Universitatea Politehnica Bucuresi

Tema Radiatii Penetrante

Stefan Octavia CatalinEtape proiect Radiatii penetrante:1. Enuntul temeiSa se intocmeasca tehnologia de inspectie a produsului.... in conditiile implementarii in organizatie a unui sistem de management al calitatii conform SR EN 9001:20082. Schita piesei3. Analiza produsului :rol functional, componenta produsului(daca face parte dintr.un ansamblu, piese componente),material, tehnologia de fabricatie4. Defecte posibile: def. specifice materialului, def. datorate tehnologiei de fabricatie, def. induse de exploatare5. Metode de examinare posibile(enumerare)6. Examinarea cu radiatii penetrante: aplicabilitatea metodei, sensibilitatea metodei, echipamente utilizate, calificarea personalului operator, materiale consumabile, amenajari speciale7. Criteriile admis/respins8. Procedura specifica de lucru9. AMDEC: analiza modului de defectare si evaluarea criticitatiiRPN = P x D x S - factor de riscP - probabilitateD - detectabilitateS - severitate10. Alegerea parametrilor de examinare utilizand monograma - schita filmului radiografic obtinut in urma expunerii11. Stabilirea tehnicii de examinare, pozitionarea sursei si a filmului radiografic

1. Enuntul TemeiSa se intocmeasca tehnologia de inspectie a produsului Bucsa Elastica in conditiile implementarii in organizatie a unui sistem de management al calitatii conform SR EN 9001:2008

2. Schita piesei(Fig. 1)

3. Analiza produsului :rol functional, componenta produsului(daca face parte dintr.un ansamblu, piese componente),material, tehnologia de fabricatie

Denumirea produsuluiDenumirea produsului care face obiectul acestui proiecteste Bucsa elastica avnd numrul de desen D33-1291.06. Destinaia acestui ansamblu este la Mandrina cu prindere exterioara D33-1291.00.Productorul acestui produs este S.C. BONO S.R.L..Potenialii utilizatori ai acestui produs sunt toi utilizatorii fizici sau juridici care poseda tipul de D33-1291.00 i care doresc acest ansamblu ca pies de schimb, precum i ntreprinderile de profil care producacest tip de mandrina, dar care nu produc acest de ansamblu achiziionndu-l de la S.C. BONO S.R.L..Rolul funcionalAnsamblul are rolul de a prinde si a sustine suprafete de dimensiuni mici.

Cunoasterea produsului ce face obiectul proiectului de diploma prin cunoasterea rolului sau functional si a conditiilor tehnice impuse are o deosebita importanta la determinarea tehnologiei de fabricatie si asamblare. Cunoasterea produsului din punct de vedere constructiv si functional este un factor deosebit de important in stabilirea tehnologiei de fabricatie al acestuia. Complexitatea constructiva a ansamblului va avea influenta directa asupra complexitati proceselor tehnologice de semifabricare, prelucrare prin aschiere si montaj, dispozitivelor si verificatoarelor folosite. Toate aceste informatii se vor regasi in caierul de sarcini al produsului.Produsul pentru care am intocmit procesul de fabricatie este un subansamblu, numit Busca Elastica (). El este realizat de intreprinderea SC BONO SRL.. ( plansa nr.2).Ansamblul Mandrina cu prindere exterioara trebuie sa fie astfel conceput astfel incat sa admita utilizarea in urmatoarele conditii: temperatura mediului ambiant: -30C +100C, cu indicarea tipului corespunzator de ulei climat temperat normal conform STAS 6535, cu precizarea ca umiditatea relativa a aerului sa nu depaseasca 80% la temperatura +250C. suruburile vor fi bine stranse rulmentii vor fi montati cu protectia de cauciuc spre exterior;

