Indrumator Tehnologie

CUPRINS

PREFAŢĂ 5 CUPRINS 7 1. INTRODUCERE 9

1.1 Principii de bază în abordarea construcţiei unei clădiri 9 1.2 Tema proiectului 11 1.3 Arhitectura şi structura de rezistenţă pentru infrastructura unei clădiri S+P+M 13

2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 19

2.1 Date specifice necesare a fi prevăzute în proiect 19 2.2 Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 21 2.3 Lucrări pregătitoare 24 2.4 Proiectarea planului de săpătură generală 26 2.5 Executarea săpăturii generale 27

2.5.1. Calculul volumelor de terasamente 28 2.5.2. Executarea lucrărilor de terasamente cu buldozerul 32 2.5.3. Executarea lucrărilor de terasamente cu excavatorul cu cupă inversă 39

2.5.4. Lucrări de sprijiniri 54 2.6 Organizarea transportului pământului 56 2.7 Fişe tehnologice. Caiete de sarcini 63 2.7.1. Fişe tehnologice 63 2.7.2. Caiete de sarcini 63 2.8 Exemplu de calcul 64 2.8.1 Caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente 86 2.8.2 Fişe tehnolgice de lucru 93

3. LUCRĂRI DE TRASARE A CONSTRUŢIEI 103

3.1 Alegerea sistemului de referinţă 103 3.2 Ordinea şi tehnica trasării construcţiilor pe orizontală 106 3.3 Exemplu de calcul 115 3.3.1. Fişe tehnologice 121

BIBLIOGRAFIE 129

CAP. I INTRODUCERE

1.1 PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ABORDAREA CONSTRUCŢIEI UNEI

CLĂDIRI

Proiectul tehnologic prezentat in extenso în lucrarea de faţă ia în considerare

procesele tehnologice care au cea mai mare pondere în volumul lucrărilor de

construcţii, cu aplicare directă pe un exemplu de calcul ales astfel încât să atingă o

paletă largă a problemelor pe care le poate întâlni un inginer începător pe un şantier de

mici dimensiuni.

La alegerea procedeelor prezentate s-a ţinut cont de condiţiile acutale existente

în companiile româneşti de profil:

Abundenţă de informaţii referitoare la materiale, utilaje şi tehnologii noi în con-

strucţii;

Existenţa unor utilaje vechi, neamortizate încă;

Dezvoltarea unei pieţe importante de vânzare/închiriere pentru echipament second

hand.

Din aceste puncte de vedere, un inginer constructor va putea să gândească şi să

pună în practică organizarea unui şantier de construcţii astfel încât sa obţină un raport

calitate – preţ convenabil pentru toate părţile implicate în derularea unui contract.

10 Introducere – 1

Pentru realizarea unei lucrări de construcţii într-un mod rentabil atât din punct de

vedere tehnic cât şi economic, responsabilul de lucrare trebuie să se asigure că în tim-

pul execuţiei nu va întâmpina nici un impediment birocratic sau tehnic.

Din punct de vedere legal, trebuie ca înainte de începerea lucrărilor să se asigure

de existenţa următoarelor documente:

- Autorizaţie de construcţie;

- Proiect tehnic, detalii de execuţie şi caiete de sarcini pentru arhitectură, structura

de rezistenţă şi instalaţii aferente.

Din punct de vedere tehnic, va lua în considerare câteva elemente de bază înainte

de începerea lucrărilor efective, şi anume:

- Termenul de execuţie a lucrărilor;

- Organizarea de şantier – componenţă şi amplasare;

- Utilaje şi echipamente necesare pentru realizarea lucrărilor;

- Tehnologia aplicată;

- Asigurarea cu manoperă – în special mână de lucru calificată – funcţie de necesarul

rezultat în urma alegerii tehnologiilor de lucru.

Toate punctele de mai sus trebuie gândite ca un ansamblu, determinarea punctelor

de interconexiune dintre ele fiind cea mai sigură cale de alegere a unor soluţii judici-

oase.

Astfel, un termen de execuţie lejer pentru lucrări va conduce la mărirea ponderii

lucrărilor executate manual, micşorarea necesarului de utilaje şi personal calificat, dar

va duce la mărirea numărului de muncitori necalificaţi. Consecinţa unei asemenea

decizii ar putea fi aglomerarea şantierului şi organizarea mai multor schimburi de lucru

pentru decongestionare.

Introducerea mecanizării lucrărilor va conduce – logic – la micşorarea duratei de

execuţie şi a numarului de muncitori necalificaţi, dar va mări necesarul de utilaje, echi-

pamente şi forţă de muncă calificată, odata cu mărirea costurilor.

2.2 – Clasificarea şi proprietăţile pământurilor 11

Alegerea tehnologiei de lucru va ţine seama de particularităţile lucrării de executat,

de capacitatea tehnică a firmei constructoare, de programul de investiţii a acesteia, şi

mai ales de beneficiile aduse de introducerea unei tehnologii noi.

În concluzie, un calcul de rentabilitate făcut la începutul unei lucrări poate degreva

constructorul de multe complicaţii ulteriorare.

1.2. TEMA PROIECTULUI

Să se realizeze proiectul tehnologic pentru infrastructura unei clădiri cu nivelul

de înălţime S+P+E. Planşele de arhitectură (plan amplasament, planuri orizontale pen-

tru subsol şi parter, secţiune transversală curentă şi prin casa scării, faţade) fac parte

integrantă din tema de proiectare.

Datele necesare rezolvării proiectului:

plan topografic al amplasamentului;

categoria terenului de pe amplasament;

tipul utilajelor utilizate la nivelarea si săparea pământului: buldozer, excavator cu

cupă inversă;

distanţa până la groapa de împrumut, tipul, panta şi starea drumului de legătură

între şantier şi groapă;

tipul utilajelor de transport (autobasculante) pentru pământ;

calitatea betonului pentru infrastructură şi suprastructură;

tipul dispozitivelor utilizate pentru compactarea betonului;

modul de preparare al betonului;

utilaje de transport pentru betonul proaspăt;

cofraje disponibile pentru diafragmele de la subsolul clădirii şi pentru planşeul

peste subsol.


Proiectul va cuprinde:

Piese scrise:

Foaie de capăt;

Borderou;

Tema proiectului

Memoriu tehnic;

Organizarea lucrărilor de săpătură şi transport pentru pământ:

- Calculul volumelor de săpătură;

- Organizarea lucrărilor executate cu buldozerul;

- Organizarea lucrărilor executate cu excavatorul;

- Organizarea lucrărilor executate cu autobasculanta.

Trasarea construcţiei;

Turnarea betonului simplu în fundaţii;

Lucrări de cofrare şi armare pentru un perete de subsol;

Turnarea şi compactarea betonului în pereţii de subsol;

Lucrări de cofrare şi armare pentru planşeul peste subsol;

Caiete de sarcini pentru operaţiile enunţate.

Piese desenate:

Plan fundaţii şi plan săpătură;

Fişă tehnologică pentru realizarea lucrărilor de nivelare cu buldozerul;

Fişă tehnologică pentru realizarea lucrărilor de săpătură cu excavatorul;

Graficul de mişcare pentru utilajele de transport

Fişă tehnologică pentru turnarea şi compactarea betonului în fundaţii;

Fişă tehnologică pentru cofrarea peretelui de subsol

Fişă tehnologică pentru pentru cofrarea planşeului peste subsol

Fişă tehnologică pentru lucrări de armare planşeu.


1.3. ARHITECTURA ŞI STRUCTURA DE REZISTENŢĂ PENTRU IN-

FRASTRUCTURA UNEI CLĂDIRI S+P+1E

Cladirea prezentată în exemplul de calcul din lucrarea de faţă are urmatoarea

împărţire din punct de vedere arhitectural:

Regimul de înălţime S parţial + P + 1E

Înălţimea utilă: Hu = +5.72 m

Înălţimea construcţiei la coamă : +7.10m

Amplasament: la 6 m faţă de limita de proprietate, cu faţada principală aliniată conform aliniamentului stradal.

Destinaţia clădirii : clădire de locuit (casă unifamilială)

Planşele de arhitectură sunt prezentate în figurile 1.1 ÷1.5.

Structura de rezistenţă are următoarele caracteristici:

Pereţi portanţi din zidărie de cărămidă de 375 cm grosime, cu centuri si sâmburi din

beton armat în toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile, cu dimensiuni de

25x25cm sau 25x40cm.

Zidăria conlucrează cu cadre cu una sau două deschideri, având stâlpi cu secţiunea

de 25x40cm sau 40x40cm şi rigle cu dimensiunea de 25x45cm sau 25x35cm.

Centurile, cu dimensiunile de 25x30cm, sunt prevăzute atât peste subsol şi parter,

cât şi la nivelul etajului.


-2.7

0

23

23

4

BCD

SA

LA S

PO

RT

S =

20.

00 m

p

SP

ALA

TOR

IES

= 1

0.38

mp

CO

RID

OR

S =

6.7

5 m

p

CA

MA

RA

S =

4.4

4 m

pS

AU

NA

S =

4.5

0 m

p

CA

SA

SC

AR

IIS

= 1

2.93

mp

23

45

-1.9

0

-1.9

0-1

.90

-1.9

0

2

3

Fig.

1.1

Pla

n Su

bsol

Fundaţii izolate sub stâlpi cu blocuri din beton simplu şi cuzineţi din beton armat,

şi fundaţii continue sub ziduri, întărite la partea superioară cu centuri din beton ar-

mat.


DR

ESI

NG

±0.0

0

-0.4

5

-0.3

0

±0.0

0

-0.6

0

-0.1

5

-0.6

0

12

3

1

23

-0.3

0

12

34

56

BCDE

BCD

BIR

OU

S =

13.

29 m

p

S =

3.0

9 m

p

DO

RM

ITO

RS

= 17

.5 m

p

LIV

ING

S =

38.

57 m

p

BUC

ATA

RIE

S =

9.1

8 m

p

W.C

.S

= 3

.98

mp

CA

SA S

CA

RII

S =

12.9

3 m

pC

OR

IDO

RS

= 4.

20 m

p

-0.4

5

Fig.

1.2

Pla

n Pa

rter


DO

RM

ITO

R

W.C

.

+3.0

6

+2.5

5

+3.0

6

12

3

1

23

12

34

56

BCD A

+2.8

6

S =

13.

38 m

p

+3.0

6

DO

RM

ITO

RS

= 16

.40

mp

DO

RM

ITO

RS

= 1

7.30

mp

DR

ESIN

GS

= 7.

08 m

p

BAIE

S =

9.80

mp

CO

RID

OR

S =

6.41

mp

HO

LS

= 6.

03 m

pS

= 3.

91 m

p

TER

ASA

S =

24.0

0 m

p

TER

ASA

S =

27.9

5 m

p

CAS

A S

CAR

IIS

= 12

.22

mp

F1

Fig.

1.3

Pla

n Et

aj


+7.1

0

+2.6

0

-0.6

0

+2.8

9

+7.1

0

+6.5

0

+4.6

0

+3.0

6

Tenc

uial

a tip

Bau

mit

culo

are

Sm

art 3

303

Tim

plar

ie P

VCcu

loar

e al

ba

Tenc

uial

a tip

Bau

mit

culo

are

Smar

t 330

3

Tenc

uial

a tip

Bau

mit

culo

are

Trad

ition

310

5Te

ncui

ala

tip B

aum

itcu

loar

e Sm

art 3

303

Trea

pta

met

alic

a

Inve

litoa

re ta

bla

Lind

ab

-0.6

0-0

.45

+7.1

0

+2.8

9

-0.3

0

+6.5

0

+4.6

0

Tenc

uial

a tip

Bau

mit

culo

are

Smar

t 330

3

Tim

plar

ie P

VCcu

loar

e al

ba

Fig.

1.4

Faţ

ade

Planşeele peste subsol, parter şi etaj sunt realizate din beton armat în soluţie placă

de grosime constantă, rezemate pe centuri şi grinzi (hp = 15cm – subsol, hp = 18cm

– parter, hp = 14cm – etaj).

Scara din beton armat cu grosime de 18 cm rezemată pe grinzi.


Acoperişul tip şarpantă din lemn, într-o singură apă, cu pane şi popi cu secţiunea

20x20cm şi căpriori de 15x20cm.

Materiale folosite: Beton: C8/10 în blocurile de fundaţii

C16/20 în cuzineţi şi suprastructură

Oţel: PC52, OB37

±0.00

-2.70

+3.06

+2.55

-0.30-0.15

-0.45-0.60 -0.60

+5.86

+6.76

+2.83+2.89

+5.72

+7.10

+5.61

Invelitoare tabla LindabTermoizolatie vata minerala 16 cmBariera contra vaporilor

Termoizolatie Austrotherm 5 cm

Pardoseala gresieSapaHidroizolatiePlaca beton 10 cmStrat balast BD C

-0.60

±0.00

-0.45

-1.90 -1.90

-2.70

+3.06

+5.86

+2.89

+7.10

+5.72

+2.83+2.71

+2.89

-0.30

Termoizolatie vata minerala 12 cm

Invelitoare tabla LindabTermoizolatie vata minerala 16 cm

Bariera contra vaporilor

+6.50

+4.60

Pluvial Pluvial

Pardoseala gresieSapaHidroizolatiePlaca beton 10 cmStrat balast

Tencuiala t ip Baumitculoare Smart 3303

Timplarie PVCculoare alba

DB CA a. Secţiunea 1 – 1 b. Secţiunea 2 – 2

+3.06

+5.86

+5.72

+7.10

+5.61

Invelitoare tabla LindabTermoizolatie vata minerala 16 cmBariera contra vaporilor

±0.00

-0.30

+2.71

+3.06

+5.97

+2.55

Pardoseala gresieHidroizolatie membranaTermoizolatie vata minerala 10 cmBariera contra vaporilor

Pardoseala parchetSapaPlaca beton 10 cmStrat balast

BE D c. Secţiunea 3 – 3

Fig. 1.5 Secţiuni transversale

CAP. II LUCRĂRI DE TERASAMENTE

2.1. DATE SPECIFICE NECESARE A FI PREVĂZUTE ÎN PROIECT

La elaborarea unui proiect tehnologic pentru lucrări de terasamente, este necesar

să se rezolve următoarele:

- prospectarea zonei platformei şi a surselor potenţiale de material de umplutură;

- studierea acceselor la santier în zona de lucru;

- studierea acceselor la depozite de material de umplutură (gropi de împrumut);

- stabilirea tehnologiei de execuţie – transport – compactare;

- asigurarea utilajelor necesare realizării terasamentelor prin tehnologia propusă.

Prospectarea zonei platformei face prin intermediul următoarelor studii:

- studii geotehnice;

- studii hidrologice (dacă este cazul, pentru apele de suprafaţă);

- studii hidrogeologice (pentru apele de adâncime);

- ridicări topografice.

Cercetarea geologică a terenului se realizează prin foraje, ce se execută în zona

platformei de lucru, şi prin care se determină:

- stratificaţia şi calitatea straturilor întâlnite;

20 Lucrări de terasamente – 2

- volumul de material necorespunzător, ce trebuie eventual înlăturat;

- volumul de pământ vegetal, ce trebuie decopertat şi aşezat în depozit pentru re-

folosire (de regulă terenul este decopertat la scoaterea din circuitul agricol, iar op-

eraţia nu mai trebuie repetată la începutul lucrărilor de construcţii).

Prin studiile geotehnice se determină caracteristicile fizico-mecanice ale stra-

turilor solului din foraje.

Ridicările topografice trebuie să cuprindă platforma de lucru, căile de acces,

traseul reţelelor de energie electrică şi conducte, legăturile cu principalele căi de

comunicaţie, etc.

Pentru realizarea unei lucrări de terasamente, mai ales pentru o clădire impor-

tantă, de dimensiuni mari, care presupune desfăşurarea de lucrări de terasamente în

spaţii largi, trebuie parcurse mai multe etape: documentarea, studiul pe hărţi şi planuri,

recunoaşterea pe teren, etc.

Documentarea constă în culegerea tuturor datelor referitoare la considerentele

care determină alegerea tehnologiei de realizare a lucrării de terasamente, date referi-

toare la resursele locale de materiale şi energetice, căi de comunicaţii, posibilităţi de

organizare a şantierului, etc.

Se folosesc hărţile şi planurile existente şi care dau informaţii planimetrice utile

(căi de comunicaţii, etc.).

Recunoaşterea pe teren are ca scop parcurgerea tuturor variantelor studiate,

completarea informaţiilor obţinute în fazele anterioare şi se confruntă soluţiile cu ter-

enul. Aceasta poate duce la eliminarea, îmbunătăţirea sau necesitatea studierii altor

variante.

În final, de obicei se alege procedeul care la un cost de deviz minim asigură

respectarea duratei de execuţie.


2.2. CLASIFICAREA ŞI PROPRIETĂŢILE PĂMÂNTURILOR

Pentru lucrările de construcţii, tipul pământului este definit funcţie de forţele de

legătură între particule, pământurile fiind astfel împărţite în două categorii: coezive şi

necoezive.

Pământurile necoezive sunt alcătuite din fragmente de rocă (particule, granule,

etc.) între care nu există forţe de legatură (de coeziune). Funcţie de dimensiunile frag-

mentelor componente, acestea pot fi blocuri de rocă (diametru mai mare de 200 mm),

bolovaniş (dimensiuni de 20 200 mm), pietriş (2 20 mm) şi nisipuri (0,05 2) mm.

Pământurile coezive sunt formate din particule între care nu există forţe de

legatură. Există o mare diversitate de pământuri coezive care se deosebesc după origi-

nea geologică, compoziţia mineralogică, transformările petrecute în timp, etc. Asupra

coeziunii influenţează dimensiunea şi granulometria particulelor, natura mineralogică,

sistemul capilar – poros, umiditatea, etc. În categoria pământurilor coezive intră:

- pământuri argiloase (argilă grasă, argilă, argilă prafoasă, argilă nisipoasă);

- pământuri prăfoase (praf, praf argilos, praf nisipos, praf argilos – nisipos).

Caracteristica pământurilor de a fi sau nu coezive este foarte importantă sub aspect

tehnologic deoarece este caracteristica principală care se ia în considerare la stabilirea

soluţiei de executare a săpăturilor – cu sau fără sprijiniri.

Funcţie de tipul pământului, gradul de coeziune, gradul de dificultate la săpare,

greutatea medie în săpătură, pământurile se clasifică conform tabelului 2.1.

Panta taluzului natural şi coeficientul de înfoiere funcţie de categoria terenului

sunt prezentate în tabelul 2.2.


Tabelul 2.1

Clasificarea pământurilor şi rocilor Categoria de difi-cultate la săpare

mecanizată Nr. crt.

Categoria terenului. Denu-mirea pământurilor şi a terenu-

rilor dezagregate

Proprietăţi coezive

Unelte folosite la săparea manuală

Exca-vator

cu cupă

Buldo-zer

Greutatea medie (in situ) în să-

pătură [kg/m3]

1. Teren uşor 1 Nisip prăfos slab coeziv I II 1500-1700 2 Nisip fin slab coeziv I II 1400-1700

3 Depozite vechi necompactate din pământurile de la pozitiile 10, 13, 14, 15, 16

slab coeziv Corespunzator categoriilor în situ 1400-1600

4 Mil, namol consistent slab coeziv I I 1400-1600 5 Nisip mijlociu necoeziv I II 1600-1850 6 Nisip mare necoeziv I II 1650-1850

7 Pământ vegetal de suprafata pina la 0,30m grosime şi pământ vegetal arat

slab coeziv

lopată, parţial cazma

I I 1200-1400

II. Teren mijlociu

8 Depozite vechi necompactate din pământurile de la pozitiile 18, 19, 20, 21, 22, 35

foarte coeziv II II 1800-1900

9 Depozite vechi necompactate din pământurile de la pozitiile 23, 24, 25

coeziune mijlocie I II 1650-1800

10 Nisip argilos slab coeziv I II 1500-1700

11 Nisip cu pietriş (balast nisi-pos) necoeziv I II 1700-1900

12 Pământuri de coeziune mi-jlocie în stare plastică


13 Pământ vegetal compactat, cu saufărăradacini slab coeziv II I 1600-1700

14 Praf argilos slab coeziv I II 1700-1850 15 Praf argilos nisipos (loess) slab coeziv I I 1600-1700 16 Praf nisipos slab coeziv I I 1500-1700

17 Umpluturi compactate din pământurile de la pozitiile 1, 2, 10, 13, 14, 15, 16

slab coeziv

cazma, parţial

târnăcop

I II 1600-1850

III. Teren tare

18 Argilă grasa compactata în stare plastică

foarte coezivă II II 1900-2100

19 Argilă foarte coezivă II II 1800-2000

20 Argilă în stare plastică foarte coezivă

târnăcop şi cazma

II II 1900-2100

21 Argilă marnoasa foarte coezivă III III 1800-2000


Categoria de difi-cultate la săpare

mecanizată Nr. crt.

