Tehnologia cresterii taurinelor

7/25/2019 Tehnologia cresterii taurinelor

1/9

Tehnologia cresterii taurinelor

IMPORTANTA CRESTERII TAURINELOR

Bovinele au n cadrul economiei n general, i a agriculturii n special, oimportansocio- economicparticular. Aceasta rezultdin faptul cele furnizeazun volum mare i divers de producii i produseanimaliere, de primimportan pentru consumul populaiei ca imaterii prime pentru industriile prelucrtoare.

Totodatcreterea bovinelor constituie o ramurde producie agricol

intensiv, o piade desfacere pentru mijloacele de producie iprodusele industriale, o sursde venituri i un mijloc de valorificaresuperioara unor resurse naturale.

Cresterea bovinelor este o activitate traditionala a poporului roman;Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus deenergie si natura furajelor pe care le consuma, confera cresterii siexploatarii bovinelor caracterul unei activitati durabile si de

perspectiva; Exista posibilitatea realizarii de export de carne debovine care sa aduca venituri mari producatorilor. Sursa pentruschimburile comerciale. Asigura stabilitatea fortei de munca in zonarurala si montana.

OBIECTIVE URMARITE


2/9

Cresterea greutatii de sacrificare va determina randament ridicat decarne in carcasa. Integrarea activitatii de ameliorare a efectivelor debovine la normele si standardele UE. Promovarea activitatii deameliorare a efectivelor de bovine in directia maririi si imbunatatiriiproductiei de carne.

Stimularea organizarii exploatatiilor in asociatii, in vedereareprezentarii intereselor in relatie cu furnizorii de imputuri si beneficiariai produselor finite. Asigurarea unor venituri proprii prin valorificareaproductiei marfa la export. Asigurarea conditiilor necesareexteriorizarii potentialului de productie al animalului. Stimulareacresterii efectivelor in zonele mon tane care prezinta oportunitati incresterea taurinelor

PROGRAM PENTRU SUSTINEREA CARNII DE VITA SI VITEL

Stimularea organizarii in exploatatiilor sau asociatii, in vedereareprezentarii intereselor in relatiile cu furnizorii de imputuri sibeneficiarii produselor finite. Stimularea organizarii de exploatatiicompetitive si eficiente in zona rurala si montana. Sporirea veniturilorproprii si trecerea de la autoconsum la productia comerciala.Cresterea efectivului matca si a natalitatii in vederea cresteriiefectivului de tineret bovin destinat ingrasarii si sacrificarii la greutati

optime. Ameliorarea efectivelor de taurine pentru productia de carne


3/9

OBIECTIVE DE REABILITARE SI REDRESARE PE TERMEN MEDIUSI LUNG

Relansarea acestui sector in vederea asigurarii necesarului de carnepentru consumul populatiei Sustinerea si relansarea sectorului are invedere cresterea cantitativa si calitativa a productiei de carne debovina. Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modulde acordare a subventiilor si de clasificare a carcaselor. Sustinereafinanciara pentru echilibrarea pretului de valorificare la producator cucel realizat in UE.

LAPTELE DE VACA

Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor in varsta,precum si a celor cu diferite afectiuni. Cresterea vacilor pentru lapte,ocupatie de baza in zona rurala si montana, asigura venituri ritmice siperformante crescatorilor de animale.|

Sustinerea valorificarii eficiente a laptelui materie prima va permiterealizarea unor investitii in retehnologizarea activitatii necesarerealizarii unor produse lactate controlabile, cu calitate si termene degarantie superioare. Asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala

si montana. Este sursa sigura pentru schimburile comerciale. Asiguravalorificarea superioara a furajelor realizate pe suprafetele de bazafurajera in sistem natu ral (pasuni naturale).


4/9

-Relansarea sectorului de crestere a bovinelor, in vederea stimulariiproductiei de lapte de vaca.- Sustinerea sectorului de producere alaptelui, pentru cresterea cantitativa si calitativa a acestuia, in vedereaalinierii la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordarea cotelor.- Asigurarea securitatii alimentare a populatiei cu lapte siproduse lactate.- Sustinerea financiara a productiei de lapte, pentruechilibrarea pretului de valorificare la producator, pe aceleasi criterii cucea realizata in UE.

n ara noastrbovinele au o pondere mare n producia animal, maiales nainte de 1989. n 2003 ponderea zootehniei n produciaagricola fost de 46,1%. Pe plan global producia agricoli impliciti ponderea produciei creterii animalelor a sczut sub 40%.

Importana economica creterii bovinelor rezultdin volumul,diversitatea i valoarea produciilor pe care le furnizeazaceastspecie i din faptul cse afln legturcu mediul i valorificeficientresursele vegetale care nu sunt utilizate de om. Astfel, bovinele intrncompetiie mai reduscu omul, iar pmntul este transformat, cultivatcu furaje valoroase.

Bovinele furnizeazmateria primnecesarindustriei laptelui, Precum iindustriei crnii, pentru realizarea produselor lactate i carnate. Dar,alturi de carne, n alimentaie se folosete i cel de-al cincilea sfert"(ficat, creier, inima, splina, plmnii, limba etc.) ca i seul alimentar. nplus, se folosete sngele, att ca atare pentru unele preparate decarne, ct i sub forma de plasmuscat, hemoglobini albuminalimentar.

