Tema 11

3
Pedagogia învățământului primar și preșcolar – conf. Dr. L. Stan Studentă: Neagu Adriana An: III, grupa I (refacere seminar) 1 Tema 11 Curriculum pentru învățământ primar Savanţii şi cercetătorii în domeniul educaţiei au ajuns, pe căi diferite, la aceeaşi concluzie cu cea emisă de către Comisia Internaţională pentru Educaţie în secolul XXI, comisie ce a funcţionat sub egida ONU şi coordonarea lui Jacques Delors (2000), anume aceea că noul tip de educaţie în secolul I al mileniului III se bazează pe patru competenţe fundamentale (numite piloni, stâlpi ai educaţiei), care sunt de fapt competenţe de origine şi de esenţă transdisciplinară (a învăţa să cunoşti/ să ştii/ să înveţi, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti/să munceşti 'împreună cu ceilalţi, a învăţa să fii). Una din componentele esenţiale ale reformei comprehensive a învăţământului românesc este reforma curriculară, care se referă la regândirea planurilor de învăţământ, a programelor şi a manualelor, la compatibilizarea europeană a curriculum-ului naţional, la integrarea experienţelor de învăţare şi formare, astfel încât să se faciliteze dezvoltarea unor structuri cognitive complexe ş.a. Aşadar, reforma de curriculum, nu înseamnă doar regândirea şi reelaborarea conţinuturilor învăţământului , respectiv a planurilor de învăţământ, a programelor şi a manualelor, întrucât curriculum-ul nu se suprapune peste conţinutul învăţământului. Reforma curriculară are implicaţii mult mai profunde atât în planul teoriei, cât şi al practicii educaţionale, în ceea ce priveşte organizarea experienţelor de învăţare şi formare prin asigurarea interdependenţelor necesare între obiectivele educaţionale, conţinuturile învăţământului, strategiile instructiv-educative şi strategiile de evaluare. Principalele direcții de modernizare a curriculumului românesc au la bază diagnoza actualului curriculum și a sistemului de educație, dar și câteva repere europene, precum cadrul calificărilor și competențele-cheie. Două dintre aceste direcții, promovate de OECD, sunt flexibilizarea curriculumului prin personalizarea educației și centrarea pe elev. Legea educației naționale nr. 1/2011 precizează, la art. 66, alin. (5), modul în care pot fi folosite orele alocate disciplinelor școlare: „programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/ domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev”. Așadar, plaja orară existentă în vechiul plan-cadru nu se mai justifică, fiecare cadru didactic având la dispoziție 25% din totalul orelor alocate fiecărei discipline, ore care pot fi folosite pentru activități de remediere/consolidare/stimulare, diferențiate în funcție de particularitățile fiecărei clase de elevi. Programele aprobate prin OMEN 3418/2013 au fost adaptate în funcție de noutățile apărute în Planul-cadru pentru învățământul primar aprobat prin OMEN 3371/2013, potrivit căruia disciplinele din trunchiul comun au alocat un număr fix de ore. Odată cu dispariția plajei orare, au dispărut și conținuturile marcate cu asterisc, destinate a fi parcurse în situația în care cadrul didactic ar fi optat să folosească plaja orară pentru extindere. Drept consecință, în programele școlare aprobate prin OMEN 3418/2013, toate competențele și conținuturile au caracter obligatoriu. Programele au o structură nouă,

description

pedagogia invatamantului prescolar si primar

Transcript of Tema 11

  • Pedagogia nvmntului primar i precolar conf. Dr. L. Stan Student: Neagu Adriana An: III, grupa I (refacere seminar)

    1

    Tema 11 Curriculum pentru nvmnt primar

    Savanii i cercettorii n domeniul educaiei au ajuns, pe ci diferite, la aceeai concluzie cu

    cea emis de ctre Comisia Internaional pentru Educaie n secolul XXI, comisie ce a

    funcionat sub egida ONU i coordonarea lui Jacques Delors (2000), anume aceea c noul tip de

    educaie n secolul I al mileniului III se bazeaz pe patru competene fundamentale (numite

    piloni, stlpi ai educaiei), care sunt de fapt competene de origine i de esen transdisciplinar

    (a nva s cunoti/ s tii/ s nvei, a nva s faci, a nva s trieti/s munceti 'mpreun cu

    ceilali, a nva s fii).

    Una din componentele eseniale ale reformei comprehensive a nvmntului romnesc este

    reforma curricular, care se refer la regndirea planurilor de nvmnt, a programelor i a

    manualelor, la compatibilizarea european a curriculum-ului naional, la integrarea experienelor de

    nvare i formare, astfel nct s se faciliteze dezvoltarea unor structuri cognitive complexe .a. Aadar,

    reforma de curriculum, nu nseamn doar regndirea i reelaborarea coninuturilor nvmntului,

    respectiv a planurilor de nvmnt, a programelor i a manualelor, ntruct curriculum-ul nu se

    suprapune peste coninutul nvmntului. Reforma curricular are implicaii mult mai profunde att n

    planul teoriei, ct i al practicii educaionale, n ceea ce privete organizarea experienelor de nvare i

    formare prin asigurarea interdependenelor necesare ntre obiectivele educaionale, coninuturile

    nvmntului, strategiile instructiv-educative i strategiile de evaluare.