Categoria terenului. Denu-mirea pământurilor şi a terenu-

rilor dezagregate

Proprietăţi coezive

Unelte folosite la săparea manuală

Exca-vator

cu cupă

Buldo-zer

Greutatea medie (in situ) în să-

pătură [kg/m3]

22 Argilă marnoasa în stare plas-tică

foarte coezivă II II 1850-2050

23 Argilă prafoasa (lut) coeziune mijlocie I II 1800-2000

24 Argilă nisipoasa coeziune mijlocie I I 1700-1900

25 Argilă prafoasa nisipoasa coeziune mijlocie I II 1800-1900

26 Argilă nisipoasa cu pietriş şi bolovăniş sau piatra sfarimata


27 Deluviu cu fractiunea domi-nanta din nisipuri şi argile nisipoase

coeziune mijlocie II II 1750-1900

28 Pământuri vegetale cu radacini >30mm slab coeziv II II 1400-1600

29 Pământ amestecat cu bolovani, piatra sparta sau resturi de zidarie

slab coeziv III II 1800-1900

30 Pietriş cu bob mare, prundis, piatra sfarimata intre 15-40mm

necoeziv II II 1400-1500

31 Pietriş cu nisip (balast) necoeziv II II 1750-2000

32 Umpluturi compacte din pământurile de la pozitiile 23, 24, 25

coeziune mijlocie II II 1800-2000

33 Umpluturi compacte din pământurile de la pozitiile 18, 19, 20, 21, 22, 35

foarte coeziv II II 1900-2100

34 Turba cu radacini cu >30mm slab coeziv

târnăcop şi cazma

II II 1100-1300 IV. Teren foarte tare

35 Argilă grasa compacta foarte coeziv III III 1800-2050

36 Argilă de morena coeziune mijlocie IV IV 1900-2100

37 Bolovăniş necoeziv III III 1900-2200

38 Blocuri (stâncă derocata), grohotisuri necoeziv IV IV 1900-2000

39 Deluviu cu fragmente de roca stincoasa ca parte dominanta

coeziune mijlocie IV IV 1850-2000

40 Pietriş cu bolovăniş colmatat cu nisipuri argiloase şi argile nisipoase

coeziune mijlocie

ranga, târnăcop,

spitul, barosul, etc., însă fără ex-pozivi

III III 1900-2150

41 Pietriş cu pina la 90 mm şi cu adaos de bolovani pina la 10 kg

necoeziv IV IV 1900-2000


42 Pământuri îngheţate necoeziv IV IV 1600-1800

43 Stâncă dezagregata moale şi crapata (gresie moale, calcare, ardezii fragile, etc.)

necoeziv

rangă, târnăcop,

şpiţul, barosul, etc., însă fără ex-pozivi

IV IV 1900-2050

Tabelul 2.2

Caracteristicile terenurilor

Panta taluzului stabil în: Categoria terenului săpătură umplutura

Coeficientul de înfoiere

I 1:1 0,66:1 1,10 II 1,5:1 1:1 1,20 III 2:1 1,5:1 1,25 IV 3:1 2:1 1,30

2.3. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Suprafaţa terenului pe care urmează să se execute construcţii trebuie pregatită în

prealabil prin lucrări specifice, numite lucrări pregătitoare care, funcţie de condiţiile

existente pot cuprinde urmatoarele procese tehnologice:

a) Defrişarea mecanizată a terenului;

b) Curăţirea (dezafectarea) terenului;

c) Afânarea terenului;

d) Săparea şi îndepărtarea (decaparea, decopertarea) stratului vegetal;

e) Demolarea şi îndepărtarea materialelor rezultate;

a) Defrişarea mecanizată a terenului

Constă în scoaterea şi îndepărtarea de pe amplasament a tufişurilor, arbuştilor,

arborilor şi resturilor vegetale, care, lăsate pe locul amplasamentului, prin putrezire ar

2.3 – Lucrări pregătitoare 25

crea goluri ce pot constitui surse de infiltraţie a apelor sau pot favoriza tasări neuni-

forme cu consecinţe grave asupra construcţiilor. Suprafaţa pe care se execută defrişarea

va fi mai mare decât suprafaţa amplasamentului construcţiei, adaugându-se pe ambele

direcţii fâşii adiacente de 4...5m pentru a asigura îndepartarea totală a materialului

lemnos de pe amplasament ce trebuie îndepartat cu tot cu rădăcini, şi pentru asigurarea

accesului utilajelor la punctele de lucru.

b) Curăţirea (dezafectarea) terenului Procesul tehnologic de curăţire a terenului cuprinde următoarele activităţi:

Îndepărtarea crengilor, cioatelor sau a rădăcinilor scoase, precum şi a pietrelor de

dimensiuni mici aflate la suprafaţa terenului; strângerea materialelor în grămezi cu

ajutorul buldozerului, autogrederului sau echipamentului de defrişat ataşat la trac-

tor; încărcarea materialelor rezultate cu excavatorul în mijloace de transport şi

transportarea la locul de depozitare cu autovehicule;

Săparea şi îndepărtarea vegetaţiei de baltă (după terminarea lucrărilor de scurgere

şi îndepărtare a apelor de suprafaţă) se execută cu excavatoare echipate cu cupe

graifăr, care asigură prinderea vegetaţiei şi descărcarea în autovehicule;

Îndepărtarea deşeurilor de pe amplasament se realizează prin mecanizare com-

plexă, cu buldozerul, excavatorul şi autobasculanta.

c) Afânarea terenului

Afânarea prealabilă a terenurilor este necesară la terenuri a căror categorie de

dificultate la săpare este superioară categoriei specifice mijloacelor de care se dispune.

Afânarea sau scarificarea constă în dislocarea pământului de la suprafaţa terenului, pe

adâncimi de 10 ÷ 100 cm şi întoarcerea sau răscolirea lui. Soluţia aleasă trebuie să ţină

seama de categoria de teren, volumul de lucrări şi metoda de săpare aleasă. Funcţie de

acestea, se poate realiza cu pluguri trase de tractor, scarificatoare, ciocane pneumatice

de abataj şi explozivi.


d) Săparea şi îndepărtarea (decaparea, decopertarea) stratului vegetal

Executarea acestei activităţi este necesară din considerente tehnologice, carac-

teristicile fizico-mecanice ale pământului vegetal fiind improprii utilizării lui în cazul

lucrărilor de umplutură sau preluării încărcărilor de la construcţii, dar este necesară şi

din considerente economice, deoarece stratul vegetal reprezintă o valoare funciară şi

necesită reintroducerea lui în circuitul economic.

Se deosebesc două procedee tehnologice de săpare şi îndepărtare a stratului

vegetal :

Săparea cu deplasarea (transportarea) stratului vegetal pentru formarea de depozite

în apropierea amplasamentului. Procesul tehnologic se realizează cu

- buldozere, când transportul pământului se face pâna la 100m ;

- screpere tractate pentru distanţa de transport de 200÷500m ;

- autoscrepere pentru transport la 1500m ;

Săparea stratului vegetal şi strângerea lui în depozite provizorii formate pe ampla-

sament sau lângă amplasament, de unde se încarcă în mijloace de transport rutier şi

se transportă în zona unde se utilizează. Utilajele folosite sunt: buldozerele,

autogrederele sau încărcătoarele pe pneuri pentru săpare şi strângere în grămezi,

încărcătoarele sau excavatoarele echipate cu cupă de încărcător, cupă dreaptă, pen-

tru încărcarea în mijloace de transport (autobasculante, dumpere, remorci).

Schemele tehnologice de lucru se alcătuiesc în funcţie de poziţia sectorului de

lucru şi de soluţia de depozitare a stratului vegetal.

2.4. PROIECTAREA PLANULUI DE SĂPĂTURĂ GENERALĂ

Planul de săpătură este o piesă desenată, executată la scară, care exprimă geo-

metric în plan şi secţiuni caracteristice, soluţia proiectată cu privire la săpătura ce ur-

mează a se realiza. El face parte din proiectul tehnologic a lucrărilor de pământ.

2.5 – Executarea săpăturii generale 27

Ca bază de lucru se utilizează proiectul de execuţie şi detaliile de execuţie referi-

toare la planul de fundaţii şi secţiunile reprezentative după stabilirea tehnologiei de

realizare a săpăturii (mecanizată, manuală sau mixtă; cu sau fără sprijinire; cu epuis-

mente directe, indirecte, sau fără epuismente ş.a.) avându-se în vedere şi:

- categoria terenului (unghiul şi înălţimea taluzului ce se va realiza);

- gabaritele utilajelor de săpat şi a mijloacelor pentru evacuararea pământului, pre-

cum şi accesul lor în săpătură.

La bază, dimensiunile gropii de fundaţie trebuie astfel stabilite încât să permită

desfăşurarea nestingherită a tuturor proceselor de lucru. Astfel, la dimensiunile efective

ale blocurilor de fundaţii se adaugă, după caz, spaţiile ocupate de cofraje, necesare

circulaţiei în cadrul proceselor de lucru, aferente sprijinirilor, sau şanţurilor de scurgere

a apelor către punctele de coectare şi evacuare.

2.5. EXECUTAREA SĂPĂTURII GENERALE

In general, lucrările de terasamente constau din lucrări de mişcări de

terasamente pentru executarea gropilor de fundaţii şi din lucrări sistematizate pe verti-

cală (fig. 2.1a) în jurul construcţiilor executate şi care se realizează pe baza unui plan

numit cartogramă.

La realizarea acestor lucrări se execută următoarele operaţii de bază:

- săparea pământului – cu sau fără sprijiniri;

- încărcarea şi transportul pământului săpat;

- descărcarea pământului din mijloacele de transport şi executarea umpluturilor.

În afara acestor operaţii de bază mai există şi operaţii suplimentare:

- afânarea pământului înainte de săpare;

- nivelarea şi compactarea pământului la executarea umpluturilor.

Întrucât toate aceste procese de muncă înglobează un volum foarte mare de

manoperă, se recomandă din punct de vedere al organizării lucrărilor şi estimării


corecte a termenelor de execuţie, să se efectueze mecanizat cu diferite maşini de con-

strucţii specializate.

2.5.1. Calculul volumelor de terasamente

Calculul volumelor se face pe baza planurilor topografice, în mod aproximativ,

asimilându-se cu volume cunoscute din geometria elementară. Pe plan, se trasează un

caroiaj ortogonal (fig. 2.1b) şi se aplică metoda prismelor pătrate. Latura caroiajului se

alege intre 10 şi 100 m, funcţie de gradul de precizie dorit şi de relieful terenului (într-

un pătrat trebuie să fie minim una şi maxim două curbe de nivel).

În cazul unui teren mai accidentat, pătratele se împart în triunghiuri şi se aplică

metoda prismelor triunghiulare. Diagonala trebuie să treacă aproximativ în direcţia

curgerii apelor sau a taluzului, în corespondenţă cu schimbarea caracterului reliefului

(fig. 2.1c).

În ambele cazuri, se determină în fiecare punct al caroiajului cota roşie h, defi-

nită ca diferenţă între cota absolută a terenului şi cota absolută a planului de nivelare

(fig. 2.1a). Semnul “+” al cotei roşii indică necesitatea executării săpăturii, iar semnul

“–” indică lucrări de umplutură.

Pe laturile suprafeţelor tranzitorii (suprafeţele situate parţial în umplutură, parţial

în săpătură), se va determina poziţia punctelor nule prin metoda analitică sau metoda

grafică (fig. 2.1d). Curba ce uneşte aceste puncte marchează intersecţia suprafeţei tere-

nului cu planul de nivelare şi limitează săpătura de umplutură.

Se determină volumele de terasamente pentru fiecare pătrat sau triunghi din

planul topografic. Se pot ivi două situaţii:

Dacă suprafaţa pătratului sau triunghiului se situează în intregime în zona de

săpătură sau umplutură (toate cotele sunt de acelaşi semn), volumele de lucrări

rezultate se determină cu relaţiile 2.1 şi 2.4;


suprafata terenului naturalh1

h2

suprafata de nivelaregroapa de fundatieproiectata

a. Profilul transversal al terenului

m

m+1m+2

m+a 2 3 4

6

10

1

5 7 8

9 11 12

H1 H2 H3

Hn

h1 h2 h3

hna a a a

a

a

a

b. plan topografic cu împărţire în pătrate

m

1

H1 H2 H3

Hn

h1 h2 h3

hna a a a

a

a

a

curbe de nivel

23

45 6 7 8

9

1011

1213

14

15

16

17

18 19

20

21

22

23

24

m+1m+2

a

a

h1

h3 h4

h2

h3 h4

h1 h2

c. plan topografic cu împărţire în triunghiuri d. determinarea grafică a punc-telor nule

Fig. 2.1 Elementele volumelor de lucrări de terasamente


Tabelul 2.3.

Scheme şi formule de calcul pentru calculul volumelor la lucrările de nivelare a

suprafeţelor Element Schema Formule de calcul

Pătrat cu cote de acelasi semn – săpatură sau umplutură.

h2h1

h3 h4

a

a

4321

2

hhhh4aV

(2.1)

Pătrat cu cote de semne diferite parţial

săpătură (VS)

parţial umplutură (VU)

a

a h2h1

h3 h4

0.00

hh

4aV

2s

2

s

(2.2)

hh

4aV

2u

2

u

(2.3)

Triunghi cu cote de acelaşi semn

(săpătură sau umplutură)

h2h1

h3

a

a

321

2

hhh4

aV

(2.4)

Triunghi cu cote de semne diferite parţial

săpătură (VS)

parţial umplutură (VU)

h2h1

h3aa

3231

33

2

s hhhhh

6aV

(2.5)

3231

33

2

321

2

u

hhhhh

6a

hhh6aV

(2.6)


Element Schema Formule de calcul Elemente de taluz

a) de colţ de tip piramidă

h

mh mh

3hmV

32

(2.7)

b) lateral de tip prismatic

h1

h2

mh1

mh2

l

22

21 hh

4lmV

(2.8)

Dacă suprafaţa pătratului sau triunghiului se situează parţial în săpătură şi par-

ţial în umplutură, la calculul volumelor de lucrări se aplică relaţiile 2.2, 2.3,

2.5 şi 2.6.

În cazul suprafeţelor triunghiulare, se va ţine seamă de următoarele:

- cota h3 se alege cota de semn contrar celorlalte două;

- în relaţiile 2.5 şi 2.6, toate cotele se introduc cu semnul “+” deoarece la

stabilirea formulelor de calcul s-a ţinut seama de semnul lor. Semnul cotei

h3 indică natura lucrărilor, de umplutură sau săpătură.

Când lucrările de săpătură se fac sub unghiul taluzului natural al pământului,

dimensiunile la creasta taluzului sunt mai mari decât cele de la baza lui, funcţie de

valoarea coeficientului de taluz m. Determinarea volumelor de pământ din taluz de pe

conturul terenului excavat se face cu relaţiile 2.7 şi 2.8.


Volumul total de lucrări de terasamente la efectuarea lucrărilor de umpluturi şi

săpături se compune din volumele însumate ale lucrărilor de terasamente calculate

pentru fiecare sector.

2.5.2. Executarea lucrărilor de terasamente cu buldozerul

Buldozerul este alcătuit dintr-un tractor cu şenile sau pe pneuri, pe care este

montat echipamentul de lucru, echipment constituit dintr-o lamă susţinută de un cadru

de împingere acţionat hidraulic.

Săparea cu buldozerul presupune înfigerea lamei în pământ şi apoi prin

împingere, tăierea unui strat de pământ a carui grosime variază între 10÷20cm. În faţa

lamei se formează o „prismă” de pământ care este deplasată prin împingere la locul de

depozitare, sau, dacă pământul trebuie împrăştiat, cuţitul lamei se menţine ridicat la o

înălţime h dată faţă de suprafaţa solului. Distanţa de transport a pământului cu buldoze-

rul cu şenile este cuprinsă între 5...100m, iar la cel cu pneuri între 5...200m, ţinând cont

de faptul că în timpul transportului o parte din pământ se pierde pe la extremităţile

laterale ale lamei.

Buldozeul se poate utiliza la urmatoarele lucrări:

a) săparea pământului:

- din gropi de împrumut laterale pentru executarea rambleelor de 1,5...2,5m înălţime;

- pentru executarea debleelor de 1,5...2,5m adâncime cu deplasarea pământului în

depozite (pe distanţe sub 100m);

- pe terenuri cu declivităţi;

- pentru realizarea gropilor de fundaţii (în spaţii largi).

b) nivelarea:

- umpluturilor în straturi uniforme şi a terenurilor ondulate;

- curăţirea şi defrişarea terenurilor naturale, inclusiv decaparea stratului vegetal;

- terenuri la platforme, sau la cota inferioară a gropilor de fundaţii sau de împrumut;


- pământul descărcat de excavator sau din mijloace de transport.

c) executarea umpluturilor:

- generale;

- pentru acoperirea gropilor de fundaţii şi a conductelor aşezate în canale.

d) deplasarea pământului:

- săpat şi de alte utilaje, cu formarea depozitelor;

- la locul de încărcare sau din depozite provizorii.

e) formarea grămezilor (de regulă cu înălţimi mai mici de 2,5m şi pante sub 20%).

Scheme tehnologice de lucru cu buldozere

Săparea cu formarea prismei de pământ în faţa lamei foloseste cca. 30% din

durata totală a ciclului de lucru al buldozerului, consumând cea mai mare parte din

energia necesară efectuării unui ciclu. Pentru evitarea suprasolicitării motorului şi pen-

tru sporirea productivităţii, se utilizează următoarele procedee de săpare:

- În pantă (fig. 2.2.a): creşte forţa de tracţiune a buldozerului, scade rezistenţa la

deplasare a utilajului şi a prismei de pământ, etc.

- În trepte, cu variante de tăiere: în formă de pană (fig. 2.2.b), dinţi de ferăstrau (fig.

2.2.c) şi dreptunghiulară (fig. 2.2.d). Rezistenţa de deplasare creşte progresiv pe

măsura formării prismei de pământ în faţa lamei. O reducere a acestei rezistenţe,

respectiv o creştere a productivităţii se poate obţine aplicând procedeul de săpare

în formă de pană sau dinţi de ferăstrău având timpul de tăiere de 60%, respectiv

70% din timpul necesar tăierii dreptunghiulare (fig. 2.2.b, c).

Scheme tehnologice de săpare

o Schema tehnologică eliptică se utilizează pentru execuţia mai multor ramblee şi

deblee succesive (fig. 2.3.a). Buldozerul sapă şi transportă jumătate din pământ

într-unul din ramblee, cealaltă jumătate transportând-o la întoarcere în rambleul an-

terior.


o Schema tehnologică în suveică zig-zag (fig. 2.3.b) buldozerul sapă fâşii paralele şi

deplasează pământul perpendicular pe frontul de lucru – cursa utilă. După descăr-

carea lamei, utilajul efectuează un viraj (rotire pe loc) cu un unghi ascuţit faţă de

direcţia cursei utile şi, prin mersul înapoi, execută cursa în gol. După un nou viraj

se repeta operaţiile anterioare.

straturi de pamant

straturi da pamant

max. 20%

a.săpatură în pantă

6.00...7.00

0.25...0.30

b. săpătură în trepte – în pană

4.50...5.00

0.20...0.25

c. săpătură în trepte – în dinţi de ferăstrău

7.00...11.50

0.10...0.15

d. săpătură în trepte – dreptunghiulară

Fig. 2.2 Procedee de săpare a pământului cu buldozerul


o Schema tehnologică în zig-zag (fig. 2.3.c) cu depozitarea laterală a pământului

săpat, buldozerul având o deplasare paralelă cu latura scurtă a gropii de fundaţie.

Se foloseşte în cazul săpării gropilor de fundaţii cu adâncimea de maxim 1,50m.

Productivitatea buldozerelor

Productivitatea de exploatare medie pe schimb a buldozerelor, se calculează

astfel:

dus

intors

a. Schema tehnologică eliptică pentru execu-

tarea lucrărilor de săpare - nivelare

c. Schema tehnologică în zig-zag

ß

5.00÷5.50

<15°

b. Schema tehnologică suveică zig –

zag

Fig. 2.3. Scheme tehnologice de lucru

cu buldozerul


itseac

itseabld.e KKtKKqT

3600KKtKKqnP

schm3

(2.9)

Tabelul 2.4

Coeficienţi de lucru pentru buldozer Ki Categoria

terenului Kw Ka Ke -10o 0o 10o 20o I 1,0 1,07÷1,17

II 1,18 1,14÷1,28

III 1,43 1,23÷1,29

IV÷VI 1,10 1,30÷1,44

0,7÷0,8 pentru l<400m

şi 0,8÷0,9 pentru

l=400÷1500m

0,57 1,0 1÷1,36 1,36÷1,72

unde:

n – numărul de cicluri de lucru reali-

zate de buldozer intr-o oră

q – volumul de pământ (în stare natu-

rală) deplasat de buldozer la un ciclu

de lucru.