Functionarea produsului In timpul functionarii nu se admite ca mandrina sa prezinte scurgeri de ulei sau patrunderi de praf si impuritati.Ansamblul trebuie sa functioneze normal atat la mersul in gol, cat si in sarcina, la turatie nominala, fara frecari, franari sau blocari.Nivelul admisibil al zgomotului produs la functionarea ansamblului trebuie sa fie conform cu STAS 9678.In timpul functionarii sub sarcina a ansamblului, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: temperatura uleiului nu trebuie sa depaseasca 850C temperatura carcasei in dreptul lagarelor nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de de 100C temperatura uleiului arborele trebuie sa fi etans. Nu se admit scurgeri de ulei in carcasa instalatia de ungere trebuie sa fie etansa. Nu se admit scurgeri de ulei nivelul presiunii acustice, corespunzatoare unei componente din spectrul de zgomot nu trebuie sa depaseasca nivelele din benzile alaturate cu mai mult de 10 dB nivelul admisibil al vibratiilor nu trebuie sa depaseasca nivelul vibratiilor motorului electric de actionare stabilit conform STAS 8681.

Fundatia si asezarea ansambluluiFunctionarea la parametrii prescrisi este influentata intr-o buna masura si de asezarea corecta la locul de montaj.Masina trebuie sa fie amplasata intr-o incapere unde sa fie ferita perfect de intreruperi.Fundatia trebuie sa fie suficient de ridicata pentru a preveni vibratia pompei de apa.. In cazul instalarii agregatului pe o constructie metalica acesta trebuie asezat direct pe grinzile de rezemare sau pe peretii de structura

4. Defecte posibile: def. specifice materialului, def. datorate tehnologiei de fabricatie, def. induse de exploatareDefecte posibile

Defecte specifice materialelor folosite Defectele specifice materialelor folosite se refera la defecte 34MoCr11 atunci cand are loc turnarea in vederea obtinerii piesei-semifabricat.

Defecte introduse de tehnologia de fabricatie Defectele introduse de tehnologia de fabricatie reprezinta defectele rezultate in urma procesului de prelucrare prin aschiere. Acest tip de defecte se intalnesc mai rar si cauzele aparitiei acestora sunt datorate urmatoarelor cauze: Alegerea incorecta a parametrilor regimului de aschiere; Uzura sculelor aschietoare; Uzura masinilor unelte utilizate;Cateva din defectele ce pot aparea in urma procesului de aschiere sunt: Fisuri; Deformatii; Rugozitate necorespunzatoare a suprafetelor; Abateri de la cotele de prelucrare; Abateri de forma si de pozitie ale suprafetelor.

Defecte induse de exploatare Defectele induse de exploatare sunt defectele care apar in timpul exploatarii piesei.Aceste defecte pot afecta buna functionare a produsului.Cateva din defectele ce pot aparea in urma exploatarii sunt: Abaterile de la pozitia reciproca corecta a suprafetelor care impiedica asamblarea; Abaterile de forma datorate frecarilor ce au loc in zonele de asamblare a axului cu pinion; Uzura elementelor de asamblare demontabile.

Listarea defectelor se prezinta in tabelul 1.

Tabelul 1. Listarea defectelorDenumirea defectuluiSimbol si standardizareCaracterizare sumaraCauzele aparitieiProbabilitatea de aparitie

MicaMareFoarte mare

CrapaturiC211Discontinuitati de forma liniara sau neregulata-apar in zonele sensibile la tensiuni, atunci cand valoarea tensiunii interne locale depaseste rezistenta la rupere a materialului respectiv*

RetasuriC112Goluri de contractie-densitatea materialului in stare solida este mai mare decat in stare lichida*

SulfuriB111Goluri de mici dimensiuni,de forma rotunda (sferica sau alungita)-apar sub forma izolata, in cuib sau in grup. Se formeaza datorita gazelor ramase in metalul lichid in timpul solidificarii, gaze provenite de la elaborare sau din forma de turnare*

Umplere incompletaE121Piesa incompleta datorita insuficientei materialului turnatImperfectiune datorata lipsei de material*

RupturaE221Intrerupere a continuitatii de materialCauzata la inlaturarea adaosurilor de material prin lovire*

