţe specifice), vânzarea de oportunităţi de afaceri, consultaţii în domenii specializate, serviciile de încredere furnizate de autorităţile de certificare sau de notariatele electronice.

Aplicaţiile tehnologice-cheie pentru comerţul şi afacerile electronice sunt poşta electronică (e-mail), poşta vocală (voice-mail), maşinile fax, teleconferinţe, data.conferinţele, video-conferinţele, groupware, schimbul electronic de date şi serviciile informaţionale digitale diverse, care oferă capacităţi bazate pe reţea pentru comunicaţii, coordonare şi accelerarea fluxului tranzacţiilor de cumpărări şi vânzări (Tab.3.1.)

Tabelul 3.1.Caracteristicile tehnologiilor de comunicaţie în comerţul electronic

Tehnologie CaracteristiciPoşta electronică -facilitează schimbul de informaţii dintre doi utilizatori aflaţi în faţa a două calculatoare

diferite cuplate la reţea;-oferă comunicaţie electronică şi lucrul cooperativ;-persoana poate flosi calculatorul din reţea pentru a trimite note sau documente unei persoane aflată la alt calculator din aceeaşi reţea sau din altă reţea;-există software specializat pentru e-mail (Outlook,Eudora);-face posibilă trimiterea mesajelor către mai mulţi destinatari simultan;-permite răsfoirea mesajelor şi ataşarea documentelor text sau multimedia la mesaje.

Poşta vocală -transformă mesajul verbal în unul analogic şi-l transmite pe reţea la adresa destinatarului, unde va fi memorat în vederea regăsirii ulterioare; când destinatarul este pregătit să-l asculte, va fi transformat în format audio;-numeroase posibilităţi de memorare şi răsfoire, destinatarul este notificat la sosirea mesajului; mesajele pot fi şterse, menţinute sau reorientate către alţi destinatari.

Fax -pot transmite documente cu texte şi grafice pe liniile telefonice obişnuite;-maşina fax emiţătoare scanează şi digitează imaginea documentului, apoi documetul

Page 9: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

digitizat este transmis la destinaţie unde este reprodus de către maşina fax receptoare; rezultatul este duplicat sau un fax al documentului original.

Teleconferinţa, data-conferinţa, video-conferinţa

-teleconferinţa permite unui grup de oameni la distanţă să discute simultan prin telefon sau poşta electronică cu ajutorul uni software specializat;-data-conferinţa este teleconferinţa care permite oamenilor să lucreze cu acelaşi document sau acelaşi set de date simultan; oamenii aflaţi la distanţă pot edita şi modifica fişiere de date, texte, foi de calcul şi grafice;-video-conferinţa sau video-teleconferinţa este teleconferinţa în care participanţii se pot vedea unii pe alţii pe ecranele calculatoarelor atunci când comunică între ei;-se obţin importante economii de timp şi costuri de transport;-există software specializat pentru folosirea acestor tehnologii.

Groupware -oferă funcţii şi servicii pentru lucrul în cooperare;-include soft pentru partajarea informaţiei, ţinereaşedinţelor electronice, e-mail şi reţea pentru conectarea persoanelor dintr-un grup de lucru aşa cum lucrează ele în mod obişnuir în faţa calculatorului;-persoane, echipe şi alte grupuri aflaţi în locuri diferite în cadrul organizaţieipot folosi softul specializat în scopul participării la forumuri de discuţii şi la lucrul pe documente şi proiecte partajate;-este tehnologia modernă pentru lucrul în cooperare sau colaborativ;-permite programarea şedinţelor şi întâlnirilor , lucrul cu date sau fişiere partajate, elaborarea de documente în grup şi comentarea lor, etc.

Servicii informaţionale digitale

-obţinerea de informaţii din afara organizaţiei instantaneu de la calculatorul în faţa căruia se află utilizatorul: preţul acţiunior, perioadice, date despre competitori, cataloage de produse şi servicii, etc.;-multe dintre servicii sunt posibile prin poşta electronică, buletine electronice, discuţii on-line, rezervări de bilete şi acces Internet;-există deja multe firme specializate care oferă asemenea servicii gratuit sau contra plată: America Online, Prodigy, Lexis, Nexis, Dow Jones News, Microsoft Networks, etc.

Schimbul electronic de date

-este tehnologia cheie pentru comerţul electronic datorită faptului că permite schimbul în maniera de la calculator- la-calculator dintre două întreprinderi a documentelor standard referitoare la tranzacţie: facturi, ordine de cumpărare, ordine de plată, etc.;-costul tranzacţiilor scade mult datorită transmiterii automate a documentelor prin reţeaua de telecomunicaţii eliminând nevoia imprimării şi manipulării hârtiilor;-diferă de poşta electronică prin aceea că transmite o tranzacţie structurată pe câmpuri distincte şi nu într-un format liber ca al mesajelor de pe e-mail;-funcţionează conform schemei (Fig.3.4.);-se obţin beneficii însemnate deoarece poate fi integrată cu alte aplicaţii informatice contabile, de planificarea producţiei, controlul stocurilor şi transportul mărfii;-presupune o instruire deosebită, un soft specializat şi un suport substanţial din partea managementului.

Fig.3.4.Schimbul electronic de date (din p.77 teoria mn si)

Servicii şi tehnologii folosite la implementarea sistemelor de comerţ electronic:-servicii principale;-transferul electronic de documente (EDI- Electronic data Interchange) prin Internet şi Intranet;

Page 10: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

-comunicaţii fax;-coduri de bare;-transferul de fişiere şi poşta electronică;-servicii suport pentru procesele de afaceri;-cataloage electronice (on-line pe Web sau off-line pe CD-ROM);-sisteme suport pentru preluare de comenzi, logistică şi tranzacţii;-sisteme de raportare statistică (de exemplu, alcătuirea de rapoarte privind vânzările) şi informaţii pentru management (de exemplu, calcul de taxe, etc.).

Codul de protocoale de comerţ electronic (reguli şi protocoale de comercializare). Tranzacţia comercială se compune din trei faze: -negocierea, care este asigurată de facilităţile on-line pe care le oferă fiecare server;-plata electronică; principala problemă este asigurarea securităţii; cele mai semnificative protocoale de plată electronică sunt

a. SET (Secure Electronic Trabsaction, dezvoltat de Visa şi Master Card în 1996, asistate de IBM, Microsoft, Netscape, GTE, SAIC, Terisa, Verisign);b.SNPP (Simple Network Payment Protocol, întrodus în 1992 de M.I.T Laboratory of Computer Science, cu entităţile comerciant, cumpărător şi banca şi mesajele HOLD şi PAY ca componente); modul de funcţionare a protocolului SNPP este prezentat în fig.8.7.Protocolul se desfăşoară în următorii paşi:1. cumpărătorul creează un depozit la banca sa; la deschiderea depozitului se eliberează un număr de cont şi o cheie de criptare; 2.cumpărătorul transmite un mesaj HOLD către comerciant, care îl retransmise către banca sa; 3.comerciantul după ce este notificat de banca sa privind succesul mesajului HOLD livrează clientului produsele; 3.la primirea mărfurilor cumpărătorul transmite comerciantului un mesaj PAY căruiea i se aplică o procedură de tratare similară cu cea HOLD.

Fig.8.7. Protocolul SNPP din p.21 si comert 8

c. IBS (Internet Billing Server, înregistrat în cinci variante); d.OTP (Open Trading Protocol, protocoale de comerţ electronic deschis, apărut în 1997 la iniţiativa unui consorţiu din 28 de firme; ca concept are în vedere dezvoltarea unui mediuu de comerţ complet pentru cumpărături şi achiziţionări la distanţă pe reţele neprotejate; primul obiectiv este asigurarea protecţiei la încercările de falsificare a unor documente electronice specifice comerţului electronic: factura pro-forma, factura finală, documentele de însoţire a mărfii, certificatele de garanţie sau docuementele de plată; componenteele arhitecturii: cumpărătorul, comerciantul, depozitarul valorilor, transportatorulşi agentul de service; tipurile de tranzacţii: cumpărare, retragere, schimb valutar, rezolvare probleme, depozit, cerere stare tranzacţie, continuare afacere, autentificare, rambursare; orice tranzacţie este descompusă secvenţial în subtranzacţii între două din părţile implicate, astfelfiecare tranzacţie este compusă din paşi succesivi marcaţi prin mesaje specifice; modelele OTP încorporează:

-structuri variabile de date descrise;-utilizarea de semnături digitale ca protecţie a datelor;-forme specifice de plată;-posibilităţi alternative de efectuare a actelor de comerţ;

Page 11: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

-elementele opţionale de protecţie.

-livrarea.

Etapele implementării unui sistem de comerţ electronic:Etapa 1.Dezvoltarea site-ului şi promovarea produselor, inclusiv:

Pasul 1.Proiectarea site-ului, care debutează cu definirea întrebărilor principale ce determină domeniul/ domeniile din care va fi alcătui site-ul:-ce tipuri de produse vinde site-ul (produse cu livrare prin poştă, produse software încărcate direct de pe site); -ce tipuri de informaţii va găzdui site-ul (de exemplu, domeniul de discuţii on-line); -ce persoane din cadrul companiei/ firmei vor fi responsabile pentru administrarea site-ului (un singur administrator, mai mulţi administratori, structură de aprobatori pentru aprobarea conţinutului nou a site-ului, conţinut adăugat de către utilizatori interni, din Intranet-ul companiei, sau externi, de exemplu, din Internet);-tipul de interfaţă propusă clienţilor (pentru determinarea aspectului exterior al site-ului, de exemplu,imagini, culori, stil de adresare, etc.);

Pasul 2. Dezvoltarea site-ului, care include determinarea cerinţelor necesare referitoare la hardware-ul (caracteristicile maşinilor folosite ca server: memorie, spaţiu pe hard disc, viteză procesor, etc.) şi software-ul (sistem de operare, server de Web, firewall, pachete de programe opţionale: programe de calcul al taxelor, etc.) necesar pentru implementarea sistemului şi la infrastructura de comunicaţii (lărgimea bandei de comunicaţie, topologii de reţea, etc.);

Pasul 3. Găzduirea site-ului, care poate fi realizat pe un sistem ce aparţine clientului, spaţiului închiriat pe serverele furnizorului de servicii Internet; site-urile conţin mesajele publicitare, promovări ale produselor proprii companiei; pe prima pagină (HomePage) pot exista legături către produse existente în catalogul electronic de produse.

Etapa 2. Managementul bazelor de date, care cuprinde stocurile de date despre produsele şi serviciile oferite spre vânzare, modul de livrare (prin poştă sau direct prin Internet), comenzile adresate către site, prin alegerea SGBD (Sistemul de Gestiune al Bazelor de Date).

Etapa 3. Plata şi procesarea tranzacţiilor, care cuprinde elementele de bază: autorizările sigure de cărţi de credit şi procesarea comenzilor prin Internet.

Etapa 4. Managementul produselor şi al comenzilor, care cuprinde următoarele elemente:-transportul produselor (prin poştă);-servicii suplimentare (monitorizarea comenzilor sau urmărirea on-line a traseului parcurs de produse din momentul plecării de la vânzător şi pînă în momentul sosirii la client); comanda se poate găsi în trei stări:a.capturat, când comanda este preluată de către vânzător, metoda de plată aleasă de client încă nu este validată;b.reglat, când autoritatea de autorizare a plăţilor a dat raspuns pozitiv vânzîtorului referitor la certificarea metodei de platî a clientului;c.respins, când comanda este respinsă din cauza neautorizării metodei de plată a clientului.

Etapa 5. Centrul specializat d servicii de servicii, care include suport post-vânzări prin Internet, când pe site poate exista un domeniu separat, dedicat întrebărilor şi răspunsurilor, sau un forum

Page 12: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

de discuţii on-line, cu moderator sau nu, sau o legătură prin care clienţii să poată trimite un mesaj prin poşta electronică.

Folosirea e-afacerilor implică noi condiţii, aspecte, care necesită dezvoltarea considerabilă a suportului legislativ respectiv. În ţările economic avansate cadrul legislativ este completat cu noilegi şi alte documente legislative aferente. Comisia de Drept în Comerţul Internaţional a Naţiunilor Unite (UNICITRAL – United Nations Commission on International Trade Law) a aprobat în 1996 „Legea Model privind Comerţul Electronic” („A Model Law on Electronic Commerce”). ineînţeles şi în SUA sunt aprobate mai multe documente legislative în domeniul e-afacerilor, inclusiv legea „Tranzacţii Electronice” (Uniform Electronic Transactions) aprobată în iulie 1999. Este foarte semnificativ faptul că documente legislative similare sunt aprobate nu doar în ţările economic dezvoltate ci şi în asemenea ţări ca: Rusia, România, Georgia, Kyrgyzstan, Azerbaidjan, Mongolia, Peru, Chile, Cuba, etc.

Implementarea e-comerţului în Republica Moldova. Gradul de asigurare a condiţiilor necesare. Infrastructura informatică şi folosire Internet. Unele informaţii privind infrastructura informatică şi utilizarea Internet în R. Moldova sunt prezentate în tabelul 2.3. Datele din acest tabel arată că dotarea cu calculatoare personale în R. Moldova (1,8 PC la 100 locuitori) este de 37 de ori mai joasă decât în SUA (66 PC la 100 locuitori), de 12 ori mai joasă decât în Estonia (21 PC la 100 locuitori), de 3,3 ori mai joasă decât în Papua Noua Guinee (5,9 PC la 100 locuitori) şi de 5,6 ori mai joasă decât în mediu în plan global (10 PC la 100 locuitori) [38]. Folosirea Internet în republică este practicată [38] de 1,9 % din populaţie (pentru comparaţie: în România – 8,1 %, în Rusia - 8 %, în Estonia – 41 %, în SUA - 63 %). Şi mai slabă este starea de lucruri dacă de luat în consideraţie durata de lucru a utilizatorilor în Internet. Traficul sumar de date, generat în republică de către cererile utilizatorilor Internet în orele de vârf, constituia aproape 22 Mbps în 2000, şi se aşteaptă 120 Mbps în 2005, adică de cca. 600 ori mai mic la 100 locuitori decât în SUA. În reţelele de transfer date în funcţiune din R. Moldova capacitatea maximă a canalelor este de până la 1 Mbps (de 10 mii de ori mai joasă decât în SUA, Canada, unele ţări membre ale Uniunii Europene) şi doar pentru cele câteva canale internaţionale aceasta constituie până la 8 Mbps. Mai mult ca atât, în R. Moldova nici nu există reţele speciale pentru transfer de date ce ar acoperi întreaga arie a republicii. Serviciile de acces la Internet oferite de Moldtelecom S.A. şi alte câteva companii au deficienţe substanţiale. Conectarea prin canale comutate telefonice, acceptabilă financiar unei părţi semnificative a populaţiei, lasă mult de dorit în ce priveşte calitatea. Accesul sigur de calitate relativ bună (există unele rezerve şi aici), chiar la trafic de date foarte jos, este posibil doar la folosirea unor canale dedicate sau canale ISDN, ceea ce în cadrul R. Moldova încă este îndreptăţit, de regulă, din punct de vedere financiar.Pregătirea informatică a populaţiei. Implementarea şi folosirea eficientă a e-comerţului necesită anumite cunoştinţe privind tehnologiile informatice moderne. În această privinţă este semnificativ că specialiştii cu studii superioare constituie în R. Moldova – 11,2 %, iar în Germania – 16 %. Prin eforturile de mai mulţi ani ale Ministerului Educaţiei şi, parţial, cele ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale la susţinerea Guvernului sunt

