Tehnologie screper

8
 TEHNOLOGIA LUCRARI LOR DE TERASAMENTE CU SCREPERUL Screperul  este alcatuit dintr-un sasiu metalic care sustine o cua desc!isa in artea suerioara" re#a$uta cu un cutit in artea din %ata si cu un erete mo&il in artea din sate'  Acesta e ste mult in tre&uinta t la lucrarile d e terasa mente" de oarece e (ecuta int re)ul com le( de oeratii* saa" transorta" asterne amantul saat in straturi su&tiri si uni%orme e care le comactea$a intr-o oarecare masura rin treceri reetate' Se oate delasa cu usurinta dintr-un unct la altul de lucru" %ara a necesita amena+area drumurilor seciale' Screerul lucrea$a %oarte &ine in amanturi usoare" cu consistenta mi+locie si &ine in amanturile %ara coe$iune ,nisiuri si in amanturi umede' .i)'/' Sc!ema screer Screerul se %oloseste la urmatoarele lucrari de terasamente* de&lee" cu deunerea amantului in deo$ite laterale0 ram&lee cu inaltimi ana la /"1 ''' /"2 m" cu amantul saat din camera de imrumut ,%i)'3' Pentru e(ecutarea de ram&lee mai inalte decat /"21m cu amant din camere laterale de imrumut se recomanda o sc!ema de miscare in ot ,%i)' 40

description

Tehnic

Transcript of Tehnologie screper

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU SCREPERUL

Screperul este alcatuit dintr-un sasiu metalic care sustine o cupa deschisa in partea superioara, prevazuta cu un cutit in partea din fata si cu un perete mobil in partea din spate. Acesta este mult intrebuintat la lucrarile de terasamente, deoarece executa intregul complex de operatii: sapa, transporta, asterne pamantul sapat in straturi subtiri si uniforme pe care le compacteaza intr-o oarecare masura prin treceri repetate.

Se poate deplasa cu usurinta dintr-un punct la altul de lucru, fara a necesita amenajarea drumurilor speciale. Screperul lucreaza foarte bine in pamanturi usoare, cu consistenta mijlocie si bine in pamanturile fara coeziune (nisipuri) si in pamanturi umede.

Fig.1. Schema screper

Screperul se foloseste la urmatoarele lucrari de terasamente:

deblee, cu depunerea pamantului in depozite laterale;

ramblee cu inaltimi pana la 1,0 ... 1,5 m, cu pamantul sapat din camera de imprumut (fig.2). Pentru executarea de ramblee mai inalte decat 1,50m cu pamant din camere laterale de imprumut se recomanda o schema de miscare in opt (fig. 3);

Fig.2. Executarea rambleelor mici Fig.3. Executia rambleelor mai inalte cu screperul de 1,50m, cu screperul

sapaturi si umpluturi succesive longitudinale in teren accidentat (fig. 4).

Fig.4. Executia debleelor cu screperul

Pentru micsorarea rezistentelor la sapare, taierea pamantului se face numai in linie dreapta aplicandu-se diverse metode pentru marirea eficacitatii: saparea straturilor in grosime constanta medie sau modificarea grosimii stratului in timpul saparii (fig.5);

Fig.5. Metode de taiere cu screperea - grosime medie constant;b - grosime descresctoare continuu;c,d - tiere n trepte;

alegerea unei ordini de sapare a fasiilor in sah sau cu interspatii (fig.6);

TEMA 2.TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU SCREPERUL

1) Date de temaa) Caracteristicile tehnice de calcul ale screperului: Vb- volumul benei screperului, Vb=1.50+N/20=1.55m3; b- latimea benei (a fasiei de sapatura-umplutura), b=2+N/100=2.01 m.b) Caracteristicile de executie a lucrarilor de terasamente cu screperul sunt: hs- grosimea stratului de sapat, hs= 0.15+N/100=0.16 m; hu- grosimea stratului de umplutura, hu= 0.10+N/100= 0.11 m.( N-numarul de ordine)c) Elementele geometrice ale caii de comunicatie rutiera in sectiune transversal: B- latimea partii carosabile, B=7.00 m; T- latimea trotuarelor, T= 1.50 m; R- latimea rigolei, R= 1.50 m.

2) Profilul longitudinal

Hs- diferenta maxima in ax pentru lucrarea de sapatura, Hs= 3.20 m; Hu- diferenta maxima in ax pentru lucrarea de umplutura, Hu= 3.60 m; Ls- lungimea sectorului de sapatura, Ls=44.50 m; Lu- lungimea sectorului de umplutura, Lu=49.00 m.