Zona dura

DT63

STAS 782-79Prezenta pe suprafata sau pe peretii piesei turnate a unor zone continand constituenti metalografici mai duri decat cei care formeaza metalul de baza, din cauza carora nu se poate prelucra usor prin aschiere, de exemplu la fonta cenusie, existenta cementitei libere(albire)-segregatie inversa-racitaori gresiti aplicati-modificatori folositi in cantitati necorespunzatoare-viteza prea mare de racire in raport cu compozitia chimica (la fonta)

1

Neconcordanta structurii

DT65

STAS 782-79Abaterea cantitatii, marimii si formei constituentilor structurali de la prevederile standardelor, normelor sau ale conditiilor tehnice-compozitia chimica a aliajului nocorespunzatoare-elaborarea metalului incorecta-conditii de cristalizare a metalului in forma necorespunzatoare

1

Abateri de la cotele de prelucrare-Aparitia erorilor dimensionale-alegerea incorecta a parametrilor regimului de aschiere3

Legenda:5 probabilitate mare de aparitie3 probabilitate medie de aparitie1 probabilitate redusa de aparitie

5. Metode de examinare posibile(enumerare)Metode de control distructiv

Metodele de control distructiv au astazi o importanta mai mult istorica. Ele sunt costisitoare, deoarece ele presupun distrugerea piesei analizate. Din aceasta cauza, ele se folosesc mai ales in stadiul de omologare a tehnologiilor de turnare, precum si atunci cand se cerceteaza cauzele aparitiei defectelor de turnare.

Metode de control distructiv care se pot aplica sunt: Incercari functionale se executa pe produse bune, prototipuri, modele, dupa scheme de incercare ce reproduc, in ritm normal sau accelerat, solicitarile ce pot sa apara in timpul functionarii produselor. Incercari mecanice se executa pe epruvete prelevate din probe martor, placi de capat, rebuturi, produse avariate. Pot fi statice sau dinamice. Incercarile se efectueaza pe epruvete standardizate a caror prelevare si pregatire fac, de asemenea, obiectul unor standarde. Metodologia efectuarii incercarilor mecanice, aparatura utilizata si inscrierea rezultatelor sunt stardardizate.Principalele incercari efectuate sunt: Incercarea la tractiune cu determinarea caracteristicilor: rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere si gatuirea la rupere; Incercarea la indoire statica cu determinarea unghiului la care apare prima fisura; Incercari de incovoiere prin soc cu determinarea rezilientei sau energiei la rupere la diferite temperaturi; Incercari la oboseala cu diverse tipuri de solicitari, pe epruvete plane sau cilindrice cu forme si dimensiuni standardizate; Duritatea (macro si micro) macroduritatea se masoara pe macroslifturi prin metode standardizate (Vickers, Brinell, Rockwell), microduritatea se determina pe microslifturi prin metoda Vickers, cu microsarcini. Incercari metalografice se efectueaza pe probe prelevate, pregatite si atacate chimic conform prevederilor unor standarde sau norme. Se pot pune in evidenta: Macrostructura cu precizarea intinderii anumitor zone, directiei cristalelor, structurii fibroase, discontinuitatilor (pori, fisuri, nepatrunderi, incluziuni); Microstructura cu precizarea constituentilor metalografici, proportiei lor, marimii grauntilor cristalini, distribuirii carburilor, nitrurilor, oxizilor si prezentei microfisurilor si porilor. Incercari chimice se efectueaza in mai multe scopuri: Pentru determinarea compozitiei chimice a materialelor; stabilindu-se astfel o legatura intre compozitia chimica, structura si proprietatile materialelor; Pentru determinarea rezistentei la coroziune; Pentru determinarea refractaritatii.