Page 13: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

întreprinse unele măsuri de instruire în informatică a elevilor, studenţilor şi, în unele cazuri, ale altor pături ale populaţiei. Un aport considerabil în această privinţă l-a adus dotarea cu clase de calculatoare pentru instruire a 821 instituţii preuniversitare (şcoli primare, şcoli medii, gimnazii, licee, şcoli normale, şcoli polivalente, colegii) din republică în anii 1997-1998. Dar ulterior upgradarea acestora nu a mai avut, practic, loc, ceea ce nu permite, nu că creşterea, ci doar menţinerea nivelului deja atins de asigurare informatică a instruirii în şcoli şi licee. O parte din aceste 821 instituţii (72 în a. 2001) sunt conectate la Internet. Puţin mai bună este starea de lucruri în învăţământul universitar, suportul informatic necesar al instruirii în cadrul acestora fiind asigurat, în mare parte, din contul mijloacelor financiare proprii. O impulsionare a accesibilităţii serviciilor Internet a avut loc prin proiectul Fundaţiei Soros Moldova de creare a reţelei interuniversitare Moldnet. Aceasta interconecta reţelele locale ale Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Tehnice a Moldovei, Academiei de Studii Economice şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu acces la Internet printr-un nod al Fundaţiei Soros Moldova, ulterior reorganizat în Asociaţia DNT. Deosebit de important în susţinerea pregătirii informatice a salariaţilor este rolul unităţilor economice private. Conducătorii acestora, conştientizând rolul strategic al folosirii tehnologiilor şi mijloacelor informatice ca suport strategic al activităţilor cotidiene, au susţinut reciclarea şi perfecţionarea personalului în domeniu. Mai mult ca atât, ei au motivat dezvoltarea cunoştinţelor informatice la potenţialii angajaţi, orientând la instruirea suficientă în informatică a tinerilor specialişti. Cu toate acestea majoritatea populaţiei nu stăpâneşte cunoştinţele în informatică necesare pentru folosirea elementară a facilităţilor calculatoarelor personale şi Internet.Baza legislativă în republică este, din punctul de vedere al gradului de asigurare a condiţiilor necesare pentru i-afaceri, în cea mai slabă stare. Situaţie stranie, deoarece pentru elaborarea şi aprobarea documentelor legislative respective nu se cer investiţii substanţiale. Adică chiar nici acolo, unde problemele s-ar putea rezolva cu eforturi nesemnificative, nu se întreprinde necesarul. În R. Moldova de mai mulţi ani este elaborat proiectul, dar încă nu este aprobată „Legea cu privire la semnătura electronică”, se tărăgănează elaborarea proiectului referitor la „Legea cu privire la comerţul electronic” şi nici nu se elaborează documente legislative privind protecţia datelor personale ale cetăţenilor etc. Tangenţial unele aspecte se conţin în documentele: Legea Republicii Moldova cu privire la accesul la informaţie din 11 mai 2000; • Legea Republicii Moldova cu privire la informatică din 22 iunie 2000.Starea economică. Cea mai grea povară pentru dezvoltarea e-comerţului este starea economică gravă – ultimul loc în Europa şi doar în a doua sută în lume. Insuficienţa, deseori lipsa completă, a resurselor financiare necesare frânează dramatic dezvoltarea domeniului. De aici şi o stare a lucrurilor ieşită din comun, care pentru soluţionare cere şi acţiuni deosebite.Suportul organizatoric. Până în 1990 responsabil din partea Guvernului de informatizarea societăţii era Comitetul de Stat de Planificare. Din 1990 aceste funcţii revin Ministerului Informaţiilor, Informaticii şi Telecomunicaţiilor (nou format în baza Ministerului Comunicaţiilor), reorganizat în 1994 în Ministerul Comunicaţiilor şi ulterior reducând considerabil responsabilităţile Ministerului în ce priveşte domeniul informaticii. În 2000 este creat Departamentul Tehnologiilor Informaţionale (DTI) al Republicii Moldova care a preluat de la Ministerul Comunicaţiilor

Page 14: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

(comasat cu Ministerul Transporturilor, astfel fiind format Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor) responsabilităţile publice ce ţin de domeniul informaticii. Cu regret însă formarea DTI nu a condus şi la contribuţii semnificative din partea acestuia la îmbunătăţirea situaţiei în ramura informaticii în republică.

Practicarea e-comerţului. În formele de date statistice primare domeniul nu este evidenţiat aparte, ceea ce face dificilă analiza stării de lucruri privind practicarea i-afacerilor în R.Moldova. Analiza poate fi efectuată doar în baza unor cercetări speciale şi, indirect, folosind unele date statistice oficiale tangenţiale. O asemenea analiză necesită eforturi considerabile şi în condiţiile existente nu va îmbunătăţi considerabil rezultatele unei analize de ordin mai general, deoarece din start este clar că starea de lucruri în domeniu este, practic, în faza incipientă. De aceea în această secţiune sunt prezentate unele informaţii de ordin relativ general. La activităţile de e-comerţ practicate în R. Moldova se referă: • transferurile financiare electronice interbancare;• plăţile electronice - achitarea de plăţi pentru produse şi servicii folosind cartelele bancare (cardurile) şi terminale electronice de comerţ - POS (point of sales) instalate în magazinele mari şi la unele unităţi economice de alte genuri;• eliberarea automată de bani în numerar folosind cartelele bancare şi bancomatele -automate de eliberare a numerarului (ATM);• informarea online privind starea conturilor bancare ale clienţilor;• reclamă online de produse şi servicii folosind tehnologiile Web ş.a.;• accesul utilizatorilor din republică la locaţiile Web ce practică e-comerţul din Internet-ul global;•posibilitatea de e-comerţ pentru utilizatorii din R. Moldova, folosind accesul telefonic implementat în acest scop în unele ţări (de exemplu, SUA, Japonia, Marea Britanie). Această cale este folosită, de obicei pentru procurarea de produse program, cărţi, echipamente electronice ş. a. Folosirea reţelelor informatice pentru medierea afacerilor în R. Moldova a demarat, mai întâi, în sistemul bancar. Este ceva şi firesc, deoarece efectuarea activităţilor de e-comerţ necesită, de regulă, şi achitarea de plăţi online. Asemenea plăţi se efectuează prin intermediul sistemelor de plăţi electronice, gestionate, de regulă, în cadrul sistemului bancar.De asemenea, starea economică a sistemului bancar din republică este mai bună, decât a multor alte domenii. Sistemul bancar este şi astăzi cel care deţine o pondere mai mare în e-comerţ în republică.Integrarea în sistemul bancar internaţional impunea şi folosirea instrumentelor de plată moderne – a sistemelor de plăţi electronice. În lume o mare parte din activităţile de e-comerţ se efectuează prin intermediul cartelelor bancare.În scopul asigurării condiţiilor normative pentru folosirea sistemelor de plăţi electronice, Banca Naţională a Moldovei a aprobat Regulamentul nr. 58/11-02 din 25 mai 1997 privind organizarea de către bănci a plăţilor cu cartele bancare pe teritoriul Republicii Moldova şi Regulamentul nr. 404 din 25 decembrie 1998 privind numerotarea cartelelor emise de băncile autorizate de Banca Naţională a Moldovei. Dezvoltarea ulterioară a serviciilor de plată cu cartele bancare a demonstrat actualitatea actelor normative nominalizate. BNM este proprietarul şi gestionarul unui sistem interbancar de plăţi, care realizează şi transferul de credit electronic de fonduri atât în

Page 15: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

numele băncilor participante, cât şi în numele clienţilor lor. Referitor la sistemele de plăţi cu cartele, BNM şi-a asumat rolul de reglementare generală a dezvoltării şi supraveghere a respectării drepturilor consumatorilor prin elaborarea regulamentelor, analiza riscurilor şi tendinţelor şi prin efectuarea controalelor tematice privind aplicarea prevederilor actelor normative. O funcţie importantă a BNM este decontarea finală prin intermediul sistemului interbancar de plăţi al BNM a poziţiilor zilnice ale băncilor comerciale înregistrate ca rezultat al tranzacţiilor cu cartele efectuate pe teritoriul Republicii Moldova de către rezidenţi [41, p.34-56].În sistemul bancar din republică plăţile fără numerar efectuate de către persoanele juridice au loc, de regulă, prin transfer de credit iniţiat pe suport de hârtie de către plătitor.Majoritatea plăţilor fără numerar efectuate de către persoanele fizice au loc prin intermediul cartelelor bancare de debit. Cartelele bancare completează nomenclatura instrumentelor de plată fără numerar cu amănuntul. Dezvoltarea şi administrarea sistemelor de plăţi cu amănuntul este prerogativa băncilor comerciale. Emiterea cartelelor bancare în republică a început în 1997, când banca comercială Victoriabank a devenit membră a sistemului internaţional de plăţi cu cartele Visa International. În Republica Moldova funcţionează sisteme de plăţi cu cartele atât cu câte o singură bancă emitentă (sistemele internaţionale de plăţi cu cartele Visa International şi Union Cartelă precum şi sistemul local de plăţi cu cartele “Decartmediapay”), cât şi două sisteme de plăţi cu cartele cu mulţi emitenţi [41, p.22-34].Colectarea tranzacţiilor în sistemul “Moldcartelăsystem” este efectuată de către fiecare bancă emitentă de la comercianţii săi. Fiecare bancă separă tranzacţiile efectuate cu cartelele proprii, întocmeşte şi face schimb de fişiere de tranzacţii cu celelalte bănci participante în sistem. În baza totalelor fişierelor de tranzacţii recepţionate de la celelalte bănci, fiecare din băncile participante iniţiază pe suport de hârtie transferuri de credit pe care le transmite spre decontare finală şi irevocabilă la BNM prin sistemul interbancar electronic de transfer de credit. În ce priveşte sistemul internaţional de plăţi cu cartele Europay International, la acesta în 2000 au aderat opt bănci din republică. În acest sistem colectarea tranzacţiilor în moneda naţională efectuate cu cartelele emise de băncile rezidente are loc la Centrul de procesare European central prin intermediul centrelor de procesare locale. Câteva bănci gestionează reţele proprii de automate bancare de numerar (MoldovaAgroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Banca Socială, Mobiasbanca ş.a.) şi terminale POS. Către 1 martie 2001 la unităţile economice de comercializare erau instalate aproape 200 de terminale POS; funcţiona, de asemenea, o reţea din 14 bancomate. După introducerea iniţială a sistemelor de plăţi electronice, au fost operate şi anumite dezvoltări. În scopul facilitării procesului de comunicare financiară cu clientela un şir de bănci a implementat sistemele electronice “Client-Bancă”. În cadrul proiectului “Două cartele la un cont bancar” deţinătorii cartelelor VISA au primit şi cartele Europay, ambele cartele fiind legate de un singur cont de cartelă al deţinătorului. În cadrul sistemului “Moldcartelăsystem” a fost implementat un proiect prin care pe cartela cu microprocesor în afară de aplicaţia de cartelă de debit, care permite deţinătorilor să efectueze plăţi la terminalele de comercializare a mărfurilor şi serviciilor, a fost instalată aplicaţia de cartelă de comerţ, care suplimentar

Page 16: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

dă posibilitate deţinătorilor acestor cartele să procure combustibil pentru vehicule din reţeaua de staţii de alimentare cu produse petroliere ale companiei indicate în cartelă plătind anticipat companiei date prin intermediul băncii.Volumul plăţilor efectuate în 2000 prin intermediul cartelelor bancare a constituit 0,6 % din volumul vânzărilor cu amănuntul şi al serviciilor cu plată prestate populaţiei. Deşi ponderea în cauză este mică, analiza serviciilor de plată cu cartele demonstrează, că sectorul nominalizat se dezvoltă în ritm ridicat. De exemplu [41, pag.34-67], la 31 decembrie 2002 în circulaţie erau 148 mii cartele, emise de către băncile comerciale autorizate de către Banca Naţională a Moldovei, fiind în creştere de 2,9 ori faţă de 31 decembrie 2001. De asemenea, numărul de tranzacţii efectuate în anul 2002 în Republica Moldova cu cartelele bancare emise de către băncile comerciale autorizate de către BNM s-a majorat de 2,9 ori faţă de anul 2001, atunci când valoarea lor sa majorat de 3,4 ori. La fel, numărul de tranzacţii efectuate în anul 2002 în republică cu cartele bancare emise în străinătate s-a majorat de 2,0 ori faţă de anul 2001, în timp ce valoarea lor s-a majorat de 1,7 ori. Mai multe firme au lansat locaţii Web, în care au publicat şi informaţii referitoare la produsele şi serviciile oferite.Rolul deosebit al e-comerţului pentru R. Moldova. Una din cauzele principale ale decăderii economiei naţionale a republicii în ultimul deceniu constă în ruperea relaţiilor de realizare a produselor industriale şi agricole. Aceasta se referă nu numai la relaţiile internaţionale, dar şi la cele din interiorul ţării, deşi în mai mică măsură. În foarte multe cazuri s-au înrăutăţit condiţiile de întâlnire a cererii şi ofertei de produse şi servicii cauzate şi de deficitul de informaţii. Prin diminuarea influenţei factorului geografic, asigurarea publicităţii produselor şi serviciilor (cu cheltuieli mult mai joase decât prin modalităţi tradiţionale), folosirea i-afacerilor ar accelera restabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de realizare a produselor industriale şi agricole. E-comerţul ar putea constitui unul din factorii principali de promovare a comerţului exterior şi dezvoltare a formelor moderne de comerţ în cadrul republicii, diminuând astfel decăderea, iar apoi şi susţinând semnificativ creşterea economiei naţionale. R. Moldova ar putea profita de pe urma utilizării posibilităţilor oferite de i-afaceri prin valorificarea avantajelor comparative, inutilizabile în cadrul „vechii economii”. E-comerţul oferă întreprinderilor mici şi mijlocii oportunitatea de a accesa pieţele internaţionale, anterior dificil de penetrat din cauza costurilor tranzacţionale sporite, deseori a distanţelor relativ mari şi multitudinii de bariere tarifare şi netarifare. Acum serviciile laborioase pot fi prestate online, oferind astfel noi oportunităţi de creştere economică îndeosebi statelor cu braţe de muncă ieftine cum este Republica Moldova. Datorită e-comerţului, întreprinzătorii din ţările în curs de dezvoltare pot beneficia de servicii asociate comerţului (spre exemplu informaţii financiare sau de afaceri) de calitate mai înaltă şi la preţuri reduse, evitând astfel necesitatea apelării la monopolurile locale. În sfârşit, e-comerţul poate stimula creşterea economică a acestor ţări prin sporirea transparenţei operării pieţelor şi agenţiilor publice.Bineînţeles, comerţul exterior deţine un loc important în dezvoltarea economică a fiecărei ţări, însă rolul acestuia este deosebit de important în dezvoltarea economică a ţărilor mici. La asemenea ţări, cota volumului comerţului exterior în volumul total al comerţului este mai mare decât la ţările relativ mari. Totodată dezvoltarea comerţului internaţional poate fi accelerată anume prin intermediul intensificării e-comerţului. Deosebit de semnificative în acest sens sunt datele referitoare la comerţul internaţional

Page 17: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

prezentate în tabelul 2.2 [31, pag. 34-56]. Din acest tabel se poate observa ritmul mai înalt de creştere a comerţului internaţional la ţările în curs de dezvoltare comparativ cu ţările economic dezvoltate. În baza unor cercetări suplimentare [31, pag.56-78] s-a stabilit că în ţările în curs de dezvoltare în perioada 1990-2000 exporturile de servicii au înregistrat o rată de creştere mai înaltă comparativ cu exporturile de produse, pe când în ţările dezvoltate situaţia este inversă.

Tabelul 2.2. Exportul şi importul global de mărfuri şi servicii

Global Ţările dezvoltate Ţările în curs dedezvoltare

exportul importul exportul importul exportul importulTotal în anul 2000 (trln USD)

7,59 7,65 5,65 5,65 1,94 2,00

Cota în volumul global (%)

100 100 74,4 73,9 25,6 26,1

Total în anul 1999 (bln USD)

3,90 4,16 3,12 3,28 0,784 0,875

Cota în volumul global (%)

100 100 80 79 20 21

Creşterea anuală în perioada 1999-2000

6,8 6,8 5,7 5,8 9,9 8,3

Sursa: Teza doctorat

Acest fapt se poate explica, prin contribuţia categoriilor de servicii ce pot fi livrate online. Dacă livrarea online a produselor este mai dificilă, atunci livrarea e- serviciilor este mult mai uşor de desfăşurat (atât cercetarea şi penetrarea pieţei, cât şi livrarea propriu zisă). O altă particularitate, de o rezonanţă foarte puternică negativă, constă în aceea că R.Moldova este şi una din ţările cu cea mai mare corupţie din lume (locul 100-105, în ordinea creşterii corupţiei, pe când Slovenia pe locul 29, Estonia pe locul 33-34, iar România pe locul 83-85 din 133 ţări cercetate [44, p.23-45]. Folosirea e-comerţului ar permite diminuarea acestui fenomen printr-o transparenţă mult mai largă a activităţilor , eliminarea sau reducerea rolului intermediarilor în afaceri ( e- licitaţii, emarketing, e-negocieri, e-contracte, inclusiv directe între producători şi cumpărători, etc.). Astfel particularităţile privind (1) necesitatea restabilirii şi dezvoltării relaţiilor de realizare a produselor industriale şi agricole întrerupte odată cu desfiinţarea Uniunii Sovietice, (2) necesitatea diminuării corupţiei, (3) braţele de muncă ieftine, (4) aria mică, (5) starea economică gravă impun importanţa deosebită a e-comerţului şi a e-afacerilor în general pentru Republica Moldova. Alternative edificării societăţii informaţionale nu există. Iar prioritare, în avangarda edificării e-societăţii în Republica Moldova trebuie să fie e-afacerile. Aceasta va asigura treptat creşterea economică şi respectiv suportul financiar pentru avansarea şi a altor domenii. Intr-o lume fără hotare geografice semnificative economic, se vor modifica şi regulile de efectuare a afacerilor. Companiile vor avea acces la cele mai bune resurse: braţe de muncă talentate, tehnologii avansate, pieţe largi de desfacere, bunuri şi servicii mai ieftine şi bune. Totodată vor fi foarte înalte competiţia şi, respectiv, riscurile în afaceri. În final va avea de câştigat populaţia, care va avea posibilitatea să procure produsele şi serviciile anume necesare de calitate adecvată, ieftine şi în termeni reduşi.