La determinarea volumului de pământ

transportat de buldozer pâna la finalul

traseului de lucru, se ţine cont de

faptul că o parte din pământ se pierde,

revărsându-se lateral peste marginile lamei buldozerului (fig.2.4)

0

2

tg2hbVq 3m (2.10)

unde: V – capacitatea lamei buldozerului 3m

b – lăţimea lamei de tăiere m

h – înălţimea lamei de tăiere m

φ0 – unghiul taluzului natural (tab. 2.2)

µ – coeficient de pierdere a pământului în faţa lamei; µ = 1 – 0,005 l1

lama buldozer

pierderi depamant pemarginile lamei

prisma de pamant

Fig. 2.4. Prisma de pământ din faţa lamei

buldozerului


m

2

2

1

1wc t

vl

vl

KT sec (2.11)

unde: l1 – distanţa de transport a pamântului m

l2 – distanţa de înapoiere a buldozerului m

v1, v2 – viteza de transport a buldozerului încărcat şi descărcat

secm

tm – timp de manevră (întoarceri, poziţionări, începerea săpăturii) sec

tm = 9÷30 sec

Kw – coeficient ce ţine seamă de rezistenţa la săpare şi transport a utilajului, prin

majorarea duratei ciclului. Are valorile din tabelul 2.4, funcţie de categoria terenului.

a

a K1K

- coeficient de afânare al pământului; intervine când productivitatea

se exprimă în metri cubi de pământ, în stare naturală; are valorile din tabelul 2.4

Ke – coeficient orar de exploatare a maşinii; are valorile din tabelul 2.4 funcţie

de lungimea drumului parcurs de utilaj

ts – durata schimbului de lucru, în ore

Kt – coeficient de utilizare medie a utilajului pe durata schimbului

(Kt=0,7÷0,9)

Ki – coeficient ce ţine seama de influenţa înclinării lamei buldozerului asupra

productivităţii acestuia; are valorile din tabelul 2.4

Câteva caracteristici ale buldozerelor din punct de vedere geometric şi funcţional

cu lamele aferente sunt prezentate în tabelele 2.5. şi 2.6.

Se precizeză că la prezentarea buldozerelor s-au luat în considerare doar sche-

mele de uz general, în concordanţă cu scopul prezentului volum. Pentru alte tipuri de

lucrări, sau pentru acelaşi tip de lucrări dar de mai mare anvergură, se pot alege utilaje

şi scheme tehnologice care să asigure o productivitate corespunzătoare importanţei şi

volumului lucrărilor considerate.


Tabelul 2.5

Buldozere uşoare

Buldozer Caterpillar D5G XL LGP 1 Ecartament [mm] 1549 1727 2 Lăţimea echipamentului fără lamă [mm] 2059 2387 3 Lungime totală [mm] 4336 4252 4 Lungimea tractorului [mm] 3184 3184 5 Înălţimea tractorului [mm] 2775 2775 7 Înălţimea de ridicare max. a lamei deasupra terenului [mm] 2690 3524

Greutatea maximă a utilajului în timpul lucrului [kg] 8920 8920

Lame utilizate XL INTERMEDIAR LGP Lăţimea lamei [mm] 2690 2921 3254 Înălţimea lamei [mm] 1101 1028 1028 8 Adâncimea de săpare [mm] 630 582 582

Tabelul 2.6

Buldozere de capacitate medie Buldozer Caterpillar D6K XL LGP 1 Ecartament [mm] 1170 2000 2 Lăţimea echipamentului fără lamă [mm] 2330 2760 4 Lungimea tractorului [mm] 3784 3784 5 Înălţimea tractorului [mm] 2914 2914 Greutatea maximă a utilajului în timpul lucrului [kg] 12866 13467

Lăţimea lamei [mm] 3077 3360 Capacitatea lamei [m3] 2,7 2,9


Buldozer Caterpillar D6N XL LGP 1 Ecartament [mm] 1890 2160 2 Lăţimea echipamentului fără lamă [mm] 2500 3000 4 Lungimea tractorului [mm] 3740 4165 5 Înălţimea tractorului [mm] 2979 3083 Garda la sol [mm] Greutatea maximă a utilajului în timpul lucrului [kg] 17791 17486

Lame utilizate XL SU XL VPAT LGP Lăţimea lamei [mm] 3154 3272 4080 Capacitatea lamei [m3] 4,28 3,18 3,16

2.5.3. Executarea lucrărilor de terasamente cu excavatorul cu cupă inversă

Excavatorul cu o cupă este utilajul terasier cel mai răspândit, executând 45÷65%

din volumul total al lucrărilor de pământ. Excavatorul cu o cupă este o maşină

universală de construcţii, care poate lucra cu echipamente şi pentru alte lucrări de

pământ (cupă de încărcare, lamă de nivelare, mai pentru compactare, etc.) dar şi cu

echipamente pentru lucrări diverse (freză, sonetă, macara, etc.)

În funcţie de capacitatea cupei, excavatoarele se împart în:

- excavatoare cu capacitate mică (sub 0,5 m3);

- excavatoare cu capacitate mijlocie (0,5÷1 m3);

- excavatoare cu capacitate mare (1÷3 m3), utilizate la lucrări de mare volum, ca

lucrări hidroelectrice, exploatări miniere de suprafaţă, etc.

Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi:

- Pe pneuri – utilizat de regulă la excavatoare de capacităţi reduse, mai mici de

0,7m3;

- Pe şenile – sunt cele mai răspândite, deoarece permit efectuarea lucrărilor şi

deplasarea în bune condiţii pe terenuri neamenajate, în orice anotimp;

- Pe căi de rulare (pe şine) – utilizate în special la realizarea infrastructurii căilor

ferate;


- Păşitoare – se folosesc numai cu echipamente de capacitate foarte mare (peste

3m3).

Pentru elaborarea unui proiect tehnologic de mecanizare, este necesar să se

cunoască:

- parametrii constructivi ai excavatorului: capacitatea geometrică a a cupei,

înălţimea şi lăţimea ei constructivă, dimensiuni de gabarit, masa excavatorului,

putere instalată, etc;

- parametri tehnologici: raza de săpare, înălţimea şi adâncimea de săpare, raza de

descărcare, înălţimea de descărcare în mijloacele de transport, mărimea declivităţii

maxime la deplasare, raze de viraj, etc.

Tehnologia de săpare pentru excavatoare echipate cu cupă inversă

Excavatorul echipat cu cupă inversă sapă din poziţie fixă, sub nivelul la care sta-

ţionează sau se deplasează, deci în timpul lucrului el se află la partea superioară a să-

păturii (abatajului). Un ciclu de lucru constă din coborârea săgeţii şi împingerea cupei

la o distanţă cât mai mare de excavator, săgeata şi braţul fiind, aproximativ, în pre-

lungire. Urmează înfigerea dinţilor cupei în pământ, continuând coborârea şi rotirea

braţului în jurul articulaţiei cu care este prins de săgeată. Pământul este tăiat şi introdus

în cupă. Concomitent, cupa este rotită în jurul articulaţiei cu care este prinsă de braţ

pentru a o aduce într-o poziţie în care materialul săpat şi încărcat să nu cadă. Urmează

ridicarea cupei şi rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de transport

sau depozitului. Descărcarea se realizează prin îndepărtarea braţului şi rotirea cupei în

sens invers faţă de încărcare. La final, platforma se roteşte în sens invers pentru reveni-

rea în poziţia de săpare, după care ciclul se reia.Excavatorul cu cupă inversă este un

utilaj folosit la executarea săpăturii cu descărcarea pământului îndeosebi în mijloace de

transport dar şi în depozite. Sunt utilizate la executarea debleelor, a gropilor de fun-

daţie pentru clădiri civile şi industriale, a şanţurilor pentru conducte, a canalelor, etc.


Parametrii tehnologici ai excavatorului cu cupă inversă

Parametrii tehnologici ai excavatorului cu cupă inversă, identificaţi şi conform

notaţiilor din fig. 2.5. sunt:

RS – raza de săpare – reprez-

intă distanţa pe orizontală de

la axa de rotire a excavatoru-

lui până la capătul dinţilor

cupei. Are două valori:

o MSR (cota 2 din

figură) – pentru

braţul orizontal al

excavatorului

o mSR - pentru cupa

coborâtă la nivelul

de săpare

US – adâncimea de săpare –

este distanţa pe verticală din-

tre nivelul de deplasare al

excavatorului şi nivelul din-

ţilor cupei în poziţia de săpare. Are două valori:

o MSU ( cota 1 din figură) – maximă – determinată de tipul constructiv al ex-

cavatorului, natura pământului, respectiv categoria terenului

o NSU ( cota 6 din figură) – cota maximă de săpare pentru obţinerea unei su-

prafeţe nivelate pe fundul săpăturii

o mSU - adâncimea necesară pentru umplerea cupei

MTH (cota 3 din figură) – înălţimea maximă de tăiere

Fig. 2.5. Parametrii constructivi şi tehnologici ai

excavatorului cu cupă inversă


Hd – înălţimea de descărcare – distanţa pe verticală de la nivelul de deplasare al

excavatorului pâna la nivelul cupei acestuia în poziţie de descărcare. Poate fi:

o MdH ( cota 4 din figură) – înălţimea maximă de descărcare

o mdH ( cota 5 din figură) – înălţimea minimă de descărcare

Rd – raza de descărcare – distanţa pe orizontală de la axa de rotire a excavatorului

până la centrul de greutate a cupei în poziţia de descărcare

Valorile paramerilor de lucru pentru diferite tipuri de excavatoare se obţin din

prospectele producătorilor, iar câteva exemple semnificative de prospecte sunt date în

tabelele urmatoare. Totuşi, materialele informative nu conţin întodeauna toţi parametrii

necesari la calculul proiectului tehnologic şi trebuie determinaţi de proiectant funcţie

de datele existente. De exemplu, pentru determinarea razei maxime de descărcare Rd se

poate adopta următoarea relaţie:

3Sd qRR , unde q este capacitatea geometrică a cupei excavatorului.

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 308C Tabelul 2.7

Parametri tehnologici Lungimea bratului 1655 mm 2210 mm

1 adâncimea maximă de săpare 4140 mm 4690 mm 2 raza maximă de săpare 6250 mm 6770 mm 3 înălţimea maximă de tăiere 7390 mm 7810 mm 4 înălţimea maximă de descăr-care 5250 mm 5670 mm

5 înălţimea minimă de descărcare 2400 mm 2060 mm 6 cota maximă de săpare pentru obţinerea unei suprafeţe nivelate a săpăturii

3800 mm 4380 mm

Gabaritul de rotaţie al spatelui excavatorului 1290 mm 1290 mm

Lăţimea trenului de rulare 2470 mm 2470 mm Tabelul 2.8

Caracteristicile cupelor Lăţimea cupei

[mm] Capacitatea

[m3]


460 0,15 610 0,23 760 0,31 910 0,34

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 315C Tabelul 2.9

Parametri tehnologici Lungimea bratului 2250 mm 2600 mm 3100 mm

1 adâncimea maximă de săpare 5705 mm 6055 mm 6555 mm

2 raza maximă de săpare 8450 mm 8740 mm 9140 mm 3 înălţimea maximă de tăiere 8735 mm 9810 mm 8970 mm

4 înălţimea maximă de descărcare 6150 mm 6320 mm 6410 mm

5 înălţimea minimă de descărcare 2690 mm 2340 mm 1840 mm

6 cota maximă de săpare pentru obţinerea unei su-prafeţe nivelate a săpăturii

5455 mm 5825 mm 6330 mm

Gabaritul de rotaţie al spate-lui excavatorului 2450 mm 2450 mm 2450 mm

Lăţimea trenului de rulare 2490 mm 2590 mm 2690 mm

Tabelul 2.10 Caracteristicile cupelor

Lăţimea cupei [mm]

Capacitatea [m3]

610 0,33 760 0,46 910 0,59 1070 0,73 1220 0,86

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 311C U Tabelul 2.11

Parametri tehnologici Lungimea bratului 2250 mm 2800 mm

1 adâncimea maximă de săpare 5040 mm 5590 mm 2 raza maximă de săpare 7570 mm 8100 mm 3 înălţimea maximă de tăiere 7805 mm 8125 mm 4 înălţimea maximă de descăr-care 5450 mm 5770 mm

5 înălţimea minimă de descărcare 1880 mm 1340 mm


Lungimea bratului 2250 mm 2800 mm 6 cota maximă de săpare pentru obţinerea unei suprafeţe nivelate a săpăturii

4425 mm 4940 mm

Gabaritul de rotaţie al spatelui excavatorului 1750 mm 1750 mm

Lungimea trenului de rulare 3320 mm 3320 mm



Capacitatea [m3]

600 0,28 750 0,38 900 0,48 1000 0,56 1100 0,64 1200 0,71

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 312C cu brat fix Tabelul 2.13







4919 mm 5347 mm 5875 mm


Lungimea trenului de rulare 3490 mm 3490 mm 3490 mm


Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Caterpillar tip 312C cu brat ra-

batabil Tabelul 2.14







3185 mm 2830 mm 2540 mm


Lungimea trenului de rulare 3490 mm 3490 mm 3490 mm



Capacitatea [m3]

Greutatea [kg]

450 0.24 236 600 0.33 264 700 0.40 287 1000 0.55 332 1000 0.61 348 1100 0.68 371 1200 0.75 390

Caracteristici pentru excavatoare hidraulice Bobcat seria 300G Tabelul 2.16

Parametri tehnologici [mm] Denumire exca-

vator 322 325 328 331 331E 334 337 341

Lungimea bratu-lui 1023 1050 1350 1200 2019 1500 1525 1925

1 adâncimea maximă de săpare 2197 2555 2859 3101 3914 3403 3581 3981

2 raza maximă de săpare 3817 4233 4529 4974 5614 5617 5716 6111

3 înălţimea 3485 4055 4251 4539 4796 4708 5553 5817


Denumire exca-vator 322 325 328 331 331E 334 337 341

maximă de tăiere 4 înălţimea maximă de des-cărcare

2485 2779 2968 3089 3399 3270 3864 4127

6 cota maximă de săpare pentru obţinerea unei suprafeţe nivelate a săpăturii

3817 4233 4529 4974 5614 5167 5716 6111

Gabaritul de rotaţie al spatelui excavatorului

1068 1162 1163 1387 1390 1390 1603 1603

Lăţimea trenului de rulare 980 1398 1398 1540 1540 1540 1900 1900



Capacitatea [m3]

610 0,10 760 0,12 910 0,13 1070 0,14

Tipuri şi scheme de abataje

După direcţia de înaintare a excavatorului în raport cu frontul de lucru, se deose-

besc abataje laterale şi abataje frontale.

În abatajul lateral, excavatorul înaintează paralel cu direcţia frontului de lucru.

Abatajele laterale sunt recomandate la lucrările de săpătură de lungime mare, şi când

excavaţia se face în terenuri de categoria I sau II.

În abatajele frontale, excavatorul înaintează după o direcţie normală pe frontul

de lucru, axa principală a abatajului suprapunându-se cu direcţia de înaintare a excava-

torului. Schema de abataj frontal se adoptă în special la excavări de pământuri de cate-

goria III şi IV.

Abataje înguste

Schema unui abataj lateral îngust la excavator cu cupă inversă, este prezentată în

fig.2.6. Direcţia de deplasare tehnologică a excavatorului este paralelă cu direcţia fron-


tului de lucru executat prin săpătură laterală; descărcarea pământului se poate face în

autovehicule (fig.2.6.a) sau în grămadă (fig.2.6.b).

Un abataj frontal îngust pentru excavator cu cupă inversă este prezentat în

fig.2.7. Săparea se execută în fâşii frontale, prin retragerea excavatorului (mers

înapoi).

Pământul se descarcă, de regulă, în depozitul format în lungul săpăturii. Când abatajele

au lăţimi mai mari, excavatorul ocupă poziţii la anumite distanţe de axa debleului, în-

spre taluzul către care se descarcă pământul în depozit, dar mai ales în autovehicule.

Abataje largi

Schemele de abataje largi pentru excavatorul cu cupă inversă se aplică atunci

când lăţimea abatajului este MS1 R5,3...7,1A . Săparea pământului se realizează prin

deplasări în zig-zag ale excavatorului. O schemă de abataj frontal larg pentru excavato-

rul cu cupă inversă este prezentată în fig.2.8.

DE

DA

Us

˜ 45°

Rd

Excavator

Excavator

Autobasculanta

DE

DA

Us

Excavator

Excavator

Rd

Depozit

˜ 160°A 0,9Rs A 0,9Rs

DA – directia de deplasare a excavatorului; DE – directia abatajului

a. cu descarcăre în autovehicule b. cu descărcare în depozit

Fig.2.6. Schemă de abataj lateral îngust pentru excavator echipat cu cupă inversă


DA, DE

Us

Excavator

Excavator

Depozit

30°

Rd

A<1,5RMS

A1

lt

lt

pozitionariexcavator

autovehicul

traseul deplasarii tehnologice in zig-zag a excavatorului

Fig,2.7. Schemă de abataj frontal îngust pentru excavator cu cupă in-

versă, cu descărcare în depozit

Fig. 2.8. Schemă de abataj frontal larg pentru excavator echipat cu cupă inversă

Determinarea formei şi dimensiunilor abatajelor de lucru

La calculul abatajelor de lucru se vor lua în considerare următoarele etape:

a) Evaluarea înclinării taluzului stabil în săpătură şi al coeficientului de înfoiere al

terenului. Panta taluzului funcţie de caracteristicile terenului şi de înălţimea taluzu-

lui sunt prezentat, în tabelele 2.2, 2.20 şi 2.21.

b) Stabilirea parametrilor de lucru pentru excavator şi pentru mijlocul de transport.

Pentru excavator se vor extrage din tabele următoarele caracteristici:

- MSU - adâncimea maximă de săpare [m]

- MSR - raza maximă de săpare [m]

- MdR - raza maximă de desărcare [m]

- MdH - înălţimea maximă de descărcare [m]

- G – gabaritul de rotaţie al spatelui excavatorului [m]

- F – lungimea terenului de rulare [m]

- F’ – lăţimea trenului de rulare [m]


Pentru autobasculantă/remorcă sunt necesare următoarele caracteristici:

- c – lăţimea mijlocului de transport [m]

- l – lungimea benei mijlocului de transport [m]

- H – înălţimea mijlocului de transport [m]

c) Explicitarea condiţiilor tehnologice, de stabilitate a taluzurilor. Calculul caracteris-

ticilor geometrice ale secţiunii săpate.

[1] Abataj frontal

A/2 A/2A

US

A'/2 A'/2

F'a0

A'

1:ma0

DA, DE

Rs

Rd

Fig. 2.9. Forma săpăturii pentru abataj frontal şi excavator cu cupă inversă


Forma săpăturii în frontul de lucru este un trapez isoscel cu baza mică în jos (fig. 2.9).

La executarea săpăturii trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

Cupa excavatorului să atingă piciorul şi creasta taluzului:

MsS UU (2.12)

MSR

2A (2.13)

Taluzul pământului în săpătură să fie stabil:

mU

2A

2A S

(2.14)

m – panta taluzului

Lăţimea banchetei provizorii de pe care excavatorul execută săpătura:

00,12Fa 0

[m] (2.15)

La executarea descărcării pământului în mijloacele de transport, trebuie înde-

plinite următoarele condiţii tehnologice:

Când mijlocul de transport se află în spatele excavatorului:

m1dGR Md (2.16)

d = distanţa dintre excavator şi mijlocul de transport

m8,0HH Md (2.17)

Când mijlocul de transport se află intr-o poziţie paralelă cu direcţia de depla-

sare a excavatorului:

2cdGR M

d (2.18)

m8,0HH Md (2.19)


La calculul acestor dimensiuni se va avea în vedere ca ele să nu depăşească di-

mensiunile de gabarit corespunzătoare din cartea tehnică a utilajelor.

[2] Abataj lateral Calculul dimensiunilor abatajului de lucru lateral este identic cu punctul [1], cu

excepţia determinării lăţimii abatajului de lucru. Această dimensiune se calculează

diferit funcţie de tipul fâşiei de lucru – marginală sau intermediară. În consecinţă raza

maximă de săpare a excavatorului ales trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

A/2 A/2A

Us

A'/2 A'/2

Hd

Us/mUs/m

H

Rd Rs

c d G1.00 1:

m

Rs

DE

DA

Rd

G

Fig. 2.10. Forma săpăturii pentru abataj lateral şi excavator cu cupă inversă


Pentru fâşia marginală

inalargmsM

s AmU

200.1GR (2.20)

Pentru fâşiile intermediare

ermediarintsM

s AmU

00.1GR (2.21)

În relaţiile de mai sus, dimensiunile geometrice ale abatajului au fost notate după cum

urmează:

A – lăţimea abatajului la partea inferioară a gropii de săpătură;

A’ – lăţimea abatajului la partea superioară a gropii de săpătură.

d) Redactarea fişei tehnologice pentru execuţia săpăturii. Un exemplu de fişă

tehnologică va fi dat la sfârşitul capitolului, pentru cazul concret din exemplul de

calcul.

Productivitatea excavatoarelor

Productivitatea medie pe schimb a excavatoarelor este dată de relaţia următoare:

tseuaexce KtKKKqnP schm3

(2.22)

unde:

q – capacitatea cupei excavatorului [m3]

n – numărul de cicluri realizate pe oră de excavator

ct

3600n (2.23)

tc – durata unui ciclu de săpare în secunde, şi are valorile din tab. 2.19 pentru excavator

cu o cupă, în funcţie de trei parametri: capacitatea cupei, natura terenului şi abataj

(unghiul de descărcare în mijloacele de transport)


ts, Ka’, Kt au semnificaţiile şi valorile prezentate la productivitatea buldozerului; val-

orile lui Ka sunt prezentate în tab. 2.4.