Metode de control nedistructiv

O clasificare a metodelor de control nedistructiv care se pot utiliza pentru determinarea defectelor existente in piese este prezentata in tabelul 2.Tabelul 2.Clasificarea metodelor de control nedistructivTipul controluluiMetoda de control nedistructiv

Dupa caracterul interactiunii fenomenului fizic sau substantei cu obiectul de controlat

Dupa parametrul informational primar (de exemplu, caracterisitica masurabila)Dupa procedeul de obtinere a informatiei primare (metoda de evidentiere a caracteristicii)

1.Magnetic1.1.1.Magnetica1.2.1.Campul magnetic coercitiv1.2.2.Magnetizatiei1.2.3.Inductii remanente1.2.4.Permeabilitati magnetice1.2.5.Intensitatii campului magnetic1.2.6.Prin efect Barkhausen1.3.1.Cu pulberi magnetice

2.Cu curenti turbionari2.1.1.Prin transmisie2.1.2.Prin reflexie2.2.1.Amplitudinii2.2.2.Fazei2.2.3.Frecventei2.2.4.Spectrului2.2.5.Frecventelor mulpiple2.3.1.Cu transformator2.3.2.Parametrica

3.Optic3.1.1.Prin transmisie3.1.2.Prin reflexie3.1.3.Prin dispersie3.1.4.Prin radiatie proprie3.1.5.Cu radiatie indusa3.2.1.Amplitudinii3.2.2.Fazei3.2.3.Timpului de trecere3.2.4.Frecventei3.2.5.Polarizarii3.2.6.Geometrica3.2.7.Spectrului3.3.6.Vizuala

4.Cu radiatii penetrante4.1.1.Prin transmisie4.1.2.Prin imprastiere4.1.3.Analizei prin activare4.1.4.Radiatiei caracteristice4.1.5.Prin emisie proprie4.2.1.Densitatii fluxului de energie4.2.2.Spectrului4.3.4.Radiografica

5.Acustic5.1.1.Prin transmisie5.1.2.Prin reflexie5.1.3.Rezonantei5.1.4.Impedantei5.2.1.Amplitudinii5.2.2.Fazei5.2.3.Timpului de trecere5.2.4.Frecventei5.3.1.Piezoelectrica5.3.2.Electromagneticoacustica

6.Cu substante penetrante6.1.1.Moleculare6.2.1.Cu lichide penetrante6.2.2.Cu gaze penetrante6.3.1.Prin stralucire (acromatica)6.3.2.Prin culoare (cromatica)

7.Cu ultrasunete7.1.1.Prin reflexie7.2.1.Amplitudinii7.2.2.Frecventei7.3.1.Prin detectie

6. Examinarea cu radiatii penetrante: aplicabilitatea metodei, sensibilitatea metodei, echipamente utilizate, calificarea personalului operator, materiale consumabile, amenajari specialeExaminarea cu radiatii penetrante

Domeniul de utilizare:

Prin aceasta metoda se detecteaza aproape toate tipurile de defecte, dar ca domeniu de utilizare se foloseste pentru detectarea defectelor de interior. Se pot stabili variatii de grosimi deci se pot masura grosimi de material sau se pot analiza structuri de material si imperfectiuni de tipul segregatiilor.

Tabel 3. Costuri relative pentru evaluarea metodelor de control nedistructivMetodaCosturi relative

Examinare optico-vizuala(cu endoscop)40

Examinare cu radiatii penetrante110

Examinare cu ultrasunete50

Examinare cu pulberi magnetice60

Examinare cu lichide penetrante25

Examinare cu curenti turbionari55

Examinare prin emisie acustica200

Tabel 4.Nr. Crt.Metoda de control nedistructivTimpConsumabileEchipamentCalificare personalCost total relativ

0.1234567

1.VT111111

2.RT5710060375

3.UT353030250

4.MT232020220

5.LP22,51010215

6.ET1,522525225

7.AET44150100390

Observatie:Costurile se raporteaza la cele care revin examinarii optico-vizuale considerate ca avand valoarea 1. S-a folosit in aprecierea costurilor un sistem de notare de la 1 la 150, nota 1 acordandu-se pentru valorile cele mai mici, iar nota 150 pentru valorile cele mai mari.Concluzie:Metodele optime de control in cazul piesei carcasa pompa de apa sunt: Examinarea optico-vizuala; Examinarea cu lichide penetrante; Examinarea cu radiatii penetrante.