Page 18: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

7. Afaceri electronice (e-business)

Afacerile electronice sunt un domeniu relativ nou şi majoritatea noţiunilor aferente încă nu sunt universal acceptate. În lucrare se descrie sensul şi propun modificări privind denumirile şi definiţiile unor noţiuni din domeniu.

7.1. Generalităţi. În domeniul afacerilor electronice se folosesc asemenea noţiuni ca: economie electronică, infrastructură electronică, afaceri electronice, comerţ electronic, semnătură electronică ş. a. Din acestea în cele ce urmează se vor discuta, în ce priveşte definiţiile, doar cele de „afaceri electronice”, „comerţ electronic” şi „economie electronică”. R.Clarke [1] consideră electronice orice afaceri efectuate cu ajutorul mijloacelor electronice. În acest sens la afaceri electronice se referă asemenea activităţi ca: comerţul electronic, instruirea la distanţă, bibliotecile virtuale, muzeele virtuale, excursiile virtuale ş.a.Afacere electronică, conform Census Bureau a SUA [3], este orice proces efectuat de o organizaţie de afaceri prin reţele mediate de calculator. Organizaţie de afaceri se consideră orice unitate economică (forprofit, guvernamentală sau nonprofit). Procesele acestora includ procesele de afaceriorientate spre fabricaţie (comandă, procurare, stocare, procesare a plăţilor şi alte interacţiuni electronice cu furnizorii, gestionare a fabricaţiei), consumatori (marketing, vânzări electronice, procesare a comenzilor şi a plăţilor consumatorilor, de gestiune în domeniu) şi gestionare (serviciile automatizate privind salariaţii, instruirea etc.).

În [3], reţea mediată de calculator se numeşte ansamblul dispozitivelor interconectate electronic care comunică interactiv prin intermediul unei reţele de canale. Pot fi interconectate diverse dispozitive electronice, inclusiv: calculatoare; telefoane mobile cu facilităţi de acces la Interne, asistenţi numerici personali, web TV. De menţionat că în lucrarea [3] nu se prevede, totuşi, posibilitatea folosirii în calitate de dispozitive de acces a dispozitivelor neelectronice, cum ar fi aparatele de telefon ordinare ş.a. Dar în sistemele cu recunoaştere a vocii ca dispozitive de intrare/ieşire a informaţiei pot fi folosite şi telefoane ordinare. Mai mult ca atât, telefoanele ordinare se folosesc, de exemplu, pentru procurări electronice prin sisteme telefonice interactive (sistemul 1-900 în SUA ş.a.).Termenul „reţea mediată de calculator” este, de asemenea, nu prea reuşit, deoarece specificul activităţii constă, totuşi, în operarea automată cu informaţia. Este oportună folosirea în acest scop a termenului „reţea informatică” propus în [4]. Reţea informatică se numeşte ansamblul de staţii interconectate prin intermediul unei reţele de transfer a informaţiei destinat deservirii automate a cererilor utilizatorilor privind operarea cu informaţia. Aceasta cuprinde, pe lângă facilităţile de operare automată cu informaţia (colectare, stocare, păstrare, regăsire, procesare, transfer şi redare a informaţiei – operaţii realizate de diverse dispozitive, inclusiv calculatoare), şi baza informaţională (de date, de cunoştinţe), aplicaţiile şi serviciile implementate pentru deservirea cererilor utilizatorilor reţelei. Staţiile servesc pentru accesul la servicii şi/sau prestarea serviciilor de deservire automată a cererilor utilizatorilor privind operarea cu informaţia. Ca staţii pot fi folosite orice dispozitive de acces la resurse/redare rezultate/deservire a cererilor utilizatorilor reţelei, inclusiv: calculatoare, diverse unităţi de intrare/ieşire a datelor etc. În cadrul staţiilor sunt implementate bazele de date şi de cunoştinţe, aplicaţiile şi serviciile oferite utilizatorilor reţelei.

Astfel, afaceri electronice sunt afacerile mediate de reţele informatice.De obicei comerţ electronic se consideră totalitatea tranzacţiilor de vânzareprocurare a produselor şi serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice. În ghidul [2] prin comerţ electronic se subînţelege „distribuirea, marketingul, vânzarea şi livrarea bunurilor şi serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice”; nu se precizează însă, dacă se cere ca toate operaţiile necesare să se

Page 19: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

efectueze prin intermediul mijloacelor electronice sau se admite efectuarea doar a unora din acestea. Conform [3], ţine de comerţul electronic orice tranzacţie efectuată prin reţele mediate de calculator ce implică transferul proprietăţii sau a drepturilor de folosire a bunurilor sau serviciilor. Tranzacţiile au loc în cadrul anumitor procese de afaceri electronice (de ex., procese de vânzare) şi sunt încheiate când se atinge un acord între cumpărător şi vânzător privind transferul proprietăţii sau a drepturilor de folosire a bunurilor sau serviciilor. Această definiţie, pe lângă indicarea specificului comerţului electronic (tranzacţii de comerţ efectuate prin reţele mediate de calculator), conţine şi definiţia comerţului în general (tranzacţii ce implică transferul proprietăţii sau a drepturilor de folosire a bunurilor sau serviciilor), ceea ce nu este oportun. Comerţul electronic face parte din comerţ în general şi este suficient de definit doar specificul lui.

Totodată aria activităţilor de afaceri o cuprinde şi pe cea de comerţ, inclusiv cel electronic, dar specificul şi ponderea comerţului electronic a adus la evidenţierea aparte din afacerile electronice a tranzacţiilor de comerţ electronic (la fel ca evidenţierea comerţului ca domeniu de afaceri). Din aceste considerente definiţia noţiunii de comerţ electronic ar trebui să fie similară celei de afaceri electronice. De aceea, comerţ electronic este comerţul mediat de reţele informatice. Ca exemple de tranzacţii de comerţ electronic pot servi:- procurarea individuală a unei cărţi prin intermediul Internet;- un funcţionar public rezervează o odaie în hotel prin intermediul Internet;- un om de afaceri comandă un calculator la telefon (de exemplu, 1-900 în SUA), folosind doar sistemul interactiv al vânzătorului (fără asistenţa vreunui operator);- o persoană particulară ridică bani de la un bancomat.

Folosirea largă a mijloacelor informatice a cauzat modificări majore în economie şi societate în general, ceea ce a dus la afirmarea treptată a unei noi economii – a economiei electronice şi a societăţii informaţionale (informatice). Conform [3], economia electronică este constituită din comerţul electronic şi industriile de fabricaţie şi de utilizare a tehnologiilor informaţionale (TI).

Industria de fabricaţie a TI cuprinde industriile de echipamente de calcul, produse program/servicii, echipamente de comunicaţie şi de servicii de comunicaţie. Alte industrii se consideră industrii de utilizare a TI, dacă acestea folosesc pe larg mijloacele informatice, fiind apreciate după valorile a doi indicatori: ponderea TI în volumul total de capital sau volumul de investiţii în TI ce revine unui lucrător. O asemenea abordare nu este prea reuşită. Se poate întâmpla ca ponderea TI în volumul total de capital să fie relativ joasă, iar procesele economice principale să fie complet informatizate. Evident într-un asemenea caz avem de a face cu o economie electronică. De aceea economie electronică este economia în care predomină procesele economice mediate de reţele informatice. Nu vom insista şi asupra altor definiţii. Asupra lor se poate uşor, de regulă, extinde abordarea descrisă mai sus.

Folosirea cuvântului „electronic” în îmbinările de cuvinte pentru denumirile noţiunilor amintite în p. 1 („afaceri electronice”, „economie electronică” etc.), ca şi în multe altele despre care nu s-a vorbit, provine de la utilizarea calculatoarelor şi a altor dispozitive electronice în activităţile respective. Însă această folosire nu e prea reuşită. Mai înainte, o perioadă destul de mare de timp, pentru procesarea datelor au fost folosite şi maşini de calculat mecanice sau dispozitive electromecanice.

Astăzi o bună parte din mijloacele informatice în funcţiune au o altă natură, de exemplu, optică (cabluri de comunicaţie, dispozitive de memorie şi de calcul etc.). Sunt anunţate rezultate de sinteză a unor sisteme de calcul biologice. Se efectuează cercetări privind crearea calculatoarelor cuantice cu performanţe ce ar depăşi cu două-trei ordine ceea ce este realizat în prezent. Probabil că în societatea informaţională a viitorului se vor folosi în paralel, în funcţie de aplicaţie,

Page 20: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

dispozitive informatice bazate pe principii fizice de funcţionare diferite (electronice, optice, cuantice etc.). Pe de altă parte comună pentru toate aceste cazuri este operarea eficientă cu informaţiile. Anume informaţiile, devenite resursă strategică (informatică), şi mijloacele informatice folosite pentru operarea cu acestea stau la baza transformărilor radicale în societatea modernă. De aici şi recunoaşterea largă a unor asemenea noţiuni ca: informatizarea societăţii, a întreprinderii, a unei subdiviziuni sau activităţi aparte; societate informaţională (informatică); mijloace şi tehnologii informatice (informaţionale); sistem informaţional; sistem informatic; produs informatic ş. a. Evident nu contează ce mijloace se folosesc pentru operarea cu informaţiile. Este însă important că cu informaţiile se operează eficient şi în acest scop se folosesc mijloace speciale – mijloace informatice (electronice, optice etc.). Din acest punct de vedere, în îmbinările de cuvinte respective, ar fi mai reuşită folosirea cuvântului „informatic” şi nu „electronic”. Cuvântul informatic, în sensul în discuţie, este mult mai aproape de domeniu, mai sugestiv, decât cuvântul „electronic”. Cu atât mai mult că cuvântul „electronic” nu se asociază direct cu operarea automată cu informaţia; el are atribuţie şi către domenii departe de cele ale informaticii (energetică etc.), pe când cuvântul „informatic” a fost propus anume pentru specificarea domeniului în cauză. Prescurtat cuvântul „informatic” poate fi notat „i”. Există mai multe variante de indicare a prescurtării „i”. Unele exemple pentru denumirea „afaceri informatice” (afaceri electronice) sunt: 1) i-afaceri; 2) afaceri-i şi 3) iafaceri. În cazul al treilea avem un cuvânt nou - „iafaceri”, litera „i” fiind folosită ca prefix. În primele două cazuri e vorba de reprezentarea în formă redusă a unei îmbinări din două cuvinte. Din aceste două variante, mai reuşită pare a fi prima. În cazul al doilea se complică reprezentarea terminaţiilor la declinarea cuvintelor în cauză. Se poate compara: a) i-afaceri, i-afacerilor şi b) afaceri-i, afacerilor-i.

Dacă de acceptat varianta 1, atunci avem asemenea denumiri ca: i-poştă (poştă informatică), i-afaceri (afaceri informatice), i-comerţ (comerţ informatic), i-marketing (marketing informatic), i-guvern (guvern informatic), i-licitaţie (licitaţie informatică), i-magazin (magazin informatic), i-economie (economie informatică), i-infrastructură (infrastructură informatică), i-reţea (reţea informatică), i-sistem (sistem informatic), i-produs (produs informatic), imijloace (mijloace informatice), i-post (post informatic) etc. Am putea unifica folosirea abrevierii în cauză şi pentru noţiunile: societate informaţională sau informatică. Evident, predominarea activităţilor informaţionale în societate a devenit posibilă doar cu dezvoltarea puternică a informaticii. Adică o societate poate fi numită informaţională doar la atingerea unui grad înalt de informatizare, de folosire a mijloacelor informatice. Deci o societate informaţională este în mod cert şi una informatică. De aceea în majoritatea cazurilor aceşti doi termeni se folosesc ca sinonime şi atunci pentru ambii este oportun de folosit forma redusă „i-societate”; când este necesară evidenţierea aparte a acestora se va folosi forma desfăşurată.

Diferit de cazul precedent este perechea de termeni: sistem informaţional, sistem informatic: orice sistem informatic este unul informaţional, dar nu şi invers. Din aceste considerente este oportun de folosit forma i-sistem pentru termenul „sistem informatic”. Un caz similar este şi perechea „tehnologie informaţională” – „tehnologie informatică” (i-tehnologie). În acelaşi mod modalitatea descrisă de specificare a denumirilor poate fi extinsă şi pentru alţi termeni similari din domeniu.Ar fi interesantă propunerea următoarelor definiţii în domeniu:- economie informatică (i-economie) este economia în care predomină procesele economice mediate de reţele informatice;- afaceri informatice (i-afaceri) sunt afacerile mediate de reţele informatice;- comerţ informatic (i-comerţ) este comerţul mediat de reţele informatice.

1. http://www.anu.edu.au/people/Roger.Clarke/EC.2. S. McCue et all. Secrets of electronic commerce: A guide for small andmedium sized exporters – Geneva: ITC, 2000.3. B.M.Fraumeni, M.E.Manser, T.L.Mesenburg. Governement Statistics: ECommerce

Page 21: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

and the Electronic Economy (http://www.census.gov).4. I.Bolun. Internet şi reformele în Republica Moldova //Utilizare reţeleinformatice. Chişinău: Editura ASEM, 1997. – pp.7-18.

7.2. Externalizarea în e-afaceri

Externalizarea nu este un concept nouExternalizarea TI este o componenta a unui trend generalizat in economie. Externalizarea partiala este aproape universala . Externalizarea totala este o abordare a problemelor de management a sistemelor informatice. Un procedeu foarte popular in SUA si Marea Britanie. Rezultatele sunt cele mai bune in situatii stabile tehnologice si de afaceri. In cele mai multe cazuri este dificil de a specifica clar cerintele. O buna planificare este esentiala pentru o reusita. Parteneriate strategice nu sunt intotdeauna cele mai bune solutii (dependenta) Nivelul de acordare a serviciilor este foarte important. Daca nu reuseste, este un exercitiu foarte costisitor. Pentru ambele parti. Daca insa reuseste, efectele sale sunt exponentiale.

Motive: Nu suntem o firma de Sisteme Informatice;De ce sa ne chinuim cu o tehnologie care nu este apropiata de activitatea noastra de

baza ? Abordarea problemelor TI distrage atentia managementului de la activitatea principala;Este imposibil sa fim la fel de experti ca si specialistii in domeniu;Eliminam o serie de probleme cu care nu ne simtim familiari;Rezolvam problemele de capacitate si up-gradare;Acces facil la retele, tehnologii noi;Nu putem angaja personal, deci nu avem alternativa;Folosim eficient resurce valoroase;Platim atit cit este nevoie;Scalabilitate cit este necesara.

Tipuri de contracte de externalizare in domeniul Sistemelor Informatice:

Sub-contractori:Motivatia: necesar de personal; managementul schemei de personal; necesitati de scurta durata.Surse: indivizi; agentii de rectutare; agentii head-hunt; case de soft; firme de consultanta

Externalizare selectiva : Proiecte Motivatie: lipsa resurce; lipsa competente; evitarea riscului; transfer cunostinte; Projecte: Contract cu termeni fix; Manopera si timp (T&M);Exemple: dezvoltări specifice cerintelor clientului;implementarea unor pachete standard; ridicarea standardului retelelor (up-grade).