    Principalele direcii de modernizare a curriculumului romnesc au la baz diagnoza actualului

    curriculum i a sistemului de educaie, dar i cteva repere europene, precum cadrul calificrilor

    i competenele-cheie. Dou dintre aceste direcii, promovate de OECD, sunt flexibilizarea

    curriculumului prin personalizarea educaiei i centrarea pe elev.

    Legea educaiei naionale nr. 1/2011 precizeaz, la art. 66, alin. (5), modul n care pot fi folosite orele

    alocate disciplinelor colare: programa colar acoper 75% din orele de predare i evaluare, lsnd la

    dispoziia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/ domeniului de studiu respectiv. n funcie

    de caracteristicile elevilor i de strategia colii din care face parte, profesorul decide dac procentul de

    25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru nvare remedial, n cazul

    copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunotinelor sau pentru stimularea elevilor capabili

    de performane superioare, conform unor planuri individuale de nvare elaborate pentru fiecare elev.

    Aadar, plaja orar existent n vechiul plan-cadru nu se mai justific, fiecare cadru didactic avnd la

    dispoziie 25% din totalul orelor alocate fiecrei discipline, ore care pot fi folosite pentru activiti de

    remediere/consolidare/stimulare, difereniate n funcie de particularitile fiecrei clase de elevi.

    Programele aprobate prin OMEN 3418/2013 au fost adaptate n funcie de noutile aprute n

    Planul-cadru pentru nvmntul primar aprobat prin OMEN 3371/2013, potrivit cruia disciplinele din

    trunchiul comun au alocat un numr fix de ore. Odat cu dispariia plajei orare, au disprut i

    coninuturile marcate cu asterisc, destinate a fi parcurse n situaia n care cadrul didactic ar fi optat s

    foloseasc plaja orar pentru extindere. Drept consecin, n programele colare aprobate prin OMEN

    3418/2013, toate competenele i coninuturile au caracter obligatoriu. Programele au o structur nou,

  • Pedagogia nvmntului primar i precolar conf. Dr. L. Stan Student: Neagu Adriana An: III, grupa I (refacere seminar)

    2

    care permite introducerea ntr-un singur format a celor trei programe de clas pregtitoare, clasa I i

    clasa a II-a, pentru o mai bun vizualizare i urmrire a continuitii i progresului la nivelul

    competenelor i coninuturilor. Aceast prezentare ajut la o conectare permanent cu clasele

    anterioare i/sau urmtoare, asigurnd coerena curriculumului, orizontal i vertical, inclusiv ntre

    nivelurile de colaritate.

    Alt element de noutate l reprezint structurarea coninuturilor pe domenii specifice fiecrei

    discipline, care, de asemenea, s arate continuitatea i progresul de la un an de studiu la altul.

    Competenele specifice i coninuturile cuprinse n programe sunt n strns corelaie. Noua program

    conine o prezentare mai detaliat a coninuturilor, cu scopul de a sublinia elementele asupra crora

    trebuie s se pun accent n exersarea competenelor specifice. Gruparea coninuturilor pe domenii

    ajut la urmrirea apariiei/continuitii/evoluiei acestora de la un an de studiu la altul. De reinut

    faptul c exemplele de activiti de nvare sunt doar propuneri de valorificare a experienelor concrete

    ale copiilor, ele putnd fi sau nu folosite, completate, adaptate n funcie de condiiile oferite de

    colectivul de elevi, de materialele i mijloacele didactice avute la dispoziie. Fiecare cadru didactic poate

    veni cu propriile propuneri de activiti de nvare, subordonate aceluiai scop: formarea

    competenelor specifice prevzute de programa colar.

    Elemente de noutate prezente la clasa pregtitoare

    Clasa pregtitoare face parte din nvmntul general obligatoriu. Aa cum reiese din nsi

    denumirea sa, clasa pregtitoare are rolul de a pregti elevul pentru nvarea specific n primul rnd

    clasei I, dar i urmtorilor ani de coal. Acomodarea cu mediul colar se face ntr-un mod ct mai

    prietenos, principalul context de nvare fiind jocul, ca activitate predominant pentru vrsta de ase

    ani. Noua program, construit conform noului plan-cadru, adic pentru 5 ore pe sptmn include la

    Comunicare n limba romn trasarea elementelor grafice care intr n componena literelor de mn:

    linii, puncte, bastonae, zale, bucle, semiovale, ovale, nodulee etc.