7. Criteriile admis/respinsCriteriile A/R pentru examinarea optico-vizualaCriteriile de acceptare/respingere pentru examinarea optico-vizuala se stabilesc in conformitate cu prescriptiile normei interne R-NI-OV care specifica urmatoarele: Nu sunt acceptate fisurile sau crapaturile; Nu sunt acceptate discontinuitati liniare; Nu sunt acceptate deteriorarile accidentale.

Criteriile A/R pentru examinarea cu lichide penetranteImaginile discontinuitatilor numite indicatii pot fi neliniare (ccord sau grupate), aliniate sau liniare. Examinarea cu lichide penetrante nu poate fi utilizata in general, pentru determinarea marimii discontinuitatilor evidentiate si se permite ca discontinuitatile liniare sa fie ccordate pentru masurarea lungimii L a indicatiei discontinuitatii. Diferite tipuri de indicatii pot corespunde discontinuitatilor fizice A,B,C,D,E,H,J care pot da diferite tipuri de indicatii: Izolate SP; Grupate CP: suprafata indicatiilor multiple: distanta dintre ele nu poate fi masurata, astfel incat ele parca formeaza o singura indicatie; Aliniate AP; Neliniare, distanta intre indicatii este mai mica de 2 mm si cuprinde cel putin 3 indicatii; Liniare, distanta intre 2 indicatii este mai mica decat marimea celei mai lungi discontinuitati din aliniament; Liniare LR: cand L>3b; in care L este lungimea indicatiei;

Niveluri de securitateDiferite niveluri de securitate se aleg din tabelele prezentate in Anexe

Lungimea maxima admisa a indicatiilor liniare variaza in functie de grosimea piesei turnate. Nivelul de severitate corespunzator se ccord in consecinta si se specifica in comanda prin ccord intre parti.Criteriile A/R pentru controlul cu radiatii penetranteIn general suprafetele examinate nu se pregatesc in mod special. Daca exista insa imperfectiuni ale suprafetei sau acoperiri de protective ce pot deranja detectarea defectelor, acestea se pot poliza.Indicatorul de calitate al imaginii ales trebuie sa contina firul cu numarul corespunzator sensibilitatii propuse. Intrucat aceasta conditie este de obicei satisfacuta de doua ICI se va allege acel indicator care contine firul precizat, in asa fel incat sa mai aiba 2-3 fire in fata si in spatele sau.

Se pot folosi urmatoarele recomandari:ICI model W1 pentru grosimile 40160 mmICI model W6 pentru grosimile 12.550 mmICI model W10 pentru grosimile 520 mmICI model W13 pentru grosimile 2.510 mm

8. Procedura specifica de lucru1.SCOP1.1.Prezenta procedura stabileste cerintele si responsabilitatile pentru examinarea prin radiatii penetrante X si gama a piesei Bucsa elastica.

2.DOMENIUL DE APLICARE2.1. Procedura se aplica furcilor, in conformitate cu documentatia de executie.2.2.Se supun exeminarii numai piese corespunzatoare, atestate prin certificat de control vizual.

3.DEFINITII3.1. In conformitate cu SR EN-urile in vigoare.

Terminologie3.2. RP radiatii penetrante.3.3. CNCAN Comisia nationala de control al activitatilor nucleare3.4. ISCIR Inspectia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibili de uz industrial.

4.DOCUMENTE DE REFERINTA PT CR 13 COLECTIA ISCIR Prescriptii tehnice pentru examinarea cu radiatii penetrante a imbinarilor sudate cap la cap ale instalatiilor macanice sub presiune si de ridicat SR EN 444-1996 Examinari nedistructive. Principii generale SR EN 462/1,/2,/3,/4-1996 Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor, indicatori de calitate EN 584/1/2 Clasificarea filmelor radiografice si procesarea lor. EN 25580 Negatoscoape SR EN 970/1999, SR EN 1330-3/2001, SR EN 12517/2002, SR EN 473/2003 SR EN 5817 Ghid pentru niveluri de acceptare a defectelor Cod ASME sectiunea V SR EN ISO 6520-1999 Clasificarea imperfectiunilor geometrice Norme fundamentale de radioprotectie CNCAN