Dar, organele splahice, glandele endocrine i sngele se utilizeazi camaterie primpentru industria farmaceutic, din care se fac o serie deproduse de uz sanitar i veterinar. Pielea constituie o materie primdenenlocuit pentru industria tbcriei. De asemenea, de la bovine sefolosesc prul, pentru pensule i ca material de umplutur, ca i


5/9

copitele i coarnele, ce se utilizeazn producerea finii furajere, acleiului cheratinic.

Bovinele furnizeazo cantitate importantdin ngrmntul organicfolosit n agricultur, gunoiul de bovine determinnd sporurisubstaniale de recolte.

Creterea bovinelor necesit activitate n tot cursul anului, iar de aici ofolosire judicioasa forei de munc. Importana economicrezult

mai ales din ponderea mare pe care aceste animale o dein din totalulspeciilor de animale.

n Romnia, bovinele au avut o pondere de 42-48%, dup1989 sczndla 37%. n rile dezvoltate ponderea bovinelor din totalul speciilor deanimale este de 40-50%, excepie fcnd Argentina cu o pondere de80% din totalul animalelor crescute. Bovinele participn balanaproduselor animaliere cu ponderi foarte diferite: - n producia de lapte92-97%.

n ara noastrponderea este de 86,5%, restul de 13,5% fiind acoperitde ovine i caprine; - n producia de carne 30%; producia de Piei-90%.

Vaca de lapte este cel mai avantajos productor de alimente de origineanimali n special, deproteine cu valoare biologic ridicat; vaca

de lapte poate fi consideratcea mai avantajoas creaie a secoluluinostru.

O vaca buna de lapte poate produce ntr-un an pnla de 10 ori maimulte substane organice alimentare dect n propriul corp. La oproducie de 30-35 litri lapte/ zi, o vacproduce ntr-o zi 1kg de


6/9

proteincu valoare biologic ridicatsau tot att ct este n 5 kgcarne macr(muchi).

Laptele conine proteine, grsime (untul), lactozi calciu. Combinareacalciului cu lactoza i alte substaneactive din lapte l fac uorasimilabil, ceea ce pentru alimentaia copiilor este esenial.

Laptele este cel mai important produs, datorita compozitiei chimicecomplexe, valori biologicesi gradul inalt de digestibilitate.

El contine peste 100 de substante necesare organismului uman: toti cei20 deaminoacizi, 10 acizi grasi, 25 de vitamine si 45 de elementeminerale.

Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte esteechivalenta cu circa 400g de carne de porc, 750g carne de vitel, 7-8oua, 500g peste,2,6kg varza sau 125g paine.

Importanta laptelui consta nu numai in valoarea nutritiva deosebita, ci siin faptulca poate fi transformat intr-un numar mare de produselactate(peste 1000), ceea ce contribuie la difersificarea alimentatieiumane.


7/9

Carnea de vita este bogata in calciu, fier si acid folic. Continutul mare defier o face recomandabila pentru persoanele anemice, mai ales fara opreparare termica prelungita.

Continutul mare de zinc contribuie la mentinerea unui sistem imunitarputernic, iar continutul de vitamina B12 o face eficienta in preventiacancerului de colon.

Are un continut mare de colesterol, mai ales cea provenita de la

animalele tinere. Diferenta din punct de vedere al continutului caloricintre carnea grasa de vita (277 kcal/100g) si cea slaba (104 kcal/100g) este foarte mare.

Carnea de vitel este mai greu digerabila din cauza continutului mare decolagen.

Taurinele i bubalinele domestice sunt mamifere cavicorne, ierbivore,rumegtoare, de taliemare i mijlocie , cu dimorphism sexual evidentla taurine i puin pronunat la bubaline; femelele au patruglandemamare grupate n regiunea inghinal.

Clasificare tiinificRegn:Animalia

ncrengtur:VertebrataSubncrengtur:GnathomstomataClas:MammaliaSubclas:Theria


8/9

Infraclas:EutheriaOrdin:ArtiodactylaSubordin:Ruminantia(Selenodonta)Suprafamilie:TauroideaFamilie:BovidaeSubfamilie:BovinaeGen:Bos

Specii ale genului Bos

Bos frontalis-Bos grunniens-Bos javanicus-Bos sauveli-Bos taurusBoul comun (Bos taurus);

Boul cu cocoasau boul Zebu (Bos indicus)-

Boul Watussi

Bovinele au o ierarhie de grup bine conturat: i petrec majoritateavieii (60%) consumnd furaje i rumegnd; comunicntre ele prin

semnale sonore (mugete); au un comportament sexual bineexprimat.


9/9

Taurinele i bubalinele sunt specii unipare, cu perioada de gestaielunga: 285 zile la vaci i315 zile la bivolie. Perioada de lactaiedureaz9-11 luni la vaci i 6-10 luni la bivolie.

Perioada medie anualla lapte a vacilor din ara noastrvariaz ntre1500 i 2100 kg, cu unconinut de 3,7- 3,9% grsime, iar la bivolie

ntre 700 i 1100 kg, cu 7-8% grsime.

Taurinele sunt cele mai mari animale de fermde pe glob i au roldecisive ca surs dealimentare , asigurnd totodat creterea ipstrarea fertilitii i sntii pmntului.

Tehnologia cresterii taurinelor

Documents

Transcript of Tehnologia cresterii taurinelor