Externalizare selectiva : ServiciiMotivatie: cunostinte;gradul de necesitate;scalabilitatea.Natura contractelor;Nivelul de service prestat;Exemple: întretinere echipamente;help desk;centru de date.

Page 22: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Domenii pretabile pentru Externalizare de Servicii: Intretinere echipamente Retea arie larga (WAN) Administrare WANStat plati salarii Extra/intranet Operatiuni calculatoareDactilogarfiere Training Administrare sistemeAdministrare baze date Securitate Administrare Retea LocalaAdministrare sisteme istorice Dezvoltare sisteme ProgramareAnaliza Design Administrare WEBDomiciliere WEB Controlul Calitatii Audit de sistemManagement SI Planificare strategica EvaluariAchizitii/aprovizionare Help desk Centru TIInstalare Recuparere din dezastre Management fond.fixeCentre de date Depozite de date Recrutare

Furnizori de Servicii de Aplicatie (APS):O activitate cu crestere impresionanta.Motivatie : rapiditatea schimbarii cunostiintelor ( non-core)Concept: închiriere echipamente; inchiriere software;Avantaje: simplificare; flexibilitate; siguranta in exploatare (fiabilitate, disponibilitate).Dezavantaje: cost; securitate (confidentialitate, dependenta de furnizor).

Externalizare Totala:Intreaga operatiune de operare sisteme informatice este predata unui tertBeneficiarul isi mentine doar un mic grup de managementTransfer de: mijloace fixe; licente; personal;Principalele probleme de retinut: angajarea; baza de calcul; nivelul agreat al serviciilor; arbitraj; confidentialitate ( ziduri chinezeşti ) Confidentiality/Chinese walls; durata; terminare contract.

Exemple de contracte de externalizare si efectele lor in plan economic:

WH SMITHValoare de contrat : 50 milioane lire sterline.Obiectiv:infrastructura “mission critical” si suport operational 24 ore/zi: calculatoare mainframe sediul central; 1200 PC-uri si Notebook-uri; 22 server-e de retea ;toate echipamentele POS.Beneficii: concentrarea pe activitatile de baza (retail); standardizarea sistemelor de birou; reducerea timpilor morti in sistem; cresterea service-ului fata de clienti WH Smith; previzionarea unor budgete mult mai precise; reducerea costurilor de scolarizare; acces rapid la cunostinte tehnice; introducerea de tehnologii de ultima ora.

DEPARTMENT OF HEALTHObiectivul : realizarea unui management al cunoasterii coerent Solutia: crearea unui cadru pentru o strategie de sus in jos care sa asigure ca managemntul cunoasterii si strategia organisationala sunt aliniate.Beneficii: maximizarea ROI; demonstrarea capacitatii departamentului de a distribui cunoasterea; imbunatatirea comunicarii si a cunoasterii prin renuntarea la solozuri informationale; accelerarea livrarii serviciilor catre populatie ; asistenta in restructurarea NHS (echivalent CNAS).Implementarea: stabilirea unor stimuli de management al cunoasterii; crearea unei strategii al mangementului cunoasterii; gestionarea unui program de implementare; maparea beneficiilor folosind sisteme de masura.

Page 23: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Department of Trade & IndustryObiectivul : modernizarea unui sistem informatic cu 4500 de utilizatori in conditiile unui buget de austeritate.Solutia: realizarea unui set integrat de servicii care uprinde :

• Helpdesk• suport software si echipamente, aplicatii, inventar, analisa infrastructurii,

managementul de corporatie si de proiectBeneficii: productivitate crescuta; concentrareea pe activitatea de baza; calitate crescuta a serviciilor oferite catre client; obtinerea unei tehnologii de ultim nivelImplementarea: preluarea intregii infrastructuri; preluarea intregii activitati de operare si intretinere; derularea unor programe complexe statistice.

London UndergroundObiectivul : Realizarea unui program de Alocare a Sarcinilor de Serviciu in 24 de depouri si pe 12 trasee ale metroului londonez.Solutia: realizarea unui sistem integrat de:

• management aplicativ• alocare sarcini• verificarea si certificarea lor

Beneficii: reducerea activitatii de planificare; reducerea costurilor; reducerea la jumatate a timpilor necesari de pina acumaImplementarea: schema pilot in 3 faze; extinderea in teritoriu.

Altele ….Bolton MetroEssex WaterRoyal MailCamelot - the British LotteryWest Lindsey District Council, etc.

7.3. E-creditul

E-commerce obligă firmele de consultanţă să îşi reorienteze sistemul informatic din interiorul către exteriorul unităţii de analiză. Pentru că afectează direct întregul proces al afacerii, comerţul electronic poate fi considerat o resursă critică a afacerii. Se consideră că Internetul poate rezolva probleme de “transparenţă”, realizând ceva ce nu a existat niciodată în afara cărţilor de teorie economică, şi anume o piaţă perfectă. Într-o definiţie mai generală, e-commerce reprezintă o transformare revoluţionară a tehnicii de derulare a afacerilor, prin utilizarea comunicării mediate de reţea. Piaţa virtuală de credit reuneşte mai mulţi ofertanţi de împrumuturi (unităţi bancare) şi doritorii de sume de bani (clienţii), nu numai în vederea schimbului de produse şi servicii cu caracter bancar, ci şi pentru partajarea unei întregi game de servicii; relaţiile stabilite în cadrul acestei pieţe sunt reglementate pe cale contractuală, determinând legături între parteneri mai îndelungate. Caracteristic pentru piaţa electronică este că permite schimbul de informaţii şi documente electronice între parteneri (clienţi şi unităţile de credit) folosind sistemele extranet ale companiilor şi accesul din Internet prin intermediul parolelor de acces prin selectarea produselor şi serviciilor bancare.

Page 24: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Posibilităţi de dezvoltare: e-credit. Se vorbeşte foarte mult astăzi despre "Banca Electronică", Home Banking, Electronic Banking şi mulţi alţi astfel de termeni răsunători. Pentru ca sistemul e-credit să fie eficient, el trebuie să ofere un grad ridicat de adaptabilitate la condiţiile concrete de utilizare. Sistemul va permite clienţilor introducerea venituri nete realizate după autentificarea în sistem cu ajutorul uni nume de utilizator şi a unei parole de acces. Clientul va transmite către bancădosarul de credit on-line. După prelucrare, la următoarea conectare între client şi bancă sunt transmise înapoi clientului confirmările operaţiilor făcute, apoi acesta va fi programat la o dată ulterioară pentru a se prezenta la instituţia bancară în vederea ridicării resurselor financiare necesare.

Sistemul e-credit va fi o aplicaţie client/server, având două mari componente: componenta client - instalată pe calculatorul clientului; componenta server - programul pe serverul e-credit al băncii centrale care conduce întregul sistem. În cadrul sistemului e-credit vor exista trei canale de circulaţie a informaţiei: între instituţiile de credit şi serverul e-credit a sistemului informatic bancar; între clienţii e-credit şi serverul ecredit; între clienţi şi instituţiile bancare. Produsul e-credit va consta dintr-o structură de securitate şi comunicaţii peste care pot fi dezvoltate module funcţionale . În desfăşurarea unui scenariu tipic zilnic vor exista următoarele momente:-pregătirea noilor oferte de creditare;-întroducerea noului produs bancar;-aprobarea dosarului în format electronic de către instituţia bancară autorizată;-conectarea şi trimiterea documentelor către/dinspre banca la intervale de timp prestabilite de către bancă;-verificarea de către client a dosarului aprobat se va face pe staţia locală, clientul poate crea listingul dosarului complet.

Probleme de securitate a sistemului. Sistemul de securitate e-credit se va baza pe o arhitectură, dispunând de facilităţi de criptare, certificare şi autentificare electronică, utilizând algoritmi de criptare bazaţi pe chei publice si chei private. Fiecărui utilizator al sistemului informatic îi va aloca un identificator unic de client. La lansarea sistemului utilizatorii vor trebui să specifice o parolă de acces, după care, la fiecare operaţie efectuată, utilizatorul se va identifica prin nume şi parolă, acestea servind şi la stabilirea tipurilor de drepturi specifice modulului funcţional. E-credit a fost creat pentru uşurarea procesului de raportare dintr-o firmă de consultanţă economico-financiară din domeniul bancar. Sistemul informatic poate fi utilizat de orice bancă ce trimite rapoarte la Banca Centrală, de orice filială ce raportează informaţii sediului central, sau de o organizaţie de orice fel care îşi generează rapoarte interne pentru a controla mai bine activităţile comerciale şi financiare. Un avantaj enorm adus de produsul e-credit îl constituie dezvoltarea pieţei de credit la nivelul ofertantului de produse bancare şi al clientului care caută noi resurse financiare necesare fiecăruia la diferite momente de timp. După înlăturarea exceselor, a exagerărilor, a abordărilor pripite sau insuficient fundamentate, rămân rezultatele valoroase, ca model pentru noi implementări ale acestei noi tehnologii de realizare a afacerilor bancare, care îmbină comerţul cu tehnologia informatică şi de comunicaţii.

Page 25: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

7.4. E-achiziţii

Operaţiunile de achiziţionare detaliate, care pot fi înlocuite prin mijloace electronice, dupăcum urmează:Operaţiuni de achiziţionare

Aplicaţii electronice

Avantaje Dezavantaje Exemple

Analiza pieţelor;solicitări de cotaţii de preţ

Adrese Web specifice sectorului…

Acces rapid, liber şi uşor

Nu sunt detalii asuăra produselor specifice

www.marketag.com(sectorul agricol)

Indentificare şi evaluarea furnizorilor

Directoare generale şi ale industriei

Permite accesul la diverşi furnizori

Nu sunt specifice produselor.Căutări prelungite.Acces restricţionat sau contra cost

www.yellowpages.compentru a identifica/ accesa firme dinîntreaga lume

Operaţiuni legate de procesarea comenzilor

Catacloage Internet sau sisteme pentru vânzare

Informaţii specifice gratuite despre produse şi preţuri

Dificultatea de a compara diverşi furnizori

www.avakasade.comvinde online produse din Sri Lanka

Căutarea furnizorilor

Pieţe electronice Compararea uşoară între furnizori

Dificultatea de a monitoriza performanţele achiziţiilor

www.africaonline.co.tzoferă detalii despre firmele online dinTanzania

Identificarea surselor şi achiziţionarea articolelor de la anumiţi furnizori şi la preţuri stabilite

Cataloage Intranet sau sisteme pentru cumpărare

Simplu, rapid, automatizare posibilă, permite monitorizarea performanţelor

Implementare şi întreţinere scumpă (100.000-200.000$) solicitantă pentru furnizori

www.ariba.com şiwww.commerceone.comsunt vânzători de cataloage

Identificarea surselor şi operaţiiilegate de procesarea comenzilor

Comunităţi de comercializare on-line sau portaluri, licitaţii pentru vânzare

Preţuri avantajoase.Nu sunt necesare sisteme specifice, consolidează relaţiile comerciale

Neobişnuită. Selecţie subiectivă a furnizorilor.Dificultăţi în monitorizarea performanţelor achiziţiilor

www.chemdex.compentru industriachimică, www.ironmall.com licitaţiipentru articole de construcţii

Pregătirea procesului de negociere

Solicitări electronice de oferte (reguest for proposal -RFP) sau licitaţii de cumpărare

Competiţia duce la reducerea preţurilor

Implică pregătire, sistem proprietar, investiţii şi costuri iniţiale

www.freemarkets.com este unfurnizor prin Internet de licitaţii de-lafirmă-la-firmă

Derularea contractului de furnizare

Reţelele electronice sau Extranet (combinat cu ERP)

ERP bazat pe Web (combinat cu Extranet)

Un singur standard, care poate absorbi mai multe aplicaţii, cum ar fi EDI, uşor de utlizat

Proces bun de integrare.Gestiune eficientă a lanţului de aprovizionare

Calitatea de membru este restricţionată deseori la marile firme, costuri ridicate de conectare, include taxe pentru servicii.Investiţii iniţiale importante, furnizorii sunt obligaţi să implementeze un sistem care încă de se dezvoltă

www.cisco.com, Cisco gestionează un extranet foarte mare de furnizori

www.mysa.com este prima încercarecătre Web-ul ERP

Managementul stocurilor

Web-EDI (printr-un Extranet)

Eficinţă pentru mari cantităţi de date, poate folosi EDI existent în Extranet, nu necesită întreţinere, sprijină fluxul procesării

Web-EDI necesită investiţie mare iniţială, nu e prea utilă pentru micii achizitori sau pentru cei ocazionali; costuri pentru comunicare

www.widwsoft.com.brfirmă careoferă soluţii Web-Edi în Braziliawww.truecommerce.comspecializată în Web-EDI pentru IMMuri

Managementul Servicii logistice pe Reducerea costurilor Necesită cooperare cu

Page 26: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

logisticii bază Web şi stocurilor, permite monitorizarea aprovizionării

transportatorii.Costuri adiţionale

www.dhl.com/main_ind ex.html

www.bidfreight.com

Măsurarea şi compararea performanţelor

Sondarea electronică a furnizorilor şi banc de teste electronic

Rapid, de încredere şi ieftin.

Furnizorii ar putea ascunde anumite informaţii faţă de cumpărători, datele exacte necesare fiind dificil de obţinut

www.metalsite.com pentru tendinţapreţurilor,www.c3stats.com pentru sondajeelectronice

8. Plăţi electronice

Sisteme electronice de plăţi (SEP) reprezintă o totalitate de obiecte (banca, cumpărătorul, vânzătorul), care conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se efectuează, şi care conţine o mulţime de protocoale care permit cumpărătorului să facă plăţi către vânzător; au structură ierarhică pe nivele (1.nivelul utilizator: cumpărător/vânzător/banca ca emitent de bani electronici, superior, şi 2.nivelul sistem ca purtător de bani electronici sau registru de casă, inferior) derivate din arhitectura sistemelor ISO-OSI (Fig.3.14).

Fig.3.14. Arhitectura unui sistem electronic de plăţi din p.100 teoria mn si

Tipuri de dispozitive folosite în SEP:-portofelul electronic, care este folosit de cumpărător pentru stocarea banilor electronici;-calculatorul de mână (hand-held computer), care reprezintă un calculator de dimensiuni reduse aflat în posesia clientului; conectarea la punctele de acces ale SEP se face printr-o legătură serială în infraroşu;-cartela inteligentă (smartcard), care constă dintr-un cip încorporat într-o cartelă de plastic;-portofelul electronic cu observator, care reprezintă o structură din două calculatoare: calculatorul clientului şi calculatorul băncii, încorporat în cel al clientului pentru prevenirea dubla cheltuire a banilor electronici;-punctul de vânzare (POS), care este folosit de către vânzător pentru stocarea temporară a banilor electronici; are interfeţe seriale prin infraroşi sau wireless (local sau prin GSM/ GPRS sau CDMA), cât şi un cititor de smartcard/card magnetic;-distribuitorul de bani electronici, care cuprinde dispozitivul prin care se încarcă bani electronici în portofelul electonic al cumpărătorilor; moduri de implementare: 1. distribuitor cont-bani, ce permite incrementarea valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul deschis de cumpărător; 2.distribuitor carte credit- bani electronici, care permite incrementarea valorii din portofel pe baza creditării cumpărătorului de către o casă de credit; 3.distribuitor numerar-bani electronici, care permite incrementarea valorii portofelului prin colectarea de la cumpărător a unei sume cash.

Page 27: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Tipuri de tranzacţii într-un SEP (tranzacţii reprezintă schimburile de mesaje sub forma unor protocoale, care se desfăşoară între entităţile care joacă diverse roluri într-un SEP):-tranzacţia deidentificare a utilizatorilor;-tranzacţia de obţinere a unui certificat;-tranzacţia de control al accesului;-tranzacţia de încărcare, care se desfăşoară între bancă şi distribuitor după o autentificare mutuală prealabilă;-tranzacţia de retragere, care se desfăşoară între distribuitor şi cumpărător după autentificarea mutuală prealabilă;-tranzacţia de plată, care poate fi efectuată on-line cu implicare băncii sau off-line, între vânzător şi cumpărător ; -tranzacţia de anulare, care este ultima tranzacţie de plată între cumpărător şi vânzător;-tranzacţie de depunere, care se desfăşoară între vânzător şi colector;-tranzacţia de clearing, care se desfăşoară între colector şi bancă sau între două bănci.