Ke – coeficient orar de exploatare a maşinii şi poate fi luat în medie egal cu 0,75 în

cazul descărcării pământului în mijloace de transport, şi 0,9 în cazul descărcării în

grămadă

Ku – coeficient de umplere al cupei, cu valorile din tab. 2.18

Tabelul 2.18 Categoria terenului

Caracteristici ale pământului Simbol I II III IV

Masa volumetrică [t/m3] γg 1,65 1,75 1,90 2,00

Coeficentul de umplere a cupei Ku 0,87 0,83 0,80 0,75

Tabelul 2.19 tc [sec]

Unghiul de rotire [grd]

70o 90o 135o 180o

teren

q

[m3]

uşor mijl greu uşor mijl greu uşor mijl greu uşor mijl greu

0,25 16 20 24 18 20 25 20 22 28 21 25 28

0,50 18 20 25 19 21 26 20 24 28 22 25 30

1,00 21 24 30 23 26 31 26 28 34 28 31 37

2,00 26 30 32 28 31 33 33 35 38 38 29 42

3,00 27 31 34 31 32 35 34 36 41 39 41 46

Timpul necesar excavatorului pentru umplerea benei unui autovehicul, va fi:

60tP

KKqnt

s

exce

auci

[sec] (2.24)

unde nc reprezintă numărul de cupe necesar pentru umplerea benei, şi se determină

astfel:


aug

b

au

bc KKq

PKKq

Vn

(2.25)

Vb – volumul benei autobasculantei [m3]

Pb – tonajul benei autobasculantei [t]

γg – masa volumetrică a pământului [t/m3]

2.5.4. Lucrări de sprijiniri

Stabilitatea malurilor săpăturilor de pământ se asigură în general prin realizarea

unor taluze (tab. 2.20) a căror înclinare faţă de orizontală este mai mică decât unghiul

limită al taluzului stabil, iar în cazul terenurilor necoezive, decât unghiul taluzului

natural .

Tabelul 2.20

Panta taluzului pentru săpături nesprijinite Adâncimea săpăturii “h”

h<3,0m h≥3,0m Categoria Denumirea terenului

Categoria de difucul-

tate ala săpare

mecanizată β h/l β h/l

I Terenuri uşoare I 39 1/1,25 34 1/1,5 II Terenuri mijlocii I-II 56 1/0,67 45 1/1 III Terenuri tari I-III 63 1-0,50 56 1/0,67 IV Terenuri foarte tari III-IV 71 1/0,34 63 1/0,50

V-VII Roci semidure V

după derocare

84 1-1,10 76 1/0,25

VIII-X Roci dure VI

după derocare

90 - 90 -

XI-XVI Roci foarte dure VI

după derocare

90 - 90 -

β – unghiul cu orizontala al taluzului (umiditatea terenului fiind 12-18%):


sctgtg

(cs – coeficient de siguranţă: cs=1,1…1,5)

Săpăturile nesprijinite pot fi executate în orice tip de pământ dacă sunt îndeplin-

ite următoarele condiţii:

Pământul are o umiditate naturală de 12...18%;

Săpătura de fundaţie nu rămâne deschisă pentru mult timp;

Panta taluzului săpăturii nu depăşeşte valorile unghiului .

Există situaţii când malurile săpăturii se realizează cu pereţi verticali, dar pentru

asigurarea stabilităţii sunt necesare sprijiniri:

Când în vecinătatea săpăturii există construcţii sau instalaţii care nu permit realiza-

rea taluzului cu înclinarea necesară;

Când săpătura în taluz este neeconomică, adâncimea săpăturii este mare, iar

unghiul limită al taluzului stabil relativ mic, astfel încât rezultă volume importante

de pământ săpat care în unele cazuri (după o îndepărtare temporară) trebuie adus

înapoi şi compactat pentru restabilirea nivelului iniţial al platformei.

Prin lucrări de sprijiniri, în contextul de faţă, se înţeleg lucrări cu caracter

temporar, la cre principala solicitare este dată de împingerea activă a pământului şi

eventual a apei subterane în cazul prezenţei acesteia.

Sprijinirile se pretează atât la pământuri coezive cât şi la pământuri necoezive.

Adâncimea de săpare de la care este necesară prezenţa sprijinirilor în cazul săpăturilor

cu pereţi verticali, sunt prezentate în tab. 2.21.

Tabelul 2.21

Adâncimea de săpare admisă pentru săpături nesprijinite cu pereţi verticali Felul terenului h0 [m]

Nisipuri curgătoare <0,25

Terenuri uşoare 0,25…0,75

Terenuri mijlocii 0,75…1,25

Terenuri tari 1,25…1,75

Terenuri foarte tari 1,75…2,50


Modul de alcătuire al sprijinirilor şi materialele din care sunt confecţionate se

aleg funcţie de importanţa lucrării şi de durata de timp în care sunt necesare sprijinirile.

2.6. ORGANIZAREA TRANSPORTULUI PĂMÂNTULUI

Alegerea autovehiculelor la transportul pe orizontală

La alegerea autovehiculelor la transportul pe orizontala, trebuie sa se ţină seama

de:

Cantitatea de pământ ce trebuie transportată

Tipul şi starea drumului pe care se face transportul

Utilizarea vehicolelor la capacitate maximă

Pentru organizarea transportului pământului cu autobasculanta, trebuie să se ţină

seama de mai multe condiţii.

Primul set de condiţii se refera la capacitatea de circulaţie a autovehicolului pe

drumul care face legătura cu şantierul. Capacitatea de circulaţie a unui vehicol este

definită prin:

Conditia de pornire de pe loc: valoarea forţei de tracţiune la nivelul roţii motoare

trebuie să fie mai mică, la limită egală cu forţa de aderenţă ce se dezvoltă la acelaşi

nivel.

adt FF [daN] (2.26)

unde vP

270F et [daN] (2.27)

Ft - forţa de tracţiune exprimată în daN la nivelul roţii motoare

Pe [CP] – puterea efectivă a motorului

ie PP [CP] (2.28)

Pi [CP] – puterea indicată a motorului, dată în cartea tehnică a vehicolului

2.6 – Organizarea transportului 57

- este randamentul vehicolului, cu valori cuprinse între 0,750,95, funcţie de

tipul vehicolului

v [km/h] – viteza de deplasare a vehicolului

PG1000Fad [daN] (2.29)

Fad [daN] – forţa de aderenţă

G [t] – greutatea proprie a vehicolului

P [t] – încărcarea utilă a vehicolului

– coeficient adimensional ce ţine

seama de influenţa defavorabilă a în-

cărcării utile asupra forţei de aderenă,

cu valorile din tabelul 2.22; valorile

sale depind de natura şi starea roţilor, şi de valoarea încărcării utile

φ – coeficient de aderenţă

a roţii la calea de rulare;

depinde de natura roţii ve-

hicolului şi de tipul şi

starea căii de rulare; val-

orile sale sunt prezentate

în tabelul 2.23.

Condiţia de circulaţie –

determină încărcarea

maximă pe care o poate

tracta vehicolul în condiţiile de circulaţie date, şi se exprimă astfel: valoarea forţei

de tracţiune trebuie să depăşească suma forţelor rezistente ce se opun mişcării.

wQF tt [daN] (2.30)

unde:

RTt QGQ [t] (2.31)

Tabelul 2.22 Tipul autovehicolului

Autocamioane uşoare (P 5 tone) 0,550,68

Autocamioane grele (P > 5 tone) 0,680,75

Tractoare pe şenile (P = 0) 1,00

Tractoare pe pneuri (P = 0) 0,70

Tabelul 2.23 φ Tipul şi starea dru-

mului Autocamioane şi tractoare pe pneuri

Tractoare pe şenile

Drum de pământ – uscat 0,6 0,9 – umed 0,3 0,8

Pavat, beton de ci-ment, macadam, etc

– uscat 0,6 0,4 – umed 0,4 0,3

Drum de nisip – uscat 0,6 0,4 – umed 0,18 0,3

Drum de zăpadă – uscat 0,21 0,4 – umed 0,15 0,2


rip wwww [daN/t] (2.32)

Qt – greutatea totală a vehicolului

GT – greutatea totală a vehicolului motor

QR – greutatea totală a vehiculelor remorcate

wp – rezistenţa specifică la înaintarea pe palier, cu valorile din tabelul 2.24

wi – rezistenţa specifică suplimentară la înaintarea în rampă

iwi 1000 [daN/t] (2.33)

i [%] – panta maximă a drumului

wr – rezistenţa specifică suplimentară la înaintarea în curbe (se ia în considerare

numai la transportul pe calea ferată)

Tabelul 2.24 wp [daN/t]

Tractoare Tipul şi starea drumului Autocamioane şi autoremorci cu şenile pe pneuri

Îmbrăcăminţi rutiere netede (de asfalt) 20 50 20 Pavaj de bolovani 40 50 50 Drum de pământ în stare satisfăcătoare, pavaj de bolovani stricat 80 80 80

Drum de pământ în stare nesatisfăcătoare 150 140 150 Pământ tare 200 120 250 Pământ afânat, rambleu proaspăt 300 150 300

După explicitare, relaţia (2.30) devine:

ripRRripTTt wwwQwwwGF (2.34)

Se obţine valoarea maximă a încărcării utile pe care autobasculanta aleasă o poate

transporta pe calea de rulare de acces la şantier.

Gww

FP

ip

t

[t] (2.35)

Căteva tipuri de autobasculante şi caracteristicile lor sunt date în tab. 2.25 şi

2.26.


Tabelul 2.25

Autobasculante Tatra

Motor (puterea maxima)

Sarcina utilă

Greutatea totala

Ampatament Dimensiuni (Lungimex

Lăţimex Înălţime)

Legenda E III - EURO III E II - EURO II

kW [CP] [kg] [mm] [mm] 280S45/371

4x4 270(367)

9 100 19 000

3 700 6 770 x 2 550 x 3 140 EIII

280S45/372

4x4 270(367)

9 100 19 000

3 700 6 770 x 2 550 x 3 140 EIII

36ESK8/375

6x6 255(347)

23 000 38 000

3 700 + 1 450 8 480 x 2 550 x 3 390 EII

370SKT/371

6x6 300(408)

25 000 40 000

3 700 + 1 450 8 475 x 2 550 x 3 390 E II

380SK4/371

6x6 270(367)

19 220 33000

3 700 + 1 320 7 830 x 2 550 x 3 320 E III

380SK4/37L

6x4 270(367)

19 220 33 000

3 700 + 1 320 7 830 x 2 550 x 3 320 E III

38ESKT/375

6x6 270(367)

23 000

38 000

3 700 + 1 450 8 475 x 2 550 x 3 381 EIII


Motor (puterea maxima)

Sarcina utilă

Greutatea totala

Ampatament Dimensiuni (Lungimex

Lăţimex Înălţime)

Legenda E III - EURO III E II - EURO II

kW [CP] [kg] [mm] [mm] 38ESKT/411

6x6 270(367)

23 750 40 000

4 090 + 1 450 8 354 x 2 550 x 3 388 EIII

280S25/341

6x6 270(367)

16 400 28 500

3 440 + 1 320 7 670 x 2 550 x 3 110 E III

290S25/341

6x6 300(408)

16 400 28 500

3 440 + 1 320 7 670 x 2 550 x 3 140 E III

Tabelul 2.26

Autobasculante Roman Tip autobascu-

lantă/Dimensiuni caracter-istice

18280FK 26.360DFK 26310DFK 26.260DFK 18260FK

Lungime totală [mm] 6350 6785 6785 6660 6350

Lăţime totală [mm] 2500 2500 2500 2500 2500

Înălţime totală [mm] 2985 3110 3110 3050 2985

Masa utilă [kg] 10500 14800 14800 14800 10100

Masa proprie vehicul [kg] 17500 11200 11200 11200 7900

Puterea motorului [W/CP] 206/280 128/155 228/310 191/260 191/260

Nivel de poluare EURO3 EURO3 EURO3 EURO2 EURO2

Viteza maximă [km/h] 102 85 85 78 102

Rampa maximă [%] 30 30 30 30 30

Particularizarea acestei relaţii pentru autobasculante ţine cont de faptul că, în acest

caz, wr = 0, QR = 0, GT = G+P. Prin înlocuirea acestor condiţii în relaţia (2.34), se

Organizarea transportului pe orizontală


Transportul pe orizontală este un proces ciclic compus din: încărcare, transport

plin, descărcare, transport gol şi operaţii de manevră. Durata unui ciclu de transport tc

se poate descrie cu relaţia:

mdm

ic tt60vl2tt [min] (2.36)

in care: l [km]- distanţa de transport

ti, td [min] – timpul de încărcare, respectiv descărcare a mijlocului de

transport

vm [km/h] – viteza medie de circulaţie a vehicolului

tm [min] – timpul de manevră

Pentru a se evita producerea unor timpi de aşteptare a utilajelor de bază (de încărcat

sau descărcat) la sosirea mijlocului de transport se pot corela timpii de lucru ai celor

două utilaje cu ajutorul graficului de circulaţie sau ciclogramei (fig. 2.11).

Asigurarea optimizării transportului şi execuţiei se realizeaza punând condiţia

corespunzătoare de continuitate la încarcare, respectiv descărcare:

cia ttN cda ttN (2.37)

unde Na – numarul de autobasculante necesare pentru asigurarea continuităţii

transportului

Din aceste condiţii rezultă şi numarul de autobasculante necesare pentru

asigurarea condiţiei impuse. Rezultatul se rotunjeşte la un număr întreg, ceea ce

conduce la apariţia unui timp suplimentar de staţionare pentru autobasculante, după

cum urmează.

ciast ttNt sau cdast ttNt (2.38)

În final se poate determina capacitatea de transport a mijloacelor de transport pe

durata unui schimb. Pentru aceasta, se determina numărul de autobasculante care se

transportă pe durata unui schimb.


tm ti tttmtd tst tt

functionarea continua a utilajului de baza pe durata unui ciclu

l [km]

incarcare

descarcare

t [min]

tm

Fig. 2.11. Ciclograma pentru circulaţia cu autobasculanta, cu asigurarea continuităţii la

încarcare

ti

sat K

tt

N sau td

sa K

tt

N (2.39)

unde Kt - coeficient de utilizare a mijlocului de transport pe durata unui schimb

(Kt =0,85÷0,95)

Capacitatea de trasport a mijloacelor de transport pe schimb (Qts), rezultă:

pbatts KPNQ (2.40)

unde Kp – coeficientul de utilizare a capacităţii de încărcare a autobaculantei

(Kp = 0,9÷1,0)

2.7. FIŞE TEHNOLOGICE. CAIETE DE SARCINI

2.7.1. Fişe tehnologice

Fişa tehnologică reprezintă ansamblul indicaţiilor privitoare la tehnologia unui

proces de lucru, respectiv formularul pe care se înscriu aceste indicaţii.

2.7 – Fişe tehnologice. Caiete de sarcini 63

Orice proiect tehnologic trebuie să cuprindă un portofoliu de fişe tehnologice,

care să descrie succint procesele de lucru, în special procesele tehnologice noi,

specifice lucrărilor de care se ocupă proiectul.

O fişă tehnologică reprezintă în concluzie desenul de execuţie pentru realizarea

unui proces tehnologic, şi trebuie să cuprindă un minim de informaţii cu privire la:

Date de identificare a fişei: număr, denumirea activităţii tratată în fişă,

denumirea obiectivului de construcţii pentru care se realizează fişa;

Descrierea procesului tehnologic;

Desene ce descriu fazele de execuţie;

Resurse necesare pentru realizarea lucrării: materiale, mijloace de muncă, forţa

de muncă;

Verificarea lucrărilor;

Recepţia lucrărilor;

Indicatori tehnco-economici (conform indicatorilor de norme de deviz);

2.7.2. Caiete de sarcini

Caietul de sarcini este documentul care cuprinde condiţiile tehnice, de calitate,

termenele, etc. necesare pentru execuţia unei lucrări.

Este necesar câte un caiet de sarcini pentru fiecare lucrare rezultată în urma

proiectului de execuţie, atât pentru lucrări de rezistenţă, cât şi pentru lucrări de finisaje.

Un caiet de sarcini pentru o lucrare de construcţii trebuie să cuprinda un minim

de informaţii referitoare la:

Date generale;

Instrucţiuni, dispoziţii: legi, standarde şi normative în vigoare care trebuie

respectate la execuţia lucrării;

Materiale utilizate: cerinţe minime de calitate ce trebuie îndeplinite de

materialele alese de constructor pentru execuţia lucrării;


Verificarea de calitate a materialelor la introducerea în şantier – lista de

responsabilităţi;

Execuţia lucrărilor:

o Lucrări pregătitoare;

o Condiţii climatice restrictive;

o Descrierea lucrărilor;

o Defecte neadmise;

o Verificări în vederea recepţiei;

Măsurare şi decontare.

Elementele enuţate anterior vor fi introduse la lucrările la care este cazul.

2.8. EXEMPLU DE CALCUL

Un exemplu de calcul pentru realizarea lucrarilor de săpătură generală este dat

pentru casa prezentată în planurile de arhitectură şi rezistenţă de la capitolul 1.

Proiectul tehnologic pentru executarea lucrarilor de pământ pentru o clădire

nouă presupune următoarele etape:

proiectarea planului de săpătură generală

calculul volumelor de săpătură

trasarea construcţiei – tratată în capitolul următor

îndepărtarea stratului vegetal şi nivelarea terenului cu buldozerul; fişa tehnologică

săpătura generală realizată mecanizat cu excavatorul cu cupă inversă; fişa

tehnologică

organizarea transportului pământului cu autobasculanta; fişa tehnologică.

caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente

măsuri de protecţia muncii

2.8 – Exemplu de calcul 65

E D C B

12

34

56

375

250

500

375

375

420180680

2515

7.5

404.

532

.515

55

1525

7.5

407.

522

.532

.555

2515

12.5

4012

.537

.527

.565

2020

1535

3570

2020

1525

3535

27.5

37.5

7065

1525

2535 60

25 1540 1050

15 15 15 255 40 5

50 5010 30 10

25 15 15 2512.5 40 12.5 12.5 40 12.5

65 65

12.5 27.5 27.5 12.55 40 5 5 40 5

50 50

12.5 27.5 27.5 12.5

12.5 12.5

12.5 12.5

12.5

12.5

12.5

12.5

12.5

27.5

2020

27.5

12.5

12.5

12.5

27.5

12.5

12.5 12.5 12.5 12.5 12.5 27.5 27.5 12.5

5 62.5 62.55

12.515 35 40 35 15

110140

27.5 1535

4035

15

110

140

20 20

15 35 40 35 15110140

1535

4035

1511

014

0

CF3-40x40

CF3-40x40

CF5-

40x4

0

CF5-

40x4

0

CF5-

40x4

0

CF2-40x40

CF2-40x40

CF2-40x40

CF2-40x40

CF2-40x40

CF4-40x40

CF1-

40x4

0

CF1-

40x4

0

CF5-

40x4

0

CF5-

40x4

0

-0.87-1.47

-0.87-1.47

-0.87

-1.47 -1.47

-0.57

-0.57

-1.47

-3.77

-3.27

-0.57

-1.47

GFS-

40x4

0

-3.77

-3.77

-3.77

-1.47

-3.27

-3.27

-3.27

-1.00

-1.47-1

.00

-1.00

-1.47

-3.27

-3.27

-3.77

-3.77

-3.77

SC6

25x4

0

SB6

25x4

0

SC5

40x4

0

SB5

40x4

0

SD5

40x4

0

SB4

40x4

0

SD4

25x4

0

Sb2

25x2

5

SB3

40x4

0

SD3

25x4

0

SC3

40x4

0

SB2

25x4

0

SD2

25x4

0

SC2

25x4

0

Sb1

25x2

5

Sb1

25x2

5

SE2

25x2

5SE

125

x25

SD1

40x4

0

SB1

40x4

0

-3.27

NOTA: Cota de fundare este de -3.77m, si

-1.80m in zona fara subsol, in argilaprafoasa cafenie - galbuie, plasticvirtoasa, cu calcar concretionar;

Cota terenului sistematizat va fi -0.30mfata de sistemul de referinta al cladirii,respectiv +78.15m fata de MareaNeagra;

Dupa executarea sapaturilor pentrufundatii se va chema proiectantul despecialitate pentru a receptionacalitatea terenului de funare siverificarea dimensiunilor sapaturilor,prin grija constructorului si aproiectantului;

Ultimul strat de 20÷3 cm din sapaturase va indeparta imediat inaintea turnariibetonului;

La executarea lucrarilor de fundatii(terasamente, betonari, cofraje, armari)se vor respecta prescriptiile sinormativele cu privire la tehnologia deexecutie, materiale si calitatea lucrarilor(C56-85, NE012-99, P10-86);

Pentru respectarea oricarui tip deaccidente se vor respecta toatenormele de protectia muncii specificeaflate in vigoare la data executieilucrarii.

Fig.

2.1

2. P

lan

fund

aţii


a) Proiectarea planului de săpătură generală

Conform planului de situaţie pentru clădirea în discuţie, aceasta este amplasată

central pe o parcelă de teren, fără vecinătăţi. Clădirea are parţial subsol şi parţial parter,

rezultând astfel adâncimi de fundare diferite, conform planului de fundaţii (fig. 2.12).