3) Profil trsansversala) Sapatura

Ps- platforma de sapatura; Ps= B + 2xT + 2xR= 7.00 + 2x1.50 + 2x1.50= 13.00 m; As- ampriza de sapatura; As= Ps + 2xHs= 13.00 + 2x3.20= 19.40m.

b) Umplutura

Pu- platform de umplutura;Pu= B + 2xT = 7.00 + 2x1.50= 10.00 m; Au- ampriza de umplutura;Au= Pu+ 2x3/2xHu= 10.00 + 3x3.60= 20.80 m.

4) Plan de situatie

Ss- suprafata de sapatura; Ss= LsxAs= 44.50x19.40= 863.30 m2; Su- suprafata de umplutura;Su= LuxAu= 49.00x20.80= 1019.20 m2.

5) Schema tehnologica de lucru a screperului

Vs=lsxhsxb=> ls=Vb/(hsxb)=1.55/(0.16x2.01)=4.820m Vs=VbSi Vu=luxhuxb=> lu=Vb/(huxb)=1.55/(0.11x2.01)=7.010m Vu=Vb

6) Numarul de cicluri de sapatura ( Ncs) si numarul de cicluri de umplutura ( Ncu) Ncs= Ss/ss= 863.3/(2.01x4.820)=89.11=> 90 cicluri; Ncu= Su/su= 1019.20/(2.01x7.010)=72.33=> 73 cicluri.

MEMORIU TEHNIC

Utilajul folosit pentru executia lucrarilor de terasamente (atat sapatura cat si umplutura) este screperul, avand urmatoarele caracteristici ( in functie de numarul de ordine, N): Vb- volumul benei screperului, Vb=1.50+N/20=1.55m3; b- latimea benei (a fasiei de sapatura-umplutura), b=2+N/100=2.01 m.Tot in functie de numarul de ordine, N, se stabilesc inaltimea stratului de sapatura (hs) si cea a stratului de umplutura (hu), astfel: hs- grosimea stratului de sapat, hs= 0.15+N/100=0.16 m; hu- grosimea stratului de umplutura, hu= 0.10+N/100= 0.11 m.Suprafata totala de sapatura (Ss) si suprafata totala de umplutura (Su) rezulta atat din profilul longitudinal, cat si din profilele transversale corespunzatoare fiecarui tip de lucrare.In profilul longitudinal se masoara diferenta maxima in ax pentru lucrarea de sapatura (Hs=3.20m) si diferenta maxima in ax pentru lucrarea de umplutura (Hu=3.60m) si se transforma la scara. Analog se determina si lungimea sectorului de sapatura (Ls=44.50m) si lungimea sectorului de umplutura (Lu=49.00m). Scara corespunzatoare axei H (axa ordonatelor) este 1:100, in timp ce scara corespunzatoare axei L (axa absciselor) este 1:1000.Cu ajutorul profilelor transversale se determina latimea platformei sapaturii (Ps=13.00m), respectiv umpluturii (Pu=10.00m) si cea a amprizei (As=19.40m, Au=20.80m).Cu valorile de mai sus cunoscute putem calcula suprafata de sapatura (Ss) si suprafata de umplutura (Su), astfel: Ss= LsxAs= 863.30m2; Su= LuxAu= 1019.20m2.Din schema tehnologica de lucru a screperului se determina volumul de sapatura (Vs), respectiv volumul de umplutura (Vu). Volumul de pamant sapat (Vs) trebuie sa fie egal cu volumul benei screperului (Vb=1.55m3), din aceasta conditie rezultand lungimea stratului de pamant sapat (ls=4.820m). Putem stabili suprafata de sapatura corespunzatoare unui ciclu (ss=9.688m2) ca fiind produsul intre lungimea stratului de pamant sapat (ls) si latimea lamei screperului (b). Din raportul intre suprafata totala ce trebuie sapata (Ss) si suprafata sapata intr-un singur ciclu de sapatura (ss) putem determina numarul de cicluri necesar executiei sapaturii (Ncs) => 90 cicluri.Deoarece Vs=Vu (in cazul screperului nu exista pierderi de material pe durata transportului) se poate determina lungimea stratului de umplutura (lu=7.010m), rezultand apoi suprafata de umplutura corespunzatoare unui singur cilclu de umplutura (su=14.090m2). Numarul de cicluri necesar executiei umpluturii (Ncu) va rezulta analog cu numarul de cicluri necesar executiei sapaturii => 73 cicluri.