Modalităţi de plată:=cerinţe: nivele ridicate de securitate, viteză, caracter privat şi confidenţial, descentralizare şi internaţionalizare, acceptul unanim de către comercianţi şi oameni de afaceri;

=metode:-prin carduri bancare (Fig.3.15.), când cumpărătorul poate să-şi satisfacă imediat dorinţa de cumpărare de bunuri/servicii; riscul este transferat de la vânzător la instituţia financiară emiţătoare; procesul cuprinde paşii: 1.cumpărătorul prezintă vânzătorului cartea de credit; 2.vânzătorul trimite numărul cărţii de credit şi detaliile tranzacţiei la un sistem de autorizare, unde se autorizează direct tranzacţia sau direcţionează la banca emitentă a cărţii de credit pentru aprobare periodică (de exemplu, zilnic); 3. vânzătorul trimite detaliile tranzacţiilor aprobate către banca sa, informaţiile sunt la asociaţia emiţătorilor de cărţi de credit după ce au fost procesate tranzacţiile pentru care banca respectivă este şi banca colectoare şi emiţătoare de cărţi de credit; la sfîrşitul lunii consumatorul primeşte facturile pe care trebuie să le achite, inclusiv dobânda pentru creditul acordat de banca emiţătoare a cartei de credit;

Fig.3.15. Plata prin card bancar din p.103 teoria mn si

-prin CyberCash (Fig.3.17), cînd se foloseşte un software pentru simularea „portofelului” cu înregistrarea mai multor cărţi de credit, criptarea mesajelor şi memorarea tranzacţiilor; paşii în efectuarea tranzacţiilor: 1.selectarea obiectului cumpărat cu ajutorul Web-navigatorului; 2. trimiterea unei cereri de plată de serverul vânzătorului către „portofelul-software” şi a tipului de cărţi de credit acceptate; 3.deschiderea ferestrei a„portofelului” şi afişarea sumei şi a listei cărţilor de credit disponibile pentru selecţie; 4.trimiterea unui mesaj criptat şi semnat cu numărul cărţii de credit şi detalii privind tranzacţia şi acceptarea plăţii; 5.trimiterea de către serverul vânzătorului a mesajului împreună cu mesajul propriu semnat şi criptat către Gateway, operat de către un agent al băncii colectoare al vânzătorului; mesajele sunt decriptate şi comparate, iar dacă se potrivesc, se trimite o cerere de autorizare convenţională; 6.Gateway-ul reîntoarce un răspuns către vânzător; 7.informaţiile privind tranzacţia şi numărul cartelei de credit sunt criptate cu cheia publică a lui CyberCash; 8.vânzătorul trimite un răspuns „carte de credit” către software-ul „portofel”;

Page 28: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Fig.3.17. Plata prin CyberCash din p.105 teoria mn si

-prin SmartCard (cartela inteligentă), care este un înlocuitor al portofelului obişnuit; prezintă o carte de credit cu mai multe microcircuite de tip „microcontroller” înglobate; o cartelă poate păstra de 10-100 de ori mai multă informaţie decât o cartelă magnetică; este mai sigură; pentru efectuarea de operaţii se folosesc dispozitive de citire/scriere cu sau fără contact; cititorul poate fi sub forma unui portofel ce poate comunica cu alt portofel similar sau banca; poate fi folosit la transferuri multivalutare; cardul memorează direct echivalentul digital al sumelor de bani; la efectuarea actului de cumpărare suma necesară este transferată vânzătorului şi apoi mai departe către o instituţie financiară; poate fi reîncărcabilă sau nu:

-transferul electronic de fonduri, care se efectuează în baza sistemului FSTC (Financial Services Technology Consortium, www.fstc.com) şi foloseşte sisteme criptografice cu chei publice pentru semnătură digitală şi recunoaşterea tuturor cheilor publice şi ale participanţilor şi a certificatelor lor pretutindeni în sistem; cecul electronic este foarte asemănător cecurilor clasice;

-prin e-Cash, care se efectuează prin contul e-Cash Mint între vânzător şi cumpărător cu conturi la aceeaşi bancă; are caracter privat; banii electronici (digicash) reprezintă echivalentul electronic al banilor reali sub diferite forme, de exemplu, cartelele SmartCard, etc.

PRACTICUM

Sarcina 1. de studiat materialul următor.

www.cibpro.roProdusul informatic SICO ERP&CRM

Page 29: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Sarcina 2. De studiat materialele următoare.

Sistemul Informatic Integrat “Managementul Documentelor” cu Sisteme Informatice de statBaza legislativ - normativă

Hotărârea Guvernului nr.632 din 08.06.2004 despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova;

Hotărârea Guvernului nr.255 din 09.03.2005 „Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – "Moldova electronică";

Hotărârea Guvernului nr.  733  din  28.06.2006 “Cu privire la Concepţia guvernării electronice” Hotărârea Guvernului nr.320 din 28.03.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de

aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice ale autorităţilor publice; Hotărârea Guvernului nr.115 din 28.02.1996 pentru aprobarea Instrucţiunilor cu privire la ţinerea

lucrărilor de secretariat în organele administraţiei publice locale ale Republicii Moldova; Hotărârea Guvernului nr.618 din 05.10.1993 pentru aprobarea Regulilor de întocmire a documentelor

organizatorice şi de dispoziţie şi Instrucţiunii-tip cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat în organele administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova;

Obiectivele Creării SIMD Optimizare procese de luare decizii; Intensificare control asupra întregului proces al ciclului de viaţă al documentului; Optimizare a fluxului circuitelor de documente în autorităţile Administraţiei Publice; Asigurare evidenţă electronică a documentelor executorii; Ridicarea nivelului disciplinei executorii; Optimizare procese de creare şi coordonare documente; Trecerea treptată de la documentul pe hârtie la documentul electronic Creare Bibliotecii Electronice a documentelor.

Principii de bază de creare SIMD principiul legitimităţii principiul respectării drepturilor omului principiul primei persoane/centrului unic principiul plenitudinii datelor principiul autenticităţii datelor principiul Non Repudierii principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării Auditul sistemului principiul independenţei de platforme sofware

Perioada de apariţie oportunităţii unui document

Înregistrare, aprobare,publicare

Perioada de acţiune în viaţa social-economică

Executare document

Păstrareşi nimiciredocument

Perioada de încetarevalabilitate a documentului

Ciclul de viaţă a documentului

Creareaşi coordonareaDocumentului

Colectarepropuneri

Modificare

Perioada delansare a documentului

5

Page 30: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

MotorManagDoc

Definireaprocesului

Modele de organizare ale serviciului fluxului tehnologic

(Supervizor)

MotorManagDoc

Date de control al fluxuluitehnologic

Lista de lucru

A – Model Centralizat

Date de control al fluxuluitehnologic

Lista de lucru Lista de lucru

B – Model Distribuit

Invocat

Aplicaţii Localesau îndepărtate

MotorManagDoc

MotorManagDoc

6

Exemplu a Business ProcesuluiExemplu a Business Procesului

Ministru…

Director,

Vice Ministru 1…

Vice Director 1,

Şef secţie 1

Nivel 1(Ex:Organizaţia)

Nivel n(Ex:Secţii)

Nivel 2(Ex:Direcţii)

Şef secţie n

Vice Ministru nVice Director n,

Personalul propriu zis

77

Amplasarea personalului în sistem Direcţia 1 (Ex: Lesaicu I.)

Secţia 1 (Ex: Spicu E.) Serviciu 1 (Ex: Dobrici V.)

Lucrător 1 ( Ex: Manga P.) Lucrător 2 (Ex: Florea V.)

Serviciu 2 (Ex: Bucata M.) Lucrător 1 (Ex: Vornic S.)…

Secţia 2 (Ex: Poiana M.) Serviciu 1 (Ex: Turtorica A.) Serviciu 2 (Ex: Vlas C.)…

Direcţia 2 (Balan I)…

CirculaCirculaţţia documentelor ia documentelor Documente de intrare/interne

TitleDouble-click to type notes. Subselect "Title"to edit the title.

Fişe identificatoare a documentelor de intrare/interne

Baza de date

Title

Double-click to type notes. Subselect "Title"to edit the title.

Lista documentelorspre executare Executantul

Executarea Documentelor

TitleDouble-click to type notes. Subselect "Title"to edit the title.

Title

Double-click to type notes. Subselect "Title"to edit the title.

Lista documentelorexecutate

Generarea Fişelor identificatoare

a documentelor de ieşire

TitleDouble-click to type notes. Subselect "Title"to edit the title.

Expedierea Documente

la corespondenţi

Arhiva Electronică

Stocareadocumenteexecutate

Document

Fax

Telefon

Poştă electronică

…Biblioteca

Electronică

9

Page 31: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

10

11

Avantaje la acest mod de abordare

realizarea structurii funcţionale a Sistemului pe diferite platforme, fără diminuarea capacităţilor funcţionale;

instalarea şi exploatarea Sistemului în configuraţii combinate „server – server” sau „server -client” crearea şi administrarea BD; oferirea, în cazurile instituţiilor cu subdiviziuni teritorial distanţate, posibilităţii creării şi administrării

Bazelor de Date centralizate; posibilităţi de modernizare şi dezvoltare a Sistemului în baza a unor compartimente relativ autonome din

punct de vedere al structurilor funcţionale;

Implementare SIMD Procuratura Generală, inclusiv procuraturile teritoriale şi specializate; Curtea de Conturi a R.Moldova; Ministerul Dezvoltării Informaţionale, inclusiv întreprinderele subordonate; Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale; Curtea Supremă de Justiţie; Agenţia Privatizare pe lîngă Ministerul Economiei; Serviciul Vamal cu subdiviziunile sale teritoriale.

Page 32: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Implementare SIMD Procuratura Generală, inclusiv procuraturile teritoriale şi specializate; Curtea de Conturi a R.Moldova; Ministerul Dezvoltării Informaţionale, inclusiv întreprinderele subordonate; Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale; Curtea Supremă de Justiţie; Agenţia Privatizare pe lîngă Ministerul Economiei; Serviciul Vamal cu subdiviziunile sale teritoriale.

Sarcina 3. De studiat materialele privind politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova şi Regulamentul Comisiei Naţionale pentru Edificare Societăţii Informaţionale în Republica Moldova.

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004

 Politica de edificare

a societăţii informaţionale în Republica Moldova  

Dispoziţii generale În conformitate cu Declaraţia de intenţii, semnată la Ljubljana în anul 2002 de către ţările-membre ale

Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a edifica o societate informaţională, orientată spre interesele cetăţenilor întregii societăţi, bazată pe principiile consfinţite în Statutul ONU, în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Carta edificării societăţii informaţionale globale de la Okinawa 2000.

Edificarea societăţii informaţionale, una din direcţiile strategice ale dezvoltării mondiale, se bazează pe implementarea largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (în continuare - T.I.C.).

Societatea informaţională este o formă nouă, mult mai perfectă, a societăţii contemporane, în care accesul egal la informaţie, în corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicaţii dezvoltată, contribuie la o dezvoltare social-economică durabilă, reducerea gradului de sărăcie, îmbunătăţirea calităţii vieţii, la integrarea informaţională globală. Practica mondială demonstrează impactul pozitiv al utilizării T.I.C. în dezvoltarea societăţii contemporane, extinderea şi diversificarea accesului populaţiei la informaţie şi la serviciile informaţionale publice de o înaltă calitate în domeniile: guvernare, învăţămînt, medicină, angajarea în cîmpul muncii şi altele.

În ultimii ani, dezvoltarea societăţii informaţionale în Moldova se manifestă prin creşterea evidentă a densităţii liniilor telefonice fixe şi mobile, ce asigură accesul la resursele informaţionale, prin acoperirea tuturor unităţilor administrativ-teritoriale cu linii magistrale de fibră optică, conexiuni internaţionale fiabile prin fibră optică şi satelit, prin creşterea numărului prestatorilor de servicii Internet şi numărului de utilizatori ai acestuia, prin majorarea finanţării informatizării de la bugetul de stat şi bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi prin creşterea numărului şi performanţei mijloacelor tehnice. Cu toate acestea, nivelul de beneficiere de către populaţia ţării de avantajele tehnologiilor informaţionale în satisfacerea cerinţelor sale rămîne a fi redus, anume acest criteriu reprezentînd unul dintre principalii indicatori ai dezvoltării unei societăţi informaţionale.

Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova este parte integrantă a politicii statului şi conţine prevederi referitor la obiectivele strategice, suportul statului la dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii, la eficientizarea activităţii guvernării, la asigurarea accesului liber şi diversităţii lingvistice, pregătirii populaţiei către viaţa în societatea informaţională. Documentul serveşte drept bază conceptuală pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Edificare a Societăţii Informaţionale şi Planului de măsuri privind aplicarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie în toate domeniile de activitate umană.

 1. Obiectivele strategice de edificare a societăţi informaţionale

Trecerea la societatea informaţională constituie unul din obiectivele strategice ale Moldovei pentru următorii ani, precum şi una din etapele de tranziţie pentru integrarea ţării în Uniunea Europeană.

Conform principiilor europene, condiţiile principale de edificare a unei societăţi informaţionale sînt următoarele:

dezvoltarea culturii informaţionale, instruirea tuturor cetăţenilor pentru folosirea avantajelor societăţii informaţionale în viaţa şi activitatea lor;

democratizarea utilizării informaţiei în scopul asigurării dreptului cetăţeanului de a avea acces liber la resursele informaţionale şi la mijloacele informaţionale şi de comunicaţie;

implementarea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii în autorităţile administraţiei

Page 33: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

publice, pentru îmbunătăţirea serviciilor prestate la preţuri accesibile; creşterea încrederii cetăţenilor în sistemele informaţionale, prin asigurarea securităţii lor, protecţiei datelor

personale, inviolabilităţii vieţii private; dezvoltarea comerţului electronic care va contribui la crearea unui mediu economic eficient de dezvoltare şi

susţinere a activităţii de întreprinzător, pentru asigurarea integrării economiei Moldovei în economia globală; dezvoltarea unei societăţi stabile şi sigure prin utilizarea T.I.C. în prognozarea calamităţilor naturale şi

avariilor tehnogene, managementul crizelor, în optimizarea protecţiei mediului, asigurarea securităţii statului şi cetăţenilor.

În acest context, obiectivele şi direcţiile strategice ale politicii statului privind edificarea unei societăţi informaţionale sînt:

asigurarea accesului egal la informaţie, servicii şi cunoştinţe tuturor cetăţenilor, luînd în considerare necesităţile cetăţenilor;

consolidarea societăţii şi extinderea practicilor democratice în baza aplicării tehnologiei guvernării electronice;

asigurarea creşterii economice şi reducerea sărăciei prin trecerea la o economie stabilă de tip nou, bazată pe aplicarea T.I.C.;

integrarea în spaţiul informaţional regional şi internaţional prin diminuarea decalajului digital între Moldova şi comunitatea internaţională;

îndeplinirea obligaţiunilor Moldovei faţă de Uniunea Europeană în domeniul dezvoltării T.I.C.  

2. Suportul statului privind edificarea societăţii informaţionale Edificarea societăţii informaţionale se bazează pe susţinerea din partea statului a proceselor de creare a

economiei competitive, dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi stimularea economică prin următoarele acţiuni: susţinerea producătorilor autohtoni în domeniul tehnologiilor informaţionale; susţinerea prin finanţarea de la bugetul de stat a creării sistemelor informaţionale de importanţă statală,

crearea punctelor de acces comun; crearea premiselor determinării unor tarife economic favorabile accesului larg la informaţie şi serviciile

T.I.C.; oferirea facilităţilor fiscale agenţilor economici care activează în domeniul T.I.C., în particular celor care

elaborează produse program (software) şi agenţilor care oferă servicii de acces la Internet populaţiei; crearea condiţiilor pentru atragerea investiţiilor, în primul rînd în sectorul privat, pentru concurenţa loială pe

piaţa serviciilor informaţionale şi de comunicaţii; simplificarea procedurilor de certificare şi de eliberare a licenţelor; stimularea implementării inovaţiilor tehnologice în domeniul dezvoltării societăţii informaţionale; susţinerea utilizării produselor program (software) licenţiate în procesul de elaborare a sistemelor

informaţionale; asigurarea respectării normelor şi drepturilor constituţionale (libertatea cuvîntului, dreptul la informaţie,

confidenţialitate, protecţia datelor personale şi a proprietăţii intelectuale).  