5.RESPONSABILITATI5.1. Societatile care solicita examinarea cu radiatii penetrante sunt responsabile de asigurarea conditiilor cerute de tehnicile de examinare mentionate in procedura si anume: asigurarea zonei, starea suprafetei, etc.5.2. Pesonalul care efectueaza examinari nedistructive cu radiatii penetrante trebuie sa fie calificat in conformitate cu standardul SR EN 473-2003 si/sau cu prescriptiile tehnice CR 11, colectia ISCIR.5.3. Pentru personalul care executa examinarea, responsabilitatile sunt mentionate in SR EN 473-2003 sau in prescriptiile tehnice ISCIR, CR 11.5.4. Operatorul de examinari nedistructive are obligatia ca inainte de a incepe activitatea propriu-zisa, sa asigure zona prin montarea panourilor avertizoare pentru inchiderea zonei de lucru cu radiatii, sa examineze vizual fiecare componenta, pe intreaga zona de examinare, att din punct de vedere al curatirii de impuritati, ct si din punctul de vedere al existentei eventualelor discontinuitati vizuale cu ochiul liber.

6.PROCEDURA6.1. MOMENTUL EXAMINARII6.1.1.Examinareapiesei se va efectua dupa tratamentul termic (in masura in care un astfel de tratament este prevazut). O modificare a formei piesei, ulterioara examinarii radiografice, impune reluarea exeminarii vizuale si radiografice..6.2. Pregatirea suprafetei examinate6.2.1.Suprafata examinata se curata inainte de radiografiere, indepartndu-se impuritatile care pot stnjeni interpretarea radiografiei.6.2.2.Daca documentatia tehnica prevede prelucrarea suprafetei cea mai precise dupa control, examinarea radiografica se va face si dupa prelucrare.6.2.3.Suprafata examinata se marcheaza, astfel inct sa poata fi orincnd identificata.6.3. TEHNICI DE CONTROL6.3.1. Exista doua tehnici de control radiografic:A tehnica de control uzualaB tehnica de control de inalta sensibilitateAtunci cnd documentatia nu prevede in mod explicit tehnica de control B, se va folosi tehnica A.6.4. ALEGEREA SURSEI SI A ENERGIEI RADIATIILORAlegerea sursei de radiatii si a energiei se stabileste tabelar conform SR EN 1435.6.5. INDICATORI DE CALITATE A IMAGINII (ICI). ALEGERE SI UTILIZARE6.5.1.Alegere:a) Se vor utiliza indicatori cu fire, daca documentatia nu prevede utilizarea altor tipuri (indicatori cu trepte si gauri, penetrametre). Alegerea ici este impusa de conditiile minime pentru calitatea imaginii, continute in tabelele 1 pna la 4. Grosimea pentru care se alege ICI este grosimea strabatuta pe directia axei fascicolului de radiatii.b) Tehnica de expunere si parametrii de lucru trebuie sa asigure aparitia pe film a imaginii ICI si a firului indicat.6.5.2.Plasare:a) ICI se plaseaza pe partea dinspre sursa a piesei. Daca portiunea examinata are o forma neregulata, indicatorul se va plasa pe acea parte a piesei care este cea mai indepartata de film.b) La piesele la care, din cauza formei geometrice, plasarea pe partea dinspre sursa nu este posibila, indicatorul se va plasa pe partea filmului, radiografia fiind marcata in acest caz cu simbolul F.c) La radiografierea prin doi pereti a tevilor, canalelor, indicatorul de calitate a imaginii se va plasa pe partea filmului exceptnd expunerile prin elipsa.6.5.3.Numarul indicatorilor folositi:a) De regula, calitatea imaginii radiografice se apreciaza pe fiecare radiografie in parte. Pentru aceasta trebuie ca imaginea ICI sa apara pe fiecare radiografie.b) Daca pe portiunea examinata piesa prezinta variatii de grosime mari, atunci se va plasa cte un ICI pe fiecare domeniu de grosime.c) Daca exista certitudinea ca mai multe radiografii sunt realizate in conditii identice, atunci nu