Din studiul geotehnic realizat pe amplasament, redat în nota de pe planul de fundaţii,

rezultă urmatoarele caracteristici pentru terenul pe care se realizează construcţia:

- Teren categoria II (tab. 2.1) – argilă prăfoasă cafenie-galbuie plastic vârtoasa, cu

calcar concreţionar argilă coezivă (teren tare);

- Categoria de dificultate la săpare mecanizată: II (tab. 2.1)

- Greutate medie în situ: γ = 1900 ÷ 2100 kg/m3;

- Coeficient de înfoiere: ir = 1,20 (tab. 2.2);

- Panta taluzului pentru săpături nesprijinite pentru înălţimi de taluz mai mici de

3,00m: β = 63o (tab. 2.20);

- Inaltimea admisă pentru săpături nesprijinite cu pereţi verticali este maxim

h0=1,25...1,75 m (tab. 2.21); se menţionează că săpăturile nesprijinite cu pereţi

verticali se admit chiar şi pentru adâncimile restrictive indicate, numai dacă

umiditatea naturala a pământului este redusă, partea inferioară a terenului este

deasupra apei subterane, iar timpul în care săpătura este deschisă este scurt.

Din considerentele de mai sus, şi ţinând cont de proiectul de rezistenţă,

secţiunile caracteristice pentru săpătură sunt cele din fig. 2.13. Nivelarea terenului cu

buldozerul se va face până la cota de -0,60m, rezultând că adâncimea de săpare

maximă va fi de 2,67m, pâmă la cota de -3,27m pe zona de subsol a cladirii. În axele

B, D săpătura se va realiza cu pereţi în taluz, necreând probleme. În schimb, în axele 2

şi 5 săpătura trebuie realizată cu perete vertical din considerente de spaţiu disponibil.

Cum h= 2,67m este mai mare decât h0 max = 1,75 m admis penru terenuri tari, rezultă că

săpătura va trebui realizată cu sprijiniri. Având în vedere caracterul lucrării, se vor

alege sprijiniri obişnuite, din lemn, pentru spaţii largi (cu contrafişe înclinate care

transimt presiunea din peretele taluzului către platforma de bază a sapăturii).


E D C B

12

34

56

375

250

500

375

375

420180680

171.5 50 675 50 171.5

775

100 455 70625625

1117.9

50 730 605 57.5780 665

1445

5029

7

4770

6057

876030

90

3

873

8757

-0.30

-3.27

-3.77

-0.30

-1.00

-1.47

-0.47

-0.87

-1.47 6040

9040

8757

9040

-0.03

-0.60

-1.47

-0.4

7

-0.8

7

-1.4

7

57 60 57 87

-0.0

3-0

.60

-1.4

7

50267

-3.7

7

-0.6

0

4757

-1.4

7

-1.0

0

-0.3

0

227

420

1200

422

540

-3.2

7

50

Fig.

2.1

3. S

ăpat

ură

gene

rală

. Sec

ţiuni

La stabilirea dimensiunii gropii de fundaţie la bază, trebuie luate în considerare

dimensiunile utilajelor de lucru. Pentru săpătura mecanizată se vor alege următoarele

utilaje:


Buldozer Caterpillar D5G - XL cu dimensiunile de gabarit din tabelul 2.5, cu lamă

model XL cu lăţimea şi înălţimea indicate în acelaşi tabel. – utilizat pentru

nivelarea terenului până la cota -0,60m;

Excavator cu cupă inversă Caterpillar tip 308C cu lungimea braţului de 1655mm

(tab. 2.7) şi capacitatea cupei de 0,23 m3 (tab. 2.8.).

Având în vedere tehnologia de săpare a celor două utilaje, nu trebuie creat un drum

de acces special în săpătură (excavatorul cu cupă inversă sapă sub nivelul la care

staţionează sau se deplasează, în timpul lucrului aflându-se întodeauna la partea

superioară a săpăturii).

665

780

1445

625

150

775

670

540 422

420 1200 422

2042

-0.87

-0.60

-3.27

-1.00

110

120

1080

a. Cotele de nivel pentru săpătura generală


1445

2042

+77.90

+78.15

+78.50

+78.70

+78.95

+78.44-0.01

+78.54+0.09

+78.63+0.18

+78.74+0.29

+78.86+0.41

+78.23-0.22

+78.40-0.05

+78.56+0.11

+78.62+0.17

+78.68+0.23

+77.96-0.49

+78.15-0.30

+78.28-0.17

+78.34-0.11

+78.49+0.04

16

15

14

13

12

11

10

9

2

13

4

5

6

7

8

H niv = +78.45m

SAPATURA

UMPLUTURA

540 1502

540 500 500 502

670

775

b. Metoda prismelor triunghiulare pentru calculul volumelor de pământ

Fig.2.14. Lucrări de pământ

b) Calculul volumelor de săpătură

Clădirea aleasă pentru acest exemplu este o clădire dezvoltată pe trei nivele

S+P+M, subsolul fiind întins între axele 2÷5, , respectiv între B şi C. Parterul datorită

funcţionalităţii cerute de beneficiar a fost creat denivelat, având trei cote de nivel.

Toate aceste denivelări sunt reliefate în planul de fundaţii, respectiv în cotele de nivel

pentru fiecare element structural din fundaţii. În rezumat, cotele de nivel pentru

săpătura generală trebuie executate conform fig. 2.14a.


Nivelarea terenului cu buldozerul

Nivelarea terenului se va realiza la cota Hniv = 0,60m (+78,45m faţă de nivelul

Marii Negre). Calculul volumelor de săpătură se face cu metoda prismelor

triunghiulare. Terenul amenajat este considerat dreptunghiular, de o formă regulată

pentru a uşura manevrarea buldozerului şi pentru a sistematiza toată parcela

beneficiarului. Dimensiunile suprafeţelor de calcul, cotele de nivel şi cotele roşii sunt

cele prezentate în fig. 2.14b, calculul tabelar fiind prezentat în tab. 2.27.

Tabelul 2.27

Nr S.

a [m]

b [m]

h1 [m]

h2 [m]

h3 [m] 3h2h1h

6ba

1

V

2h3h1h3h

33h

6ba

2

V VS VU

1 5,40 6,70 -0,22 -0,01 +0,09 84.0

09.001.022.06

70.640.5

14.0

01.009.022.009.0309.0

670.640.5

0,14

98.014.0

84.0

2 5,40 6,70 -0,22 -0,05 +0,09 09.1

09.005.022.06

70.640.5

10.005.009.022.009.0

309.06

70.640.5

0,10

19.110.0

09.1

3 5,00 6,70 0,09 0,18 -0,05 23.1

05.018.009.06

70.600.5

02.018.005.009.005.0

305.06

70.600.5

25.102.023.1

-0,02

4 5,00 6,70 0,11 0,18 -0,05 65.1

05.018.011.06

70.600.5

01.018.005.011.005.0

305.06

70.600.5

66.101.065.1

-0,01

5 5,00 6,70 0,18 0,29 0,11 24.3

11.029.018.06

70.600.5

– 3,24 –


Nr S.

a [m]

b [m]

h1 [m]

h2 [m]

h3 [m] 3h2h1h

6ba

1

V

2h3h1h3h

33h

6ba

2

V VS VU

6 5,00 6,70 0,11 0,29 0,17 18.3

17.029.011.06

70.600.5

– 3,18 –

7 5,02 6,70 0,29 0,17 0,41 88.4

41.017.029.06

70.602.5

– 4,88 –

8 5,02 6,70 0,41 0,17 0,23 63.4

23.017.041.06

70.602.5

– 4,63 –

9 5,40 7,75 -0,22 -0,05 -0,49 30.5

49.022.075.76

75.740.5

– – -5,30

10 5,40 7,75 -0,05 -0,49 -0,30 86.5

30.049.005.06

75.740.5

– – -5,86

11 5,00 7,75 -0,05 -0,30 0,11 55.1

11.030.005.06

75.700.5

13.030.011.005.011.0

311.06

75.700.5

0,13 68.1

.055.1

12 5,00 7,75 -0,30 -0,17 0,11 33.2

11.017.030.06

75.700.5

07.017.011.030.011.0

311.06

75.700.5

0,07 40.2

.033.2

13 5,00 7,75 0,11 0,17 -0,17 71.0

17.017.011.06

75.700.5

33.017.017.011.017.0

317.06

75.700.5

04.1

33.071.0

-0,33

14 5,00 7,75 -0,17 -0,11 0,17 71.0

17.011.017.06

75.700.5

33.017.017.011.017.0

317.06

75.700.5

0,33 04.1

.071.0

15 5,02 7,75 0,17 0,23 -0,11 88.1

11.023.017.06

75.702.5

09.023.011.017.011.0

311.06

75.702.5

97.109.088.1

-0,09


Nr S.

a [m]

b [m]

h1 [m]

h2

[m] h3

[m] 3h2h1h6

ba1

V

2h3h1h3h

33h

6ba

2

V VS VU

16 5,02 7,75 0,50 0,04 -0,11 79.2

11.004.050.06

75.702.5

09.004.011.050.011.0

311.06

75.702.5

89.2

09.079.2

-0,09

3iSS m51.25VV

3iUU m99.18VV

Rezultă urmatoarele cantităţi de lucrări realizate cu buldozerul:

VS = 25,51 m3

VU = 18,99 m3

Volumul de săpătură suplimentar rezultat (cca. 6m3) va fi păstrat pentru

reamenajarea terenului în jurul construcţiei la terminarea acesteia.

Lucrări executate cu excavatorul

Cu excavatorul se va termina groapa de săpătură gemerală. După nivelarea

terenului la cota -0,60m, calculul devine banal, fiind o însumare de volume de corpuri

geometrice regulate. Calculul se va face separat pentru zonele de adâncime diferită,

conform fig. 2.14a.

- Zona de Subsol cu adâncimea de 3,27m

* paralelipiped dreptunghic cu baza 12,00 x 7,75 m

31 m31.24860.027.375.700.12V


* prisme triunghiulare pe conturul paralelipipedului până la forma taluzului natural

(tab. 2.3 relaţia 2.8)

322

2

o

m10767.22

52.175.7buc167.22

52.100.12buc1V

52.163tgm

* piramide la colţurile taluzului (tab. 2.3 relaţia 2.7)

332

3 m63.583

67.252.1buc4V

- Zona Parter cu adâncimea 1,00m

Aceste zone au pereţii săpăturii verticali, deci calculul implică aflarea volumului

unui singur paralelipiped dreptunghic.

34 m55.1060.000.125.622.4V


Adâncimea de fundare de -0,60m a fost atinsă prin nivelarea terenului cu

buldozerul. Nu sunt necesare lucrări suplimentare executate cu excavatorul.


35 m00.1160.087.010.120.140.580.7V

Volumul total de săpătură realizat cu excavatorul se obţine prin însumarea

volumelor V1 ÷V5 fiind 3ExcS m50.435V Pentru această cantitate se va face şi

organizarea transportului pământului cu autobasculanta pentru a se elibera şantierul şi a

se putea continua lucrările pe amplasament.


Lucrări executate manual

- Fundaţii continue sub pereţi

* Ax B: 3m68.647.05.035.075.3

50.065.02375.075.300.550.2875.0125.032.075.3

* Ax C: 3m82.047.050.035.0625.075.3

* Ax D: 3m72.550.065.02375.075.300.550.2

875.0125.032.075.3

* Ax E: 3m32.160.050.02325.075.3

* Ax 1: 3m47.560.055.0225.080.687.065.080.120.4

* Ax 2: 3m71.150.065.02375.080.120.4

* Ax 3: 3m35.150.070.04.12375.08.120.4

* Ax 4: 3m84.150.070.02375.080.120.4

* Ax 5: 3m25.150.065.04.12375.08.120.4

* Ax 6: 3m37.147.06.0250.0268.020.4

- Fundaţii izolate sub stâlpi

3m96.150.040.140.1buc2

Volumul total de săpătură realizat manual va fi suma celor anterioare, 3Man

S m49.29V . Trebuie menţionat că acest volum poate fi realizat şi mecanizat, cu

un excavator cu cupă de lăţime corespunzătoare lăţimii fundaţiei. În ambele cazuri,

ultimii 15÷20cm de săpătură la talpa fundaţiei se vor realiza doar înaintea turnării


betonului, pentru a evita o îndepărtare ulteioară a unui strat de pământ suplimentar la

baza fundaţiei în cazul în care între momentul săpării şi momentul turnării betonului

apar fenomene naturale (ploaie, zăpadă) care modifică proprietăţile terenului de

fundare. Acest lucru ar implica lucrări suplimentare de săpătură până la interceptarea

unei alte zone de teren bun de fundare, şi umplerea săpăturii cu beton suplimentar,

rezultând costuri sporite pentru construcţie.

c) Nivelarea terenului cu buldozerul. Fişa tehnologică.

Caracteristicile zonei de lucru rezultă din fig. 2.14, care a stat ca bază pentru

calculul volumelor de lucrări executate cu buldozerul. Pentru această lucrare s-a ales

un utilaj Caterpillar G5G XL cu lamă XL. Lucrarea fiind de dimensiuni mici, schema

de lucru care se alege este schema eliptică.

Parametrii de lucru pentru

buldozer şi lamă sunt:

Ecartament: 1549 mm

Lăţimea

echipamentului fără

lamă: 2059 mm

Lungime totală: 4336

mm

Lungimea tractorului:

2775 mm

Greutatea utilajului:

8920 kg

Lăţimea lamei: 2960 mm

Înălţimea lamei: 1101 mm

1445

2042H niv = +78.45m

1884

1884

Fig. 2.15 Zona de nivelare cu buldozerul


Caracteristicile tehnologice ale lucrării de niveleare a terenului:

volumul de pământ transportat în faţa lamei buldozerului:

3o

2

o

2

m07.1905.063tg2

101.169.2tg2

hbq

, unde

905.084.18005.01l005.01 1

productivitatea medie orară a buldozerului

hm27.22

2027.084.18

5.284.1818.1

8.083.007.13600

tvl

vlK

KKq3600P

3

m2

2

1

1w

eabld,h

durata lucrării

h2h99.127.22

99.1851.25P

VVt

bld,h

us

Fişa tehnologică de lucru pentru această operaţie este prezentată la sfârşitul capitolului.

d) Săpătura generală realizată cu excavatorul

d1. Determinarea formei şi dimensiunilor abatajului de lucru

Caractersticile pământului de săpat:

o Taluzul stabil are înclinarea β = 63o panta m =1,96:1

o Coeficientul de înfoiere ir = 1,20

Stabilirea parametrilor de lucru pentru excavator. S-a ales excavator Caterpillar

308C cu lungimea braţului l = 1655 mm şi capacitatea cupei q = 0,23m3.

Caracteristicile acestuia sunt:

o adâncimea maximă de săpare mm4140UMs

o raza maximă de săpare mm6250R Ms


o înălţimea maximă de descărcare mm5250H Md

o înălţimea minimă de descărcare mm2400H md

o gabaritul de rotaţie al spatelui excavatorului mm1290G

o lungimea trenului de rulare mm2470F

o raza maximă de descărcare m63.523.025.6qRR 33Ms

Md

Stabilirea parametrilor de lucru pentru autobasculante. Se alege autobasculanta

ROMAN 18260FK, cu următoarele caracteristici:

o lăţimea mijlocului de transport c = 2500 mm

o lungimea mijlocului de transport l = 6350 mm

o înălţimea mijlocului de transport H = 2985 mm

Calculul caracteristicilor geometrice ale secţiunii săpate.

Săpătura se poate executa fie cu abataj frontal, fie cu abataj lateral, funcţie de

spaţiul disponibil pe amplasament şi de numarul de fâşii de lucru necesare pentru

terminarea lucrării. Se vor verifica ambele variante pentru zona de subsol a clădirii,

aceasta fiind cea mai dezvoltată zonă a săpăturii.

1. Abataj frontal cu descărcare în autobasculanta.

Dimensiunile gropii generale de săpătură ce trebuiesc obţinute sunt date în fig. 2.16.

Excavatorul sapă cu şi descarcă cu rotire la 90o.

Caracteristicile geometrice se verifică în următoarele condiţii:

- Cupa excavatorului să atingă piciorul şi creasta taluzului

m14.4m67.2UU MSs √

m25.6m875.3275.7R

2A M

s √

- Taluzul pământului în săpătură să fie stabil


m23.496.167.260.5m875.3

275.7

mU

A2A s √

Rezultă că secţiunea de săpare necesară pentru construcţie se încadrează în

gabaritul de lucru al excavatorului, şi deci excavarea se va face într-o singură fâşie de

lucru.

Dimensiuni geometrice necesare pentru descărcarea cupei excavatorului în

autobasculantă:

- Verificarea razei de descărcare

Din considerente de spaţiu, se preferă amplasarea mijlocului de transport intr-o

poziţie paralelă cu direcţia de deplasare a excavatorului (fig. 2.16).

m00.3

25.229.163.5

2cGRd

2cdGR

Md

Md

√

Rezultă că distanţa dintre autobasculantă şi ecavator trebuie să fie de maxim 3,00m

A/2 A/2

A=7.75

Us=2.67

A'/2=5.60 A'/2=5.60

G=1.29G

Rd Rs

c=2.50 d

Hd

Us/mUs/m

H

Fig. 2.16 Dimesiunile gropii generale. Secţiune


- Verificarea înălţimii de descărcare

m25.5Hm79.38.099.2m8.0HH Md

Mdnec √

Fazele de lucru pentru executarea săpăturii în abataj frontal sunt prezentate în fişa

tehnologică de la sfârşitul capitolului.

2. Abataj lateral cu descărcare în autobasculantă

Modul de calcul al lăţimii abatajului lateral rezultă din fig. 2.17. Singura dimensiune

diferită faţă de cazul anterior este lăţimea abatajului de lucru, care va fi diferită pentru

fâşia de margine şi fâşiile intermediare.

- Fâşie marginală

msM

s AmU

200.1GR

m23.196.167.2200.129.125.6

mU

200.1GRA sMsm

A/2 A/2A

Us

A'/2 A'/2

Hd

Us/mUs/m

H

Rd Rs

c d G1.00 1:

mG

Fig. 2.17 Schiţă de calcul pentru abataj lateral

- Fâşie intermediară

isM

s AmU

00.1GR


m65.296.167.200.129.125.6

mU

00.1GRA sMsi

Având în vedere că lăţimea maximă a gropii de săpătura la bază este de 7,75m,

rezultă ca săpătura va fi realizată în 4 fâşii de lucru, una marginală şi trei intermediare,

aşa cum este prezentat în fişa tehnologică.

d2. Determinarea timpului necesar pentru terminarea lucrării

o Productivitatea medie pe schimb a excavatorului

Schimbul de lucru este considerat de 8 ore.

Pentru excavator cu capacitatea cupei de 0,23m3, unghi de rotire în timpul lucrului

de 900 şi teren mijlociu (abataj frontal), din tabelul 2.19 rezulta tc = 20 sec. Ceilalţi

coeficienţi implicaţi în calcul sunt:

Ku = 0,87

83.020.11

K1K

aa

Kt = 0,9

Ke = 0,75

schm4.1619.0875.087.083.023.0

203600P

3

e

o Numărul de schimburi de lucru necesare pentru erminarea lucrării

37.24.1615.435

PV

ne

Es schimburi (zile) necesare pentru terminarea lucrării

Pentru abatajul lateral, unghiul de rotire este de 180o, şi tc = 25sec. Rezultă:

schm1299.0875.087.083.023.0

253600P

3

e

ore28schimburi4.3129

5.435PV

ne

Es


e) Organizarea transportului cu autobasculanta

Pentru transportul pământului s-a ales autobasculanta ROMAN 18260FK

(tab.2.26 ), cu următoarele caracteristici:

Puterea motorului Pi = 260CP

Masa utilă Pb = 10,1t

Masa proprie a vehicolului G = 7,9t

Viteza maximă de circulaţie: v = 102 km/h

Panta maximă admisă: 30o

Drumul de acces în şantier este drum de asfalt cu panta maximă 3%, iar distanţa de

la şantier la groapa de împrumut este de 7 km.

Determinarea capacităţii de transport a vehicolului

Condiţia de pornire de pe loc (rel. 2.26) tad FF

CP234260%90PP ie

In treapta I, autobasculanta va avea viteza de 10km/h

daN631810

234270v

P270F e

tI

= 0,7 (tab. 2.22 pentru autocamioane grele)

= 0,6 (tab. 2.23)

daN76501.109.76.07.01000PG1000F bad

daN7650FdaN6318F adtI √

Deci condiţia de pornire de pe loc este îndeplinită.

Condiţia de circulaţie

Se consideră ca viteza maximă de circulaţie pentru autobasculanta încărcată este de

70 km/h. Conform rel. 2.35 rezultă:


Gww

FP

ip

t

tdaN30

10031000i1000w

daN57.90270

234270F

i

t

tdaN20w p (tab. 2.24 pentru îmbrăcăminţi rutiere netede)

t1.10Pt15.109.7203057.902P b

Rezultă că autobasculanta poate fi folosita la capacitatea maximă de încărcare,

dacă nu se depăşeşte viteza de circulaţie de 70km/h.

Determinarea numărului de autobasculante necesar pe şantier

Pentru terminarea lucrărilor de săpătură mecanizată în trei schimburi, trebuie

asigurată continuitatea în funcţionare a excavatorului, respectiv continuitatea la

încărcare pentru autobasculantele ce deservesc excavatorul.