3. Infrastructura informaţională şi de comunicaţii: dezvoltare şi stabilitate, preţuri accesibile Un element obligatoriu privind edificarea societăţii informaţionale îl constituie crearea infrastructurii

informaţionale şi de comunicaţii, factor-cheie în dezvoltarea economiei naţionale. Infrastructura informaţională şi de comunicaţii include resursele informaţionale naţionale, liniile de

comunicaţii, reţelele şi canalele de transport date, mijloacele de comutaţie şi de dirijare a fluxurilor informaţionale, computerele (hardware) şi produsele program (software).

Politica de stat în domeniul dezvoltării infrastructurii T.I.C. este orientată spre asigurarea populaţiei, organizaţiilor guvernamentale, private şi nonguvernamentale şi tuturor agenţilor economici cu un larg spectru de servicii informaţionale şi de comunicaţii de înaltă calitate, ţinîndu-se cont de principiile serviciului universal.

 4. Resurse informaţionale: dezvoltare, asigurarea accesului liber şi diversităţii lingvistice

Resursele informaţionale naţionale includ diversitatea resurselor informaţionale din economie, informaţia statistică, juridică, socială, administrativă, tehnico-ştiinţifică, care se conţin în biblioteci, în fonduri de arhivă şi muzee, precum şi altă informaţie.

Politica de stat este orientată spre susţinerea dezvoltării resurselor informaţionale naţionale şi asigurarea accesului liber la resursele informaţionale, prin crearea unui cadru normativ corespunzător, precum şi spre susţinerea organizaţiilor şi întreprinderilor generatoare de informaţie şi cunoştinţe (instituţiile de învăţămînt şi ştiinţifice, organizaţiile obşteşti, autorităţile administraţiei publice, agenţii economici, persoane).

Autorităţile administraţiei publice sînt responsabile de formarea, utilizarea şi dezvoltarea resurselor informaţionale de stat şi departamentale şi asigură accesul la această informaţie.

Politica de stat susţine dezvoltarea şi a altor resurse informaţionale, care, la rîndul lor, contribuie la protejarea patrimoniului naţional, a diversităţii lingvistice, a obiceiurilor şi particularităţilor culturale caracteristice populaţiei băştinaşe, precum şi la crearea segmentului naţional în reţeaua Internet.

 

Page 34: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

5. Dezvoltarea potenţialului uman: pregătirea populaţiei către viaţa în societatea informaţională Implementarea universală a T.I.C. în procesul edificării societăţii informaţionale impune necesitatea

pregătirii şi instruirii populaţiei de a cunoaşte calculatorul şi abilităţile de utilizare a tehnicii de calcul pentru satisfacerea necesităţilor sociale şi profesionale (comunicarea, beneficierea de serviciile publice, scrutinul, participarea la dezbateri ş.a.).

În acest domeniu politica statului este orientată spre crearea condiţiilor de păstrare şi dezvoltare a potenţialului uman al ţării prin intermediul:

elaborării programului de pregătire a populaţiei (diverse categorii ale cetăţenilor, în primul rînd, profesorii, funcţionarii publici, şomerii) şi de instruire a capacităţilor de cunoaştere a calculatorului (inclusiv desfăşurarea cursurilor de instruire, pregătirea profesorilor, problemele certificării);

dezvoltării reţelei centrelor educaţionale de pregătire a populaţiei şi de acces la informaţie şi cunoştinţe; utilizării mass-media în opera de convingere a populaţiei, în necesitatea şi avantajele utilizării T.I.C. în

activitatea cotidiană.  

6. Implementarea T.I.C. în învăţămînt, învăţămîntul la distanţă Una din cele mai eficiente modalităţi de ridicare a calităţii serviciilor educaţionale şi de realizare a

principiilor "învăţămîntul pentru toţi" şi "instruirea pe parcursul întregii vieţi", este implementarea universală a T.I.C. în procesul educaţional.

Politica de stat în acest domeniu este orientată spre: susţinerea informatizării instituţiilor de învăţămînt şi asigurarea accesului lor la reţeaua globală Internet; implementarea T.I.C. în procesul educaţional, asigurarea unui schimb permanent de informaţie în domeniul

inovaţiilor educaţionale pentru dezvoltarea şi răspîndirea tehnologiilor moderne; dezvoltarea sistemului învăţămîntului la distanţă ca o nouă formă de pregătire şi perfecţionare a specialiştilor; dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul învăţămîntului la distanţă şi implementării T.I.C. în

învăţămînt.  

7. Creşterea potenţialului tehnico-ştiinţific şi producerii în domeniul T.I.C. Statul susţine cercetările ştiinţifice bazate pe tehnologiile moderne specifice societăţii informaţionale,

încurajează inovaţiile şi crearea de produse şi servicii (cu aplicarea realizărilor ştiinţifice de ultimă oră) în domeniul T.I.C.

Statul susţine, de asemenea, antrenarea potenţialului ştiinţific autohton în proiectele europene şi mondiale prin tehnologiile bazate pe Internet şi schimbul de informaţie în domeniu.

 8. Servicii electronice ale autorităţilor administraţiei publice:

transparenţa şi eficientizarea activităţii guvernării, guvernare electronică Utilizarea noilor tehnologii informaţionale de către autorităţile administraţiei publice presupune

îmbunătăţirea calităţii guvernării, creşterea operativităţii aprobării deciziilor şi sporirea gradului de interacţiune a cetăţenilor cu aceste autorităţi. O parte componentă a sistemului "e-guvernare" este interacţiunea cetăţenilor cu autorităţile administraţiei publice prin asigurarea accesului electronic al populaţiei la serviciile publice şi la informaţia guvernamentală.

Politica statului în domeniul eficientizării activităţii autorităţilor administraţiei publice, asigurării transparenţei proceselor decizionale este orientată spre:

implementarea intensă a T.I.C. în activitatea autorităţilor administraţiei publice; asigurarea accesului liber la informaţia şi serviciile de tip deschis a populaţiei, a organizaţiilor

nonguvernamentale, a agenţilor economici etc.; crearea de condiţii favorabile participării active a cetăţenilor la procesele decizionale privind problemele cu

impact asupra vieţii şi activităţii lor, în cadrul edificării unei societăţi democratice.  

9. Mediul de afaceri şi comerţul electronic: eficientizarea comerţului şi asigurarea concurenţei loiale Politica statului este orientată spre dezvoltarea comerţului şi businessului electronic, eficientizarea acestora

prin implementarea tehnologiilor moderne şi asigurarea integrării Moldovei în sistemul mondial al comerţului electronic.

Încurajarea de către stat a dezvoltării domeniului "e-business" presupune implementarea măsurilor privind acordarea asistenţei agenţilor economici naţionali referitor la utilizarea T.I.C. în activitatea curentă, precum şi în dezvoltarea comerţului electronic "e-comerţ".

Principalele obiective în promovarea politicii de stimulare a dezvoltării comerţului electronic şi mediului de afaceri sînt:

perfectarea cadrului legislativ; atragerea de investiţii; încurajarea cooperării agenţilor economici naţionali cu parteneri străini; dezvoltarea potenţialului de export al întreprinderilor mici şi mijlocii prin promovarea mărfurilor şi

serviciilor autohtone în baza utilizării T.I.C.  

Page 35: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

10. Lucrul la distanţă: extinderea posibilităţilor de angajare Politica statului este orientată spre crearea şi implementarea a noi metode de organizare a muncii şi activităţii

comerciale (lucrul la distanţă) prin intermediul T.I.C. Încurajarea din partea statului a modului de lucru la distanţă (bazat pe principiile contractelor internaţionale)

contribuie la extinderea posibilităţilor de plasare în cîmpul muncii a tuturor categoriilor sociale, îndeosebi a studenţilor, pensionarilor, invalizilor, precum şi a populaţiei rurale în orice ţară a lumii fără a schimba domiciliul şi condiţiile de viaţă obişnuite.

Stimularea dezvoltării lucrului la distanţă contribuie la ridicarea productivităţii muncii, la diminuarea ratei şomajului, la menţinerea în interiorul ţării a forţei de muncă, îndeosebi a celei calificate.

 11. Accesul electronic la serviciile şi examinările medicale:

medicina la distanţă Politica statului este îndreptată spre susţinerea creării bazei informaţionale şi asigurarea accesului la serviciile

medicale la distanţă pentru toţi cetăţenii, indiferent de starea socială sau locul lor de trai. Utilizarea T.I.C. în domeniul ocrotirii sănătăţii, inclusiv în crearea reţelei de servicii medicale la distanţă, va

contribui la optimizarea utilizării resurselor existente, deservirea adecvată a pacienţilor, la coordonarea activităţii instituţiilor medicale şi instituţiilor de cercetări ştiinţifice în domeniul ocrotirii sănătăţii.

Obiectivul prioritar este monitorizarea şi controlul răspîndirii bolilor contagioase periculoase, acordarea de servicii medicale grupurilor vulnerabile ale populaţiei (pensionarilor, bolnavilor cronici şi copiilor) prin intermediul creării unui sistem informaţional medical unic.

 12. Rolul mijloacelor de informare în masă în edificarea societăţii informaţionale

Mijloacele de informare în masă (mass-media): presa, radioul, televiziunea, Internetul, poşta electronică, alte noi forme ale mass-media joacă un rol considerabil în dezvoltarea resurselor informaţionale, în protejarea patrimoniului naţional şi diversităţii lingvistice.

Politica statului este orientată spre stimularea şi susţinerea pluralismului informaţional şi dezvoltarea multiplelor forme de proprietate asupra mijloacelor mass-media, operă în care aplicarea T.I.C. joacă un rol favorizat.

Unul dintre principiile fundamentale ale societăţii informaţionale constă în accesul liber al populaţiei la toate formele de mass-media.

 13. Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii - instrument de protecţie a mediului înconjurător Contribuţia T.I.C. în acest domeniu constă în optimizarea monitoringului, în răspîndirea şi utilizarea

sistemelor informaţionale, în promovarea activităţii de protecţie a mediului înconjurător şi utilizarea mai eficientă a resurselor naturale. Direcţiile principale ale dezvoltării T.I.C. în acest domeniu sînt legate de susţinerea şi perfecţionarea monitoringului ecologic, de eficientizarea măsurilor de prevenire a calamităţilor naturale, în optimizarea monitoringului activităţii agrare şi industriale, în lupta împotriva poluării mediului.

Autorităţile administraţiei publice, în colaborare cu alte organisme interesate, vor crea sisteme informaţionale de control, monitorizare şi prognosticare a catastrofelor naturale şi antropogene.

 14. Baza legislativă a societăţii informaţionale

Crearea unui cadru legislativ în Moldova pentru edificarea societăţii informaţionale, ajustat la legislaţia Uniunii Europene, presupune, pentru următorii ani, elaborarea de acte legislative privind resursele informaţionale, semnătura digitală, comerţul electronic, contractele electronice, schimbul internaţional de informaţie, prevenirea şi combaterea infracţiunilor informatice ş.a.

 15. Securitatea informaţională şi protecţia informaţiei

Asigurarea securităţii informaţionale şi protecţia informaţiei constituie una din condiţiile-cheie pentru creşterea încrederii utilizatorilor în aplicarea T.I.C.

Asigurarea securităţii şi siguranţei necesită un cadru legislativ corespunzător, armonizat la cel european (doctrina asigurării securităţii informaţionale, precum şi strategia ei de realizare). Este imperioasă stimularea elaborării aplicaţiilor protejate şi sigure în sectorul bancar, care ar contribui la încheierea tranzacţiilor în regim "on-line".

Politica de stat în acest domeniu este orientată spre elaborarea şi aprobarea normelor şi directivelor pentru combaterea infracţiunilor informatice.

 16. Monitorizarea edificării societăţii informaţionale

Estimarea nivelului edificării societăţii informaţionale se realizează prin monitorizarea dezvoltării spaţiului informaţional conform setului de indicatori, caracteristici dezvoltării tehnologiilor societăţii informaţionale, elaboraţi în conformitate cu recomandările Uniunii Europene.

Autorităţile administraţiei publice efectuează colectarea şi prelucrarea acestor date (indicatori) pentru pronosticul dezvoltării social-economice şi reflectarea nivelului real de dezvoltare a societăţii informaţionale.

 Dispoziţii finale

Page 36: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Edificarea societăţii informaţionale va contribui la diminuarea inegalităţii informaţionale dintre Moldova şi ţările industriale înalt dezvoltate, determinată în mare măsură de dezvoltarea insuficientă a infrastructurii T.I.C., de costul înalt al serviciilor informaţional- comunicaţionale, precum şi de incapacitatea majorităţii cetăţenilor de a beneficia de avantajele societăţii informaţionale.

Avînd în vedere cele menţionate, Guvernul consideră că trecerea la societatea informaţională şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere este un obiectiv strategic prioritar de dezvoltare a Moldovei.

Politica statului privind edificarea societăţii informaţionale în Moldova se va realiza prin elaborarea şi aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni privind tehnologiile societăţii informaţionale pentru dezvoltare care se elaborează cu susţinerea Programului pentru dezvoltare al ONU.

 Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004

 COMPONENŢA NOMINALĂ

a Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova  

BUCEAŢCHI Pavel - ministru al dezvoltării informaţionale, preşedinte al ComisieiROTARU Oleg - viceministru al dezvoltării informaţionale, vicepreşedinte al ComisieiŞINCARIUC Pavel - director al Direcţiei generale dezvoltarea societăţii informaţionale,

Ministerul Dezvoltării Informaţionale, secretar al ComisieiMembrii Comisiei:

DIOZU Valeriu - consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele dezvoltării informaţionale, şef al Direcţiei informativ-analitice

MUNTEAN Iurie - viceministru al economiei şi comerţului- viceministru al finanţelor

MOCANU Elena - viceministru al justiţieiGOLOVIN Boris - viceministru al sănătăţiiBULAT Galina - viceministru al educaţiei şi tineretuluiBURDUJA Sergiu - director adjunct al Serviciului de Informaţii şi SecuritateGOLOVATIUC Vladimir - director al Biroului Naţional de StatisticăNICOLAI Marcel - şef al Sectorului tehnologii informaţionale şi asigurare informaţională în

Direcţia informaţional-analitică a ParlamentuluiCHICU Ion - consilier principal de stat al Prim-ministruluiTIGHINEANU Ion - vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a MoldoveiSÎTNIC Sergiu - director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii

Electronice şi Tehnologia InformaţieiBOSTAN Ion - rector al Universităţii Tehnice a MoldoveiCIOCANU Gheorghe - rector interimar al Universităţii de Stat din MoldovaBELOSTECINIC Grigore - rector al Academiei de Studii Economice din MoldovaCOJOCARU Igor - director al Institutului de Dezvoltare a Societăţii InformaţionaleCERNEI Ghenadie - vicepreşedinte al Băncii de Economii S.A.GAJEA Radu - director al Departamentului tehnologii informaţionale şi procesare date,

Banca Naţională a MoldoveiSÎRBU Alexandru - preşedinte al Companiei “SunTV” S.R.L., preşedinte al Consiliului

Economic de pe lîngă Prim-ministruCHIRTOCA Vasile - preşedinte al Companiei “DAAC-Hermes” S.A.P.COPANSCHI Alexandru - director general al Companiei “S&T Mold S.R.L.”CASIAN Ion - manager general al reprezentanţei Companiei “Ericsson” în Moldova,

doctor în ştiinţe”

 [Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.949 din 07.08.2008, în vigoare 15.08.2008][Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.1319 din 13.12.05, în vigoare 23.12.05]  

Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004

 REGULAMENTUL

Page 37: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova

  Capitolul I

Dispoziţii generale 1. Comisia Naţională pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova (în continuare -

Comisia) este un organ consultativ pe lîngă Guvern. 2. Comisia este constituită în scopul coordonării activităţilor de edificare a societăţii informaţionale în

Moldova şi ajustării strategiei naţionale în domeniul tehnologiilor informaţionale la alte strategii în curs de elaborare şi implementare.