este obligatoriu ca ICI sa apara pe fiecare radiografie. Exemplu: la expunerile panoramice sunt suficienti trei ICI dispusi la 1200, dar nu la o distanta mai mare de 1m intre acestia.6.6. FILME RADIOGRAFICE SI ECRANE INTENSIFICATOARE6.6.1.Filmele utilizate vor fi alese din specificatiile producatorilor. Formatele uzuale sunt 100 x 240 mm si 100 x 480 mm, dar se pot utiliza si alte formate sau decupaje daca geometria piesei impune acest lucru. Se va evita curbarea excesiva a planului filmului pentru a nu deteriora emulsia si pentru a nu crea ambiguitati la interpretare.6.6.2.Filmul va fi expus intre doua ecrane intensificatoare din Pb, cu o grosime de 0,02 mm fiecare, ansamblul folie-film fiind continut intr-o caseta din material plastic opaca si etansa. Contactul intim intre film si ecranul de Pb se realizeaza prin presarea casetei.6.6.3.In conformitate cu Normele SR EN 584-1/1986 clasele de sisteme de filme se definesc prin gradient, granulatie si de raport gradient/zgomot al clasei sistemului. Clasificarea nu este valabila dect pentru un sistem complet. La cerere fabricantul trebuie sa furnizeze un certificat care contine in plus urmatoarele informatii:- doza Ks- prelucrarea:manuala sau automata, tipul reactiei alchimice, durata de imersiune in revelator, temperatura revelatorului6.7. DENSITATEA DE INNEGRIRE MINIM ADMISA6.7.1.Densitatea minima de innegrire a radiografiilor, in zona de inters va fi de >2 pentru tehnica A si >2,3 pentru tehnica B. Densitatea de innegrire a filmului radiografic, in zona de interes poate ajunge pna la 3,5-4 cu conditia ca negatoscopul utilizat la citirea filmului sa aiba o luminanta cuprinsa intre 30.000 si 100.000 de cd/m2. Culoarea luminii negatoscopului trebuie sa fie, in general alba. Se admit culori cuprinse intre portocaliu si verde deschis.6.8. TEHNICI DE EXPUNERE6.8.1.Tehnica de expunere depinde de geometria piesei, grosimea peretilor, gradul de accesibilitate, tipul si dimeniunile sursei utilizate etc.6.8.2.Distanta minima sursa-piesa f, necesara pentru a reduce suficient de mult neclaritatea geometrica, depinde de dimensiunea d a sursei (respectiv pata focala a tubului) si de distanta h intre film si suprafata dinspre sursa a piesei, masurata pe directia axei fascicolului.Observatie: de cele mai multe ori filmul este lipit se suprafata piesei, astfel inct distanta h este practic grosimea piesei, masurata pe axa fascicolului de radiatii.6.8.3.La radiografierea portiunilor curbate, cu sursa plasata pe partea concava a piesei, distanta f poate fi redusa la jumatate, fara a deveni insa mai mica dect raza de curbura a piesei.6.8.4.Cteva geometrii tipice de iradiere: Tehnica de iradiere prin doi pereti se plica la piesele cu raze de curbura mici si la alte piese la care iradierea printr-un singur perete nu e posibila din cauza formei geometrice. Numarul de radiografii necesar examinarii complete a cordoanelor circulare la tevi se stabileste in fuctie de diametrul tevii si grosimea peretelui conform SR EN 1435 si sau cod ASME.6.9. MARCAJE DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE Marcajele de pozitionare trebuie sa apara pe radiografie alaturi de o simbolizare care sa permita identificarea precisa a piesei examinate si a celui care a realizat radiografia. Inscriptionarea radiografiei se asigura cu ajutorul unor simboluri din Pb iradiate in acelasi timp cu portiunea examinata. In cazul in care inaccesibilitatile geometrice nu permit executarea marcajelor pe piesa, se accepta ca amplasarea zonelor examinate pe piesa sa fie descrisa cu ajutorul unor harti sau fotografii.