Numarul de cupe necesar pentru umplerea benei autobasculantei (rel. 2.25)

cupe331.3283.087.023.09.1

1.10KKq

Pnaug

c

Timpul de încărcare al benei (rel. 2.24)

min1729.16

6084.161

83.087.023.033

60tP

KKqnt

s

exc

auci

Durata timpului de transport pentru o viteză medie de transport de 35km/h

min126035760

vltm

t

Timpul de descărcare td = 10 min


Timpul de manevră tm = 5 min

Durata ciclului de transport pentru autobasculante (rel. 2.36)

min61521012217t c

Numărul de autobasculante rezultă din condiţia de continuitate la încărcare

anteautobascul458.31761NttN acia

Timpul de staţionare la descărcare (rel. 2.38)

min761174ttNt ciast

Diagrama de mişcare a vehiculelor este prezentată în fişa tehnologică, pentru

cazul în care ziua de lucru începe la 700 şi se lucrează un schimb pe zi.

f) Măsuri de protecţia muncii

Pentru lucrarea luată în considerare, se impun următoarele măsuri de protecţia

muncii:

Măsuri cu caracter general: 1. Instruirea personalului tehnic în vederea însuşirii proiectului de organizare (sau a

fişei tehnologice) a lucrării şi regulilor tehnologice respective.

2. Stabilirea direcţiei de avansare a lucrărilor pe baza studiilor geotehnice în zonele

de săpătură şi umplutură, astfel ca să se evite alunecări de teren.

3. Îndepartarea (de ex. prin lucrări de epuismente) de pe amplasamentul lucrărilor a

apelor de suprafaţă, care ar putea provoca înmuierea terenului şi prăbuşirea

taluzurilor.

4. Stabilirea existenţei eventuale a unor conducte subterane, natura şi felul cum sunt

amplasate în pământ (de ex. conducte de apă, gaz, etc.) pentru a se lua măsuri

speciale de lucru (se va cere acordul regiei de exploatare a conductelor)


5. Marcarea zonelor în care se execută lucrări de terasamente (săpătură, umplutură), a

limitei de acces a muncitorilor şi a zonei de staţionare a utilajelor.

6. Afişarea de panouri de avertizare asupra lucrării ce se execută.

7. Iluminarea punctelor de execuţie de săpături, a drumurilor de transport, a locurilor

unde se lucrează noaptea.

8. Interzicerea accesului muncitorilor în direcţia de avansare a lucrărilor de săpare cu

excavatoare.

9. Lucrările de excavare în apropierea liniilor electrice aeriene se execută numai după

ce s-au luat măsuri de tehnica securităţii (de ex. verificarea legării la pământ a

utilajelor, scoaterea de sub tensiune a liniei electrice care traversează zona de

lucru, etc.).

Măsuri de securitate prin instruirea muncitorilor:

o Muncitorii admişi la lucrări de terasamente trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:

- sa fie apţi din punct de vedere medical;

- să cunoască normele de tehnica securităţii generale şi specifice pentru

executarea şi transportul mecanizat al terasamentelor;

- să aibă vârsta de cel puţin 18 ani, pentru manevrarea utilajelor;

o Conducera şantierului va asigura echipamentul de protecţie, prevăzut de

instrucţiunile în vigoare.

Măsuri de securitate la exploatarea utilajelor:

o Mecanicii trebuie să aibă încadrarea corespunzătoare lucrului cu utilajul respectiv,

să-l cunoască şi să asigure continuu buna lui funcţionare.

o Se interzice accesul persoanelor străine pe utilaje în timpul lucrului sau

transportului; de asemenea se interzice păstrarea de bidoane cu carburanţi sau

lubrifianţi în cabină sau pe utilaj.


o Extinctoarele speciale de incendii de pe utilaje vor fi menţinute permanent în bună

stare de funcţionare.

o La începerea lucrului (la intrarea în schimb sau după o pauză) mecanicul va

avertiza muncitorii din apropiere prin claxonare.

o La terminarea programului utilajul va fi parcat la locul indicat în acest scop, se

pune în stare de repaus (de ex. la excavator se coboară cupa la pământ), se

frânează, comenzile se aduc la poziţia neutră, se încuie cabina şi utilajul se predă în

grija pazei.

La excavatoare:

o Instalarea utilajelor se face conform proiectului de organizare sau a fişei

tehnologice, pe terenuri care să le asigure stabilitatea; pe terenuri slabe, instalarea

se face pe un pat de traverse.

o În cazul lucrului în front înalt, excavatorul va fi ţinut dincolo de limitele taluzului

natural al pământului; se vor îndepărta în acelaşi timp bulgării şi bolovanii, care s-

ar putea prabuşi de pe taluz.

o In cazul lucrului în front adânc, cu echipament cu cupă inversă, excavatorul va fi

menţinut dincolo de limitele prismei de surpare.

o Este interzisă trecerea sub braţul utilajelor cât şi staţionarea în raza de lucru a

acestora.

o La lucrul în trepte, înălţimea acestora nu va depăşi înălţimea maximă de tăiere a

utilajului; distanţa între două excavatoare simultan în abatajul de lucru va fi de cel

puţin 20m; se interzice săparea cu formarea de porţiuni de pământ în consolă şi

lăsarea nesăpată a acestora.

o La descărcarea pământului direct în autovehicul, cupa se conduce din spate către

cabină. Se coboară cupa atât cât permite descărcarea. Este interzisă trecerea cupei

peste cabină cât şi rămânerea conducătorului auto în cabină în timpul încărcării

autovehicolului.


o La utilajele electrice, siguranţele şi instalaţia de săpare se protejează şi se închid

într-un dulap special, care să se poată ţine sub cheie.

La buldozere:

o Distanţa între două utilaje de lucru va fi de cel puţin 10m; nu se permite intrarea

utilajelor la săpături în zona prismei de surpare.

o Se interzice oprirea buldozerelor în pantă sau în rampă, fără a fi asigurate

împotriva pornirii.

2.8.1. Caiet de sarcini pentru lucrări de terasamente

GENERALITĂŢI

Săpăturile generale se vor executa mecanizat.

STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII CARE GUVERNEAZĂ

EXECUŢIA DE ANSAMBLU A LUCRĂRII

NORMATIVE:

C56-85-Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de con-

strucţii şi instalaţii aferente.

C169-88-Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru re-

alizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

C16-84-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de con-

strucţii şi a instalaţiilor aferente.

STAS-uri:

9824/0-74-Trasarea pe teren a construcţiilor.


9824/1-87-Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale si agro-

zootehnice.

MATERIALE ŞI STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE

Nu este cazul.

TESTE, VERIFICĂRI ŞI PROBE CARE TREBUIE RESPECTATE

Lucrările de săpături trebuie recepţionate conform normativului C56-85.

Calitatea lucrărilor de umpluturi se va verifica în baza greutăţii volumetrice realizate în

stare uscată de 1,8 t/m3.

PREPARARE, CONFECŢIONARE

Nu este cazul.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR

o DESCRIEREA LUCRĂRILOR

a. Săpături

La executarea săpăturilor trebuie să se aibă în vedere menţinerea echilibrului

natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se peri-

cliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate.

Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor se va stabili ţinând seama de adân-

cimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi

umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiţiile meteorologice şi

climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de execuţie

adoptată etc.

Săpăturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât, în orice fază a lucrului,

fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colec-

tării apelor în timpul execuţiei.


Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu producă modificări ale

stabilităţii masivelor de pământ din zona lor de influenţă, sau daune datorită afuierilor

de sub instalaţiile, construcţiile şi elementele de construcţie învecinate.

Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un

caz, profilul proiectat al săpăturii. În acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cm deasu-

pra cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se cu alte utilaje mecanice de

finisare (buldozere, gredere) sau manual.

Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţe-

lor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a

lucrărilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase

etc.), lucrările de săpătură se execută de la început până la cota prevăzută în proiect.

În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va opri la

un nivel superior cotei prevăzute în proiect, astfel:

- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;

- pentru pământurile argiloase 0,15...0,25 m;

- pentru pământurile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.

Săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea

execuţiei.

Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile nece-

sare în vederea fundării se vor stabili de către proiectant.

În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevă-

zute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte, iar dacă umezirea este

puternică se va îndepărta stratul de noroi.

Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până la:

- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;

- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;

- 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.


În cazul săpăturilor cu pereţi verticali nesprijiniţi se vor lua următoarele măsuri

pentru menţinerea stabilităţii malurilor:

- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii;

- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mica de

1,00 m de la marginea gropii de fundaţie;

- pentru săpături până la 1,00 m adâncime, distanţa se poate lua egală cu adân-

cimea săpăturii;

- se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite

accidental;

- dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după

săpare şi se observă fenomene care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri

de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu

taluz.

Constructorul este obligat să urmărească apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor

longitudinale paralele cu marginea săpăturii care pot indica începerea surpării malurilor

şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

b. Umpluturi

Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de

săpătură.

Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari,

mâluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.

Umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul

greu şi pământuri necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform "Norma-

tivului privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice"

indicativ C 29-85.

Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă

de compactare, admiţându-se variaţii de ±2 %.


Având stabilite tipul utilajului, numărul de treceri ale utilajului, grosimea

stratului şi umiditatea optimă, se va trece la compactarea efectivă a straturilor până la

realizarea grosimii umpluturii.

Verificarea compactării umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor

de sarcini, a proiectelor speciale sau fişelor tehnologice, cu respectarea prevederilor

"Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente" indicativ C 56-85 şi a "Normativului C 29-85".

Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile

necesare, în cazul în care se constată că umplutura nu este corespunzătoare.

o PROTECŢIA LUCRĂRILOR ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE

Pentru a nu se degrada fundul săpăturilor datorită ploilor sau depunerilor de deşeuri,

fundaţia se va executa într-un timp cât mai scurt posibil de la executarea săpăturii re-

spective (1-3 zile). Se va amenaja platforma din jurul clădirii, astfel încât apele de pre-

cipitaţie să fie colectate şi îndepărtate de clădire în timp cât mai scurt.

o PRESCRIPŢII, RECOMANDĂRI, STANDARDE, NORMATIVE

PENTRU EXECUŢIA DE DETALIU

Lucrările de săpături se vor începe numai după identificarea pe teren a tuturor re-

ţelelor şi devierea lor. În cazul în care în timpul execuţiei lucrărilor apar întâmplător

reţele de instalaţii subterane neprevăzute în proiectele de specialitate, se vor opri lu-

crările şi se va chema proiectantul şi companiile de exploatare a reţelelor.

o ABATERI, TOLERANŢE SI VERIFICĂRILE ACESTORA

Beneficiarul împreună cu executantul va semna un proces verbal al cotei de sa-

pare.


Săpăturile se vor executa până la cotele din proiect dar nu mai sus decât cota ter-

enului natural nederanjat. Ultimii 30cm de săpătură se vor executa manual. De aseme-

nea se vor realiza pantele pentru scurgerea apelor pe fundul gropii.

În principiu cota de fundare este cea prevazuta în proiect. Coborârea cotei de

fundare (coborârea fundului săpăturii) sub cota din proiect se stabileşte cu ocazia re-

cepţiei naturii terenului de fundare de către geolog, dacă se constată că terenul nu are

caracteristicile avute în vedere la proiectare.

În vederea evacuării apelor staţionate pe fundul săpăturii se vor executa şanţuri

în tub drenant pe perimetrul săpăturii precum şi puţuri betonate de colectare a apelor şi

pomparea acesteia.

DEFECTE ADMISE SI NEADMISE

Nu este cazul.

VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI

Lucrările de fundaţii vor fi începute numai după verificarea şi recepţionarea naturii

terenului, a săpăturilor, şi după retrasarea elementelor geometrice a tuturor fundaţiilor,

respectându-se abaterile admisibile prevazute în anexa 2.1 la normativul pentru verifi-

carea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente (indicativ C56-85).

Procesul verbal de recepţie a naturii terenului de fundare se va încheia între geotehni-

cian, beneficiar si executant. În vederea recepţiei se vor prezenta geotehnicianului

procesele verbale de trasare şi a cotei de fundare.

Umpluturile se vor receptiona de catre geotehnician în baza buletinelor de analiză

privitor la greutatea volumetrică în stare uscată. Nu se va trece la lucrările pentru re-

alizarea plăcii de la cota 0,00 până nu se recepţionează umpluturile.

MASURĂTORI ŞI DECONTĂRI

Săpăturile şi umpluturile se vor plăti la metru cub, conform planşelor din proiect.


Transportul pamântului

Pamântul din săpături şi pentru umpluturi se va transporta cu autobasculanta, în

depozite amenajate, respectându-se prevederile primăriei referitoare la păstrarea curăţ-

eniei oraşului (de ex.: spălarea roţilor şi a exteriorului basculantei la ieşirea din şantier

sau din depozit cu jet de apă sub presiune pe platforme special amenajate etc.).


2.8.2 FIŞE TEHNOLOGICE DE LUCRU

1. Nivelarea terenului cu buldozerul

2. Lucrări de săpătură generală realizate cu excavatorul

cu cupă inversă în abataj frontal

3. Lucrări de săpătură generală realizate cu excavatorul

cu cupă inversă în abataj lateral

4. Graficul de mişcare al utilajelor de transport


FIŞA

TEHNOLOGICĂ NR. 1

DENUMIRE ACTIVITATE: NIVELAREA TERENULUI CU BULDOZERUL

DENUMIRE OBIECTIV: CASĂ UNIFALMILIALĂ

S+P+1E DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Nivelarea la cota terenului se realizează cu un buldozer Caterpilar D5G – XL cu lamă XL. Schema de lucru: schema eliptică Buldozerul se poziţionează cu lama la nivelul suprafeţei de rezemare a şenilelor şi intră în pământ încă 30cm (mediu). Deplasarea se face “înainte”, tăind dâmburile şi împingând matrialele rezultate spre locurile joase. La fiecare fază în parte se fac verificările şi controlul necesar şi se consemnează lucrările ce devin ascunse, conform cu “Programul de control al calităţii lucrărilor proiectate şi în curs de execuţie”.

FAZELE DE EXECUŢIE

1445

2042H niv = +78.45m = -0.60m

RESURSE: MATERIALE: alimentare cu carburanţi şi lubrefianţi

pentru utilaje MIJOACE DE MUNCĂ:

Buldozer Caterpilar D5G-XL cu caracteristicile: o ecartament: 1549mm o lăţimea tractorului fără lamă: 2059mm o lungime totală: 4336mm o greutate maximă a utilajului: 8920kg

Lamă XL cu caracteristicile: o lăţimea lamei: 2690 mm o înălţimea lamei: 1101 mm

FORŢA DE MUNCĂ: o Operator buldozer: 1 o Necalificat: 1

CARACTERISTICILE TE-

RENULUI: - teren categoria a II-a - g = 1900 daN/m3; ir = 1,20 - K’a = 0,83; Kw = 1,18 VERIFICĂRI ŞI RECEPŢIE Dimensiunile (lungimea şi lăţimea) cât şi nivelul final se verifică folosind aparate topografice. Abateri admisibile: la lungimea şi lăţimea zonei

nivelate: ±20cm; la nivelul zonei: ±2cm

INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI ARTICOL OPERAŢIE UM CONSUM UTILAJ

[ore] DURATA

EXEC. Nivelare mecanică mc 44,50 2,0 2 h


FIŞA

TEHNOLOGICĂ NR. 2

DENUMIRE ACTIVITATE: SĂPĂTURĂ GENERALĂ CU EXCAVATOR CU CUPĂ

INVERSĂ ÎN ABATAJ FRONTAL


S+P+1E (pag. 1)

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC Lucrările de organizare, pregătitoare, nivelare, sunt executate (inclusiv îndepărtarea stratului vege-tal). Se realizează săpătura (în abataj frontal de 5÷8m) cu excavator cu cupă inversă cu capacitatea cu-pei de 0,23mc, cu descărcae în autobasculante de 10t şi transportul la distanţa medie de 7km. Terenul este teren coeziv de categoria a II-a. La fiecare fază în parte se fac verificările şi controlul necesar şi se consemnează lucrările ce devin ascunse, conform cu “Programul de control al calităţii lucrărilor proiectate şi în curs de execuţie”.

CONDIŢII DE LUCRU

Lucrarea se execută în perioada când nu este pericol de îngheţ. Adâncimea frontului de săpare este de 1÷3m. Ttransportul pământului se face cu autobasculanta la distanţa de 7km.

FAZELE DE EXECUŢIE

665

780

1445

625

150

775

670

540 1620 422

420 1200 4222042

-0.87

-3.27

-1.00

110

120

-0.60

FORMA SAPATURII GENERALE DE REALIZAT


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 2




S+P+1E (pag. 2)

-0.87

-3.27

-0.60

560

A

A

B B

directiedelucru

VEDERE SAPATURA

7.75

2.67

5.60 5.60

1.301.302.50 3.00

5.25

1.751.75

2.99

SECTIUNEA A-A

Us=2.672.471.00

-0.60

-3.27

SECTIUNEA B-B


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 2




S+P+1E (pag. 3)

RESURSE: MATERIALE: alimentare cu carburanţi şi lubrefi-

anţi pentru utilaje MIJOACE DE MUNCĂ:

Excavator Caterpilar 308C cu caracteristicile: o Lungimea braţului: 1655 mm o Adâncimea maximă de săpare: 4140 mm o Raza maximă de săpare: 6250 mm o Înălţimea maximă de descărcare: 5250 kg o Capacitatea upei: 0,23 m3

FORŢA DE MUNCĂ: o Operator excavator: 1 o Necalificat: 1

CARACTERISTICILE TERENU-

LUI: - teren categoria a II-a - g = 1900 daN/m3; ir = 1,20 - K’a = 0,83; Ku = 0,87 VERIFICĂRI ŞI RECEPŢIE Dimensiunile (lungimea şi lăţimea) cât şi nivelul final se verifică folosind aparate topografice. Abateri admisibile: la lungimea şi lăţimea săpăturii: ±10cm; la adâncimea săpăturii: ±2cm


[ore] DURATA

EXEC. Săpătură mecanică mc 435,50 24 3 schimburi de

lucru


FIŞA

TEHNOLOGICĂ NR. 3


INVERSĂ ÎN ABATAJ LATERAL


S+P+1E (pag. 1)

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC Lucrările de organizare, pregătitoare, nivelare, sunt executate (inclusiv îndepărtarea stratului vege-tal). Se realizează săpătura (în abataj lateral de 1÷3m) cu excavator cu cupă inversă cu capacitatea cu-pei de 0,23mc, cu descărcae în autobasculante de 10t şi transportul la distanţa medie de 7km. Terenul este teren coeziv de categoria a II-a. La fiecare fază în parte se fac verificările şi controlul necesar şi se consemnează lucrările ce devin ascunse, conform cu “Programul de control al calităţii lucrărilor proiectate şi în curs de execuţie”.

CONDIŢII DE LUCRU

Lucrarea se execută în perioada când nu este pericol de îngheţ. Adâncimea frontului de săpare este de 1÷3m. Ttransportul pământului se face cu autobasculanta la distanţa de 7km.

FAZELE DE EXECUŢIE

665

780

1445

625

150

775

670

540 1620 422

420 1200 4222042

-0.87

-3.27

-1.00

110

120

-0.60

FORMA SAPATURII GENERALE DE REALIZAT


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 3




S+P+1E (pag. 2)

-0.87

-3.27

-0.60A

A

directiedelucru

VEDERE SAPATURA

F1

F2

F3

F4

SECTIUNEA A-ASUCCESIUNEA FISIILOR DE LUCRU

-0.60

-3.27F1267

120

-0.60

-3.27F2

120 220

267


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 3




S+P+1E (pag. 3)

-0.60

-3.27F3

340 220

267

-0.60

-3.27F4

560 215

267

RESURSE: MATERIALE: alimentare cu carburanţi şi lubrefi-

anţi pentru utilaje MIJOACE DE MUNCĂ:

Excavator Caterpilar 308C cu caracteristicile: o Lungimea braţului: 1655 mm o Adâncimea maximă de săpare: 4140 mm o Raza maximă de săpare: 6250 mm o Înălţimea maximă de descărcare: 5250 kg o Capacitatea upei: 0,23 m3

FORŢA DE MUNCĂ: o Operator excavator: 1 o Necalificat: 1

CARACTERISTICILE TERENU-

LUI: - teren categoria a II-a - g = 1900 daN/m3; ir = 1,20 - K’a = 0,83; Ku = 0,87 VERIFICĂRI ŞI RECEPŢIE Dimensiunile (lungimea şi lăţimea) cât şi nivelul final se verifică folosind aparate topografice. Abateri admisibile: la lungimea şi lăţimea săpăturii: ±10cm; la adâncimea săpăturii: ±2cm


[ore] DURATA EXEC.