3. Comisia va asigura participarea unui cerc larg de experţi la discutarea şi expertizarea problemelor ce ţin de societatea informaţională, elaborarea recomandărilor, propunerilor şi viziunilor asupra dezvoltării societăţii informaţionale în Moldova, în baza examinării documentelor şi proiectelor sistemelor de nivel naţional.

4. Cadrul juridic al activităţii Comisiei îl constituie Constituţia Republicii Moldova, alte acte normative şi prezentul regulament.

  Capitolul II

Atribuţiile de bază ale Comisiei 5. Comisia exercită următoarele atribuţii: înaintează Guvernului propuneri şi recomandări de dezvoltare a societăţii informaţionale; organizează, în comun cu reprezentanţii structurilor statale, expertizarea programelor şi prognozelor

dezvoltării sistemelor informaţionale şi a altor proiecte, realizarea cărora ţine de interesele statului; promovează concepte, modele, tehnici şi instrumente avansate pentru dezvoltarea societăţii informaţionale; elaborează propuneri privind asigurarea cadrului legislativ necesar dezvoltării şi utilizării tehnologiilor

informaţionale, armonizat cu reglementările europene şi internaţionale; informează opinia publică despre activitatea şi situaţia în domeniul edificării societăţii informaţionale; analizează rezultatele îndeplinirii programelor elaborate în scopul realizării politicii de edificare a societăţii

informaţionale şi, în caz de necesitate, elaborează propuneri pentru modificarea acestora; efectuează expertizarea programelor şi hotărîrilor Guvernului în domeniul informatizării; elaborează recomandări pentru finanţarea procesului informatizării; avizează proiectele concepţiilor dezvoltării societăţii informaţionale şi a programelor de stat în sfera

informatizării.  

Capitolul III Componenţa şi conducerea Comisiei

6. Componenţa nominală a Comisiei este aprobată de Guvern şi are următoarea structură: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membrii Comisiei.

7. Membrii Comisiei sînt specialişti calificaţi în domeniu (nu mai puţin de 2/3 din componenţa nominală a Comisiei), reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, structurilor societăţii civile (asociaţii obşteşti, fundaţii, patronate şi alte organizaţii necomerciale), reprezentanţii sectorului privat şi cei din domeniul ştiinţei.

8. Preşedintele Comisiei exercită următoarele funcţii: convoacă şedinţele Comisiei; conduce activitatea Comisiei; semnează hotărîrile Comisiei şi exercită controlul executării acestora; exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul regulament. 9. Secretarul Comisiei asigură: pregătirea materialelor pentru şedinţele Comisiei; difuzarea hotărîrilor Comisiei membrilor acesteia, ministerelor şi departamentelor interesate; generalizarea rezultatelor executării hotărîrilor adoptate şi informarea preşedintelui Comisiei despre aceasta; elaborarea planurilor de activitate a Comisiei în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui),

membrilor Comisiei şi autorităţilor administraţiei publice şi prezentarea lor spre aprobare la şedinţele Comisiei; altă activitate a Comisiei sub aspect organizatoric, analitic şi informativ. 10. Membrii Comisiei îşi pierd calitatea de membri în momentul în care nu mai lucrează în organismele sau

instituţiile ce le reprezintă. Funcţiile membrilor eliberaţi le vor exercita persoanele nou-desemnate în aceste funcţii, fără aprobarea lor prin hotărîre suplimentară de Guvern.

11. În activitatea Comisiei pot participa ca invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor de învăţămînt şi ştiinţifice, întreprinderilor, organelor mass-media, organizaţiilor nonguvernamentale, altor beneficiari de informaţie.

  Capitolul IV

Organizarea activităţii Comisiei 12. Comisia îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare organizate, de regulă, o dată în trimestru, în prezenţa

Page 38: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

a cel puţin jumătate din numărul membrilor. 13. În afară de membrii Comisiei, la şedinţe pot participa şi persoane invitate. Lista persoanelor invitate este

întocmită de secretarul Comisiei şi coordonată cu preşedintele acesteia. 14. Persoanele invitate la şedinţe au dreptul la vot consultativ. 15. Lucrările tehnice de secretariat şi localul desfăşurării şedinţelor se asigură de Departamentul Tehnologii

Informaţionale.  

Capitolul V Şedinţele Comisiei

16. Ordinea de zi a şedinţelor Comisiei se întocmeşte de secretar şi se prezintă, spre aprobare, preşedintelui Comisiei cu cel puţin 10 zile înainte de convocarea şedinţei.

17. Ordinea de zi se aduce la cunoştinţa membrilor Comisiei şi, după caz, a persoanelor invitate cu cel puţin 7 zile înainte de convocarea şedinţei.

18. Preşedintele Comisiei desemnează persoanele responsabile pentru pregătirea subiectelor de pe ordinea de zi, a proiectelor de hotărîri şi a altor documente necesare.

19. Persoanele responsabile pentru pregătirea materialelor le prezintă membrilor Comisiei cu cel puţin 5 zile înainte de convocarea şedinţei.

20. Procesul-verbal al şedinţei Comisiei se întocmeşte de către secretarul acesteia, în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Comisiei.

  Capitolul VI

Hotărîrile Comisiei 21. În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia adoptă hotărîri în problemele ce ţin de competenţa sa. 22. Hotărîrile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor Comisiei şi cu procedura stabilită de

Comisie. În caz de egalitate votul preşedintelui este decisiv. 23. Hotărîrile Comisiei sînt semnate de către preşedintele acesteia. 24. Hotărîrile Comisiei au un caracter de recomandare pentru toate autorităţile administraţiei publice abilitate

să promoveze politica dezvoltării societăţii informaţionale. 25. Utilizarea hotărîrilor Comisiei este monitorizată de organul de lucru al acesteia sau de grupurile de lucru

provizorii, constituite în acest scop. 26. Materialele informativ-analitice privind rezultatele realizării hotărîrilor adoptate de Comisie sînt

examinate periodic în cadrul şedinţelor acesteia.

__________Hotărîrile Guvernului632/08.06.2004 Hotărîre despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova //Monitorul Oficial 96-99/789, 18.06.2004

Sarcina 4. Studiaţi ancheta Agenţiei Tehnice pentru sprijinirea IMM-urilor prin dezvoltarea e-portalului dedicat şi prin pregătirea firmelor de consultanţă în afaceri privind studiul comerţului electronic şi tehnologia informaţiilor (sursa 44)

Sursa 5. Studiaţi Legea R.M. privind comerţul electronic nr.284-XV din 22.07.2004

L E G Eprivind comerţul electronicnr. 284-XV din 22.07.2004

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.138-146/741 din 13.08.2004* * *

C U P R I N SCapitolul I.DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul legiiArticolul 2. Sfera de aplicare a legii

Articolul 3. Cadrul juridicArticolul 4. Noţiuni principale

Articolul 5. Principiile de bază ale comerţului electronicArticolul 6. Contractele în comerţul electronic

Capitolul II.SUBIECŢII ŞI OBIECTELE COMERŢULUI ELECTRONICArticolul 7. Subiecţii comerţului electronicArticolul 8. Obiectele comerţului electronic

Page 39: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

Articolul 9. Agenţii comerţului electronicArticolul 10. Cumpărătorul şi beneficiarul

Articolul 11. Informarea cumpărătorilor şi a beneficiarilorArticolul 12. Intermedierea în comerţul electronic

Capitolul III.REGIMUL JURIDIC AL COMUNICĂRILOR ELECTRONICEArticolul 13. Comunicarea electronică

Articolul 14. Subiecţii comunicării electroniceArticolul 15. Păstrarea comunicării electronice

Articolul 16. Expedierea şi recepţionarea comunicării electroniceArticolul 17. Comunicările comerciale

Capitolul IV.REGIMUL JURIDIC AL CONTRACTULUI ELECTRONICArticolul 18. Oferta şi acceptarea în comerţul electronicArticolul 19. Regimul juridic al contractului electronic

Articolul 20. Clauzele contractului electronicArticolul 21. Modul de оncheiere a contractului electronic

Articolul 22. Modul de schimb de oferte şi acceptăriCapitolul V.REGLEMENTAREA DE STAT ŞI CONTROLUL ÎN SFERA COMERŢULUI

ELECTRONICArticolul 23. Reglementarea de stat şi controlulArticolul 24. Efectuarea plăţilor şi impozitarea

Articolul 25. RăspundereaCapitolul VI.DISPOZIŢII FINALE

Articolul 26 Dispoziţii finaleParlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I.DISPOZIŢII GENERALEArticolul 1. Scopul legii(1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului juridic pentru efectuarea comerţului electronic, stabilirea principiilor de reglementare şi susţinere de către stat a activităţii în domeniul comerţului electronic, precum şi stabilirea regimului juridic al contractelor şi comunicărilor electronice privind vоnzarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor.(2) Prezenta lege stabileşte modul de utilizare a informaţiei în formă electronică în cadrul relaţiilor ce apar оntre participanţii la comerţul electronic.Articolul 2. Sfera de aplicare a legii(1) Sub incidenţa prezentei legi cad persoanele fizice şi juridice, inclusiv străine, care participă la comerţul electronic.(2) Prezenta lege se aplică oricărui tip de activitate comercială, cu excepţia următoarelor:a) activitatea notarilor, în măsura în care aceasta presupune o participare directă la exercitarea atribuţiilor lor;b) activităţile de reprezentare juridică оn faţa instanţelor de judecată şi a organelor de urmărire penală;c) jocurile de noroc cu cоştiguri băneşti, loteriile şi pariurile;d) activităţile care se efectuează prin intermediul serviciilor de telefonie vocală, telefax, telex;e) serviciile de radiodifuziune şi televiziune, inclusiv de teletext;f) serviciile de telefonie vocală, telefax sau telex;g) schimbul de informaţii prin poşta electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente între persoane care acţionează în scopuri străine activităţii lor comerciale.(3) Modul de utilizare оn comerţul electronic a documentului electronic se reglementează de legislaţie.Articolul 3. Cadrul juridic(1) Comerţul electronic este reglementat de Constituţia Republicii Moldova, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege, precum şi de alte acte legislative, normative ce reglementează raporturile aferente comerţului şi activităţii de întreprinzător.(2) Dacă în acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte norme decît cele prevăzute în prezenta lege, se aplică normele acordurilor internaţionale.Articolul 4. Noţiuni principale. În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică: agent al comerţului electronic - persoană fizică sau juridică care efectuează comerţ electronic; comerţ electronic - activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice de vоnzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice şi/sau a contractelor electronice; comunicare electronică - informaţie în formă electronică, ce nu constituie document

Page 40: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

electronic, expediată, recepţionată şi stocată cu ajutorul mijloacelor electronice;comunicare comercială - comunicare electronică cu caracter comercial, destinată să promoveze, direct sau indirect, bunurile, lucrările sau serviciile, numele sau denumirea, firma sau marca unui agent al comerţului electronic. Nu constituie comunicări comerciale informaţiile care permit accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special un nume de domen sau o adresă de poştă electronică, comunicările legate de bunurile, lucrările sau serviciile,numele ori marca unei persoane fizice sau juridice cоnd sînt realizate fără vreun interes comercial;contract electronic - totalitatea documentelor electronice ce constituie contractul de drept civil, urmărind stabilirea, modificarea sau sistarea unor drepturi şi obligaţii civile, al căror obiect îl pot constitui bunurile, lucrările sau serviciile;consumator - orice persoană fizică ce acţionează în alte scopuri decât cele ale activităţii comerciale;intermediar în comerţul electronic - persoană fizică sau juridică ce acordă altor subiecţi ai comerţului electronic servicii legate de organizarea şi dirijarea sistemelor şi reţelelor informaţionale în cadrul comerţului electronic, inclusiv de transmiterea, obţinerea şi stocarea informaţiei în formă electronică;mijloace electronice - computer şi/sau alte echipamente tehnice şi reţele de telecomunicaţii, destinate pentru prelucrarea, stocarea şi schimbul de informaţii în formă electronică.Articolul 5. Principiile de bază ale comerţului electronic(1) Activitatea agenţilor comerţului electronic nu este supusă nici unei autorizări prealabile şi se desfăşoară în concordanţă cu principiile concurenţei libere şi loiale, cu respectarea legislaţiei.(2) Persoanele fizice şi juridice au drepturi egale în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii comerciale în cadrul comerţului electronic. Acordarea anumitor priorităţi sau limitarea drepturilor şi intereselor agenţilor comerţului electronic, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie, nu se admite.(3) Activitatea persoanelor fizice şi juridice care participă la comerţul electronic nu se limitează la anumite teritorii sau categorii de bunuri, lucrări sau servicii, dacă contractul sau legea nu prevede altfel.(4) Activitatea agenţilor comerţului electronic, inclusiv a celor care desfăşoară activitate de intermediere, stabiliţi în alte state se efectuează în condiţiile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi ale legislaţiei ţării unde se află agentul respectiv al comerţului electronic.(5) Activitatea de intermediere în comerţul electronic în scopul acordării de servicii agenţilor economici stabiliţi în Republica Moldova este permisă persoanelor juridice din Republica Moldova, înregistrate în modul stabilit.Articolul 6. Contractele în comerţul electronic(1) Contractele în comerţul electronic pot fi оncheiate:a) sub formă de contract electronic;b) sub altă formă prevăzută de legislaţie.(2) Faţă de contractele încheiate оn cadrul comerţului electronic se aplică legislaţia civilă.Capitolul II.SUBIECŢII ŞI OBIECTELE COMERŢULUI ELECTRONICArticolul 7. Subiecţii comerţului electronic(1) Subiecţi ai comerţului electronic pot fi persoanele fizice şi juridice, inclusiv străine, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, precum şi statul ca subiect de drept, care participă la comerţul electronic în calitate de:a) agenţi ai comerţului electronic;b) cumpărători şi beneficiari ai bunurilor, lucrărilor sau serviciilor respective, inclusiv consumatori;c) intermediari оn comerţul electronic.(2) Subiecţii comerţului electronic obţin şi realizează drepturi şi оndeplinesc obligaţii în corespundere cu contractele electronice şi cu legislaţia.(3) Participarea la comerţul electronic nu poate servi drept temei pentru stabilirea unor cerinţe, proceduri sau restricţii suplimentare оn activitatea de оntreprinzător, dacă contractul sau legea nu prevede altfel.Articolul 8. Obiectele comerţului electronic(1) În condiţiile prezentei legi, obiecte ale comerţului electronic sоnt:a) bunurile ce pot fi оnstrăinate conform prevederilor legale;b) lucrările;c) serviciile.