    La Matematic i explorarea mediului, concentrul numeric de operare este 0-31, pentru a realiza att

    progresul fa de grupa mare, ct i corelarea cu celelalte elemente de coninut care vizeaz unitile de

    msur pentru timp: ziua, sptmna, luna, anotimpurile. nainte de introducerea clasei pregtitoare,

    aceast pregtire a elevilor se realiza n primele 6-8 sptmni din clasa I, cnd se exersau formarea,

    compunerea, descompunerea, scrierea, citirea, compararea i ordonarea numerelor naturale de la 0 la

    10. Astfel, programa nou conine competene care vizeaz: recunoaterea, formarea, citirea, scrierea

    cu cifre, compararea i ordonarea numerelor, n etape: de la 0 la 10, de la 10 la 20, de la 20 la 31;

    efectuarea de adunri i scderi n concentrul 0-31, prin adugarea/ extragerea a 1-5 elemente dintr-o

    mulime dat, folosind numrarea de obiecte sau imagini, calculatorul etc.

    Materialul didactic sugerat n activitile de nvare propuse nu are caracter de obligativitate.

    Activitile de nvare sunt sugestii pentru formarea competenelor. Ele pot fi i trebuie adaptate

    specificului fiecrei clase, inclusiv n funcie de resursele de care dispune fiecare cadru didactic care

    pred la clasa pregtitoare.

  • Pedagogia nvmntului primar i precolar conf. Dr. L. Stan Student: Neagu Adriana An: III, grupa I (refacere seminar)

    3

    Elemente de noutate prezente la clasa I

    n anul colar 2013-2014, elevii din clasa I beneficiaz de programe colare care valorific experiena

    de nvare acumulat pn la vrsta de apte ani, inclusiv n clasa pregtitoare, fr a conine ns

    obstacole pentru cei care nu au urmat cursurile clasei pregtitoare i s-au nscris direct n clasa I.

    Coninuturile sunt abordate concentric i progresiv, fiind reluate i adugate metodic, pies cu pies. n

    timp ce clasa pregtitoare este un an de acomodare pentru micul elev, clasa I este primul an de

    integrare efectiv n mediul colar, care aduce ca principal element de noutate introducerea

    calificativelor.

    n noua program de Comunicare n limba romn, elementele grafice care intr n componena

    literelor de mn nu sunt incluse n lista de coninuturi, fiind prevzute n programa de clas

    pregtitoare. Acestea pot fi reluate n primele dou sptmni de coal, n perioada de recapitulare, de

    data aceasta pe liniatura tip I.

    Dup cum arat i denumirea disciplinei, n primii trei ani de coal, accentul se pune pe comunicare,

    oral i scris. Elevii trebuie s nvee s comunice n contexte concrete, pentru ca nvarea s i

    produc efectul i n alte situaii asemntoare, reale sau simulate. Astfel se explic i introducerea unor

    elemente de scriere funcional precum biletul, invitaia, scrisoarea i jurnalul, realizate cu text i

    desene i ncadrate n teme sau proiecte accesibile colarului mic. Este introdus linia de dialog, ca semn

    de punctuaie folosit n formularea de ntrebri i rspunsuri, alturi de punct i semnul ntrebrii. Sunt

    incluse, de asemenea, transcrierile, absolut necesare pentru formarea deprinderilor de citire i de

    scriere, precum i scrierea imaginativ (texte de 3-5 enunuri), pornind de la experiene trite.

    Principalele elemente de noutate aduse de programa de Matematic i explorarea mediului sunt

    adunarea i scderea n concentrul 0-100, cu trecere peste ordin, i citirea ceasului la jumtatea de or.

    Toate celelalte elemente noi fa de programa aprobat prin OMECT 4686/2003 sunt dezvoltri fireti

    ale competenelor i coninuturilor din clasa pregtitoare.

    O astfel de nvare holistic, apropiat universului de cunoatere al copilului de apte ani, are

    avantajul de a fi mai interesant pentru copil i de a asigura o nelegere mai profund a conceptelor.

    Noile programe promoveaz nvarea experienial, prin implicarea direct a elevului n realitatea

    studiat. Accentul este pus pe valorificarea n contexte reale a cunotinelor, abilitilor i valorilor

    nsuite, prin creterea ponderii activitilor cu caracter practic-aplicativ n

    cadrulfiecreidisciplinecolare.

    n comparaie cu instruirea de tip disciplinar, care pune n prim-plan rigurozitatea i caracterul

    academic al achiziiilor educaiei, abordarea integrat a curriculumului pornete de la problemele

    semnificative ale lumii reale i de la nevoile de nvare ale elevilor n contextul lumii de azi. n aceast

    manier se realizeaz apropierea colii de viaa real, elevii au posibiltatea s vin la coal cu tot ceea

    ce nseamn lumea lor, cea de dincolo de poarta colii.

    Abordarea integrat a curriculumului pune accentul pe formarea unor competene, atitudini i valori

    transversale i transferabile, utile pentru dezvoltarea personal i social a elevilor.