Săpătură mecanică mc 435,50 28 3,5 schimburi de lucru


FIŞA

TEHNOLOGICĂ NR. 4

DENUMIRE ACTIVITATE: GRAFICUL DE MIŞCARE AL UTILAJELOR DE

TRANSPORT


S+P+1E (pag. 1)

CICLOGRAMA PROCESULUI DE TRANSPORT

tm ti tttm

tdtst

tt

l [km]

incarcare

descarcare

t [h]

tm

A1

700

705 722

734 739 749 756

808 813 830

717

722739

751756

806813

825 830 847

734

739756

808813

823 830

842

A2A3

A4

847 904

756751813

825830

840 847

859904 921

ORAR DE ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE PENTRU AUTOBASCULANTE PENTRU UN SCHIMB DE LUCRU

AUTOBASCULANTA A1 ti [h] td [h]

705÷722 739÷749 813÷830 847÷857 921÷938 955÷1005

1029÷1046 1103÷1113 1137÷1154 1211÷1221 1245÷1302 1319÷1329 1410÷1427 1444÷1454


722÷739 756÷806 830÷847 904÷914 938÷955 1012÷1032

1046÷1103 1120÷1130 1154÷1211 1228÷1238 1302÷1319 1336÷1346

1427÷1444 701÷711

(schimbul urmator)


739÷756 813÷823 847÷904 921÷931

955÷1012 1029÷1039 1103÷1120 1137÷1147 1211÷1228 1245÷1255 1319÷1336 1353÷1403

1444÷1501 718÷728

(schimbul urmator)


756÷813 830÷840 904÷921 938÷948

1012÷1029 1046÷1056 1120÷1137 1154÷1204 1228÷1245 1302÷1312 1336÷1353 1427÷1437


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 4

DENUMIRE ACTIVITATE: GRAFICUL DE MIŞCARE AL UTILAJELOR DE

TRANSPORT


S+P+1E (pag. 2)

RESURSE: DRUM ACCES:

drum de asfalt wp = 20 daN/t; wi = 30 daN/t

Caracteristici de trafic:

FtI [daN] vm [km/h] i [%] P [t] 6318 35 3 10,1

MIJOACE DE MUNCĂ:

Autobasculanta ROMAN 18260FK – 3 bucăţi cu caracteristicile: o Puterea motorului: Pi = 260 CP o Masa utilă: Pb = 10,1 t o Masa proprie a vehicolului: G = 7,9 t o Viteza maximă de circulaţie: v = 102 km/h o Capacitatea upei: 0,23 m3

FORŢA DE MUNCĂ:

o Şofer: 4 o Necalificat: 2

INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI

ARTICOL OPERAŢIE UM CONSUM UTILAJ [ore] DURATA EXEC.

Transport mc 435,50 25 3,20 schimburi de lucru

CAP. III LUCRĂRI DE TRASARE A CONSTRUC-ŢIEI

3.1 ALEGEREA SISTEMULUI DE REFERINŢĂ

Prin trasare se înţelege operaţia de transpunere din planurile de execuţie,

pe teren, a formei şi dimensiunilor exacte a construcţiei ce urmează să se

execute. Dându-se în proiect coordonatele în plan (x,y) şi de nivel (H), ale

punctelor unei construcţii, se cere să se fixeze pe teren poziţia acestor puncte

conform proiectului. Pentru trasare este necesară stabilirea unei reţele de puncte

fixe, de coordonate cunoscute, materializate pe teren. Aceste reţele pot fi:

reţea de construcţii;

reţea de triangulaţie geodezică sau topografică locală (reţea de coordonate);

reţea de pătrate sau dreptunghiuri creată special pe teren, numită reţea

specială de trasare (fig. 3.1)

Pentru simplificarea trasării se preferă reţeaua specială de trasare care se

leagă de reţeaua geodezică sau topografică existentă.

La proiectarea acestei reţele trebuie respectate următoarele reguli:

axele de trasare să fie paralele cu axele principale ale construcţiei;

amplasarea reperelor ce formează punctele de referinţă a caroiajului în plan

să se facă astfel încât în timpul execuţiei lucrărilor să fie ferite de distrugere;

104 Lucrări de trasare a construcţiei – 3

reperele, pe cât posibil, să servească atât la planimetrie cât şi la altimetrie;

originea sistemului rectangular al reţelei speciale de trasare să se

stabiliească astfel încât toate coordonatele punctelor să aibă valori pozitive; y

x

1 4

1 4

C

A

C

A

425207

425235

408207

408235

7.00 28.00 15.00

200

400

207

235

250

408

425

460

8.00

17.00

35.00

1 2

3 4

II III

I IV

Fig. 3.1 Reţea specială de trasare. Legarea topografică a construcţiei folosind repere ale

reţelei speciale de trasare: 1,2,3,4 – repere ale reţelei speciale de trasare; I, II, III, IV –

colţurile construcţiei: 1-1, 4-4, A-A, C-C – axele principale ale construcţiei

Toleranţe admise pentru lungimi

Tabelul 3.1 Lungimi [m]

Toleranţe [cm] ≤ 25 50 100 150 200 P250

Toleranţa coordonaltelor rec-tangulare de trasare

±1 ±2 ±3 ±4 ±5 ±6

lungimea laturilor caroiajului variază între 20 ÷ 200 m în funcţie de gradul

de precizie impus de proiectant. Toleranţele admise pentru lungimi la

3.1 – Alegerea sistemului de referinţă 105

trasarea construcţiilor pe orizontală sunt specificate in tab. 3.1, iar

moajorarea lor în funcţie de panta terenului, în tabelul 3.2. Pentru unghiuri,

toleranţa de trasare este de ±1o. Toleranţa admisă la trasarea reperului de

cotă ±0,00m este de ±1 cm.

Toleranţe admise pentru pante Tabelul 3.2

Panta terenului p [%] p≤ 3 3<p<10 10<p≤15 p>15

Sporul de pantă [%] 0 25 50 100

Cotele punctelor reţelei speciale de trasare se determină prin nivelment geome-

tric cu toleranţa T:

L20T [mm] (3.1)

În care L este lungimea traseului exprimată în km.

Pentru realizarea în detaliu a construcţiilor sunt necesare următoarele piese de-

senate:

Planul general de situaţie care conţine caracteristicile construcţiei, legarea to-

pografică în plan şi pe înălţime a construcţiei, având indicat sistemul de coordonate

utilizat pentru trasare;

Planul de trasare a axelor principale de construcţie care serveşte ca plan de bază

pentru trasări de detaliu. Pe plan se notează cota zero şi corespondenţa sa ca

valoare absolută; se indică trimiterile la diverse schiţe ale şoselelor şi căilor ferate

pentru a face legătura cu căile de acces, legarea la reţeaua de trasare, sistemul de

coordonate, descrierea şi reperajul punctelor topografice de planimetrie şi nivel-

ment. Se ataşează borderoul coordonatelor vârfurilor construcţiei şi a vârfurilor

unghiurilor de frângere;

Planul fundaţiilor pe care sunt indicate toate axele de trasare; în plan se indică

lăţimile fundaţiilor, pereţilor şi stâlpilor;


Planul fundaţiilor pentru instalaţii, care conţine amplasamentul fundaţiilor elemen-

telor mici şi izolate pe care se montează divese instalaţii ca rezervoare, pompe, etc.

Secţiunile verticale care caracterizează forma construcţiei, adâncimea de fundare,

înălţimile nivelelor, golurile de ferestre, uşi, etc.

Trasarea pe teren a construcţiilor cuprinde următoarele lucrări:

- identificarea, reconstituirea şi, după caz, rematerializarea reperelor de

trasare;

- fixarea poziţiei construcţiei pe amplasament prin marcarea pe teren a punc-

telor caracteristice şi trasarea axelor principale ale construcţiei;

- trasarea lucrărilor de detaliu ale construcţiei;

- verificări de autocontrol prevăzute în documetaţia de trasare.

3.2 ORDINEA ŞI TEHNICA TRASĂRII CONSTRUCŢIILOR PE

ORIZONTALĂ

Trasarea construcţiilor este alcătuită din următoarele operaţii:

a) Identificarea şi verificarea ca poziţie şi alcătuire a reperelor de trasare din reţeaua

specială de trasare folosită;

Poziţia reperelor trebuie astfel stabilită încât vizarea lor cu aparate topografice să

nu fie împiedicată de construcţii, pe toată durata execuţiei lucrării; de asemenea,

ele nu trebuie amplasate pe locurile unde se vor face amenajări pentru organizarea

de şantier. La construcţiile mai importante, reperele sunt marcate pe borne din

beton, protejate de obicei cu imprejmuiri, bolovani sau moviliţe de pământ (fig.

3.2.b). Bornele sunt paralelipipedice sau piramidale, şi au la partea superioară o

plăcuţă metalică pe care se imprimă punctul teroretic. Pentru bornele de nivel, pe

plăcuţa metalică se imprimă nivelul reperului.

3.2 – Ordinea şi tehnica trasării construcţiilor 107

tarus dinlemn

imprejmuirede protectie

tarus dinlemn

imprejmuirede protectie

20-30cm

100-150cm

50-70cm

50-70cm

20-30cm

placuta metalica cu crestaturi

borna dinbeton

borna dinbeton

placuta metalica cu crestaturi

a. reper din lemn b. reper din beton

Fig. 3.2 Repere pentru trasarea construcţiilor

În cazul construcţiilor de mai mică importanţă, drept repere se folosesc ţăruşi din

lemn suficient de lungi (cca. 80cm) pentru a se putea bate bine în pământ, sau ţă-

ruşi din oţel (în teren foarte consistent).

Punctul topometric (matematic) se înseamnă în corpul ţăruşului din lemn cu

cuie, iar în corpul ţăruşului din fier cu găuri. Bornele se protejează cu apărătoare

din lemn (fig.3.2a) pentru a nu fi deplasate de vehicule sau muncitori în timpul

lucrului.

În cazul în care se constată o deteriorare sau o deplasare a reperelor, acestea se

rematerializează.

Pentru măsurători şi trasarea construcţiei proiectate este necesară semnalizarea

punctelor topografice: prin semnalizare se înţelege operaţia prin care se va face

vizibilă, de la distanţă mare, verticala punctului matematic marcat. Pentru distanţe

până la 200 ÷ 300m, semnalizarea se poate face cu jaloane din lemn, colorate, în


roşu sau alb, având un sabot metalic ascuţit la vârf, care sunt ţinute vertical cu

ajutorul unui trepied metalic. Verticalitatea se poate asigura vizual, cu un fir cu

plumb. Pentru distanţe mai mari, de 1 ÷ 5km, punctul topografic se poate

semnaliza cu o baliză.

II III

I IV

I

II III

IV V

VI

cui tarusscandura

1.00

-1.2

0

3.00 - 6.00

a. configuraţii de împrejmuiri continue b. împrejmuire la acelaşi nivel

cui

1.00

- 1.

201.00

-1.2

0

3.00-6.00

c. împrejmuire în trepte

Fig. 3.3 Împrejmuiri pentru marcarea axelor

b) Fixarea poziţiei construcţiei pe amplasament, jalonând punctele caracteristice ale

construcţiei (colţuri, intersecţii) şi trasarea iniţială a axelor principale ale construc-

ţiei.

Trasarea punctelor se poate face prin mai multe metode:


- metoda coordonatelor polare, indicată, în general, pe acele terenuri ce nu

prezintă obstacole, permiţând efectuarea măsurătorilor direct, de la punc-

tele reţelei speciale de trasare până la punctele de trasat;

- metoda coordonatelor rectangulare, folosită atunci când reperele clădirilor

şi ale construcţiilor sunt situate în apropierea aliniamentelor ce nu au

puncte de sprijin topografice, cu condiţia ca distanţele să poată fi măsurate

direct sau pe cale optică;

- metoda intersecţiei unghiulare, care se aplică pentru trasarea acelor puncte

ce se află la mari distanţe de punctele reţelei de sprijin;

- metoda intersecţiei liniare, indicată pentru trasarea reperelor acelor con-

strucţii ce sunt situate pe terenuri plane, fără obstacole şi în apropierea

punctelor reţelei topografice de sprijin, lungimile neavând voie să depă-

şească pe aceea a unei panglici de oţel;

9.00 9.00 10.00

10.0

07.

00

1 2 3 4

1 2 3 4

C

B

A

C

B

A

II

I

III

IV

imprejmuire

conturul constructiei

Fig. 3.4 Materializarea axelor pe împrejmuire


- metoda intersecţiei reperate, folosită în cazul în care poziţia unui punct

trasat se găseşte la intersecţia a două axe, obţinută după aliniamentele fix-

ate pe teren, în afara construcţiei.

Trasarea în raport cu reperele de trasare din reţeaua de referinţă, prin metoda coor-

donatelor rectangulare, se face folosind teodolite pentru trasarea direcţiei şi rulete

sau panglici de oţel pentru măsurarea lungimilor.

Se începe cu trasarea axelor principale utilizând ca sprijin reţeaua specială de

trasare a construcţiei, pe baza schemei de trasare întocmită în acest scop.

Punctele principale (I, II, III, IV din fig. 3.1) se trasează pe teren faţă de puntele re-

ţelei speciale de trasare (1, 2, 3, 4), de regulă prin metoda coordonatelor rectangu-

lare. Se jalonează şi se verifică în fiecare punct perpendicularitatea reciprocă a axe-

lor, abaterea admisă faţă de unghiul drept fiind de ±60”. La abateri mai mari se va

corecta poziţia punctului. Trebuie reţinut că perpendicularitatea reciprocă a axelor

este una din cerinţele de bază la trasarea lor deoarece devierile acestor axe conduc

mai departe la devierea celorlalte axe ale construcţiei. La construcţiile mai mici

(blocuri, clădiri) se măsoară laturile sau diagonalele, iar rezultatele obţinute se

compară cu valorile corespunzătoare din proiect.

c) Proiectarea şi construirea împrejmuirii de trasare. Împrejmuirea se execută paralel

cu conturul construcţiei, rectilinie, orizontală pentru asigurarea preciziei măsurăto-

rilor. Se amplasează la distanţa 4…6m faţă de construcţie pentru a nu se afla în

zona lucrărilor de terasamente. Împrejmuirea poate fi continuă sau discontinuă pe

capre sau stâlpi. Împrejmuirea continuă (fig. 3.3) este alcătuită din scânduri bătute

pe stâlpi bine înfipţi în pământ. Înălţimea scândurilor deasupra pământului trebuie

stabilită în funcţie de relieful terenului. Pe terenul cu înclinare mare, împrejmuirea

se construieşte în trepte (fig.3.3c). Pentru circulaţia vehiculelor folosite pe şantier

se lasă porţi în împrejmuire. Aşezarea stâlpilor împrejmuirii se face astfel încât nici

unul din ei să nu cadă în dreptul unei axe de trasare a construcţiei, deoarece ar

putea împiedica întinderea sârmelor.


1 4

1 4

C

A

C

A

III

VVI

IIIIV

VIIVIII

XIIIXIV

IXX

XV XVI

XI XII

imprejmuire

a. materializarea axelor de trasare prin puncte din afara incintei şantierului

III

V

VI

IIIIV

VII

VIII

XIIIXIV

IXX

XV XVI

XI XII

Rp1 Rp2

Rp3 Rp4

8.00

15.00

7.00

35.0

0

15.0

021

.00

10.0

019

.00

2.50

4.50

3.25

4.75

3.80

3.20

5.80

5.40

6.10

5.00

8.95

7.30

b. schemă de fixare a axelor principale în raport cu reperii reţelei speciale de trasare şi

de fixare a reperelor I ÷ XVI în raport cu axele principale

Fig. 3.5 Materializarea axelor principale


3...6 m

tarusi de lemn

sarma de trasare

sarma de trasare

scanduri de trasare

fir cu plumb

a. Transmiterea pe verticală (pe teren) cu ajutorul firelor cu plumb, a cotelor de plan

aflate la intersecţia a doua axe. Perspectivă

sarma de trasaretarusi d

e lemn

sapatura in taluzsau verticala

sant de fundare

fir cu plumb

scanduri de trasare

imprejmuire

a. Transmiterea pe verticală la subsol cu ajutorul firelor cu plumb, a unui punct din planul de execuţie al fundaţiilor. Perspectivă

Fig. 3.6 Materializarea punctelor caracterisitce


Împrejmuirile discontinue, numite şi capre de trasare, sunt alcătuite din doi stâlpi

de 1,5÷2m înălţine, înfipţi în pământ şi legaţi cu un dulap la partea superioară.

Caprele se plasează obligatoriu la colţurile şi intersecţiile săpăturilor pentru fun-

daţii astfel încât să nu fie periclitate de săpătură, să nu sufere deplasări şi să nu îm-

piedice circulaţia oamenilor şi vehiculelor.

Se menţionează că împrejmuirea trebuie să îndeplinească condiţiile de rectiliniari-

tate şi paralelism cu axele construcţiei precum şi de perfectă orizontalitate.

d) Materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuirile de trasare. Trans-

miterea punctelor axelor de trasare se efectuează cu teodolitul instalat în punctele

marcate pe teren I, II, III, IV, materializându-se cu cresături sau cuie (fig.3.4); ulte-

rior, cu ajutorul panglicii sau ruletei, se trasează pe împrejmuire şi axele secundare.

În dreptul fiecărei axe se trasează cu vopsea, pe împrejmuire, o linie verticală şi un

cerc în care se înscrie numărul axei. Între cuie se întind sârme (cu săgeată cât mai

mică). În punctele de intersecţie a sârmelor se fixează un fir cu plumb (fig. 3.6).

Firele cu plumb se vor deplasa pe sârmă, servind în continuare la trasarea de-

taliilor.

e) Materializarea axelor prin puncte din afara incintei şantierului.

Reperarea axelor pe împrejmuirea ajutătoare este temporară şi, deoarece axele de

trasare trebuie să rămână un timp mai îndelungat, ele se vor materializa prin repere

permanente, durabile, care vor servi atât la trasarea în continuare a construcţiei cât

şi pentru verificarea ulterioară a poziţiei clădirii.

Dintre axele trasate pe împrejmuire, se reperează în afara incintei şantierului în

mod special axele principale, iar dacă lungimea construcţiei este mare, se vor trasa

şi axele intermediare (fig. 3.5a).

Transmiterea axelor de pe împrejmuire în exteriorul acesteia se face cu teodolitul,

şi, pentru siguranţă, se marchează cel puţin două puncte. Punctele se marchează cu

borne de beton sau ţăruşi care rămân în exterior 10÷15cm. După materializarea ax-

elor construcţiei, se fac măsurători între puncte şi se întocmesc schiţe indicând

legătura lor cu axele construcţiei (fig. 3.5b).


f) Trasarea gropilor de fundaţie. Lucrările de pământ încep cu trasarea pe teren a

limitelor gropilor de fundaţie folosind pentru aceasta axele principale sau secundare

materializate prin sârme întinse între marcajele de pe împrejmuirea ajutătoare. În fig.

3.7 se prezintă modul de trasare a marginilor săpăturii folosind caprele de trasare. Se

măsoară distanţa de la axa principală sau secundară la marginile săpăturii şi se

marchează punctele prin cuie sau crestături. Sârmele de oţel întinse între cuie materiali-

zează conturul fundaţiilor în aer: acestea se transmit pe teren cu ajutorul firului cu

plumb şi se materializează pe pământ prin dulapi prinşi lateral cu ţăruşi, scânduri sau

semne cu var.

+1.00

CTN

+1.00

CTN

A

A

b/2 b/2margine materializata

prin sarma de otel

axa materializata

prin sarma de otel

tarus

capra de trasare

fir cu plumb

scandura de trasare

a sapaturii

Fig. 3.7 Trasarea marginilor săpăturii cu capre de trasare


Groapa de fundaţie se consideră terminată după ce s-a controlat lărgimea şi adân-

cimea ei şi nu s-au constatat abateri inadmisibile de la proiect.

3.3 EXEMPLU DE CALCUL

Trasarea unei construcţii va fi exemplificată pentru clădirea de locuit cu

arhitectura prezentată în capitolul 1. Planul de amplasament al acesteia este dat în fig.

3.8.

S+P+1

parter

piscina

Limita terenului

Rp1

Rp2

str. Ion Barbu

str.

Cam

pina

Fig. 3.8 Plan amplasament

Clădirea este amplasată la intersecţia a două străzi, str. I. Barbu şi str. Câmpina.

Pentru păstrarea aliniamentului stradal, punctele Rp1 şi Rp2 sunt incluse în reţeaua


specială de trasare (fig. 3.9). Legarea clădirii de reţeaua specială de trasare se va face

materializând intersecţiile dintre axele de la colţurile clădirii şi punctele de frângere

(fig. 3.8-3.10).

Rp1

Rp2

str. Ion Barbu

str.

Cam

pina

x

25.0

0

50.0

0

75.0

0

100.

000

20.00

40.00

60.00

80.00

Fig. 3.9 Reţeaua specială de trasare aplicată planului de amplasament

Se menţionează ca, conturul clădirii preluat din planul de amplasament corespunde

amprentei maxime pe sol a clădirii, aspect de care trebuie să se ţină cont la proiectarea

gropii generale de săpătură care se referă strict la amprenta subsolului. Aceasta este

evidenţiată în fig. 3.10 şi 3.11. De aici se pot extrage şi datele pentru completarea

borderoului cu coordonatele vârfurilor construcţiei şi coordonatele vârfurilor unghiu-

rilor de frângere.

Se poate remarca faptul că datorită complexităţii arhitecturale au trebuit

selectate 8 axe principale şi 10 puncte caracteristice. Dintre acestea, pentru prima fază

de materializare a gropii generale de săpătură realizată cu excavatorul, sunt necesare


numai axele 2, 5 respectiv B, D, restul axelor fiind necesare pentru executarea săpăturii

la nivelul -0,87m, respectiv -1,00m. Nivelul -0,60m a fost deja atins pe tot

amplasamentul datorită lucrărilor de nivelare executate cu buldozerul.