Page 41: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

(2) Legislaţia poate stabili restricţii referitoare la utilizarea în comerţul electronic a unor tipuri de bunuri, lucrări sau servicii.Articolul 9. Agenţii comerţului electronic(1) Comerţul electronic poate fi efectuat de către agenţii economici abilitaţi, în modul stabilit de legislaţie, cu dreptul de practicare a activităţii de întreprinzător.(2) Dreptul de a efectua comerţul electronic apare din momentul înregistrării de stat a persoanei juridice sau a întreprinzătorului individual, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia privind licenţierea unor genuri de activitate.(3) În cazul în care pentru vоnzarea bunurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor este necesară licenţă sau autorizaţie, comerţul electronic poate fi efectuat din momentul obţinerii licenţei sau autorizaţiei pentru practicarea genului de activitate respectiv.Articolul 10. Cumpărătorul şi beneficiarul(1) Cumpărător în comerţul electronic este considerată persoana fizică sau juridică ce comandă şi/sau procură bunuri.(2) Beneficiar în comerţul electronic este considerată persoana fizică sau juridică ce recepţionează lucrări sau servicii.(3) Cumpărătorul şi beneficiarul sоnt оnvestiţi cu drepturile şi obligaţiile stabilite de contract şi de legislaţie.(4) Protecţia drepturilor consumatorilor în cadrul comerţului electronic, precum şi mecanismul de realizare a acestor drepturi, se reglementează de legislaţia cu privire la protecţia consumatorilor.Articolul 11. Informarea cumpărătorilor şi a beneficiarilor(1) Agentul comerţului electronic este obligat să asigure celorlalţi subiecţi ai comerţului electronic şi organelor de control ale statului accesul la informaţia autentică despre sine în formă electronică, în limba moldovenească, iar, după caz, în altă limbă. Informaţia va cuprinde următoarele date:a) denumirea completă şi forma de organizare juridică - în cazul persoanei juridice; numele şi prenumele - în cazul persoanei fizice înregistrate în calitate de întreprinzător individual;b) datele cu privire la оnregistrarea de stat, codul fiscal al persoanei juridice sau al оntreprinzătorului individual;c) adresa juridică, adresa de poştă electronică a persoanei, numărul telefonului de contact;d) numărul şi termenul de valabilitate a licenţei sau autorizaţiei (în cazul în care pentru efectuarea activităţii este necesară licenţă sau autorizaţie), precum şi denumirea autorităţii administraţiei publice ce a eliberat licenţa sau autorizaţia;e) datele privind condiţiile expedierii, precum şi preţurile bunurilor destinate vоnzării, tarifele lucrărilor ce vor fi executate sau serviciilor ce vor fi prestate;f) preţurile bunurilor, tarifele lucrărilor sau serviciilor, care trebuie indicate cu precizarea reducerilor, includerii sau neincluderii în preţuri şi tarife a impozitelor;g) includerea sau neincluderea оn preţuri şi tarife a cheltuielilor de livrare şi/sau a altor cheltuieli, precum şi valoarea acestora, dacă este cazul;h) alte date ce urmează a fi prezentate оn conformitate cu contractul dintre părţi şi cu legislaţia sau la decizia agenţilor comerţului electronic.(2) Ofertele sau informaţiile cu privire la bunurile, lucrările sau serviciile propuse de agentul comerţului electronic trebuie să fie prezentate оn formă electronică în aşa fel оncоt să permită reproducerea informaţiei fără denaturări şi formarea unei imagini clare despre agentul comerţului electronic, precum şi despre bunurile, lucrările şi serviciile propuse de acesta, preţurile şi tarifele lor şi condiţiile de vоnzare, executare sau prestare.(3) Agentul comerţului electronic poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia, pentru prezentarea de informaţii neveridice organelor de control ale statului sau subiecţilor comerţului electronic.Articolul 12. Intermedierea оn comerţul electronic(1) În scopul asigurării schimbului de documente electronice şi de comunicări electronice, subiecţii comerţului electronic se pot folosi, pe bază contractuală, de serviciile intermediarului în comerţul electronic legate de organizarea şi dirijarea sistemelor şi reţelelor informaţionale respective.(2) Intermediarul în comerţul electronic este obligat să asigure integritatea şi confidenţialitatea informaţiilor ce se conţin în sistemele informaţionale.(3) Intermediarul оn comerţul electronic nu are dreptul:a) să divulge informaţia ce se conţine în documentele sau comunicările electronice;b) să transmită unor terţe persoane documentele electronice, comunicările sau copiile acestora, inclusiv informaţia ce se conţine în ele, dacă contractul încheiat cu participanţii la comerţul electronic sau legea nu prevede altfel;

Page 42: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

c) să modifice conţinutul documentelor ori comunicărilor electronice sau modul lor de utilizare, dacă contractul оncheiat cu participanţii la comerţul electronic sau legea nu prevede altfel.(4) Intermediarul în comerţul electronic nu este obligat să controleze sau să verifice autenticitatea comunicărilor şi documentelor electronice transmise, recepţionate şi stocate, precum şi corespunderea lor legislaţiei, dacă contractul оncheiat cu participanţii la comerţul electronic sau legea nu prevede altfel.Capitolul III. REGIMUL JURIDIC AL COMUNICĂRILOR ELECTRONICEArticolul 13. Comunicarea electronică(1) Comunicarea electronică după puterea juridică şi puterea doveditoare se echivalează cu informaţia în formă scrisă.(2) În cazul în care legislaţia prevede ca informaţia să fie prezentată în scris, această cerinţă se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiţia că informaţia ce se conţine în ea este accesibilă pentru utilizare repetată.(3) Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită оn formă electronică.(4) Responsabilitatea pentru conţinutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. (5) Modul de acces la informaţia ce se conţine în comunicarea electronică şi de protecţie a acesteia se stabileşte prin lege.Articolul 14. Subiecţii comunicării electronice(1) Subiecţi ai comunicărilor electronice sоnt alcătuitorul, destinatarul şi intermediarul.(2) Alcătuitor al comunicării electronice este persoana care a alcătuit şi a expediat sau în numele căreia a fost alcătuită sau expediată comunicarea.(3) Destinatar al comunicării electronice este persoana pe numele căreia a fost expediată comunicarea electronică.(4) Intermediar оntre expeditorul şi destinatarul comunicării electronice este persoana care asigură оn numele acestora expedierea, recepţionarea şi stocarea comunicării electronice sau acordă alte servicii în legătură cu acţiunile menţionate.Articolul 15. Păstrarea comunicării electronice(1) Subiecţii comerţului electronic nu sоnt obligaţi să păstreze comunicările electronice create de ei, dacă contractul sau legea nu prevede altfel.(2) Dacă contractul sau legea prevede păstrarea anumitor comunicări electronice, această cerinţă se îndeplineşte cu respectarea următoarelor condiţii:a) informaţia ce se conţine оn comunicarea electronică este accesibilă pentru utilizarea ei ulterioară;b) comunicarea electronică se păstrează оn forma оn care a fost оntocmită, expediată sau recepţionată sau într-o formă ce asigură veridicitatea conţinutului său;c) se păstrează informaţia ce permite stabilirea provenienţei şi destinaţiei comunicării electronice, precum şi a datei şi orei expedierii sau recepţionării ei.(3) Obligaţia de a păstra comunicarea electronică conform alin.(2) nu se extinde asupra informaţiei destinate pentru a face posibilă expedierea sau recepţionarea comunicării respective.Articolul 16. Expedierea şi recepţionarea comunicării electronice(1) La expedierea şi recepţionarea comunicărilor electronice se aplică normele prevăzute de legislaţie pentru expedierea şi recepţionarea documentelor electronice, dacă contractul sau legea nu prevede altfel.(2) Comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului dacă a fost expediată:a) nemijlocit de alcătuitor;b) de persoana autorizată să acţioneze оn numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerţul electronic;c) prin sistemul informaţional al alcătuitorului sau, оn numele lui, printr-un sistem ce funcţionează în regim automat.(3) Destinatarul comunicării electronice are dreptul să solicite confirmarea faptului apartenenţei comunicării electronice alcătuitorului, în modul şi оn termenele convenite în prealabil cu alcătuitorul comunicării electronice.Articolul 17. Comunicările comerciale(1) Trimiterea comunicărilor comerciale prin poşta electronică este interzisă, cu excepţia cazului оn care destinatarul şi-a exprimat оn prealabil consimţămоntul pentru a primi asemenea comunicări. Orice persoană este оn drept de a refuza să primească comunicări comerciale.(2) Comunicările comerciale trebuie să respecte cel puţin următoarele cerinţe:

Page 43: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

a) să fie clar identificabile;b) persoana оn numele căreia sоnt făcute să fie clar identificabilă;c) ofertele promoţionale, precum reducerile, premiile şi cadourile, să fie clar identificabile, iar condiţiile care trebuie îndeplinite pentru obţinerea lor să fie clar prezentate şi accesibile;d) competiţiile şi jocurile promoţionale să fie clar identificabile, iar condiţiile de participare să fie clar prezentate şi accesibile;e) alte cerinţe prevăzute de legislaţie.Capitolul IV.REGIMUL JURIDIC AL CONTRACTULUI ELECTRONICArticolul 18. Oferta şi acceptarea оn comerţul electronic(1) Oferta reprezintă un document electronic prin care o persoană propune încheierea unui contract şi expediază altor persoane textul contractului ce conţine clauzele contractuale, inclusiv cele obligatorii prevăzute de prezenta lege.(2) Oferta este valabilă оn decursul termenului indicat оn ea. Oferta poate fi retrasă pоnă la momentul primirii de către expeditorul ei a acceptării оn modul prevăzut de prezenta lege. Retragerea ofertei se face prin expedierea către destinatar a înştiinţării privind retragerea ofertei, în formă de document electronic, în care trebuie să se indice cauzele retragerii.(3) Acceptarea reprezintă un document electronic prin care o persoană оşi exprimă acordul de a оncheia contractul cu respectarea condiţiilor propuse în ofertă.(4) Acceptarea va conţine textul contractului, propus de către ofertant, fără modificarea clauzelor lui. În cazul în care ofertantului i se trimite acceptarea cu clauzele contractului modificate, o asemenea acceptare se consideră drept o nouă ofertă.(5) Nu este recunoscută ca dovadă a оncheierii contractului electronic:a) expedierea confirmării despre recepţionarea ofertei;b) neexpedierea sau nerecepţionarea acceptării.(6) Propunerea de a face oferte, provenită de la subiectul comerţului electronic, va conţine toate condiţiile care urmează a fi incluse în oferte ori referinţa la comunicarea electronică sau la documentul ce conţine aceste condiţii.(7) Faţă de ofertă şi acceptare se aplică normele generale ale legislaţiei cu privire la оncheierea contractelor, precum şi cu privire la documentele electronice.Articolul 19. Regimul juridic al contractului electronic(1) Contractul electronic constă din ofertă şi acceptare.(2) Părţi ale contractului electronic sоnt agentul comerţului electronic, cumpărătorul şi/sau beneficiarul.(3) După puterea juridică, contractul electronic se echivalează cu contractul оntocmit în formă scrisă şi semnat de părţi, inclusiv autentificat cu ştampilele părţilor.(4) Referitor la contractele electronice se aplică prevederile generale cu privire la contracte, stipulate în Codul civil.(5) După puterea doveditoare, contractul electronic se echivalează cu contractul întocmit în formă scrisă.(6) Sub formă de contract electronic nu pot fi încheiate:a)contracte în baza cărora apar sau se transmit drepturile de proprietate asupra bunurilor imobile, cu excepţia contractelor de locaţiune sau arendă;b)contracte a căror оncheiere necesită, conform legislaţiei, participarea instanţelor de judecată, autorităţilor administraţiei publice sau demnitarilor publici;c) contractele de fidejusiune şi de gaj al valorilor mobiliare, executate de persoane ce acţionează în scopuri nelegate de activitatea lor comercială;d) contractele ce sоnt reglementate de dreptul familial sau dreptul succesoral.Articolul 20. Clauzele contractului electronic(1) Clauzele contractului electronic trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei şi acordului dintre părţi.(2) În contractul electronic poate fi stipulat că unele clauze se includ îîn el cu referinţă la documentul electronic sau la comunicarea electronică amplasată оn sistemul general accesibil de circulaţie a documentelor electronice. În asemenea caz, partea care a amplasat documentul electronic sau comunicarea electronică este obligată să asigure acces liber la acestea în perioada de valabilitate a contractului electronic.(3) Contractul electronic va conţine următoarele clauze obligatorii:a) modul şi etapele de încheiere şi executare a contractului;b) modul de aplicare a semnăturii digitale;c) limba оn care se întocmeşte contractul;d) modul de prezentare şi retragere a ofertei şi acceptării;e) principalele drepturi şi obligaţii ale părţilor;f) natura, caracteristicile şi preţul bunului, tariful lucrării sau serviciului;

Page 44: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

g) modul de efectuare a achitărilor între părţi;h) condiţiile de renunţare la actul juridic;i) modul şi termenele de executare a obligaţiilor;j) modul de modificare a clauzelor contractuale;k) clauzele ce se includ în contract cu referinţă la documentele electronice şi comunicările electronice şi modul de acces la asemenea referinţe;l) clauzele de оncetare a contractului;m) adresele juridice şi electronice şi elementele de identificare bancare ale părţilor; precum şi n) alte clauze coordonate între părţi.(4) Informaţia cu privire la clauzele contractului electronic trebuie să fie prezentată de către părţi оnainte de оncheierea acestuia.Articolul 21. Modul de оncheiere a contractului electronic(1) Contractul electronic se оncheie prin schimbul оntre părţi a ofertei şi acceptării.(2) Contractul electronic poate fi оncheiat atоt cu privire la un singur act juridic, cоt şi cu privire la cоteva acte juridice, avоnd unul sau diferite obiecte de executare.(3) Contractul electronic se оncheie оnainte de efectuarea actului juridic (sau a actelor juridice оn totalitate), cu înregistrarea lui ulterioară şi păstrarea conform acordului dintre părţi.(4) Contractul electronic se consideră оncheiat din momentul primirii de către partea care a expediat oferta a acceptării ei expediate de către cealaltă parte, dacă contractul electronic nu prevede altfel.(5) Locul încheierii contractului electronic se consideră locul unde se află agentul comerţului electronic, dacă contractul nu prevede altfel.(6) Clauzele contractului electronic şi obligaţiile părţilor ce decurg din el nu pot fi contestate de către părţi din simplul motiv că contractul electronic a fost оncheiat prin schimb de documente electronice.(7)Se interzice vоnzarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor care nu au fost comandate de cumpărător sau beneficiar. În cazul în care au fost vоndute bunuri, executate lucrări sau prestate servicii care nu au fost comandate de cumpărător sau beneficiar, se interzice solicitarea de la aceştia a achitării preţului bunurilor, inclusiv a plăţii pentru livrare, a tarifelor lucrărilor sau serviciilor.(8) Modificarea contractului electronic se efectuează în formă de document electronic, care este parte integrantă a contractului.(9) Modul de utilizare a contractelor electronice оn domeniul achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului se stabileşte prin lege.Articolul 22. Modul de schimb de oferte şi acceptări(1) Schimbul de oferte şi acceptări se efectuează în modul prevăzut de regulile privind circulaţia documentelor electronice.(2) Oferta sau acceptarea se consideră primită din momentul expedierii de către destinatar a оnştiinţării, оn formă de comunicare electronică, despre primirea lor, dacă părţile nu au convenit altfel.(3) Dacă o astfel de оnştiinţare nu a fost primită de către expeditor оn termenul de valabilitate a ofertei, expeditorul poate оnştiinţa destinatarul despre neprimirea confirmării şi indica termenul în care trebuie să fie expediată confirmarea. În cazul în care confirmarea nu a fost primită оn termenul indicat, contractul electronic nu se consideră оncheiat.(4) Oferta şi acceptarea vor fi păstrate de către părţile contractului electronic pînă la momentul оncetării contractului electronic.(5) Oferta şi acceptarea vor fi păstrate de către expeditor оn forma transmisă, iar de către destinatar оn forma оn care au fost recepţionate, dacă părţile nu au convenit altfel.Capitolul V.REGLEMENTAREA DE STAT ŞI CONTROLUL ОN SFERA COMERŢULUI ELECTRONICArticolul 23. Reglementarea de stat şi controlul(1) Reglementarea de stat şi controlul оn sfera comerţului electronic se efectuează de către autorităţile administraţiei publice, determinate de Guvern, оn limitele competenţei lor.(2) Subiecţii comerţului electronic sоnt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, autorităţilor administraţiei publice documentele şi informaţia necesare pentru exercitarea funcţiei lor de control.Articolul 24. Efectuarea plăţilor şi impozitarea(1) Efectuarea plăţilor în cadrul comerţului electronic se reglementează de legislaţie, de contractele dintre subiecţii comerţului electronic şi de regulile sistemelor financiare internaţionale.(2) Modul de achitare a impozitelor şi taxelor оn cadrul comerţului electronic, precum şi de

Page 45: Tema 11 Piata Produselor Si Serviciilor Informationale

acordare a facilităţilor fiscale pentru agenţii comerţului electronic, se stabileşte de legislaţie.Articolul 25. Răspunderea. Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere оn conformitate cu legislaţia.Capitolul VI. DISPOZIŢII FINALEArticolul 26(1) Prezenta lege intră оn vigoare după expirarea a 3 luni de la publicarea ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.(2) Guvernul, оn termen de 3 luni:a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei оn vigoare în concordanţă cu prezenta lege;b) va aduce actele sale normative оn concordanţă cu prezenta lege;c) va asigura aducerea actelor normative departamentale оn conformitate cu prezenta lege.(3) Pоnă la aducerea оn conformitate cu prezenta lege, legislaţia оn vigoare se va aplica în partea ce nu contravine prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Eugenia OSTAPCIUC. Chişinău, 22 iulie 2004. Nr.284-XV.

Legile Republicii Moldova.284/22.07.2004 Lege privind comerţul electronic //Monitorul Oficial 138-146/741, 13.08.2004

Sarcina 5. Studiaţi materialele din sursa 45 privind sistemul informaţional al APL