6.10. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR IMPRASTIATE6.10.1.Daca in spatele filmului exista obstacole care ar putea provoca un voal nedorit prin retromprastierea radiatiilor, filmul va fi protejat cu un ecran din Pb asezat in spatele sau. Pentru a verifica eficacitatea protectiei, in timpul expunerii se plaseaza in spatele filmului litera B din Pb. Daca simbolul B apare pe radiografie cu o densitate de innegrire mai mica dect cea a zonei invecinate, inseamna ca filmul este insuficient protejat impotriva radiatiilor imprastiate si se respinge.6.11. CALITATEA RADIOGRAFIILOR6.11.1.Prelucrarea fotochimica a filmelor se face respectnd recomandarile producatorului.6.11.2.Radiografiile nu trebuie sa aiba defecte datorate unor cauze mecanice, chimice sau unor deficiente in tehnica de lucru: voaluri defecte de prelucrare (dungi de apa sau de substante chimice) zgrieturi, impuritati neclaritati datorate contactului prost intre film si ecranul de Pb indicatii false datorate unei uzuri accentuate a ecranului intensificator.6.11.3.In final, acceptarea unei radiografii se bazeaza pe obtinerea sensibilitatii prescrise.6.12. EXAMINAREA RADIOGRAFIILOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR6.12.1.Examinarea radiografiilor si interpretarea rezultatelor se face conform criteriilor de acceptabilitate prevazute in documentatia produsului.6.12.2.Rezultatele examinarii radiografice vor fi consemnate intr-un registru de evidenta care contine:data examinarii si beneficiarul, denumirea produsului si/sau numarul de fabricatie, grosimea materialului, tipul si dimensiunile filmului, natura si grosimea ecranului intensificator, tipul ICI si nivelul de calitate a imaginii realizat, distanta sursa-film sau sursa-piesa, parametrii de lucru (tensiune, activitate, intensitate, timp de expunere), indicativul radiografiei, simbolizarea defectelor si aprecierea (admis, respins).6.12.3.Aceste date vor fi mentionate in buletinul de examinare eliberat, care va contine lista filmelor executate cu indicativul fiecaruia si rezultatul interpretarii.6.12.4.Radiografiile se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului, impreuna cu un exemplar din buletinul de control emis.6.13. ACORDURI6.13.1.Intre producator si beneficiar se pot conveni detalii, completari sau modificari fata de prevederile acestei proceduri. Deasemenea, la solicitarea beneficiarului raportul de examinare poate fi eliberat pe alt tip de formular dect cel continut in prezenta procedura.Tehnica de iradiere prin doi pereti:a) iradierea cordoanelor circulare la tuburib) iradierea cordoanelor longitudinale la tuburic) iradierea oblica a cordoanelor circulare la tevi, cu interpretarea ambilor pereti (expunere in elipsa)6.14 Criterii de acceptare si respingereSe considera respinse urmatoarele discontinuitati: discontinuitati rotunjite izolate mai mari decit 1/3t sau 6mm, discontinuitati rotujite distribuite mai mari de 1/4t sau 4mm, Nu se admit fisuri la matritare.

7.MENTIUNI SI INREGISTRARI7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.La solicitarea beneficiarului, raportul de examinare poate fi redactat pe un alt tip de formular dect cel continut in aceasta procedura.Buletinul de control va fi completat cu indicativul specific a laboratorului care a efectuat controlul, fiind insotit de schite, fotografii etc. Din acestea un exemplar insoteste produsul, iar un exemplar se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului.

9. AMDEC: analiza modului de defectare si evaluarea criticitatiiRPN = P x D x S - factor de riscP - probabilitateD - detectabilitateS - severitate10. Alegerea parametrilor de examinare utilizand monograma - schita filmului radiografic obtinut in urma expunerii11. Stabilirea tehnicii de examinare, pozitionarea sursei si a filmului radiografic