Rp1

Rp2

1 5 6

B

C

D

B

C

D

E E

5 6

1

4 5

67

89

10

2

21

y

25.0

0

50.0

0

20.00

40.00

x

2 3

28.2

1

31.9

6

43.2

1

46.9

6

27.9

6

52.8

3

24.6525.90

30.1031.90

38.70

41.71

38.7028.21

38.7031.96

31.9031.96

30.1046.96

30.1043.21

25.9031.96

25.9028.21

25.9043.21

25.9046.96

31.9043.21

Fig. 3.10 Identificarea reţelei şi a punctelor de legătură

Pentru fixarea axelor principale în raport cu reperii reţelei de trasare se vor lua în

considerare doar doi reperi, Rp1 şi Rp2. Pentru micşorarea abaterilor, toate axele

principale vor fi materializate faţă de reperii precizaţi anterior.


Rp1

Rp2

1 5 6

B

C

D

B

C

D

E E

5 6

1

4 5

67

89

10

2

21

y

25.0

0

50.0

020.00

40.00

x

2 3

28.2

1

31.9

6

43.2

1

46.9

6

27.9

6

52.8

3

24.6525.90

30.10

31.90

38.70

41.71

38.7028.21

38.7031.96

31.9031.96

30.1046.96

30.1043.21

25.9031.96

25.9028.21

25.9043.21

25.9046.96

31.9043.21

-3.27

-1.00

-0.87

-0.60

2.96

0.25

3.75 11.25 3.75 3.04 2.83

4.65

1.25

4.20

1.80

6.80

1.30

1.71

Fig. 3.11. Evidenţierea gropii generale de săpătură pentru zona de subsol

Având în vedere că o axă este o linie dreaptă, ea poate fi descrisă prin

materializarea a două puncte de pe acea dreaptă. În consecinţă, pentru a descrie 8

drepte ar trebui să fie materializate pe şantier 16 puncte, ceea ce ar duce la un volum

mare de muncă. În consecinţă, vor fi preferate punctele de intersecţie dintre două axe,

rezultând astfel necesitatea matrializării a doar 10 puncte (fig. 3.11).

Pentru clădirea de faţă s-a renunţat la realizarea unei împrejmuiri datorită lipsei

de spaţiu. Pentru materializarea fiecărei axe după executarea gropii generale de

săpătură s-a preferat utilizarea a câte două capre de trasare.


Astfel, materializarea axelor principale se obţine astfel:

Se poziţionează caprele de trasare, câte două pentru fiecare axă de trasat;

Se leagă un fir cu sârmă de ţăruşii corespunzători şi se întinde sârma peste

capre;

La intersecţia dintre capra de trasare şi firul de sârma se trasează un semn cu

vopsea şi un cerc cu numele axei, şi se bate un cui.

Rp1

1 5 6

B

C

D

E

2

Rp2

3.01

0.25

1.25

5.88

I

II

3.10

1.81

III

III

IV

1.81

VI

VII

1.81

IX

X

1.81

V VIIIXI

XII

3.01

3.01

9.81

2.00

3.10

3.10

3.10

XXI

XVIII

XV

XIX

XVI

XIII

XX

XVII

XIV

5.88

5.88

9.63

XXIIIXXII XXIV XXV

1.00 1.50

1.00 1.50

1.00 1.50

1.00 1.50

2.0011

.61

20.88

Fig. 3.12 Fixarea axelor principale în raport cu reperii reţelei de trasare


Pasul următor este reprezentat de trasarea axelor principale faţă de axele

principale, şi materializarea lor pe caprele corespunzătoare de trasare, conform

modelului prezentat anterior.

Pentru menţinera preciziei trasării în timpul executării construcţiei, este necesară

materializarea axelor principale în afara zonei de lucru a şantierului.

Ţăruşii ce vor reprezenta axele principale pe tot timpul realizării construcţiei

sunt prezentaţi în fig. 3.12. Pentru fiecare axă principală se materializează câte doi

ţăruşi de fiecare parte a şantierului, acolo unde este loc. Poziţia lor a fost stabilită astfel

încât să nu se afle în zona de lucru a santierului şi să fie feriţi din zona de deplasare a

utilajelor. În locurile în care nu există spaţiu, în loc de ţăruşi au fost marcate cu vopsea

clădirie învecinate – reperele III, V, VIII, XXI, XVIII şi XV din fig. 3.12. Pe lângă

schema de legare a coordonatelor ţăruşilor de reperii reţelei principale (fig. 3.12) se va

ţine şi un borderou la zi cu coordonatele acestor puncte. Transmitera coordonatelor în

exterior s-a realizat cu teodolitul.


3.3.1 FIŞE TEHNOLOGICE DE LUCRU

5. Trasarea construcţiei


FIŞA

TEHNOLOGICĂ NR. 5

DENUMIRE ACTIVITATE: TRASAREA CONSTRUCŢIEI


S+P+1E DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Se va face pentru fiecare fază în parte. La fiecare fază în parte se fac verificările şi controlul necesar şi se consemnează lucrările ce devin ascunse, conform cu “Programul de control al calităţii lucrărilor proiectate şi în curs de execuţie”.

FAZELE DE EXECUŢIE 5.1 Identificarea reperilor şi a reţelei speciale de trasare

S+P+1

parter

piscina

Limita terenului

Rp1

Rp2

str. Ion Barbu

str.

Cam

pina

Rp1

Rp2

str. Ion Barbu

str.

Cam

pina

x

25.0

0

50.0

0

75.0

0

100.

000

20.00

40.00

60.00

80.00

OPERAŢII PREGĂTITOARE EXECUTATE ÎN APROPIEREA OBIECTULUI SAU ÎN ATELI-ERE Problemele legate de predarea

amplasamentului şi de reperarea precisă a reţelelor din zonă (apă, canal, gaz, elec-trice) au fost rezolvate.

Defrişarea şi curăţirea terenu-lui s-a efectuat anterior, odată cu curăţirea şi defrişarea în-tregii zone unde este amplasat obiectul

Verificarea documentaţiei tehnice a amplasamentului; reperarea precisă a reţelei spe-ciale în zona construcţiei

OPERAŢII DE LUCRU EFECTUATE LA OBIECT 1. Identificarea, reconstituirea şi, după caz, materializarea

reperelor de trasare - reperele Rp1, Rp2 reprezintă colţuri de clădiri, deci nu ne-cesită reconstituire

2. Se fixează construcţia pe amplasament prin raportarea ei la reperele existente

3. Verificări de autocontrol prevăzute în documentaţia de trasare

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE Aparate topografice: teodolit, miră Scule: ruletă, panglică din oţel, fir cu plumb OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII Proces verbal de predare – primire amplasament şi reperare

reţele existente; Proces verbal de trasare a lucrării;


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 5



S+P+1E 5.2 Marcarea pe teren a punctelor caracteristice şi trasarea axelor principale

pentru obiect

Rp1

1 5 6

B

C

D

E

2

Rp2

3.01

0.25

1.25

5.88

I

II

3.10

1.81

III

III

IV

1.81

VI

VII

1.81

IX

X

1.81

V VIII

XI

XII

3.01

3.01

9.81

6.00

2.00

3.10

3.10

3.10

XXI

XVIII

XV

XIX

XVI

XIII

XX

XVII

XIV

5.88

5.88

9.63

XXIIIXXII XXIV

XXV1.00 1.50

1.00 1.50

1.00 1.50

1.00 1.50

2.00 2.00

1

4 5

67

89

10

2 3

OPERAŢII PREGĂTITOARE EXECUTATE ÎN AP-ROPIEREA OBIECTULUI SAU ÎN ATELI-ERE Curăţarea zonei de lucru pentru asigurarea vizibilităţii Consultarea borderoului ce indică coordonatele vîrfurilor

construcţiei şi punctele de frângere:

Faţă de Reţea

Faţă de Rp1

Faţă de Rp2 Pct

x [m] y [m] x [m] y [m] x [m] y [m]

Rp1 27.96 41.71 0.00 0.00 -24.87 17.06

Rp2 52.83 24.65 24.87 -17.06 0.00 0.00

1 28.21 25.90 0.25 -15.81 -24.62 1.25

2 28.21 38.70 0.25 -3.01 -24.62 14.05

OPERAŢII DE LUCRU EFECTU-ATE LA OBIECT

1. Jalonarea colţurilor construcţiei: - punctele 1, 8 pt. axa B - punctele 2, 3 pt. axa E - punctele 1, 2 pt. axa 1 - punctele 7, 8 pt. axa 6

2. Jalonarea unghiurilor de frângere şi a axelor corespunzătoare: - punctele 6, 7 pt. axa C - punctele 4, 5 pt. axa D - punctele 4, 10 pt. axa 2 - punctele 5, 9 pt. axa 5

3. Materializarea axelor principale cu panglica din oţel

4. Materializarea ţăruşilor pentru ax-ele principale:


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 5



S+P+1E 4 31.96 31.90 4.00 -9.81 -20.87 7.25

5 43.21 31.90 15.25 -9.81 -9.62 7.25

6 43.21 30.10 15.25 -11.61 -9.62 5.45

7 46.96 30.10 19.00 -11.61 -5.87 5.45

8 46.96 25.90 19.00 -15.81 -5.87 1.25

9 43.21 25.90 15.25 -15.81 -9.62 1.25

10 31.96 25.90 4.00 -15.81 -20.87 1.25 Schiţe ce indică legătura ţăruşilor cu axele construcţiei

Rp1

1 5 6

B

C

D

E

2

Rp2

3.01

0.25

1.25

5.88

I

II

3.10

1.81

III

III

IV

1.81

VI

VII

1.81

IX

X

1.81

V VIII

XI

XII

3.01

3.01

9.81

6.00

2.00

3.10

3.10

3.10

XXI

XVIII

XV

XIX

XVI

XIII

XX

XVII

XIV

5.88

5.88

9.63

XXIIIXXII XXIV XXV1.00 1.50

1.00 1.50

1.00 1.50

1.00 1.50

2.00 2.00

1

4 5

67

89

10

2 3

- ax 1: ţăruşi I, II, III - ax 2: ţăruşi III, IV, V - ax 5: ţăruşi VI, VII, VIII - ax 6: ţăruşi IX, X, XI, XII - ax B: ţăruşi XIII, XIV, XV - ax C: ţăruşi XVI, XVII, XVIII - ax D: ţăruşi XIX, XX, XXI - ax E: ţăruşi XXII, XXIII, XXIV, XXV

5. Verificarea preciziei trasării cu metoda diagonalei (pentru clădiri de importanţă scăzută)

6. Materializarea gropii generale de săpătură cu ţăruşi şi sfoară, prin măsurare faţă de punctele caracter-istice aflate în apropierea colţurilor acesteia.

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE Aparate topografice: teodolit, miră Scule: ruletă, panglică din oţel, fir

cu plumb Ţăruşi de lemn, sfoară, vopsea OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII Proces verbal de trasare a lucrării;

5.3 Executarea împrejmuirii - nu este cazul pentru lucrarea de faţă

5.4 Executarea excavaţiilor generale pentru realizarea subsolului şi transportul pământului

- vezi fişele tehnologice corespunzătoare de la capitolul anterior OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare şi a cotei terenului; NOTĂ GENERALĂ Toate observaţiile privind întocmirea proceselor verbale şi a fazelor determinante în vederea re-cepţiei preliminare nu sunt limitative, putând fi completate pe parcurs. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de terasamente se vor respecta normele normele de protecţia muncii referitoare la acest capitol de lucrări.


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 5



S+P+1E 5.5 Rematerializarea aelor principale şi trasarea axelor secundare cu ajutorul

caprelor de trasare

Rp1

1 5 6

B

C

D

E

2

Rp2

I

II

III

III

IV

VI

VII

IX

X

V VIII

XI

XII

3.10

XXI

XVIII

XV

XIX

XVI

XIII

XX

XVII

XIV

XXIII

XXII XXIV

XXV

-0.87

-3.27

-1.00

-0.60

32.50

2.50

OPERAŢII DE LUCRU EFECTUATE LA OBIECT

1. Rematerializarea axelor principale: - se montează câte două capre de trasare pentru fiecare axă, de o parte şi de alta a săpăturii - de ţăruşii corespunzători se leagă o pan-glică metalica cu săgeată cât mai mică - la intersecţia cu caprele de trasare se bate câte un cui şi se vopseşte în roşu - axele principale se trasează întodeauna de către un topometrist 2. Materializarea axelor secundare: - se măsoară faţă de axele principale cele mai apropiate

- se montează câte două capre de trasare pentru fiecare axă, de o parte şi de alta a săpăturii, în dreptul caprei pe care este materializată axa faţă de care se face măsurătoarea - se măsoară distanţa indicată în proiect, pentru fiecare capră, iar punctul obţinut se materializează cu ajutorul unui cui - se întinde o panglică de oţel între cele două cuie obţinute

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE Aparate topografice: teodolit, miră Scule: ruletă, panglică din oţel, fir cu plumb Cuie, vopsea OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII Proces verbal de trasare axe


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 5



S+P+1E 5.6 Trasarea lucrărilor de detaliu

5.6.1 Trasarea gropii de săpătură pentru fundaţii continue sub pereţi

Detaliu trasare groapă fundaţie pentru zona de clădire Parter

+0.40

-0.60

+0.40

-0.60

1

1

22.5 32.5margine materializata

prin sarma de otel

capra de trasare

fir cu plumb

scandura de trasare

a sapaturii

22.532.5

55

Detaliu trasare groapă fundaţie pentru zona de clădire Subsol

sarma de trasaretaru

si de le

mn

sant de fundare

fir cu plumb

scanduri de trasare

5 D27.5

37.537.5

27.5

65

65


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 5



S+P+1E OPERAŢII PREGĂTI-TOARE EXECUTATE ÎN APROPIEREA OBIECTULUI SAU ÎN ATELI-ERE Verificarea docu-

mentaţei tehnice a amplasamentului

Identificarea pe planul de fundaţii a distanţelor dintre axe si marginile gropilor de fundare core-spunzătoare

OPERAŢII DE LUCRU EFECTUATE LA OBIECT 1. Trasarea marginilor gropilor de fundare se face faţă de axa cea mai

apropiată de element 2. Pe caprele de trasare corespunzătoare axei alese, se măsoară la stânga

şi la dreapta distanţele prevăzute în planul de fundaţii, şi se bat cuie în poziţiile obţinute.

3. Între cuiele corespunzătoare, se intind panglici metalice cu săgeata cât mai mică, pe care se lasă sa alunece fire cu plumb

4. Materializarea marginilor gropilor se face cu scânduri de trasare, poziţionate în mod obligatoriu în toate colţurile şi intersecţiile; dacă distanţele între scâduri sunt prea mari, se pun şi scânduri intermediare

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE Scule: ruletă, panglică din oţel, fir cu plumb, nivelă Scânduri, ţăruşi, dreptar, colţar Fierăstrău circular portabil, cleşte pentru scos cuie, ciocane OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII Proces verbal de realizare a conturului fundaţiei pe teren Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare şi a cotei de

teren – FAZĂ DETERMINANTĂ Proces verbal de avizare turnare beton în fundaţii

5.6.2 Trasarea gropii de săpătură pentru fundaţii inde-pendente sub stâlpi

Detaliu plan fundaţii pentru fundaţia de trasat

C

2 3250

420

180

25 1512.5 40 12.5

37.5 27.565

20 20 1535 35

70

27.512.512.512.5

2020

1535

4035

1511

0

140

15 35 40 35 15110

140

CF2-

40x4

0

CF2-

40x4

0

-0.57

-3.77

-3.27

-0.57

GFS-40x40

-3.77

-3.27

-3.77

SB340x40

SD325x40

SC340x40

SB225x40

SD225x40

SC225x40

D

B

7070

62.5 77.5


FIŞA TEHNOLOGICĂ

NR. 5



S+P+1E Detaliu trasare groapă pentru bloc beton simplu la fundaţie independentă sub stâlp

tarusi de lemn

sarma de trasare

sarma de trasare

scanduri de trasare

fir cu plumb

C

3

140140

7070

62.5 77.5

-3.77

-0.60

OPERAŢII PREGĂTI-TOARE EXECUTATE ÎN APROPIEREA OBIECTULUI SAU ÎN ATELIERE Verificarea docu-

mentaţei tehnice a amplasamentului

Identificarea pe planul de fundaţii a distanţelor dintre axe si marginile gropilor de fundare core-spunzătoare

OPERAŢII DE LUCRU EFECTUATE LA OBIECT 1. Trasarea marginilor gropilor de fundare se face faţă de axele cele mai

apropiată de element – una pentru direcţia x şi una pentru direcţia y 2. Pe caprele de trasare corespunzătoare axelor alese, se măsoară la stânga

şi la dreapta distanţele prevăzute în planul de fundaţii, şi se bat cuie în poziţiile obţinute.

3. Între cuiele corespunzătoare, se intind panglici metalice cu săgeata cât mai mică, pe care se lasă sa alunece fire cu plumb

4. Se marchează punctele de intersecţie între liniile corespunzătoare de pe cele două direcţii

5. Materializarea marginilor gropilor se face cu scânduri de trasare, poziţionate în mod obligatoriu în toate colţurile şi intersecţiile

UTILAJE, SCULE ŞI DISPOZITIVE FOLOSITE Scule: ruletă, panglică din oţel, fir cu plumb, nivelă Scânduri, ţăruşi, dreptar, colţar Fierăstrău circular portabil, cleşte pentru scos cuie, ciocane OBSERVAŢII, PRESCRIPŢII Proces verbal de realizare a conturului fundaţiei pe teren Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare şi a cotei de

teren – FAZĂ DETERMINANTĂ Proces verbal de avizare turnare beton în fundaţii

BIBLIOGRAFIE

1. DEUTSCH, I., SĂBĂREANU EUGENIA, – Tehnologia lucrărilor de construcţii,

Ed. IPTV Timişoara, 1983

2. DOMŞA JULIETTA, SĂBĂREANU EUGENIA, – Tehnica realizării

terasamentelor, Ed. Napoca Star Cluj-Napoca, 2004

3. GORAN, V., ECOBESCU, C., – Îndrumătorul excavatoristului, Ed. Tehncă Bucu-

reşti

4. PAPAE, R.M., – Construcţiile tehnică şi artă 3, Ed. Tehnică Bucureşti, 1990

5. POP, S., TOLOGEA, S., – Îndrumătorul constructorului, Ed. Tehnică Bucureşti,

1981

6. SĂBĂREANU EUGENIA , – Tehnologia lucrărilor de construcţii, Ed. IPTV Timi-

şoara, 1989

7. SUMAN, R., GHIBU, M., ş.a., – Tehnologii moderne în construcţii – vol. I, Ed.

Tehnică Bucureşti, 1988

8. SUMAN, R., GHIBU, M., ş.a., – Tehnologii moderne în construcţii – vol. II, Ed.

Tehnică Bucureşti, 1989

9. TRELEA, A., POPA, R., ş.a. – Tehnologia construcţiilor, vol I, Ed. Dacia Cluj-

Napoca, 1997

10. TRELEA, A., GIUŞCĂ, N., ş.a., – Îndrumător pentru elaborarea fişelor tehnologice

la lucrări de construcţii, Ed. Institutul Politehnic Iaşi, 1982

11. TRELEA, A., GIUŞCĂ, N., PAMFIL, E., – Tehnologia şi mecanizarea lucrărilor

de construcţii civile, industriale şi agricole – vol. I, Ed. Institutului Politehnic Iaşi,

1988

12. TOLOGEA, S., POP, S., – Execuţia lucrărilor de construcţii. Îndrumar, Ed. Tehncă

Bucureşti, 1987

13. TOMA, AL., – Tehnologia lucrărilor de construcţii, Ed. Politehnca Timişoara,

20096


14. * * * – Catalog fişe şi proiecte tehnologice de execuţie pentru lucrări de construc-

ţii, Ministerul Construcţiilor Industriale, Bucu-reşti, 1983

15. * * * – Tehnologii tip. Consolidări de teren, Ministerul Construcţiilor Industriale,

Bucureşti, 1982

16. * * * – Tehnologii tip. Fundaţii de suprafaţă, Ministerul Construcţiilor Industriale,

Bucureşti, 1982

17. * * * – Tehnologii tip pentru realizarea lucrărilor industriale şi agrozootehnice.

Lucrări de terasamente în spaţii largi, Ministerul Construcţiilor Industriale, Bucu-

reşti, 1983

Indrumator Tehnologie

Documents

Transcript of Indrumator Tehnologie

Indrumator Conserve

indrumator 946

Indrumator canonic

Indrumator Cai IEC

Indrumator Pedologie

Indrumator in Excel

Indrumator TIC

indrumator proiectare sanitare

Tuneluri_Metropolitane - indrumator

Indrumator verificare tehnica

indrumator fundatii 2

Indrumator ASDN 2009

Indrumator Beton (Postelnicu)

INDRUMATOR VERIFICARE PROIECTE

indrumator fundatii 1

indrumator zidarie

Indrumator Lp

MatLat - Indrumator

Fundatii indrumator

Indrumator Ventilatii